Punerea în operă a betonului în stâlpi monoliţi

1. Tema lucrării
Să se organizeze procesul de punere în operă a betonului în stâlpi monoliţi aflaţi la parterul construcţiei prezentate în figură.

2. Indicaţii pentru rezolvare
În procesul de punere în operă a betonului în stâlpi monoliţi se analizează următoarele aspecte: - modul de turnare (plan de turnare); - compactarea şi mijloacele utilizate; - verificarea condiţiei de continuitate a turnării betonului.

3. Rezolvarea lucrării
3.1. Turnarea betonului Se face cu macaraua sau cu autopompa. În lucrarea de faţă se propune turnarea betonului cu macaraua turn care se deplasează pe o cale de rulare amplasată în lungul construcţiei, conform planului de turnare din fig. 1. Betonul se toarnă în straturi a căror înălţime se corelează cu parametrii de lucru ai mijlocului de compactare. Avându-se în vedere că stâlpii se toarnă în cofraje specializate C.M.S. se alege vibrarea interioară. Ordinea de turnare a stâlpilor este prezentată în aceeaşi figură.

S2= 40 x 45

S2 2

S2 3 4

S2

1

R1

R1 S1

R1 S1

R1

5.15

5.375
d = 4.50

5

6

7

8

5.15

R2 9
3.90 4,10

R2 10
3.90 3,90 12.10

R2 11
3.90 4,10

R2 12

R3

R3

R3

R3

ax cale rulare macara MT 40

Fig. 1 Plan de turnare 3.2. Compactarea betonului Pentru vibrarea betonului turnat în stâlpi se vor folosi pervibratoare de tip V.E.I. 36, având următoarele caracteristici:

A

L b = 537 mm d b = 70 mm

5.375

10.75

pe direcţia în care a fost introdus.extragerea pervibratorului din beton se face lent (cu o viteză de circa 8 cm/sec). .R 0 = 33 cm Se adoptă înălţimea stratului de turnare h s = 60 cm . 2). . în sensul că pervibratorul se poate introduce în beton o singură dată (la dimensiuni reduse ale secţiunii) sau de mai multe ori.pervibratorul se menţine în beton o durată care. Aceasta este prezentată în fig. . avându-se în vedere lungimea capului vibrator şi mişcarea de translaţie pe verticală în timpul procesului de compactare. . pentru a se realiza o legătură intimă între cele două staturi.capătul inferior al pervibratorului trebuie să pătrundă circa 5 cm în stratul vibrat anterior.vibrarea se consideră terminată şi trebuie oprită în momentul când încetează vizibil tasarea betonului şi eliminarea bulelor de aer.acestea se introduc în beton numai în poziţie verticală şi cât se poate de rapid. împreună cu duratele necesare introducerii şi extragerii lui.poziţiile succesive ale vibratorului trebuie precizate într-un plan de punere în operă (detalii în fig. în această perioadă pervibratorul nu rămâne fix. 2. urmărindu-se ca în urma lui să nu rămână un gol (în special în cazul betoanelor plastic-vârtoase). În funcţie de dimensiunile secţiunii stâlpului pot apărea mai multe situaţii. Foarte importante sunt regulile de compactare ale betonului cu vibratoare de interior. . Este necesară stabilirea poziţiei de introducere în beton a mijlocului de vibrare pentru a fi antrenată întreaga masă de beton. să nu depăşească durata optimă de vibrare. în sensul că: . caracteristică diferitelor lucrabilităţi. iar la suprafaţa acestuia apare mortarul de ciment cu aspect lucios. ci se mişcă încet sus-jos în marja a 5 cm. .

2 Poziţiile de introducere ale pervibratoarelor în stâlpi Distanţele între punctele de introducere ale pervibratoarelor trebuie să respecte următoarele reguli: D b ≤ l0 ≤ 0.3R 0 ≤ l1 ≤ 1.l0 l0 l0 l0 l0 D/ 2 l0 b/2 b b/2 b Fig.debitul minim de beton (m3/h). Vstr . 3.raza de vibrare (cm).5R 0 unde: D b .diametrul buteliei pervibratorului (cm).5R 0 1. Vstr = n s ⋅ h ⋅ b ⋅ h str în care: l0 l1 h l0 Ro Ro .3 Verificarea condiţiei de continuitate a turnării betonului Se face cu relaţia: Q b min = unde: Vstr ≤ Cb t 2 − t1 Q b min .volumul de beton din stâlpii turnaţi (m3). R 0 .

b) utilizarea adaosurilor întârzietoare de priză. în sensul limitării numărului de stâlpi în care se toarnă materialul (soluţie optimă). Se mai cunosc următoarele date: 9 Caracteristicile pervibratorului (VEI 36): L b = 537 mm . t1 ≤ t i (timpul de începere a prizei cimentului în funcţie de θae temperatura aerului exterior şi felul cimentului. 1.8 m3.5 m3 / h .înălţimea secţiunii stâlpilor (m).vârsta betonului la terminarea punerii în operă (ore). Se utilizează o macara turn MT 40 şi bene papuc cu capacitatea de 0. în ore. h str . d b = 70 mm .numărul de stâlpi. t 2 . Dacă relaţia nu este îndeplinită se apelează la următoarele soluţii: a) folosirea unui utilaj de turnare a betonului cu o productivitate de exploatare mai performantă şi implicit o capacitate de betonare mai mare.raza de vibrare. 9 Capacitatea de betonare a macaralei Cb = 7.n s .capacitatea de betonare a utilajului cu care se toarnă betonul. R 0 = 33 cm . b .diametrul buteliei. în funcţie de productivitatea de exploatare.vârsta de revibrare sau de acoperire.lăţimea secţiunii stâlpilor (m). .înălţimea stratului de turnare (m). c) reducerea volumului de beton turnat. în consecinţă. Se calculează. numărul acestora n s prin relaţia: Q b min = C (t − t ) n s ⋅ h ⋅ b ⋅ h str ≤ C b rezultând: n s ≤ b 2 1 h ⋅ b ⋅ h str t 2 − t1 4. h . în m3/h. în ore. Exemplu practic 9 Turnarea betonului se face conform planului de turnare prezentat în fig.lungimea capului buteliei. Cb . t1 .

60 Ro 0.95 22.45 m .numărul de stâlpi.1 33 . h = 0.10 cm 0.55 = 2. Pervibratorul se introduce în beton o singură dată.60 m 0.60 Hs = 2.95m Procesul de turnare – compactare este prezentat în fig. deoarece raza de vibrare: R 0 = 33 cm > D = 30.5 D/ 2= h = 45 Pervibrator VE I36 30 . h s = 0. b = 0.60 22...Betonul se toarnă în straturi de înălţime h s = 60 cm 9 Compactarea betonului se analizează concomitent cu procesul de turnare.50 − 0.5 = a 5.40 m .60 a-a 0. Înălţimea stâlpului este: H s = H1 − h g = 3. 3 Turnarea şi compactarea betonului în stâlp Verificarea condiţiei de continuitate a turnării betonului: Q b min = unde: Vstr n ⋅ h ⋅ b ⋅ hs ≤ Cb = s t 2 − t1 t 2 − t1 n s = 12 . 3.60 a 20 20 40 Fig.1cm 2 0.

60 = 0.t1 = 1.45 ⋅ 0.5 R şi θ ae = 20 0 C ) t 2 = 3.4 ⋅ 0.864 m 3 / h < C b = 7.50 ore (pentru ciment II A – S 32.50 .5 R şi θae = 200 C ) Rezultă: Q b min = 12 ⋅ 0.00 − 1.00 ore (pentru ciment II A – S 32.5 m3 / h 3.

15 ax cale rulare macara MT 40 .75 5 6 7 8 R2 9 3.Fişă tehnologică pentru punerea în operă a betonului în stâlpi FT 6.90 R2 10 3.90 R2 12 R3 R3 R3 R3 Fig.15 5.10 R2 11 3. amplasarea macaralei A 5.90 12. 1 Plan de turnare.375 10.50 5.375 4. succesiunea tehnologică.1 01 S2= 40 x 45 S2 2 S2 3 4 S2 1 R1 R1 S1= 40 x 45 R1 R1 5.

7 cm. 1 1 4 4 Fig.2 m3 R = 16 m. Qm = 2.1 02 Procesul Mijloc tehnologic Transport pe Autoagitator orizontală Transport la obiect Compactare Macara turn MT 40 Benă papuc Pervibrator VEI 736 Caracterisrici V’t = 3.5 m3/h v’t = 0. 2 Compactarea betonului . db = 7 cm Nr.8 m3 vb = 0.73 m3 R0 = 33 cm.Fişă tehnologică pentru punerea în operă a betonului în stâlpi FT 6. Lb = 53. buc.5 tf Cb = 7.

3. Tema Să se organizeze procesul de punere în operă a betonului în diafragmele monolite de la etajul construcţiei prezentate figură. 3.Punerea în operă a betonului în diafragme monolite 1. În lucrarea de faţă se propune utilizarea unei macarale turn amplasată pe latura lungă a construcţiei şi a benelor papuc. 2. Planul de turnare este prezentat în fig. Turnarea betonului Deoarece acest proces tehnologic trebuie analizat concomitent cu modul de compactare se vor analiza cele două moduri de vibrare. . Indicaţii pentru rezolvare În procesul de punere în operă a betonului în diafragme monolite se analizează următoarele aspecte: ƒ turnarea betonului (plan de turnare). b) vibrarea exterioară – cu utilizarea vibratoarelor de cofraj. ƒ verificarea condiţiei de continuitate a turnării betonului.1. Rezolvarea Acest proces tehnologic se poate realiza cu două mijloace de turnare: macara sau autopompă de beton. În fig. ƒ compactarea şi mijloacele utilizate. Avându-se în vedere modul de cofrare se pot adopta două maniere de compactare şi anume: a) vibrarea interioară – cu utilizarea pervibratorului. Betonul se toarnă în straturi. 1 este prezentat planul de turnare. 1. a căror înălţime se corelează cu parametrii de lucru a mijlocului de compactare.

2.1.15 15 15 15 15 15 15 15 3.15 15 3.75 15 .875 15 R 5.50 ax cale rulare macara MT 40 Fig.875 5. 10.raza de vibrare (cm). Înălţimea stratului de turnare h s se corelează cu lungimea capului vibrator. Compactarea prin vibrarea interioară a betonului din diafragme Se vor folosi pervibratoare cu următoarele caracteristici: L b . Compactarea betonului şi mijloacele utilizate 3.2. Planul de turnare.10 4. 1.75 15 3.lungimea capului buteliei (cm) d b .15 15 12. succesiunea turnării 3.diametrul buteliei (cm) R 0 .

2. Turnarea şi compactarea betonului din diafragme cu vibratoare de interior Pentru a nu rămâne beton necompactat în diafragme este necesar calculul distanţei între punctele de introducere a acestuia d v .10 cm hs a d Fig. se adoptă h s = 0. Compactare prin vibrare exterioară a betonului din diafragme În cazul acesta se utilizează vibratoare de cofraj amplasate pe elementele de d 2 previbrator Ro d/2 dv/2 . Înălţimea stratului de turnare a betonului h s se corelează cu lungimea capului pervibrator şi avându-se în vedere mişcarea lentă de translaţie pe verticală.hs Sectiune a-a hs hs Hd dv dv a 5. cu relaţia: ⎛d⎞ 2 dv = R0 −⎜ ⎟ ⎝2⎠ unde: R 0 ..60 m .raza de vibrare (cm).. d – grosimea diafragmei (cm).

în plan orizontal (a. b. F ≥ K ⋅ G + G' unde: K . .greutatea betonului vibrat (daN). c) şi în plan vertical (d) Regula de bază la utilizarea vibratoarelor de cofraj este amplasarea acestora “în şah” pe ambele feţe ale cofrajului. 3. În funcţie de grosimea diafragmelor şi mărimea razei de vibrare poziţia acestora diferă.) Fig. În cazul variantei “c” deoarece rămâne un strat mediu nevibrat se propune vibrarea interioară. Amplasarea vibratoarelor de cofraj . Deoarece distanţa între vibratoarele de cofraj depinde de d 0 .lăţimea prismului de beton vibrat. trebuie calculată această valoare. G . pentru a se evita imobilizarea a două tipuri de mijloace de compactare se optează pentru folosirea doar a pervibratoarelor.coeficient în funcţie de lucrabilitatea betonului. (fig.susţinere primară (moaze). dar. 3.

forţa de vibrare (daN).greutatea cofrajului vibrat (daN). Prismul de beton vibrat de un vibrator de cofraj G = hs ⋅ d0 ⋅ R 0 ⋅ γ b G' = p ⋅ h s ⋅ d0 Relaţia transformată devine: F ≥ K ⋅ hs ⋅ d0 ⋅ R 0 ⋅ γ b + p ⋅ d0 ⋅ hs rezultând lăţimea prismului de beton vibrat de un vibrator amplasat pe una din feţele cofrajului.greutatea specifică aparentă a betonului proaspăt (daN/m3) în care: R 0 . .înălţimea stratului de turnare.G ' . vibrator de cofraj hs do d Fig. d0 ≤ F h s (K ⋅ R 0 ⋅ γ b + p ) h s . F .raza de vibrare (m). egală cu distanţa între moaze dm (m). 4. γ b .

în m3/h. Aşadar. c) reducerea volumului de beton turnat. Aceasta ar reprezenta varianta economico-financiară optimă. Vstr . .debitul minim de beton (m3h). se recurge la sectorizarea construcţiei. apelându-se la un rost tehnologic. în funcţie de productivitatea de exploatare p ex .înălţimea stratului de turnare (m). Cb .greutatea proprie a cofrajului (daN/m2).vârsta betonului la terminarea punerii în operă. h s . d . t1 ≤ t i (timpul de începere a prizei cimentului (ore). Dacă relaţia nu este îndeplinită se au în vedere următoarele soluţii: a) utilizarea unui utilaj de turnare a betonului cu o productivitate de exploatare mai performantă şi implicit o capacitate de betonare mai mare.lungimea desfăşurată a diafragmei (m).vârsta de revibrare sau de acoperire.p . t1 .grosimea diafragmei (m). Verificarea condiţiei de continuitate a turnării betonului se face cu relaţia: Q b min = unde: Vstr ≤ Cb t 2 − t1 Q b min .volumul stratului de beton turnat determinat cu relaţia: Vstr = L d ⋅ d ⋅ h s L d . t 2 . în funcţie de felul cimentului şi temperatura aerului exterior θae (ore).capacitatea de betonare a utilajului folosit la turnarea betonului. în funcţie de felul cimentului şi temperatura aerului exterior θae . b) folosirea adaosurilor întârzietoare de priză. respectiv în dreptul armăturii ridicate pe reazeme la un gol în diafragmă (uşă). Acesta trebuie să se afle într-o zonă de efort minim.

lungimea capului buteliei. Turnarea betonului se face conform planului de turnare prezentat în fig. 2.Exemplu practic Varianta “a” vibrare interioară 1. rezultând d vef ≤ d v .8 m3.46 m Procesul de turnare – compactare este prezentat în fig. L b = 537 mm .5 R şi θae = 200 C ) .5 ore (pentru ciment II/A – S 32.5 m 3 / h . ƒ Capacitatea de betonare a macaralei C b = 7. ⎛d⎞ ⎛ 15 ⎞ d v = R − ⎜ ⎟ = 332 − ⎜ ⎟ = 34 cm ⎝2⎠ ⎝2⎠ 2 0 2 2 Această valoare calculată se corelează cu distanţele între armăturile diafragmei.60 − 0. Se cunosc următoarele date: ƒ Caracteristicile vibratorului de interior VEI 36. 1. d b = 70 mm . Betonul se toarnă în straturi de înălţime h s = 0. Compactarea betonului din diafragme prin vibrare interiuoară.5 R şi θae = 200 C ) t 2 = 3 ore (pentru ciment II/ A – S 32.60 = 5m3 t1 = 1. Conform relaţiei se calculează distanţa între punctele de introducere ale pervibratorului.15 ⋅ 0.14 = 2. Se utilizează o macara turn MT 40 şi bene papuc cu capacitatea de 0.raza de vibrare.diametrul capului vibrator. Înălţimea diafragmei: Hd = H2 – g H d = 2.60 m .1 ⋅ 0. R 0 = 33 cm . 2. Verificarea condiţiei de continuitate a turnării betonului Q b min = unde: Vstr L ⋅ d ⋅ hs ≤ Cb = d t 2 − t1 t 2 − t1 Vstr = Ld ⋅ d ⋅ h s = 55.

înălţimea stratului de beton turnat R 0 = 15 cm . Se utilizează o macara turn MT 40 şi bene papuc cu capacitatea de 0. În cazul când datorită grosimii diafragmei sau lungimii desfăşurate nu este satisfăcută se recurge la soluţiile prezentate.greutatea proprie a cofrajului Distanţa între vibratoare va fi: d v = 2 ⋅ d 0 = 2 ⋅ 0.6).10 m . p = 30 daN / m 2 .greutatea specifică aparentă a betonului proaspăt.5 Relaţia fiind îndeplinită nu sunt necesare măsuri specifice. d0 ≤ unde: F 250 = = 0.60(2 ⋅ 0. se calculează mai întâi lăţimea prismului de beton vibrat.Q b min = 5 = 3.33 m3 / h < C b = 7. 4.5 m3 / h .raza de vibrare a vibratorului de cofraj F = 250 daN .grosimea diafragmei h s = 0.capacitatea de betonare a macaralei Pentru a se evalua distanţa între vibratoare d v . 3 − 1.forţa de vibrare a unui vibrator Cb = 7. conform relaţiei (13. cea optimă fiind sectorizarea construcţiei şi implicit reducerea volumului de beton turnat. Varianta “b” vibrare exterioară Turnarea betonului se face conform planului de turnare prezentat în figurii 1.55 m h s (K ⋅ R 0 ⋅ γ b ⋅ p ) 0. γ b = 2400 daN / m3 .60 m .15 ⋅ 2400 + 30) K = 2 (pentru betoane de lucrabilitate L3).5 m3 / h .8 m3.2. Compactarea betonului Se cunosc următoarele date: d = 15 cm .55 = 1.

5 . 3 ⋅ 1.Verificarea condiţiei de continuitate a turnării betonului Q b min = unde: Vstr L ⋅ d ⋅ hs = d ≤ Cb t 2 − t1 t 2 − t1 Vstr = Ld ⋅ d ⋅ h s = 55.1 ⋅ 0.5 ore (pentru ciment II/A – S 32.5 R şi θ ae = 20 0 C ) Q b min = 5 = 3.33 m3 / h < C b = 7.5 m3 / h .15 ⋅ 0.5 R şi θae = 200 C ) t 2 = 3 ore (pentru ciment II/A – S 32.60 = 5m3 t1 = 1.

00 15 15 15 15 15 12.75 15 .50 ax cale rulare macara MT 40 Fig.Fişă tehnologică pentru punerea în operă a betonului în diafragme monolite din beton armat 15 15 15 15 15 15 15 FT 6. 1 Plan de turnare şi succesiunea turnării 10.20 4.875 5.2 01 15 3.15 15 3.875 70 15 R 70 1.00 1.00 70 5.15 15 15 70 2.75 15 3.00 R 2.

crt. 3 1 4 4 d=0.46 a hs= 0.61 hs 0. buc. mijloace utilizate.60 Hd = 2.10 b .73 m3 Ra = 33 cm. Q = 2.5 m3/h v’b = 0.60 dv= 1.Fişă tehnologică pentru punerea în operă a betonului în diafragme monolite din beton armat Sectiune a-a 0.60 a Nr. b – secţiune orizontală vibrator de cofraj V250 0.5 tf Cb = 7.15 dv = 0. a – secţiune verticală. Lb = 53. 2 Compactarea betonului prin vibrare interioară. db = 7 cm Nr.46 hs = 0.7 cm. 1 2 Operaţia Transport pe orizontală Transport la obiect Compactare Mijloc Autoagitator Macara turn MT 40 Benă papuc Caracteristici V’t = 3.2 m3 R = 16 m.60 b previbrator VE I 36 0.60 hs d=0.15 3 Pervibrator VE 736 Fig.61 FT 6.10 A a dv= 1.15 dv = 30 dv = 30 0.8 m3 vb = 0.2 02 a Ro =3 3 0.60 Hd = 2.60 0.

Q = 2.10 Fig. b – vibrare elevaţie.5 m3/h v’b = 0. 4 1 4 24 Operaţia Transport pe orizontală Transport la obiect Compactare Mijloc Autoagitator Macara turn MT 40 Benă papuc Caracteristici V’t = 3.73 m3 R0 = 15 cm. buc. 1 2 Nr.Fişă tehnologică pentru punerea în operă a betonului în diafragme monolite din beton armat vibrator de cofraj cofraj FT 6.8 m3 vb = 0. 3 Compactarea betonului cu vibrator de cofraj: a – secţiune verticală.2 03 do = 55 dv = 1. F = 250 daN 3 Pervibrator VE E 250 15 .2 m3 R = 16 m. crt. c – secţiune orizontală Nr.5 tf Cb = 7.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful