2.

Reprezentativitatea eşantionului Condiţia de bază pe care trebuie să o îndeplinească un eşantion pentru a asigura caracter ştiinţific determinărilor care se fac prin intermediul său este reprezentativitatea 2.1. Criterii de apreciere Prin reprezentativitate se înţelege, aşa cum arăta Al Bărbat, „ însuşirea eşantionului de a reproduce în mod fidel caracterele esenţiale ale colectivităţii totale , de a reprezenta în mod autentic masa de elemente din care au fost extrase unităţile sale”. De regulă, un eşantion este considerat reprezentativ dacă între el şi populaţia totală, respectiv între valorile statistice obţinute prin observarea sa şi parametrii corespunzători colectivităţii generale, există o concordanţă de structură. În principiu, media calculată cu ajutorul eşantionului trebuie să fie egală cu cea aferentă colectivităţii generale. Acelaşi lucru este valabil pentru dispersii şi pentru mărimile relative de structură. Prin urmare, aprecierea reprezentativităţii unui eşantion se face în funcţie de două categorii de criterii: 1) concordanţa între valorile statistice ale eşantionului şi parametrii populaţiei; 2) concordanţa între mărimile relative de structură aferente eşantionului şi colectivităţii totale. În cazul populaţiilor omogene, pentru a vorbi de reprezentativitate este suficientă concordanţa între valorile statistice şi parametri, iar în cazul celor neomogene (structurate pe subcolectivităţi calitativ distincte) este necesară şi concordanţa de structură între eşantion şi populaţia totală (ambele trebuind să conţină, în aceleaşi proporţii, tipurile calitative respective). în mod convenţional un eşantion se consideră reprezentativ atunci când abaterea mărimilor relative de structură ale eşantionului de la cele ale populaţiei nu sunt mai mari de 5 %. 2.2. Erori de eşantionare În general, pentru a aprecia gradul de reprezentativitate a unui eşantion, se consideră că este suficient să se cuantifice aşa-numitele erori de reprezentativitate, adică neconcordanţele dintre valorile sale statistice (medii, varianţe, proporţii) şi parametrii populaţiei. Aceste erori pot fi: • sistematice, producându-se într-un singur sens, ele fiind rezultatul influenţei subiective a celui care realizează selecţia sau al unor defecţiuni ale instrumentelor de observare şi măsurare utilizate; • întâmplătoare, care se produc în ambele sensuri, ele fiind efectul unui ansamblu de factori aleatori (a căror acţiune, orice s-ar face, nu poate fi înlăturată în totalitate). În afara erorilor de reprezentativitate, eşantionarea are de-a face şi cu erori de acoperire. Aşa cum s-a mai văzut, erorile de acoperire sunt cauzate de bazele incomplete de sondaj şi de non-răspunsurile subiecţilor antrenaţi în cercetările selective de marketing. Fiind greu de sesizat şi de măsurat, ele mai sunt denumite şi erori invizibile (motiv pentru care se impun a fi eliminate printr-o organizare cât mai bună a selecţiei). În principiu, mărimea erorilor de reprezentativitate este cu atât mai coborâtă cu cât populaţiile sunt mai omogene şi cu cât volumul eşantionului este mai mare . Mărimea erorilor de reprezentativitate se stabileşte cu ajutorul unor indicatori, cum ar fi: • • eroarea efectivă; eroarea medie de selecţie;

Aceştia exprimă. 3 4+2 = 3 milioane lei. eroarea efectivă de selecţie în mărimi absolute ( E s ) se determină cu o relaţie de genul: E s = P '−P în care: P. eroarea efectivă se exprimă prin intermediul relaţiei: es = P '−P E s = . e s = 3. P ' .1 milioane lei. acest indicator exprimă diferenţa reală între speranţa matematică a unei valori de sondaj şi valoarea reală a parametrului pe care îl estimează. Denumit şi distorsiune. în principiu. Atunci când colectivităţile nu sunt omogene (sunt structurate pe segmente sau tipuri). Prin urmare.• eroarea limită. mărimile P şi P ' îmbracă forma mediilor. abaterile valorilor de sondaj (stabilite pe seama eşantionului) de la parametrii populaţiei (care se apreciază cu ajutorul indicatorilor varianţei . deplasare sau bias. în calculul erorilor efective de selecţie se ia media mediilor de grupă (aferente colectivităţii generale şi de selecţie).03 milioane lei. În stabilirea mărimilor lor se ţine seama de: 1) tipul de eşantionare posibil de realizat. De exemplu. P P În majoritatea cazurilor. 2) măsura în care este cunoscută structura colectivităţii generale. dacă masa consumatorilor este structurată pe categorii de habitate (urban şi rural). În mărimi relative ( e s ). media veniturilor în colectivitatea generală (v) şi în cea de selecţie ( v ' ) ar fi: v= ceea ce înseamnă că: E s = 3. iar veniturile medii în cadrul acestora sunt cele din Tabelul 1 .dispersiei).1 milioane lei . 2 .3 = 3.1 − 3 = 0. respectiv estimatorul acestuia.9 + 4. 1) Eroarea efectivă. 2 v' = 1.1 − 3 = 0.un parametru oarecare al colectivităţii generale.

z .Date ipotetice privind veniturile consumatorilor Tabelul.argumentul funcţiei Laplace-Gauss. valorile sale preluându-se din tabele speciale.05. Ea reprezintă expresia speranţei matematice a abaterilor pătratice ale valorilor estimatorului ( P ' ) de la valoarea parametrului (P). un coeficient de încredere se exprimă prin intermediul probabilităţii prin care se garantează rezultatele estimării.3 Media mediilor 3 3. Denumit şi nivel de încredere.abaterea medie standard. .coeficienţi de încredere ( t . cât şi de coeficientul de probabilitate sau de încredere. De regulă. 2. iar în cazul celor de volum mare. cu relaţia: el = z σ x în care: t. La rândul său. Prin eroare limită ( el )se înţelege eroarea maximă admisă pentru un estimator al unui parametru. ea se exprimă în unităţi de abateri standard.ceea ce se întâmplă destul de frecvent).1 Eşantionul se consideră reprezentativ dacă eroarea de selecţie în mărimi relative nu depăşeşte valoarea de 0. mărimea sa ne arată în câte cazuri din o sută de selecţii repetate media eşantionului se află în interiorul intervalului de încredere. mărimea sa depinzând atât de mărimea erorii medii de reprezentativitate( σx ). (ca în cazul exemplului nostru). 3.argumentul funcţiei Student). Fiind judecată în termeni probabilistici. Eroarea medie de selecţie. Eroarea limită. sau de 5%. 1 Mediu urban Colectivitatea generală Colectivitatea selecţie de 2 1.9 Mediu rural 4 4. z . această eroare se stabileşte atunci când nu se poate calcula eroarea efectivă (nefiind cunoscuţi parametrii colectivităţii generale . σx . În cazul eşantioanelor de volum redus. ea se stabileşte cu relaţia: el = t σ x . El nu este altceva decât argumentul funcţiei Laplace sau Student.