Sindromul Borderline

Sindromul Borderline este una din cele mai grave afectiuni psihosomatice. Denumirea sindromului porneste de la sensul de „granita, limita” a cuvantului englezesc „border”, deoarece simptomatologia acestui sindrom se situeaza la granita dintre psihoza, nevroza si tulburarile de personalitate. Pielea ca organ limita are de asemenea un rol simbolic: tabloul clinic include patologii dermatologice cauzate de automutilare prin taiere, frecat, etc.Caracteristic pentru sindromul Borderline este instabilitatea progresiva in relatiile sociale, in dispozitia sufleteasca si in autoperceptie, care se exteriorizeaza prin crize emotionale puternice, tendinta de autoflagelare si schimbarea frecventa a relatiilor cu cei din jur. Etiologie Ca si in cazul altor afectiuni psihice, etiologia sindromului Borderline este diversa, incluzand atat o predispozitie organica, cat si factori psihosociali si ambientali. Statisticile medicale arata ca in peste 80% din cazurile pacientilor cu sindrom Borderline s-au raportat experiente traumatice in copilarie (abuzuri sexuale, violenta domestica). Datorita faptului ca de cele mai multe ori abuzul este savarsit de o persoana apropiata copilului, acesta va ramane contrariat si nu va reusi sa isi constientizeze si sa-si exteriorizeze reactiile de greata si manie fata de faptas. Se pare ca aceste sentimente negative reprimate se rasfrang ulterior asupra propriei persoane, conducand la autoflagelare. Experintele abuzive, combinate cu emotiile controversate asociate ( de ex. gingasia tatalui, combinata cu frica de el; sentimentul de a fi fost ales, combinat cu o rusine extrema) vor duce la oscilatiile sentimentale extreme in relatiile cu ceilalti oameni.Desi nu toate cazurile de sindrom Borderline sunt precedate de experiente traumatice, se apreciaza ca toti copiii afectati au crescut intr-un mediu prohibitiv, invalidant, in care oamenii si comportamentele lor se catalogheaza ca fiind doar „foarte buni” sau „foarte rai”. Intre tiparele de gandire tipice sindromului Borderline poate sa apara, de exemplu, convingerea ca un copil „bun” nu are voie sa fie furios. Aceasta atitudine il va priva pe copil de oportunitatea de a invata sa-si gestioneze sentimentele negative sau situatiile dificile. S-a constatat de asemenea ca atat indiferenta emotionala cat si severitatea excesiva in educatie pot sa duca la manifestarea sindromului Borderline.

1

Manifestari

clinice

Problema centrala care apare in tabloul clinic al sindromului Borderline este dificultatea de gestionare a propriilor trairi, care se manifesta prin: -Schimabarea frecventa a relatiior cu cei din jur, relatiile degradandu-se rapid de la o idealizare a partenerului la deprecierea lui imediata; -Extremismul sentimental (iritabilitate excesiva, panica, disperare, accese de manie) mai ales in contextul indiferentei sentimentale sau a respingerii din partea celor din jur; -Autoperceptie foarte oscilanta, concretizata in alternarea frecventa a dorintelor profesionale si a sistemelor de valori. Imaginea de sine a pacientilor este adesea negativa, ei se percep ca fiind „rai”, „pacatosi” sau, temporar, mai ales in asociere cu sentimentul de parasire, poate sa apara senzatia ca nici nu exista; -Frica de a fi parasit, care apare la cea mai mica intarziere sau la despartiri temporare, pacientul autoconvingandu-se ca motivul pentru care a fost parasit este acela ca este „rau”; -Tendinta de autoflagelare, imposibilitatea de a evita pericolele: se manifesta impulsiv mai ales cand conduce autovehicule, in jocuri de noroc sau abuz de opiacee. S-au raportat de asemenea automutilari, tendinte de suicid, automotivate fie prin nevoia de a se pedepsi, fie prin incercarea de a evita parasirea; -Plictiseala si sentimente de goliciune interioara (pacientii isi cauta adesea un rost, o meserie); Idei obsesive, de persecutie (apar in cazuri extreme: abuz de droguri, parasirea sa efectiva de catre o alta persoana);

Diagnostic
Nu exista nici un fel de teste de laborator sau investigatii imagistice specifice. Diagnosticul nu poate fi pus inainte de varsta adulta, datorita riscului de suprapunere a simptomatologiei cu particularitatile de personalitate si comportament specifice pubertatii.

2

conditionat de prezenta urmatoarelor criterii constante in timp: -Senzatie -Relatii -Probleme .Afectivitate instabila.Diagnosticul este simptomatic. Prognostic Tiparele de gandire si comportament specifice sindromului Borderline se manifesta inca din copilarie si adolescenta. identitate.terapie medicamentoasa (antipsihotice). de de abandon instabile. Evolutia afectiunii este cronica. educatorilor. pacientii reusind sa atinga o anume stabilitate emotionala in relatiile cu cei din jur in jurul varstei de 30-40 de ani. Se recomanda in mod special: -psihoterapie. comportamental-dialectica. -terapie -consilierea familiei si a . Afectiuni cu care se asociaza: ADHD Tratament Atitudinea terapeutica in Sindromul Borderline este complexa. Tabloul clinic al tulburarii scade in intensitate si importanta odata cu varsta. 3 .

10.înălţimea: 1. Relaţiile dintre părinţi: Relaţiile interfamiliale sunt bune.deficit atenţional grav Deficienţe asociate: .atitudine cifo-scoliotică . bazate pe dragoste şi înţelegere. Vârsta tatălui: 41 Profesia tatălui: economist Prenumele mamei: M. organizate. Există o permanente legătură între şcoală şi familie încercând să obţinem cât mai mult posibil de la acest copil.pararotacism.Condiţiile materiale şi igienico-sanitare sunt normale.1996 Clasa: a II-a Instituţia: Liceul Teoretic “Lucian Blaga” Oradea Prenumele tatălui: A.stern înfundat .probleme de coordonare .greutatea: 54 kg Diagnostic medical: . Atitudinea părinţilor faţă de problemele de educaţie a copilului: Părinţii sunt interesaţi în mod deosebit de instruirea şi educarea copilului.clinic sănătos Diagnostic psihologic: . B.tulburări instrumentale . sialoree . la intrarea în clasa I-îi.obezitate 4 . mama a renunţat la serviciu tocmai pentru a-l putea ajuta pe copil la integrarea cât mai bună în şcoală. Data naşterii: 12. Vârsta mamei: 40 Profesia mamei: economist Fraţi: 1 Sebastian 14 ani Condiţii de locuit: Copilul locuieşte împreună cu familia într-un apartament de bloc cu 2 camere. Date medicale: Starea generală a sănătăţii copilului: Dezvoltarea fizică: .STUDIU DE CAZ ( FIŞA PSIHOPEDAGOGICĂ) Date personale şi familiale: Numele şi prenumele: C. sunt favorabile creşterii şi dezvoltării echilibrate a copiulului. tahilalie. 53 m .hiperactivitate . există o atmosferă destinsă şi o preocupare deosebită a părinţilor pentru dezvoltarea copilului din toate punctele de vedere. Cunoscând şi acceptând starea de fapt.

Necesită un timp mai îndelungat pentru a răspunde corect la o întrebare chiar daca are informaţia necesară şi din cauza deficienţelor de limbaj şi a lipsei capacităţii de concentrare. Atenţia voluntară scade după primele două ore de curs. dar nu se manifestă impulsiv. în general. Manifestă o mare dorinţă de conversaţie chiar şi atunci când nu i se cere acest lucru. Chiar dacă accepta greu frustrările nu se manifestă agresiv fizic şi nici verbal. Este atent cu ceilalţi. întrerupe o conversţie şi vorbeşte fără să-i fie rândul.E. Memoria de lungă durată este bună. Motivaţia – Are o motivaţie mai mult extrinsecă decât intrinsecă. sialoree). Atenţia – Deficitul atenţional grav se manifestă atât la nivelul concentrării atenţiei cât şi la menţinerea atenţiei voluntare. iar dacă nu. Procesarea informaţiilor este deficitară şi datorită şi datorită deficitului de atenţie. Afectivitatea – Este un copil . este foarte uşor frustrat.Q. Trece relativ uşor de la o stare la alta. îi imită atât în lucrurile bune cât şi în cele rele.(BS) = 66 şi RC = DMV. A reuşit să înveţe adunarea şi scăderea numerelor în concentrul 0 – 100.2 Oradea şi este semnată de psiholog Marta Volgyesi. Comportament – Comportamentul copilului este tipic persoanelor afectate de ADHD. Are o memorie vizuală bună. Nivelul operaţiilor gândirii se află la nivelul concret. tahilalie. Comunică prin propoziţii dezvoltate. întrebarea trebuie repetată de mai multe ori pentru a obţine răspunsul aşteptat. de a fi apreciat de cei din jur.S. echilibrat. Am încercat să-l aşez în clasă.Diagnostic educaţional: . Răspunde la întrebări dacă este interesat. întâmpină dificultăţi în a sta liniştit. Bihor la Şcoala Specială Nr. aleargă şi se caţără foarte mult. îi învinuie pe alţii pentru propriile greşeli sau comportament. Manifestă o dorinţă deosebită de a realiza lucrurile bine. Gândirea – Are un I. comunicativ. scrisul de mână variază de la o zi la alta. Analiza şi sinteza informaţiilor este deficitară. Are mai mult o atenţie involuntară. Limbajul şi comunicarea – Are un vocabular bogat care este exprimat greoi uneori datorită deficienţelor de limbaj ( pararotacism.prezintă C. Cu toate acestea s-a integrat bine în clasa de elevi. Procesal de reactualizare este afectat de cantitatea de informaţii redate întrun timp scurt. Se mişcă mereu. nu are manifestări exagerate. Redă personajele din textele citite sau auzite. nu se concentrează doar la o singură activitate. renunţă uşor la sarcinile mai dificile. Îi place să fie solicitat pentru a îndeplini anumite sarcini în clasă. manifestă dorinţă de a face tot ce fac ceilalţi şi încearca sa fie la fel. Temperament – Este un copil sociabil. A reuşit să înveţe toate literele alfabetului şi citeşte silabisind. dar operează numai în prezenţa materialului concret. 5 . adesea acţionează înainte de a gândi. în bancă. rar agramate. Date cu privire la evoluţia copilului: Memoria – Copilul are o capacitate bună de stocare a informaţiilor. Este atent pentru un timp mai îndelungat la primele ore de curs când este capabil să rezolve sarcini destul de dificile. mişcare sau altceva. Se concentrează mai mult atunci când trebuie să rezolve o sarcină care îi place şi care îl interesează sau dacă este apreciat într-un fel sau altul.S. repetitiv.. Este foarte uşor distras de cel mai mic zgomot. extrovertit. I-a acceptat şi este acceptat de ceilalţi. Prin aprecieri şi unele recompense se poate motiva pentru executarea unor sarcini care nu-i prea sunt pe plac. nu umează sugestiile care i se oferă. astfel ca să aibă în jurul său cât mai puţine surse care s-ar putea să-i distragă atenţia. în special a degetelor.J. Câmpul atenţional este redus. Evaluarea a fost făcută de o comisie a I. Nu-şi manifestă în mod exagerat afectivitatea. făra trecere pese ordin. Conţinutul redării informaţiei este unul particular şi de tip narativ. Este puţin rezistent la frustrări. Foloseşte un exces de cuvinte şi povestiri neconcludente. îmbinând realul cu imaginaţia sa.

De exemplu. În disciplinarea copilului. Altfel va profita de inconsecvenţă şi va încerca manipularea părintelui sau a educatorului. aruncarea cu un creion sau cu alte obiecte pe care le are în mână. a) Lauda să nu fie generală ci specifică. Părintele care se comportă insistent. Trebuie ajutat să se concentreze Atenţia acestor copii este distrasă foarte uşor de sunete. Satisfacţia resimţită de copil la aprecierile laudative ale educatorului sau ale părintelui. Cred că te simţi minunat”. De câte ori repetă un comportament greşit trebuie să i se atragă atenţia asupra lui şi să i se arate comportamentul corect. urmărirea şi respectarea unor modalităţi concrete. Exemplu : « Pun pariu că ai lucrat din greu pentru tema asta ». dacă a sesizat o slăbiciune. consecvenţa! Atitudinea părinţilor şi a educatorului trebuie să fie constantă: dacă şi-a lăsat lucrurile în dezordine sau s-a bătut cu alţi copii şi este certat. nu trebuie să fie ignorat dacă acest comportament se va repeta.. un fel de răspuns poate fi: Vrei să-mi aduci cartea de poveşti de pe ultima bancă? Este indicat de asemenea să i se permită copilului să ţină ceva în mână. să aducă cornul şi laptele. Exemplu: “Ai lucrat de nota zece. să ducă mesaje altor învăţători. cu tact şi respectuos în comunicarea informaţiilor şi solicitarea de servicii este mai probabil a progresa. Folosirea recompensei Copiilor cu ADHD le este foarte greu să-şi inhibe tipurile de comportamente care atrag după ele efecte negative. 3. S-a observat că aceşti copii se pot concentra mai bine dacă au ceva în mână pe care pot să-l manipuleze. în comparaţie cu cel care manifestă o atitudine agresivă sau combatantă. alte obiecte din 6 . Atunci când aceşti copii învaţă ceva sau realizează o sarcină cerută trebuie să fim foarte atenţi cu recompensele pe care le oferim deoarece copilul depune un efort pentru a realiza o activitate.Câteva modalităţi de reabilitare. etc. să cheme elevii în clasă. Ei nu pot să-şi regleze uşor nici dispoziţia nici acţiunile datorită faptului că nu sunt conştienţi de ele. Ignorarea şi redirecţionarea De câte ori este posibil. Am covenit cu părinţii la implementare. regula de aur este . În acest moment este cel mai indicat să i se dea copilului posibilitatea să se mişte cu sens. c) Lauda trebuie să sublinieze sentimentele elevului şi nu pe cele ale adultului. dacă un copil loveşte în permanenţă cu creionul în masă. integrare a copiilor cu ADHD: Susţinerea cea mai eficientă presupune un efort de colaborare între părinţi şi educatori. zgomote. este bine să se ignore mişcarea permanenă a copilului. Iată câteva dintre ele: 1. d) Să se evite laudele de felul: Exemplu: “Vezi că ştii să te comporţi când vrei?” Tipuri de recompense: să fie primul la rând. Foarte bine ! » “Felul în care ţi-ai a aşteptat rândul a fost formidabil ! » b) Prin laudă să se evidenţieze efortul şi nu rezultatul. Exemplu: « Ai răspuns corect la 5 din 8 întrebări. să părăsească sala de clasă înainte de a suna.. 2. să poată şterge tabla atunci când este scrisă. 4. Colaborarea cu educatorul în contracararea simptomelor afecţiunii este foarte importantă deoarece un cadru didactic bine informat poate fi un sprijin extrem de benefic pentru copil. devine o motivaţie pentru repetarea acelui comportament. Va fi mult mai greu apoi să se exercite un control asupra lui.

Copilul trebuie aşezat în clasă astfel încât în jurul lui să fie cât mai puţine lucruri care pot să-i distragă atenţia. atât de fragil la aceşti copii. radica nivelul respectului de sine. cărţi cu poze etc. artele marţiale). la distanţă destul de mare de un alt coleg. nu aproape de geam. dar nu separat de restul clasei. E nu se va putea concentra la rezolvarea unor exerciţii de matematică dacă pe masa de lucru vor fi acuarele. Va fi aşezat în prima bancă. determină un mai bun control al mişcărilor. ADHD 7 . Inst. au un efect relaxant. 5.jur. cu deficit de atenţie (înotul. Practicarea sportului Anumite sporturi ar trebui practicate constant de către copilul hiperactiv. Pe masa de lucru trebuie să aibă doar materialele de care are nevoie pentru o singură activitate. Sandor Traier Hiperactivitatea copilului cu deficit de atentie. deoarece au ca rezultat creşterea capacităţii de concentrare a atenţiei.

Caracteristicile majore ale copiilor diagnosticati cu hiperactivitate cu deficit de atentie: 1. se plictisesc rapid de sarcini repetitive. O varietate mai mare decat normala in timpul executarii sarcinii. Respectarea deficitara a regulilor. in cazul lor . de a-si astepta randul atunci cand discuta sau se joaca. dificultati in a desfasura activitati individuale de genul lecturii unei carti. monotone. 3. fara ca activismul lor crescut sa fie dezadaptativ sau disfunctional. O persoana hiperactiva se poate caracteriza prin reactii emotionale puternice. trec de la o activitate neterminata la alta. Cauze posibile ale hiperactivitatii: • Plictiseala. agresivitate. • Deficit de invatare. Exista persoane care manifesta aceste trasaturi in mod natural. diagnosticare si consiliere Hiiperactivitatea cu deficit de atentie este o tulburare de comportament cu o foarte mare incidenta. Cauzalitate. • Deficit de atentie. 5. care nu sunt necesare executarii sarcinilor. Controlul impulsurilor inrautatit ce consta in inabilitatea copilului de a se opri si gandi inainte de a actiona. Hiperactivitatea desemneaza un comportament exuberant si usor excitabil asociat cu o activitate musculara excesiva. dezinteresati. 8 . • Tulburari emotionale. neatentia si hiperactivitatea. • Supradotare. impulsivitate.By admin | November 27. • ADHD (deficit de atentie asociat cu hiperactivitate). • Mediu familial conflictual.lungi. • Pubertate. copiii hiperactivi intampina frecvent dificultati in a urma regulile si instructiunile. memoriei sau neascultarii. instruirea nu poate regla comportamentul. Aceasta tulburare debuteaza in copilarie si persista si la varsta adulta la anumite persoane. Fara supraveghere. agitatie psihomotorie. copiii hiperactivi nu reusesc sa mentina un nivel al acuratetii in timpul unor sarcini repetitive. 2. • Depresie. isi pierd concentrarea in timpul sarcinii si fac greseli la sarcinile de rutina atunci cand nu sunt supravegheati. Activitate excesiva. ci mai degraba. Sustinerea slaba a atentiei si persistenta scazuta a efortului la sarcina. Cauza nu rezida in dificultati de intelegere a limbajului. 2007 Delimitari conceptuale. Copiii afectati de aceasta tulburare sunt delasatori. neinteresante. Simptomele caracteristice sunt impulsivitatea. de a lucra pentru recompense mai mari si pe termen lung decat de a face optiuni pentru recompense mici si pe termen scurt. • Conflicte psihice. Au performante scolare fluctuante si o mare instabilitate in privinta calitatii. dificultati de concentrare si sustinere a atentiei. • Anxietate. neputinta de a-si inhiba comportamentul in functie de cerintele contextului. irelevanta pentru sarcina sau slab reglata de cerintele situationale. obositoare. vorbire in exces. vitezei de lucru si acuratetei sarcinii. 4. Copiii hiperactivi se misca exagerat de mult facand multe miscari suplimentare.

cat si copilul. role. copilul este cel mai afectat in urma interactiunii cu ceilalti. Este mai acceptabila agitatia din timpul unei petrecerii a copiilor. iar impresia generala este ca persoanele din jur sufera mai mult de pe urma efectelor ei negative decat copilul hiperactiv. respectiv daca se manifesta in toate activitatile pe care le desfasoara copilul sau numai in anumite perioade specifice (de exemplu. • Abuz sexual. Sfaturi practice pentru parinti In educatia oricarui copil este esential sa-i orientam resursele energetice in directii constructive si creative si nicidecum sa-i limitam sau sa-i inhibam manifestarile spontane si naturale de explorare a mediului de viata. Un alt criteriu evalueaza persistenta in timp a comportamentului hiperactiv. poate incalca reguli scolare privind disciplina si rolul de elev si poate primi adesea pedepse nemeritate in raport cu responsabilitatea redusa pe care o poarta fata de comportamentul sau hiperactiv. decat in cazul jocului liber. Hiperactivitatea este observabila in primul rand de catre parinti si educatori. veti profita din plin in urma interactiunii atat dumneavoastra. De exemplu. in excursii). practicarea oricarui fel de exercitiu fizic acasa. Diagnosticarea hiperactivitatii prin deficit de atentie Este dificil de diagnosticat hiperactivitatea deoarece trebuie sa tinem seama de mai multe criterii. persecutiei sau izolarii. pe de o parte. dansul acasa). unui adult i se pare mai problematic comportamentul “neastamparat” al copilului. El poate intampina dificultati de relationare cu alti copii. • Tulburari tiroidiene. Un criteriu important tine de persoana care evalueaza comportamentul deoarece ceea ce unii percep ca fiind excesiv. a unui hobby sportiv (mersul pe bicicleta. parintilor li se pare mai tolerabil comportamentul hiperactiv al copilului dimineata in parc. 9 . veti “imblanzi” hiperactivitatea copilului. iar pe de alta parte. O solutie eficace de “ardere” cu folos a energiei este practicarea unui sport. Alt criteriu la care ar fi bine ca parintii sa se raporteze se refera la contextul in care se manifesta hiperactivitatea copilului. tenis sau badmington. castigul va fi dublu pentru ca. Deloc de neglijat este criteriul continutului si particularitatilor sarcinii pe care un copil o realizeaza. etc. De exemplu. • Tulburari mintale. Daca alegeti sa va implicati alaturi de copil in desfasurarea unei activitati fizice (de exemplu. dans sportiv. decat atunci cand copilul se joaca singur (sau cu fratele) acasa. pentru altii apare ca normalitate. decat seara tarziu acasa.) plimbarea. In realitate. in timpul pauzelor. deprimarii. consecintele constand in trairi ale tristetii. un profesor de sport sau un antrenor apreciaza energia fizica “inepuizabila” a unui copil hiperactiv ca pe o cerinta necesara sustinerii unui efort fizic prelungit. alergarea in parc sau pur si simplu. De exemplu.• Deficit de auz sau vedere. in cazul pregatirii temelor. • Alergii alimentare.

afective si actionale (comportamen-tale. paradigma teoretica fundamentala in conceptia lui A. 4. un spatiu pe care le puteti chiar si denumi dupa inspiratie (de exemplu. Foarte important este sa recompensam comportamentele din afara sferei hiperactivitatii si sa le sanctionam usor pe cele din sfera hiperactivitatii. si intr-un caz si in celalalt insotindu-le de explicatii corespunzatoare nivelului de intelegere al copilului. ii facem un mic masaj sau o baie cu spuma pentru a-l detensiona de stresul de peste zi. Copilul hiperactiv se dovedeste greu de disciplinat. o cutie. logic. nivel inalt al satisfactiilor). De ce merge cineva la un consilir 1. forme geometrice de jucarie. rutinier in care vor alterna activitatile placute lui cu cele mai putin agreate (de exemplu. intre dimensiunile cognitive. Ellis este reprezentata prin modelul teoretic ABC. carti de desenat. 3. Alimentatia este un aspect important in dezvoltarea fizica si psihica a copilului. Este recomandabila evitarea exceselor atat in privinta dulciurilor. sucurilor. expiram pe gura). pregatirea temelor). plastilina. avind consecinte directe si pentru strategiile de consiliere. surprinzatoare si seducatoare pentru mintea noastra mult prea ancorata in concret. montaje diverse sau orice alte obiecte de interes. Ellis. Copilul hiperactiv se plictiseste repede. real. Spatiul Micului Artist) pe care sa le dotati cu creioane colorate. iar mintea lui cauta in permanenta stimuli noi si atractivi. Daca evenimentele de viata sunt percepute ca discordante ssau avind drept efecte blocarea 10 . bine structurat. stare de confort psihologic. Putem incerca sa-l calmam prin diverse modalitati: tehnica respiratiei profunde (inspiram pe nas. carioci. el tinde sa revina la vechile obiceiuri de care incercam sa-l dezvatam. intre gindire (ratiune) si afectivitate (emotie) exista o strinsa unitate si interactiune. puzzle-uri. produselor fastfood. omul va trai sentimentele de bucurie. unei calatorii imaginare. Imaginatia dirijata poate scoate la iveala din copilul dumneavoastra povesti nebanuite. normat. 2. Sa nu uitam ca stresul nu este exclusiv apanajul adultilor. cat si a alimentelor cu un continut semnificativ de coloranti si aditivi. satisfactie. Raftul Plictiselii. Unele studii releva importanta deosebita pe care o are alimentatia sanatoasa in cazul copilului hiperactiv. Alegeti un loc confortabil din casa si plecand de la jocul cu cateva jucarii sau de la lectura unei povesti dintr-o carte cu poze sau de la rasfoirea unui album de poze sau picturi incepeti impreuna cu copilul depanarea unei povesti. In conceptia lui A. va fi echilibrat si eficace in actiunile sale. In absenta lor. inlaturarea si evitarea suferintei. unitatea indisociabila dintre gindire si afectivitate are un caracter circular pentru ca acesta presupune o relatie de indeterminare ca aceea de la cauza la efect.Amenajati un raft. efective) exista o strinsa unitate si aceasta se exprima in ansamblul manifestarilor umane. Cutia Magica. daca evenimentele de viata sunt considerate ca favorabile atingerii scopurilor si obiectivelor fun 525h78f damentale ale speciei umane (fericirea. acuarele. prin urmare este utila adaptarea lui la un program fix.

In viziunea autorului distingem mai multe forme de gindire. sanatoase. Este gindirea preferabila. sanatatea si anumite mecanisme. se exprima in general prin paradigme: “trebuie”. “e obligatoriu”. Autorul explica trei tipuri principale de credinte irationale primare: 11 . va avea comportamente ineficace si chiar disfunctionale. rationala gindirea fierbinte – se refera la situatiile cind gindurile si ideile oamenilor sunt puternic influentate de trairile oamenilor. cultura. absolutizante. Consilierul va explica modul in care acestea vor afecta profund activitatea. “se cuvine sa”. astfel incit nu afecteaza caracterul rational al gindirii. convingeri si credinte irationale. spre credinte rationale. sa determine inlaturarea lor si transformarea acestora in credinte rationale.sau stoparea obiectivelor vitale. In conceptia autorului. Emotiile adecvate se bazeaza pe ginduri rationale. In viziunea lui Ellis emotiile inadecvate sunt cele ce se bazeaza pe gindiri irationale si care pot determina blocarea actiunilor. 5. subiectul va trai emotii negative. aceste efecte sunt determinate mai ales de convingerile si credintele pe baza carora el interpreteaza aceste evenimente. tendinta spre idei. gindire calda – presupune prezenta afectivitatii cu influente moderate. Aceste tendinte irationale au un efect perturbator si determina un potential autodestructiv. sprijina realizarea obiectivelor si nu afecteaza eficacitatea actiunilor sau echilibrul comportamental. afectarea eficacitatii lor si a realizarii obiectivelor fundamentale si a scopurilor primare de viata. 6. Ellis convingerile rationale opereaza la cel putin patru niveluri: • nivelul convingerilor solicitante primare – se refera la cerinte exagerate si irealiste. In conceptia lui A. • Autorul distinge formele adecvate ale emotiilor de trairile emotionale inadecvate. Aceasta tendinta spre convingeri irationale este prezenta in genere la majoritatea oamenilor indiferent de credinta. un impact relativ moderat. stari de disconfort. educatie. extrem de intense si cu efecte perturbatoare. Este gindirea pur constatativa sau descriptiva. in functie de impactul afectivitatii el foloseste termenii de: • • gindire rece – presupune prezenta nesemnificativa a afectivitatii ca si cind ea ar fi absenta. De aceea consilierea este menita sa identifice tendintele irationale. fiinta umana traieste in mod curent tensiunea determinata de doua tendinte contrarii: • • tendinta spre scopuri realiste.

Din perspectiva autorului. Subiectul traieste sentimentele de autodevalorizare si sentimentul de esec continuu. subiectul considera ca ansamblul conditiilor in care traieste trebuie sa fie favorabile de asa maniera incit sa obtina absolut tot ce doreste. c) sentimentul de inutilitate si autodevalorizare (auto-dispret). in analiza comportamentelor subiectilor consiliati se constata ca anumite consecinte in plan motivational pot fi la rindul lor percepute ca noi evenimente de viata. Printre acesti factori enumeram: • factori ereditari (biologici). credinta subiectului ca ceilalti trebuie sa-l trateze permanent cu consideratie si amabilitate. intoleranta la frustrare (disconfort psihologic). sunt resimtite de subiect ca si cind nu ar putea sa reziste in fata lor. Autorul distinge doua categorii de fenomene ce contribuie la geneza starilor nevrotice in functie de efectele credintelor irationale: • • perturbarea eu-lui (autoblamarea). d) credinta esecului continuu. 12 . • nivelul tendintelor si credintelor solicitante secundare – potrivit modelului ABC. Aceste stari sunt interpretate pe baza unor credinte irationale ce reprezinta credinte solicitante irationale. Intilnim patru fenomene ce apar ca derivate ale credintelor irationale: a) atitudinea ca ceea ce se intimpla este ingrozitor. genereaza noi tipuri de consecinte.a) b) c) credinta subiectului ca el trebuie sa evolueze permanent bine si ca trebuie sa obtina aprobarea pozitiva pentru toate manifestarile sale. nivelul derivatelor credintelor secundare – trairile atitudinale negative referitoare la faptul ca aceste situatii sunt penibile. credintele irationale sunt determinate de multiplii factori ce trebuie luati in considerare de consiliere. • nivelul derivatelor convingerilor solicitante primare – neatingerea acestor deziderate determina anumite derivate comportamentale profunde (atitudini si trairi). • Astfel se explica mecanismul generarii unor fenomene perturbatoare in comportamentul subiectului. Insasi starea de anxietate. depresie sau esec. b) atitudinea ca nu va rezista in confruntarea cu acele situatii. cit mai repede si mai usor.

nefericire este provocata de circumstante externe asupra carora subiectul are posiblitati reduse de control. factori educationali. individul realizat este extrem de competent. adaptat vietii sociale si intr-o continua ascensiune profesionala. factori culturali. mai ales pe cineva cu autoritate si putere. spre o filosofie adecvata de viata. discutate cu argumente si contraargumente pentru a se ajunge la respingerea irationalului si formularea unor credinte si idei rationale. aceste idei irationale se impun a fi analizate. nici o nenorocire nu este mai mare decit acea in care lucrurile nu merg asa cum isi doreste. trebuie sa ne asteptam in fiecare moment la aparitia unor situatii necunoscute si sa fim pregatiti sa le facem fata. emotii adecvate. 13 . un model rational de comportament eficace. Etapele consilierii in conceptia lui Ellis sunt: 1. Autorul identifica unsprezece credinte si idei irationale promovate prin modele culturale prezente si in societatile civilizate. exista intotdeauna o solutie ideala pentru fiecare problema iar ea trebuie gasita. lamurirea subiectului asupra modului in care anumite conduite ale sale sunt irationale si demonstrarea relatiilor ce exista intre anumite credinte irationale si problemele pentru care a solicitat consilierea. trecutul determina prezentul iar influenta acestuia nu poate fi evitata. Scopul central al acestei consilieri este formularea unei credinte rationale de viata sanatoasa. in caz contrar pot aparea consecinte foarte grave. este preferabil sa eviti responsabilitatile si dificultatile decit sa te confrunti cu ele. Alte scopuri ar putea fi: invatarea subiectului consiliat de a se orienta spre credinte rationale.• • • factori de mediu. Aceste credinte sunt: • • • • • • • • • • este esential sa fii pretuit si stimat de majoritatea membrilor comunitatii. individul trebuie sa fie preocupat de problemele altuia. este important sa te poti baza pe altii. Sub aspect practic.

Sedintele practice in conceptul de lucru al lui Ellis incep cu prezentarea modelului ABC asupra comportamentului. se pot utiliza cartonase ce reprezinta opusurile ideilor irationale. 14 .2. extinderea dezbaterilor dincolo de granitele ideilor constatate la subiectul consiliat. Subiectul este pregatit prin asigurarea premiselor ca el isi asuma responsabilitatea pentru consiliere si faptul ca el isi doreste schimbarea. empatia “filosofica” a consilierului trebuie sa fie prezenta pe tot parcursul consilierii. astfel incit sa pregatim subiectul cu o filosofie sanatoasa de viata. credinte ce trebuiesc inlaturate 3. realizarea de catre subiectul consiliat a unor actiuni asistate de consilier in vederea abandonarii ideilor irationale si construirea unui model de gindire si comportament rational 4. Durata consilierii este variabila: 5 – 10 zile in cazul programelor de scurta durata. se continua cu ceea ce propriu acestui fel de consiliere. 6 luni in cazul programelor de lunga durata. Se utilizeaza tehnici cognitive. emotionale si comportamentale. identificarea credintelor sale irationale si a modului in care ele perturba conduitele subiectului si demonstrarea celui consiliat a faptului ca problemele sale sunt mentinute si intensificate de unele dintre credintele sale.

elementele procesului de învăţământ trebuie privite din perspectiva interdependenţelor şi.) Evaluarea este un schimb cu dublu sens între cadru didactic şi elev. examinări orale. Referindu-se la acelaşi concept. întotdeauna. că le afectează statutul în clasă şi în via ţa familială şi. punând la dispozi ţia sa resursele necesare unei dezvoltări generale’’.  Întotdeauna criteriile pe baza cărora se realizează notarea trebuie să fie transparente şi pentru elevi. încercându-se verificarea formării unor capacităţi din mai multe puncte de vedere (metode cum ar fi: observarea curentă. diverse. Yvan Abernon ( 1996 ) sintetizează caracteristicile actuale ale acestuia astfel: 15 . cât şi a elevilor. să continue educaţia pe care copilul o primeşte în familie. Schimbările din sistemul de evaluare trebuie să se împletească. dar şi unul pentru a o folosi ca element motivaţional. evaluarea are nişte efecte la nivelul personalitaţii elevilor. dacă se doreşte realizarea unei învăţări sistematice şi cu conştinciozitate. ci. evaluarea devine cu necesitate obiect al reconsiderării în activitatea didactică.  Metodele de evaluare folosite să fie. probe scrise. sub diferite laturi şi la diferite niveluri. cu respectarea următoarelor principii:  Cadrele didactice trebuie să aibă permanent în vedere faptul că o evaluare sistematică şi continuă se realizează nu numai pentru determinarea cu exactitate a rezultatelor elevilor şi eventual pentru o clasificare a acestora.  Nu trebuie să se uite că. EVALUARE. pentru a nu induce elevului o stare de frustrare şi pentru a-l ajuta să-şi dezvolte capacitatea de autoapreciere. pentru reglarea activităţii – atât a lor. care urmăreşte să ghideze deciziile necesare unei bune funcţionari a şcolii. “Evaluarea şcolară este un demers de observare şi interpretare a efectelor învăţării. Şcoala are ca funcţie esentială să susţină. astfel. eventual prin prezentarea lor verbală.evaluarea În contextul realizarii unei reforme ample a învţământului.  Elevii trebuie să fie convinşi ca propria lor activitate va fi supusă unui control periodic. pe cât posibil. în mod firesc. aşa cum se doreşte. mai ales. În ţara noastră se înregistrează preocupări împortante în ceea ce priveşte problematica evaluării rezultatelor şcolare ale elevilor. prin urmare. Cum remarca Jean Cardinet. trebuie să existe un efort în direc ţia realizării ei cu obiectivitate. teste etc. practice.

• A evalua un elev înseamnă a-i transmite informaţii utile. • Pentru a evalua corect. • Evaluarea trebuie să fie în serviciul copilului. ea trebuie să-l ajute să-şi construiască viitorul. profesorul trebuie să fie neutru şi obiectiv pe cat posibil. în creştere. • Evaluarea trebuie pusă în slujba progresului educativ şi integrată acestuia. nu un scop în sine. care n-a încheiat procesul de dezvoltare 16 .• Evaluarea şcolară nu este decât un mijloc în slujba progresului elevului. • Evaluarea trebuie să se adreseze unei fiinţe în devenire. • Evaluarea trebuie să-l ajute pe elev toată viaţa. • Evaluarea trebuie să aprecieze înainte de toate drumul parcurs de elev: a făcut progrese sau nu ? • Evaluarea trebuie să stimuleze activitatea elevului şi să faciliteze progresul său.

Seghedin Elena Studente: Ambrosă Ioana – Mădălina Trofin Roxana 17 . Drd.Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” – Iași Facultatea de Științe ale Educației – Specializarea Psihopedagogie Specială Prezentare seminar : an II – semestrul II - Coordonator: Lect.

......7 efortului lor...........5 Semnificatia pentru elevi a notelor scolare..... IV.............. a aprecierii .. reusita scolara I... esecul scolar b......... Esecul si reusita scolara.Cuprins: I........................8 a... IV. Notarea scolara………………………………………3 Credite ECTS………………. III............................. Notarea scolara 18 ........................ II....………………………..

Acest mod de apreciere nu este prea exact. B (bine).” Vasile Pavelcu spune ca nota poate indeplini mai multe functii : rol de informare: pentru elevi. Nota este un indice care corespunde unei anumite realizari a randamentului scolar. Notarea este un act de atasare a unei etichete la un anumit rezultat al invataturii. insa induce. bine. 5 trepte) fidelitatea notarii este ridicata iar puterea de discriminare este scazuta. Aprecierea verbala se exprima prin intermediul limbajului verbal si cuprinde o gama de exprimari valorice precum: lauda. dezacord. Aprecierea scolara se face fie prin apelul la anumite expresii verbale. bravo etc. pe cand scalele largi ofera o discriminare si o nuantare mai precisa. prin notare. anumite stari de satisfactie sau insatisfactie elevilor. prin mesajele evaluative. 5 in Rusia. C( mijlociu). mustrare. accord. Scala numerica poate fi diversa. profesori. fie prin folosirea unor simboluri numerice. Ordinea valorica poate fi crescatoare sau descrescatoare. de cele mai multe ori. correct. Notarea literala presupune o scala de 6-7 trepte identificate prin litere pe axa A( foarte bine). G. Intinderea scalei este importanta intrucat atunci cand scala este restransa (4. prin calificative. de la un system educational la altul ( 10 valori in Romania.Aprecierea rezultatelor scolare se materializeaza. prin culori. 13 in Danemarca. inexact. dar riscul erorilor creste. Notarea numerica face apel la cifre. 20 in Franta etc). De Landsheere defineste nota ca fiind “ aprecierea sintetica ce traduce evaluarea unei performantei in domeniul invatamantului. D( slab). mai ales in situatiile de insucces. literale. fiecare simbolizand un anumit grad de reusita sau nereusita. E( foarte slab).prin acordarea de puncte in plus rol patogen: intrucat nota ii induce stress si discomfort psihic elevului. 19 . parinti rol de reglare a procesului de invatare rol terapeutic: dinamizator pentru anumite cazuri.

Se pot actualiza 4-6 calificative: foatre bine. odata repetata. Atat la acelasi evaluator. atitudini verificate prin detalierea unor campuri de probleme ce urmeaza a fi apreciate. satisfacator. calificativele putand fi constientizate mai rapid de catre copii. in urma aplicarii unor probe de evaluare sumativa. Notarii si probelor care gerereaza anumite note li se pot acorda insemnele vliditatii. la disciplinele exace prezinta un randament mai ridicat notarea dupa bareme. 20 . Insa. profesorul va opta pentru unul din cele doua calificative. va conduce la o apreciere identical. nu se poate face media aritmetica In invatamantul primar romanesc calificativul semestrial se decide astfel: se aleg doua calificative cu frecventa cea mai mare. Concretizarea faptica a notarii se realizeaza in functie si de specificul disciplinelor avaluate. cat si la avaluatori diferiti. fluturi) Notarea prin calificative. Astfel. acordate in timpul semestrului. deprinderi. Notarea prin calificative se utilizeaza la noi la invatamantul primar.Notarea prin culori se realizeaza mai ales la copii mici. stability de catre professor pe baza unor criterii. acestea nu pot fi insumate. valabila) atunci cand exprima in modul cel mai just obiectul pe care-l masoara. nesatisfacator. sensibilitatii. Solutia este propusa des la examene si concursuri. Proba este fidela atunci cand. pasari. iar in cele trei saptamani de evaluare de la sfarsitul semestrului. bine. daca a obtinut cel putin calificativul “sufficient”. Notarea dupa bareme se bazeaza pe atribuirea unui punctaj fix pentru fiecare secventa indeplinita. Un elev este declarat promovat. Notarea analitica presupune o compartimentare a cuantumului de cunostinte. obiectivitatii si aplicabilitatii: Proba este valida (corecta. Culoarea poate fi asociata si cu diferite forme geometrice sau figurative (flori. pe cand la disciplinele umaniste – notarea analitica. din punct de vedere ethnic. Calificativul annual va fi unul dintre calificativele semestriale. fidelitatii.

Urmăreşte să faciliteze recunoaşterea perioadelor de studii urmate în afara instituţiei “părinte” (home institution) de către studenţi mobili prin transferul de credite. Nu a fost elaborată pentru a 21 .Volumul de muncă al unui astfel de student este cuprins între 1500-1800 ore/an academic. laboratoarelor şi proiectelor. un credit corespunde la 25-30 de ore de muncă. raportat la volumul de muncă necesar pentru a finaliza cu succes un întreg an de studii. Proba este obiectiva daca exista un anumit grad de concordanta intre aprecierile avansate de mai multi evaluatori. Scala de Notare ECTS In structura ECTS a fost dezvoltată o scală de notare pentru a facilita înţelegerea şi compararea notelor acordate în conformitate cu diverse sisteme naţionale.) şi reflectă volumul de muncă solicitat de fiecare activitate pentru atingerea obiectivelor specifice. studiu individual. pregătirea seminariilor. Creditele se alocă tuturor componentelor educaţionale ale programului de studiu (module. elaborare de dizertaţii. examene.. etc. Principiu: Volumul de muncă depus de un student la zi pe perioada unui an academic se măsoară în 60 de credite. în această ipoteză. Volumul de muncă al studentului în ECTS constă din timpul necesar pentru a îndeplini toate activităţile de învăţare planificate (participare la cursuri. Proba este aplicabila daca poate fi administrate si interpretata cu usurinta. Scala ECTS nu are nici un punct de referinţă naţional şi urmăreşte o evaluare obiectivă a abilităţilor studenţilor în raport cu cele ale altor studenţi din cadrul aceluiaşi sistem.Proba este sensibila daca prin notele acordate se evidentiaza corect diferentele dintre performantele evaluate.). stagii. Credite ECTS ECTS este acronimul pentru “European Credit Transfer System and Diploma Supplement”. cursuri. II.

Pe parcurs. Sistemul ECTS clasifică iniţial studenţii în grupa celor promovaţi şi grupa celor căzuţi şi analizează performanţele acestor grupuri separat. cu muncă suplimentară pot atinge nivelul necesar acordării creditelor) şi F (Nepromovaţi – aflaţi departe de limita promovării.B.metode statistice corespunzătoare .control sistematic al calităţii rezultatelor obţinute prin utilizarea acestei scale III.C. adică pe performanţa unui student raportată la ceilalţi studenţi. Copilul intră deci în mod obiectiv în anumite relaţii şi numai treptat va înţelege şi valoarea notei. Cerinţele principale pentru stabilirea notelor ECTS sunt: . trăind bucuria succesului şi amărăciunea 22 . Cei promovaţi sunt divizaţi în cinci subgrupuri: primii 10% primesc calificativul A. ci pentru a îmbunătăţi înţelegerea acestora în alte ţări. La începutul şcolarităţii se întâmplă următorul fenomen interesant: elevul se străduieşte să obţină cât mai multe note fără să înţeleagă pe deplin valoarea acestora. Semnificatia pentru elevi a notelor scolare. a aprecierii efortului lor Interesul elevilor faţă de note şi aprecieri verbale este un fapt bine cunoscut. făcând astfel mai simplă interpretarea ordinii. Această scală clasifică studenţii în grupuri mari. următorii 25% . aceştia necesită un volum de muncă connsiderabil pentru a atinge nivelul promovării). de conştiinţa importanţei sale în grup.D. Bucuria elevului este strâns legată de conştiinţa de sine.număr de studenţi (populaţie) suficient de mare pentru a asigura validitatea . Cei nepromovaţi sunt împărţiţi în două subgrupuri: Fx (Nepromovaţi – aflaţi în apropierea limitei promovării.existenţa unor date primare suficient de detaliate .înlocui sisteme naţionale. următorii 30% . iar ultimii 10% primesc calificativul E. Scala de notare ECTS se bazează pe ordinea studenţilor la o evaluare dată. următorii 25% .

interiorizată de elev devine autoapreciere. Mulţi elevi îşi pun problema cum să ajungă elevi buni. Este un lucru deosebit de încurajator dar se impune pentru procesul instructiveducativ ca elevii să fie sprijiniţi. fapte care duc la inadaptare. La şcolarii mici S-a constatat voinţa de a răspunde oricând pentru notă. elevul îşi dă seama mai bine că esenţialul în notă constă în valoarea şi calitatea ei.eşecului. Esecul scolar Esecul scolar constă în neândeplinirea de către elevi a cerinţelor obligatorii din programe. De aici rezultă marea influenţă educativă pe care o exercită învăţătorul. La vârsta şcolară mică. Elevii trebuie ajutaţi. asupra eforturilor elevului. totuşi. deoarece el nu face deosebirea între dorinţa de a răspunde şi primi note şi calitatea răspunsului. Când nivelul de aspiraţie este scăzut. aprecierea făcută de învăţător. dar nu suficient pentru realizarea ţelului care este prea înalt. Lucrările. Dar se poate întâmpla şi aşa: nivelul de aspiraţie al elevilor să fie prea înalt în raport cu posibilităţile lor – elevii au unele aptitudine. testele la care sunt supuşi elevii trebuie să demonstreze o bună alegere. Importanţa acesteia creşte prin efectele ei asupra acţiunii. Atunci intervine nemulţumirea. Nota învăţătorului are funcţie de control. posibilităţi şi rezultate. ajutaţi să-şi fixeze nivele de aspiraţie rezonabile. Ei rămân chiar nedumeriţi atunci când i se spune că a primit o notă mică. performanţa în muncă scade şi ea. Esecul si reusita scolara a. că performanţele viitoare vor fi superioare performanţelor trecute. elevii sunt timoraţi. iar controlul devine autocontrol. elevul lucrează sub posibilităţi. asupra întregii personalităţi a elevului. optimă pentru atingerea scopului şi a obiectivelor. Cauzele esecului scolar: 23 . cum să fie în fruntea clasei dar şi în centrul atenţiei. IV. chiar dacă nu sunt bine pregătiţi pentru răspunsul corect. încurajaţi să le atingă. prin apreciere. fiind efectul discrepanţei dintre exigenţe. Cei mai mulţi elevi speră.

b. nivelul igenico-sanitar. cei indiferenţi) . endocrine. neurologice. instabilitate neuromotorie. insuficienţe ale elaborării intelectuale. autoritatea excesivă. atmosfera “încărcată” cu tot felul de excese. cei intoleranţi. părinţi navetişti. Reusita scolara 24 . etc. boli specifice vârstei. tratarea unor copii ca pe “paria” clasei. inteligenţa şcolară sub limită. b) cauze de ordin social-familial : • • • • • • familii dezorganizate. pregătirea superficială pentru lecţii. c) cauze de ordin pedagogic: • • • • • • prezentarea într-un mod ilogic şi neatractiv a conţinutului lecţiei. deficienţe sezoriale. conlucrarea precară cu familia. nivelul cultural scăzut al familiei (părinţi excesiv de grijulii.a) cauze de ordin fizio-psihologic. familii schimbătoare. evaluări injuste. tulburări legate de pubertate. • • • • • • • tulburări somatice.

invingerea proprillor limite fac parte din lupta pentru succes. cu eforturi mari cu sacrificii. Rox – gri mada . Lupta cu sine. Succesul şcolar se manifestă prin rezultate maxime la examene.concursuri. cu muncă asiduă. .. din trebuinţa de prestigiu. Succesul şcolar este recunoaşterea capacităţii de exprimare. neliniştea si teama de nereuşită. mobilizarea în depăşirea obstacolelor.sine.Succesul este rezultatul autorealizării de. este uneori mai grea competiţia eu tine însuţi decăt cu alţii. conflictele interioare. spectrul eşecului. In spatele succesului şcolar se află renunţări la activităţi plăcute. olimpiade. perseverenţa in depăşirea lor. prin performanţele învăţării.verde 25 . Succesul şcolar presupune obligatori-u conduita scopului. conştientizarea forţelor. valorificându-se la maximum capacităţile si disponibilităţile biopsihice. din trebuinţa de autoexprimare si autorealizare. cunoaşterea de sine.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful