Otilia Hedeşan (coord.

), Elena Jebelean, Florentina Leucuţia, Nicoleta Muşat, Dana Percec, Corina Popa

Bun venit în România!
Manual de limbă română şi de orientare culturală pentru străini

I

Manual realizat în cadrul proiectului Limba română – oportunitate pentru integrare socială şi culturală, finanţat prin Programul general Solidaritatea şi gestionarea fluxurilor migratorii, Fondul European de Integrare a resortisanţilor ţărilor terţe, Programul anual 2008

Autori: Otilia Hedeşan – Coordonator metodologic Florentina Leucuţia, Elena Jebelean – Limba română Nicoleta Muşat, Corina Popa, Dana Percec – Orientare culturală

Referenţi ştiinţifici: Mina-Maria Rusu şi Anca-Denisa Petrache

Coordonare proiect: Oana Bajka, Dr. Călin Rus, Dr. Corina Răceanu

Mulţumiri profesorilor care au experimentat, în cadrul proiectului, manualul: Gheorghe Bloancă, Mihaela Daniela Cîrstea, Corina-Lucia Costea, Mariana-Mădălina Ftomenco, Maria Hadiji, Simona Luca, Raluca Ariana Lungu, Aliette Mitu, Maria-Luiza Mohamed, Elisabeta-Ana Pică ISBN: 978-973-86883-8-4

Tipărit la Imprimeria MIRTON Timişoara

II

CUPRINS
LIMBA ROMÂNĂ (Elena Jebelean, Florentina Leucuţia)
PRIMUL NIVEL: CUVINTE ÎN PROPOZIŢII
1. Salut. Mă prezint ...................................................................................... 1
(Momentele zilei. Tipuri de salut. Autoprezentare. Câmpul semantic legat de circumstanţele cursului. Culori. Adresare directă prin substantiv în cazul vocative. Fonetică: ă, ţ, ea, oa, ua, ia, ie, ci. Substantivul articulat/nearticulat. Verbul – forma afirmativă şi forma negativă. Comunicare nonverbală: privire, atitudine, gesturi. Reguli de politeţe: adecvarea la interlocutor – vârstă, sex; iniţierea salutului.)

2. Facem cunoştinţă ..................................................................................... 4
(Fonetică: ş, io, ei, ui, eu, ai, ioa, ci, i final; ortoepie – eu, el, ea, ei, ele, eşti, este. Câmp semantic legat de noţiuni geografice – continente, ţări etc. Dialogul. Forme pronominale – pronume personal, reflexiv, demonstrativ, interogativ. Afirmaţia, negaţia, interogaţia. Comunicare nonverbală: a da mâna. Litere – recunoaştere, scriere: a, ă, m, n, e – A, Ă, M, N, E. Scriere de silabe, cuvinte, propoziţii.)

3. Unde locuiesc ........................................................................................... 7
(Fonetică: î, ce. Câmp semantic legat de noţiuni geografice – zone ale ţării, oraşe, forme de relief etc. Numeralul cardinal de la unu la zece. Adjectivul posesiv. Litere şi grupuri de litere - i, o, r, c, u, ce, ci – I, O, R, C, U; silabe, cuvinte, propoziţii.)

4. Ce mănânc .............................................................................................. 11
(Fonetică: ghe, ghi. Câmp semantic legat de alimente, de mesele principale, de prepararea şi servirea mâncării, de bucătărie, de cumpărarea alimentelor. Dialog în grupuri de câte trei – patru. Substantivul: genul şi numărul. Adjective care exprimă gustul, temperatura şi calitatea alimentelor. Conjuncţii: deoarece, pentru că, fiindcă. Structuri argumentative simple: exprimarea unei preferinţe. Litere: î, â, b, p, l, s – Î, B, P, L, S; cuvinte, propoziţii.)

5. Locuinţa mea .......................................................................................... 16
(Fonetica: che, chi, ii. Câmp semantic specific. Acordul adjectivului cu substantivul. Prepoziţii. Adverbe şi locuţiuni adverbiale de loc. Dialog. Descrierea unei succesiuni de acţiuni - punerea mesei, prepararea unui fel de mâncare. Litere şi grupuri de litere: t, d, f, g, ş, q, y, ge, gi – T, D, F, G, Ş, Q, Y ; cuvinte, propoziţii.)

6. Cum mă îmbrac ...................................................................................... 20
(Fonetică: iau, iei. Câmpuri semantice: obiecte de îmbrăcăminte şi încălţăminte, anotimpuri, lunile anului, zilele săptămânii. Dialog. Descrierea unei haine. Exprimarea unei deducţii (fenomen meteorologic – anotimp – îmbrăcăminte). Litere şi grupuri de litere: j, h, ţ, v, w, z, x, k, che, chi, ghe, ghi – J, H, Ţ, V, W, Z, X, K; cuvinte, propoziţii.)

III

7. În oraş. La farmacie ............................................................................... 24
(Banii. Substantivul – singular şi plural, articulat şi nearticulat. Verbul. Cele patru conjugări – indicativ prezent. Numeralul cardinal – zeci, sute, mii. Producere de dialog scris. Solicitarea unor informaţii, cumpărarea unor produse. Tipuri de directive: a ruga, a cere, a solicita. Exprimarea aserţiunilor.)

8. Corpul ..................................................................................................... 32
(Câmpuri semantice specifice. Substantivul – singular şi plural, articulat şi nearticulat. Verbul. Diateza activă – diateza reflexivă. Acordul adjectivului cu substantivul. Descrieri scurte.)

9. Alo! Taxi? ................................................................................................ 41
(Semne de circulaţie. Exprimarea orei. Verbul – variante de conjugări – conjugarea I şi conjugarea a IV-a. Pronumele personal în cazul acuzativ – forme accentuate şi neaccentuate. Numeralul cardinal de la 11 la 20. Exprimarea unei decizii. Comandarea unui taxi prin telefon.)

10. La doctor ............................................................................................... 50
(Verbul – modul imperativ, exprimarea îndemnului, a rugăminţii, a poruncii. Exprimarea ordinii, numeralul ordinal. Proceduri specifice consultaţiei medicale.)

11. Recapitulare. Evaluare ........................................................................ 56

AL DOILEA NIVEL: PROPOZIŢII ÎN TEXTE
12. La gară .................................................................................................. 57
(Antonime. Exprimarea apartenenţei, a posesiei – substantivul în cazul genitiv, singular. Expresii şi locuţiuni verbale. Verbe neregulate.)

13. În tren .................................................................................................... 65
(Nuanţarea exprimării, sinonime. Familia de cuvinte: derivarea. Exprimarea posibilităţii, a probabilităţii, modul conjunctiv, prezent. Exprimarea respectului, a politeţii, pronumele personal de politeţe. Exprimarea posesiei, a apartenenţei unui singur obiect, pronumele/adjectivul pronominal posesiv. A vorbi despre sine. Exprimarea interesului faţă de celălalt.)

14. La hotel ................................................................................................. 76
(Exprimarea rezultatului unei acţiuni, verbul la modul participiu. Adjectivul provenit din verb la participiu. Exprimarea unei acţiuni trecute, indicativ, perfect compus. Exprimarea unei opinii. Expresii verbale impersonale. Argumentarea unui punct de vedere. Convingerea interlocutorului. Exprimarea certitudinii/incertitudinii. Exprimarea relaţiilor în frază, conjuncţii. Numeralul cardinal de la 20 la 100. Descrierea unor obiecte. Mesajul telefonic.)

15. În oraş ................................................................................................... 86
(Destinatarul unei acţiuni, cazul dativ, singular. Exprimarea relaţiilor spaţiale. Prepoziţii şi locuţiuni prepoziţionale urmate de substantive în genitiv. Pronumele personal în dativ, forme accentuate şi neaccentuate. Pronumele nehotărât. Exprimarea emoţiilor pozitive: bucuria, mândria etc.)

IV

16. Recapitulare parţială ........................................................................... 96 17. Familia .................................................................................................. 97
(Exprimarea apartenenţei, a posesiei – substantivul în cazul genitiv, plural. Destinatarul unei acţiuni, cazul dativ, plural. Verbe impersonale – a trebui. Exprimarea posesiei, a apartenenţei mai multor obiecte. Pronumele/adjectivul pronominal posesiv – mai multe obiecte posedate. Compunerea unui e-mail. Descrierea unor persoane.)

18. În sat .................................................................................................... 107
(Polisemia. Individual/colectiv, substantive colective. Câmpul semantic al relaţiilor de rudenie. Familia de cuvinte. Compunerea. Schimbarea valorii gramaticale. Vorbire directă – vorbire indirectă.)

19. Mâine voi fi acasă .............................................................................. 114
(Exprimarea acţiunii desfăşurate în viitor, verbul la indicativ, viitor. Exprimarea comparării, gradele de comparaţie ale adjectivului şi ale adverbului. Amabilităţi. Complimente. Politeţea pozitivă. Explicaţiile. Clarificările. Sfaturile. Promisiunile. Reproşurile.)

20. Recapitulare. Evaluare ...................................................................... 123

AL TREILEA NIVEL: TEXTE ŞI CONTEXTE
21. Veşti importante ................................................................................. 124
(Substantive cu forme multiple de plural. Subiectul identic cu obiectul acţiunii, diateza reflexivă cu pronume în cazul dativ. Acţiunea trecută în desfăşurare, indicativul imperfect. Exprimarea unui punct de vedere personal. Exprimarea emoţiilor pozitive : bucuria, surpriza agreabilă.)

22. Alegeri importante ............................................................................. 131
(Exprimarea dorinţei, a condiţiei, modul condiţional-optativ. Derivarea cu sufixe. Schimbarea valorii gramaticale: adjectiv/adverb. Formularea unei ipoteze. Incertitudinea. Indecizia. Comunicarea tip dezbatere: argumente şi contraargumente.)

23. Pregătiri de concediu ......................................................................... 139
(Omonimie. Omofonie. Ortografie. Cratima. Ortograme. Substantive compuse cu prefixoide şi sufixoide. Adjective fără grade de comparaţie. Exprimarea scopului. Exprimarea unei acţiuni trecute, încheiate înaintea altei acţiuni trecute: indicativ, mai mult ca perfect. Numeralul cardinal peste 100. Exprimarea restricţiei. Adverbe specifice. Exprimarea cauzei, relaţia cauză – efect. Exprimarea scopului.)

24. Probleme cu maşina ........................................................................... 149
(Interdicţiile. Ameninţările. Imprecaţiile. Conflictul verbal. Negocierea. Ortografierea neologismelor. Registrul familiar al comunicării. Forme populare ale pronumelui. Exprimarea ideii de necesitate. Apropierea verbului de adjectiv şi de substantiv: modul supin. Exprimarea unei acţiuni trecute care nu este reală, modul conjunctiv, timpul perfect. Exprimarea condiţiei, a dorinţei în trecut, modul condiţional-optativ, timpul perfect. Locul, timpul, modul: adverbe şi locuţiuni adverbiale. Ortografie: apostroful. Punctuaţie: Semne de punctuaţie multiple.)

V

25. Recapitulare parţială ......................................................................... 159 26. La bancă .............................................................................................. 160
(Explicaţiile. Clarificările. Aproximările. Strategii ale insistenţei; exprimarea neînţelegerii; solicitarea ajutorului. Solicitarea unor detalii (pe baza unui pliant publicitar). Exprimarea emoţiilor pozitive şi negative. Exprimarea identităţii şi a diferenţei: pronumele şi adjectivul demonstrativ de identitate/diferenţiere (nonidentitate). Exprimarea viitorul în vorbirea familiară, populară, timpul viitor popular.)

27. La muzeu ............................................................................................ 168
(Exprimarea emoţiilor. Confesiunea. Scrisoarea. Substantive defective. Exprimarea relaţiei între enunţuri, pronumele şi adjectivul pronominal relativ. Exprimarea unei acţiuni în desfăşurare, modul gerunziu. Subiectul suportă acţiunea verbului, diateza pasivă.)

27. În Carpaţi ............................................................................................ 177
(Povestirea unor întâmplări: naraţiunea. Jurnalul. Relaţii numerice şi cantitative, numerale colective, distributive, multiplicative, adverbiale. Exprimarea trecutului apropiat de prezent, indicativ, timpul perfectul simplu. Pleonasmul. Nuanţarea exprimării: evitarea redundanţelor. Sinonimia. Descrierea unui peisaj.)

28. Un nou loc de muncă ......................................................................... 184
(Interviul pentru ocuparea unui post: gradarea argumentării, negocierea. Paronimele. Derivarea moţională; sufixe adjectivale. Cuvinte care leagă adjectivul de substantiv: articolul demonstrativ. Verbe şi structuri verbale impersonale. Exprimarea consecinţei. Exprimarea concesiei. Redactare de text argumentativ.)

30. Recapitulare. Evaluare ...................................................................... 192

ORIENTARE CULTURALĂ
(Otilia Hedeşan, Nicoleta Muşat, Dana Percec, Corina Popa)
1. Despre România ................................................................................. 195 2. Despre români .................................................................................... 203 3. Locuinţa .............................................................................................. 216 4. Mijloacele de transport ...................................................................... 223 5. Munca ................................................................................................. 230 6. Educaţia .............................................................................................. 242 7. Sănătatea ............................................................................................ 255 8. Banii şi bugetul familiei .................................................................... 268 9. Drepturile şi obligaţiile cetăţeneşti ................................................... 272 10. Hrana .................................................................................................. 283 11. Sărbătorile la români ........................................................................ 291 12. Relaţiile de familie ............................................................................. 300

VI

cum se distrează. unde merg în excursie. Ce cred românii despre ei. veţi face greşeli – mulţi dintre vorbitorii nativi le fac! –. unde aflaţi atât cât este absolut necesar pentru ca cineva să înţeleagă ce se ascunde sub / dincolo de anumite reacţii ale românilor. Mai întâi. ce muzică ascultă. a venit momentul să facem acest lucru. probabil. Intenţia noastră este aceea de a vă ajuta să vă integraţi în lumea românească şi. măcar prin câteva cuvinte. păstrând o parte a atenţiei trează pentru a vedea şi a înţelege ce se petrece în jurul vostru. de a vă învăţa să vorbiţi şi să gândiţi în româneşte despre lumea părinţilor voştri. e bine ştiut că una din marile bucurii ale oamenilor este aceea de a înţelege măcar o parte a celor auzite. Învăţaţi. Partea întâi a manualului asta vrea să facă: să vă înveţe să vorbiţi româneşte. ce mănâncă… O a doua parte a manualului. Explorare culturală. ce munci preţuiesc. fie şi jumătate din ele… Nu ezitaţi să exersaţi acest lucru. Texte şi contexte. trebuie să-i puteţi înţelege pe cei din jurul vostru şi să le răspundeţi într-un fel oarecare. Puţin câte puţin. OTILIA HEDEŞAN VII . folosiţi tot ce vă vine în minte din limbile europene pe care le cunoaşteţi ca să vă fixaţi noile informaţii în memorie… Mai apoi.Cuvânt înainte Bine aţi venit în România! – aceasta este prima formulă pe care aţi auzit-o. în sfârşit. ce obiceiuri au. mesajul încurajator că paşii de la un cuvânt neînsemnat la înţelegerea felului în care vorbitorii aleg să folosească anumite cuvinte şi nu altele trebuie şi pot fi făcuţi. manualul vă cere să comparaţi mereu ceea ce descoperiţi în România cu ceea ce este specific regiunii de unde veniţi. una de orientare culturală. Dacă nu v-a spus-o nimeni. despre personalităţile şi istoria lor. nu vă temeţi dacă. ce filme privesc. încă de pe prima pagină a acestei cărţi care îşi propune să vă înveţe ce e absolut necesar să ştiţi ca să puteţi trăi aici. apoi Propoziţii în texte şi. la început. doar ca să aveţi reperele fără de care nu vă veţi putea mişca în aceste domenii. Aveţi deplină încredere în puterile voastre. la sosirea în ţara noastră. aşadar: Cuvinte în propoziţii. totodată. la început mai simplu. este dedicată prezentării acestor lucruri pe două nivele: Realităţi şi cuvinte. prin chiar titlurile lor. În această a doua parte a sa. apoi mai elaborat… Cele trei mari capitole transmit.

VIII .

LIMBA ROMÂNĂ IX .

X .

Mă prezint Să vorbim despre imagini! 1 .Primul nivel Cuvinte în propoziţii Unitatea 1 Salut.

2 .

3 .

Să vorbim despre imagini! 4 .Unitatea 2 Facem cunoştinţă 1.

5

2. Să citim! Să scriem!

6

Unitatea 3

Unde locuiesc
1. Să vorbim despre imagini!

7

2. Să citim! Să scriem!

8

3. Exerciţii
1. Copiaţi:

9

2. Transcrieţi: Carmen _______________, Corina _______________, Ion _________, cinci __________, cine ____________, ce________, cerc __________. 3. Citiţi propoziţiile şi apoi transcrieţi-le:
Cine are un ac? __________________________________________________ Eu nu am un ac. _________________________________________________ Monica are un ac mare. ___________________________________________ Corina nu are un ac mic. __________________________________________ Eu nu am cinci ani. ______________________________________________ Cine e aici? _____________________________________________________ Marin nu e aici. Carmen e aici. ___________________________________ ________________________________________________

4. Scrieţi în litere: 5 ________________, 9 ________________ 5. Scrieţi cifra corespunzătoare: •• ___; ••••• ___; •___; •••••••• ___; •••___; ••••••••••____; ••••___;••••••___; •••••••___

10

Unitatea 4 Ce mănânc 1. Să vorbim despre imagini! 11 .

12 .

13 .

Ascultaţi şi răspundeţi la întrebări. Să citim! Să scriem! 14 . 2.

– Ce bea Lia? – Lia nu bea suc.3. e. bomboane _______________. o. cină __________. Transcrieţi: carne _________. pui ________. cine. oaie ____________. i an. salam ____________. – Ce mănâncă ea? – Ea mănâncă ciorbă. apă ______. ciorbă ____________. 3. r. Scrieţi după dictare: A. Omar. ceai ________. suc ________. – Cine mănâncă sarmale? – Sorin mănâncă sarmale. ______________ ________________________________________ ________________________________________ ________________________________________ ________________________________________ ________________________________________ ________________________________________ ________________________________________ ________________________________________ 4. a. pâine _________. 15 . Copiaţi: 2. ce. supă _____________. C. Citiţi şi transcrieţi: La masă – Ce mănânci? – Eu mănânc pui. M. ă. Exerciţii 1. Ana. Lia bea o cană cu apă. sarmale ____________. n. bere__________. Monica Cine are un măr mare? Eu nu am cinci ani.

Să vorbim despre imagini! 16 .Unitatea 5 Locuinţa mea 1.

17 .

Să citim! Să scriem! 18 .Ascultaţi şi răspundeţi la întrebări. 2.

Aici sunt Florina şi Marcel. Exerciţii 1. – Poftă bună! 19 . 8 ____________. dormitor ___________________.3. Copiaţi: 2. Transcrieţi: bucătărie _______________. – Ce mâncăm? – Noi mâncăm supă de legume cu smântână. 3 __________. 9 ____________. masă ___________. 4. 3. radio _____________. 4 ____________. 5 ____________. 2 _________. 7 ____________. sertar ______________. robinet ____________. – Ce este pe masă? – Pe masă este o farfurie. 6 ____________. Citiţi şi transcrieţi: În bucătărie Dorina intră în bucătărie. Ea pune mâncarea în farfurii. – Cine pune masa? – Florina pune masa. Scrieţi în litere: 1 _________.

Să vorbim despre imagini! 20 .Unitatea 6 Cum mă îmbrac 1.

Să citim! Să scriem! 21 . 2.Ascultaţi şi răspundeţi la întrebări.

22 . Horaţiu! – Ce mai faci? – Am o scurtă pauză la serviciu. Transcrieţi: pantof negru ___________________. poşetă neagră ________________________. Roxana! – Bună. Horaţiu este în parc. pulovere negre ___________________________. pantaloni lungi __________________________. Citiţi şi transcrieţi: În parc Este martie. Roxana e veselă. El poartă o haină groasă şi fular. sunt ghiocei înfloriţi. Exerciţii 1. Dintre nori iese soarele. pulover negru __________________________. fustă scurtă __________________________. Horaţiu zâmbeşte. Copiaţi: 2. Este încă frig. – Vine primăvara? – Da! Aici. poşete negre ______________ ______________. lângă copac. pantaloni scurţi ________________ ___________. pantofi negri ___________________.3. 3. fustă lungă __________________________. – Salut.

Alfabetul limbii române A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ş T Ţ U V W X Y Z a ă â b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ş t ţ u v w x y z an birou casă deschid elevi fular gri hai! inimă întreabă judeţ kilometru leu m ăr nuc ordinator pat Qatar rinichi stomac şofer triunghi ţară Ungaria vişină weekend Xenia yală zahăr martie primăvară mână mobilă balcon cadă profesori sarafan negru oho! ficat bineînţeles prăjitură kaki elefant lămâi pepene televizor canapea sequoia ureche intestin maşină dreptunghi Franţa Rusia dovleac wigwam Roxana bodyguard mazăre iarna vară cub bloc aprind note pantof fag ah! plămâni a coborî Gorj click cal pom prun radio dulap creier os oraş pătrat colţ Peru morcov show Alex hobby orez 23 .

Unitatea 7 În oraş. La farmacie 1. Să vorbim despre imagini! 24 .

25 . în bucătărie. un dulap. Să înţelegem! a. sâmbătă. Ce deschide farmacista? 1. 2. 3. Să citim! Este miercuri. 2. patru lei şi 50 de bani. Anca şi Mihai sunt în oraş. Cât costă tabletele? 1. − Zece tablete. o cutie. − Da. răspunde farmacista şi deschide o cutie. o fereastră. în cameră. 3. 2. Unde sunt Anca şi Mihai? 1. Mihai plăteşte şi ia medicamentele. Încercuiţi: Ce zi este? 1. 2. − La revedere! − La revedere! 3. miercuri.2. − Mulţumesc! − Cu plăcere! În farmacie sunt medicamente. 3. cinci lei şi 10 bani. 3. − Aveţi vitamina C? întreabă Mihai. lângă staţia de tramvai. Ei văd un poliţist. Anca întreabă: − Unde este o farmacie? Poliţistul răspunde: − Farmacia este pe această stradă. luni. zece lei. vă rog! − Poftiţi! − Cât costă? − Costă patru lei şi 50 de bani. în oraş.

b. (o) farmacie – (două) farmacii. Limbă şi comunicare a. maşină _________________. După modelele date. Răspundeţi: 1.(un) pieton – (doi) pietoni. friptură pungă _____________________. 26 . (o) intersecţie – (două) intersecţii. peşte ___________________.(două) semafoare. an ________. Unde este farmacia? 4. (un) poliţist – (doi) poliţişti. şcoală [o] ____________________. . (o) cutie – (două) cutii. Substantive Singular/plural . . cămaşă [ă] ___________________. ______________. o – două • uş ă – uşi. Ce cumpără ei? 4. _______________________. Ce întreabă Mihai? 5. iarnă [e] ___________________. . floare [o] ____________________. bibliotecă prăjitură _________________________.(o) staţie – (două) staţii. semafor . pantof _________________. nasture ______________________. (un) tramvai – (două) tramvaie.(o) farmacistă – (două) farmaciste. ___________________. scrieţi formele de plural ale substantivelor: un – doi • • pieton – pietoni. (o) tabletă – (două) tablete. lampă [ă ] vară [e] ________________. pepene – pepeni. Ce întreabă Anca? 3. pieptene ______________________. căciulă ________________. Pe cine văd Anca şi Mihai? 2.(un) medicament – (două) medicamente.

Nearticulat/articulat Masculin Feminin Singular Singular Dan este poliţist.• apă – ape. baie [ă] _____________. Aici sunt nişte farmaciste. ceai _______________. felie _________________. medicamente. dulap _______________. • hol – holuri. bucătărie _________________. Poliţistul este pe stradă. cafea _________________. ciocolată _________________. un . suc _________________. [oa] _________________. sticlă ____________. curea _________________.două • covor cuier – cuiere. televizor _________________. Eu întreb o farmacistă. scaun _____________. Eu văd nişte poliţişti. Farmacista răspunde. lemn _________________. telefon sertar _____________. Poliţiştii sunt în staţia de Farmacistele deschid cutiile tramvai. de 27 . banană _______________. dormitor ______________. palton _________________. _______________. tricou _________________. pălărie _________________. • rochie – rochii. hârtie ______________. balcon _________________. Eu întreb un poliţist. perdea – perdele. Maria şi Dana sunt farmaciste. carton _________________. • • lămâie – lămâi. frigider _________________. metal _______________. canapea _________________. bluză ____________. cravată ________________. Dana este farmacistă. vin _________________. Plural Plural Dan şi Liviu sunt poliţişti.

În staţie sunt ____________________. Tu vezi un poliţist. b. (poliţist) Aici este _________________ . ______________ este în dulap. În farmacie sunt ______________________________. (farfurie) Lângă farfurie este _____________ . (domn) Pe stradă este ________________ . În clasă sunt profesori. În farmacie sunt ___________________________ . Tu întrebi unde este farmacia. _____________ sunt în staţie. A vedea (conjugarea a II-a) Eu văd o farmacie. În clasă sunt ______________________________ . ______________ sunt în casă. ____________ este lângă farfurie. în prezent. În cameră este o masă. În farmacie sunt bărbaţi. În staţia de tramvai sunt ______________ ______________ . _______________________ sunt în farmacie. ________________ este pe stradă. Verbe Acţiune reală. Indicativ prezent A întreba (conjugarea I) Eu întreb cine este el. ___________________ sunt în clasă. ____________________ este aici. Cartoful este în farfurie. __________________ sunt în farmacie. În farmacie sunt cutii. Tabletele sunt în cutie. În casă sunt ____________________ . _________________ este la uşă. (masă) În dulap este ______________ . (profesor) În oală sunt cartofi. La uşă este ________________ . Masa este în cameră. [d+i > z] 28 . Cartofii sunt în oală. (lingură) În cutie sunt tablete. (rochie) Pe masă este ______________ . În casă sunt fete. În staţie sunt tramvaie.Completaţi propoziţiile cu formele potrivite: În farfurie este un cartof. ______________ este pe masă.________________ sunt în staţia de tramvai. În staţia de tramvai sunt poliţişti. În oală sunt nişte cartofi. În cutie sunt nişte tablete.

Ele _____________ în această casă. Noi plătim televizorul. Voi plătiţi pâinea. a plăti [ ]. a răspunde [ ]. Noi ______________ camera. Ei/ele răspund. Noi răspundem. 2. [d+i > z] El/ea răspunde. El _________ laptele în frigider. a vedea [ ]. Noi întrebăm cât costă merele. a pune [ ]. Tu răspunzi. Tu ____________ fructele. Tu plăteşti legumele. Tu ______________ fructe. 29 . iei. Ei plătesc cumpărăturile. Tu _____________ cu Dana. 1. a locui [ ]. Voi _____________ lângă Maria. A vedea Eu ___________ oraşul. Completaţi propoziţiile cu formele verbale potrivite: A cumpăra Eu ______________ două pâini. a închide [ ]. A plăti (conjugarea a IV-a) Eu plătesc hainele. el. Voi întrebaţi cum se numeşte ea. sau 4 pentru a indica de ce conjugare sunt verbele următoare: a cumpăra [ ]. 2. a întreba [ ]. Ele ______________ o casă. Maria ____________ cutiile. A răspunde (conjugarea a III-a) Eu răspund. Noi _________ hainele în dulap. a ieşi [ ]. Voi răspundeţi. Voi _________ legumele în chiuvetă. Ei/ele întreabă ce cumpărăm. ele. iele. Noi _____________ în România. iel. Ei _________ nişte tablete în cutii. a deschide [ ]. Ei/ele văd un apartament. Voi ______________ staţia. ei. Voi ______________ legume. A locui Eu _____________ în Braşov. A pune Eu _________ masa. Noi ______________ carne. Dan ______________ lapte. a costa [ ]. El/ea vede o casă mare. Voi vedeţi nişte fructe. Tu _________ fructele aici. a purta [ ]. Atenţie: Scriem eu. Notaţi în paranteze 1. citim ieu. El/ea plăteşte medicamentele. Noi vedem o rochie roşie. 3. a se numi [ ]. Mihai _____________ pe strada mea.El/ea întreabă cine cumpără pâine. Ei ____________ farmacia. a intra [ ].

[Atenţie! Scriem este. [Atenţie! Scriem eşti. Eu nu sunt Maria. citim ieşti] El/ea este în Timişoara. întrebăm cât costă ciocolata. _____________________________________________ ___________________________________________ ___________________________________________ Tu eşti farmacistă. purtaţi pantaloni. citim ieste] Noi suntem poliţişti. ______________________________________________ 30 . vezi un poliţist. Voi sunteţi pe stradă. Voi sunteţi pe stradă. Rescrieţi după modelul dat: Eu sunt Maria. Ei/ele sunt din România. 4. deschizi frigiderul. punem întrebări. vedeţi un apartament nou. o rochie albă. Uniţi prin săgeţi: Eu port Sorin şi Anca Dan Tu Noi Voi Corina Noi Tu şi Oana Ea Voi Eu Tu Ele pune fructele pe masă. închid uşa. eu sunt Ioana. locuieşte aici. Tu eşti farmacistă. pun cana pe masă. plătesc alimentele. răspunde.3. _________________________________________________ El este în Timişoara. Verbul a fi – indicativ prezent Eu sunt Maria. Ele sunt din România. Subliniaţi cu o linie articolele nehotărâte şi cu două linii articolele hotărâte ale substantivelor folosite în exerciţiile de mai sus. cumpăraţi nişte mere din piaţă. Noi suntem poliţişti.

Ea cumpără ________________ şi fructe. Bea apoi un ______ de portocale. miile 1. Eminescu. sutele. (legume. Uniţi prin săgeţi : 20 60 40 80 50 patruzeci douăzeci optzeci cincizeci şaizeci 200 900 100 1000 6000 şase mii o mie nouă sute două sute o sută 700 70 7000 90 300 şaptezeci şapte sute nouăzeci trei sute şapte mii 2. Scrieţi cu litere numerele: 2 . Scrieţi un dialog din zece replici. şi. 30 . 31 . strada. în frigider) 2. pe masă. 100 . 10 . Acasă. alegând dintre cuvintele din paranteză: Diana _______ în oraş.________________._____________ 7000 . cu.______________. suc.________.______. Ascultaţi şi răspundeţi la întrebări. legumele. care să cuprindă cel puţin două numere. 4. La prânz mănâncă supă ___ carne ____ orez.________________. Locuieşte pe ________________ Mihai _________________. este. 500 . Completaţi textul.c. pune ___________________ şi fructele ________________.________. Să recapitulăm! 1. 2000 . Numerale Numeralul cardinal – zecile.

cumpără. Completaţi textul. lung. Are ______________ de ani. farmacista. Ea are părul _________ şi ochii ____________. Completaţi propoziţiile de mai jos cu verbele potrivite. Ana. alegând dintre cuvintele din paranteză: Ahmed şi Dan _______ la farmacie. verzi] 2. [treizeci.Unitatea 8 Corpul 1. ____________________ se numeşte _________. Să repetăm! 1. oferind câte două variante: 32 . sunt. Ei _________________ medicamente.

3. Mă piepten. Ei ______________ un apartament. Când mă trezesc? Unde fac duş? Cu ce mă şterg? Cum mă îmbrac? 33 . Mă spăl cu şampon pe cap. sandale. 3. În picioare îmi pun ghete. 3. 3. Ei ________________ un apartament. Noi ________________ un poliţist. Ce îmi pun pe cap? 1. Tu ________________ fereastra. 2. Răspundeţi: 1. El mănâncă fructe. ochii negri. de pe masă. Încercuiţi: Părul meu este: 1. lung. Voi ________________ pantofi. 3. Mă văd în oglindă: am părul scurt. În picioare îmi pun: 1. 2. Închid uşa cu cheia şi plec. Voi ________________ pantofi. Mă şterg cu prosopul. căciulă. Iau aparatul de ras: 1. Pun pastă de dinţi pe perie şi mă spăl pe dinţi. cizme. Mă îmbrac şi iau micul dejun în bucătărie. din dulap. 3. 3. Îmi iau paltonul lung şi îmi pun pe mâini mănuşile cu cinci degete. pălărie. Eu ________________ uşa cu cheia. 4. Tu ________________ fereastra. 2. El ________________ fructele. şapcă.El cumpără fructe. negru. faţa rotundă. Să citim! Luni dimineaţa. la gât – fular. Iau din dulap aparatul de ras şi îmi rad barba. Mă îmbrac gros. 2. Pe cap îmi pun o căciulă. din chiuvetă. Eu _______________ uşa cu cheia. Afară e frig. El ________________ fructele. 2. scurt. Noi ________________ un poliţist. mă trezesc şi merg în baie. Pui alimentele pe masa din bucătărie. Să înţelegem! a. Scrieţi după dictare: Tu cumperi o cutie cu lapte şi douăzeci de ouă. 2. Mă spăl cu săpun pe corp. ghete. b. Deschid robinetul şi fac duş.

Să vorbim despre imagini! 34 .4.

• ureche . Limbă şi comunicare a. coadă[o][z] _____________. chiuvetă ____________. o – două • gură – guri. cal _____________. limbă _____________. papagal _____________. pastă _____________. • copil – copii. un . plămân ______________. bărbat [ţ] _____________. barbă [ă] ____________. mână [âi] _____________. 35 . băiat [e] [ţ] _______________. pisică ____________. articulaţie ______________. oglindă [z] _____________. fată [e] _________. talpă [ă] _____________.urechi. • femeie – femei. baie [ă] ___________. vană _____________. aripă _____________. • ochi – ochi. faţă [e] __________. deget _____________. pasăre [ă] ___________. • palmă – palme. • perie perii. pană [e] _____________. gheară ______________. rinichi ___________. genunchi _____________. muşchi ___________.două • braţ – braţe. Substantive Singular/plural După modelele date. robinet _______________. bărbie _____________. frunte [ţ] __________. dinte [ţ] _____________. sprânceană [e] ______________. geană [e] ______________. umăr [e] ________________. obraz [j] ______________. scrieţi formele de plural ale substantivelor: un – doi • pumn – pumni. • câine – câini.5. unghie _____________. toaletă ______________. inimă ___________. bătrân __________.

aparat ______________. Singular Mă spăl cu săpun.deodorant _______________. [poliţist] Pe stradă sunt _______________________ . Văd un băiat pe stradă. Băieţii plătesc alimentele. [un] tânăr – [doi] tineri Articulat/nearticulat Masculin Singular Mihai este băiat. În dulap sunt nişte săpunuri albe. ________________ merg pe stradă. prosop [oa] ____________. Atenţie: un copil. ___________________ salută. Văd o fată în staţia de tramvai. Săpunul alb este pe chiuvetă. La uşă este _________________________ . Am un săpun alb. [băiat] La usă sunt ____________________________. Fata merge la magazin. Copiii se spală pe mâini. În magazin sunt nişte băieţi. Pe stradă este __________________ . Săpunurile din dulap sunt albe. _____________________ salută. os [oa] ________. nas _________. Neutru Plural Cumpăr săpunuri. Feminin Singular Ana este fată. nişte copii. cot [oa] _________. Băiatul merge la farmacie. corp __________. Plural Monica şi Maria sunt fete. duş __________. • cap – capuri. copiii Completaţi propoziţiile cu formele potrivite. 36 . şampon [oa] _____________. Plural Vlad şi Dan sunt băieţi. picior [oa] ____________. În bucătărie sunt nişte fete. gât ___________. În baie sunt nişte copii. animal ___________. Copilul se spală pe mâini. după modelele date: În baie este un copil. săpun ___________. ________________ merge pe stradă. Fetele din bucătărie mănâncă. stomac ____________________ Atenţie: [un] om – [doi] oameni.

Carmen ___________ masa. [prosop] În baie sunt ___________________________ . El ___________ un pahar. În magazin este ___________________ . [fată] În magazin sunt _______________________ . Tu ___________ farfuria. Lingurile sunt în farfurie. [capac] Lângă oală sunt _______________________ . A şterge Eu ___________ cana. a [se] îmbrăca [ ]. Dulapurile sunt în cameră. a mieuna [ ]. ________________ este în farmacie. În frigider este _________________ . b. _____________ sunt în farmacie. [oală] În frigider sunt _________________________ . 3 sau 4 pentru a indica de ce conjugare sunt verbele următoare: a [se] spăla [ ]. [ ]. [costum] În dulap sunt _________________________ . 2. a [se] pieptăna [ ]. 2. În farmacie este _________________ . În farfurie este o lingură. Noi ___________ covorul. Completaţi propoziţiile cu formele verbale potrivite: A spăla Eu ___________ merele. [cutie] În farmacie sunt ______________________ . [ ]. _________________ cumpără pâine. ________________ este în dulap. a merge [ ]. Notaţi în paranteze 1. Verbe 1. _____________ sunt în frigider. ________________ scrie. În baie este ______________________ . Dulapul este în cameră. Tu ___________ vase. În cameră este un dulap. a zbura [ ].[profesor] În clasă sunt _____________________________ . În farfurie sunt nişte linguri. __________________ este în baie. Noi ___________ vasele. _________________ sunt în baie. ______________ cumpără pâine. ____________________ scriu. a [se] trezi. _________________ este în frigider. a [se] şterge [ ]. _______________ este lângă oală.În clasă este _________________________ . În dulap este ____________________ . Lingura este în farfurie. ______________ sunt lângă oală. a lătra. Lângă oală este ___________________ . a [se] rade [ ]. În cameră sunt nişte dulapuri. _______________ sunt în dulap. 37 .

te ştergi pe faţă. mă şterg cu prosopul. [pe mine] Eu spăl farfuria.Voi ___________ rufe. Noi ___________ în casă. Voi ___________ podeaua. Noi ___________ în România. Voi ___________ la farmacie. El ___________ la magazin. Ele ___________în această casă. Voi vă îmbrăcaţi în roşu. vă ştergeţi. Tu ___________ fată. Ele ___________ legume. te speli cu apă rece. pentru a obţine propoziţii: Eu Tu El Noi Voi Ele Ei se spală. – Eu mă îmbrac. El/ea se îmbracă subţire. ne spălăm pe faţă. Tu te îmbraci gros. – Eu mă şterg pe faţă. Mihai ___________ băiat. se şterg. Noi ne îmbrăcăm în cameră. 38 . se şterge pe mâini. – Eu mă spăl pe mâini. [mâinile mele] Eu şterg oglinda. Voi ___________ lângă Maria. se spală pe dinţi. Ei ___________ la piaţă. A fi Eu ___________ profesor. Uniţi prin săgeţi fragmentele potrivite. A merge Eu ___________ acasă. se spală în baie. Eu Tu El Noi Voi Ele Ei se şterg pe urechi. Tu ___________ în oraş. mă spăl cu săpun. [faţa mea] A se îmbrăca Eu mă îmbrac cu paltonul. Diateza reflexivă/activ pronominală cu pronume în acuzativ Eu îmbrac copilul. Ei ___________ pantofii. Subiectul identic cu obiectul acţiunii. Ei/ele se îmbracă în alb. vă spălaţi pe cap. ne ştergem pe păr.

c. Adjective Acordul adjectivului cu substantivul în gen şi număr [adjective cu două, trei, patru forme flexionare]
alb mic mare Masculin pantof alb pantofi albi băiat mic băieţi mici cartof mare cartofi mari Feminin rochie albă rochii albe fată mică fete mici pară mare pere mari albă mică albi mici mari Neutru tricou alb tricouri albe prosop mic prosoape mici măr mare mere mari albe

Atenţie: Unele adjective au o singură formă: gri, maro. Completaţi tabelul:
alb pantof pantofi covor covoare rochie rochii roşie albastru galben roşu lung verde gri

39

Ascultaţi şi răspundeţi la întrebări. 6. Să recapitulăm!
1. Completaţi textul, alegând dintre cuvintele din paranteză: Seara, ________ în baie. Fac _____ şi ______________ pe dinţi cu _________ de dinţi şi cu pastă. Mă şterg ____ un prosop ______________. Mă __________ în pijama şi mă pun în ______. [duş, merg, albastru, mă spăl, pat, îmbrac, periuţa, cu] 2. Scrieţi un text de cinci propoziţii despre baie. Folosiţi cel puţin cinci adjective şi două numerale. 3. Scrieţi un dialog din şase replici, care are loc în bucătărie.

40

Unitatea 9

Alo? Taxi?

1. Să repetăm!
1. Uniţi prin săgeţi:
Această femeie Pijamaua În bucătărie, eu Pui în baie spăl vasele. poartă o rochie albă. este albastră. prosoape curate. Cumpăraţi din piaţă Ioana şi Ana La farmacie Noi merg la magazin. legume şi fructe. sunt medicamente. spălăm fructele.

2. Completaţi propoziţiile cu pronumele potrivite, apoi treceţi-le la plural:
Eu mă îmbrac cu haine subţiri. Noi ne îmbrăcăm cu haine subţiri. El ____ spală pe mâini în baie. __________________________________________ Tu ____ ştergi cu prosopul roşu. _________________________________________

41

Ea ____ piaptănă la oglindă. ____________________________________________ Eu ____ trezesc la ora 6. ________________________________________________

3. Scrieţi după dictare: Eu mă spăl pe mâini şi merg la masă. Noi mâncăm supă de pui şi sarmale.

2. Să vorbim despre imagini!
Copii Trecere pentru pietoni

Parcarea interzisă Circulaţie în ambele sensuri Spital

Sens unic

Circulaţie interzisă Accesul interzis La dreapta

Înainte

Intersecţie cu sens giratoriu

Viteza minimă obligatorie Staţie de tramvai

Staţie de autobuz

Staţie de taximetre

42

3. Să citim!
Este ora 17.00. Ioana se simte rău. Andrei spune: – Mergem la doctor! – Cabinetul este departe? Cum ajungem acolo? întreabă Ioana. – Mergem patru staţii cu tramvaiul 10. Ajungem lângă piaţă. Traversăm parcul. În dreapta este staţia de metrou. Mergem cu metroul două staţii şi suntem aproape de cabinet. Ajungem pe la 18 fără un sfert. – Programul la cabinet este între orele 8.00 – 18.00. – Mergem cu taxiul şi ajungem repede. Andrei sună după un taxi: – Alo? Aici RadioTaxi! – Bună ziua. Vă rog, o maşină pe bulevardul Mihai Eminescu, la numărul 5, pentru strada Dunărea. – Aşteptaţi, vă rog! ....................................................................................................... – Maşina 14 vine în 3 minute! – Mulţumesc! Ioana şi Andrei ies în stradă. Taxiul vine. Ei pleacă spre cabinet. Când ajung, Andrei întreabă: – Cât costă? – 12 lei, răspunde şoferul. Ei plătesc şi coboară din maşină.

4. Să înţelegem!
a. Încercuiţi:
Cât este ora? 1. ora 15.00; 2. ora 17.00; 3. ora 20.00. Pe ce stradă locuiesc Ioana şi Andrei? 1. pe strada Dunărea; 2. pe bulevardul Mihai Eminescu; 3. pe strada Braşov. Cu ce merg Ioana şi Andrei la medic? 1. cu tramvaiul; 2. cu metroul; 3. cu taxiul. Cât plătesc ei şoferului? 1. 10 lei; 2. 12 lei; 3. 15 lei.

43

b. Răspundeţi:
1. Cum se simte Ioana? 2. Cu cine merge ea la doctor? 3. Pe ce stradă este cabinetul? 4. Care este programul de la cabinet?

_________________________________________________

5. Limbă şi comunicare
a. Substantive
1. După modelele date, scrieţi formele de plural ale substantivelor: un – doi • doctor – doctori; şofer _____________; biciclist [ş] ____________; motociclist [ş] _______________; o – două • • • • • maşină – maşini; stradă [ă] [z] _______________; cabină – cabine; oră ______; secundă _______________; piaţă [e] _______________; intrare – intrări; jumătate [ă] [ţ] _______________; circulaţie – circulaţii; staţie _______________; program - programe; cabinet ___________; tramvai ____________; autobuz _______________; troleibuz _______________; canal _____________; semn ______________; minut _______________; • taxi - taxiuri; metrou _______________; coş _______________; parc _______________; sfert _______________; 2. Completaţi cu formele articulate sau nearticulate ale substantivelor din paranteză:

un – două

44

[maşină] 3. Conjugarea I A pleca Eu plec la piaţă. a mulţumi [eu mulţumesc] [ ]. Alegeţi o pereche de propoziţii de mai sus şi rescrieţi-o. _____________ este lângă parc. a dura [durez] [ ]. Voi traversaţi parcul. punând cuvintele la plural. [piaţă] Tu ai _________________ nou. [doctor] El cumpără fructe de la _______________.Eu merg la ___________. a tăia [eu tai] [ ]. a spune [ ]. ____________ acesta se numeşte Ion Popovici. a lovi [eu lovesc][ ]. a traversa [eu traversez] [ ]. Cu această ________________ merg în oraş. a suna [eu sun] [ ]. [autobuz] ______________ este maro. a ajunge [ ]. b. Noi traversăm bulevardul. 2. a veni [eu vin] [ ]. 45 . Tu pleci în oraş. Ei/ele traversează strada. El/ea traversează oraşul. a comanda [eu comand] [ ]. 3 sau 4 pentru a indica de ce conjugare sunt verbele următoare: a ieşi [eu ies] [ ]. [telefon] În staţie este _________________ . El/ea pleacă la farmacie. Verbe Notaţi în paranteze 1. _________________ acesta sună. Voi plecaţi cu autobuzul. Acest _________________ pleacă. Noi plecăm cu taxiul. Ei/ele pleacă la magazin. Tu traversezi piaţa. A traversa Eu traversez strada. a pleca [eu plec] [ ]. a durea [ ].

în. cu. eu. acest ____________________________ ___________________________________________________ 2. 46 . El/ea mulţumeşte pentru caiete. cu. acasă. la ______________________________________ aştept. Ei mulţumesc pentru îngheţată. taxi. Noi mulţumim pentru haine. Alcătuiţi enunţuri care să conţină două verbe. Ordonaţi cuvintele date pentru a forma propoziţii: Model: traversăm. parc. noi Noi traversăm parcul de lângă piaţă. tu _________________________________________ venim. cu.Conjugarea a IV-a A ieşi Eu ies din casă. Tu ieşi din cameră. uşă. Voi mulţumiţi pentru medicamente. plec ________________________________________ masă. el. magazin. 1. o. ei. după modelul: Eu ies din casă şi traversez strada. voi. la. cu autobuzul. A mulţumi Eu mulţumesc pentru flori. iese ______________________________________________________ în oraş. pentru. durează. la. oră _________________________________________ cabinet. noi. Voi ieşiţi din maşină. parcul. El/ea iese de la doctor. te ________________________________________________ ajungeţi. Ei/ele ies din magazin. un. Tu mulţumeşti pentru cărţi. de lângă piaţă. această. tramvaiul _______________________________________ lecţie. Noi ieşim pe stradă. mulţumeşti. metroul. eu. ajung .

a III-a. -n. Completaţi cu formele potrivite de pronume. Pronume Pronumele personal – forme neaccentuate. sg. Pe voi vă întreabă Mihai despre adresă. 2. sg. tîl. -t. -l. Pe ele le doare capul. Răspundeţi la întrebări. plural a II-a. Maria te aşteaptă pe tine.. plural. Maria te asteaptă. Eu o sun. singular a II-a. feminin I. v- Persoana I. după modelul: Eu îl văd pe Dorin în parc. feminin ei pe ei îi. după modelul: 47 . Eu îl văd pe el în parc. plural Propoziţii Pe mine mă sună Dan. -o ne. Eu ___ sun pe Anca şi pe Delia. Le doare capul. -m. Corina ne vede. le- 1. -le. nvă. Eu o sun pe ea la telefon. Eu ____ sun ________ . Mihai vă întreabă. Dan mă sună.. plural. -v. Tu ___ întrebi pe Dana despre temă. lo. singular a III-a. Noi îi punem pe ei în maşină. cazul acuzativ Nominativ Cine? eu tu el ea noi voi Acuzativ – formă accentuată Pe cine? pe mine pe tine pe el pe ea pe noi pe voi Acuzativ – formă neaccentuată mă. Tu ___ întrebi _______ despre temă. Corina ne vede pe noi pe stradă. i- ele pe ele le. Vlad îl vede pe el în parc. masculin a III-a. Noi îi punem în maşină. -i. mte.c. El ___ aduce acasă _______. masculin a III-a. El ___ aduce acasă pe Liviu şi pe Alexandru. folosind cel puţin două pronume în fiecare răspuns. Vlad îl vede în parc.

2000 – două mii.Pe cine vedem în cameră? În cameră îi vedem pe ei. douăzeci de copii. 200 – două sute. o mie de copii.. 9000 – nouă mii 1.. doi copii. nouăsprezece copii. mii 100 – o sută. Cine te sună? ____________________________________________________ Pe cine întreabă ei despre program? ________________________________ Pe cine luăm cu noi în parc? _______________________________________ Pe cine aşteptăm aici? _____________________________________________ d. zece copii... Sute.. 48 ... Scrieţi trei propoziţii în care să fie cel puţin trei numerale: Eu cumpăr: unsprezece mere.. 300 – trei sute. Numerale Numerale cardinale de la 11 la 20 (compunerea) un doi trei patru cinci şase şapte opt nouă două + spre + spre + + + + + + + spre spre spre spre spre spre spre + + zece + zece + + + + + + + zece zece zece zece zece zece zece zeci unsprezece doisprezece douăsprezece treisprezece paisprezece cincisprezece şaisprezece şaptesprezece optsprezece nouăsprezece douăzeci 11 12 13 14 15 [sau cinsprezece] 16 17 18 19 20 Atenţie un copil.. 3000 – trei mii... 900 – nouă sute 1000 – o mie. optsprezece caise şi douăzeci de nuci.

2. Completaţi tabelul: Singular nearticulat articulat hotărât băiat copil casă maşină magazin parc articulat nehotărât Plural nearticulat articulat hotărât articulat nehotărât 2. Ascultaţi şi răspundeţi la întrebări. 1. 11. Scrieţi cu litere: 8 ____. Scrieţi după dictare: 5. 19 _________________. 10 _________________. 6. 200 ________________. 49 . 1000. Să recapitulăm! 1. 16 ___________________. 15. 13 __________________. Alcătuiţi şase enunţuri care să conţină verbe reflexive şi adjective care denumesc culori. 4. după modelul: Eu mă îmbrac cu tricoul galben. 18 ________________. 14. 12 _________________. 20 __________________. 100. 3.

Unitatea 10 La doctor 1. singular Luni cumpăr o carte. Asistenta îl cheamă pe tânăr la consultaţie. El tuşeşte. Aici aşteaptă doi bolnavi. După 15 minute. Apoi intră Ioana. Primul este un tânăr. Treceţi propoziţiile scrise la plural. Pe el îl doare piciorul. plural Luni cumpărăm două cărţi. Să repetăm! 1. Alcătuiţi propoziţii la singular despre fiecare zi a săptămânii. Folosiţi în ele numerale cunoscute. El stă înăuntru 20 de minute. Medicul o consultă pe Ioana. 50 . Scrieţi după dictare: David are un an. 2. Intră bătrânul. el iese afară din cabinet cu o reţetă în mână. 2. Al doilea este un bătrân. Are gripă. – Bună ziua. domnule doctor! – Bună ziua. doamnă Popescu! Ce problemă aveţi? – Am febră şi mă doare capul. Eu îl îmbrac pentru a merge în parc. Să citim! Ioana şi Andrei sunt în sala de aşteptare.

51 . în sala de aşteptare. 2. 2. sală – săli. Veniţi vineri la control la ora 12:30. Limbă şi comunicare a. Să înţelegem! a. 3. seringă – seringi. reţetă – reţete. cinci zile. o zi. consultaţie – consultaţii. 2. burta. 5. 3. 4.– Sunteţi răcită. b. Feminin: asistentă – asistente. Ioana stă în casă: 1. pe stradă. Răspundeţi: 1. vaccin – vaccinuri. jumătate de oră. 15 minute. beţi ceai cu lămâie. capul. Încercuiţi: Ioana şi Andrei sunt: 1. Neutru: control – controale. – Mulţumesc! La revedere! – La revedere! 3. trei zile. luaţi tratamentul acesta. Nu e grav. Substantive Masculin: medic – medici. Câţi bolnavi aşteaptă în sala de aşteptare? Ce are tânărul? Cine îl cheamă pe tânăr în cabinet? Ce o doare pe Ioana? Când vine Ioana la control? 4. 3. analiză – analize. pacient – pacienţi. 2. 2. 3. Tânărul stă în cabinet: 1. Pe bătrân îl doare: 1. Staţi în casă trei zile. 30 de minute. bolnav – bolnavi. piciorul. în cameră. 3.

Verbe Conjugarea I: a aştepta. rugămintea. Verbul a bea – indicativ prezent Eu beau cafea. nearticulat pl. nearticulat medic analiză sală consultaţie control cabinet sg. a chema. îndemnul. Noi bem lapte. Noi avem două mâini. articulat nehotărât pl.Completaţi după modelul dat: sg. Conjugarea a IV-a: a tuşi. Verbul a avea – indicativ prezent Eu am o maşină roşie. Porunca. articulat hotărât sg. articulat nehotărât medicul un medic medici medicii nişte medici b. articulat hotărât pl. Imperativul Conjugarea I I (ez) II III IV IV (esc) IV Verbul a aştepta a traversa a vedea a spune a ieşi a coborî Aşteaptă! Vezi! Spune! Ieşi! Coboară! Tu Nu aştepta! Nu vedea! Nu spune! Nu ieşi! Nu coborî! Aşteptaţi! Traversaţi! Vedeţi! Spuneţi! Ieşiţi! Mulţumiţi! Coborâţi! Voi Nu aşteptaţi! Nu traversaţi! Nu vedeţi! Nu spuneţi! Nu ieşiţi! Nu mulţumiţi! Nu coborâţi! Traversează! Nu traversa! a mulţumi Multumeşte! Nu mulţumi! 52 . El/ea bea apă. Conjugarea a II-a: a bea. El/ea are un apartament. Tu bei ceai. Ei/ele beau suc. a consulta. Tu ai pantofi negri. Voi aveţi un băiat mare. Ei/ele au ochi albaştri. Voi beţi cafea cu lapte.

Ion ______ lapte. Voi ________ lângă Maria. El ________ o maşină. punând verbul la formă negativă: Nu mă aştepta aici! 53 . Voi ________ vin. Ele _____ un apartament mic. Eu _________ la piaţă. Noi _________ ceai. Ele __________ în parc. Ei ________ suc. Tu __________ în sală. Noi _________ o casă nouă. Mihai _________ la noi. Voi ________ copii. Completaţi propoziţiile cu formele verbale potrivite la indicativ prezent: A intra Eu _____ în casă. Completaţi cu forma neaccentuată a pronumelui personal indicat în paranteză: Aşteaptă-mă aici! Aşteaptă ____ acasă! Aşteaptă ____ în hol! Aşteaptă ____ în sală! (pe mine) (pe el) (pe noi) (pe ei) Aşteptaţi ____ în cameră! (pe ei) Aşteptaţi ____ în cameră! (pe mine) Aşteptaţi ____ în cameră! (pe ele) Aşteptaţi ____ în cameră! (pe ea) Aşteptaţi ____ în cameră! (pe noi) Aşteptaţi ____ în cameră! (pe el) Aşteaptă ____ lângă piaţă! (pe ea) Aşteaptă ____ în cabinet! (pe ele) 3. El _______ în cabinet.a bea : Bea apă! Nu bea apă! Beţi apă! Nu beţi apă! a avea : Ai grijă! Nu avea grijă! Aveţi grijă! Nu aveţi grijă! a fi : Fii atent! Nu fi atent! Fiţi atenţi! Nu fiţi atenţi! 1. A bea 2. Tu ______ medicamente. Noi _________ în baie. A avea Eu ______ o rochie albă. Transformaţi enunţurile de mai sus. A veni Tu _______ acasă. Eu ______ apă. Noi __________ în România. Ele _______ în această casă. Tu ________ cafea. Voi __________ în hol.

Numeralul ordinal • primul/întâiul – prima/întâia. eu. deschisă. portocale. a patra. staţie. 54 . al nouălea. douăsprezece. 16. (5) ____________ fată are păr scurt. cincisprezece. Ordonaţi cuvintele în propoziţii: stradă. ea. (2) ___________ pară este galbenă. 15. al cincilea. pe tramvai. a şasea. fereastra. sunt. în. Să recapitulăm! 1. 11. a cincea. Completaţi propoziţiile cu numeralele ordinale potrivite numerelor din paranteză: A doua fată de lângă fereastră este Camelia. al zecelea.c. pun. a noua.(1) ___________ pahar este curat.(2) _____________ maşină pleacă. 5. vede dulap. şi. douăzeci. prosoape cumpără. pleacă. ora. • a doua. de se. a treia. al optulea. al şaptelea. Scrieţi cu litere numeralele.(6) ___________ bolnav iese. (3) ____________ casă este mică (10) ___________ stradă este lungă. 300. a zecea. Mihai.(9) _____________ floare este albă. al patrulea. al şaselea. a opta. la. albe. (2) ___________ om tuşeşte. 4000. (4) ________ băiat traversează strada. maşini. din Maria. de. 20. ordonându-le crescător : 8. ultimul – ultima. Numerale Indicarea ordinii. 5.(3) __________ fereastră este deschisă. a şaptea. (1) __________ copil merge în parc. mă. primul. al treilea. opt. şase. minute. • al doilea.(9) Ascultaţi şi răspundeţi la întrebări. la 2. trezeşte. albastre.

) cardiologie pneumologie ginecologie urologie ortopedie reumatologie oncologie radiologie neurolog dermatolog psihiatru stomatolog internist oftalmolog orelist cardiolog pneumolog ginecolog urolog ortoped reumatolog oncolog radiolog 55 . ficat. urechi inimă. intestine ochi nas. paisprezece. şapte. zece. căi urinare oase. nouă sute. vase de sânge plămâni. muşchi sistem circulator aparat respirator aparat reproducător aparat excretor sistem locomotor aparat digestiv aparat digestiv organ de simţ stomatologie gastro-enterologie oftalmologie oto-rino-laringologie (O.3. pancreas. 6. articulaţii.R. ordonându-le descrescător: doi. căi respiratorii organe genitale rinichi. Scrieţi cu cifre numeralele. nervi piele sistem nervos neurologie dermatologie psihiatrie dantură stomac. gât. trei mii. Învăţaţi mai mult! creier.L.

c. Producere de text scris (15 minute) Rezolvaţi. apoi răspundeţi în scris la întrebări. b. Citiţi cu voce tare şi apoi răspundeţi la întrebări. Răspundeţi şi motivaţi. b. Numiţi obiectele sau acţiunile [pot fi folosite imagini sau lucruri din jur]. Exerciţii de limbă şi comunicare (30 minute) a. d.cursant (10 minute) a. c. Scrieţi după dictare. b. Proba orală – discuţie profesor . Completaţi cu termeni potriviţi. Uniţi prin săgeţi fragmentele de enunţuri. f. e.ro 1.Unitatea 11 Recapitulare/Evaluare Detalii şi exemplificări pentru cerinţele de mai jos găsiţi la adresa www. Înţelegerea textului scris (10 minute) a. Transcrieţi. 56 . d. Citiţi în gând. Încercuiţi varianta corectă. c. 4.vorbitiromaneste. 2. 5. Ascultare şi înţelegere de text înregistrat (20 minute) Ascultaţi cu atenţie textul. Transcrieţi. 3. Completaţi enunţurile cu termeni potriviţi. una dintre cerinţele de mai jos. la alegere. Răspundeţi la întrebări. punând verbele şi pronumele la plural. Ordonaţi cuvintele în propoziţii. punând verbele la formă negativă.

_____________________________________ Aşteptaţi-ne şi pe noi! ___________________________________________________ Spuneţi-le ce aşteptaţi! __________________________________________________ Nu le răspundeţi la întrebare! ____________________________________________ 2. Transformaţi propoziţiile. substantivele şi pronumele la singular: Noi vă aşteptăm la magazin. __________________________________ Diana şi Dorina mănâncă mere roşii. 57 . _________________________________________ Ei cumpără medicamente de la farmacii. punând verbele. Folosiţi patru numerale într-un dialog de şase replici. Să repetăm! 1. ____________________________________________ Voi traversaţi străzile aglomerate.Al doilea nivel Propoziţii în texte Unitatea 12 La gară 1.

un domn şi o doamnă. 3. 58 . valiza. Călătorie plăcută! – Mulţumesc! 4.2. Acolo călătorii aşteaptă sosirea trenului. la Timişoara. Vine controlorul. vă rog! – Poftiţi biletul şi restul! Aveţi locul 15 în vagonul 8. El controlează biletele şi le dă înapoi. El caută compartimentul cu locul 15. Aici sunt două persoane. la Bucureşti. Să vorbim despre imagini! 3. – Opt ore şi jumătate. 2. la Braşov. uşa compartimentului. Apoi cumpără bilet de la casa de bilete: – Un bilet la clasa a doua până la Timişoara. El salută: – Bună ziua! Ei răspund. fereastra. Trenul porneşte. Timişoara este ultima oprire. – Mulţumesc! Andrei merge pe peronul 3. spune casiera. Controlorul spune: – Urcaţi în vagoane! Andrei urcă în vagonul 8. – Cât timp face trenul până la Timişoara? întreabă Andrei. 3. 2.30. El pune valiza în plasa de bagaje şi se aşază pe locul 15. a. Încercuiţi: Ce deschide controlorul? 1. pentru rapidul de la ora 14. Până la gară ia tramvaiul cinci staţii. El deschide uşa compartimentului şi spune: – Biletele la control! Cei trei călători dau biletele. Trenul vine repede. Să citim! Mihai călătoreşte cu trenul de la Bucureşti la Timişoara pentru afaceri. Să înţelegem! Unde merge Andrei? 1.

şase ore şi un sfert. de pe peron. 2. scrieţi formele de plural ale substantivelor: un . de la casa de bilete. compartiment – compartimente. marfă – mărfuri 59 . legitimaţie _____________. o – două • • gară (ă) – gări. persoană _________________. tren – trenuri.. b. prieten ____________. bagaj _________________.două Atenţie: cale ferată – căi ferate. plasă – plase. un . zece ore. Limbă şi comunicare a. 3. Răspundeţi: 1.doi • controlor . scară _________________.De unde cumpără bilet? 1. 2. opt ore şi jumătate. valiză _____________. 2. peron [oa] _________________. casieră _________________. vagon [oa] _________________. Substantive După modelele date. din tramvai. sacoşă _________________. călător ___________.controlori. călătorie __________. 3. 3. pod _________________. • tramvai _________________. bilet _________________. Cu ce merge Andrei de la Bucureşti la Timişoara? Cu ce merge la gară? La ce peron vine trenul? Cine controlează biletele? 5. loc _________________. locomotivă • • _________________. Cât face trenul până la Timişoara? 1. 4. vizită _________________. afacere – afaceri. mecanic _________________.

Bunica are o sacoşă. două farmacii. Umărul copilului este curat. Pachetul mare este al bunicii. Fata are un papagal verde. Controlorul trenului cere biletele. Dan este un prieten al fetei. Uşa farmaciei este deschisă. Papagalul este al fetei. Prietenul fetei vine la noi. posesia (cazul genitiv. Căţelul mic este al bunicii. Băiatul are un bagaj greu. Orarul farmaciei este pe uşă. Valiza băiatului este maro. Farmacia are o uşă deschisă.Apartenenţa. două prietene. Papagalul fetei este verde. două bunici. Fata are o legitimaţie nouă. Bunica are un căţel mic. Vine un controlor al trenului. Motanul băiatului este negru. (al) farmaciei Aprofundaţi! masculin + un umăr al copilului masculin umărul copilului masculin + un controlor al trenului neutru controlorul trenului masculin + un prieten al fetei feminin prietenul fetei Şterg un umăr al copilului. 60 . Sacoşa este a bunicii. Orarul este al farmaciei. (al) prietenei [prietene + i] o farmacie. singular) Băiatul are un motan negru. Motanul negru este al băiatului. Bagajul băiatului este greu. Uşa deschisă este a farmaciei. Bunica are un pachet mare. Legitimaţia fetei e nouă. Pachetul bunicii este mare. Farmacia are un orar pe uşă. Atenţie o bunică. (al) bunicii [bunici + i] o prietenă. Bagajul este al băiatului. Legitimaţia este a fetei. Băiatul are o valiză maro. Valiza maro este a băiatului. Căţelul bunicii este mic. Sacoşa bunicii este nouă.

un elev al şcolii elevul scolii feminin + feminin feminin + masculin feminin + neutru o fereastră a casei fereastra casei o mână a băiatului mâna băiatului o uşă a vagonului uşa vagonului El este un elev al şcolii de şoferi. Eu spăl hainele copilului. Fereastra casei este curată. Articulaţi potrivit substantivele din paranteze: Eu spăl (haine) (copil). Uşa vagonului este deschisă. Pisoiul este al bunicii. Bunica are un pisoi. Maşina este a bunicului. Strada are clădiri înalte. _________________________________ _________________________________ _________________________________ _________________________________ _________________________________ _________________________________ _________________________________ 2. Mâna băiatului este murdară. _________________________________ _________________________________ _________________________________ 3. Copilul are o jucărie nouă. Culoarea biletului este albastră. Bunica are o sacoşă. Bunicul are o maşină. 1. Doctorul are o asistentă blondă. Răspundeţi după modelul: Al cui este creionul? (elev) A cui este cartea? (profesor) Al cui este aspiratorul? (mama) A cui este farfuria? (bunica) Creionul este al elevului. Al cui este calul? A cui este maşina? Al cui este pisoiul? A cui este sacoşa? Calul este al bunicului. Spăl o fereastră a casei. Casa are ferestre mari. Bucătăria are o fereastră mare. Al cui? A cui? Bunicul are un cal. Dulapul are uşile deschise. ____________________________________________ 61 . Transformaţi după modelul dat: Biletul are culoarea albastră. Elevul şcolii de şoferi este el. O mână a băiatului este curată. Deschid o uşă a vagonului. Sacoşa este a bunicii. Patul are cearceafuri albe. Tu aştepţi (tren) (prietenul).

Noi __________________ haine groase. a lua [ ]. Voi daţi cartea.. Noi stăm sub pom. Voi staţi la umbră. Voi _________________ la ora 8. a da bună ziua.. 2. Ei _______ despre programul doctorului. a lua Eu iau un bilet. Noi dăm caietul. Voi luaţi farfuriile. Verbe Notaţi în paranteze 1. a da mâna. El/ea stă pe pod. 3 sau 4 pentru a indica de ce conjugare sunt verbele următoare: a călători (-esc) [ ].Mihaela şterge (fereastră) (cameră). a se aşeza [ ]. a lua trenul/tramvaiul. _____________________________________ Noi traversăm (parc) (oraş). Tu iei cana. a da împrumut. a sosi (-esc) [ ]. _____________________________________________ Voi veniţi în (bucătărie) (apartament). Completaţi propoziţiile cu verbele potrivite: Eu _____________ cu trenul la Iaşi. a porni (-esc) [ ]. a coborî [ ]. Eu ____________ fereastra camerei. Tu _____________ cumpărăturile la casă. a lua de mână/de braţ. a da înapoi. _________________________________________________ Ele urcă (scară) (vagon). a da [ ]. Simona _________________ din tren. 62 . a controla (-ez) [ ]. Tu stai afară. Tu ___________________ pe mâini. Noi luăm bagajele. 1. • a sta de vorbă. El/ea ia valiza. Ei/ele stau la soare. Ele _____________________ trenul. a sta Eu stau în casă. a sta pe loc. • a da telefon. a se odihni (-esc) [ ]. El/ea dă o reţetă. a sta pe gânduri. George __________ suc de portocale.. Atenţie Expresii verbale cu verbele neregulate a lua. _________________________________________________ b. a da. Ei dau pixul. a da Eu dau banii. a urca [ ]. a căuta [ ]. a sta: • a lua masa. a aştepta [ ]. Noi _________________ în Bucureşti. ____________________________________ Ei deschid (uşă) (casă). Ei/ele iau creionul. Voi __________________ fructe. Tu dai biletul.00. a face [ ]. a saluta [ ].

adverbe plin [4]. iau un pix verde. ia trenul din gară. dai bună ziua. iau bagajele. Trenul pleacă repede. greu.Eu ____________________ vasele. goală. iar noaptea este întuneric. salutăm călătorii. goale. coboară din tren. Tânărul urcă în vagon. căutaţi un loc liber. iar bătrânul coboară din vagon. 2. călătorim cu trenul. sosim în staţie. Tu ___________________ în cameră. Eu Tu El Noi Voi Ele Ei Noi Voi Eu controlează biletele. goi. Tatiana ________________ la magazin. faceţi o călătorie. luăm masa acasă. dau un telefon. Uniţi prin săgeţi: Eu Tu El Noi Voi Ele Ei Ele Tu El daţi înapoi cartea. soseşti la Arad. liber [4] • plăcut (t +i > ţ) [4] • neplăcut (t +i > ţ) [4] • ocupat (t +i > ţ) [4] • uşor (la feminin o > oa). dau mâna cu mine. Voi _________________ vagonul 10. Asociaţi. urc în tren. unind prin săgeţi: oameni poşetă bagaje compartiment călătorie locuri scaune grele plin plăcută uşoară goale libere ocupaţi Cuvinte cu sens opus (antonime) [ ] Ziua este lumină. Noi __________________ la întrebări. 63 . grei. iar căruţa soseşte încet. Adjective. mă ia de braţ. aşteaptă trenul pe peron. Ei __________________ pe peron. grea. dai bani împrumut. grele • gol. c.

Să recapitulăm! 1. podea / tavan. pui. Alcătuiţi propoziţii. noi. cinci. aproape. departe. a ajunge. Ascultaţi şi răspundeţi la întrebări. Transformaţi propoziţiile în comenzi la singular şi plural. Controlorul a luat biletul. în. 6. repede a deschide. parc despre. înăuntru. minute. mare – mic 2. rău. lung. lapte. a pleca / a sosi. fată. murdar. după modelul: Călătorul a dat biletul. a traversa. alb / negru. singular Ia căni din dulap! plural Luaţi căni din dulap! 64 . camera. uşa. încet. Grupaţi cuvintele de mai jos după modelul dat: mare. tricou. Tu te speli pe dinţi în baie. jos. Tu urci în vagonul 8. gol/ plin. Maria la. tren. sus. după modelul dat: Tu iei căni din dulap. a întreba 2. plecare. curat. eu. voi tu. mic. dulce. gară. Alcătuiţi propoziţii cu antonimele de mai jos. puţin. uşor / greu. punând la forme potrivite cuvintele date: a spăla. zahăr. bun. Tu mergi în holul hotelului. bolnav. afară. şi Mihai. repede. în.1. cafea. Tu te îmbraci cu haine groase. liber/ ocupat. mult. acru. a da / a lua. sănătos. Tu deschizi cartea. scurt. a deschide/ a închide.

pentru. de lângă) Noi ajungem ____ gară. Alcătuiţi propoziţii cu expresiile: a da telefon. de. Să repetăm! 1. a sta pe loc. până la. cu. a da bună ziua. pe. Este primul vagon ___________ locomotivă. a lua de mână. Completaţi cu prepoziţiile potrivite. 65 . a sta pe gânduri. a lua masa. de la. Călătorim ____ trenul. în. spre. a da mâna. Pun piciorul _____ scară şi urc ____ vagonul ____ numărul 10. a sta de vorbă. Pornim _______ peron. a da înapoi. alegându-le din şirul de mai jos: (la. a da împrumut.Unitatea 13 În tren 1. 2. a lua trenul. Cumpărăm bilete _______ casa ____ bilete ________ a merge ____________ Timişoara. a lua de braţ. cu. Trenul intră ____ gară.

00. Andrei priveşte pe geam. V-o prezint pe soţia mea.00 la 24. Lucrăm împreună. 2. dar vin mulţi oameni. – Câţi angajaţi aveţi? – În restaurantul nostru lucrează doi bucătari. Locuiţi în Timişoara? – Nu. 66 . – Vă aştept să veniţi. o revistă. Merg cu afaceri la Timişoara. Am acolo un bun prieten. 2. arhitect. Este mereu plin. Unde este restaurantul dumneavoastră? întreabă Andrei. Să înţelegem! a. – Vreau să vin cu prietenul meu la restaurantul dumneavoastră. o carte. în Bucureşti. Se numeşte „Casa cu flori”. Dana citeşte: 1. Andrei locuieşte: 1. un şofer. răspunde Andrei. doi călători. – Este în centrul oraşului. spune femeia. 3. Locuim în Timişoara. 1. – Cu ce vă ocupaţi? îl întreabă Sorin. răspunde bărbatul şi îi dă mâna. Dana deschide o carte. mâncarea este bună. contabil. spune Sorin. – Mă bucur să călătorim împreună. 2. este secretară. Este deschis zilnic. 2. 3. Eu sunt Andrei Popescu. în Timişoara. de la 12. un ziar. spune Andrei. Să citim! Călătorii sunt prietenoşi. îi spune Andrei. Ei zâmbesc. trei călători. două ajutoare de bucătar. locuiesc în Bucureşti. Sorin este: 1. – Şi soţia mea lucrează. – Încântat. Preţurile sunt bune. răspunde Sorin. Mă numesc Sorin Mureşan. Încercuiţi: În compartiment călătoresc până la Timişoara: 1. spune domnul. Sorin adoarme. 3. – Sunt arhitect. – Mă bucur să vă cunosc.2. spune Dana. Bărbaţii tac. Dana. Conduc o firmă de arhitectură. om de afaceri. Restaurantul este mic. în Constanţa. – Şi noi mergem la Timişoara. Am un restaurant. cinci călători. Dana este contabila restaurantului. patru ospătari. Ea citeşte. Dumneavoastră? – Eu sunt om de afaceri. 3.

un şofer şi un bucătar. 3 sau 4 pentru a indica de ce conjugare sunt verbele următoare: a prezenta [ ]. Verbe 1. Limbă şi comunicare a. Notaţi în paranteze 1. Noi cumpărăm două reviste. b. Pe peron sunt un chioşc şi un călător. • chioşc . a citi 67 . patru ziare şi cinci cărţi. ziar _______________. 2. un – două • restaurant – restaurante. secretară _______________. carte .chioşcuri. arhitect [ţ] _______________. geam _______________. o – două • vorbă – vorbe. scrieţi formele de plural ale substantivelor: un – doi • soţ – soţi. • soţie – soţii. Substantive După modelele date. Ce profesie are femeia din compartiment? 3. meserie _______________. un ziar şi o carte. bucătar _______________. Câţi angajaţi are Sorin la restaurant? 4. Tu angajezi o contabilă. angajat [ţ] _______________. a zâmbi (-esc) [ ]. Cum se numeşte soţia lui Sorin Mureşan? 2. Atenţie: femeie – femei. ospătar _______________.cărţi Treceţi propoziţiile de la singular la plural. revistă ______________. El aşteaptă la gară un bărbat şi o femeie. utilizând numerale. după modelul: Eu cumpăr o revistă. Răspundeţi: 1. profesie _______________. a putea [ ]. a lucra (-ez) [ ]. contabilă ______________. Tu saluţi un controlor. Unde se află restaurantul „Casa cu flori”? 4. Eu pun o întrebare.b.

Uniţi prin săgeţi: Eu Tu El Noi Voi Ele aşteptăm trenul pe peron. Noi vedem casa. a privi (-esc) [ ]. a angaja (-ez) [ ]. conjugarea a II-a . El/ea aşteaptă să urce în tren. 68 . Noi aşteptăm să urcăm în tren. Ei/ele vor o bucată de salam. adorm. El/ea vede casa. 2. a adormi [ ]. Atenţie a vrea Eu vreau un măr verde. a vorbi (-esc) [ ]. Eu Tu El Noi Voi Ele tace. a tăcea [ ]. Voi vreţi un kilogram de peşte. El/ea vrea o rochie roşie. a (se) bucura [ ]. angajez un bucătar.a vedea indicativ prezent conjunctiv prezent Eu văd casa. cumperi o revistă de la chioşc. Tu urci în tren. Noi vrem nişte pachete de unt.(-esc) [ ]. intră în compartiment.a urca indicativ prezent Eu urc în tren. Eu vreau să văd casa. urcă în tren. tren. Tu vrei un bilet de tren. El/ea urcă în tren. a dori (-esc) [ ]. privesc pe fereastră. Tu aştepţi să urci în Tu vezi casa. Tu vrei să vezi casa. El/ea vrea să vadă casa. prezentaţi biletele. Posibilitatea. Noi urcăm în tren. conjunctiv prezent Eu aştept să urc în tren. Voi urcaţi în tren. Voi vedeţi casa. te bucuri de călătorie. lucrez la un chioşc de ziare. a vrea [ ]. probabilitatea (modul conjunctiv) conjugarea I . Voi aşteptaţi să urcaţi în tren. Voi vreţi să vedeţi casa. Noi vrem să vedem casa. a aştepta [ ]. zâmbeşte.

Ele pot să deschidă uşa. Voi puteţi să deschideţi uşa. Puneţi verbul la modul conjunctiv. Ei/ele vor să vadă casa. Voi doriţi să priviţi oraşul. Să ne bucurăm! 69 . Ei se urcă în copac. Ei deschid uşa. Dimineaţa ne trezim la ora 7. 1. Coborâm scara blocului. Noi ne îmbrăcăm repede. Noi deschidem uşa. Tu poţi să deschizi uşa. El aşteaptă trenul. Ei citesc un ziar. Ele aşteaptă să urce în tren. Ele privesc oraşul. Voi priviţi oraşul. Tu deschizi uşa. Noi privim oraşul. Ei văd casa. El poate să deschidă uşa. Voi deschideţi uşa. Ne spălăm cu apă rece.a privi indicativ prezent Eu privesc oraşul. conjunctiv prezent Eu pot să deschid uşa. conjugarea a III-a . Ea se priveşte în oglindă. Noi dorim să privim oraşul. Să mergem! Ne bucurăm de cunoştinţă. El deschide uşa.00. Ea doreşte să privească oraşul. Astăzi mâncăm împreună. după modelul dat: Noi mergem la serviciu. Noi putem să deschidem uşa. Tu doreşti să priveşti oraşul. Ea priveşte oraşul.a deschide indicativ prezent Eu deschid uşa. conjugarea a IV-a .Ele urcă în tren. conjunctiv prezent Eu doresc să privesc oraşul. Ele se duc la piaţă. Noi urcăm acum în tren. Ele tac. Ele doresc să privească oraşul. Tu priveşti oraşul.

să luăm o casă. să pornesc spre casă. tu mergi la film? Domnule Popescu. să plătiţi biletul. E ieftin. Pronume Politeţea. Uniţi prin săgeţi: Eu vreau Tu nu vrei Maria vrea Noi vrem Voi vreţi Ei nu vor să ne îmbrăcăm. dumneavoastră mergeţi la film? 70 . Adjective. Asociaţi. să dormi aici. dumneavoastră urcaţi în tren? Doamnă profesoară. E nefericită. Nu citeşte niciodată. E scump. să plece la Bucureşti. să nu aşteptaţi. tu urci în tren? Maria. E bucuros. Citesc de luni până duminică. să citesc o carte. Radu aleargă. E fericită.2. Citeşte mereu. să mănânce carne. Citesc zilnic. Costă 1000 de lei. să locuiască cu noi. Ei aleargă împreună. respectul (pronumele personal de politeţe: dumneavoastră) Mihai. bucuroase buni zilnic prietenos multe ieftină împreună scumpe mereu separat d. Costă doi lei. Ele aleargă separat. Adrian plânge. să pui masa. Ion şi Dan aleargă. Maria aleargă în parc. El aleargă singur. Adverbe Sorin râde. Ana aleargă pe şosea. Voi nu puteţi c. Andreea plânge. Eu nu pot Tu poţi Dan poate Nu putem Ele pot să angajeze un şofer. unind prin săgeţi: salut zâmbete prieteni probleme program marfă mergem citesc haine veniţi E trist. Diana zâmbeşte.

. A mea citeşte o carte.. A ta pleacă la Bucureşti. Copilul mic este al nostru. Pachetul alb este al nostru. Copilul tău vine în casă. Maşina mea este gri. Noi avem un pachet alb. Noi avem o pisică albă. Copilul meu este blond. Voi.. după modelul dat: Tu.. Maşina gri este a mea. Al său este roşu. Trenul vostru intră în gară. Voi deschideţi uşa. Apartenenţa. Mărul meu este roşu. Copilul nostru este mic. Fata noastră cumpără un apartament. Pisica noastră este albă. Dumneavoastră deschideţi fereastra trenului. Noi avem un copil mic. Pisica albă este a noastră. Pachetul nostru este alb. Prietena ta pleacă la Bucureşti. Copilul blond este al meu.. Mâncarea voastră este bună.. Camera sa e mare.Completaţi tabelul cu enunţuri potrivite. Adjective pronominale posesive Soţul meu este aici. Mărul roşu este al meu. 71 . Eu am un măr roşu. posesia unui singur obiect (pronumele/adjectivul pronominal posesiv) Eu am un copil blond. Dumneavoastră. Al tău vine în casă. A sa e mare. Al nostru se angajează. Băiatul nostru se angajează. Soţia mea citeşte o carte. Eu am o maşină gri. A voastră este bună. Al vostru intră în gară. A noastră cumpără un apartament. Mărul său este roşu. Pronume posesive Al meu este aici. a deschide a citi a discuta a cumpăra a se bucura a se simţi Tu deschizi geamul.

Pisica lor e neagră. Copilul său/sa este aici. Ei au o pisică neagră. Bagajul vostru/voastră este greu. Călătoria nostru/noastră este lungă. Pisica neagră este a lor. Fereastra vostru/voastră e deschisă. Pisica sa e neagră.Atenţie Putem să folosim cu acelaşi sens: adjectiv posesiv El are un căţel negru. Maşina său/sa este albastră. Prietenul tău/ta stă în Iaşi. - 1. Casa tău/ta este nouă. Mâncarea tău/ta este bună. Pisica neagră este a sa/a lui. Căţelul lor e negru. pronume personal Căţelul lui e negru. Restaurantul său/sa este în centru. Pisica lui e neagră. Pisica neagră este a lor. El are o pisică neagră. Tăiaţi forma greşită: Cartea meu/mea este despre Timişoara. Soţia său/sa este contabilă. pronume posesiv/personal Căţelul negru este al său/al lui. Căţelul negru este al lor. 72 . Pisica ei e neagră. Căţelul lor e negru. Soţul meu/mea se numeşte Mihai. Pisica neagră este a sa/a ei. Trenul meu/mea intră în gară. Ele au un căţel negru. Căţelul său e negru. Căţelul ei e negru. Căţelul său e negru. Profesia nostru/noastră este arhitectura. Căţelul negru este al său/al ei. Ea are un căţel negru. Pisica sa e neagră. Pisica lor e neagră. Căţelul negru este al lor. Ea are o pisică neagră Ei au un căţel negru. Părul tău/ta este negru. Rochia meu/mea este subţire. Ele au o pisică neagră. Covorul nostru/noastră este curat. Tramvaiul vostru/voastră vine.

Al meu costă 20 lei. 2. Transformaţi propoziţiile date. Doctorul nostru scrie reţeta. Fata noastră vine acasă. Taxiul meu/mea soseşte. Prietenul său zâmbeşte. Secretara vostru/voastră lucrează. Mihai face o prezentare bună. Completaţi enunţurile de mai jos cu termeni potriviţi din familiile de cuvinte: a călători – călător – călătorie • a locui – locuitor – locuire • a prezenta – 73 . Asistenta sa intră în sală. Supa ta este bună. Bucătăria vostru/voastră este mare. Profesorul tău vorbeşte. Pantofii tăi sunt curaţi. Prietenia este frumoasă. Soţia mea face mâncare. după modelele: Biletul meu costă 20 lei. Al nostru scrie reţeta. Casa voastră este veche. Băiatul nostru/noastră intră în casă. Prezentatorul spectacolului este Mihai. Văd un bun prieten. Familii de cuvinte (cuvinte derivate) Mihai prezintă un spectacol. El mă salută prietenos.Bucătarul nostru/noastră este prietenos. Haina mea este roşie. Copilul vostru deschide uşa. Doctorul tău/ta este la cabinet.

_____________________________________ Andrei se uită pe fereastră. Am venit aici pentru ___________. Radu merge la piaţă. ________________________________________ Noi discutăm cu plăcere în compartiment. Radu pleacă la piaţă. El este ________________. Eu ______________ cu trenul. Eu sunt un _______________. _________________________________________ Eu sunt bucuros să vă cunosc. Omul de afaceri ___________ şoferi. El este ______________. Eşti un _____________ . Sunt un ______________ al acestui oraş. Desertul e gustos. __________________________ Voi locuiţi în Baia Mare. Lucrează în ____________________. Trenul soseşte în gară. El este _____________ meu. Acest bărbat _______________ biletele în tren. Eu ______________ în Bucureşti. Dan găteşte. _______________________________________ Ascultaţi şi răspundeţi la întrebări. Desertul e bun. Tu __________ o maşină.prezentator – prezentare • a angaja – angajator – angajare • a cumpăra – cumpărător – cumpărare • a controla – controlor – control • bucătar – bucătărie Plec astăzi într-o _______________. Cuvinte cu sens asemănător (sinonime) Trenul ajunge în gară. înlocuind cuvintele subliniate cu sinonime: Eu merg cu trenul la Iaşi. Transcrieţi propoziţiile. Astăzi te ocupi de ______________ maşinii. 74 .

compartimentului) 2. meu. _______________________________ Doriţi să mâncaţi un măr? _________________________________________ Anca şi Dana pot să facă mâncare. cu. soţ şi ________. controlorul. vagonul. În compartiment sunt _____ călători. un verb la imperativ şi un verb la conjunctiv. doi. Eu merg ___ el în vizită. biletele. El _________ în Timişoara. alegând dintre cuvintele din paranteză: Mihai este prietenul ______. soţie. Locul meu este în __________10. călătoresc ____ trenul. Rescrieţi frazele. _____________ deschide uşa ____________._______________________________ 3. Să recapitulăm! 1. la. să stau de vorbă. _________________________________ Ei aşteaptă să punem întrebări.5. ____________________________________ Putem să plătim cumpărăturile? ___________________________________ Ce vreţi să faceţi? ________________________________________________ Când puteţi să veniţi la noi în vizită?_______________________________ Ne bucurăm să discutăm despre carte. despre. Discutăm ________ profesii. Până acolo. 75 . punând cel puţin un verb din fiecare la singular: Vrem să mergem la prietenul nostru. (locuieşte. Noi dăm la control __________. Completaţi textul. Mă bucur _______________ cu ei. Alcătuiţi un dialog de şase replici care să conţină două numerale.

________________ plecăm în călătorie. _____________ se bucură să discute. Să repetăm! 1. _____________ vrea să vină. Dumneavoastră citiţi o carte. ________________ plecăm în călătorie. ____________ poate să scrie un mesaj. Completaţi cu cât mai multe variante de pronume/substantive potrivite: Voi citiţi o carte. ________________ plecăm în călătorie. _____________ vrea să vină. _________________ ajung la Iaşi. Tu şi ea citiţi o carte. ____________ poate să scrie un mesaj. _________________ ajung la Iaşi.Unitatea 14 La hotel 1. ____________ poate să scrie un mesaj. 76 . _________________ ajung la Iaşi. _____________ se bucură să discute. _____________ vrea să vină. _____________ se bucură să discute.

Recepţionera a spus: – Dacă doriţi să sunaţi la recepţie. ca să fim siguri că sunt camere libere. Andrei a spus: – Vreau să ajungem la un hotel aproape de locuinţa ta. – Salut. – Atunci mergem la „Bulevard”. Pe mese sunt mere. Magazinul nostru este mare. Andrei! Bine ai venit! – Bine te-am găsit! – Cum a fost călătoria? – Lungă. Cred că este bine să alegem un hotel mare. apoi plecăm acasă cu tramvaiul. pentru că este un hotel de trei stele mare şi modern.31 Andrei a coborât din tren. Să citim! La 22. Ştiu că au camere libere. 4. Au ajuns la hotel şi Andrei a cerut o cameră pentru o singură persoană. a răspuns Andrei. ______________________________________ ______________________________________ ______________________________________ ______________________________________ ______________________________________ ______________________________________ 3. Dana şi Sorin Mureşan. luaţi umbrela! Şterge-te pe mâini cu prosopul! Să cumpărăm dulciuri! Mă aştepţi la gară? Eu mă simt obosit. Ieri am muncit mult. dar plăcută. Mihai. punând verbele la formă negativă: Să plecăm acasă! Afară plouă. Restaurantul este plin la această oră. Andrei l-a văzut pe Mihai. formaţi numărul 91. – Mulţumesc. struguri. Andrei a completat formularul şi a primit cheia camerei.2. iar astăzi am călătorit multe ore. prietenul lui. Sorin adoarme repede. aşteaptă pe peron. Înlocuiţi cuvintele subliniate cu antonimele lor: Noi lucrăm separat. _______________________________ _______________________________ _______________________________ _______________________________ 2. iar Daniel cumpără carne şi legume. Eu vreau să cumpăr fructe. portocale şi lămâi. Facem cumpărături. Recepţionera l-a rugat să completeze un formular pentru camera 67. pere. Scrieţi după dictare: Noi mergem la piaţă. Transcrieţi enunţurile. Cei doi au ieşit din gară şi au luat un taxi pentru a ajunge la un hotel. 77 . Am cunoscut doi soţi simpatici. Sunt obosit. Avem multe bagaje.

Să înţelegem! a. a spus Mihai. Cei doi aleg un hotel: 1. El a răspuns: „Da. 19. – Noapte bună. – Sunt mulţumit de camera aleasă. 3. Cum se numeşte hotelul? 6. Limbă şi comunicare a. 3. un taxi. Numărul de telefon al recepţiei este: 1. un tramvai. b. – E o cameră frumoasă. Au urcat cu liftul până la etajul 6. mesaj ___________________. Cum a fost călătoria? 5.Apoi Mihai l-a ajutat să ducă bagajul în cameră. Răspundeţi: 1. scrieţi formele de plural ale substantivelor: o – două persoană – persoane. lungă. 3. 2. Mihai! Sună telefonul. Încercuiţi: Cei doi au luat: 1. Camera lui Andrei este: 1. de două stele. Cine l-a aşteptat pe Andrei? 3. mică. 2. 78 . recepţioneră ___________________. 3. 2. 91. recepţie – recepţii. Ce a completat Mihai? 4. de trei stele. frumoasă. Mulţumesc! a răspuns Andrei. Sunt la hotel. un troleibuz. Te iubesc. 61. de patru stele. un – două formular – formulare. Andrei" 3. Când a ajuns Andrei la Timişoara? 2. 2. Andrei a primit un mesaj de la soţia lui: „Ai ajuns cu bine? Ioana". – Bine! Atunci pe mâine după-masă. Substantive După modelele date. Unde l-a văzut Andrei pe prietenul lui? 4. călătorie ___________________.

iar al doilea la conjunctiv. (o) surcea – (două) surcele. a suna. a iubi (-esc) [ ]. lift___________________. liftul. scară) Te rog să suni la uşă! __________________________________ 79 . a găsi (-esc) [ ]. hotel. Nu-mi place de el. (o) floricea – (două) floricele. Lucrez toată ziua. Atenţie (o) stea – (două) stele. a alege [ ]. 4 pentru a indica la ce conjugare sunt verbele: a ruga [ ]. a vrea [ ]. recepţie. a şti (eu ştiu) [ ]. Completaţi cu termeni din paranteză: Eu stau la un ___________ de două _______. Nu e un hotel modern. Scrieţi în paranteze 1. Alcătuiţi fraze în care primul verb să fie la indicativ sau imperativ. stele. cameră) b. c. Dorm bine. cheia. (o) cheie – (două) chei. Sunt obosit. Sunt odihnit. E un hotel modern. Sunt liber. uşă) (a dori. 2. Verbe 1. a munci (-esc) [ ]. uşa. a primi (-esc) [ ]. a coborî.hotel – hoteluri. Nu e simpatic. a completa (-ez) [ ]. Muncesc mult. a crede[ ]. (o) narghilea – (două) narghilele. E antipatic. a suna [ ]. formular. (o) cafea – (două) cafele. Duminică nu lucrez. (o) scânteie– (două) scântei. (o) femeie – (două) femei. Hotelul acela e vechi. Hotelul acesta e nou. (o) saltea – (două) saltele. (o) mărgea – (două) mărgele. 3. cinci. E simpatic. Adjective Îmi place Sorin. (o) lalea – (două) lalele. a duce [ ]. Urc cu ________ şi deschid _______ cu _____________ (persoană. a forma (-ez) [ ]. după modelul: (a ruga. Am completat un ___________ la ___________. Sunt ocupat. Am o __________ pentru o ___________la etajul _________ . 2.

completate dus – dusă – duşi – duse. formular) ________________________________________ (a ieşi. Matei duce un pachet în cameră. a dori – dorit.a fi – fost. a sta – stat. Pachetul dus de Matei este mare. Prăjitura aleasă e gustoasă. Participiul se foloseşte ca un adjectiv cu patru forme: completat – completată – completaţi . a da – dat. a vrea – vrut. a cere – cerut. a şti – ştiut. a duce – dus. a completa. a bea – băut. Aleg nişte peşti. a vedea. a veni – venit. a lua – luat. a forma. Participiul se temină în t sau în s: ‐ a coborî – coborât. a cunoaşte – cunoscut. a munci – muncit. a spune – spus. Prăjiturile alese sunt proaspete. ‐ a ajunge – ajuns. a găsi – găsit. Peştii aleşi sunt gustoşi. lapte) _____________________________________________ (a veni. Aleg un peşte. a avea – avut.(a vrea. a ieşi – ieşit. a mânca – mâncat. Participiile verbelor neregulate: . a alege – ales. a vedea – văzut. Aleg o prăjitură. a completa – completat. Peştele ales e gustos. a răspunde – răspuns. a găsi. a iubi – iubit. Recepţionera citeşte formularul completat de Andrei. numărul de telefon) __________________________________ (a putea. a ajuta – ajutat. adresa) _____________________________________________ _________________________________________________ Rezultatul unei acţiuni. Participiul Andrei completează formularul. a cumpăra. 80 . oraşul) (a şti. Aleg nişte prăjituri. a vrea – vrut.

Voi aţi ales fructele. Noi am venit în casă de o oră. spălat – nespălat. Pun formularul necompletat pe masă. am cerut adresa cabinetului. Unele participii au antonime formate cu ne: cunoscut – necunoscut. dorit – nedorit. Tu ai ales o rochie. văzut – nevăzut. Tu ai fost singur. a alege Eu am ales o carte. Acţiuni desfăşurate în trecut. a fi Eu am fost obosit. Am mers la film şi am citit o carte. Ieri a fost duminică. Ei/ele au ales hotelul. Ei/ele au fost în călătorie. El/ea a venit aseară la tine. Noi am fost la piaţă. 1. nu am fost la piaţă astăzi. Noi am ales o cameră. Voi aţi fost prieteni. Pun formularul completat pe masă. nu ai urcat în vagon. Eu Tu El Noi Voi Ele nu au cumpărat un cadou. Tu ai venit ieri din Bucureşti. nu am plecat în călătorie. am citit verbul auxiliar „a avea” + participiul verbului la indicativ prezent de conjugat a veni Eu am venit anul trecut la Sibiu.Completez formularul. Nu completez formularul. ai cerut un formular de la recepţie. Uniţi fragmentele pentru a obţine propoziţii: Eu Tu El Noi Voi Ele a cerut o cafea fără zahăr. au cerut un bilet de tren. El/ea a fost la doctor. Perfectul compus. Merg la şcoală şi citesc o carte. nu a dat mâna cu un prieten. nu aţi vrut să traversaţi parcul. Voi aţi venit de la gară demult. Ei/ele au venit alaltăieri lângă noi. El/ea a ales un caiet. Astăzi este luni. 81 . aţi cerut un număr de telefon. am cerut o cutie de medicamente.

a angajat la restaurantul ei. a merge. a citi. Tu i-ai întrebat _____ despre plecarea trenului. Tu l-ai căutat _____ la cabinet. după modelele: Eu te-am văzut pe tine la farmacie. Tu ne-ai primit ______ în casă. Astăzi completez un text cu verbe potrivite. Mihai l -a aşteptat pe Andrei la gară. Eu am trezit-o ________ târziu. Acum ajung la hotel. Adverbe În zece minute ajung la şcoală. Completaţi cu forme ale pronumelui personal.a trezit devreme. (pe ea) Marin ____ . (pe tine) Ioana ____.a rugat pe Dan să cumpere pâine.a aşteptat pe peron. Eu v-am angajat _________ ieri.____ pe Maria pe peron. a cumpăra. Şcoala este departe. a veni. 82 . Apoi completez formularul. (pe noi) Copilul ____ . (pe mine) Sorin ___. Alcătuiţi câte două propoziţii cu verbele a alege. Până la şcoală merg o oră. a vedea. Şcoala este aproape. (pe ei) Medicul ___. (pe el) Dana ___.a văzut în staţia de autobuz. Tu m-ai aşteptat ________ în staţia de tramvai. a îmbrăca.2. a primi. (pe el) George a căutat. (pe ele) 3. a intra. după modelul: Ieri am completat un formular la recepţia hotelului. d.a consultat la cabinet. Eu te-am sunat _________ astăzi la ora 10.a întrebat despre ciocolată. (pe voi) Prietenul meu ____ . Eu le-am privit _________ pe fereastră.

aici / acolo. pe / sub. să pui bagajele în plasa de bagaje. să completeze un formular. după modelul: Eu locuiesc aproape. să urcăm multe scări. Completaţi enunţurile: Sunt sigur că _______________ Sigur că ______________ Desigur că ______________ Cu siguranţă că _____________ Probabil că _____________ Poate că ______________ Este posibil să ____________ Posibil să _______________ 83 . cu / fără. să nu iei medicamente dacă eşti bolnav. Tu stai departe. să lucrezi mult. incertitudinea Hotelul e gol. ________________________________________________ 2. Alcătuiţi propoziţii cu antonimele: acum / atunci. Certitudinea. să călătoresc cu trenul. să citesc ziarul. Eu locuiesc aproape de parc. Sigur găsim camere libere. Probabil toate camerele sunt ocupate. să citim reviste. Ea vine alături. Noi ajungem departe. Hotelul e plin. _________________________________________________ ________________________________________________ ________________________________________________ _______________________________________________ ________________________________________________ Ele călătoresc aproape. adăugând substantive/pronume. 3. să văd un film a doua oară.1. aproape / departe. Transformaţi propoziţiile. Voi plecaţi departe. El pune cana aproape. Uniţi prin săgeţi: Este bine Este interesant Este plăcut Este uşor Este greu Nu este bine Nu este interesant Nu este plăcut Nu este uşor Nu este greu să stăm de vorbă.

... că.. Exprimarea relaţiilor.. ca să. 48. sunt odihnit. Ea a ales legumele... Dorm ca să fiu mâine odihnit.. Am dormit. iar el a citit. _____ el le plăteşte. _____ tu nu ai răspuns. dar nu m-am odihnit. dacă. Nu sunt odihnit... El a ales legumele ____ acum le plăteşte...e. ______ plecăm acum. f. 84 . douăzeci şi nouă nouăzeci nouăzeci şi unu (de băieţi) nouăzeci şi una (de fete) nouăzeci şi doi (de băieţi) nouăzeci şi două (de fete) nouăzeci şi trei (de băieţi) nouăzeci şi trei (de fete) .. pentru că nu am dormit bine. 73..... ajungem la timp. Tu ai venit la gară ________ mă duci la hotel. 69. 51.. nouăzeci şi nouă o sută Scrieţi după dictare: 27.. Conjuncţii Am dormit şi m-am odihnit. 82.. Voi vă bucuraţi _________ vine Mihai. El completează formularul __________ vrea să stea la hotel. Noi ne îmbrăcăm gros. Numerale De la 20 la 100 douăzeci douăzeci şi unu (de băieţi) douăzeci şi una (de fete) douăzeci şi doi (de băieţi) douăzeci şi două (de fete) douăzeci şi trei (de băieţi) douăzeci şi trei (de fete) .. ___________ este frig. Alegeţi termenii potriviţi şi completaţi: (şi. 96.. Eu te-am întrebat... dar.. iar... Sunt bucuros că am dormit bine. Eu am dormit.. 35.. pentru că) Eu l-am angajat la acest restaurant _______ muncească.. Dacă dorm bine.

Scrieţi un text din şase propoziţii în care să puneţi: linie de dialog (–). (a citi) Nina nu ştie __________ strada pe care locuieşti tu. (a merge) Tu aştepţi ca Dan ___________ la telefon. virgulă (. Tu ai o carte despre România. Voi aveţi un cabinet. după modelul: Eu am un prieten. Ele au o asistentă la cabinet. Prietenul meu se numeşte Daniel.). (a angaja) 2. __________________________________ __________________________________ __________________________________ __________________________________ __________________________________ 3. semnul întrebării (?). semnul exclamării (!).Ascultaţi şi răspundeţi la întrebări. Continuaţi cu o nouă propoziţie.). Puneţi verbele din paranteze la modul conjunctiv: Pot ____________ corect un text lung. (a răspunde) Ei spun ___________ un bucătar. El are un apartament. 85 . punct (. Noi avem o maşină. 5. (a vedea) Voi doriţi ___________ cu autobuzul în centrul oraşului. Să recapitulăm! 1. (a găsi) Noi am venit ___________ ce mai faceţi.

Tu ________ ieri o carte. Ei ______ telefon acasă. 86 . Să repetăm! 1. Noi ________-o pe Maria de la şcoală. Mihai poate _______ legume. Tu vrei _________ pixul împrumut. Oana le ____ copiilor fructe. Completaţi cu forme potrivite ale verbului dat: a da Noi _______ mâna cu acest tânăr.________ pe Dan cu mine. Voi __________ împrumut o carte ieri.Unitatea 15 În oraş 1. a lua Voi _______ acum tramvaiul. Eu l. Eu ______ ieri un răspuns recepţionerei. Maria şi Corina ______ loc pe scaune.

Am întârziat zece minute.a sunat Corina şi am vorbit cu ____ . – Cum este camera ___? ___ întreabă ____ .a avea Voi ______ un apartament nou. iar pe latura opusă se află Catedrala Ortodoxă. meu. Andrei coboară să îl aştepte pe Mihai. – ___. garoafe. Acum sunt gata să intru în pat. În mijlocul pieţei sunt spaţii verzi cu multe flori: trandafiri. după ce a terminat întâlnirea de afaceri. Să citim! La ora 18. el. – Mă bucur că îţi place. mulţumesc. Completaţi cu forme potrivite ale pronumelor din paranteză: Ioana ___-a întrebat pe Andrei dacă a ajuns cu bine. Covorul de lângă patul ____ e nou.ai întâlnit pe prietenul ____? – Da. 2. Iese în faţa hotelului şi admiră Piaţa Operei din centrul oraşului. ____ a răspuns că este la hotel. oamenii stau şi discută sau citesc ziarul. ___ . Pe băncile din jurul lor. Eu ____ doi copii. mea. Astăzi vreau să vezi şi alte locuri frumoase din Timişoara. la fel! (ei. – Of! Te rog să mă ierţi. tu. m-. în camera ___ . Am auzit că aveţi multe biserici. La capătul din dreapta al pieţei este Opera. – Noapte bună! – Mulţumesc. îl. ne-) 2. – Camera ____ este mare. Am avut timp să privesc această superbă piaţă. Ea _____ bagaje grele. ___ -a aşteptat la gară. În stânga copiilor Andrei îl vede pe Mihai care se grăbeşte spre el. lalele. ta. ea. sa. – Nu e nimic. Tu ___ o rochie albă. 87 . ____ ce faci? –Bine. tău. Am găsit greu loc de parcare. Ele ____ teme pentru mâine. l-. – Sunt gata! Abia aştept! Vreau să îmi arăţi centrul vechi al oraşului. nişte copii hrănesc porumbeii care zboară deasupra pieţei. Ferestrele ___ sunt înalte. Noi _________ ieri o discuţie. În faţa Operei.

3. În drum spre Parcul Rozelor. sârbi. Sinagoga. nu! răspunde Mihai. Parcul Rozelor.Cei doi prieteni pornesc spre Piaţa Unirii. a întârziat: cinci minute. Andrei 1. Piaţa Nicolae Bălcescu. Aici Mihai îi arată prietenului său Domul Catolic. 3. germani. b. 3. Sunt catedrale catolice şi în Piaţa Traian şi în Piaţa Nicolae Bălcescu. Dacă doreşti. rromi. – Ah. – Hai să îl vedem! E departe? – La zece minute. 3. În trecut au fost şi mulţi evrei. – O. – Aşa este. – Timişoara are o istorie interesantă. În Piaţa Unirii se află: 1. Domul Catolic. 2. Andrei priveşte atent străzile şi clădirile. Zice că aveţi în Timişoara un parc extraordinar. da! E Parcul Rozelor. Ştii că în Timişoara trăiesc români. Andrei vrea să viziteze: 1. 3. 2. 2. bulgari. Andrei vorbeşte cu soţia lui. Trebuie să le vezi. Muzeul de Istorie. Piaţa Traian. – Mihai. Sunt minunate! – Dar biserica de vizavi? – Este Biserica Sârbească. 2. Răspundeţi: 1. 2. Unde zboară porumbeii? Ce se află vizavi de Domul Catolic? Cu cine vorbeşte Andrei la telefon? Cum priveşte Mihai străzile? 88 . 4. – Sunt şi sinagogi? – Da. Piaţa Traian. În prezent sunt şi italieni. – E singura biserică catolică din oraş? întreabă Andrei. maghiari. mergem la Muzeul de Istorie. Una este pe o stradă din apropiere. 3. Sună telefonul. Să înţelegem! a. Opera. zece minute. Încercuiţi: Andrei admiră: 1. Apoi îi spune lui Mihai: – Ioana ne transmite salutări. Piaţa Operei. oraşul tău seamănă cu Viena! – Da! Timişoara e Mica Vienă! Sunt încântat că îţi place oraşul meu. douăsprezece minute.

doi • • • • • trandafir – trandafiri. [cui duc?] 89 . biserică ______________. latură – laturi. gladiolă ________. grup ____________. floare [o] _______. scrieţi formele de plural ale substantivelor: un . porumbel _________________. catedrală ___________. centru _____________. capăt [e] _______________. copil – copii. bancă ___________. beneficiarul unei acţiuni. [ale cui cărţi?] Dau acest roman poliţist prietenului meu. [ale cui flori?] Duc acest buchet de lalele mamei mele. un muzeu – două muzee Destinatarul. Cazul dativ al (a.4. Substantive După modelele date. sinagogă _______________. dom – domuri.două • • buchet – buchete. garoafă – garoafe. Limbă şi comunicare a. trecut _______________. crin _________________. narcisă ____________. parcare [ă] __________. clădire – clădiri. un . o – două Atenţie (un) spaţiu – (două) spaţii. [cui dau?] Florile preferate ale mamei mele sunt lalelele. ziar ____________. ale) cui? – cui? Cărţile preferate ale fratelui meu sunt romanele poliţiste. ai. istorie ____________. frezie ___________. zambilă ___________.

(a aştepta) În mijloc este un cerc. De lângă mine îşi ia zborul un porumbel. (a locui) În spate sunt porumbei. _______________________ Relaţii în spaţiu.Scrieţi alături întrebarea la care răspunde cuvântul subliniat: Îmi place răspunsul copilului. (a intra) În stânga este o biserică. Căţelul stă dedesubtul băncii. Ea dă culoare __________ (catedrală) din mijlocul ______________ (parc). 1. ___________________ Eu i-am ales prietenei mele această rochie. _____________________ Rochia prietenei mele este elegantă. Puneţi la forma potrivită cuvintele din paranteze: Eu admir centrul ____________ (oraş). Prepoziţii şi locuţiuni ale cazului genitiv Porumbeii stau pe clădire. Lumina ___________ (soare) este veselă. Copiii se joacă lângă Operă. (a se juca) În jur sunt copaci. 2. (a se opri) Te aştept în faţa clădirii. Căţelul stă sub bancă. Acum ajungem la intrarea ____________ (muzeu). 90 . ___________________ I-am răspuns copilului. (a alerga) În dreapta sunt bănci. Îi arăt ____________ (prieten) meu o bancă pe care să ne aşezăm. Zborul ______________ (porumbel) îmi duce privirea spre _________ (cer) albastru. Transformaţi propoziţiile date după modelul: În faţă este o clădire. Porumbeii zboară deasupra clădirii. Copiii se joacă în dreapta Operei.

a transmite [ ]. că v-am cunoscut. Ei cumpără / călătoresc / zboară cu trenul de la Cluj-Napoca la Iaşi. 2. 4 pentru a indica la ce conjugare sunt verbele: a admira [ ]. a ierta [ ]. a se grăbi (-esc) [ ]. Transcrieţi propoziţiile de mai sus. a găsi (-esc) [ ]. a întârzia (eu întârzii) [ ]. a discuta [ ]. Verbe 1. când vezi oraşe noi. c. Tăiaţi cu o linie verbele nepotrivite: Noi plecăm / hrănim / vedem cu pâine porumbeii din centrul oraşului. să se plimbe prin Parcul Rozelor.b. a aştepta [ ]. a (se) afla (eu aflu) [ ]. Mihai găseşte / poate / se bucură greu loc de parcare. 2. Uniţi prin săgeţi pentru a forma enunţuri complete: Îmi place Eşti bucuros Marius e încântat Este extraordinar Mă bucură că vizitează muzeul. Românii sunt mândri Suntem fericiţi Voi vă bucuraţi Pe Ana o încântă A fost interesant să vă cunoaştem. Scrieţi în paranteze 1. să călătoresc. Voi admiraţi / ieşiţi / discutaţi despre bisericile din Timişoara. 3. Andrei spune / trăieşte / vorbeşte cu Ioana la telefon chiar acum. că am văzut multe clădiri vechi. 3. a sta (eu stau) [ ]. de frumuseţea ţării lor. a trăi (-esc) [ ]. a arăta [ ]. a zbura [ ]. a hrăni (-esc) [ ]. 91 . schimbând forma verbală (modificaţi timpul sau înlocuiţi forma afirmativă cu cea negativă). Eu am primit / am completat / am stat cheia de la camera de hotel. să discut cu tine. că locuiţi în acest oraş minunat. Adjective 1. a semăna [ ].

Am în bagaj puţine haine. Abia îl ridic. E greu ______________ E bine a repeta. Este bine ________ Eşti gata de călătorie. Suntem gata _________ E uşor a admira.2. Sunt gata să plec. aici/acolo. Nu sunt gata de plecare. Să citeşti este uşor. Bagajul este uşor. Este uşor __________ Este greu a înţelege. ieri/mâine. Cititul este uşor. Înlocuiţi cuvintele subliniate cu verbe la conjunctiv. 92 . acum/atunci. E bine ______________ 2. E uşor ______________ E greu a aştepta. Adverbe Nu m-am îmbrăcat. Continuaţi enunţurile: Este extraordinar că ___________________________________________________ Este minunat să _______________________________________________________ Este o încântare pentru noi dacă ________________________________________ Sunt fericit să _________________________________________________________ Eşti bucuros că ________________________________________________________ Suntem încântaţi să ___________________________________________________ Sunteţi mândri că _____________________________________________________ Lui Mihai îi place că ___________________________________________________ Ne încântă să _________________________________________________________ Pe copii îi bucură să ___________________________________________________ d. Este greu a vorbi . uşor/greu. Este greu ________ Este bine a munci. Am în bagaj multe cărţi. Alcătuiţi propoziţii cu adverbele: aproape/departe. Eşti gata __________ Este uşor a vorbi. 1. Este bine __________ Suntem gata de culcare. Bagajul este greu. Este greu __________ Este bine a zâmbi. după modelul: Sunt gata de plecare.

a III-a. Pronume Pronumele personal în dativ Eu citesc mult. Vi s-a trimis un mesaj. Îi dau lui această carte. Lor le arăt oraşul meu. Îi place să călătorească. f. Mi-a plăcut îngheţata. a III-a. sg. Dativ – formă accentuată [Cui?] mie ţie lui ei nouă vouă Dativ – formă neaccentuată îmi. Ieri vi s-a dat o informaţie. Ei îi cumpăr o rochie. De când a fost mică i-a plăcut să călătorească. Le-am arătat oraşul.. tu sg. el sg. Pers. Secretara vă dă o informaţie. noi Pers. Nouă ne place oraşul Timişoara. v- Nominativ Pers. Secretara vă dă vouă o informaţie. Şi când am fost copil mi-a plăcut să citesc. Ţie îţi dau o ciocolată.. Mie îmi place să citesc. I. Şi când am fost copil mie mi-a plăcut să citesc. Ţi-am dat o ciocolată. Vi se dă vouă o informaţie. I-am cumpărat o rochie. vi. m. Pers.. Vouă vă trimit un mesaj. I-am dat o carte. eu Propoziţii Mie îmi place îngheţata. ni vă. Pers. li 93 .e. ea sg. Îmi place să citesc. i ne. ei pl. Pers. Ea călătoreşte mult. De când a fost mică ei i-a plăcut să călătorească. I. m. lor le. voi pl. a II-a. a II-a. Ei îi place să călătorească. Vi se dă o informaţie. a III-a. i îi. Ne-a plăcut Timişoara. mi îţi. Voi cereţi o informaţie. Ieri secretara v-a dat o informaţie. ţi îi. pl. V-am trimis un mesaj. Pers.

[cui?] Ei sunt elevi. Mama este în Spania. Îmi este frig. Lui ____ plătesc haina cumpărată. Ei ____ dau cartea despre Bucureşti. 94 . Nouă ____ zâmbeşte copilul Mariei. [cine?] Ea este elevă.[pe cine?] El este fratele meu. Ei i-am cumpărat ieri un cadou. Lui îi cumpăr o carte. Mi-e frică de el. [pe cine?] Mă duc la ele. Nu am văzut-o de trei luni. Nu mi-e bine. Profesorul îi dă ei o notă mare. Completaţi cu forme ale pronumelui personal. [cui?] Mă duc la ei. [cui?] E iarnă. ele pl. Sunt îmbrăcat subţire. Le-am transmis salutări. Mi-e rău. mi-e cald. Notele ei sunt mari.. Mi-e frig. Pe ele le aştept. Atenţie Ei sunt prietenii fratelui meu. Mă doare capul. [cui?] Ea este sorea mea. Mie _____ prezintă Mirela un prieten. lor le. Lor le cumpăr un cadou.Pers. Vouă ____ place locul unde lucraţi. Lui i-am cumpărat ieri o carte. Mi-e dor de ea. a III-a. f. Lor ____ găsesc un apartament. Îmi e dor de ea. [cui?] Ele sunt eleve. Lor le cumpăr un cadou. Nu mă simt bine. mi-e sete. Câinele lui e rău. Pe ei îi aştept. Îmi este frică de el. [ale cui?] Ea este elevă. Ei îi cumpăr un cadou. după modelele: Mie îmi arată Dan oraşul. Mie mi-a arătat Dan oraşul. Pe ei i-am aşteptat ieri. li Lor le transmit salutări. La fel: mi-e foame. Îmi este rău.

pentru a completa zece variante ale frazei date. departe. aproape. 2. a coborî. Ascultaţi şi răspundeţi la întrebări. a lua. după modelele: Unul vine. a se trezi. greu. altul e uşor. a se îmbrăca. a se dezbrăca. a ieşi. a intra. Este minunat/Este rău să stai de vorbă cu un vechi prieten. uşor. O/Îl cunosc pe Mircea de zece ani. frumos. urât. a tăcea. 5. Ei sunt bucuroşi/au fost bucuroşi să ne vadă./ Unul merge repede. Soţia lui este ospătar/medic la acelaşi restaurant. Tăiaţi cu o linie formele nepotrivite: Prietenul meu Mircea locuieşte/a locuit acum în acest oraş. dimineaţă. 2. Folosiţi perechile de antonime stabilite. mic. a spune. altul 1. a închide. mare. zi. rău. altul merge încet. a se culca. Puneţi semnele de punctuaţie potrivite: Amalia Doru şi Adrian sunt acasă Adrian spală mere pere prune şi struguri apoi le pune pe o farfurie mare Ah ai cumpărat fructe se bucură Doru De unde întreabă Amalia Amalia de unde se pot cumpăra fructe Din piaţă răspunde vesel Adrian Poftă bună prieteni spune Doru şi ia un măr O ce bun este 95 . seară. a urca. Grupaţi în perechi antonimele: a deschide. a pleca. El este bucătar la un restaurant şi ajunge acasă devreme/târziu. Să recapitulăm! 1. Noi le-am făcut/le facem ieri o vizită. altul pleacă. bine. noapte.Pronumele nehotărâte: unul. a da./Unul e greu. a sosi.

96 . d. Exerciţii gramaticale (30 minute) a. g.Unitatea 16 Recapitulare parţială Detalii şi exemplificări pentru cerinţele de mai jos găsiţi la adresa www. punând verbele şi pronumele de la singular în plural. Ascultare şi înţelegere de text înregistrat (10 minute) Ascultă cu atenţie textul. Producere de text scris (10 minute) Rezolvă. Conversaţie pe teme abordate în lecţii (cu întrebări care să ceară nu doar răspunsuri formulate afirmativ. Proba orală – discuţie profesor – cursant (10 minute) a. b. c. Ordonează cuvintele în propoziţii şi pune semnele de punctuaţie potrivite. Încercuieşte varianta corectă. una din cerinţele de mai jos. 2. Completează enunţurile cu termeni potriviţi. Transcrie. d. Cerinţe care presupun descrieri şi argumentări. f. numire de obiecte (cel puţin şase substantive la singular şi la plural). Transcrie. punând verbele la formă negativă . la alegere. cu răspuns la întrebări ce dovedesc înţelegerea de text. ci şi răspunsuri negative). Alcătuieşte enunţuri cu verbele date. b.ro 1. Uneşte prin săgeţi fragmentele de enunţuri. Răspunde. 4. c. Înţelegerea textului scris (10 minute) a. b. c. d. la formele indicate în paranteză. 3. Scrie după dictare. e. Citeşte în gând. Completează cu termeni potriviţi. apoi răspunde în scris la întrebări. Citirea cu voce tare a unui text scurt. Numărare (1-100). 5.vorbitiromaneste.

avion. mulţumesc. – În regulă. Tu _____________________? – Da. – Ce faci? a întrebat-o el. 2. Acum _________________. a răspuns ea. a da de mâncare. Rescrieţi. Mă bucur că mi. autobuz) Dacă mergem la _________________. am mâncat cu Mihai. iar acum îl ______________________ şi plecăm în parc. Să repetăm! 1. Completaţi propoziţiile date cu expresiile potrivite: (a lua masa. a sta de vorbă.________________________ lui Andrei. a da de lucru) Ioana i. a da telefon.____________________ la firma lui.Unitatea 17 Familia 1. – Bine.__________________ lui Victor. completând fraza de mai jos cu termenii din paranteză. Salut! – Salut! Te mai sun mâine! 97 . a lua de mână. I . călătorim cu _________________. te las să discuţi liniştit. tren. la plimbare. în toate modurile posibile: (aeroport. autogară. gară.

– Cum te simţi la Timişoara? întreabă doamna Stoica. spune bunica. iar la final puneţi semnul întrebării. – Ciao. Alina vine din bucătărie şi îl îmbrăţişează pe musafirul lor. Sorin! Uite o cutie de ciocolată pentru tine şi pentru sora ta. – Bine ai venit. – Poftă mare! spune Mihai.3. Dar unde sunt copiii voştri? – Fiica noastră vine imediat de la tenis. De la magazinul din stânga cofetăriei cumpără o sticlă de vin de Recaş. îl invită Mihai. – Sărut mâna. Să citim! Duminică la ora 12. Cumpără un buchet mare de trandafiri albi pentru soţia lui Mihai. Alcătuiţi un mesaj telefonic în care să aveţi un verb la conjunctiv. Îi pofteşte pe toţi la masă şi aduce aperitivele. vechii noştri prieteni bucureşteni? – Sunt sănătoşi şi se ocupă de cei doi nepoţi.00 este în faţa casei prietenilor săi. Masa este gata.30 Andrei iese din hotel şi se îndreaptă spre florăria din dreapta Operei. 2. Până sosesc ei. – Te salut. Mihai. – Ia loc. Uite un buchet pentru Alina. – Oraşul e minunat şi vremea e superbă! Soţia mea şi fiul nostru vă transmit salutări! – Mulţumim! Ce mai fac unchiul şi mătuşa ta. copiii verişorului meu. Sorin? întreabă bunicul. Au sosit şi cei doi copii. iar Sorin se joacă în grădină cu câinele. te rog. 98 . Ştie că acest vin le place părinţilor lui Mihai. vino să stai de vorbă cu părinţii mei. – Ţi-am spus că trebuie să saluţi cu „bună ziua”! îi spune bunica. Te aşteaptă în sufragerie. Andrei! Intră. Andrei! spune Sorin. domnule Stoica! – Suntem fericiţi să te vedem. îl invită tatăl prietenului său. – Cum spui. la desert. – Mulţumesc. Apoi intră la cofetăria de vizavi şi cumpără o cutie de ciocolată pentru copii. doamna Stoica! Bună ziua şi bine v-am găsit. – Mulţumesc! E ciocolata noastră preferată! – Dar nu o deschidem până după masa de prânz. Petre. La ora 13. răspunde mama lui Mihai.

. 2... – Da....... scrieţi formele de plural ale substantivelor: un – doi • nepot [ţ] – nepoţi......... Încercuiţi: Andrei cumpără ciocolata: 1... Să înţelegem! a.......... o .. 2.– Mulţumim! – Mm! Aperitivele sunt delicioase! spune Andrei... b. Pentru desert ies toţi pe terasă.. musafir_____________.. Substantive După modelele date........... Toţi gustă din ciocolata de la Andrei... 1.. verişor ____________.. nepoata doamnei Stoica.. Alina este: 1. 4....... 3.. Vinul le place: 1. 2.... Mihai are: 1. două fiice.. Limbă şi comunicare a... Domnul Stoica aduce cafeaua..... 2.. părinţilor lui Mihai. de la cofetărie.... copiilor lui Mihai..... 2..... 3........ 3...două 99 . 3.. nora noastră găteşte excelent! Sigur urmează o ciorbă şi o friptură minunate......... nora doamnei Stoica.... de la operă.... fiica doamnei Stoica... de la florărie. doi fii...... 3.. Răspundeţi: Pentru cine cumpără Andrei flori? Cum o salută Andrei pe doamna Popescu? Cum sunt aperitivele? Ce aduce bunica pe terasă? 4. bunic_____________.. 3. iar Mihai vine cu sucurile de fructe. soţiei lui Mihai.... un fiu şi o fiică. răspunde domnul Stoica. ... Bunica aduce prăjitura.

Roboţii copiilor sunt noi. Robotul este al copiilor. cofetărie – cofetării. sufragerie _____________. desert _____________. plural Copiii au un robot nou. un . (o) noră – (două) nurori. Copiii au doi roboţi noi. Cazul genitiv. friptură.• • • grădină – grădini. posesia. Este bucureşteană. (un) nasture – (doi) nasturi – nasturele. (un) câine – (doi) câini – câinele]. Sunt bucureştene. Ea este din Bucureşti. El este din Bucureşti. florărie ________. 100 . Atenţie (un) fiu – (doi) fii. Scrieţi patru propoziţii în care să folosiţi prepoziţii ca să numiţi felurile de mâncare. Este bucureştean. Sunt bucureşteni. articulat părintele [la fel ca (un) peşte – (doi) peşti – peştele. buchet ____________. sticlă _____________. fiică – fiice.două • • aperitiv – aperitive. 1. Roboţii sunt ai copiilor. fără) Model: Eu mănânc salată de vinete fără maioneză. terasă _____________. Numerotaţi în ordinea în care se consumă felurile de mâncare: prăjitură. cu. suc _____________. supă. Ele sunt din Bucureşti. Apartenenţa. (o) soră – (două) surori. Ei sunt din Bucureşti. (de. mătuşă __________. vin – vinuri. (un) părinte – (doi) părinţi. aperitive 2. (un) unchi – (doi) unchi [la fel ca (un) ochi – (doi) ochi]. Robotul copiilor este nou. bunică _____________.

Jucăriile sunt ale copiilor. Păpuşa este a fetiţelor. Merele sunt ale fetiţelor. ai. Mărul fetiţelor este roşu. Păpuşile fetiţelor sunt mici. Pisoii fetiţelor sunt albi. Copiii au o jucărie nouă. Pisoiul este al fetiţelor. Păpuşile sunt ale fetiţelor. Calculatorul copiilor este nou. Jucăria este a copiilor. Copiii au două calculatoare noi. beneficiarul unei acţiuni. Copiii au două jucării noi. ale) cui? – cui? Cărţile preferate ale bunicilor mei sunt romanele poliţiste. Fetiţele au două mere roşii. Merele fetiţelor sunt roşii. Cazul dativ plural al (a. Pisoiul fetiţelor este alb. Fetiţele au două păpuşi mici.[cui duc?] 101 .Copiii au un calculator nou. Păpuşa fetiţelor este mică. Atenţie: un copil – doi copii – copiilor [copii + lor] Fetiţele au un pisoi alb. [cui dau?] Florile preferate ale prietenelor mele sunt lalelele. Jucăria copiilor este nouă. Jucăriile copiilor sunt noi. Mărul este al fetiţelor. Calculatoarele sunt ale copiilor. [ale cui flori?] Duc aceste buchete de lalele prietenelor mele . Atenţie o fetiţă – două fetiţe – fetiţelor [fetiţe + lor] o grădină – două grădini – grădinilor [grădini + lor] o sufragerie – două sufragerii – sufrageriilor [sufragerii + lor] Destinatarul. Fetiţele au doi pisoi albi. Calculatoarele copiilor sunt noi. Fetiţele au o păpuşă mică. Fetiţele au un măr roşu. Calculatorul este al copiilor. [ale cui cărţi?] Dau aceste romane poliţiste bunicilor mei. Pisoii sunt ai fetiţelor.

Marginea grădinii este înflorită. Ele au cumpărat mâncarea şi voi a trebuit să cumpăraţi bilete. a gusta [ ]. Scrieţi alături întrebarea la care răspunde cuvântul subliniat: Îmi place răspunsul copiilor. a îmbrăţişa (-ez) [ ]. _________________ Le-am răspuns copiilor. a urma (-ez) [ ]. Am dat surorii mele un telefon. Avem mâine musafiri şi eu trebuie să gătesc. ____________________ 2. singular şi plural. ____________________ Casa bunicilor mei este mare. Mihai a fost ocupat şi ei a trebuit să cumpere benzină. 102 . Ei au făcut bagajele şi noi a trebuit să cumpărăm bilete. a (se) simţi [ ]. Bancheta din spate a maşinii este lată. Uşa magazinului este din sticlă. ____________________ Prietenii surorilor mele sunt aici. Familia este în hol pentru primirea musafirului. după modelul: Alegerea buchetului a durat mult. Au mâine musafiri şi ea trebuie să gătească. Transcrieţi. a invita [ ]. Aveţi mâine musafiri şi tu trebuie să găteşti. ____________________ Rochiile prietenelor mele sunt elegante. 2. punând substantivele subliniate la plural. a se îndrepta [ ]. a (se) juca [ ]. ____________________ Le-am cumpărat surorilor mele un cadou. 3 sau 4 pentru a indica de ce conjugare sunt verbele următoare: a pofti (-esc) [ ]. Verbe Notaţi în paranteze 1. ____________________ Le scriu o scrisoare bunicilor mei. ____________________ Eu am le-am ales prietenelor mele aceste rochii. Eu vreau să dau un cadou bunicii. b.1. Alegerea buchetelor a durat mult. Verbul a trebui are aceeaşi formă la toate persoanele. Merg la gară în aşteptarea prietenului. a găti (-esc) [ ]. a aduce [ ].

Noi avem trei garoafe roz. c. (a plăti) Nu a trebuit _________________ la gară. 1 să fie la timpul trecut (perfectul compus). Uniţi prin săgeţi expresiile cu verbele sinonime: a face mâncare a lua în braţe a da explicaţii a face bucăţi a da bună ziua a pune la un loc a da telefon a saluta a explica a aduna a găti a telefona a îmbrăţişa a tăia. Câinii noştri sunt negri. 2. conform modelului: Trebuie să gustaţi prăjitura asta delicioasă! (a gusta) Trebuie _______________ oraşul nostru chiar astăzi! (a vizita) Nu trebuie ______________ vasele chiar acum. Garoafele roz sunt ale noastre. Copiii blonzi sunt ai mei. (a urca) A trebuit __________________ cumpărăturile făcute. Completaţi cu forme verbale potrivite. (a se grăbi) A trebuit ____________________ mai gros. Copiii mei sunt blonzi. Noi avem doi câini negri. Garoafele noastre sunt roz. (a mânca) 3. (a se îmbrăca) Nu a trebuit ________________ tot din farfurie. Câinii negri sunt ai noştri.1. Alcătuiţi enunţuri în care expresiile de la ex. (a găti) Nu trebuie ________________ la ultimul etaj. Pronume Apartenenţa. posesia mai multor obiecte (pronumele/adjectivul pronominal posesiv – II) Eu am doi copii blonzi. (a spăla) Trebuie __________________ imediat la medic! (a merge) Nu trebuie ________________ acolo! (a intra) Trebuie ___________________ pentru toată familia. Lalelele roşii sunt ale mele. Lalelele mele sunt roşii. Eu am cinci lalele roşii. 103 .

Căţeii săi sunt negri. Ale voastre sunt acolo. Ale tale pleacă la Bucureşti. Căţeii negri sunt ai lor. Pisicile lui sunt negre. Ea are trei pisici negre. Ale mele sunt aici. Căţeii negri sunt ai ei. Căţeii negri sunt ai lor. Pisicile ei sunt negre. Surorile mele sunt aici. Ai voştri sunt la magazin. Părinţii voştri sunt la magazin. pronume personal Căţeii lui sunt negri. Pisicile sale sunt negre. Ai săi sunt sănătoşi. Pisicile negre sunt ale sale. Vinurile dulci sunt ale noastre. Ale noastre vin la noi. Căţeii negri sunt ai săi. Ea are doi căţei negri. mai mulţi posesori Ei au doi căţei negri. Căţeii negri sunt ai lui. Căţeii ei sunt negri. Vinurile noastre sunt dulci.Eu am două buchete albe. Copiii tăi vin acasă. Ale sale sunt acasă. adjectiv/pronume posesiv Căţeii săi sunt negri. Ai noştri merg la şcoală. Bunicii săi sunt sănătoşi. Mătuşile sale sunt acasă. Buchetele albe sunt ale mele. adjectivul pronominal posesiv Fraţii mei sunt aici. Căţeii lor sunt negri. Pisicile sunt ale lui. Fiii noştri merg la şcoală. 104 . Florile voastre sunt acolo. Căţeii negri sunt ai săi. Ele au doi căţei negri. Ai tăi vin acasă. Atenţie Putem să folosim cu acelaşi sens: un posesor El are doi căţei negri. Căţeii lor sunt negri. Pisicile negre sunt ale ei. El are trei pisici negre. --Pisicile sale sunt negre. Pisicile negre sunt ale sale. Prietenele noastre vin la noi. Noi avem două vinuri dulci. Fiicele tale pleacă la Bucureşti. pronumele posesiv Ai mei sunt aici. Buchetele mele sunt albe.

--- Pisicile lor sunt negre. Trandafirii _____ sunt albi. ___________ se află acum în dulap. Pisicile sunt ale lor. _________ sunt făcute de ea. Dana şi Marcela şi-au cumpărat rochii noi. Prăjiturile _____ sunt delicioase. __________ este un magazin mic. Rochiile ______ sunt frumoase. El are un prieten/doi prieteni/o prietenă/două prietene. Pisicile sunt ale lor. _________ au culoare albastră. Câinii _____ sunt prietenoşi. prietenul ei/său – prietenii ei/săi – prietena ei/sa – prietenele ei/sale Ei au un prieten/doi prieteni/o prietenă/două prietene. ________ au petale de catifea. prietenul lor – prietenii lor – prietena lor – prietenele lor Completaţi propoziţiile după modelul: Eu am două fete. Andrei a luat trei trandafiri. prietenul lui/său – prietenii lui/săi – prietena lui/sa – prietenele lui/sale Ea are un prieten/doi prieteni/o prietenă/două prietene. Pisicile lor sunt negre. prietenul lor – prietenii lor – prietena lor – prietenele lor Ele au un prieten/doi prieteni/o prietenă/două prietene.Ei au trei pisici negre. Roxana îmi aduce prăjituri. Călătoriile _____ sunt lungi. Magazinul _________ este pe strada Dunărea. Ele au trei pisici negre. _____________ aduc flori şi ciocolată. Voi aveţi mulţi prieteni. ___________ sunt interesante. Noi avem un magazin. Fetele mele locuiesc în Bucureşti. Eu am trei câini. Prietenii ___________ vin astăzi la masă. Vasele _______ sunt curate. Tu ai spălat vasele. __________ sunt în grădină. Ale mele sunt mari. 105 . Cătălin şi Adrian fac multe călătorii.

Ascultaţi şi răspundeţi la întrebări. 5. Să recapitulăm!
1. Completaţi cu prepoziţii potrivite reţeta de mai jos: (de, cu, din, după, într-)
Salată ____cartofi ____ ouă şi caşcaval Ingrediente: 3 cartofi potriviţi, 200 g caşcaval, 3 ouă fierte tari, o ceapă roşie, o lingură ulei ___ măsline, sare, piper, frunze ___ pătrunjel Se amestecă _______-un vas feliile ___ cartofii fierţi şi răciţi ___ caşcavalul ras, ouăle tăiate felii şi ceapa roşie tăiată şi ea felii. Se adaugă puţin ulei ___ măsline, sare şi piper ______ gust, frunze ____ pătrunjel tocate mărunt, apoi se amestecă ____ nou. Poftă bună!

2. Continuaţi frazele, după modelul:
M-am pus să citesc, cartea e minunată. M-am pus să __________________________________________________. (a mânca) M-am pus să __________________________________________________. (a dormi) M-am pus să ___________________________________________________. (a lucra) M-am pus să ___________________________________________________. (a spăla) M-am pus să ____________________________________________________. (a găti)

3. Compuneţi un e-mail în care să povestiţi despre o vizită la prieteni. Vă puteţi folosi de modelul următor:
Dragă Ioana, Cum ştii, azi am luat masa cu familia Stoica. Părinţii lui Mihai sunt foarte simpatici, iar cei doi copii – minunaţi. Am găsit cadouri potrivite, păreau încântaţi de ele. Alina te salută şi vrea să vă vedeţi curând. A gătit grozav, iar la cafea am gustat prăjitura cu mere a doamnei Stoica... Nu am putut să o opresc: mi-a pus şi cu mine câteva bucăţi. Mănânc una chiar acum... Am stat la ei destul de mult, am ajuns la hotel acum o jumătate de oră. Am făcut un duş şi m-am pus să-ţi scriu. Voi ce faceţi? Victor e bine? Aţi fost în parc astăzi? Mă bucur dacă îmi răspunzi repede. Te sărut, A.

106

Unitatea 18

În sat

1. Să repetăm!
1. Completaţi cu substantivele potrivite, indicând grade de rudenie: Tatăl meu este __________ copiilor mei. Eu sunt copilul __________ mei. Mătuşa mea este __________ mamei mele. Fratele meu este _________ copiilor mei şi __________ părinţilor mei. Copiii mei sunt _________ părinţilor mei. Soţia mea este _______ copiilor mei şi _________ părinţilor mei. 2. Transcrieţi dialogul, folosind pluralul: – Bine ai venit! – Bine te-am găsit! – Sunt bucuros să te văd! Cum ai călătorit? – Bine, mulţumesc! 3. Scrieţi după dictare: Fiicele noastre vin acasă de la şcoală. – Cum a fost azi? le întreb eu. – A fost interesant. La astronomie am învăţat despre Sistemul Solar, răspunde Cristina. – Noi am văzut un film despre vulcani, spune Dora.

107

2. Familia lui Mihai
Ion Albu – Maria Albu

Irina Albu – Constantin Albu

Ana Stoica – Teodor Stoica

Radu Albu – Sorina Albu

Alina Stoica – Mihai Stoica

Maria Neamţu – Dan Neamţu

Sorin Albu

Ioana Albu

Silvia Stoica

Sergiu Stoica

3. Să citim!
Marţi, 21 mai, în calendarul ortodox este o zi importantă: Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena. În satul bunicilor lui Mihai este mare sărbătoare. Toate familiile se pregătesc să primească musafiri: rude şi prieteni. Părinţii lui Mihai, doamna şi domnul Stoica, îl invită şi pe Andrei la ţară. Satul este la 40 km spre est de Timişoara. Se merge 30 km pe DN6 şi apoi 10 km spre sud-est, pe un drum comunal. Şoseaua naţională este aglomerată, dar pe drumul comunal au întâlnit puţine maşini. Trebuie să fii atent la căruţe şi la animalele care ajung pe şosea. Maşina intră în sat. Străzile sunt largi, în faţa caselor sunt pomi fructiferi: pruni, meri, peri, vişini, cireşi, nuci. Drumul este asfaltat până în centrul satului. Aici se află primăria, o clădire veche de 150 de ani, şcoala nouă, modernă şi biserica înconjurată de un parc frumos. Aleile parcului sunt pline de oameni care ies de la biserică şi se salută bucuroşi. Părinţii doamnei Stoica, Maria şi Ion Albu, locuiesc la marginea satului, într-o casă veche, ţărănească. Curtea mare este înconjurată de un gard de lemn. Cei doi bătrâni îi aşteaptă pe musafirii lor pe banca din faţa casei. Maşina se apropie. Bătrânul Albu deschide poarta. Maşina se opreşte la umbra nucului din curte. Casa are trei camere şi o prispă largă. Pe masa de pe prispă cei doi bătrâni au pregătit un pahar de ţuică, gustări şi fructe din livadă. Alături, într-o casă mare, locuieşte unchiul lui Mihai, Constantin Albu, care îşi sărbătoreşte onomastica. Acolo sunt invitaţi să ia prânzul

108

împreună cu toate rudele. Cumnata doamnei Stoica, Irina Albu, a pregătit o masă foarte bogată. Fratele doamnei Stoica a adus din pivniţă vin din strugurii culeşi din via lor. După-masă, Andrei vizitează gospodăria familiei Albu. În spatele casei se află curtea păsărilor, grajdul pentru vite, coteţul pentru porci, magazia de unelte şi maşini agricole. Urmează grădina mare plină de legume şi zarzavaturi, înconjurată de pomi fructiferi. Spre seară, musafirii din Timişoara se pregătesc de plecare. Maşina trece încet pe drumul pietruit, până în centrul satului. Aici a început balul. Muzica se aude până la ieşirea din sat. Apoi e din nou tăcere. Andrei se bucură de această linişte. Peste câteva minute vor intra în traficul şoselei naţionale.

4. Să înţelegem!
a. Încercuiţi:
Până în sat sunt: 1. 40 km; 2. 30 km; 3. 10 km. Cei doi bătrâni aşteaptă: 1. în faţa casei; 2. în curte; 3. pe prispă. Gardul familiei Albu este: 1. de metal; 2. de piatră; 3. de lemn. Părinţii doamnei Stoica au pregătit: 1. ţuică, prăjituri şi fructe; 2. ţuică, gustări şi fructe; 3. ţuică, gustări şi friptură.

1. 2. 3. 4.

b. Răspundeţi:

Cine îl invită pe Andrei la ţară? Unde sunt primăria, biserica şi şcoala? Ce pregăteşte cumnata doamnei Popescu pentru prânz? Cum este grădina familiei Albu?

5. Limbă şi comunicare
a. Substantive
După modelele date, scrieţi formele de plural ale substantivelor: un – doi • pom – pomi; prun _______; măr [e] _______; păr [e] _______; vişin

109

_____________;

cireş

_____________;

nuc

__________;

ţăran

_____________; cumnat [ţ] ____________; străbunic ____________. o - două • străbunică – străbunici; livadă [ez] _____________; lopată [eţ]

_____________; remorcă _____________; • rudă – rude; slujbă _____________; umbră _____________; prispă _____________; pivniţă _____________; cumnată ____________; unealtă [e] _____________; sapă _____________; greblă _____________; căruţă ____________; • sărbătoare – sărbători; curte [ţ] ___________; pasăre [ă] ____________; gustare [ă] ____________; primărie ___________; gospodărie _______________; vie ______; magazie ___________; alee _____________. un - două • calendar – calendare; sat _____________; lemn _____________; coteţ _____________; tractor [oa] _____________; • drum – drumuri; gard __________; grajd _____________; plug

_____________; bal _____________; trafic ______________.

Atenţie: (o) şosea – două şosele – şoselele
1. Uniţi prin săgeţi numele animalelor cu substantivul colectiv potrivit: păsări călătoare cai oi vaci albine peşti gâşte lupi turmă stol banc cârd herghelie roi haită cireadă

2. Alcătuiţi propoziţii, folosind termenii de mai sus, după modelul: Pe cer zboară un stol de păsări călătoare.

110

1. Transcrieţi textul, punând la plural cuvintele subliniate: Primăvara, în sat se lucrează mult. În livadă şi în vie se taie ramuri ale pomilor şi ale viţei-de-vie. În curtea casei, ţăranul se pregăteşte să plece la câmp. El aduce din magazie şi pune în căruţă unelte: sape şi greble. Pune calul la căruţă şi porneşte la drum. Femeia hrăneşte păsările de casă. Găina are puişori galbeni, iar gâsca are boboci. În grajd, lângă vacă este viţelul. Ciobanul este pe islaz cu turma de oi.

Tatăl verişorului meu este unchiul meu.

Tatăl lui Matei e unchiul meu.

Mama verişoarei mele primare e mătuşa mea. Bunicul Elenei e şi bunicul meu. Străbunica fiicei mele este bunica mea. Străbunica Anei e bunica mea. Mătuşa verişoarei mele primare este mama. Mătuşa lui Carmen e mama. Răspundeţi: Câţi fii are Ion Albu? Câţi copii are Ion Albu? Câţi nepoţi are Maria Albu? Câţi verişori are Radu Albu? Al cui bunic este Constantin Albu? Cine este verişorul lui Mihai Stoica? A cui cumnată este Alina Stoica? Al cui ginere este Dan Neamţu? Ale cui strănepoate sunt Ioana şi Silvia?

b. Verbe
1. Notaţi în paranteze 1, 2, 3 sau 4 pentru a indica de ce conjugare sunt verbele următoare: a întâlni (-esc) [ ], a vizita (-ez) [ ], a înconjura (eu înconjor) [ ], a pregăti (-esc) [ ], a începe [ ], a urma (-ez) [ ], a creşte (eu cresc) [ ].

Atenţie
Eu mă apropii de maşină. Tu te apropii de sfârşit. El/ea se apropie de noi. Noi ne apropiem de rezultat. Voi vă apropiaţi de adevăr. Ei/ele se apropie de victorie.

2. Completaţi, punând la forme potrivite verbele: a pregăti, a aduce, a se apropia, a vizita, a înconjura, a urma, a începe, a întâlni.

111

. (subst. Subliniaţi cuvintele din aceeaşi familie de cuvinte.. drumeag. ______________ friptura.Astăzi _____________ familia unor prieteni. 3. a îndruma. ______________ grădina. Daniel ______________ tava cu cafea şi prăjituri. Este ziua de naştere a lui Cristian şi este 112 . (verb la participiu) Ghiocelul înflorit este gingaş. drumeţie. florărie. îndrumare. la participiu) Îndrumatul elevilor este dificil.00. a urma a urma a urma a urma a vizita a vizita (a face ca ceva să fie gata) (a studia. apoi transcrieţile şi încercuiţi rădăcina (partea comună): a) Azi este dublă sărbătoare. ca să vad dacă nu e rupt gardul. Alcătuiţi propoziţii în care verbele date să aibă sensurile indicate în paranteză: a (se) pregăti a (se) pregăti a aduce a aduce cu. (vb. a înflori floarea-soarelui floare de colţ Ghiocelul a înflorit. a drumeţi. Mihaela ________________ masa de prânz. a se instrui ) (a lua cu sine şi a transporta) (a semăna cu cineva) (a merge în urma cuiva) (a însoţi) (a se conforma unor recomandări) (a frecventa o şcoală) (a merge la prieteni) (a merge la un obiectiv turistic) c. Căţelul ________________ de farfuria cu mâncare. drumuşor. Manuela ___________ serviciul la ora 8. Pe acest drum ___________ căruţe. îndrumător drum-de-fier (cale ferată) Profesorul a îndrumat elevii. (adjectiv) drum: drumeţ. După primul fel de mâncare. Familii de cuvinte Cuvinte formate de la un cuvânt de bază prin: derivare floare: floricică. florar. florăreasă.) compunere schimbarea valorii gramaticale 1.

pruni. 2. Acum lucrează la împăduriri. livada. pusă. oamenii. cireşi. astfel încât să folosiţi cel puţin cinci linii de dialog: Maria urează bun venit musafirilor. este. drum. atenţi. La şcoală şi-a sărbătorit ziua înainte de vacanţă. să. gust. Ascultaţi şi răspundeţi la întrebări. pe. nuci. Compotul se pune în ____________ şi se păstrează în ____________. Mama îi seamănă. Gospodăria lui este mare şi bine organizată. sunt. zarzavaturi) ___________ . Vinul se pune în __________ mari şi se păstrează în ____________. în. Din legume şi zarzavaturi de face ____________. Cu oţet şi sare se pun _____________. cu. multe. Ordonaţi în propoziţii cuvintele date: bine. de la. casei. vizităm 2. prispa. la. meri. curtea plină. fiecare. Frunzuliţele lor sunt verzi şi mici.Crăciunul. a dormi. Scrieţi câte trei termeni din familiile lexicale ale cuvintelor: a învăţa. Pe frunze se opresc din zbor fluturi. copacii au înfrunzit. masa. adică mă împrietenesc repede cu oricine. Îi pofteşte în casă. Să recapitulăm! 1. Diana şi Ionel. Împădureşte un teren de 1 ha cu brazi. În pivniţă sunt lăzi cu _________. duminica. 6. Ea le mulţumeşte şi îi cheamă în sufragerie. amiază. de pe. prânz. îi. zacuscă. e) Emil este pădurar. unde îi aşteaptă Simion. pe. c) Eu sunt prietenos. păsări. cămară. peri este. nisip. şi. iar Diana îi laudă rochia. la lună. sat. la. toamna. compot. borcane. căruţele. Acolo se păstrează ____________. Am mulţi prieteni. de. din struguri se face ________. punând verbele la trecut. de ies. 4. pivniţă. În livadă. în. Completaţi cu termenii potriviţi: (butoaie. 113 . murături. este. vin. şi. usturoiul. bătrân. Mă bucur şi de prietenia colegilor de serviciu. Ei o salută. El are în grijă pădurile de lângă sat. bunici. Are grijă de toate. Ionel îi dă un buchet de lalele. Ceapa şi _____________ se păstrează în podul casei. gâşte. b) Bunicul meu este bun gospodar. 3. Tot din struguri se face __________. d) Este primăvară. Sărbătoritul împlineşte 10 ani. Este o gospodină minunată. Transformaţi în dialog textul. fim găini. Transcrieţi textul de mai sus. biserică.

plăcere. a socoti. 2. Completaţi enunţurile. Transformaţi enunţurile după modelul: Vreau să-mi aduci cartea! Te rog să închizi ferestrele camerei! Vrei să cureţi portocale acum? Adu-mi cartea! _______________________________ _______________________________ 114 . a fi. Se bucură mult când vin _________ în vizită. Bunicii stau în centrul __________. iar bunicul lui _________ preot. bătrân. alegând cuvintele potrivite din paranteză şi punându-le la forma corectă: (bunici. învăţătoare. nepot. _______ biserică. În apropiere __________ şcoala unde a învăţat _________. Să repetăm! 1. Ei sunt __________ acum. a citi) Casa __________ lui Mihai este în _________ Armeniş. a scrie. _________ şi __________ tatăl lui Mihai. a se afla. Stau de vorbă cu __________ despre vremurile de ______________. altădată. sat. lângă. Acest sat ________ în Munţii Banatului.Unitatea 19 Mâine voi fi acasă 1. Bunica lui Mihai a fost ____________.

acum mă pregătesc de plecare. Bine că mi-ai atras atenţia. Ai grijă cum îţi împarţi bagajele. În plus. Ioana? − Da. Eu mă gândesc la plecarea în concediu. draga mea! Uite. − Te sărut. gazdele au fost foarte primitoare. − Nu este mai greu de 10 kg? − În niciun caz. „ci”. Diana nu a citit o revistă de călătorii. Să citim! − Alo. Puneţi verbele la forma negativă şi continuaţi enunţul. Marcela a plecat la munte. ci a cumpărat o carte de bucate. Dar la Timişoara este un singur aeroport. − Cum a fost ieşirea la ţară? − M-am simţit foarte bine! Vremea a fost foarte bună. ai dreptate să fii îngrijorată. − La ce oră va decola mâine avionul? − La 7.Aşteaptă să-i deschizi uşa din spatele casei! _______________________________ Dorim să vii pe la noi cu prietenul tău! _____________________________ Sper să citeşti tot până mâine! ______________________________ Trebuie să le explici ce s-a întâmplat! _______________________________ 3. Sper că nu ai uitat să-i aduci lui Victor un cadou. Recunosc că sunt uneori distrat. − Sigur că nu. „dar”. va trebui să îţi faci două bagaje. 115 . pentru că cei de la aeroport nu îţi vor permite să urci cu o astfel de jucărie în cabină.20. dragul meu. Copiii pleacă acum la şcoală. punând după virgulă. − Atunci. − Eşti sigur? Ai verificat biletul? − A! Da. − Eu sper că vei fi foarte atent.30. − Bine. Tocmai am ajuns la hotel şi îmi fac bagajul pentru mâine dimineaţă. Voi aveţi mult de lucru astăzi. „însă”: Diana a citit o revistă de călătorii. La 7. − Cred că voi avea doar un bagaj de mână.20 ajunge la Bucureşti. „Traian Vuia”. − De la ce aeroport vei pleca? − Da. 2. Sergiu îi trimite cel mai nou model de pistol cu laser. draga mea. Plecarea va fi la 6. Bunicii lui Mihai sunt cei mai minunaţi oameni. Te asigur că voi fi mai atent. la alegere. Cred că a fost foarte scump.

Iartă-mă. 2. − Alo. 3. Sărută-l pe Victor. b. 3. 2.două • gazdă – gazde.20. Andrei? − Da. − Îţi mulţumesc. după ce decolează. − Deci ne vom vedea mâine. Să înţelegem! a. Victor vrea să te aşteptăm. draga mea. Sunt un zăpăcit! Îţi mulţumesc că eşti atât de atentă. 6. − Pe mâine. 7. − Dar vei ateriza la Băneasa! Nu-i aşa. 3. Veţi pierde o mulţime de timp în trafic. Noapte bună. dragul meu? − . mai mult de 10 kg. 2.. 7. 10 kg. Bagajul de mână al lui Andrei va avea: 1.00. Substantive După modelele date. 3. Avionul lui Andrei va ateriza la ora: 1. când află ora decolării. Răspundeţi: Cu cine vorbeşte Andrei la telefon? Când are loc conversaţia telefonică? De la cine primeşte Victor jucăria? Pe ce aeroport va ateriza Andrei? 4.30. să mă suni.. 3.. cabină _____________. 1. 9. 116 . Ioana! Sunt cel mai recunoscător soţ din lume. dar voi ajunge la ora de vârf şi drumul spre Otopeni va fi foarte aglomerat. Când afli ora exactă a decolării. dragul meu! − Pe mâine. Limbă şi comunicare a. − Draga mea. la ora 7. Andrei o va suna pe Ioana: 1.20.20.− . 2. mai puţin de 10 kg.30.30. 3. Încercuiţi: Avionul lui Andrei decolează la ora: 1.. scrieţi formele de plural ale substantivelor: o . 7. 4. 2. când pleacă spre aeroport. − Bine. 6. Ai grijă să ajungi la aeroport la ora indicată pe bilet.

cadou – cadouri. De obicei. a verifica [ ]. iar acum aştept îmbarcarea.• plecare [ă] – plecări. Am predat bagajul. un . La aterizare mă aşteaptă familia mea. aterizare [ă] _____________. model _______. Mama îl sărută pe copil. Atenţie Nu se folosesc la plural substantivele atenţie. Silviu. Avem admiraţie pentru campioni. 2. Îi admirăm pe campioni. a permite [ ]. 2. Am cumpărat un cadou pentru fiecare. a ateriza (-ez) [ ]. a asigura [ ]. Completaţi enunţurile cu verbele potrivite.. punând la plural verbele şi cel puţin un substantiv din fiecare enunţ: Eu am sosit cu taxiul la aeroport. a creşte (eu cresc) [ ]. Prietenul meu. a uita [ ]. 3 sau 4 pentru a indica de ce conjugare sunt verbele următoare: a decola (-ez) [ ]. a aştepta. a decola. laser _______. a împărţi [ ]. Decolarea avionului este programată pentru ora 8.00. Notaţi în paranteze 1. Sunt gata de plecare spre oraşul meu natal.. Transcrieţi. dreptate. jucărie _____________. a duce. a trimite [ ]. a recunoaşte [ ]. a verifica) Avionul ___________ din Baia Mare la ora 11. b. Călătoria durează mai puţin de o oră. Îl ________ să vină peste un sfert de oră. 117 . Eu îmi __________ bagajul înainte de a-l închide. a săruta [ ]. a spera [ ].30.două • • avion [oa] avioane. decolare [ă] _____________. a afla (aflu) [ ]. Mama îi dă o sărutare copilului. sunt distrat şi ______ câte ceva. mă _______ la aeroport cu maşina. pistol [oa] ________. a atrage [ ]. a indica [ ]. vârf____________. Verbe 1. a pierde [ ]. aeroport____________. alegându-le din paranteză: (a uita.

Voi pleca acasă. Soţul ei este neatent.00. Pregătesc bagajele pentru mâine. Aterizarea avionului este sigură. El/ea va verifica actele. O aşteptăm de o oră. Este neglijent. Acţiuni desfăşurate în viitor. Discutăm de două ore. Astăzi este vineri. Tu spui că pleacă la 9. dar el este nerăbdător. Am cumpărat un cadou pentru fiul meu. Eu am răbdare. Nu voi pleca singur. Documentele de călătorie se verifică la acest ghişeu. el se înşeală. Tu ai dreptate.00. 118 . Am urcat cu greu pe acest vârf montan. Este foarte atentă. Portarul îmi indică să o iau la dreapta. Tu vei fi mai cuminte. El/ea va fi mai bine pregătit. Călătorii ies pe poarta nr.Rescrieţi enunţurile după modelul: Avionul aterizează în siguranţă. Nu am cumpărat nimic pentru sora mea. Ioana îşi face bagajul. Indicativul viitor • • • Ieri a fost joi. 2. Are grijă să nu uite nimic. Mâine plecăm. Mâine va fi sâmbătă. Îi invităm la concert. voi pleca verbul auxiliar „a voi” la indicativ prezent + infinitivul verbului de conjugat a verifica Eu voi verifica bagajul. Andrei se pregăteşte trei zile pentru examen.00. Nu pregătesc multe bagaje. Am aşteptat zece minute. Pe bilet scrie ora 9. Tu vei verifica pachetul. Avionul decolează la ora 8. • • • El spune că avionul pleacă la 8. a fi Eu voi fi mai atent.00.

a poseda . a avea grijă. Noi __________ fişe de lucru elevilor.a suferi de o boală . atent – atentă – atenţi – atente. Adjective Cu patru forme: sigur – sigură – siguri – sigure. a împărţi Eu _____________ bomboane copiilor. Mia ___________ fluturaşi cu reclame. distrat – distrată – distraţi – distrate. Noi __________ bani părinţilor noştri. Voi veţi fi mâine în excursie.a dispune de ceva . Alcătuiţi enunţuri în care expresiile de mai jos să fie la viitor: a avea dreptate. Ei/ele vor fi mâine la meci. Noi vom fi mâine la şcoală. Ele ___________ cumpărăturile acasă. Voi __________ prăjiturele prietenilor.a deţine. 1. aglomerat – 119 . Alcătuiţi propoziţii în care verbul a avea să aibă sensurile: . Alcătuiţi enunţuri în care expresiile de mai sus să fie la viitor. Tu _____________ copilul la şcoală. a avea cap 3.a fi de o anumită dimensiune. c.a se folosi de serviciile cuiva . Voi veţi verifica aparatul.Noi vom verifica maşina.a cuprinde. îngrijorat – îngrijorată – îngrijoraţi – îngrijorate. vârstă etc. Completaţi enunţurile cu formele de viitor (afirmativ sau negativ) ale verbelor indicate: a trimite Eu ___________ acest colet prin poştă. Ei ______________ porţia în două. Dan __________ un angajat după tine. 2. 5. a avea răbdare.a fi îmbrăcat cu . minunat – minunată – minunaţi – minunate. a conţine . Voi ____________ cărţile la bibliotecă. Tu ___________ bilete pentru cinema. Ei/ele vor verifica pasagerii. Uniţi prin săgeţi expresiile cu verbele/expresiile sinonime: a face bagajul a atrage atenţia a avea asemănare a avea idee a avea nădejde a-şi pierde capul a pierde vremea a-şi pierde viaţa a pierde din ochi a şti a semăna a împacheta a atenţiona a pierde timpul a muri a iubi foarte mult a spera a se zăpăci 4.

Alina are o jucărie mai puţin scumpă. Sacii cu cartofi sunt _______. mic – mică – mici – mici. recunoscător – recunoscătoare – recunoscători – recunoscătoare. Tema de azi este ________. Fetele sunt ________ la modă. greu – grea – grei – grele. A costat tot 100 de lei. Aceşti pantofi sunt prea ______. Gradele de comparaţie ale adjectivului Dan are o jucărie scumpă. limpede – limpede – limpezi – limpezi. Compararea. pozitiv comparativ de egalitate comparativ de superioritate comparativ de inferioritate 120 . Completaţi cu adjectivul la forma potrivită: greu Bagajele mele nu sunt _______. atent Şoferul este_________la drum. A costat 100 de lei. Maria are o jucărie la fel de scumpă. zăpăcit – zăpăcită – zăpăciţi – zăpăcite. A costat 80 de lei. exact – exactă – exacţi – exacte. A costat 150 de lei. mic Mingea este ________. Elevii _______ înţeleg repede.aglomerată – aglomeraţi – aglomerate. Colega ________ a notat totul. Cu două forme: mare – mare – mari – mari. Copilul _____ plânge mult. Casele lor nu sunt ________. • • Cu trei forme: drag – dragă – dragi – dragi. primitor – primitoare – primitori – primitoare. Matei are o jucărie mai scumpă. Rucsacul ______ este pe scaun.

Sorin joacă cel mai bine dintre toţi. A câştigat toate partidele. Ana are jucăria cea mai puţin scumpă dintre toate. A costat 800 de lei. Ascultaţi şi răspundeţi la întrebări. A câştigat patru partide. Matei joacă mai bine decât ei. Adverbe Compararea. punând adverbele la toate gradele de comparaţie: Este greu să înveţi. Anca citeşte corect. d. A costat 50 de lei. superlativ absolut superlativ relativ de superioritate superlativ relativ de inferioritate Transcrieţi propoziţiile. A câştigat opt partide. punând adjectivele la toate gradele de comparaţie: Desenul lui Sorin este reuşit. Sorin are cea mai scumpă jucărie dintre toate. Fiecare a câştigat trei partide. pozitiv comparativ de egalitate comparativ de superioritate comparativ de inferioritate superlativ absolut superlativ relativ de superioritate superlativ relativ de inferioritate Transcrie propoziţiile. A câştigat două partide. Alina joacă mai puţin bine. Corina joacă foarte bine. Gradele de comparaţie ale adverbului Dan joacă bine tenis. Maria joacă la fel de bine ca Dan. A câştigat o singură partidă. Noi am avut o călătorie interesantă. 121 .Corina are o jucărie foarte scumpă. Ana joacă cel mai puţin bine. A costat 700 de lei.

Alcătuiţi cu el un enunţ.a nu găsi ceva . Voi pregătiţi astă-seară bagajele.a rămâne fără un organ . Adăugaţi prefixul „re-” pentru a obţine un nou cuvânt.a se rătăci . Alcătuiţi propoziţii în care verbul a pierde să aibă sensurile: .a fi învins . Eu nu fac astăzi o supă de legume. absorbit de ceva 3. Transcrieţi fiecare propoziţie. ____________________ mâine-seară. ____________ astăzi _____________ ______________ ieri ____________ Ele vor pleca la bunici mâine-seară. Puneţi verbul la timpul indicat de adverbele scrise îngroşat. Scrieţi un e-mail din cel puţin cinci propoziţii în care să descrieţi o călătorie cu avionul. după modelul: a citi a cunoaşte a vedea a discuta a face a calcula a trimite a aduce a reciti ____________ ____________ ____________ ____________ ____________ ____________ ____________ Eu recitesc cartea preferată. 122 . ____________________ mâine-seară. __________ mâine ____________ ____________ ieri ____________ Noi nu am ajuns la concert aseară. ______________________ astă-seară. _____________________________________ _____________________________________ _____________________________________ _____________________________________ _____________________________________ ______________________________________ ______________________________________ 4.a sosi prea târziu .a se lăsa cuprins.a dispărea treptat . Ieri Mihai a cumpărat o carte. 2. Astăzi _______________________ Mâine _______________________ Vei merge mâine la cumpărături. ______________________ astă-seară.5. ______________________ astă-seară. Să recapitulăm! 1. ____________________ mâine-seară.

Conversaţie pe teme abordate în lecţii (cu întrebări care să ceară nu doar răspunsuri formulate afirmativ. 123 .Unitatea 20 Recapitulare / Evaluare Detalii şi exemplificări pentru cerinţele de mai jos găsiţi la adresa www. apoi răspunde în scris la întrebări. d. g.vorbitiromaneste. Uneşte prin săgeţi fragmentele de enunţuri. Înţelegerea textului scris (15 minute) a. 4. Completează cu termeni potriviţi. 5.cursant (15 minute) a. Ascultare şi înţelegere de text înregistrat (15 minute) Ascultă cu atenţie textul. c. Citeşte în gând. Alcătuieşte enunţuri cu verbele date. f. punând verbele şi pronumele de la plural la singular. Proba orală: discuţie profesor . Ordonează cuvintele în propoziţii şi pune semnele de punctuaţie potrivite. punând verbele la formă negativă. Citirea cu voce tare a unui text scurt. Completează enunţurile cu termeni potriviţi. Producere de text scris (10 minute) Rezolvă. respectând cerinţele din paranteză. d. la alegere. Scrie după dictare. numire de obiecte (cel puţin şase substantive la singular şi la plural). Numărare (1-100). Transcrie. c. Exerciţii gramaticale (30 minute) a. b. e. d. Cerinţe care presupun descrieri şi argumentări. b. una dintre cerinţele de mai jos. Transcrie. b. dovedind înţelegerea de text.ro 1. c. 2. Răspunde. cu răspuns la întrebări. ci şi răspunsuri negative). Încercuieşte varianta corectă . 3.

se gândeşte cum să înceapă discuţia cu soţia lui despre concediu. − Eşti obosită. Să citim! Andrei Popescu a ajuns cu bine la Bucureşti. Acum e acasă cu ai săi. − E firesc. A trecut pe la firmă şi a prezentat colegilor săi un raport al întâlnirilor de afaceri. draga mea? − În ultima vreme mi se face somn mai repede. În timp ce montează împreună cu Victor piesele pistolului cu laser.Al treilea nivel Texte şi contexte Unitatea 21 Veşti importante 1. Munceşti prea mult. Le transmite salutările şi urările prietenilor de la Timişoara şi răspunde la toate întrebările lor. 124 .

dragul meu. Ar fi frumos.. Am ajuns la concluzia că putem să plătim lucrările pentru amenajarea etajului şi.. Vom ieşi puţin la aer. mergem.. adică vrei să spui că. Andrei. Crezi că trebuie să ne grăbim? Mie mi se pare mai importantă sănătatea. dar altădată ne relaxam mai mult. şi unde mai pui că de la iarnă nu va mai fi singur? − . draga mea. te-ai gândit la propunerea timişorenilor în legătură cu vacanţa? − Da. − Ştiu. Ce ne spui tu că îţi doreşti cel mai mult şi mai mult? Ei? − Să nu mai fiu singur! Mamă. Vestea e şi mai bună. dragul meu. dar.. − Şi vrei să mergem în concediu pe credit? − De ce nu? E vorba de câteva zile. ieşeam în weekenduri. Apropo. dragul meu. Să înţelegem! a. Am impresia că îl cam neglijăm în ultima vreme. vino repede! Mama ne dă o veste mare! − Mergem în vacanţă cu nenea Mihai? − Da. e adevărat? − Da. Nu crezi că ai nevoie? Şi în plus Victor iar o să ne spună că alţi copii merg cu părinţii în concediu şi el stă toată vara la bunici. Acum te preocupă prea mult problema casei.. Mergeam la spectacole.− Nu mai mult decât de obicei... − O! Ce minunat! Victor. Nu crezi? − Da.? − În sfârşit putem să-i dăm vestea pe care o aşteaptă de atâta timp! − Ioana. Încercuiţi: 125 . ai dreptate. vrei să terminăm camerele şi băile de la etaj. m-am gândit. Şi eu îmi doresc asta şi astăzi am evaluat la birou situaţia financiară a firmei după întâlnirile pe care le-am avut la Timişoara. Putem sta la pensiuni mai ieftine. − Da. − Da. Nu ştiu ce să zic. cu un card de credit pentru nevoi personale. Pregăteşte-te! Se pare că Moş Crăciun nu va veni singur anul acesta! 2. ne putem permite un mic concediu. − Ce bine! În sfârşit! − Dar asta nu e totul! − Mergem în Spania? − Nu. Astăzi ginecologul meu mi-a confirmat bănuielile. Nu vom cheltui mult..

vacanţă – vacanţe. Andrei vrea să o convingă pe Ioana: 1. amenajarea demisolului. birou – birouri. 2. Victor îşi doreşte cel mai mult: 1. weekend – weekenduri. • • Sunt în raporturi bune cu Dan. pensiune – pensiuni. Atenţie: nevoie – nevoi. amenajarea grădinii. ‐ situaţie – situaţii. o vacanţă la bunici. ‐ bănuială – bănuieli. Raportăm activităţile. 3. Răspundeţi: De ce i se face somn mai repede Ioanei? Ce crede Andrei că s-a schimbat în ultimul timp în viaţa familiei sale? Ce îi spune Andrei soţiei sale ca să o convingă să meargă în concediu? Cine va veni odată cu Moş Crăciun? 3. o vacanţă în străinătate. Neutre: ‐ ‐ credit – credite. 3. 126 . Atenţie: concediu – concedii. ‐ piesă – piese. propunere – propuneri. b. un frate. oaie – oi. somnuri. 2. să renunţe la amenajarea etajului. 1. 4. Limbă şi comunicare a. Atenţie Substantivul sănătate (feminin) nu se foloseşte le plural. amenajare – amenajări. să plece în concediu.Ioana e preocupată de: 1. să facă economii. impresie – impresii.urări. baie – băi. veste – veşti. salariu – salarii. substantive Feminine: ‐ urare . amenajarea etajului. Pluralul substantivului somn. 3. remediu – remedii. 2. spectacol – spectacole. 3. Suntem prieteni. 2. se foloseşte rar. card – carduri. La sfârşitul lunii prezentăm rapoartele de activitate. ploaie – ploi.

m. verbe Conjugarea I: a monta (-ez). a termina.m. romantism.) – agent patogen (care produce o boală) cap – capi (s. 1. timp – timpi (s.În limba română există substantive cu două sau cu trei forme de plural. căpetenie cap – capete (s.n.n. de aer curent – curente (s. a(-şi) permite. a confirma. n.n.m. m.) – durată a unei note muzicale timp – timpuri (s. a finaliza a se strădui. Uneori aceste forme au sensuri diferite.) – program de calculator virus – virusuri (s.n. conducător. a se preocupa 2.) – unitate de măsură pentru lungime cot – coate (s.m.) – şef. De exemplu: virus – viruşi (s. a neglija (-ez).m.n. a (se) relaxa (ez). a recomanda a termina. capetele şireturilor corn – corni (s. a informa a-şi permite să cheltuiască a înlătura. de greu) a anunţa. Conjugarea a III-a: a transmite.) – articulaţie dintre braţ şi antebraţ cot – coturi (s. Alcătuiţi propoziţii în care locuţiunile de mai sus să fie la viitor.) – excrescenţe osoase de pe osul frontal al rumegătoarelor corn – cornuri (s.n.n.) – mişcări de apă.) – produs de panificaţie în formă de semilună cot – coţi (s.) – perioadă Alcătuiţi opt propoziţii care să evidenţieze sensul diferit al unor substantive la plural dintre cele de mai sus. b. a amenaja (-ez).) – parte extremă: capete sparte.) – manifestări artistice: clasicism. a (se) preocupa. a cheltui (-esc).) – bucle ale albiei unui curs de apă curent – curenţi (s. realism etc. a elimina a avea probleme.) – arbust cu flori galbene şi fructe roşii astringente corn – coarne (s. Uniţi prin săgeţi locuţiunile cu verbele sinonime: a da din coate a da de veste (de ştire) a da în judecată a da gata a da la o parte a-i da mâna a da sfaturi a da de bucluc (de necaz. Conjugarea a IV-a: a (se) grăbi (-esc). dificultăţi a intenta proces a sfătui. 127 .

(a-şi permite. indicativ viitor. formă negativă) Eu ______________________ cunoştinţele despre relieful României. indicativ perfect compus. (a-şi însuşi. indicativ prezent. (a-şi da seama. formă afirmativă) 128 . formă negativă) Nu poţi _____________________ ce frumos este acolo! (a-şi imagina. conjunctiv prezent. [eu – mie] Indicativ prezent a-şi imagina (conjugarea I) îmi imaginez îţi imaginezi îşi imaginează ne imaginăm vă imaginaţi îşi imaginează a-şi permite (conjugarea a III-a) îmi permit îţi permiţi îşi permite ne permitem vă permiteţi îşi permit a-şi însuşi (conjugarea a IV-a) îmi însuşesc îţi însuşeşti îşi însuşeşte ne însuşim vă însuşiţi îşi însuşesc Indicativ perfect compus mi-am imaginat ţi-ai imaginat şi-a imaginat ne-am imaginat v-aţi imaginat şi-au imaginat mi-am permis ţi-ai permis şi-a permis ne-am permis v-aţi permis şi-au permis mi-am însuşit ţi-ai însuşit şi-a însuşit ne-am însuşit v-aţi însuşit şi-au însuşit Completaţi cu formele verbale indicate în paranteze: În acest an ______________________ să plecăm în concediu. Diateza reflexivă/activ pronominală cu pronume în dativ Eu nu îi permit copilului meu să întârzie. conjunctiv prezent. (a-şi permite. formă afirmativă) Niciodată noi _____________________ bunurile altora. indicativ viitor. (a-şi însuşi. formă afirmativă) Ei ______________________ cât e de simplu să planifice vacanţa. formă negativă) Ea speră _______________________ o excursie în Spania. [eu – lui] Eu nu îmi permit să întârzii la serviciu.Subiectul identic cu obiectul acţiunii.

Aţi ajuns când el era deja în gară. punând verbele la imperfect: Vom citi toate informaţiile despre călătorie. A pleca Eu plecam an de an în concediu. El pleca an de an în concediu.a avea responsabilităţi 2. a răzbi . Ieri. ortografie 1. Aţi sosit când ei erau la plimbare.a deveni . Ei plecau an de an în concediu. Vocabular. . montam – acţiune în desfăşurare în trecut au venit musafirii – acţiune încheiată în trecut Imperfectul se formează la fel la toate conjugările. Rezolvi zilnic câteva exerciţii? Ce vreme minunată este vara! c. a transmite la imperfect. Eu am ascultat după-amiază muzică clasică.a cuprinde.00. au venit musafirii. De ce nu ai îmbrăcat această haină? Tinerii discută despre programul acestei seri..a sosi . Te-am sunat când tu erai în pauză. 2.a da răspuns . între ora 17. Transcrieţi. Conjugaţi în propoziţii verbele a se relaxa. A fi A venit când eu nu eram acasă. Ai plecat când noi nu eram atenţi. a vedea. Uniţi prin săgeţi locuţiunile cu verbele sinonime: 129 . Indicativul imperfect. Am urcat când eraţi încă pe peron.Acţiunea trecută în desfăşurare. Ieri. Musafirii au venit la ora 18..a se întinde până la. în timp ce montam mobila.00 şi ora 19.50. Tu plecai an de an în concediu. 1. Voi plecaţi an de an în concediu. am montat mobila. Noi plecam an de an în concediu. Alcătuiţi propoziţii în care verbul a ajunge să aibă sensurile: .

4. Convorbirea lor era despre concediu. vorbea. vorbă. De fapt. se referea la. nu eram supărat. legătură. 3. discuţia. Să recapitulăm! 1.. înlocuind cuvintele/structurile subliniate cu sinonime alese din paranteză: (să meargă. vorbire. 2. nevasta) Andrei discuta cu Ioana. Nu am citit încă sfârşitul cărţii.. Grupaţi cuvintele date în familii lexicale: a vorbi. mâine voi termina de citit. a lega. drept. El dorea să meargă în acest an la mare. a ajunge departe a-i ajunge cuiva cuţitul la os a ajunge la un rezultat a ajunge rău a ajunge bine a avea succes a reuşi în viaţă a decădea a avea greutăţi a finaliza a egala a concluziona a fi înfumurat 3. dreptate. A mânca mult seara este un obicei nesănătos. veste. vestitor. 4. a prevesti. citesc la lumină naturală. Alcătuiţi enunţuri în care locuţiunile verbale de mai sus să fie la conjunctiv prezent. În sfârşit. Transcrieţi textul. Soţia lui ar prefera să se ducă la o cabană de la munte. Ascultaţi şi răspundeţi la întrebări. pentru că______________________________________ Mihai a ajuns la această concluzie deoarece _________________________ Era vorba să _____________________________________________________ La bine şi la rău __________________________________________________ Din timp în timp _________________________________________________ Dacă Diana ar veni mâine. legat. Continuaţi enunţurile: Maria avea dreptate. De obicei. a îndrepta. pensiune. vorbitor.a nu-i ajunge cuiva cu prăjina la nas a ajunge la o concluzie a ajunge din urmă. a dezlega. _________________________________________ Tu erai de părere că ar fi mai bine să ________________________________ Părinţii mei considerau că _________________________________________ 130 . prevestire. voia. a vesti. Alcătuiţi noi propoziţii în care cuvintele/structurile subliniate mai jos să-şi păstreze sensul: Acest fapt mă deranja cândva. nedreptate.

Unitatea 22 Alegeri importante 1. încrezător. neajuns. a ceda. a depune. a se da bătut a se da în vânt după. încredere. neîncrezător. sufletul. Alcătuiţi enunţuri în care locuţiunile verbale de mai sus să fie la: 131 . Grupaţi cuvintele date în familii lexicale: a pune. Să repetăm! 1. a clocoti a coborî a începe să se coacă a-şi dori foarte mult să.. a da peste cap (pe gât) a da în copt a da în foc a da în clocot a se da jos a-şi da duhul (viaţa. sfârşitul) a bea cu lăcomie a face totul cu un anumit scop a muri a începe să fiarbă... depunere. a ajunge.. a părea. a renunţa a curge pe lângă oală când fierbe 3. încrezut 2. a crede. Uniţi prin săgeţi locuţiunile cu verbele sinonime: a se da peste cap ca să. a repune. crez. părere. ajuns...

dar e prea copilăros şi nu are destulă răbdare. 132 . Fiul lor. care s-au ocupat mai mult de educaţia lui Sergiu.(a trece pe la) . mamă. BUNICA: Numai că pe el deocamdată îl interesează jocul. Să citim! La Timişoara. va împlini şapte ani în luna decembrie şi trebuie să hotărască dacă va începe şcoala anul acesta sau vor aştepta până anul viitor.a avea traseu prin. învăţământul obligatoriu începe la şapte ani. n-ar fi înţelept să îl dăm la şcoală. Silvia. unde au învăţat şi ei. E adevărat că este inteligent şi ştie multe lucruri pentru vârsta lui. doamna educatoare mi-a spus deja de mult că Sergiu e pregătit să înceapă şcoala.a înscrie un bun pe numele cuiva . Dar cred că înainte de a lua o hotărâre ar fi bine să cerem părerea doamnei educatoare.a nota . Zice că s-ar plictisi încă un an la grădiniţă. BUNICA: S-ar putea să aveţi dreptate. 2. dar la începutul clasei I repetă ce au învăţat în grupa pregătitoare la grădiniţă. conjunctiv prezent. dar familia poate să ceară înscrierea copilului la şcoală dacă a împlinit şase ani.. ALINA: A. Şi până trec la lucruri mai complicate se va obişnui să fie atent şi să se concentreze. BUNICA: După părerea mea. Părinţii ar fi mândri să urmeze liceul de informatică. ALINA: Bine. MIHAI: Şi în plus. Sergiu..a se vindeca (a-i trece) . consideră că nu este încă momentul să devină elev. Alcătuiţi propoziţii în care verbul a trece la imperfect să aibă sensurile: . imperativ. SILVIA: Bunico.. Conform legii. mama are dreptate. fiica lor. 4. indicativ imperfect. Bunicii. ALINA: Da. Nu ştiu dacă învăţătura îl va atrage la fel ca puzzle-ul sau calculatorul. Media ei de admitere la liceu este foarte bună. el deja cunoaşte literele şi poate chiar să citească.a traversa . De asemenea. Dar Silvia nu a arătat niciodată un interes deosebit pentru calculator. Toată ziua mă bate la cap să-i dau exerciţii. Mi-e teamă că nu se va putea concentra la ore. Silviu deja adună până la 20. indicativ viitor.a depăşi . dar dacă îl interesează ceea ce face e în stare să stea nemişcat ore în şir.indicativ prezent.. indicativ perfect compus.a merge la.a traversa . a terminat gimnaziul. soţii Stoica sunt în faţa unor decizii importante. deci are şanse să intre la cele mai bune şcoli din oraş.

2. Noi am fi liniştiţi dacă ai învăţa acolo. Silvia. te-ai hotărât? Ne asculţi? SILVIA: Tată. SILVIA: Eu de fapt de anul trecut. În schimb. 2. Nu-i aşa. Încercuiţi: Familia Stoica e preocupată de: 1. dragii mei. Poate se ia după vreo prietenă. până poimâine. tată. MIHAI: Bunicul? SILVIA: Da. te rog să mă scuzi. MIHAI: Şi. ALINA: Bine. noi ştim ce şcoală bună se face la Info. pregătirea mesei. indiferent în ce domeniu vei studia apoi. Sunt foarte încântată de ce mi-a spus. alegerea şcolii. plecarea în concediu. 133 . miam dat seama că mă interesează tot ce ţine de corpul uman şi de sănătate. BUNICA: De fapt.MIHAI: Ei. te rog! Ştii că nu mă atrage calculatorul! Vrei să ajung să-l urăsc? MIHAI: Draga mea. Chiar ieri am vorbit cu un fost coleg de liceu care e profesor de matematică acolo. ai învăţa să utilizezi bine calculatorul. să îi cumpere o rochie. Silvia vrea să îi convingă pe părinţi: 1. care erau jucăriile preferate ale Silviei? Şi acum mai păstrează trusa aia de doctoriţă. ceea ce e foarte important. 3. voi vă amintiţi. BUNICA: Bine. să o lase la o petrecere. Silvia? 3. să urmeze specializarea ştiinţele naturii. pentru că el are răbdare să mă asculte. bine că ai venit! Când zici că trebuie să completăm fişa de înscriere pentru repartizarea naţională? SILVIA: Mmm. ALINA: Silvia dragă. de când am început anatomia. n-aţi vorbi aşa. Să înţelegem! a. SILVIA: Dacă aţi avea mai multă încredere în mine. Bunicul s-a interesat ce liceu ar trebui să fac pentru asta şi mi-a spus că la liceele teoretice este specializarea ştiinţele naturii unde se face multă biologie şi chimie. Vreau să învăţ şi să ajung la Facultatea de Medicină. 3. Te ascultăm. ţi-am mai spus. dar dacă mergi la Liceul de Informatică nu înseamnă că trebuie să devii informatician. dar voi ştiţi ce îşi doreşte ea? N-ar trebui s-o întrebăm? ALINA: O ţine una şi bună că ea vrea la un colegiu naţional.

Sergiu trebuie să mai meargă un an la grădiniţă.colegii.).Doamna educatoare consideră că: 1. domeniu – domenii. încredere – încrederi (rar). educaţie – educaţii (rar). chimie – chimii (rar). azalee (fem. grădiniţă . ‐ educatoare – educatoare.) 1. facultate – facultăţi. b. azalee.). înscriere – înscrieri. Atenţie alee (fem. repartizare – repartizări. colegiu. medicină – medicine (rar). şi pl. trusă – truse. Calea Lactee. 3. Alcătuiţi câte o propoziţie cu substantivele: alee. 2. 4. fişă – fişe. Completaţi tabelul acolo unde este posibil: 134 . părere – păreri. ‐ liceu – licee. Sergiu poate merge deja la şcoală. decizie – decizii. moment – momente. 2. doctoriţă – doctoriţe. sg. Limbă şi comunicare a. licee. 2. Substantive Masculine: ‐ profesor – profesori. Răspundeţi: 1. Atenţie: teamă – temeri. biologie – biologii (rar). anatomie – anatomii (rar). ‐ interes – interese. ‐ învăţătură – învăţături. informatician – informaticieni. 3. muzee. ‐ şansă – şanse. pl. Neutre: ‐ gimnaziu – gimnazii. cornee. învăţământ (nu se foloseşte la plural).grădiniţe.legi. muzee (neutru. Feminine: ‐ lege . sg. Sergiu trebuie să stea un an acasă. De ce părinţii Silviei doresc ca ea să urmeze un liceu de informatică? Ce părere are bunica despre mersul lui Sergiu la şcoală? Ce argument aduce Silvia pentru înscrierea lui Sergiu la şcoală? Ce îşi aminteşte bunica despre Silvia? 4. licee. cornee. ‐ puzzle – puzzle-uri.

a studia (-ez). a (se) concentra (-ez). după modelul dat: jocul preferat ____________liniştit ___________încântat ___________teoretic ___________naţional _________complicat _________important __________deosebit ___________înţelept _________inteligent __________copilăros jucăria preferată pantofii preferaţi cărţile preferate 2. c. Completaţi tabelul. Verbe Conjugarea I: a (se) interesa (-ez). adjectiv Citesc atent un studiu important. a păstra(-ez). Adjective 1. 135 .-ar şcoală grădină tânăr uşor – – -el -iţă/-uşă/ -ică -ime şcolărime -eşte -iza / -i /-a -easă – – tinerel uşurică – – – a grădinări – – b. Completaţi cu enunţuri potrivite: important inteligent înţelept complicat adjectiv Studiul este important. adverb Este important să mănânci sănătos. a (se) ocupa.

Completaţi cu locuţiunile/structurile din paranteză: (a avea încredere. Mă gândesc bine la tot ce îmi spune. Construiţi enunţuri după modelul: Dan îi duce mamei flori. timpul prezent − Vrei să alergi cu mine? − Aş alerga. Exprimarea dorinţei şi a condiţiei. a ţine cont. Consider că a-ţi asculta părinţii _____________ o bună educaţie. a deveni. Am înţeles că ______________ întotdeauna. _______________ mari de reuşită în tot ce vreau să fac. a (se) obişnui (esc). a fi în faţa.Conjugarea a IV-a: a (se) plictisi (-esc). a avea nevoie. a ţine de. Dacă ______________ de recomandările mamei. a avea dreptate. 2. _____________ în ea. a fi în stare. a arăta interes. a cere părerea. Modul condiţional-optativ. deşi uneori ___________________. 1. De când eram mică. ______________ de sfatul mamei mele. condiţia dorinţa 136 . _______________ vorbele ei fără să judec şi eu. aştept până ____________ să mă asculte liniştită. Eu mereu _____________ în ce îmi recomandă. dar sunt ocupat. a avea răbdare. a împlini (-esc). Dacă aş fi liber. a nu se lua după) Când _______________ unei mari probleme. a o ţine una şi bună. __________________ când e foarte ocupată. a avea şanse. Mama ______________ întotdeauna cu mine şi ____________ pentru tot ce îi povestesc. pentru că a trecut prin multe şi ştie despre viaţă mai mult decât mine. a nu bate la cap. a duce a afla a certa a ruga a ocupa a hotărî a plictisi a interesa a obişnui a se duce a se afla a se certa a se ruga a se ocupa a se hotărî a se plictisi a se interesa a se obişnui Dan se duce la mama. aş alerga.

_____________rapid. a slăbi) Dacă _____________corect temele. _____________ trenul. a se distra) 2. a ajunge) Dacă _____________ acum. a fi) Dacă _____________mai mult sport. Noi am fi bucuroşi dacă ne-aţi asculta. Tu ai fi trist dacă ea nu ar veni. Voi aţi dansa. 5. Forma afirmativă Forma negativă Eu aş dansa. El nu ar dansa. Noi am fi liberi dacă am termina temele. Dacă prostia ar durea. (a se grăbi. 3.aş alerga auxiliarul „a avea” a dansa infinitivul verbului de conjugat a fi Eu aş fi fericit dacă nu m-ai refuza. _____________mai sănătos. punând verbele la indicativ prezent. (a mânca. Noi nu am dansa. _____________la timp. tot cu zahăr l-am hrăni. Tu nu ai dansa. Voi nu aţi dansa. _____________cu noi. Să recapitulăm! 1. mulţi s-ar tăvăli în chinuri. El ar dansa. a prinde) Dacă _____________ legume şi fructe. El ar fi atent dacă nu l-ai deranja. (a veni. Eu nu aş dansa. Ascultaţi şi răspundeţi la întrebări. De-ar şti omul ce-ar păţi. Explicaţi proverbele. Tu ai dansa. Dacă ar fi numai un cerşetor. Transcrieţi enunţurile de mai sus. Ei ar dansa. Completaţi cu verbele din paranteze la condiţional-optativ prezent: Dacă _____________. Ei ar fi prieteni cu mine dacă aş dori. 1. Dacă ar face toate muştele miere. _____________mai uşor. Uniţi prin săgeţi fragmentele de enunţuri potrivite: 137 . Subliniaţi verbele la condiţional-optativ din proverbele de mai jos. a învăţa) Dacă _____________la petrecere. dinainte s-ar păzi. (a rezolva. (a pleca. Noi am dansa. (a face. ar fi pe toţi pereţii faguri. Ei nu ar dansa.

să meargă la meci. şi tu ai dreptate. educatoare. decizie. a decide. joc. de ce mi se poate întâmpla. indecis. câine-câineşte. jucărie. că va ploua. Vrei aşa cum spun eu. Folosiţi patru dintre locuţiunile adverbiale de mai sus în enunţuri noi. Subliniaţi adverbele şi locuţiunile adverbiale din enunţurile de mai jos: Ce mai calea-valea. să faceţi ordine. să colaborăm. văzând mizeria din oraş. 138 . dacă stăm de vorbă. ideea mea e mai bună. 2. jucăuş. Va învăţa vrând-nevrând. trebuie să-i spun tot. educaţie. educator. needucat. să vezi acest film. a (se) juca a educa a decide copil joc 3. lângă soţul ei. jucător. copil. bine de bine! Pe de o parte. a educa. să pleci în concediu. educat. degeaba tot amân! I-am povestit de-a fir-a-păr cele întâmplate. 4. de cutremur. să urce în pod noaptea. copilăros. Sunt din ce în ce mai hotărât să-l conving încet-încet. copilaş. pe de altă parte. când urcăm la munte. Ordonaţi cuvintele „dezordonate” de mai jos în familii de cuvinte: copilărie.Mi-e teamă Ţi-e dor Ne este groază Le e frică Nu vă e lene Mi-e jale Nu-i este lehamite Sunt încântat Tu eşti liniştit Ea este fericită Voi sunteţi îngrijoraţi Ei sunt bucuroşi Noi suntem veseli Ai fost entuziasmat să mai repete lecţia. a se copilări.

Marin ar pleca la pescuit dacă __________________________________________.Unitatea 23 Pregătiri de concediu 1. Tu ai fi terminat de vorbit dacă _________________________________________ . Completaţi enunţurile date. Dacă _______________________________. 2. Teodora ar citi mai mult. voi aţi reuşi să plecaţi la mare. astfel încât să exprimaţi condiţia: Eu aş veni la cinema dacă_____________________________________________. Dacă _______________________________. Dacă _______________________________. Alcătuiţi propoziţii care evidenţiază sensurile: mai (numele lunii) mai (adverb de repetiţie) m-ai (pronume+verb) nai (instrument de suflat) n-ai (adverb+verb) la (prepoziţie) l-a (pronume+verb) ea (pronume) ia (verb) ia (interjecţie) 139 . elevii ar învăţa mai uşor. Să repetăm! 1.

ca să facă economie. Nu ştiu cândva/când va pleca la ţară. De asemenea. a luat în calcul şi timpul necesar vizitării obiectivelor importante. vorbise cu cei de la Bucureşti şi hotărâseră deja cu toţii că vor să viziteze Valea Prahovei. Mihai o rugase să caute pentru o noapte de cazare şi o pensiune agroturistică. ca să îşi poată stabili singuri programul. în faţa calculatorului. Ca să stabilească unde au nevoie de cazare. la Răşinari (aproximativ 60 km). vor merge pe traseul Bucureşti – Piteşti – Curtea de Argeş. Să citim! Familia Stoica a aflat cu bucurie că prietenii lor din Bucureşti s-au hotărât să facă împreună o excursie de câteva zile în concediu. A doua zi vor vizita muzeul Brukenthal la Sibiu. a trebuit să fie atentă la cele mai mici detalii. Bunicul mi-a povestit cândva când va despre copilăria lui. Am notat în calendar altă dată/altădată decât cea pe care mi-ai spus-o. În dimineaţa 140 . Altădată/altă dată copiii erau mai liniştiţi. 2. În cele din urmă s-a decis. Demult/de mult bătrânii spuneau poveşti seara în jurul focurilor. În prima zi. unde vor vizita obiectivele importante din cetatea medievală şi vor dormi la un hotel de două stele. Alina ştia că familia Popescu are cheltuieli cu amenajarea casei şi. apoi pe Transfăgărăşean. vor ajunge la Sighişoara (95 km). pentru ca să vadă şi copiii cum e la ţară. unde vor vizita mănăstirea Meşterului Manole (158 km). În plus. Tăiaţi forma nepotrivită: Mai discutăm altădată/altă dată. le-a propus să nu apeleze la serviciile unei firme de turism. Sighişoara.sau (conjuncţie) s-au (pronume+verb) i-a (pronume+verb) 3. fuseseră de acord că este cel mai bine să meargă cu maşinile personale. Înainte de a începe. la Bâlea. Bran. Fiindcă stabiliseră deja că au la dispoziţie doar patru zile. Nu l-am văzut demult /de mult timp. cu popas la Vidraru. 10 august. a studiat harta turistică a zonei pentru a vedea care este distanţa dintre punctele din traseu. S-a oferit să se ocupe ea de rezervările pentru cazare şi s-a apucat de treabă din timp. Apoi. unde a rezervat cazare la o pensiune de două margarete. Sibiu şi să vadă Transfăgărăşeanul. marţi. la casa memorială a lui Badea Cârţan de la Cârţişoara (aproximativ 140 km) şi mai departe până în apropiere de Sibiu.

1.următoare vor merge direct la Bran. Substantive 141 . 2. ar cumpăra o casă nouă. Încercuiţi: Familia Popescu face economii pentru că: 1. Asta ori 7 litri de benzină la suta de kilometri înseamnă vreo 60 de litri. unde vor vizita centrul vechi al oraşului şi vor asculta concertul de orgă care se ţine joia la Biserica Neagră. Deci vor fi împreună încă o zi! 3. 2. La Bran vor vizita celebrul castel. 3. vor urca de la Buşteni la Babele cu telecabina. Până aici au în total cam 628 km. pentru că trebuie să plătească două camere pe noapte. adică aproape 500 de lei. b. 4. în timp ce pentru familia Popescu a rezervat doar o cameră. cu trenul.5 lei/litru fac în jur de 200 de lei. cu maşina. Vor dormi la o pensiune de trei margarete de la Timişul de Jos (aproximativ 15 km). dacă vremea va fi bună. Alina l-a cunoscut pe Mihai: 1. Plus încă aproximativ 160 km până la Bucureşti. Vineri vor fi deci pe Valea Prahovei. 2. acum 20 de ani. Castelul Peleş de la Sinaia şi. la cabana Babele. apoi vor ajunge la Braşov (aproximativ 30 km). 3. 2. în casa unor prieteni. în medie 80 de lei pe cameră. Ei vor pleca în concediu: 1. Cabana Babele! Ce vremuri! Aici l-a cunoscut pe Mihai într-o vacanţă studenţească. acum 10 ani. înmulţit cu 3. Dar stai puţin! Vor fi acolo chiar în ziua de 13 august! Adică la exact 20 de ani de la prima lor întâlnire. vrea să cumpere o maşină. amenajează casa. cu avionul. Primul obiectiv. Să înţelegem! a. Pe ei îi costă dublu. prin Făgăraş (aproximativ 145 km). 3. la un concert. 3. Se adaugă cazările. în total fac aproape 800 km. Limbă şi comunicare a. Trebuie să sărbătorească! Le va face o surpriză tuturor şi va reţine pe contul ei locuri de cazare. Răspundeţi: Care este traseul excursiei? Ce castele vor vizita? De ce doreşte Mihai o noapte de cazare la o pensiune agroturistică? De ce se emoţionează Alina când se gândeşte la cabana Babele? 4.

Nu am banii _________________ pentru a plăti această excursie. excursie – excursii. ‐ margaretă – margarete. muzee. celebru. b. fotografie. călătorie.Masculine: ‐ meşter – meşteri. următor Lipseşte de la cursuri pentru a rezolva probleme _____________________. memorial. În aceste sate există pensiuni _______________________. 142 . Alcătuiţi câte o propoziţie cu substantivele compuse: telecabină. biologie. dublu. telecomandă. excursie. ‐ orgă – orgi. mănăstire – mănăstiri. Completaţi enunţurile de mai jos cu adjectivele date: agroturistic. telefon. Neutre: ‐ obiectiv – obiective. necesar. agroturism. ‐ traseu – trasee. Ne întâlnim să luăm hotărâri ___________________. medieval. Feminine: ‐ rezervare – rezervări. Are pentru asta acordul _____________. turistic. Traseul __________ îl stabileşte Alina. adjective Să intre candidatul următor! Să intre candidata următoare! Să intre candidaţii următori! Să intre candidatele următoare! 1. ‐ detaliu – detalii. 1. exact. muzeu – muzee. geografie. important. Planificarea _____________ devine astfel o plăcere. probleme. Cu ajutorul ____________. calculator. concert – concerte. telecabină – telecabine. personal. 2. prieteni) Rezervarea ___________ se poate face la ___________. cetate – cetăţi. Ea află de pe Internet chiar şi programul de vizită al ___________. minute. Completaţi cu substantive la forma potrivită: (camere. telefon. rezolvarea ___________ durează câteva ____________.

aerian. Vreau să aflu informaţii _______________________ despre acest traseu. Fac o excursie pentru a vizita mai multe cetăţi ___________________. 2. adică ___________________ . actual. Conjugarea a III-a: a propune. după modelul dat: traseu turistic ___________medieval ___________studenţesc ___________celebru zonă turistică ghizi turistici obiective turistice Atenţie Există adjective fără grade de comparaţie. turistic. Conjugarea a IV-a: a stabili (-esc). 1. (a făcut cheltuieli) Îţi ofer o cafea. Subliniaţi enunţul în care verbul are sensul expresiei verbale scrise alături: El a cheltuit cu amenajarea casei. (a face o ofertă) Am rezervat o porţie pentru el. a poposi (-esc). a oferi. a rezerva. Studiez la Paris. a înmulţi (-esc). / El a cheltuit zece lei. studenţesc. a studia (-ez). terestru. (a face o rezervare) Studiez două ore pe zi . distanţa este de două ori mai mare. Pe acest drum. orăşenesc etc. Verbe Conjugarea I: a apela (-ez). / Am rezervat o cameră la hotel pentru el. / Îţi ofer ceva ieftin şi de calitate. deoarece însuşirea pe care o indică nu este comparabilă: antic. La oprirea __________________ vom vizita un __________________ obiectiv ________________. acvatic. a hotărî (-ăsc).Am vizitat casele ___________________ ale scriitorilor Mihai Eminescu şi Ion Creangă. medieval. a se ocupa. c. a cheltui (-esc). a reţine. (a face studii) 143 . Completaţi tabelul. a caza (-ez). a vizita (-ez).

Ajung la izvor pentru a bea apă. ar putea __________________ de 10%. _________________________________ _________________________________ _________________________________ _________________________________ _________________________________ 6. a fi de acord. ceartă) a observa. A luat loc pentru a asculta conferinţa. în curând. ______________la calculator şi _______________. Este hotărât ____________ toate avantajele posibile. Intraţi la muzeu pentru a vedea picturile. a remarca a participa a se sinucide a se obrăznici a scăpa de o mare grijă. Alegeţi patru dintre locuţiunile de mai sus şi scrieţi pentru ele câte un antonim. Transformaţi verbul subliniat în propoziţie. a lua în calcul. cu siguranţă. Mergem la bibliotecă ca să citim. 4. El ________________ două luni pentru ________________ totul. problemă a se certa a impresiona a se termina 144 . a face economie. Am deschis caietul pentru a scrie. Dacă __________________ la hotel cu o lună înainte. a se apuca de treabă) Gelu vrea ____________________ soţiei sale. a pune la punct. 5. a avea la dispoziţie. Venim la biserică pentru a ne ruga. a lua loc.2. Vor sărbători ___________ doi ani de căsnicie şi o va duce la Veneţia. Uniţi prin săgeţi expresiile/locuţiunile cu verbele sinonime: a i se lua o piatră de pe inimă a-şi lua nasul la purtare a lua ochii cuiva a lua în seamă a lua parte a lua sfârşit a-şi lua zilele (viaţa) a se lua la harţă (sfadă. după modelul: Mergem la bibliotecă pentru a citi. a face o surpriză. Completaţi cu locuţiunile/structurile din paranteză: (a face rezervare. _____________ soţia lui _______________ cu deciziile lui avantajoase.

1. (a şti) Pe vremea când bunica mea era tânără. Completaţi cu verbul din paranteză. a permite (voi permiseserăţi).00. Ele ajunseseră la timp la aeroport. (a învăţa) Până ieri. terminasem a venit a venit – acţiune încheiată în trecut: perfectul compus terminasem – acţiune trecută încheiată înaintea altei acţiuni trecute: mai mult ca perfectul a afla Eu aflasem despre concert. a transmite (noi transmiseserăm). Noi aflaserăm că vin bunicii în vizită. Noi ajunseserăm medici în tinereţe. Indicativ.00 am terminat de scris temele. (a citi) 145 . El a venit la ora 18.Acţiune trecută încheiată înaintea altei acţiuni trecute. a [se] duce (el [se] dusese). Ei aflaseră despre orarul tău încărcat. Voi aflaserăţi că mâine este şedinţă. a răspunde (ele răspunseseră). a ajunge Eu ajunsesem să cred că nu mai vii! Tu ajunseseşi deja la cabană. Ea aflase că Andreea era bolnavă. a spune (ea spusese) etc. mai mult ca perfect La ora 17. Tu aflaseşi că meciul se amână. Atenţie Unele verbe de conjugarea a III-a dublează acest „–se–”: a ajunge (eu ajunsesem). eu ___________ că dincolo de munte este cabana. El ajunsese în parc de multă vreme. (a juca) Anul trecut noi _____________ mai mult până la sfârşitul anului şcolar. a ajunge (ei ajunseseră). a merge (tu merseseşi). Eu terminasem de scris temele când a venit el. Voi ajunseserăţi să vă îndoiţi de toţi. la mai mult ca perfect: Elevii acestei şcoli _____________ mereu foarte bine. băieţii din sat ___________ cu fetele la horă duminica.

....... 46935 – patruzeci şi şase al patruzeci şi şase de mii a patruzeci şi şase de de mii nouă sute treizeci nouă sute treizeci şi mii nouă sute treizeci şi şi cinci ..... a o sută nouăzeci şi noua a două suta ... a două milioane opt sute douăzeci şi cinci de mii şase sute patra .. Numerale peste o sută Numerale ordinale Numerale cardinale masculin al numeral cardinal + lea al o sută doilea al o sută zecelea al o sută unsprezecelea .... al trei sute cinzeci şi şaptelea... cincilea... al o mie patru sute optzeci şi doilea .... al două milioane opt sute douăzeci şi cinci de mii şase sute patrulea ............ 120 – o sută douăzeci 121 – o sută douăzeci şi unu ..... (a merge) Despre voi se spune că ______________ cât va evolua financiar firma de turism....................... d..... a o mie patru sute optzeci şi a doua 102 – o sută doi 110 – o sută zece 111 – o sută unsprezece ... feminin a numeral cardinal + a a o sută doua a o sută zecea a o sută unsprezecea . formă negativă.... Scrieţi alte propoziţii cu verbele de la exerciţiul de mai sus....... a trei sute cinzeci şi şaptea. al o sută douăzecilea al o sută douăzeci şi unulea.... al o sută nouăzeci şi nouălea al două sutelea ..... cincea...Tu ____________ încă de săptămâna trecută problema schimbării locului de muncă...... la mai mult ca perfect......... a o sută douăzecea a o sută douăzeci şi una ..... 2825604 – două milioane opt sute douăzeci şi cinci de mii şase sute patru . (a bănui) 2. 146 .......... 1482 – o mie patru sute optzeci şi doi . 357 – trei sute cinzeci şi şapte .. 199 – o sută nouăzeci şi nouă 200 – două sute ... (a discuta) Dorin şi Ileana _____________ în concediu la mare........

Încă nu ştim cât vom sta la Bran. Nu trebuie să mă grăbesc. precizând cauza (1) şi scopul (2). 2. pentru Am ales această excursie ca să vedem locuri ca să) interesante şi peisaje atractive. 2.00. scopul (să. Adverbe 1.00.30. Trebuie să mă grăbesc. De ce mâncăm multe legume şi fructe în orice anotimp? 147 . Au doar două camere şi noi suntem şase. după modelul: 158 o sută cinzeci şi opt al o sută cinzeci şi optulea participant a o sută cinzeci şi opta participantă e. Transcrieţi cu litere toate numerele din textul Pregătiri de concediu. deoarece. adăugându-le substantive potrivite. Exprimarea cauzei. E doar ora 7. Ne trebuie încă o cameră. Relaţia cauză – efect Completaţi conform modelului dat – răspundeţi la cele trei întrebări.00. 2. Trenul pleacă la ora 8. Nu trebuie să mă grăbesc. Transformaţi apoi aceste numerale cardinale în numerale ordinale.1. E numai ora 7. cauza (fiindcă.00. Am ales această excursie deoarece este foarte pentru că. Soţia mea nu mi-a spus când vrea să-şi ia concediu. Nu trebuie să mă grăbesc. f. De ce plecăm în excursie? 1. E deja ora 7. ca să. din cauză că) ieftină. Încă se mai gândeşte. Nu pot să fac rezervări la hotel. Nu e decât ora 7.

pentru că. locuit. la fugă) a se lua cu mâinile de cap a lua la rost a lua foc a-şi lua zborul a lua peste picior a lua cu binele (cu frumosul. cauza (fiindcă. în scris. Alegeţi patru cuvinte din locuţiunile de mai sus şi scrie pentru fiecare încă cel puţin trei cuvinte din aceeaşi familie lexicală. cauza (fiindcă. (de) neînlocuit 3. locşor. ca să. 148 . a înlocui. Model: loc – locuinţă. cât şi scopurile care au condus la luarea deciziei. înlocuitor. pentru ca să) De ce părinţii petrec concediul împreună cu copiii? 1. pentru că. în cel puţin trei enunţuri. 5. înlocuit. a cere socoteală a zbura a se comporta cu tact. a locui. scopul (să. o decizie pe care aţi luat-o. din cauză că) 2. nelocuit. Explicaţi. Uniţi cu săgeţi expresiile/locuţiunile cu verbele sinonime: a o lua din loc (la picior. pentru ca să) Ascultaţi şi răspundeţi la întrebări. locuitor. deoarece. cu răbdare a ironiza a se aprinde a se necăji a pleca. deoarece. cu blândeţe. Prezentaţi atât cauzele. a fugi 2. ca să. înlocuire. din cauză că) 2. cu binişorul) a certa. scopul (să. Să recapitulăm! 1.1.

modificând modul şi timpul verbului subliniat: Indicativ prezent: Eu plec la munte cu familia mea.a aranja .a îmbrăţişa o carieră . a porni. a dormi. a se certa. Alcătuiţi propoziţii în care verbul a face să aibă sensurile: . . din spate. Să repetăm! 1. după modelul: Dan este obosit. 149 . a II-a): ________________________________________________ Conjunctiv prezent: ________________________________________________ Condiţional-optativ prezent: _____________________________________________ 2.a a pregăti ceva .a se îmbolnăvi de.a găti .a realiza. a sili . Scrieţi antonimele cuvintelor plină. mult. a fabrica . Transcrieţi enunţul. abia s-a trezit. pentru două săptămâni.Unitatea 24 Probleme cu maşina 1.a se preface .a frecventa o formă de învăţământ 3.a obliga. a sta. vinovat.. dar fiul său de doi ani este odihnit.a naşte . Indicativ viitor: ________________________________________________ Indicativ imperfect: ________________________________________________ Indicativ perfect compus: _______________________________________________ Indicativ mai mult ca perfect: ____________________________________________ Imperativ (pers.. apoi alcătuiţi enunţuri care să le includă.

doamnă! Ce naiba! DOAMNA: Hai că stă lumea după noi! Vorbim pe dreapta! ANDREI: Sunteţi culmea............ trageţi pe dreapta şi certaţi-vă cât vreţi! DOAMNA: Nu mă cert deloc! M-a lovit din spate la semafor......... la service) DIRECTORUL DE LA SERVICE: A! Domnul Popescu! Bună ziua! Probleme cu maşina? ANDREI: Din păcate........ vă rog..... Să citim! Andrei se întoarce obosit de la firmă..... A avut o zi plină şi ar mai vrea să rezolve astăzi şi problema cu cardul de credit pentru concediu... Aveţi hârtia de la asigurări? ANDREI: Poftiţi.. Ar trebui să se grăbească.......... da........ (A doua zi.. să vină poliţia să constate.. 150 .. DIRECTORUL: Să vedem ce e de făcut.......... Staţi.... doamnă! Nu vreţi să recunoaşteţi o chestie evidentă! DOAMNA: Puteţi suna la 212.... E clar că e de vină! ANDREI: Mai bine aţi învăţa să folosiţi schimbătorul de viteză! Vino. DOAMNA: Aveţi asigurare RCA? ANDREI: Din fericire..... la două străzi! . M-am întâlnit cu o doamnă la semafor! E primul accident de când am maşină.......... am Full Casco.............. ANDREI: Şi o să recunoaşteţi că vi s-a oprit motorul? DOAMNA: Cum să mi se oprească motorul? Conduc zilnic de zece ani! Ce facem? Chemăm poliţia? ANDREI: N-am nicio şansă cu dumneavoastră! Hai să vedem la ce oră putem merge mâine la firma de asigurări..... Dar poţi să te grăbeşti în traficul ăsta? Iar e semafor?! Şi doamna asta din faţă doarme la volan! Iar ăla din spate claxonează ca prostul! În sfârşit s-a trezit! Auăleu!!! ŞOFERUL DIN SPATE: Ce faci. Sper că şi ultimul.......... dom'le.. dom'le? ANDREI: Cum ce fac? Femeia asta nu ştie să pornească maşina! DOAMNA: Extraordinar! Cum adică? ANDREI: Adică opreşti motorul în mijlocul drumului! ŞOFERUL DIN SPATE: Bine că are jeep! DOAMNA: Dumneata ce te bagi? Vezi-ţi de rabla matale! ŞOFERUL DIN SPATE: Mă bag că încurci traficu'! Hai.2.......... DOAMNA: Mie mi-ar conveni să mergem acum! ANDREI: Foarte bine! E aici.... să vezi în ce viteză e maşina! .

frână – frâne. domnule Popescu. 3. Încercuiţi: Andrei ar mai vrea să rezolve astăzi: 1. 1. 2. La ce se gândeşte Andrei când stă la semafor? 2. 3. Deci capota îndoită. Dar dacă tot am venit. DIRECTORUL: Sigur. Vina pentru producerea accidentului este: 1. 2. ANDREI: Mulţumesc şi aştept un telefon după ITP. Pentru clienţii noştri fideli suntem întotdeauna pregătiţi cu oferte. o problemă a părinţilor săi. chestie – chestii. DIRECTORUL: Nu v-am mai văzut de mult. La revedere! ANDREI: La revedere! 3. Vrem să facem Transfăgărăşeanul în concediu şi o verificare nu strică. Să înţelegem! a. radiatorul spart. poliţă de asigurare – poliţe de asigurare. v-aş ruga să vă uitaţi şi la frâne. probleme de serviciu. Ce le cere şoferul din spate? 3. asigurare – asigurări. Feminine: ‐ remediere – remedieri. a doamnei. 2. Răspundeţi: 4. capotă – capote. Tipic pentru întâlnirile de la semafor! ANDREI: Da.. a amândurora. 151 . ‐ ofertă – oferte. un jeep. bara ruptă. Aţi verificat termenul ITP-ului? Nu cumva a expirat? ANDREI: Să fi trecut doi ani? Cred că aveţi dreptate. ANDREI: Atunci să-mi faceţi şi inspecţia tehnică periodică. problema cu cardul de credit. a lui Andrei.DIRECTORUL: Aşa. De ce solicită Andrei şi verificarea frânelor? b. un Opel. bară – bare. Substantive Masculine: ‐ client – clienţi. domnule Popescu. o Dacie. 3.. Şi poate mai aveţi ceva reduceri în cazul în care sunt mai multe remedieri de făcut. DIRECTORUL: Vedeţi că e bună câte o întâlnire la semafor. Doamna conduce: 1. DIRECTORUL: Nu va dura mult. Limbă şi comunicare a. rablă – rable. Nu mi-aş fi amintit dacă nu m-aţi fi întrebat. inspecţie – inspecţii. Ce reparaţii i se vor face maşinii la service? 4.

Completaţi textul cu termenii din paranteză: (bara. clickuri. s-a îndoit _________ şi s-a rupt _________ de protecţie. itemuri. A trebuit să telefonez la un ____________ care este ____________________. Model: accent – a accentua. succesiune. accident. succesiv. pot forma pluralul ca substantivele româneşti: a. service – service-uri. dealeri. bodyguarzi/bodiguarzi. din fericire. Vocabular Cuvinte cu „cc”: accident. 2.Neutre: ‐ motor – motoare. substantive masculine: adidaşi. acces. cele terminate în litere ce se pronunţă ca în limba română: boarduri. ___________. accentuat. succes. nu a fost grav: _________ un stop. b. mecanic auto. ‐ cele terminate în litere care nu se folosesc decât în scrierea cuvintelor împrumutate: party-uri. service-uri. a accelera. weekenduri. a accepta. schimbător de viteză – schimbătoare de viteză. b. Nu m-am necăjit prea tare. pot avea aceeaşi formă la singular şi la plural: dandy. accident – accidente. volan – volane. ii. trenduri. gay. Atenţie Substantivele recent împrumutate din alte limbi: 1. radiator – radiatoare. prieten. pentru că. _________ am _____________ RCA. Scrie pentru cel puţin trei dintre cuvintele de mai sus alte cuvinte din aceeaşi familie lexicală.legată direct. hippy. s-a spart. succint. Occident. capota. problemă. trafic – traficuri. substantivele neutre primesc desinenţa de plural -uri în două moduri: i. . show-uri. playboy. service-urile. legată prin cratimă: ‐ cele a căror finală prezintă deosebiri între scriere şi pronunţare: bleu-uri. asigurare) Astăzi am avut un __________ de maşină. ‐ jeep – jeepuri. story-uri. accentuare. accent. Am avut totuşi o ____________: este duminică şi toate _____________ erau închise. brokeri. neaccentuat 152 .

Pronume Anumite pronume au forme populare. – pronume personal: dumneata – mata.) ____________________________________________________ poartă (subst.) ____________________________________________________ lac (apă stătătoare) ____________________________________________________ lac (vopsea) ____________________________________________________ bancă (mobilier) ____________________________________________________ bancă (instituţie) ____________________________________________________ banc (grup de peşti) ___________________________________________________ banc (anecdotă) ____________________________________________________ expiră (scoate aerul din plămâni) ________________________________________ expiră (ajunge la termenul ______________________________________________ de valabilitate) c. dar cu sensuri diferite. Adjective Completaţi tabelul cu forme potrivite de substantive şi adjective: sportiv pregătit îndoit ____________ rupt ___________fidel sportivă pregătită elevi pregătiţi eleve pregătite d. folosite frecvent în vorbire. folosirea lor este nerecomandată pentru un vorbitor al limbii literare. – pronume demonstrativ de apropiere şi de depărtare: acesta – ăsta aceştia – ăştia aceasta – asta acestea – astea acela – ăla aceia – ăia aceea – aia acelea – alea 153 . Totuşi. (acces – manifestare necontrolată) Alcătuiţi propoziţii cu omonimele: poartă (vb. matale. Omonime Accesul interzis! (acces – intrare) Ea are un acces de tuse.Cuvinte cu aceeaşi formă.

Ce este de făcut? Este de necrezut ce s-a întâmplat. Repararea ei e simplă. Atenţie Supinul însoţeşte uneori verbe ce exprimă ideea de necesitate – a avea. Verbe Conjugarea I: a claxona (-ez). Conjugarea a IV-a: a conveni. Completaţi frazele: Îmi convine că _________________________________________________ Nu-ţi convenea să ______________________________________________ Când aud ce spui. O duc la reparat. îmi vine să ____________________________________ Rodicăi i-ar plăcea să ___________________________________________ Lui Claudiu nu-i place că ________________________________________ Mariei nu-i displăcuse că ________________________________________ Lui Ali îi displace să ____________________________________________ Apropierea verbului de substantiv şi de adjectiv.e. a sparge. Nu se poate repara. Este de nereparat. E simplu de reparat. Ai de citit tot până mâine. a fi : Am de trimis o carte prietenei mele. Are nevoie de reparaţie. Această maşină este foarte veche. Am plătit puţin pentru reparat. de (la. Este nereparabilă. a expira. pentru) citit o prepoziţie participiul verbului Puneţi verbele din paranteze la supin şi completaţi enunţurile: 154 . a rupe. Supinul Această maşină a avut un accident uşor. Conjugarea a III-a: a conduce. Am plătit puţin pentru reparaţie.

formă negativă) Haide să vedem ce e __________________. formă afirmativă) A povestit un fapt demn ___________________. Conjunctivul perfect E posibil ca termenul să expire astăzi... la toate persoanele. formă negativă) Fierul _________________ este în priză. Forma negativă se formează prin adăugarea adverbului „nu” după conjuncţie: infinitivul verbului auxiliar a fi participiul verbului Mă tem să nu fi uitat acasă banii. formă afirmativă) E simplu ___________________! (a comenta. formă afirmativă) Fata era frumoasă ___________________ ! (a spune. Condiţionalul . (a călca. E posibi ca termenul să fi expirat ieri. aş fi mers condiţionalul prezent al verbului a fi participiul verbului 155 . (a reţine. formă afirmativă) Ar fi fost _______________ să nu te amesteci tu în toate astea! (a imagina.optativ perfect Aş merge astăzi la bancă dacă aş avea timp. (a face. a dorinţei în trecut. Exprimarea condiţiei. (a aştepta. Aş fi mers ieri la bancă dacă aş fi avut timp. să fi expirat conjuncţie Atenţie Conjunctivul perfect are aceeaşi formă la singular şi la plural. formă afirmativă) Era __________________ să procedaţi aşa. formă afirmativă) Exprimarea unei acţiuni trecute care nu este reală. (a conduce.Nu e __________________ maşina pe timp de furtună.

dacă voi aţi fi căzut! Ei ar fi adus flori. ieridimineaţă. înăuntru. sigur. omeneşte. rău. cumva. în lung şi-n lat. orişiunde. adevărat. departe. dar nu am avut timp. din când în când. afirmativ. unde. alaltăieri. adverbele şi locuţiunile adverbiale se clasifică astfel: adverbe de loc aici. în zadar. mâine-seară. totdeauna. târziu. altădată. undeva. negativ) _________________________ eu maşina. jur-împrejur. întotdeauna. de unul singur. afirmativ) _______________________ cerul senin. nicicum. afirmativ. cum. _______________________________. a greşi. încotro. dar erau atât de bune. oricând. fiecând. devreme. aproape. locuţiuni adverbiale de mod din contră. împreună. aievea.. _____________________stelele strălucind. oriîncotro. razna. târâş. atunci. repede. mâine. de obicei.Atenţie Forma negativă se formează prin adăugarea adverbului „nu” în faţa lui „a fi”: Aş fi repetat eu textul. (a cumpăra. azi. niciodată. negativ) ___________________________ ea florile. pieptiş. a se vedea. de-a dura. ________________________ până acum. în preajmă. (a asculta. afară. ieri. din vreme în vreme. lesne. dacă am fi înţeles explicaţiile. dacă ai fi auzit ceasul sunând. negativ) __________________________ eu ce spuneai. din an în an. fiecum. cândva. posibil. de-a gata. bine. Nu aţi fi râs cu asemenea poftă. oriunde. Emilia n-ar fi mâncat două prăjituri. oricum. răspoimâine. degeaba. astăzi. dar n-au mai găsit florăria deschisă. a se ofili. dincolo. din ce adverbe de mod aşa. Adverbe După sens. a se ciocni. Puneţi primul verb la conjunctiv perfect şi al doilea la condiţionaloptativ perfect: (a conduce. prieteneşte. pe îndelete. afirmativ. (a fi. afirmativ. 156 . în jur. orişicum. Te-ai fi trezit la vreme. niciunde adverbe de timp acum. abia. pe urmă. aşa şi aşa. poimâine. când.. nicicând locuţiuni adverbiale de timp de astă dată. negreşit. fieunde. altfel. în spate. probabil. astfel. realmente. Noi n-am fi pus întrebări. ______________________de cea din faţă. orişicând. din timp în timp. în lături. fireşte. cu de-a sila. alene. f. încet. de-a fir- locuţiuni adverbiale de loc în faţă. acolo.

Alcătuiţi enunţuri cu adverbe care arată frecvenţa: zilnic. unde şi unde. numai. precum. – comparaţia: cum. – precizarea. – durata. decât. mai. cu siguranţă. poate etc. trimestrial. revenirea. asemenea etc. în sfârşit. fireşte. de mama focului 1. neîngrijită. nici. cu foc. continuitatea. nicidecum. ai venit! __________________________________________________ 157 . mereu. bunăoară.. în veci. don'şoară! Transcrieţi. – proximitatea: aproape. Extrageţi din tabel adverbele obţinute prin derivare şi încercuiţi sufixele. iar. cam. zi de zi. tocmai. ca. domnişoară! − Hei. de bună seamă. folosind apostroful: Unde te duci? __________________________________________________ Nu ştiu ce faci acolo! _________________________________________________ Carevasăzică. adesea etc. săptămânal. anual Adverbele de mod mai pot arăta: – cantitatea: atât. frecvenţa: încă. pe înserate.. mult. 2. la îndemână a-păr. − Lasă că mai vedem! − Las' că mai vedem! − Domnule! − Dom'le! − Hei.. Extrageţi din tabel zece adverbe obţinute prin compunere şi identificaţi părţile componente. Exemplu: orişiunde – ori+şi+unde 3. Folosirea unor cuvinte incomplete în vorbire arată exprimare familiară. ba. clipă de clipă. din loc în loc în ce.. ceas de ceas. fără îndoială. lunar. destul. pe nedrept. pe negândite. întărirea: chiar.peste tot. puţin etc. când şi când. probabilitatea: parcă. necontenit. – afirmaţia. negaţia: da. defel etc. Punctuaţie şi ortografie Apostroful este un semn de ortografie care marchează absenţa accidentală a unor sunete. în schimb.. – restricţia: măcar. – explicaţia: anume. g. – exclusivitatea: doar. nu. – îndoiala.

. cantitatea. frecvenţa. la toate gradele de comparaţie. exclusivitatea. probabilitatea. Alcătuiţi enunţuri în care să exprimaţi: aproximarea.Semnele de punctuaţie multiple se folosesc pentru a spori expresivitatea: − Ce faci acolo. pentru Dumnezeu?!. 2. a tenta a se necăji a nu dormi a pierde vremea a exagera a certa a se necăji (supăra) foarte tare a (se) distruge 3. Scrieţi trei enunţuri la finalul cărora să foloseşti combinaţii de semne de punctuaţie. Uniţi prin săgeţi expresiile / locuţiunile cu verbele sinonime: a face din ţânţar armăsar a face din noapte zi a (se) face praf a face cu ou şi cu oţet a-şi face gânduri a-şi face inimă rea a face cu ochiul a-şi face de lucru a i se face negru (roşu) înaintea ochilor a se îngrijora a face un semn. 5. comparaţia.. Alegeţi un adjectiv şi un adverb de mod şi puneţi-le în propoziţii. Ascultaţi şi răspundeţi la întrebări. Să recapitulăm! 1. continuitatea. 158 .

4. Ordonaţi propoziţiile pentru a forma un text. la alegere. 5. 159 . g. Conversaţie pe teme abordate în lecţii cu întrebări care să ceară în răspunsurile cursanţilor elemente de naraţiune. c. apoi răspundeţi în scris la întrebări. Completaţi enunţurile cu termeni potriviţi pentru a exprima: condiţia. b. 3. Elemente de vocabular – două la alegere dintre… c. Citiţi în gând. Alcătuiţi propoziţii cu locuţiunile. Numărare (1-. scopul. Ascultare şi înţelegere de text înregistrat (15 minute) Ascultaţi cu atenţie textul. cu răspuns la întrebări ce dovedesc înţelegerea de text. argumentare (profesorul poate contraargumenta. una dintre cerinţele de mai jos. Daţi acestui text un titlu. c. Răspundeţi.) crescător şi descrescător. la primă vedere. punând substantive şi verbele la plural. f. Uniţi prin săgeţi fragmentele de proverbe. e. Încercuiţi varianta corectă. b. Alcătuiţi enunţuri cu verbele date. Completaţi cu termeni potriviţi. cauza. Exerciţii scrise (45 minute) a.ro 1. d. h.Unitatea 25 Recapitulare parţială Detalii şi exemplificări pentru cerinţele de mai jos găsiţi la adresa www. d. astfel încât cursantul să fie nevoit să-şi susţină argumentul iniţial cu elemente suplimentare) adecvate conţinutului. Înţelegerea textului scris (15 minute) a. 2. respectând cerinţele din paranteză: Scrieţi după dictare. descriere. Proba orală – discuţie profesor – cursant (15 minute) a..vorbitiromaneste. Producere de text scris (15 minute) Rezolvaţi. Transcrieţi. b. Citirea cu voce tare a unui text scurt. d..

a se şterge . la perfect compus.a duce cu sine . a medita a se consulta a vorbi. la viitor.a se deplasa cu un vehicul . 160 .a se îndrepta într-o direcţie . gură.a cumpăra . a ezita a se tocmi a se gândi.a scoate ceva într-o cantitate limitată 2. Alcătuiţi propoziţii în care verbul a (se) lua să aibă sensurile indicate în paranteză şi să fie în câte două propoziţii la prezent.Unitatea 26 La bancă 1. gând.a se desprinde. la poveşti. mână. Scrieţi câte trei expresii/locuţiuni care conţin substantivele (la singular sau la plural): vorbă. la mai mult ca perfect: .a îmbrăca . a povesti a incomoda a vorbi mult a sta degeaba. Să repetăm! 1. a nu face nimic 3. Uniţi prin săgeţi locuţiunile cu verbele sinonime: a sta de vorbă (la taifas.a apuca un obiect în mână . la taclale) a sta cu mâinile-n sân a sta pe capul cuiva a sta la sfat a sta pe gânduri a sta la tocmeală a nu-i mai sta gura cuiva a sta la îndoială (în cumpănă) a se îndoi.

. În plus aveţi un venit lunar suficient de mare pentru pentru un card Visa. Îmi daţi vă rog câteva detalii? − Sigur că da.. Andrei are dreptate. dar nu avem nevoie de mai mult. La ora asta probabil că nu e aglomeraţie. La ce produs v-aţi gândit? − Cred că acest MasterCard cu linie de credit până la 5. Da. masa. energie electrică. cablu TV. Venitul lunar vă permite. − Este perioada în care nu o să plătiţi dobândă dacă depuneţi suma împrumutată.000 de EURO. 25 lei/card. . 161 . Iar pentru cumpărături la comercianţi din ţară sau din străinătate comisionul este zero. − În primul rând. Vrem doar să facem un mic concediu şi să fim siguri că nu rămânem fără bani. cu plăcere. Să citim! Ioana Popescu a primit de la prietena ei. − Da. Asta însemnă în jur de 20. un email cu toate informaţiile despre excursia pe care o s-o facă împreună. domnişoară Roman! − Ca de obicei. ce înseamnă mai exact perioada de graţie de maxim 55 de zile. − Asta am înţeles. 20 lei/card. care vă poate credita cu până la 10. e important să putem face retrageri de numerar de la ATM.000 de lei. acelaşi extras de cont? − Nu.000 de EURO. cu un comision de 1℅. dar de ce maxim? − Pentru că suma împrumutată în luna anterioară trebuie restituită până în data de 25 a lunii curente. − Mulţumesc! Să vedem. Dar mai sunt şi celelalte calcule de făcut: reparaţia şi verificarea maşinii. − Dar dumneavoastră puteţi obţine o limită de credit mai mare. vă rog. totul e perfect. suvenirurile. pentru beneficiarii menţionaţi în pliant. − Mulţumesc. Tot de la bancomat o să puteţi face plata facturilor de utilităţi pentru telefonie mobilă. Sunt valabile informaţiile de pe pliant? − Sigur că da.2. − Şi alte taxe şi comisioane? − Emitere card. mi se pare acceptabil. Dar vă pot oferi un tabel care prezintă toate costurile produsului. Da. Filiala băncii cu care lucrează este peste drum. de data asta aş vrea să aflu câteva informaţii despre cardurile de credit pe care le puteţi oferi. Alina Stoica. Internet. Dar lămuriţimă. doamnă Popescu! − Bună ziua. − Bună ziua. Un card de credit ar fi util. administrarea anuală a contului de card.

3. doamnă Popescu! 3. − Şi încă o întrebare. Vă mulţumesc foarte mult. Voi discuta cu soţul meu şi mâine probabil că am să vin pentru formularea cererii. La cât de ocupaţi suntem noi. amenajarea casei. 2. peste drum de casă. dar nu am înţeles la ce se aplică acest procent de 5%.. Să înţelegem! a. Limbă şi comunicare a. să nu depăşim termenul. 2. O să fiţi mulţumiţi. Încercuiţi: Filiala băncii este: 1. − Vă răspund cu plăcere. poimâine. Înseamnă 5% din creditul angajat. astăzi. 3. Pentru ce poate fi folosit cardul? 3. − Deci trebuie să fim foarte atenţi. 2. − La revedere! − La revedere. − Aţi înţeles foarte bine. − Mă scuzaţi că insist. − Dar există o soluţie. 162 . Ce înseamnă această taxă de 5% pentru nerealizarea rulajului minim obligatoriu? Adică suntem penalizaţi dacă nu folosim cardul? − Nu. cumpărarea unor electrocasnice. plecare în concediu. Puteţi opta ca plata acelei sumei minime obligatorii să se facă direct din contul dumneavoastră curent. nicidecum! Această taxă se plăteşte numai dacă în decursul celor 55 de zile nu returnaţi cel puţin 10% din suma ridicată de pe card. Ioana şi Andrei au nevoie de card pentru: 1. plăteşti totuşi dobândă dacă restitui suma după data de 25. mâine. în centrul oraşului. Răspundeţi: 4. Substantive Masculine: beneficiar − beneficiari.− Deci. E cam stresant. lângă primărie. Care sunt sursele de informaţie ale Ioanei despre cardurile de credit? 2. Ce înseamnă perioada de graţie de maxim 55 de zile? 4. Ce anume o nemulţumeşte pe Ioana? b. chiar dacă nu au trecut 55 de zile de la data ridicării banilor. − Vă aşteptăm! E un produs foarte bun. 3. − Da? Asta e bine. 1. Ioana va reveni probabil la bancă: 1..

bancomat − bancomate. linie de credit. linie ferată. taxă – taxe. linie maritimă. N – Ac G-D acelaşi băiat aceluiaşi băiat aceiaşi băieţi feminin aceeaşi fată aceleiaşi fete aceleaşi fete masculin celălalt băiat celuilalt băiat ceilalţi băieţi celorlalţi băieţi feminin cealaltă fată celeilalte fete celelalte fete celorlalte fete aceloraşi băieţi (fete) 163 .) extras (vb. linie de plutire. 2. ‐ aglomeraţie− aglomeraţii.) extras (subst. linie telefonică. Neutre: ‐ venit – venituri.Ac G-D pl. Pronumele şi adjectivul demonstrativ de identitate / diferenţiere (nonidentitate) − Doriţi acest tip de card? − Da. linie de credit − linii de credit. ‐ pliant − pliante. Cred că ea doreşte celălalt tip de card.) venit (vb.) produs (subst.) venit (adj. extras de cont − extrase de cont. Alcătuiţi propoziţii cu expresiile: ‐ ‐ limită de credit. linie electrică. Cel pe care mi l-aţi prezentat ieri. N . suvenir − suvenire. limită de credit − limite de credit. Pronume Exprimarea identităţii şi a diferenţei. procent − procente. linie aeriană. limită de viteză. comision − comisioane. limită de vârstă. termen − termene. dobândă – dobânzi.) extras (adj.) produs (vb.Feminine: ‐ filială − filiale. acelaşi − celălalt masculin sg. produs − produse. Alcătuiţi propoziţii cu: venit (subst.) produs (adj. factură − facturi. − Şi prietena dumneavoastră doreşte acelaşi produs? − Nu. ‐ bancă − bănci.) b. 1.

Verbe Conjugarea I: a împrumuta. 3.Atenţie Se pronunţă la fel. Am văzut acelaşi film de două ori. adjective. Am rezolvat aceeaşi problemă. superior. Conjugarea a III-a: a depune. a emite. major. adverbe Alte adjective (adverbe de mod) fără grade de comparaţie: 1. adverbe. posterior. a menţiona (-ez). 164 . Celeilalte pisici nu i-am dat mâncare. a penaliza (-ez). Alcătuiţi propoziţii în care cuvintele obligatoriu. inferior. extrem. ulterior. Repetă. maxim. Îi dau telefon aceluiaşi prieten. Înlocuim roţile aceleiaşi maşini. b. Identificaţi aceste perechi. optim. după modelul: Celălalt partener se retrage din firmă. suprem. Conjugarea a IV-a: a lămuri (-esc). stresant. a restitui. minor. optim. Adjective. trecând de la singular la plural. obligatoriu. valabil. util. Adjectivele/adverbele de mai jos nu au grade de comparaţie. dar se scriu diferit: aceeaşi fată – aceiaşi băieţi. curent. electric. te rog. minim. Alcătuiţi enunţuri cu ele. 2. Unele dintre ele alcătuiesc perechi de antonime. cealaltă întrebare! Nu ştiu nimic despre celălalt vecin. c. a opta (-ez). Completaţi tabelul: util antonim sinonim stresant fidel liniştit complicat copilăros d. a obţine. Celuilalt îi explic totul. Ceilalţi parteneri se retrag din firmă. a returna (-ez). a credita (-ez). Transcrieţi. a insista. plăcut să fie: a. anterior.

Am împrumutat-o de la ea. − George. − Bunicule.Atenţie Citesc o carte. Formele de viitor popular mai frecvent utilizate în limba vorbită: 1. Indicativ. numai eu nu am cu cine să merg la meci! − O să vorbesc eu cu tata să meargă cu tine. O prescurtare a formei literare./Am dat-o împrumut cuiva. 3. timpul viitor popular − Domnule profesor. O formă compusă cu auxiliarul identic cu formele lui „a avea” şi conjunctivul verbului de conjugat. eu tu el noi voi ei voi obţine vei obţine va obţine vom obţine veţi obţine vor obţine oi obţine îi obţine o obţine om obţine îţi obţine or obţine o să obţin o să obţii o să obţină o să obţinem o să obţineţi o să obţină am să obţin ai să obţii are să obţină avem să obţinem aveţi să obţineţi au să obţină 165 . să vedem dacă te lasă. O formă compusă cu auxiliarul invariabil „o” şi conjunctivul verbului de conjugat: Eu voi cânta la spectacol. populară. 2. Eu am să cânt la spectacol. dar am să vorbesc cu Dan să meargă el. Exprimă uneori ideea de necesitate: Eu voi cânta la spectacol. Exprimă uneori o nuanţă de nesiguranţă: Eu voi cânta la spectacol. Eu o să cânt la spectacol. Exprimarea viitorul în vorbirea familiară. Nu găsesc o carte. mă duci cu tine la pădure? − Oi vorbi cu bunica. ce conferinţă prezentaţi mâine? − Mâine voi vorbi despre poluare. Eu oi cânta dacă oi putea. − Mamă./Am luat-o împrumut de la ea. te rog să-l duci pe Ovidiu la meci! − Nu pot. Am împrumutat-o cuiva.

Acolo voi discuta cu un consilier bancar despre un împrumut pe care vreau să-l obţin. înlocuind verbele subliniate cu sinonimele lor. nelămurit. apoi continuaţi replicile de mai jos: − Îmi puteţi explica ___________________________________________________ − Bineînţeles. lămuritor. vă repet: ____________________________________________ − Îmi puteţi spune încă o dată ___________________________________________ − Sigur că da. _____________________________________________________ − Vă rog să-mi mai explicaţi ____________________________________________ − Vă pot explica tot ce vă interesează în legătură cu ________________________ Ascultaţi şi răspundeţi la întrebări. stresat. nestresat. Rescrieţi. Să recapitulăm! 1. _________________________________________________ − Cu plăcere. lămurire. opţiune. opţional. O să înapoiez datoria împrumutului anterior şi o să optez pentru o sumă dublă. la acelaşi mod şi timp: Mâine o să merg la bancă. _______________________________________________________ − Mă scuzaţi că insist.1. stresant. insistent a lămuri a insista stres 166 . dar ______________________________________________ − Nu face nimic. Subliniaţi structurile care exprimă solicitarea ajutorului. 2. insistenţă. insistenţa sau neînţelegerea. _______________________________________________________ − Lămuriţi-mă. Sper să clarific toate nelămuririle. pe care o voi plăti în cinci ani. Ordonaţi în familii de cuvinte cuvintele „dezordonate”: a opta a stresa. vă rog. ________________________________________________________ − Nu prea am înţeles__________________________________________________ − Nicio problemă. 5. destresant.

_________________________________ să aflăm asemenea veşti. a se lua la ceartă a (se) certa a insista 3. _________________________________ fiindcă vede că ai învăţat. a se da peste cap.. _________________________________ că vizitaţi locuri interesante. Completaţi cu structuri potrivite pentru exprimarea sentimentelor: (îmi pare rău. _________________________________ că am fost la acel spectacol. îl enervează.. se bucură. a face cu ou şi cu oţet. Ordonaţi în serii sinonimice verbele şi locuţiunile verbale: a discuta a lua la rost. a se lua la sfadă. a o ţine una şi bună. a sta la taifas. 167 . _________________________________ că oraşul este aglomerat. sunteţi încântaţi. este minunat. _________________________________ că nu au suficienţi bani. vă deranjează. a sta la taclale. îi incomodează) _________________________________că nu am ajuns la timp. regretăm. a da din coate. a se lua la harţă. a sta de vorbă. _________________________________ să amânaţi plecarea în concediu.2.

Uniţi prin săgeţi expresiile/locuţiunile cu sinonimele lor: parcă toată lumea ar fi a lui a ajunge de râsul lumii cât e lumea şi pământul în fundul lumii a veni pe lume lumea de apoi peste lume a se duce în lume a-şi lua lumea în cap a purta lumea pe degete a se face de râs foarte departe a pleca departe a se naşte a pleca părăsind totul a înşela oamenii veşnic foarte fericit lumea cealaltă foarte departe 2. teama. Să repetăm! 1. neliniştea.Unitatea 27 La muzeu 1. Exprimaţi în enunţuri: nesiguranţa. bucuria. Formulaţi propoziţii cu expresiile/locuţiunile subliniate din şirul de mai sus. posibilitatea. 3. probabilitatea. certitudinea. 168 . satisfacţia.

pentru că. mergând de la una la alta. Numai tu poţi să înţelegi ce fericită sunt. într-o curte interioară. dar ştiam că la câteva străzi distanţă mă aşteaptă Muzeul de Istorie a Farmaciei. Capodopere ale Colecţiei Brukenthal. nu-i aşa? Atunci să-ţi spun că suntem la Sibiu şi am vizitat muzeul Brukenthal şi am o mulţime de ilustrate. care a fost adus la Sibiu în 1777 de baronul Samuel von Brukenthal. N-am avut voie nici măcar să le ating.. Samuel Hahnemann. bucăţi de marmură din statui antice. Am dovezi. Această funcţie i-a fost dată de împărăteasa Maria Tereza. A fost nemaipomenit! Să vezi dulapuri vechi de sute de ani pline cu borcane şi cutii pe care scrie în latină şi în germană. asta e foarte bine. Nu mă crezi? O să vezi când ne întoarcem acasă. Pe mese sunt tot felul de unelte de zdrobit şi de măcinat. Expoziţia de covoare. Încă nu înţelegi. Mai întâi trebuie să ştii că secţiile muzeului sunt în mai multe locuri din oraş. Trebuie neapărat să-ţi scriu. manuscrise din Evul Mediu împodobite cu miniaturi. unde se vernisează patru-cinci expoziţii pe an. În schimb mi-a dat o listă de site-uri unde pot să aflu informaţii despre istoria farmaciei. ai timp să te gândeşti la ce ai văzut şi ţii minte mai bine totul. Eu am fost impresionată mai ales de colecţia de pictură al cărei iniţiator a fost baronul Brukenthal în perioada în care a fost cancelar aulic al Transilvaniei la curtea din Viena. Aici sunt expuse aproximativ 30. Dar cel mai neaşteptat lucru a fost întâlnirea cu fondatorul homeopatiei. văzând că mă interesează. poate fi vizitată Biblioteca Brukenthal. Custodele muzeului a fost foarte amabil şi. mi-a răspuns la toate întrebările. Aici se pot vizita expoziţii permanente precum: Sculptura transilvăneană. tablouri ale unor pictori celebri din Renaştere şi din Baroc. Astăzi s-a întâmplat ceva extraordinar. Dar există şi expoziţii temporare. balanţe. Aş fi vrut să stau mai mult printre ele. E extraordinar! Trebuie să-ţi povestesc şi ţie. unelte din secolul al XVIII-lea. Artă medievală. Am făcut o călătorie în timp. Un singur lucru nu am reuşit: să-l fac să-mi deschidă un flacon sau măcar o cutie cu medicamente. 169 . nu-i aşa? Ce dovezi am? Oase de animale preistorice. După părerea mea. Pictura italiană. De obicei. oamenii merg mai întâi la Palatul Brukenthal situat chiar în piaţa centrală a oraşului. Să citim! Sibiu. Eşti mirat.. Pictura flamandă şi olandeză.000 de cărţi care datează din secolele XVI-XVIII şi au fost tipărite în cele mai vestite tipografii din Europa. cum sunt cele organizate în Cabinetul de cartografie. 11 august 2009 Dragă bunicule. pereţii plini de vase în care erau preparate medicamentele. Tot la Palat.2.

3. 2.secţii. capodoperă – capodopere. bibliotecă – biblioteci. . cartografie . Să înţelegem! a. expoziţie – expoziţii. listă – liste. Atenţie: statuie – statui [gutuie – gutui. Fondatorul homeopatiei este: 1. de artă medievală. Vă îmbrăţişez cu drag. baron – baroni. de artă antică. fondator – fondatori. De ce este fericită Silvia? 2. 2. Muzeul Ţării Crişurilor din Oradea.ilustrată – ilustrate.dovezi. lămâie – lămâi]. Ce şi-a dorit ea foarte mult. Muzeul „Grigore Antipa” din Bucureşti. b. 3. 170 . Feminine: . sculptură – sculpturi. balanţă – balanţe. iniţiator – iniţiatori. Limbă şi comunicare a. 2.Abia aştept să le citim împreună şi să-ţi povestesc mai multe despre Brukenthal. pictor – pictori. marmură – marmuri (rar la plural). La Brukenthal este o expoziţie: 1. Substantive Masculine: .secţie . Silvia 3. De ce a stat puţin în Biblioteca Brukenthal? 4. De ce consideră ea convenabil faptul că secţiile muzeului sunt în mai multe locuri din oraş? 3. miniatură – miniaturi.dovadă . homeopatie homeopatii (rar la plural). Spune-i bunicii că am şi pentru ea ceva foarte interesant. Muzeul Brukenthal din Sibiu. custode – custozi. tipografie – tipografii. colecţie – colecţii. . funcţie – funcţii. pictură – picturi. dar nu a reuşit? 4.cartografii. Încercuiţi: Silvia a vizitat: 1. de artă contemporană. baronul Samuel von Brukenthal. Samuel Hahnemann. împărăteasa Maria Tereza. 3.cancelar – cancelari. Răspundeţi: 1. împărăteasă – împărătese.

Au numai formă de plural: 1. secol – secole. munţi. Scrieţi pentru cel puţin trei dintre substantivele de mai sus alte cuvinte din aceeaşi familie lexicală. 1. 2. unele substantive nume de materii: aur.Neutre: . sânge. palat – palate. Model: foame – a înfometa. locuri.flacon – flacoane.) ___________________________________________________________ ___________________________________________________________ _________________________________________________________ _________________________________________________________ tac (pentru biliard) ______________________________________________________ 171 . Alcătuiţi propoziţii cu omonimele: vase (recipiente) _____________________________________________________ vase (vapoare) __________________________________________________________ curte (ogradă) __________________________________________________________ curte (regală) _____________________________________________________ poate (verb) ____________________________________________________________ poate (adverb) __________________________________________________________ vin (băutură) ___________________________________________________________ vin (verb) tac (verb) golf (sport) golf (geogr. Dobrogea. lene etc. înfometat. manuscris – manuscrise. numele proprii de persoane. 3. Bucegi. . unele substantive care numesc însuşiri şi stări: curaj. foame. puf etc. înfometare 2. ape: Ionescu. unele substantive nume de materii: câlţi etc. Ceahlău etc. numele proprii de locuri. cabinet – cabinete. Au numai formă de singular: 1. Babele etc. mazăre. munţi.site – site-uri. grâu. ape: Bucureşti. 2. cinste.

Completaţi. alegând prepoziţii/locuţiuni prepoziţionale din paranteză: (cu. Formele care. când determină un substantiv. conform.b. Acest muzeu a fost construit în secolul trecut. Teatrul este clădirea _______ căreia ne-am întâlnit. ce. pentru. Am avut cu muzeograful o discuţie anterioară vizitării. complicate. către) Cartea ________ care discutăm a fost scris acum 100 de ani. Aceasta este casa _______ care facem economii. cât pot fi şi adjective pronominale. Nu îi spune mamei. despre. Parcul ________ căruia ne vom plimba este plin de flori. M-am întâlnit ieri cu Matei. Am aflat ceva important. Delta Dunării este zona _______ care plecăm mâine. în faţa. Maria este prietena _____ care merg la film. c. Costul minim al biletului este de 5 lei. ce. Spaţiul exterior este bine amenajat. Explicaţiile lui au fost neclare. Ei nu îi spun. în jurul. Îţi spun şi ţie ce am aflat. pe. 172 . înlocuind adjectivele subliniate cu antonimele lor: Muzeul este mic. Pronume Exprimarea relaţiei între enunţuri. care. Pronumele şi adjectivul pronominal relativ Vizitez un muzeu. Adjective Rescrieţi. cât introduc propoziţii subordonate în frază. Îţi spun şi ţie. Nu îi spune mamei cât am stat la muzeu. Pronumele şi adjectivele pronominale relativ cine. Am văzut expoziţii temporare. Ei nu îi spun cu cine m-am întâlnit. Am stat mult la muzeu. Vizitez un muzeu care a fost construit în secolul trecut.

cărei-căreia. căror – cărora. traseu nu este stabilit încă. [sg.] Nu am aflat care sunt câştigătorii şi nu ştiu căror să le trimit felicitări. alegând formele potrivite pentru a face acordul: al. faruri se văd în depărtare. cărei. ale Iată casa Au sosit prietenii Acesta este copilul Discutăm despre excursia Dă-mi manualul Explică-mi problemele Criticăm piesa de teatru Aştept să vină trenul Nu pleca cu maşina cărui. Admir o statuie celebră al cărei creator a trăit în secolul al XV-lea. [pl. statuie al cărei creator feminin singular masculin singular feminin singular masculin singular Completează. montare a fost dificilă. pagini sunt rupte! rezolvare nu o ştiu. Creatorul ei a trăit în secolul al XV-lea. întrebări sunt interesante. a. Nu am văzut cine m-a întrebat şi nu ştiu cui să-i răspund.] Atenţie Pronumele care are la genitiv-dativ două forme: cărui-căruia. Nu am aflat care mi-a adus darul şi nu ştiu cărui/cărei să-i mulţumesc.Acum citesc regulamentul _______ căruia funcţionează această instituţie. frâne nu sunt verificate! 173 . soţii sunt contabile. Admir o statuie celebră. ai. căror acoperiş a fost stricat de furtună.

am sfătuit-o să aibă răbdare. a vernisa (-ez). Treceam prin parc şi mă gândeam la tine. şi precizaţi alături dacă gerunziul arată modul. am sunat-o imediat. (a ajunge) ___________________ Subiectul suportă acţiunea verbului. Verbe Conjugarea I: a măcina. a împodobi (-esc). tu nu ai putut răspunde. [obiectul acţiunii] 174 . el a venit _______________ pământul. Ieri am fost la plimbare. (a mânca) _________________ _______________ întrebarea. m-am dus mai în faţă. Diateza pasivă Mii de turişti vizitează anual muzeul. mă gândeam la tine. (a vedea) _____________ __________________ acasă. (a şti) ____________ Speriat. a zdrobi (-esc). după caz. d. afirmativ sau negativ. (călători) _____________________ ______________ nimic pe scenă. a asculta – ascultând a nu asculta – neascultând a scrie – scriind a nu scrie – nescriind Completaţi cu verbele din paranteză la gerunziu. Conjugarea a IV-a: a tipări (-esc). (a înţelege) _____________ Ea a plecat nervoasă. (a trânti) ________________ Noi petrecem concediul _________________ . _______________ uşa. Conjugarea a III-a: a expune. timpul sau cauza acţiunii: ____________ ce s-a întâmplat. Trecând prin parc. Modul gerunziu Ieri am fost la plimbare.Acestea sunt plantele flori sunt roşii. Exprimarea unei acţiuni în desfăşurare.

persoana) indicativ prezent viitor imperfect perfect compus mai mult ca perfect conjunctiv prezent perfect condiţionaloptativ prezent perfect participiul verbului de conjugat (se acordă în gen şi număr cu subiectul) Cartea este citită repede de copil. Explicaţiile sunt date de custodele muzeului. Transcrieţi enunţurile. Cartea fusese citită repede de copil. transformând verbele la diateza pasivă în verbe la diateză activă: 175 . este pasiv. Cartea ar fi fost citită repede de copil. __________________________________________ __________________________________________ __________________________________________ __________________________________________ 2. numărul. el o suportă. subiectul nu face acţiunea. timpul. Acţiunea este făcută de complementul de agent. dacă ar fi uşoară. Mama spală rufe.Muzeul este vizitat anual de mii de turişti. Mihai coase un nasture. dacă el ar fi avut timp. Dana curăţă pantofii. Şoferul conduce maşina. Cartea ar fi citită repede de copil. sunt date verbul auxiliar a fi (indică modul. Cartea a fost citită repede de copil. 1. Cartea să fie citită repede de copil! Cartea trebuia să fi fost citită repede de copil. Transcrieţi enunţurile. Eu sunt apreciat de colegi. transformând verbele la diateza activă în verbe la diateză pasivă: Model: Colegii mă apreciază. [subiectul enunţului] Când verbul este la diateza pasivă. Cartea va fi citită repede de copil. Cartea era citită repede de copil.

5. „a trimite” să fie la diateza pasivă indicativ prezent.. 3.. ___________________________________ ___________________________________ ___________________________________ ___________________________________ ___________________________________ ___________________________________ ___________________________________ ___________________________________ Ascultaţi şi răspundeţi la întrebări.. „a împodobi”. Ei sau/s-au apucat de lucru. Noi am fost trimişi de şef în delegaţie.a se apuca de.. „a expune”.a înmâna cuiva ceva. (a se da la…) .a intra. a ajunge în. a vopsi . Sorin pleacă cu ia/i-a/ea la plimbare. Cumperi mere sau/s-au portocale? Mama nu ia/i-a/ea niciodată produse semipreparate. Să nu mai ei/iei nimic de la piaţă astăzi! 2. Degeaba ia/i-a/ea arătat drumul. ea tot nu merge singură. a oferi . Întâmplarea este povestită de sora mea. .a spăla.. Profesorul va/v-a explicat cum se scrie corect acest cuvânt. . Fereastra este spartă de Damian.a plăti .... Eu sunt aşteptat de Dan. Valentin discută cu prietena sa/s-a. Voi veţi fi aplaudaţi la scenă deschisă. a începe să.. Andreea nu sa/s-a gândit cum să procedeze cu petrecerea.. Decizia ei/iei este înţeleaptă..Muntele este escaladat de alpinişti.a ieşi. Eu nu vin cu ei/iei la voi. a răsări – despre plante 176 . Tăiaţi forma nepotrivită: Elvira va/v-a pleca după pâine.a se pregăti să. viitor şi perfect compus. Să recapitulăm! 1. Alcătuiţi propoziţii în care verbele „a măcina”..a încredinţa pe cineva în grija cuiva . a unge. Piesa este montată de regizor. Alcătuiţi propoziţii în care verbul a da să aibă sensurile: . a fi pe punctul de. Tu erai lăudat de părinţi.

Extrageţi verbul din fiecare locuţiune de mai sus şi scrieţi o altă locuţiune care să conţină acelaşi verb. nespus de.Unitatea 28 În Carpaţi 1. din cale-afară de. de neînchipuit. într-o altă lume în care sufletul unei femei susţine zidurile unei biserici. nu am cuvinte să. 2. cu totul deosebit. un dac a coborât de 177 . Să repetăm! 1. Descrieţi un peisaj în şase enunţuri. Uniţi prin săgeţi locuţiunile/expresiile cu sinonimele lor: a-i fi drag cuiva ca lumina ochilor a vedea lumina tiparului a scoate la lumină a îngriji ca pe lumina ochilor a se face lumină în capul (mintea) cuiva a arăta a înţelege a se tipări a iubi foarte tare a avea multă grijă 2. frumuseţe ieşită din comun. 2009 De când am început această excursie am impresia că am intrat întro realitate paralelă. Să citim! Munţii Carpaţi. folosind cel puţin patru dintre cuvintele/structurile: este extraordinar.. 3. nu pot să-mi cred ochilor.. 13 august. un bărbat ţine fulgerul în mână.

unul câte unul. De aici drumul până la Babele mi s-a părut o plimbare.. În vremea veche. Iar eu. Nu voi uita niciodată cum am ajuns aici. Şi totuşi sunt în România. Mergeam atenţi în şir. după douăzeci de ani”.pe Columna lui Traian. în timp ce mamele şi băieţii aşteptau la rând. Am fost de acord. Am mers după triunghiul albastru pe un drum forestier. conţii şi domnitorii devin vampiri. Dar cred că bunicul poate să afle câte ceva. simt că trăiesc într-o lume a poveştilor fără sfârşit şi aş mai începe o poveste: A fost odată ca niciodată.. la telecabină. Să înţelegem! a. Am privit în jos o dată. dar apoi am cotit la stânga prin pădure. Într-o bună zi. până când ajunse la un izvor. iar fata. El îi ceru să bea din ulciorul ei plin cu apă proaspătă. Primejdia plutea în aer şi totul era înzecit mai spectaculos decât privit din telecabină! „Rămâne secretul nostru!”. la 2206 metri altitudine. privind acum Sfinxul. pentru că am văzut două cascade minunate. Era Ileana Cosânzeana. Era un flăcău frumos ca lumina zilei şi mereu călătorea dintr-un loc într-altul. că dacă n-ar fi nu s-ar povesti. Ceea ce a urmat a fost o mică aventură: un urcuş mai abrupt care este asigurat cu lanţuri si cablu de oţel. Timpul avea trup. zâna codrilor. Şi aşa. Dar a meritat. în faţa Sfinxului egiptean. Astăzi stau cu jurnalul pe genunchi lângă un cap uriaş de piatră şi mi se pare că sunt pe Platoul Gizeh.. În dreapta era prăpastia care parcă ne absorbea.. eu cu tata şi cu nenea Andrei am pornit tustrei să căutăm poteca marcată cu triunghiul albastru. în Munţii Carpaţi. pe vârful Babele.. Însă adevăratul cadou l-am primit la ieşirea din pădure: Valea Jepilor în toată frumuseţea ei. Acolo întâlni o fată ce lua apă. de unde am luat-o spre sud până la Cantonul Jepi. (pagină din jurnalul Silviei) 3.”. care va fi ghidul nostru până aproape de Babele.. doi câte doi. unde am avut un urcuş abrupt.. dar tata a avut o idee grozavă. el merse şi merse.. La început a fost uşor. Dacă mama ar avea un jurnal. de două ori. Încercuiţi: 178 . Am continuat urcuşul pe poteca marcată şi am ajuns la Cabana Caraiman. însemnările ei de astăzi ar începe aşa: „Cabana Babele. La cabană ne-a aşteptat o cină deosebită. a spus tata. Planul era să urcăm din Buşteni cu telecabina. iar vântul şi ploile sculptează stânci în vârful munţilor.. „Cine urcă pe jos cu mine? Ştiu eu un traseu minunat.. Şi o poveste frumoasă care a început la Cabana Babele în 13 august 1989.

jep – jepi. Cum vă explicaţi că Silvia consideră acest urcuş de neuitat? 2. secret – secrete. Acest tânăr _________________ din grupul nostru. Ce „premii” a primit ea pe parcursul urcuşului? 3. jurnal – jurnale. aventuros. cu telecabina. bunicului.stânci. Mâine _________________ la o întâlnire de afaceri. în Egipt. unei prietene. cu elicopterul. b. 179 . De ce simte Silvia că trăieşte într-o lume a poveştilor fără sfârşit? 4. 3. potecă – poteci. flăcău – flăcăi. vampir – vampiri. Ea a urcat la cabană: 1. Răspundeţi: 1. domnitor – domnitori. în Carpaţi. pe jos. Scrieţi pentru cel puţin şase dintre substantivele de mai sus alte cuvinte din aceeaşi familie lexicală. aventură – aventuri. izvor – izvoare. Ea va spune secretul urcuşului: 1. Ce deduceţi din faptul că Silvia îi va povesti bunicului despre urcuşul periculos? 4. Când doi se ceartă. ‐ prăpastie – prăpăstii. Limbă şi comunicare a. 2.Silvia se află: 1. Model: aventură – a se aventura. ‐ cascadă – cascade. codru – codri. ____________________ crengile aplecate spre cărare. ulcior – ulcioare. a da la o parte Urcând. 1. a face parte. trup – trupuri. lanţ – lanţuri. primejdie – primejdii. în Bucureşti. fulger – fulgere. Alegeţi locuţiunea potrivită şi completaţi enunţurile: a lua parte. ‐ urcuş – urcuşuri. eu ________________________ niciunuia. aventurier 2. 3. a ţine partea. 3. Feminine: ‐ stâncă . platou – platouri. mamei. conte – conţi. 2. Neutre: ‐ suflet – suflete. 2. Substantive Masculine: ‐ dac – daci.

La cabană au poposit opt alpinişti... Of! Of! A oftat de două ori. este __________________. se aude o maşină.b. Toţi opt sunt englezi. mergem în ritm __________________. Deşi suntem __________________. Irina câştigă 3000 de lei. pe drumul __________________. adică întreit. Numeralul adverbial: Ţârrr! Telefonul a sunat o dată. de trei ori [de + numeral cardinal + ori] Numeralul multiplicativ Ana câştigă 1000 de lei.amândouă este sinonim cu ambii – ambele. Bang! Bang! Bang! Gongul a bătut de trei ori. Poteca este __________________ cu prăpastia. Adjective Completaţi cu adjectivele potrivite la diferite grade de comparaţie: Urcuşul pe munte nu este _______________________ .). toţi/toate opt [toţi/toate + numeral cardinal] Atenţie Numeralul colectiv de la trei până la zece se mai poate exprima prin compunere: tus + numeralul cardinal (tustrei. Departe. Numerale Numeralul colectiv Pe potecă urcă doi turişti. c. Numeralul amândoi . Amândoi au rucsacuri albastre. 180 . Traseul pe care-l urmăm este __________________ cu pătrat __________________ . Irina câştigă de trei ori mai mult.

a se opri dintr-o activitate . Numeralul distributiv Traseul acesta către cascadă are opt kilometri. c. L-am parcurs în patru ore.. întreit. tuspatru) Un bun om de afaceri câştigă _______________ . tusşase.a petrece un timp undeva . Completaţi enunţurile cu numeralele potrivite: (doi câte doi.a pluti pe suprafaţa unui lichid . înainte. a absorbi. a fi pe punctul de. a se opri .. Verbe Conjugarea I: a marca [-ez]. însutit şi înmiit.întreit [în.+ numeral cardinal + -it] Atenţie Numeralul multiplicativ are ca forme frecvente înzecit . ţinându-se de mână. a continua să fie . _______________ ne priveam cu mirare: nu mai înţelegeam nimic! Şi mergeau ei aşa. Conjugarea a IV-a: a coti [-esc]. Am citit deja textul ________________________.a se opri din mers . În fiecare oră am parcurs câte doi klilometri. de trei ori.a înceta. Copiii ies din şcoală ___________________.a fi gata să înceapă. ambele.a locui. Eu pot să scriu cu ____________________ mâini. ____________________... a trăi . Alcătuiţi propoziţii în care verbul a sta să aibă sensurile: .a se menţine. trei câte trei etc. sunt ambidextru. doi/două câte doi/două. 181 . câte doi [câte + numeral cardinal] Atenţie Se mai folosesc şi formele unul/una câte unul/una.

Atenţie Perfectul simplu exprimă o acţiune petrecută şi încheiată în trecut. a pierde din ochi. Completaţi cu verbele din paranteză la perfect simplu. Flăcăul ____________ în dosul mărului. conjugarea a II-a – „-u-”. Ieri am făcut prăjitură. afirmativ sau negativ. Acum o oră plecai din Bucureşti. Modul indicativ. Hoţul _____________. Ieri m-am dus la supermarket. În vorbire arată un trecut foarte apropiat de momentul vorbirii. Era hoţul. gândindu-se că va putea să-l urmărească. a se ascunde. 2. a auzi. a ţinti. Rămăsese însă în urma hoţului o dâră de sânge. astăzi auzii că se răceşte. mai ales în poveştile populare. Continuaţi povestea începută de Silvia. adăugând cel puţin şase enunţuri în care să apară şi verbe la perfect simplu. conjugarea a IV-a – „-i-” sau „-â-” A căuta căutai căutaşi căută căutarăm căutarăţi căutară A vedea văzui văzuşi văzu văzurăm văzurăţi văzură A face făcui făcuşi făcu făcurăm făcurăţi făcură A duce dusei duseşi duse duserăm duserăţi duseră A dormi dormii dormişi dormi dormirăm dormirăţi dormiră A hotărî hotărâi hotărâşi hotărâ hotărârăm hotărârăţi hotărâră 1. dar îl _____________. astăzi coborâi pe jos. astăzi făcui un cozonac. Este folosit frecvent în naraţiune. a fugi. iar Prâslea _______ şi el. Ce să vezi. Se formează cu sufixele gramaticale: conjugarea I – „-a-”. care venea să fure merele de aur. iar flăcăul __________. Ieri am auzit că se încălzeşte vremea.Trecutul apropiat de prezent. a nimeri. 182 . după caz: (a trage. a o lua la fugă. conjugarea a III-a – „-u-” sau „-se-”. Ieri am coborât cu telecabina. astăzi mă dusei la piaţă. timpul perfectul simplu Ieri am plecat din Braşov. a se bucura) Prâslea cel voinic ________ un şuier. Ieri l-am văzut pe el şi acum o oră o văzui şi pe ea. _________ cu arcul şi __________ o săgeată. că îl _________ în picior.

a revedea din nou. Prietenul meu. Transcrieţi textul de mai jos. Alpinistul îşi ridică privirea în sus. 5. folosiţi structuri care exprimă cauza şi condiţia. dar el plecase deja. a rezuma pe scurt etc. Uniţi prin săgeţi expresiile/locuţiunile cu verbele sinonime: a pune la picioarele cuiva a pune piciorul undeva a pune la zid a pune pe hârtie a pune în scenă a pune preţ pe. A scris deja toată distribuţia. a pune faţă în faţă a pune la îndoială a regiza a nota. Vocabular şi găsiţi formularea incorectă: Alpinistul priveşte în sus. a avansa înainte.. înlocuind verbele subliniate cu locuţiunile date mai sus. Să recapitulăm! 1. În explicaţie. Explicaţi ce este deranjant în exprimarea din textul cu locuţiuni de la ex. a dezaproba a preţui 2. Alpinistul îşi ridică privirea. Corectaţi pleonasmele din enunţuri. a scrie a confrunta a se îndoi a oferi a sosi a condamna. Eu m-am reîntors din nou spre el.. 2.d. a colabora împreună. Atenţie Este greşit să folosim alăturat cuvinte sau construcţii cu acelaşi înţeles: a urca sus. tăind cu o linie termenii în plus: Se certau întruna. 3. Textul este lung şi amplu. 183 . Nu ştiu ce voi face până la urmă. Ascultaţi şi răspundeţi la întrebări. regizează o nouă piesă. Mi-a oferit un rol minunat! El preţuieşte talentul meu şi nu se îndoieşte că mă voi descurca foarte bine. Am coborât jos din maşină şi am intrat în bloc. nu mai puteau convieţui împreună. regizorul Dumitrescu. pentru că autorul piesei dezaprobă deciziile regizorului.

care va fi şi el şcolar din septembrie. Au de ales între mai multe variante: fie îl înscriu la programul after school. a potrivi 2. Să citim! Familia Stoica trebuie să ia o decizie importantă. Completaţi enunţurile: Dacă ai lua aminte la cele spuse. __________________________________.Unitatea 29 Un nou loc de muncă 1. ___________________________________ ca să vedem cum trăiau strămoşii noştri. a aranja. Nu voi reuşi să rezolv toate exerciţiile ____________________________________. Uniţi prin săgeţi expresiile/locuţiunile cu sinonimele: a pune punctul pe i a lua aminte a băga se seamă a fi pe punctul de a… băgare de seamă luare-aminte dare de mână aducere aminte punct de vedere ţinere de minte a ţine minte a pune la punct a pune punct mod de a gândi a fi atent amintire a încheia generozitate a remarca atenţie memorie a observa a memora a preciza a fi gata de.. Alcătuiţi enunţuri cu acele locuţiuni de mai sus care nu sunt verbale (nu conţin un verb). În 184 . fie încearcă Alina să îşi găsească un alt loc de muncă. ne-am fi îndreptat spre casă mai repede.. Apare deci o problemă: programul lui Sergiu. 2. Citesc cu plăcere biografii ale oamenilor celebri ___________________________ . ________________________________________ . Părinţii lui Mihai doresc să se retragă la casa lor de la ţară. Au hotărât să încerce ultima variantă. 3. cu un program mai flexibil şi mai puţin încărcat. ___________________________________ pentru că nu am timp pentru asta acum. Să repetăm! 1.

vă rog. În mod sigur aţi avut un salariu frunos. − Da. domnule Enache. cred că aţi observat că am o experienţă de cinci ani în predarea englezei. A apelat la prieteni şi la cunoscuţi. Urmează să se prezinte la interviu. − Bună ziua. − Desigur. aţi scris asta în CV. domnule Enache. dar în primul rând s-a folosit de internet. − Înţeleg. A căutat informaţii pe site-ul Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi pe site-urile mai multor agenţii de plasare a forţei de muncă. doamnă Stoica. Ar dori acum să lucreze în domeniul educaţional. Dar spuneţi-mi. În primul rând pentru calitatea serviciilor pe care le oferiţi. A trebuit să renunţ în primul rând din motive financiare. − Şi de ce aţi alege institutul nostru? − Din cel puţin trei motive. Dar cred că aţi reţinut că programul cursurilor se adaptează după nevoile cursanţilor. mă interesează oferta dumneavoastră de part time. A depus aplicaţii şi a trimis CV-ul la câteva firme şi organizaţii care au publicat oferte de locuri de muncă în domeniu. dar sunt convinsă că se pot găsi soluţii foarte bune. A lucrat în ultimii ani ca translator la o mare companie. Ca urmare.felul acesta ea va avea mai mult timp şi pentru Silvia de care până acum s-au ocupat mai mult bunicii. însă acum am depăşit anumite probleme şi am hotărât cu soţul meu că trebuie să mă ocup mai mult de copii. ce consideraţi că ne-ar mai interesa pe noi în vederea unei colaborări cu dumneavoastră. în al doilea rând pentru că am colaborat din partea companiei la care lucrez cu institutul dumneavoastră şi m-am convins personal de seriozitatea activităţii de aici şi. Alina a început căutările. Mă bucur să vă cunosc! − Am citit cu interes CV-ul pe care ni l-aţi trimis. − Probabil aţi dori să lucraţi după–amiază. − Aşa este. − Asta cred că ar fi mai dificil. − Dar ceea ce nu se poate spune într-un CV este că am lucrat cu mare plăcere în învăţământ. În cele din urmă a primit răspuns favorabil de la o prestigioasă instituţie educaţională care organizează cursuri de engleză pentru afaceri. − Da. − Asta e bine. − În primul rând. Ea este absolventă a Facultăţii de Litere cu specializările limba engleză şi limba română. Bine aţi venit! Sunt Radu Enache. Văd că aţi lucrat la o mare companie. Pentru mine cel mai bine ar fi dimineaţa. în al treilea rând. − Bună ziua. ca profesor de engleză pentru adulţi. Dar dacă uneori ar fi absolut necesar să lucraţi şi după–amiază? 185 .

Alina a lucrat în ultimii ani: 1. Încercuiţi: Părinţii lui Mihai doresc să se retragă: 1. − Vă mulţumesc şi eu. Ce a făcut ea pentru a găsi un nou şi convenabil serviciu? 4. 2. Răspundeţi: 1. La revedere! − La revedere! 3. ‐ variantă – variante. − Atunci în general e pauza de masă. în alt oraş. facultate – facultăţi.− Desigur. part time sunt neologisme din limba engleză. experienţă – experienţe. neadaptate scrierii în limba română. translator – translatori. trei ani. b. câteodată. ca translator. Neutre: ‐ interviu – interviuri. ‐ domeniu – domenii. salariu – salarii.specializări. Care sunt cele trei argumente prin care Alina justifică alegerea instituţiei la care ar dori să lucreze? 4. calitate – calităţi. 3. 2. Limbă şi comunicare a. adult – adulţi. 3. Puţin probabil să fie necesar. Vă mulţumim foarte mult şi vă comunicăm în cel mai scurt timp răspunsul nostru. Să înţelegem! a. ca bibliotecar. doamnă Soica. De ce alege Alina varianta schimbării locului de muncă? 3. Feminine: ‐ specializare . în cazuri excepţionale. Bine. CV – CV-uri. un an. în Egipt. aş fi putea să lucrez şi după–masa. cinci ani. Ce variante are familia Stoica pentru a nu-l lăsa după-amiaza singur acasă pe Sergiu când va începe şcoala? 2. Atenţie Structurile after school. Ea a mai lucrat în învăţământ: 1. Substantive Masculine: ‐ absolvent – absolvenţi. la ţară. 186 . 3. agenţie – agenţii. Cel mai dificil ar fi între orele 12 şi 14. ca profesor. 2.

–oaică. Am ales un produs fabricat în România. 1. pălărie portocalie. Este portocaliu. monede româneşti. pălării portocalii. Completaţi după modelele date: elev absolvent student bibliotecar croitor florar preot bucătar croitoreasă elevă şcolar doctor frizer actor leu tigru urs lup leoaică şcolăriţă învăţător muncitor instructor supraveghetor sătean orăşean ardelean moldovean săteancă învăţătoare b.nasture portocaliu. bani româneşti. –eancă. Am ales un produs românesc. nasturi portocalii. Completaţi după modelele date: aur argint rugină pământ auriu os stâncă răcoare inimă osos tânăr student prieten frate tineresc 187 . Are curaj. –iţă. monedă românească. . –oare. cu ajutorul sufixelor: –ă.Substantive feminine derivate cu sufixe Se obţin substantive feminine din substantive masculine. Adjective Are culoarea portocalei. Este curajos. Atenţie Adjectivele derivate cu sufixele -iu şi -esc au trei forme: .ban românesc. –easă.

mulţi dintre angajaţi fac treabă __________. E _____________ că programul este ____________ . profesională. Articolul demonstrativ-adjectival Domnul cel înalt este directorul. adevărat. care ar trebui să se căsătorească. Atenţie Articolul demonstrativ realizează acordul adjectivului în gen. număr şi caz cu substantivul. invocând motive ______________. competitivă. serios) Acest loc de muncă nu este ______________ pentru dezvoltarea mea _______________. Toată seara au lăudat calităţile fetei lor ________mari. dar fata _____ mică este mai harnică decât cealaltă. elevii _______ silitori sunt recompensaţi cu premii şi diplome. de Ion Creangă. Poşeta doamnei celei blonde este scumpă. 188 . La final de an şcolar. Domnii cei înalţi sunt directorii. Lalelele _______ galbene sunt cele mai frumoase flori din întreaga grădină în această lună. Preşedintele firmei acordă prime salariaţilor lui ________ merituoşi. Poşetele doamnelor celor blonde sunt scumpe. Cuvinte care leagă adjectivul de substantiv. Completaţi cu adjectivele şi adverbele potrivite din paranteză: (prestigioasă. dar şi salariul este ___________. Firma nu este _____________. atmosfera nu este _______________. Costumul domnului celui înalt este scump. Mă gândesc __________ să demisionez.2. Costumele domnilor celor înalţi sunt scumpe. Doamnele cele blonde sunt colegele mele. Completaţi cu articolele demonstrative potrivite: Fata _____ mare este foarte frumoasă. flexibil. favorabil. Doamna cea blondă este colega mea. Mi-a povestit despre faptele iedului _______ mic din „Capra cu trei iezi”. financiare. superficial. modest. În curând fiul ____ mijlociu va merge la aceeaşi şcoală ca fratele lui ____ mare.

a înscrie. Completaţi enunţurile: Trebuie să _____________________________________________________________ Rezultă că _____________________________________________________________ Nu reiese că ____________________________________________________________ Rămâne să _____________________________________________________________ Înseamnă că ____________________________________________________________ A meritat să ____________________________________________________________ Se întâmplă să __________________________________________________________ Se ştie că _______________________________________________________________ Nu se bănuia că _________________________________________________________ Îmi vine să _____________________________________________________________ Nu-ţi convenea că _______________________________________________________ Este bine dacă __________________________________________________________ Nu era recomandabil să _________________________________________________ Va fi de preferat ca _________ să _________________________________________ Este neplăcut când ______________________________________________________ 2. Alcătuiţi propoziţii în care verbul a pune să aibă sensurile indicate în paranteză: (a aşeza) _______________________________________________________________ (a instala într-o funcţie) _________________________________________________ (a agăţa. Conjugarea a III-a: a se retrage. Îmbogăţiţi familia de cuvinte după modelul primei coloane: a scrie scriere scris nescris scrisul a trage tragere tras netras trasul a descrie a înscrie a transcrie a rescrie a retrage a distrage a atrage a prescrie Verbe şi structuri verbale impersonale Au valoare de generalizare şi formă de persoana a III-a. 1.c. a adapta [-ez]. a plasa [-ez]. singular. a atârna) _______________________________________________________ 189 . a (se) convinge. a aplica. Verbe Conjugarea I: a apela [-ez].

încât să... Paronimele Paronimele pot fi uşor confundate între ele şi folosite greşit. Atenţie Alte cuvinte care introduc propoziţii în care se exprimă consecinţa sunt: încât.. Vom repeta aşa de mult. născut în. încât să am succes la examen. a urmării A plouat mult. cât să doarmă tun. încât să ştim totul impecabil. Arătaţi atât de bine. încât a crescut nivelul râului.. a se încălţa) _____________________________________ a se pune (a se depune. încât ne înveselim şi noi. deosebit) __________________________________________________ originar (de loc din. că toată lumea vă admiră..) ________________________________________ compliment (laudă. cât să.a-şi pune. [familial − referitor la familie] Nu-i vorbi profesorului pe un ton familiar! [familiar – prietenesc. Ele sunt destul de obosite. Ai fost emoţionat. intim] Alcătuiţi propoziţii care evidenţiază sensul paronimelor: literar (privitor la literatură) ______________________________________________ literal (privitor la literă) __________________________________________________ ordinar (obişnuit.. a se aşterne) ______________________________________ d. aşa că. Primăvara natura e atât de plină de viaţă. 190 . (a se îmbrăca. Exprimarea consecinţei. Urmarea este că a crescut nivelul râului. măgulire) _____________________________________________ complement (termen de gramatică) ________________________________________ f. Vocabular Cuvinte cu formă asemănătoare.. Discutăm probleme familiale. aşa că n-ai putut scoate o vorbă. A plouat atât de mult. Unţi prin săgeţi enunţurile: Sunt suficient de pregătit. comun) ________________________________________________ ordinal (numeral ce exprimă ordinea în numărare) __________________________ original (unic.

într-un text argumentativ care să conţină: ‐ O ipoteză (o teză – ideea pe care o susţineţi) ‐ Două argumente. ‐ O concluzie. Nu vă supăraţi pe noi./ în ceea ce priveşte.. chiar dacă. oriunde. Orice s-ar spune. Să recapitulăm! 1. Argumentaţi un punct de vedere despre eficienţa cursului urmat.. a insista a considera. Atenţie Alţi termeni care introduc propoziţii în care se exprimă concesia: deşi. / referindu-mă la. el tot nu vine. chiar dacă vom întârzia../ privitor la. deşi avem bani puţini. 5. oricât. Exprimarea concesiei Luna aceasta am lucrat mai mult. Am avut acelaşi salariu.. în concluzie. a socoti a atrage atenţia cuiva a renunţa a înlocui a plănui 2. vorbim destul de bine româneşte. Oriunde l-ai chema.. în consecinţă.. totuşi am avut acelaşi salariu. deci. are probleme cu hipertensiunea.e.. Uniţi prin săgeţi expresiile / locuţiunile cu verbele sinonime: a-şi pune pofta-n cui a-şi pune ceva în gând a pune ceva cuiva în vedere a se pune în calea cuiva a se pune cu gura pe cineva a pune la socoteală a pune în loc a se împotrivi a cicăli. / referitor la. pe de altă parte / din punct de vedere al. Chiar dacă va ploua. care poate fi introdusă prin: aşadar. Ascultaţi şi răspundeţi la întrebări. introduse prin structuri de tipul: în primul rând. Cu toate că mănâncă sănătos.. în al doilea rând / pe de o parte. oricine.. 191 . noi tot vom merge la meci. oricum. Uniţi prin săgeţi enunţurile: Plecăm la mare în concediu.. cu toate că. orice. Deşi luna aceasta am lucrat mai mult.

Conversaţie pe teme abordate în lecţii. Proba orală – discuţie profesor – cursant (20 minute) a. f.) crescător şi descrescător b. e.vorbitiromaneste.. apoi răspunde în scris la întrebări. Elemente de vocabular – două la alegere dintre: c. Citirea cu voce tare a unui text scurt. Uneşte prin săgeţi fragmentele de proverbe. Transcrie. cu răspuns la întrebări. Producere de text scris (15 minute) Rezolvă. 3. d. concesia. Completează cu termeni potriviţi. cu întrebări care să ceară în răspunsurile cursanţilor elemente de naraţiune. Transcrie. 2. Exerciţii scrise (45 minute) a. c. Înţelegerea textului scris (20 minute) a. argumentare (profesorul poate contraargumenta. 5. Răspunde. b. în enunţuri. Numărare (1-.Unitatea 30 Recapitulare/Evaluare Detalii şi exemplificări pentru cerinţele de mai jos găsiţi la adresa www. Completează enunţurile cu termeni potriviţi pentru a exprima condiţia. punând pronumele şi verbele la plural. alegând formele corecte. una dintre cerinţele de mai jos. Ascultare şi înţelegere de text înregistrat (15 minute) Ascultă cu atenţie textul. Alcătuieşte propoziţii cu locuţiunile. Citeşte în gând. Pune verbele la cele trei diateze. Încercuieşte varianta corectă.. consecinţa. c. la alegere. descriere. dovedind înţelegerea de text. d. 4. 192 . b. d.ro 1. astfel încât cursantul să fie nevoit să-şi susţină argumentul iniţial cu elemente suplimentare) adecvate conţinutului.

ORIENTARE CULTURALĂ .

194 .

ogor. pustă.Unitatea 1 Despre România „…ce-ţi doresc eu ţie. zonă metropolitană. deltă. Orientul apropiat şi lumea slavă. lac. viceprimar. consiliu judeţean. Astfel. la întâlnirea Europei Centrale cu Balcanii. vârf. Bulgaria în sud. consiliu local. cnezat. hartă. viceprimar. provincii. ci a interferenţelor şi multiplelor influenţe. primar. deal. consilier local. floră. mare. ţara mea de dor” (Mihai Eminescu) Scurtă prezentare: poziţie geografică. străzi. vest (apus). zonă rurală. izvor. faună. relief. Vecinii actuali sunt Ungaria şi Serbia (în vest şi sud-vest). Marea Neagră în sud-est. centru administrativ. drumuri. locuri reprezentative (regiuni. puncte cardinale. funcţionar (public). poală. mal. clădiri. sate adunate. dulce Românie. relief. podiş. graniţe naturale trasate de apele ce mărginesc ţara: râul Tisa în nord. gospodărie Lecţia 1 Regiuni: Oraşe: Sate: B. sud (miazănoapte). România este nu doar o ţară a contrastelor. judeţ. REALITĂŢI ŞI CUVINTE Citeşte şi reţine ! Geografie: spaţiu. creastă. pârâu. frontieră regiuni istorice. est (răsărit). vale. A. EXPLORARE CULTURALĂ România este o ţară aşezată în sud-estul Europei. oraşe. râu. sătean. Dunărea în sud. zonă urbană. consilier. principatele române municipiu reşedinţă de judeţ. Republica Moldova în est şi Ucraina în partea de nord. urbe. vatra satului. 195 . Graniţele cu aceştia urmează. nord (miazăzi). de obicei. ţăran. baraj. poliţie. climă. sate). suprafaţă agricolă. administraţia publică locală. câmpie. orăşean. defileu. ţară (microregiune). colină. primărie. administraţie. graniţă. târg. spital primărie. vegetaţie. primar. sate răsfirate. cătun. sate risipite. munte. voievodat.

din care masivul cel mai important este cel al Munţilor Apuseni. iulie. Carpaţii Meridionali se întind de la Valea Prahovei până la culoarul Timiş – Cerna. aprilie. România este împărţită administrativ în judeţe (41) şi municipiul Bucureşti. august). Constanţa. încheind cercul în partea de nord. Argeş Jiu. având cel mai înalt vârf Moldoveanu (2543 m) şi Carpaţii Occidentali. capitala ţării. Relieful României cuprinde munţi. având cel mai înalt vârf. Craiova. verile şi iernile sunt din ce în ce mai lungi. aproximativ 55. Lanţul muntos cel mai important este al munţilor Carpaţi.20% sunt 196 . care ţin de la graniţa de nord până la Valea Prahovei. În ultimii ani. Alte câteva râuri importante străbat ţara: Siret.974 de locuitori. Este asemănător sau diferit de cel al României? Dar clima ţării respective cum este? 2. Comunele sunt formate din mai multe sate. vara (în lunile iunie. Braşov. De reţinut: Populaţia României Conform recensământului din anul 2002. toamna (în lunile septembrie. oraşe şi comune. În cadrul judeţelor. Munţii Carpaţi numiţi de români Arcul Carpatic sunt înconjuraţi în partea lor exterioară de un lanţ de dealuri (Subcarpaţii) şi apoi de câteva câmpii. râul Prut care desparte România de Republica Moldova şi Tisa. cea mai importantă zonă agricolă a ţării şi Câmpia de Vest. ianuarie. Moldova. Dâmboviţa. România are o populaţie de 21. podişuri şi câmpii. februarie). mai). Galaţi. Oraşele reprezentative sunt municipiile: Bucureşti. subunităţile sunt reprezentate de municipii (capitalele judeţelor). cu temperaturi ce urcă până la 40° C vara sau coboară la -20°C iarna. Clima României este temperat-continentală. Comparaţi-le cu localităţi din România. Descrieţi locurile copilăriei dumneavoastră. oraş cosmopolit despre care se spune că a fost întemeiat de legendarul cioban Bucur. Pietrosul (2303 m). octombrie. pe malul căreia se situează capitala României. Există patru anotimpuri: primăvara (în lunile martie. Someş. Sibiu – care a fost capitală europeană în anul 2007. Dintre aceştia. Iaşi. Bucureşti. dintre care cele mai importante sunt (Câmpia Dunării) Bărăganul. împărţiţi în: Carpaţii Orientali. Timişoara.680. noiembrie) şi iarna (în lunile decembrie.Marea Neagră în sud-est. Zona centrală a României este cea a Podişului Transilvaniei. 1. Cluj-Napoca. dealuri. Povestiţi despre relieful ţării din care proveniţi. Mureşul şi Oltul.

00 de locuitori) şi Oradea (260. din motive economice). şvabi) (0.3%). alături de români. a plecării celor care doreau să lucreze în IT. turci (0. Franţa sau Italia. unde fiecare face ce-i place. spaţiu neocupat. În România există câteva oraşe ce sunt grupate în zone metropolitane: Constanţa (550. În România. Exerciţii: Expresii şi locuţiuni care conţin cuvântul ţară Ţara lui Cremene / Papură-Vodă – loc fără stăpân. Braşov. polonezi.11). ClujNapoca. trăiesc şi alte comunităţi: maghiari (un procent de 6. număr rezultat în urma „brain drain” (exodul creierelor). oficial. a administra o ţară. Există importante comunităţi româneşti în afara graniţelor ţării (vorbim fie de comunităţi istorice. evrei. românii au plecat la muncă în ţări precum: Spania.6% din populaţie). italieni. ucraineni (0. germani (saşi. rural A afla târgul şi ţara – a afla toată lumea A da sfoară-n ţară – a înştiinţa.3% din populaţie).locuitori din mediul urban. Bacău şi Ploieşti. Iaşi (aproximativ 400. al nimănui A ajunge de poveste în ţară – a i se duce cuiva vestea. Un număr impresionant de români se regăseşte şi în Statele Unite sau Canada. armeni. tătari (0. fie de români plecaţi recent din ţară. Alte oraşe sunt planificate pentru a deveni zone metropolitane: Brăila – Galaţi. chinezi. rromi (2. a da de veste / de ştire A străbate ţara în lung şi-n lat – a călători dintr-un loc în altul A fi chior în ţara orbilor – a fi mai bun decât alţii în condiţiile unei concurenţe foarte slabe 197 . În statisticile din Spania numărul românilor este. Începând cu finalul anilor ’90. respectiv 44. a ajunge de pomină De la ţară – de la sat.80% locuitori din mediul rural.46% din populaţie). fără să dea seamă cuiva A plăti cât un colţ de ţară – a valora foarte mult A pune ţara la cale – a conduce.000 plătesc contribuţii sociale. dintre care peste 250. Timişoara. Craiova.000 de locuitori). bulgari.15%). de 720.000 de locuitori).000 de persoane. a discuta o chestiune importantă fără a avea competenţa necesară Ţara nimănui – (în basme) ţară fără stăpân.

1. Potriveşte cuvintele cu definiţiile corespunzătoare:
Deal totalitatea fenomenelor meteorologice (temperatură, vânturi, precipitaţii atmosferice) care caracterizează starea medie multianuală a unui loc; climat; întindere mare de pământ mai mult sau mai puţin omogenă, dintr-o ţară sau de pe glob, care prezintă caractere comune, ţinut, zonă aşezare rurală a cărei populaţie se ocupă în cea mai mare parte cu agricultura formă de relief pozitivă, care se prezintă ca o ridicătură a scoarţei pământului mai mică decât un munte, dar mai mare decât o colină unitate administrativ-teritorială, în România, în componenţa căreia intră mai multe oraşe şi comune unitate de bază administrativ-economică, alcătuită din unul sau mai multe sate şi condusă de un primar apă curgătoare (permanentă) formată din unirea mai multor pâraie şi care se varsă într-un fluviu, în alt râu, într-un lac etc. nume generic dat vastelor întinderi de ape stătătoare, adânci şi sărate, de pe suprafaţa Pământului, care de obicei sunt unite cu oceanul printr-o strâmtoare; parte a oceanului de lângă ţărm ridicătură a scoarţei pământului mai mare decât dealul, de obicei stâncoasă şi depăşind înălţimea de 800 de metri; formă complexă de relief, de mare întindere, aproape plană, situată la o altitudine relativ ridicată şi străbătută de văi prelungi depresiune, adâncitură de teren alungită, străbătută (permanent sau vremelnic) de o apă curgătoare; regiune de şes situată sub nivelul ţinuturilor din jur (şi udată de o apă curgătoare)

Vale

Munte Climă

Râu Mare Podiş Comună

Sat Judeţ Regiune

2. Stabileşte valoarea de adevăr a frazelor următoare (Adevărat / Fals): a. România este o ţară mediteraneană. b. Câmpia Bărăganului este una dintre cele mai importante câmpii ale României. c. România se învecinează în partea de nord cu Ucraina şi cu Rusia. e. Bucureşti se află pe râul Dâmboviţa. f. Clima României este temperat – continentală, cu patru anotimpuri. 198

3. Completează textul următor, utilizând cuvintele din chenar: munţi ţara Dunărea capitala dealul nord-estul sud-estul Bărăganului

Abdul a ajuns de câteva zile în România, o ţară din __________ Europei. A venit aici cu o bursă de studii, fără să ştie prea multe despre această ţară. Pentru început a ales să străbată ______ în lung şi-n lat, cu trenul. A văzut forme de relief cunoscute, dar şi _________ stâncoşi înalţi. În sudul ţării, calea ferată merge paralel cu _____________, aşa că a avut ocazia să admire traseul celebrului fluviu. A călătorit de la Bucureşti, ___________ ţării, spre Iaşi, un oraş din _______________ României. Astfel a avut ocazia să treacă şi prin Câmpia ______________. Apoi a trecut munţii, în Transilvania, pentru a ajunge şi la Cluj. Aici s-a suit în __________ Clujului cu câţiva prieteni români. 4. Vă aflaţi la Centrul turistic din Bucureşti. Imaginaţi un dialog prin care să aflaţi informaţii despre locuri pe care să le vizitaţi în România. Puteţi utiliza următoarele fraze: Pentru a solicita informaţii: Bună ziua! Am nevoie de informaţii legate de ........................... Nu vă supăraţi, aţi putea să-mi spuneţi....................................... Fiţi amabilă, care sunt locurile pe care mi-aţi recomanda să .............. Şi cum aş putea să ajung acolo? Care sunt mijloacele de transport pentru .............................................. Există pensiuni în zona respectivă? Aveţi datele de contact? Verificarea informaţiei: Puteţi repeta, vă rog? Nu este foarte clar pentru mine. Îmi recomandaţi să nu mă abat de la traseu? Aţi putea repeta datele de contact? Nu cred că am notat bine numărul de telefon. Încheierea conversaţiei: Vă mulţumesc pentru amabilitate! Mulţumesc de / pentru ajutor! Mulţumesc frumos! 5. Potriviţi cele două jumătăţi de proverb, astfel încât să aibă înţeles:

199

Fie pâinea cât de rea Cine n-a dormit pe piatră între străini Ca în ţară la tine, Omul sfinţeşte

nu ştie preţul rogojinii de acasă. tot mai bună-n ţara ta. locul. nu-i nicăieri bine.

6. Oferiţi răspunsul corect: România este situată în a. sud-estul Europei b. Peninsula Balcanică c. Europa centrală Capitala ţării este: a. Braşov b. Bacău c. Bucureşti d. alt răspuns ________ Alegeţi seria care conţine enumerarea de oraşe mari din România: a. Sighet, Bârlad, Sânnicolau Mare, Filiaşi, Caracal; b. Vatra Dornei, Herculane, Borsec, Băile Felix, Predeal; c. Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, Constanţa, Braşov; d. Mamaia, Neptun, Jupiter, Costineşti, Eforie Sud; e. Arad, Oradea, Suceava, Tulcea; f. Moşniţa Nouă, Apoldu de Sus, Polovragi, Slătioara, Bragadiru.

Lecţia 2
Personalităţi reprezentative (scriitori, artişti, sportivi etc.) A. REALITĂŢI ŞI CUVINTE Citeşte şi reţine !
Personalitate/VIP: domnitor, rege, preşedinte, prinţ, voievod, prefect, scriitor, poet, prozator, povestitor, dramaturg, sculptor, compozitor, vedetă, sportiv (persoană), actor, ctitor

B. EXPLORARE CULTURALĂ
În anul 2006 televiziunea publică din România (TVR) a organizat şi prezentat o emisiune cu titlul Mari români. Emisiunea şi-a propus să aducă în atenţia publicului din România personalităţi marcante ale istoriei românilor, ale vieţii politice, artistice sau sportive. Au fost 200

propuse votului nume precum: împăratul Traian, Burebista – primul rege dac, Decebal, Mircea cel Bătrân, Vlad Ţepeş, Ştefan cel Mare, Mihai Viteazul, Dimitrie Cantemir, Tudor Vladimirescu, Alexandru Ioan Cuza, regele Carol I de Hohenzollern, regele Ferdinand I, regina Maria a României, Ecaterina Teodoroiu, regele Mihai I, Nicolae Ceauşescu şi preşedinţii post-decembrişti ai ţării. De asemenea au fost pomeniţi: Mihai Eminescu, Constantin Brâncuşi, Eugen Ionescu, Mircea Eliade, Emil Cioran, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Nichita Stănescu sau nume ale sportivilor cu mari succese internaţionale: Nadia Comăneci, Gheorghe Hagi sau Gabriela Szabo. Învingător a ieşit domnitorul Moldovei, Ştefan cel Mare (1457 – 1504), personaj istoric perceput de majoritatea românilor drept un domnitor credincios ce a ctitorit numeroase mănăstiri, dar şi o personalitate a vieţii politice medievale, care a reuşit să aducă Moldova acelor timpuri la apogeul întinderii sale.
1. Numiţi câteva personalităţi marcante ale regiunii sau ţării de provenienţă. 2. Care au fost domeniile în care s-au remarcat? Detaliaţi aceste aspecte.

Exerciţii:
1. Asociază cuvintele cu definiţiile potrivite: personalitate domeniu rege scriitor politic sportiv cultural

2. Care dintre următoarele fraze este adevărată şi care este falsă? Alexandru Ioan Cuza a fost domnitor al Principatelor române. Unul dintre cei mai importanţi fotbalişti români este Gheorghe Petrescu. Ştefan cel Mare a fost ales prin votul românilor ca fiind cel mai mare român al tuturor timpurilor. Mircea Eliade a fost istoric al religiilor. Burebista este al doilea rege dac. Carol I este întemeietorul / primul rege al românilor.

201

3. Citeşte şi completează textul, utilizând numele proprii din chenar: Nadia Comăneci Mircea Eliade Ştefan cel Mare Carol I Nicolae Ceauşescu Mircea cel Bătrân

Luli a sosit în România acum o lună. Soţul ei lucrează pentru o multinaţională cu sediul în Bucureşti. Pentru a se obişnui cu ţara, cu oamenii şi cu locurile în primele săptămâni au călătorit. Asemeni prietenului lor Abdul, au străbătut ţara în lung şi-n lat. Au vizitat partea de nord, unde sunt ctitoriile lui _________________________, domn al Moldovei din 1457 până în 1504. Apoi au ajuns la Bârlad, oraşul natal al celei mai faimoase gimnaste din România _____________________. Moldovenii li s-au părut ospitalieri. Au revenit în Bucureşti pentru a vizita strada Mântuleasa, care e celebră. ____________________________, un mare istoric al religiilor şi scriitor român a scris despre această stradă. Tot aici au văzut Palatul Regal, construit din ordinul primului rege al României __________________________. Apoi au văzut Casa Poporului, actualul Palat al Parlamentului. Este una dintre cele mai mari clădiri din lume. Dictatorul comunist ________________________________ a ordonat ridicarea ei. Au părăsit Bucureştiul şi s-au îndreptat spre valea Oltului. Au dorit să vadă şi o mănăstire din această zonă. Au ales Cozia. Domnitorul ___________________________ este cel care a construit-o. Apoi au plecat spre Sibiu, un oraş important din Transilvania. Aici se simte influenţa germană. Casele săseşti amintesc de casele pe care le-au văzut în Germania. Sunt construite temeinic. 4. Potriveşte personalitatea cu domeniul în care s-a remarcat: Mihai Eminescu Alexandru Ioan Cuza Gabriela Szabo Mircea cel Bătrân Regele Mihai Emil Cioran Ilie Năstase Constantin Brâncuşi Nicolae Grigorescu Ion Creangă Traian Politică / domnitor Literatură / eseistică Tenis Politică / împărat Atletism Politică / rege Pictură Politică / împărat Literatură / Poezie Sculptură Politică / preşedinte

5. Corectaţi următoarele propoziţii, dacă este cazul: 202

Nadia Comăneci a fost o jucătoare de tenis celebră. Regele Carol I a fost primul rege al României, urmat fiind la tron de Ferdinand I, Carol al II-lea şi Mihai I. Mihai Eminescu a fost un poet care a scris literatură pentru copii. Ştefan cel Mare a fost domnitor al Munteniei şi Dobrogei. Mircea cel Bătrân a ctitorit mănăstirea Cozia. Ilie Năstase a câştigat Cupa Mondială la fotbal împreună cu echipa României în 1990, în Italia. Constantin Brâncuşi a fost sculptor. 6. Discutaţi următoarele afirmaţii. Sunteţi de acord cu ele? Dacă da, de ce? Dacă nu, de ce? Trebuie să-ţi cinsteşti înaintaşii şi să respecţi pe cei care au făcut istoria ţării. Tinerii trebuie să înveţe despre marile personalităţi ale unui popor. Este nevoie să ne amintim de eroii noştri.

Unitatea 2

Despre români
„Noi am schimbat lângă Balcani porecla în renume!” (Vasile Alecsandri)

Scurtă prezentare: etape fundamentale din istoria românilor A. REALITĂŢI ŞI CUVINTE Citeşte şi reţine !
dac cneaz a întemeia domnie prinţ regenţa republică tratat roman cnezat ban voievod principat regat război cucerire „descălecat” banat voievodat rege boier armată apărare întemeiere domn / domnitor principe regent preşedinte alianţă

Lecţia 1

203

voievod al vaniei) Transilvaniei şi regent al Ungariei (1446 – 1452) 1330 . Conflict între Ţara Românească şi Regatul Ungariei. Ţara Românească şi Transilvania 1397 – 1418 Mircea cel Bătrân Domn al Ţării Româneşti Anexează Ţării Româneşti ţinutul Dobrogei. pecenegii. Bătălia de la Posada Carol Robert de Anjou 1359 Dragoş din Maramureş „Descălecatul” Ţării Moldovei Trei state medievale locuite de români Moldova. goţii. Lupte cu Imperiul Otoman (în bătălia de Nobil maghiar de origine 1441 – 1456 Iancu Corvin de la Bălgrad a fost ucis). duce războaie cu Imperiul Otoman. Perioada Data Antichitate 101 – 106 Dacia este cucerită. Regele Decebal Împăratul Aurelian În urma retragerii trupelor rămâne o populaţie daco-romană.204 Personalitatea istorică Război daco-roman Retrage trupele romane Evenimentul Rezultatele Împăratul Traian. a fost ban al TransilSeverinului. Gelu. Glad. Menumorut Basarab Întemeietorul Formaţiuni prestatale româneşti Ţara Românească Cei trei cneji întemeiază primele formaţiuni prestatale Domnitorul este considerat întemeietorul statului medieval de la nordul Dunării care se numeşte Ţara Românească (sau Valahia. Dragoş din Maramureş întemeiază statul medieval al Moldovei. vandalii. 275 Secolele VI – XIII Evul mediu Secolul XIII Basarab Întemeietorul vs. cumanii. Perioada marilor migraţii (slavii. tătarii). Muntenia. română din Principatul (voievod al Hunedoara Transilvaniei. începe romanizarea ei. ungurii.

Vasile Alecsandri. 205 .Perioada Domn al Ţării Româneşti Războaie cu Imperiul Otoman. Rosetti. Alianţă cu Cazimir Jagello. încheie alianţe cu Regatul Ungariei. Ţara Românească şi Transilvania. 1599 – 1601 Mihai Viteazul (ban al Craiovei. Ion Eliade Rădulescu. Avram Iancu. în 1601 este ucis. Anul 1848 este an revoluţionar în toată Europa. Regatul Ungariei. regele polon. C. capul său este dus sultanului Mehmet al II-lea. Ion Ghica. iar capitala să fie la Bucureşti. domnitor al Ţării Româneşti. Data Personalitatea istorică Evenimentul Rezultatele 1456 – 1562 Vlad Ţepeş 1457 – 1504 Ştefan cel Mare Domnitor al Moldovei Războaie cu Ţara Românească. Mihail Kogălniceanu Alexandru Ioan Cuza Unirea Principatelor Revoluţia de la 1848 Epoca modernă 1859 În cadrul unor întâlniri între boierii din cele două Principate (Moldova şi Ţara Românească) se ia hotărârea ca cele două state să se unească sub un domnitor comun. Este închis la Buda. Duce lupte împotriva Imperiului otoman. Moldovei şi Transilvaniei) În 1600 – unifică cele trei ţări române 1848 Nicolae Bălcescu. 1476 – este ucis.A. în castelul lui Matyas Corvin. Imperiul Otoman (celebră e Bătălia de la Vaslui – 1475 când îl învinge pe Soleiman Magnificul). Este primul domnitor care îşi propune şi reuşeşte să unifice Moldova. noul stat să se numească Principatele Unite.

care mai fusese Rege al României. Vasile Goldiş. Anglia şi Rusia). îi urmează la tron fiul său. un an mai târziu. Carol al II-lea abdică. i se adaugă Transilvania. Mihai I. Banatul. împotriva Germaniei. (1919). Bucovina. România pierde teritorii în timpul celui de-al doilea război mondial. respectiv Rusiei Sovietice. Nordul Bucovinei şi Basarabia revin Ungariei Hortiste. Carol al II-lea Rege al României Perioada Data 1866 1877 – 1878 Carol I Sub conducerea lui Carol I. România intră în război de partea Germaniei naziste. Iuliu Maniu. format din regiunile Moldova şi Muntenia. Ştefan Cicio Pop Marea Unire La Alba Iulia se proclamă unirea teritoriilor locuite majoritar de români. 1881 1914 Regele Ferdinand (Întregitorul) Regele Ferdinand este de acord cu intrarea României în război (în 1916) de partea Antantei (Franţa. Tot în 1940. Basarabia apoi.206 Personalitatea istorică Carol I de Hohenzollern Sigmaringen Începe dinastia Hohenzollern-ilor Războiul de independenţă Vine în România. este numit principe al Principatelor Unite Evenimentul Rezultatele Carol I Începe Primul Război Mondial Regatul Principatele Unite devin Regatul României. 1918 1940 . România îşi dobândeşte independenţa faţă de Imperiul Otoman. Regatului României. Nordul Transilvaniei.

În primăvara lui 1990 se organizează alegeri. dar nordul Bucovinei şi Basarabia intră în componenţa URSS. Preşedintele ales este Ion Iliescu Iliescu este ales preşedinte al României. 1996 Ion Iliescu (de orientare socialistă) Emil Constantinescu 2004 Ion Iliescu Preşedinte 2007 Traian Băsescu Preşedinte Constantinescu câştigă alegerile din partea unei grupări de partide (din care fac parte PNL şi PNŢ. Revine în România abia în 1990. partide ce au fost interzise în cei 50 de ani de comunism). în urma căreia dictatorul comunist Nicolae Ceauşescu este înlocuit de la conducerea ţării. iar în 1967 devine preşedinte al Republicii Socialiste România. Regele Mihai I abdică forţat şi pleacă în exil. Regimul comunist se instaurează în România. România este acceptată ca membru NATO (Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord). În 15 decembrie 1989 începe la Timişoara Revoluţia română. Ceauşescu devine prim secretar al PCR (Partidul Comunist Român).Perioada Regele Mihai Sfârşitul războiului Data Personalitatea istorică Evenimentul Rezultatele 1945 1947 Mihai I Abdicarea regelui 1965 – 1989 Nicolae Ceauşescu Prim secretar/preşedinte al României 1989 Revoluţia română 1992 Preşedinte Preşedinte al României România recuperează nordul Ardealului. 207 . România este acceptată ca membru al Uniunii Europene.

domn. o asociaţie suveranul unui regat. vodă mare stăpân de pământ (care deţinea. monarh Rege Ban Principe Boier Preşedinte 208 . XV. persoană care deţinea acest rang titlu purtat de conducătorul unui principat şi de membrii unor familii princiare. Există vreo personalitate care seamănă cu personalităţile prezente în istoria românilor? Exerciţii: Expresii: A fi turc – a fi foarte încăpăţânat. voievod. persoană care deţine puterea supremă într-un regat. 3. o instituţie. persoană din aristocraţia feudală persoană care conduce un organ de stat. Potriveşte cuvintele cu definiţiile corespunzătoare: Domnitor (titlu şi funcţie de) mare dregător în Țara Românească după sec. uneori. (şi în forma mare ban) (titlu purtat de) boierul care guverna Banatul Severinului. aşa sunt şi faptele lui. Care sunt cele mai importante etape ale istoriei regiunii / ţării de unde proveniţi? 2. a nu ţine seama de nimic Turcul plăteşte – se spune despre cineva care este silit să plătească. a nu vrea să înţeleagă. prietenii lui Doar nu dau / nu vin turcii – se spune spre a modera graba neîntemeiată a cuiva 1. regale sau imperiale conducător absolut al ţării. paguba sau cheltuiala făcută de alţii Cum îi turcu-i şi pistolul – cum e omul. vrândnevrând. apoi Oltenia. o organizaţie de stat. Cine sunt cele mai importante personalităţi ale istoriei regiunii / ţării de unde aţi venit? Care sunt faptele prin care s-au remarcat? Povestiţi. (În Muntenia) Cel mai înalt rang boieresc.1. şi o funcţie înaltă în stat).

] Partidul Naţional Ţărănesc. Completaţi propoziţiile de mai jos.. s-a format în 1926 [. Brătianu.I. în practică..]. în frunte cu familia Brătianu. s-a revenit la sistemul pluripartinic. Ştefan cel Mare a fost domnitor al Moldovei din ________ până în _________ Ţara Românească şi Moldova s-au unit în _________..N.” (fragment extras din manualul Istoria românilor. utilizând datele din chenar: 101 – 102 1457 – 1504 1330 1859 105 – 106 1600 În ___________ şi ___________ au avut loc războaiele daco-romane. Mihai Viteazul a făcut unirea celor trei ţări române în anul _______. Noul partid reunea în jurul său largi segmente ale centrului spectrului politic pentru a se opune liberalilor..C. 145 – 146) După cei cincizeci de ani de comunism.m) ale unificării celor patru regiuni din punct de vedere administrativ şi legislativ. P. 19??. condus de I..L.]. sub Al. era reprezentantul tuturor categoriile sociale [. În anul ___________ a avut loc bătălia de la Posada. grupată în jurul marilor familii de bancheri şi industriaşi. [..] condus de Iuliu Maniu. [.I. celălalt partid principal din perioada interbelică. În ___________ Carol I este ales principe în Ţările Române.] Perioada 1922 – 1926 a fost epoca unor mari succese liberale. Asociaţi domnitorii cu ţările în care au domnit: Mircea cel Bătrân Ştefan cel Mare Vlad Ţepeş Mihai Viteazul Dimitrie Cantemir Ţara Românească Moldova Transilvania 4. Numiţi câteva articole de îmbrăcăminte tradiţionale din zona / ţara de unde proveniţi. Cuza. 3. 209 . când în România exista doar partidul Comunist Român (PCR). p. Citiţi textele de mai jos şi răspundeţi la întrebări: „Partidul Naţional Liberal a reprezentat.2... [. Aflat la putere.. Humanitas.. cel mai puternic partid politic al perioadei interbelice. Era condus de aşa-numita oligarhie financiară.. n. a reuşit să rezolve problemele dificile ale organizării noului stat întregit (după 1918.

Carol I  În timpul acestui rege s-a făcut România Mare a. Mihai Viteazul b. regele Carol I  A fost domn al Moldovei vreme de 47 de ani: a. Matei Corvin d. 2. 1. pe scena politică românească există trei partide politice importante: Partidul Democrat Liberal (PD-L). Ştefan cel Mare d. Cine sunt personalităţile aflate în fruntea acestora? 3. Vasile Lupu c. aflate în opoziţie. REALITĂŢI ŞI CUVINTE Citeşte şi reţine ! personalitate domnitor cneaz personaj domn exil istoric voievod a ctitori ctitor 210 . Ferdinand I c. Ferdinand I c. Matei Basarab b. Alxandru Ioan Cuza Lecţia 2 Personalităţi istorice reprezentative A. Dromichetes c. Încercuiţi răspunsul corect:  A fost rege al dacilor: a. Partidul Social Democrat (PSD) şi Partidul Naţional Liberal (PNL). Carol al II-lea b.Astăzi. Care este situaţia în România de azi? Care sunt principalele partide politice? 5. Împăratul Traian b. Numiţi cele mai importante partide politice ale perioadei interbelice. Decebal  A fost primul domnitor care a unit cele trei ţări române: a. Dimitrie Cantemir  A fost primul rege al României: a. Vlad Ţepeş c. Mihai I b. aflat la guvernare.

o înşiruire de personalităţi importante. Povestiţi despre personalităţi marcante ale istoriei şi culturii regiunii / ţării de unde proveniţi. Este. domnitori precum Constantin Brâncoveanul. care s-au remarcat prin cultură aleasă dobândită în şcoli din afara Ţărilor române ori care au fost strategi redutabili şi diplomaţi remarcabili ai timpurilor lor. doamne! – chipurile. bătălii de cucerire sau apărare ori revoluţii. 2. Matei Basarab. unei epoci. al limbilor şi al culturii spirituale şi materiale a popoarelor din Orient concepţie şi mod de exprimare specifice unei arte sau unui artist. domn Domnitor Orientalist 211 . Potriveşte cuvintele cu definiţiile corespunzătoare: A ctitori specialist în orientalistică. unei şcoli artistice naţionale conducător absolut al ţării. Dimitrie Cantemir – domni care au fost personalităţi ale culturii româneşti. 1. Vlad Ţepeş. Trebuie reţinut faptul că personalităţi istorice precum Neagoe Basarab. Exerciţii: Expresii: A lăsa în plata domnului – a lăsa pe cineva să-şi decidă singur destinul Vezi. unui curent. în acel grup de discipline care se ocupă cu studiul istoriei. în aceeaşi măsură. a nu se sfii să spună cuiva în faţă lucruri neplăcute Câţi iepuri la biserică – niciunul. EXPLORARE CULTURALĂ Istoria românilor nu înseamnă doar evenimente. vorba vine A nu fi uşă de biserică – a nu respecta morala religioasă A nu fi dus la biserică – a nu respecta convenienţele sociale. Vasile Lupu. Mircea cel Bătrân.B. niciuna 1. Ştefan cel Mare sau Mihai Viteazul au rămas în istoria românilor ca strategi şi personalităţi politice ale timpurilor lor. Comparaţi realizările lor cu cele ale domnilor români. creatori de stiluri arhitectonice sau scriitori care au susţinut cultura românească. Există în aceleaşi epoci.

în care sunt expuse. Aceasta este ___________________ a unui domnitor. Vasile Lupu este ctitor al bisericii „Trei Ierarhi” din Sibiu. problemele fundamentale ale unei discipline 2. Cantemir a fost primul ________________ din cultura română. utilizând cuvintele din chenar: Trei Ierarhi ctitorie carte Dimitrie Cantemir Vasile Lupu turcească muzica orientalist Abdul a călătorit până la Iaşi. A fost interesat de fondul de _________. Asociaţi domnitorul cu ţara în care a domnit: Dimitrie Cantemir Vasile Lupu Ştefan cel Mare Constantin Brâncoveanul Vlad Ţepeş Iancu Corvin Matei Basarab Moldova Ţara Românească Transilvania 3. Acesta a scris un tratat despre _________________ __________________. sau are legătură cu el lucrare cu caracter special. a funda o biserică. o mănăstire care aparţine lui Brâncoveanu. Apoi s-a dus la Universitate. metodic. Numele lui este ________________. Stabiliţi valoarea (Adevărat / Fals): de adevăr a următoarelor propoziţii Dimitrie Cantemir a fost domn al Moldovei. Completaţi textul. 212 . 4. A văzut în prima zi biserica _______________________. Vasile Lupu a fost în relaţii bune cu Matei Basarab. Matei Basarab a înlocuit slavona cu limba română în cancelarii. A auzit că poate vedea _____________ scrise de domnul Moldovei ___________________. Oraşul e un important centrul universitar.Tratat Biserică Stil Brâncovenesc clădire destinată celebrării unui cult creştin a întemeia. El a scris Tratatul de muzică turcească. Constantin Brâncoveanul este promotor al stilului brâncovenesc.

REALITĂŢI ŞI CUVINTE Citeşte şi reţine ! român caracteriza caracter stereotip portret propriu românesc caracterizare caracteristică pozitiv moral străin româneşte autocaracterizare trăsătură negativ fizic Lecţia 3 213 . Astfel. Ştefan cel Mare. Radu de la Afumaţi. Ana Pauker. Petru Groza. Leonte Răutu. Unde a crescut şi din ce cauză a ajuns în ţara respectivă? 3. a ajuns domn al Moldovei. Constantin Brâncoveanul c. iar apoi răspundeţi la întrebări: Dimitrie Cantemir a fost fiul domnitorului Constantin Cantemir. Alexandru cel Bun 6. Vlad Ţepeş. muzica. Mircea cel Bătrân. A ajuns să cunoască folclorul musulman. Ieremia Movilă. Cine a fost Dimitrie Cantemir? 2. Matei Basarab. Alegeţi din seriile de mai jos pe cele care conţin nume de domnitori importanţi: a. După moartea tatălui său. Ce feluri de cărţi a scris? 5. devenind primul orientalist moldovean. Dimitrie Cantemir. Gheorghiu Dej e. Petru Rareş. 1. Înalta Poartă l-a luat ostatic pe tânărul prinţ. A scris tratate despre muzica turcească şi despre religia mahomedană. A fost aliat şi sfătuitor al ţarului Petru cel Mare. Care a fost legătura cu Petru cel Mare? Caracteristici ale românilor A. Mihail Kogălniceanu. Avram Iancu. Ion Heliade Rădulescu d. Acolo a primit timp de douăzeci de ani o educaţie aleasă.5. Pentru a se asigura de fidelitatea domnitorului. Basarab Laiotă b. înţelepciunea arabă. Gh. Nicolae Bălcescu. Vasile Lupu. Care au fost domeniile pe care a ajuns să le stăpânească? 4. Dimitrie a fost crescut la Istanbul. Citiţi textul de mai jos.

EXPLORARE CULTURALĂ Se poate discuta despre atribute pozitive sau negative ale unei populaţii. de viaţă. temperamentali. informaţia permite un anumit comportament. totuşi. Descoperiţi România şi românii. tradiţionali. palavragii. încercaţi să aflaţi ce se ascunde în spatele cuvintelor. Nu trebuie uitat.B. dornici de progres. buni vorbitori de limbi străine. cerşetori. chiar dacă acest lucru înseamnă să vorbim în termeni foarte generali şi simplificatori. avut 214 . faptul că trăim într-o lume extrem de diversă. muncitori. pentru că nu permit celui care crede în ele să cunoască şi apoi recunoască realitatea. descurcăreţ a fi vioara-ntâi – a fi în prim-plan a fi pierde-vară / târâie-brâu / suflă-n-vânt – a fi un om pe care nu te poţi baza a fi putred de bogat – a fi foarte înstărit. balcanici. Nu uitaţi că de cele mai multe ori se spune despre cineva că este într-un anume fel. Riscul pe care îl implică orice generalizare este acela de a considera că toţi cei despre care se vorbeşte sunt la fel. corupţi. Multe dintre imagini se contrazic. Deci. pentru început. Străinii spun că românii sunt: hoţi. adaptabili. Generalizările de acest fel sunt perdante. Câştigul unei generalizări de acest fel este de a fi înarmat cu informaţii despre cel pe care nu-l cunosc. latini. Ce spun românii despre ei? Ce spun străinii despre români? Românii spun că sunt: ospitalieri. descurcăreţi. 1. înapoiaţi. neinstruiţi. şmecheri. leneşi. artişti. Minimală sau parţial greşită. leneşi. Şi mai multe se pot asocia altor neamuri. deci ştiu cum să mă comport cu el. dacă doriţi. inimoşi. autentici. Ştiu ceva despre celălalt. muncitori. neghiob a-(i) merge mintea (brici) – a fi extrem de isteţ. victime. necivilizaţi. murdari. apoi întocmiţi-vă propria… generalizare. hoţi. Care sunt trăsăturile care sunt asociate grupului / poporului dumneavoastră? Cum v-aţi caracteriza? 2. Care sunt imaginile adevărate / greşite care există / pe care le aveţi despre dumneavoastră şi poporul căruia îi aparţineţi? Exerciţii: Expresii: a fi greu de cap – slab din punct de vedere intelectual Lemn –Tănase – nătâng. odată ce aţi aflat ce se spune despre români.

neschimbat care munceşte. 3. de originalitate. de a fi activ. acelaşi. sau lipsit de însuşiri bune care conţine o afirmaţie. ai de-a face cu oameni care nu sunt _____________ cu străinii. Inteligenţi Superficiali Vorbăreţi Rafinaţi Băutori Săraci Ordonaţi Civilizaţi Românii Italienii Americanii Ruşii Brazilienii Germanii Francezii Spaniolii 215 . ______________. o aprobare sau acceptare care denotă lipsă de personalitate. lucru.1. Când Abdul s-a hotărât să vină în România. O să vezi că uneori sunt ______________. care ia parte nemijlocit la procesul de muncă trăsătură predominantă a unei fiinţe. i-a spus Amal. fenomen Stereotip Muncitor Leneş Pozitiv Negativ 2. Asociaţi trăsăturile caracterologice cu cei cărora credeţi că li se potrivesc. Abdul era interesat de felul de a fi al românilor. dar alteori dimpotrivă. El i-a spus şi ce îl aşteaptă în România. utilizând cuvinte din textul Explorare culturală: Amal este un bun prieten al lui Abdul. Potriveşte cuvintele cu definiţiile corespunzătoare: Caracteristică căruia îi lipseşte dorinţa de a munci. Discutaţi apoi cu ceilalţi colegi despre asemănările şi diferenţele de opinie. Românii sunt firi ____________. Nu toate oraşele sunt _________________. căruia îi e lene care exprimă o negare. Uneori. Amal l-a sfătuit nu doar în privinţa facultăţii pe care să o aleagă. Completaţi textul următor.

dormitor. aspirator. foişor 216 . terasă. bancă. livadă. televizor. uscător de păr curte. aragaz. românii îşi rezolvă problemele cu ajutorul cunoştinţelor. dulap maşină de spălat. bucătărie. suburbie. fier de călcat. Unitatea 3 Locuinţa „Slobozi-ne gazdă-n casă. hol / coridor. bibliotecă. scări. birou. mahala. oferind exemple pro şi contra: Românii sunt oameni primitori. frigider. administrator de bloc masă. scară. balcon etaje. mobilier de grădină. cuptor cu microunde. cafetieră. canapea / sofa. baie. Uneori. cameră de zi /sufragerie. pat.4. baie. zonă. camere sufragerie. interfon. casa scărilor. scaun. Românii sunt oameni leneşi cărora le place să îşi asume lucrurile bune făcute de alţii. scări. bucătărie. REALITĂŢI ŞI CUVINTE Citeşte şi reţine ! Casă Vilă Apartament Bloc Mobilă Aparatura electrocasnică Grădina cartier. Discutaţi în perechi următoarele afirmaţii. care au o legătură puternică cu străinii.” (Folclor) Lecţia 1 O locuinţă în România A. că afară plouă de varsă. dormitor. video. masă pentru televizor. cheie etaj. Familia este foarte importantă pentru un român.

Comparaţi cu ceea ce aţi aflat despre locuinţele românilor. liniştită a face casă bună cu cineva – a trăi în linişte casă de economii – instituţie publică. care se ocupă cu strângerea disponibilităţilor băneşti ale populaţiei casă de cultură – instituţie culturală în care au loc diferite manifestări educative specialitatea casei – produs (culinar) specific al unui restaurant. 2. Majoritatea au câte patru etaje şi se găsesc în zona de margine a oraşelor. de creditare. sau odaia. Cât de importantă este locuinţa pentru oamenii din regiunea dumneavoastră de provenienţă? Ce simbolizează ea? Exerciţii: Expresii care conţin cuvintele: casă / acasă Casă de piatră! – urare pentru cei care s-au căsătorit a-i fi cuiva casa casă şi masa masă – a avea o viaţă tihnită. dormitor şi baie. Sunt apartamente care au şi balcon. Odată cu regimul comunist. rudele apropiate aşa mai vii de-acasă – acum te înţeleg a nu-i fi cuiva boii acasă – a fi prost dispus. bucătărie. extrem de valorizat. în România au început să se construiască blocuri. Casele tradiţionale ale românilor nu sunt prea mari. fiind mobilate şi având mai multe dintre facilităţile vieţii moderne. supărat a nu avea cei şapte ani de-acasă – a fi prost crescut a-l / o căuta moartea acasă – a fi decrepit(ă) a întoarce casa pe dos – a căuta prin toată casa 217 . Ele aveau la începutul secolului trecut una sau două încăperi cum ar fi tinda şi camera de locuit. Cum arată o casă sau un apartament în regiunea / ţara de unde veniţi? Povestiţi-ne. Astăzi. Casele mari se numesc vile. cu două sau trei camere. Un apartament de bloc este format din: hol.B. camera de zi sau living. 1. Casele de la sat au curte (ogradă) şi grădină sau livadă. casele sunt mult mai spaţioase. EXPLORARE CULTURALĂ Casa este un loc esenţial pentru români. fiind uneori şi o modalitate de a-şi demonstra puterea economică. al unei gospodine cei de-acasă – conaţionalii.

iar __________ este foarte liniştit. dulce casă. mai rămâne să cumpere un ____________ în dormitor. prietenii vor putea veni în vizită. cumpără-ţi un vecin. o ___________ şi un ___________. Nu mai vrea să locuiască în aceeaşi casă cu părinţii. mai ales o ________________ unde să doarmă. 3. deci nu poate găti. Au mâncat rapid câteva shaorma la fast-food. o ____________ de televizor în sufragerie şi câteva _____________. Maria va ieşi în oraş cu Ahmed şi Aysa. Trebuie să achiziţioneze __________ nouă. Aysa şi Petre şi au ieşit cu toţii în oraş. Completaţi următorul text. Noul cartier este foarte liniştit. Apoi.1. o baie. Spuneţi dacă afirmaţiile sunt adevărate sau false (A/F): Maria nu a absolvit facultatea. aşa că tocmai s-a mutat la bloc. dar şi-a dat seama că încă nu are _____________. Nu-ţi cumpăra casă. Potriviţi cuvintele din cele două coloane: Exemplu: Apartament – Sufragerie Bloc Curte Cabană Pajişte Hotel Balcon Casă Recepţie 2. Care dintre următoarele acţiuni pot fi efectuate de către un bărbat şi care de către o femeie: Cumpără mobilă Mută mobila Cumpără o casă Face curăţenie în apartament Duce gunoiul Dă cu aspiratorul 218 . 5. Apoi. utilizând cuvintele potrivite din chenar: scaune vecini balcon cartierul mobilă aragaz bucătărie masă canapea dulap Maria a absolvit facultatea şi s-a angajat. Noii ei ______________ i se par foarte simpatici. Noul apartament are două camere. o baie şi o bucătărie. acasă. 4. Aseară a vrut să-şi facă ceva de mâncare. Potriviţi proverbele: Nicăieri nu-i ca Casă. Apartamentul ei are două camere. I-a sunat pe Abdul.

coleg de apartament / cameră Lecţia 2 B... oamenii locuiesc mai degrabă în apartamente. chirie. chiriaş. Gândiţi-vă la produsele de mobilier pe care le-aţi cumpărat recent sau aţi dori să le cumpăraţi. EXPLORARE CULTURALĂ Tipul de locuire este influenţat fie de factori socio-economici. proprietar / gazdă.. Joc de rol Imaginaţi o situaţie în care mergeţi la magazin şi cumpăraţi mobilă pentru noul apartament.6. majoritatea locuiesc în case. utilităţi gazdă. Închiriaţi sau cumpăraţi o locuinţă proprie? A. 219 . cred că.? Vă rog frumos să mă ajutaţi. apartament / casă decomandat(ă). dar cred că nu se potriveşte. REALITĂŢI ŞI CUVINTE Citeşte şi reţine ! Închiriere Găzduire anunţ de închiriere.. Îmi pare rău.. proprietar.. la bloc.! Fiţi amabil(ă). (Expresii pentru a refuza politicos) Mulţumesc (frumos).. Utilizaţi cuvintele studiate în această lecţie.. datorită aglomerării şi spaţiului redus... anunţ de găzduire... utilizaţi formulele de politeţe de mai jos: (Expresii pentru a solicita ajutorul) Nu vă supăraţi.. aţi putea să mă ajutaţi. contract de închiriere..... fie de spaţiul limitat. dar . În marile oraşe.. Vă mulţumesc. Ce anume aţi vrea să cumpăraţi şi nu aţi găsit încă în magazine? Care sunt lucrurile de care aţi avea nevoie? 7. de asemenea.. în vreme ce în oraşele mai mici sau în mediul rural..

de la părinţi sau alte rude. Cum găsiţi un apartament / o casă în regiunea din care proveniţi? Care sunt primii paşi pe care îi faceţi pentru a obţine un spaţiu în care să locuiţi? (Se discută avantaje / dezavantaje ale locuirii în aceste forme). iar chiriaşii sau cei care stau în gazdă sunt studenţii care vin din oraşe mici. Cursanţii sunt împărţiţi în grupe care vor citi şi comenta următoarele anunţuri: Anunţ pentru chirie Pentru gazdă 220 . Cei care aleg să stea în gazdă locuiesc în acelaşi imobil cu proprietarul casei. Cluj. În marile centre universitare. 2. 3. Ce trebuie să luaţi în considerare când doriţi să vă găsiţi un apartament / o casă? (Spre exemplu: costurile.Cei mai mulţi sunt proprietarii apartamentelor sau caselor în care locuiesc. În foarte multe cazuri. cum ar fi Bucureşti. tinerii din România nu îşi permit financiar să îşi cumpere un apartament şi de aceea optează pentru variante precum a sta în gazdă sau a sta în chirie. 1. Discutaţi avantajele / dezavantajele locuirii cu chirie / în gazdă.) Exerciţii: 1. numărul de persoane cu care se poate sta în acelaşi spaţiu. Acestea au fost fie moştenite. Iaşi ori Timişoara chiriile sunt mai mari decât în oraşele mici. zona în care se găseşte. fie au fost cumpărate. Cei care stau cu chirie locuiesc singuri în apartamentul sau casa închiriate.

Apoi. Aş putea reveni. Trebuie să vadă dacă preţul include sau nu şi __________ legate de încălzire. Fiecare grup trebuie să imagineze un dialog prin care să afle informaţii despre apartamentul sau casa pe care doresc să le închirieze. vă rog. Deocamdată citeşte____________ de la ________________. Aţi putea să-mi oferiţi câteva detalii . oamenii nu locuiesc decât în case pe care le deţin. Cursanţii sunt organizaţi în grupuri de 2–3 persoane.. Îmi cer scuze. caută preţuri cât mai accesibile ale chiriei.2...? (Expresii utilizate la încheierea conversaţiei) Bine.. 3.. Cred că asta ar fi tot. trebuie să stabilească o întâlnire pentru a afla mai multe detalii. Aţi putea.. Se gândeşte să vorbească şi cu prietenii lui din Orşova. 4. Pentru început. vă rog.. puteţi repeta. caută străzi din apropierea universităţii. să împartă ___________. Trebuie să îşi caute ____________________ în acest oraş. Apoi. el va căuta să ______________. Completaţi următorul text.. Pentru că nu îşi poate cumpăra unul.. (Expresii utilizate la telefon când se solicită informaţii) Am sunat în legătură cu anunţul... Cum rămâne în legătură cu chiria? Care este preţul . A găsit câteva anunţuri care îl interesează.... Corectaţi următoarele propoziţii. dar plăteşti şi cheltuielile din apartamentul pe care l-ai închiriat. Amal este student al Universităţii de Vest din Timişoara... din ziarul local... Mulţumesc foarte mult pentru informaţii. 221 . plăteşti chiria. utilizând cuvintele din chenar: anunţ mica publicitate cheltuielile apartament chiria închirieze Din toamnă... . să-mi spuneţi.. aţi putea. Mi-au fost de mare ajutor. electricitate şi gaz.? În legătură cu anunţul de închiriere / vânzare . dacă este cazul: În România. În unele situaţii.? (Expresii legate de verificarea informaţiei) Mă scuzaţi. dar am înţeles că / Aţi spus că. rămâne pe.

222 . Sunt doar eu. Grupul vostru este prea mare. 5. Chiriaş: Am venit în legătură cu anunţul. dar apartamentul este deja închiriat. Am vorbit cu dumneavoastră la telefon ieri. Anunţul nu mai e valabil. Aţi înţeles greşit. Cursanţii trebuie să compună un anunţ prin care îşi afirmă intenţiile de a cumpăra sau închiria un apartament.Dacă vrei să îţi cumperi o casă. aşa că nu închiriez. Cum nu mai este valabil? La telefon mi-aţi spus că apartamentul e neocupat. 8. Anunţurile de vânzări / cumpărări se caută în ziarele locale. Se pot utiliza următoarele fraze: Proprietar: Îmi pare rău. dar nu închiriez decât românilor. te vei adresa unei firme de imobiliare. cursanţii trebuie să îşi imagineze un dialog între cu o persoană care nu vrea să închirieze apartamentul unui străin şi un resortisant. 6. Ce cuvinte asociaţi cu vânzarea de apartamente: preţ camere vecini cartier centrul oraşului mijloc de transport şcoală maşină 7. la Mica publicitate. Împărţiţi în grupe de câte două persoane. Regret. Voi plăti chiria la timp. Joc de rol: Cursanţii trebuie să imagineze o întâlnire cu o persoană dispusă să închirieze / primească în gazdă / vândă un apartament. Nu suntem un grup.

însoţitor de tren. cheia de contact. benzină. REALITĂŢI ŞI CUVINTE Citeşte şi reţine ! Maşină şofer. EXPLORARE CULTURALĂ Reţelele de transport arată. sistem de alarmă. CFR (Căile Ferate Române). comandant de zbor. loc. portieră. poliţist. sens giratoriu. 223 . vagon. roată de rezervă.Unitatea 4 Mijloace de transport „Trenule. capotă. centura de siguranţă. pilot. gară. Totuşi. benzinărie. bagaj de mână. tren intercity (IC) autogară. motorină. gradul de civilizaţie al unei ţări. îmbarcare. TAROM (Transporturi Aeriene Române). traseu companie de zbor. controlor de bilete. tren rapid (R). parcare. bancheta din spate. bilet de tren / bilet de călătorie. loc. Numărul vehiculelor este în creştere în acest moment. business class. unde-l duci pe Ionică?” (Folclor urban) Transport naţional A. semafor. pistă de decolare. de foarte multe ori. gaz. România are o reţea de transport local şi naţional care. trebuie menţionat că se încearcă ajungerea la standarde europene. peron. bilet de călătorie. devine subiect de discuţie pentru politicieni. bilet de avion. benzină. tichet de loc. aeroport. şofer. roată. dar calitatea drumurilor şi a şoselelor nu poate ţine pasul cu această creştere. stewardesă / însoţitoare de zbor. volan. călător. călător. economy class Lecţia 1 Tren Autocar Avion B. compartiment. maşină mică. intersecţie. de cele mai multe ori. bord. motor. trec accelerat (AC). tren personal (P). „naş”. carnet de conducere conductor.

violent a merge de veste – a se răspândi zvonurile a merge vorba – a se auzi despre. autocare sau avioane 2. ce faceţi mai apoi? Exerciţii: Expresii legate de verbul a merge a merge ca pe roate – a merge / funcţiona bine a merge ca uns – a merge / funcţiona excelent a-i merge fulgii – zdravăn. poţi dispune de următoarele mijloace de transport în comun: tramvai.. Imaginaţi-vă o situaţie de călătorie în ţara de origine. Oferiţi exemple legate de modalităţile de transport din ţara de unde veniţi. se poate călători cu avionul. troleibuz.. poţi opta pentru mersul cu maşina proprie sau cu bicicleta. Dacă distanţa dintre oraşe este mare. Numărul bicicliştilor este în creştere. sunt şoferi mai atenţi b. dacă doreşti să ajungi dintr-un loc în altul. călătoresc mai mult cu trenul e. Cum procedaţi? Cum cumpăraţi / rezervaţi biletul. îşi fac rezervările de bilete din timp d. cei mai mulţi oameni optează pentru autocar sau tren. Care sunt ele şi cum diferă sau se aseamănă cu cele pe care le-aţi văzut în România? 2. Potriviţi cuvintele cu definiţiile corespunzătoare: 224 . se îngrijorează mai mult când sunt la volan h. 1. În opinia dumneavoastră. nu îşi cumpără bilet când călătoresc cu trenul g. 1.În marile oraşe. se enervează mai uşor în trafic c. preferă să meargă pe jos f.. conduc trenuri. metrou (doar în Bucureşti) ori dacă vrei../ a se spune despre. cum ar fi în cazul oraşelor Timişoara – Bucureşti sau Timişoara – Iaşi. care dintre aceste situaţii este valabilă pentru femei şi care pentru bărbaţi? Femeile / Bărbaţii a. mai ales în rândul tinerilor. Pentru transportul între oraşe.

Trenul are _____________15 minute. urcă în tren. În cele din urmă. Dimineaţă. în apropierea cuiva a ajunge undeva după timpul la care era aşteptat platformă într-o staţie de cale ferată a face un drum a se duce dintr-un loc vehicul de mari dimensiuni care circulă pe şine despărţitură într-un vagon. Trebuie să fie la gară din timp. Trebuie să îşi cumpere bilet din ___________. Pe tichet scrie la ce oră ___________ trenul din Bucureşti şi la ce oră ajunge în Timişoara.Bilet A călători Tren Compartiment Vecin Vagon A întârzia Gară Peron A pleca ansamblu de construcţii situat pe o linie ferată. pentru că ar putea să stea la coadă. Are de ales între a merge cu trenul sau cu avionul. ____________ îl va găsi în funcţie de locul care este trecut pe bilet. la ora 6. Trebuie să fie atent şi în ce ____________ al trenului se va urca. Completaţi textul următor. pentru a verifica __________ pe care se trage trenul. Îşi cumpără _______________. Pentru că nu i-a văzut de mult timp şi tocmai s-au mutat în casă nouă. loc din care pleacă şi unde se opresc trenurile convoi de vagoane. pentru că nu are timp să meargă la Agenţia de voiaj. Povestesc foarte multe lucruri despre subiectele din ziare ori despre sport. Biletul de avion costă _____ de lei dusîntors.00 are ___________ spre Timişoara. în Timişoara. utilizând cuvintele din chenar: bilet călători tren vecinilor vagon gară peron pleacă compartiment întârziere 600 Abdul stă acum în Bucureşti. Cei mai buni prieteni ai săi locuiesc. va călători până la Timişoara. 225 . El are locul 91. o încăpere mică bucată mică de hârtie care îţi dă dreptul de a ocupa un loc în tren 3. găseşte compartimentul şi spune „Bună dimineaţa!” ____________ vorbesc încontinuu până la Timişoara. utilizate pentru deplasare persoană care stă alături. aşa că va ___________cu trenul. însă. Se uită şi pe tabela electronică. însă ajunge cu bine.

Îşi cere scuze. e. Alt răspuns: __________________________________ c. dar spune că el are dreptate şi solicită să i se permită să stea pe acel loc. Va vorbi Abdul cu ei? Îşi va povesti şi el viaţa? 6.00.4. g. Alegeţi dintre cuvintele de mai jos pe cele care au legătură cu mijloacele de transport sau călătoriile. Va avea timp să îşi cumpere bilet. Spuneţi care dintre afirmaţiile de mai jos este adevărată sau falsă (A/F): a. 3. maşină gară laptop 226 muzică mâncare bilet benzinărie cale ferată rezervare carte autogară bagaj . Vecinii de compartiment vorbesc tot drumul până la Timişoara. b. Abdul nu ajunge la timp la gară şi nu îşi cumpără bilet. Abdul vorbeşte cu taxatorul şi îl roagă să îl ajute. 6. Îşi caută un loc liber în alte compartimente. Abdul ajunge la timp şi îşi cumpără bilet. Abdul poate să ajungă la gară mai târziu. Pe tichetul de călătorie nu scrie la ce oră va ajunge trenul în Timişoara. Adbul are locul 91. Trenul ajunge în gara din Timişoara la timp. Domnii povestesc despre meciurile de fotbal. Ce trebuie să facă? b. c. d. Încearcă să convingă persoana de pe locul 91 să îşi caute un alt loc. 5. Discutaţi următoarele situaţii: a. Vecinii de compartiment îşi povestesc viaţa personală. Trenul pleacă din Bucureşti la ora 6. Abdul locuieşte în Timişoara. 5. Discută cu persoana care a ocupat deja locul 91 pe un ton supărat. f. 4. 2. Ce trebuie să facă Abdul când descoperă greşeala? 1. Doamna de la ghişeu înţelege greşit şi îi vinde un bilet cu locul 91 care deja este ocupat de altcineva. h. în ce vagon trebuie să se urce Adbul şi pe ce loc să se aşeze.

Străzile sunt străbătute de linii de tramvai. lucrurile s-au schimbat. rastel Bicicletă B. Răspundeţi la următoarele întrebări: a. călătorii sunt controlaţi. REALITĂŢI ŞI CUVINTE Citeşte şi reţine ! Tramvai staţie de tramvai. Povestiţi care este mijlocul preferat de transport în localitatea unde v-aţi născut. într-o duminică circulau doar automobilele care aveau număr de înmatriculare par. în mijloacele de transport în comun? De ce da? De ce nu? Lecţia 2 Mijloace de transport locale A. linie de tramvai. lanţ. Oamenii circulau rar cu maşinile: de exemplu. compostare. vatman. Cum circulă oamenii din locul respectiv? 2. Astfel. În capitala Bucureşti locuitorii folosesc tramvaiul şi metroul.7. Care este mijlocul de transport preferat şi de ce? b. are o reţea importantă de tramvaie. Se circulă pe bază de bilete sau legitimaţii de transport. În marile oraşe se circulă cu tramvaiul. un mare oraş din vestul României. roţi. Oraşul se mândreşte cu primul tramvai electric din ţară. pistă pentru biciclete. controlor de bilete. Astăzi. După anii 1990. Oferiţi locul dumneavoastră altcuiva. călător. deraiere. card de călătorie. RATT (Regia Autonomă de Transport Timişoara). EXPLORARE CULTURALĂ Perioada comunistă a fost dificilă în ce priveşte mijloacele de transport. se poate ajunge foarte uşor dintr-o parte în alta a oraşului. în cealaltă automobilele cu număr de înmatriculare impar. 1. RATB (Regia Autonomă de Transport Bucureşti) biciclist. frână. mijloacele de transport sunt numeroase. Cei care nu au bilet primesc amendă. Timişoara. Uneori. bilet de tramvai / bilet de călătorie cu tramvaiul. şa. ghidon. pedale. Există diferenţe sau asemănări între mijloacele de transport din localitatea de unde veniţi şi oraşele din România? Care sunt acestea? 227 .

Acesta îl va duce până aproape de casa lui Mihai şi a Ioanei. a spune lucruri false a duce cu zăhărelul / cu cobza / cu preşul – a minţi. a-i fi dor de cineva a duce mintea (pe cineva) – a fi deştept 1. Data viitoare vor fi mai atenţi. E plin de _____________. Bucureşti. Timpul trece. O găseşte. Tramvaiul 8 nu apare încă. vine tramvaiul. „Pentru câte călătorii?” întreabă vânzătoarea. nu am nevoie” răspunde Abdul.). Mihai i-a spus la telefon să ia de acolo ______________ 8. Se întoarce în ___________ de tramvai şi aşteaptă. Cereţi un bilet de transport pentru călătoria pe care o veţi face. Apoi solicitaţi informaţii suplimentare. Abdul coboară după alte trei staţii. Coboară în _________ de Nord. răspunde Abdul. Braşov etc. Câţiva călători nu au bilet. Aproape a ajuns. Îl sună pe Mihai să îi spună că va întârzia. 2. a amăgi a se duce cu gândul – a se gândi a duce grija / dorul cuiva – a fi îngrijorat. Trebuie să plătească o ____________. Timişoara. 3. Lucraţi în perechi. Completaţi textul. „Pentru ______________”.Exerciţii: Expresii şi locuţiuni cu verbul a (se) duce: a duce pe cineva cu vorba – a promite ceva neadevărat. „Nu doriţi un __________ de călătorie?” „Nu. Cere un ________. Abdul caută o ___________________. În sfârşit. utilizând cuvintele din chenar: bilet călători staţia card gara casă de bilete controlor tramvaiul 2 călătorii amendă Abdul a ajuns în Timişoara. Utilizaţi expresiile următoare: 228 . Cât de important este transportul în comun pentru dumneavoastră? Discutaţi cu ceilalţi colegi. Peste două staţii apare un ____________. mulţumesc. Vă aflaţi la o casă de bilete a Regiei de Transport din localitate (ex.

Va lua un taxi din faţa gării din Timişoara. Îmi puteţi spune. Taximetrul se ia din faţa gării din Timişoara. Abdul urcă pe bancheta din spate şi îi spune taximetristului unde să îl ducă. g. vă rog. În Timişoara nu circulă multe maşini. Trebuie să ajungă pe strada unde locuiesc Mihai şi Ioana. Acolo va pune valiza şi cadourile pentru prieteni. d. Abdul a ajuns la Sibiu. Maşinile stau mult timp la semafor.Participant A Bună ziua. a. g. Abdul plăteşte şi îi lasă un mic bacşiş şoferului. vă mulţumesc pentru amabilitate. 4. În ce oraş ajuns Abdul? Cum se numesc prietenii lui? Cu ce ajunge Abdul la casa prietenilor lui? Pe ce loc în maşină se aşază Abdul? Cum este traficul din Timişoara la ora prânzului? Unde locuiesc prietenii lui Abdul? Ce îi lasă Abdul şoferului de taxi? 5. / Pentru informaţii apelaţi la ghişeul pe care scrie Informaţii RATT. Participant B Bună ziua. Spuneţi care dintre următoarele propoziţii este adevărată şi care este falsă (A/F): a. f. Se despart după ce îşi urează să aibă o zi bună. vă rog. Apelează la cele care au afişat firma şi tariful. Îl întreabă pe taximetrist dacă este liber. cum ajung pe strada Porumbescu. b. e. Nu aud ce spuneţi. Abdul a adus cadouri pentru prietenii lui. b. Cu câte călătorii? Costă trei lei. Mihai şi Ioana louiesc în piaţa Bălcescu. f. Citiţi textul şi apoi răspundeţi la întrebări: Abdul a sosit în Timişoara. Poftiţi restul. 229 . Păi. Şoferul îi urează să aibă o zi bună. Mulţumesc. e. Pentru informaţii. Traficul din Timişoara este aglomerat la ora prânzului. Şoferul îi deschide portbagajul. c. d. Un bilet. Cât costă? Uitaţi aici (dă o bancnotă de 5 lei). în zona Bălcescu? Bine. vă rog. c. În cele din urmă. Ce anume doriţi? Mai tare. vă rog să vă duceţi la ghişeul de lângă. Abdul nu îi lasă bacşiş şoferului.. cu 2 călătorii. taximetrul ajunge în piaţa Bălcescu..

Femeilor li se garantează prin Constituţie salariu egal cu al bărbaţilor pentru o muncă egală. 230 . aştept. Vă mulţumesc. relaţii publice. Pentru acest lucru trebuie să sunaţi după o maşină. La revedere! Unitatea 5 Munca „Sapă.6. EXPLORARE CULTURALĂ Statul român garantează accesul tuturor cetăţenilor săi pe piaţa muncii. CV-ul de angajare A. resurse umane. La revedere! Firma de taxi: Bună ziua. frate. Puteţi utiliza modelul de mai jos: Solicitant: Alo? Bună ziua! O maşină. job carte de muncă. serviciu act. de pe strada __________ pe strada _________. Tinerii caută să se angajeze în special în domeniul privat care oferă salarii mai mari. Indicativul taxiului este 123. În România de azi a apărut o reală concurenţă între domeniile public şi privat. sapă. Lucraţi în perechi. există o siguranţă mai mare a locului de muncă. În domeniul public. recomandare. Aşteptaţi. loc de muncă B. vă rog. până dai de stele-n apă!” (Lucian Blaga) Lecţia 1 Angajarea – interviul de angajare. însă. muncă scrisoare de intenţie. sapă. vă rog. Vârsta pensionării este de 65 de ani pentru bărbaţi şi 60 de ani pentru femei. Imaginaţi o situaţie în care trebuie să circulaţi cu taxiul. REALITĂŢI ŞI CUVINTE Citeşte şi reţine ! Angajator Aplicant Angajat Angajare CV. Vârsta minimă pentru angajarea în câmpul muncii este 18 ani. Taxi ________. Da. Trei minute.

Cum vă găsiţi un loc de muncă în regiunea / ţara din care proveniţi? Discutaţi. fără rezultat a se munci cu gândul – a reflecta. Cel care este angajat poate rămâne în postul respectiv pe o perioadă determinată de timp. În ultimii ani. femeile sau bărbaţii? De ce? 3. capacităţile persoanei care doreşte să se angajeze. în România există firme cărora le poţi trimite CV-ul iar ele îţi caută cel mai potrivit loc unde poţi munci. Potriveşte cuvintele de mai jos cu înţelesul lor: Muncă Serviciu CV convorbire între un angajator şi un potenţial angajat. a se gândi. experienţa de lucru anterioară. În urma acestui interviu. a medita munca / meseria e brăţară de aur a-şi face de lucru – a pierde vremea în zadar a pune pe cineva la lucru – a obliga să muncească lucru de nimic – ceva fără importanţă Mare lucru! – ceva cu importanţă 1. Care credeţi că sunt calităţile care contează la angajare în regiunea / ţara din care proveniţi? Exerciţii: Expresii a-şi face treaba – a îndeplini ce avea de făcut a se afla în treabă – a face un lucru care nu e neapărat necesar a munci în zadar – a lucra degeaba. După ce angajatorul primeşte CV-urile celor care vor să se angajeze. sau pe o perioadă nedeterminată. se organizează un interviu. Angajatului i se face o carte de muncă. în vederea angajării sumă de bani pe care cineva o primeşte lunar în urma depunerii unei munci cel care angajează 231 . 1.Tinerii îşi găsesc mai repede un serviciu decât cei de vârstă mijlocie sau aflaţi la o vârstă apropiată de pensie. Cine îşi găseşte mai uşor un loc de muncă: tinerii sau cei mai în vârstă. CV-ul poate fi trimis firmelor prin internet sau înmânat personal celui care face angajarea. Persoanele care îşi caută un serviciu îşi fac un CV. angajatorul decide care este persoana cea mai potrivită pentru locul de muncă. 2. Aici sunt trecute datele personale. procesul de angajare a devenit important. Astăzi.

numire. Vorbeşte clar şi rar. îndreptată spre un anume scop act prin care se reglementează angajarea unei persoane încadrare. De asemenea. 232 . Foloseşte o postură a corpului corecta şi priveşte direct în ochii intervievatorului atunci când i te adresezi. Cum a căutat un loc de muncă? d. roagă intervievatorul să îţi explice. şi-a făcut un CV respectând aceleaşi sfaturi. Dacă ceva nu e clar. În timpul interviului: Salută şi dacă e cazul oferă o strângere fermă de mână. Nu vorbi negativ despre fostul angajator. Optează pentru culori neutre şi haine formale. Cum anume s-a pregătit pentru interviu? 3. Scrie o listă cu posibile întrebări din partea angajatorului. NU ÎNTÂRZIA! Dacă apare ceva între timp. Majoritatea prietenilor lui sunt absolvenţi de Medicină. niciodată aplecat. Nu tutui persoana care îţi ia interviul. Ascultă cu atenţie şi apoi vorbeşte. specifică omului. Acum ştie şi câteva lucruri despre cultura românească. A decis să rămână în România şi îşi caută un loc de muncă. Asigură-te că ai înţeles întrebarea. sună şi anunţă că vei întârzia. cursul pregătirii profesionale 2. Stai pe scaun cu spatele drept. chiar dacă ai plecat în condiţii neplăcute de la vechiul loc de muncă. Nu te bâlbâi. Citiţi următorul text şi apoi răspundeţi la întrebări: Abdul a reuşit să înveţe limba română. Abdul e student în anul IV. dar ar vrea să lucreze pentru că trebuie să îşi plătească chiria. primire formă de muncă prestată în folosul sau interesul cuiva curriculum vitae. Apoi a căutat câteva sfaturi legate de felul în care ar trebui să se prezinte la un interviu. Îmbracă-te profesional. a. De ce doreşte Abdul să se angajeze? c. La ce facultate este student Abdul? b. Zâmbeşte.Interviu Angajare Angajator Carte de muncă Salariu activitate conştientă. Citiţi următorul text şi comentaţi sfaturile date: Sfaturi utile pentru un interviu Înaintea interviului: Află informaţii despre companie. Încearcă să ajungi la locul interviului puţin mai devreme. A căutat pe internet şi în ziare anunţuri de angajare. Ei şi-au găsit serviciu la spitalele din Timişoara.

Scrieţi valoarea de adevăr a următoarelor fraze (A sau F): a. Trebuie să fii cât mai natural. Unii angajatori preferă să facă interviuri la restaurant. Îmi puneţi spune. 5. pe ce post aţi fost angajat/ă înainte? Care credeţi că sunt calităţile ce vă recomandă? Cred că sunt o persoană responsabilă. / Sunt o persoană care lucrează mai bine singur/ă. Ai grijă să comanzi ceva uşor. Caută un punct comun cu angajatorul. e. c. Utilizaţi internetul pentru a completa un CV cu datele personale. La finalul interviului: La final. Imaginaţi un dialog în care unul este intervievatorul iar celălalt solicitantul unei slujbe. Mulţumeşte intervievatorului/ intervievatorilor. d. este recomandat să nu comanzi băuturi alcoolice. Pentru primul interviu cu un angajator. b. 6. încearcă să te îmbraci la costum. în tot acest timp eşti testat/ă. în timpul prânzului. decât dacă angajatorul face primul acest lucru. Trebuie să comanzi un fel de mâncare ce se mănâncă cu mâna. pentru a fi cât mai natural. am venit pentru interviul de angajare.Nu inventa lucruri / locuri de muncă în care nu ai fost angajat sau experienţe prin care nu ai trecut. f. Încearcă să îţi prezinţi calităţile. vă rog. Cum anume aţi dobândit acea experienţă? 233 . Comandă mai degrabă apă sau cafea. Dacă eşti invitat la restaurant pentru interviu. 4. care lucrează bine în echipă. cere cartea de vizită a celor care te-au intervievat. Din CV-ul dumneavoastră reiese că_______________________. să povesteşti toate experienţele de viaţă. Utilizaţi următoarele fraze: Bună ziua. Este recomandat să întârzii cinci minute la interviul de angajare. Nu comanda ceva ce se mănâncă cu mâna! Nu comanda o băutură alcoolică. Lucraţi în perechi. Numele meu este______________________. / Sunt adaptabil/ă oricărei situaţii. Fii atent/ă. În timpul interviului este bine să nu te uiţi la cel care îţi vorbeşte.

îşi cere scuze şi se programează în altă zi. vorbeşte frumos. 2. Abdul: 1. în costumul lui cel mai bun. 2. renunţă să mai meargă la interviu. 4. evită să răspundă la întrebare. anunţă prin telefon că va întârzia.Am lucrat pentru început în domeniul_____________________. cămaşă albă şi sacou. în blugi. în bisht. pui la grătar şi o bere. 3. d. Abdul se îmbracă: 1. Dacă Abdul întârzie la interviul de angajare: 1. c. 7. Aflat cu angajatorul la restaurant Abdul comandă: 1. 3. o salată şi o cafea. 4. nu anunţă şi intră în sală în timpul discuţiei cu altă persoană. o salată de humus şi un pahar de vin. Alegeţi răspunsul potrivit fiecărei situaţii: a. REALITĂŢI ŞI CUVINTE Citeşte şi reţine ! profesor IT-ist management job muncă om / femeie de serviciu medic relaţii publice profesie loc de muncă treabă gunoier asistentă resurse umane meserie slujbă vânzător măturător infirmieră marketing funcţie serviciu 234 . b. munci depreciate la români A. 3. 3. Când este întrebat de fostul angajator. susţinând că lucrurile din trecut nu mai trebuie amintite. Mă specializez şi în__________________. cu primele haine pe care le găseşte prin casă. amintind câte lucruri a învăţat de la fostul şef. 2. Lecţia 2 Munci apreciate. Consider că aş fi persoana potrivită pentru_________________________. 2. îşi aminteşte de câte ori a fost umilit de fostul şef. Pentru interviu.

Public Relations (P R) sau Consultancy sunt extrem de bine văzute. gunoier. În România încă se consideră prestigios să lucrezi în domeniul educaţiei sau sănătăţii. profesii precum cea de medic sau profesor. În prezent sunt profesii prestigioase cele care sunt şi bine remunerate. Astfel. a fi loial cuiva A munci până îţi sar capacele – a munci extrem de mult. managementul. Care sunt profesiile / meseriile cele mai respectate în regiunea / ţara de unde veniţi? Ce anume contează în stabilirea acestor ierarhii? 2. sunt astăzi mai puţin dorite. deşi discursul din mass-media poate duce în eroare. Pe de altă parte. dar şi cele care necesită efort fizic foarte mare. măturător. Tot ce înseamnă munca în birou. Paradoxal. S-a schimbat şi felul în care oamenii se raportează la piaţa muncii.B. cele prost plătite. Domeniile cele mai solicitate sunt IT. domenii precum Human Resources (H R). marketingul. Între meseriile cel mai puţin dezirabile se numără. Care sunt profesiile / meseriile cel mai puţin respectate în regiunea / ţara de unde veniţi? Ce anume contează în stabilirea acestor ierarhii? Exerciţii: Expresii: A fi / a se pune în slujba cuiva – a face servicii cuiva. până la epuizare Cooperativa Munca în Zadar – a munci degeaba. finanţe – bănci. fără rezultate palpabile A tăia frunze la câini – a lenevi. Agricultura e ocupaţie tradiţională. în companii multinaţionale are mare succes în rândul tinerilor. însă. dar nu este una dintre muncile pentru care tinerii să intre în competiţie. vidanjor) sunt indezirabile. a nu face nimic 235 . În mediul rural. în spaţii extrem de urbanizate. desigur. meseriile care presupun curăţenia unui spaţiu (femeie de serviciu. EXPLORARE CULTURALĂ România ultimilor ani a trecut prin schimbări succesive. azi România are mai mulţi studenţi decât în urmă cu două decenii. Să fii fermier începe să cunoască o creştere a prestigiului. care altădată erau considerate de top. întrucât sunt mai prost plătite. dreptul sau arhitectura. 1. Astfel. în rândul tinerilor a devenit din ce în ce mai important câştigul financiar în detrimentul studiilor. ele rivalizează în mod simbolic cu statutul oferit de profesiile din IT.

neplăcut totalitatea persoanelor care au vârsta şi sunt capabile de muncă proprietar sau arendaş al unei ferme persoană cu o pregătire specială într-un anumit domeniu de activitate şi care predă o materie de învăţământ (în şcoală) îndeletnicire de oarecare durată şi limitată la un orar de lucru. persoană care are profesiunea de a acorda asistenţă juridică celor interesaţi Resurse Consultant Avocat Drept Medicină 2. Asociaţi profesia cu domeniul în care ea se exercită: Bancher Profesor Medic Agent de vânzări Procuror Farmacist Educatoare Funcţionar public Inginer Constructor 236 Educaţie Sănătate Administraţia publică Construcţii Bunuri şi servicii Bancă . departe ajunge 1. doctor totalitatea regulilor şi normelor juridice care reglementează relaţiile sociale dintr-un stat ştiinţă care are ca obiect păstrarea şi restabilirea sănătăţii şi care studiază în acest scop procesele fizice. pe care cineva o are ca angajat la o întreprindere de stat sau particulară şi care este remunerată cu o anumită sumă de bani. nedorit. chimice şi biologice ale vieţii. structurile şi funcţiile organismului specialist care dă indicaţii sau trage concluziile în chestiuni care privesc specialitatea sa. funcţie. a pierde timpul Meseria e brăţară de aur Meseria de fură Cine se scoală de dimineaţă. specialist în medicină. post persoană care profesează medicina pe baza unor studii superioare de specialitate.A fi un pierde-vară – a fi un leneş. un om care nu munceşte A freca menta – a nu face nimic. Asociaţi cuvintele din coloana din stânga cu definiţiile corespunzătoare din coloana din dreapta: Profesor Medic Slujbă Indezirabil Fermier care nu este dorit. serviciu.

firmă de construcţii. dactilografă. bancă 6. magazinul. inginer agronom. Abdul ar câştiga cam 2000 de lei ca muncitor. centrul comercial. fotbalist. Abdul ar lucra 4 ore pe zi. ferma. bucătar. în opinia dumneavoastră. Aşezaţi în coloana pe care o consideraţi potrivită. Salariul este mai mare. dansator. ________________ este puţin peste minim pe economie. Ar trebui să lucreze peste 8 ore pe zi. Ca muncitor în construcţii. Abdul ar avea un program flexibil. croitor. se solicită doar studii medii. operator calculatoare. Pentru postul de agent de vânzări. Pentru că are nevoie de bani. 5. Apreciate Depreciate 237 . cabinetul stomatologic. Nu se cer studii __________________. spitalul.3. Munca este mai ___________________. 4. preot. A găsit un post pe internet. doreşte să se angajeze. începe să caute anunţuri prin ziare şi pe internet. piaţa. Ca agent de vânzări. tâmplar. Completaţi textul. şofer. Care dintre locurile de mai jos sunt. Regia Autonomă de Transport / Căile Ferate Române. miner. Se cer studii superioare sau _________________. zidar. fotoreporter. scriitor. manager financiar. tăbăcar. psiholog. gropar. Pentru a găsi un loc de muncă. Agent de _______________. regizor. imam. Care este valoarea de adevăr a următoarelor propoziţii (A/F): Abdul nu doreşte să îşi caute loc de muncă. Nu i se pare că ar avea avantaje. şcoala. profesor. economist. medic. potrivite femeilor şi care bărbaţilor? Argumentaţi-vă alegerea. balerin. utilizând cuvintele din chenar: anunţuri muncitori superioare vânzări salariul medii prestigioasă CV Abdul este student în Timişoara. Prin ziare se caută muncitori în ___________________. casa de schimb valutar. Abdul crede că îşi va depune un ________. jurist. farmacist. următoarele profesii / meserii: comerciant. A căutat ___________ în ziare şi pe internet.

Aceasta este văzută ca un motor al succesului întreprinderii sau firmei angajatoare. 238 . funcţiile de conducere sunt ocupate majoritar de către bărbaţi. Firmele mari apelează la ceea ce se numeşte team building pentru a consolida bunele relaţii între colegi. EXPLORARE CULTURALĂ Locul de muncă este mai mult decât un spaţiu în care îţi poţi câştiga banii. iar apoi discutaţi proverbele care au rezultat. muncesc pentru ei. Pe de altă parte. dar şi între şefi şi subalterni. cu ea ţii de pită. În România. Este un loc de socializare şi de relaţionare cu ceilalţi. brăţară de aur. REALITĂŢI ŞI CUVINTE Citeşte şi reţine ! loc de muncă director subaltern /-ă echipă firmă a angaja funcţie manager coleg /-ă individual privat a concedia conducere secretară colegialitate instituţie public şef /-ă superior colectiv întreprindere birou B. se încurajează şi efortul individual. este promovată şi competiţia între colegi. Potriviţi cele două jumătăţi de proverb. Ce alte proverbe ştiţi despre muncă? Meseria e Nu lăsa pe mâine Munca e blagoslovită ce poţi face azi. Lecţia 3 Relaţii la locul de muncă A. cât şi individualismul. sunt promovate atât munca în echipă. aflate la vârful ierarhiei. iar colegii sunt şi prietenii tăi. În foarte puţine cazuri femeile sunt cele care deţin posturi cheie. oamenii sunt încurajaţi să lucreze în echipă. În marile companii. Odată cu apariţia multinaţionalelor a început să conteze felul în care oamenii se raportează la ceilalţi colegi. muncind pentru compania respectivă. Se încearcă astfel crearea impresiei că fiecare lucrează într-un mediu familial. Pe piaţa muncii din România.7. dar li se creează şi sentimentul că.

a începe să lucrezi fără să fie necesar A face o treabă bună – a realiza ceea ce ţi-ai propus Ce mai trebşoară! – se spune. poţi negocia. pentru a urma.Relaţiile dintre şefi şi subalterni sunt sau ar trebui să fie bazate pe respect. activează. într-o muncă). poţi discuta orice Mare treabă – în funcţie de intonaţie şi de accentuarea cuvintelor expresia poate însemna că lucrul despre care discuţie este fie lipsit de importanţă. dar sunt şi situaţii când atmosfera nu este foarte destinsă. Fiecare angajat se adaptează în funcţie de atmosfera de la locul de muncă. conducător al unei instituţii sau întreprinderi (persoană) care este subordonată altei persoane (într-o slujbă. sub conducerea unui şef. fie reprezintă o mare realizare A avea treabă cu cineva – a avea de discutat. Care sunt raporturile ce se stabilesc între şef şi subaltern în regiunea / ţara de unde proveniţi? 2. modelul oferit. de lucrat cu cineva 1. Potriveşte cuvintele cu definiţiile corespunzătoare: Director Subaltern persoană care se află în fruntea unei instituţii sau întreprinderi. sunt situaţii în care şeful este mai prietenos cu subalternii săi. Recomandabil ar fi să se observe care sunt relaţiile ce s-au stabilit deja între angajaţii cu vechime. îndeplinesc în acelaşi timp o muncă sau o acţiune comună Coleg Echipă 239 . considerată în raport cu acestea grup de oameni care. Ce tip de relaţii există între colegii de serviciu în regiunea / ţara de unde proveniţi? Exerciţii: Expresii: A te afla în treabă – a-ţi face de lucru. în glumă. care lucrează sub ordinele altuia mai mare în grad persoană care învaţă. munceşte împreună cu altele într-un anumit loc. despre un lucru care nu e tocmai bine făcut A se pune pe treabă – a face lucrurile serios De treabă – cu care te poţi înţelege uşor. întrucâtva. 1.

unul dintre colegi pleacă din ______________ de fiecare dată când Abdul soseşte la lucru. denumire convenţională sub care funcţionează o întreprindere persoană care deţine un post sau o funcţie mai mare în raport cu altele din subordinea sa 2. Alegeţi soluţia pe care o consideraţi potrivită pentru fiecare situaţie: a. Sau aşa par. Sunt ___________ cu el şi îl ajută când îi roagă. Abdul îşi ignoră colegul.Instituţie Firmă Superior organ sau organizaţie (de stat) care desfăşoară activităţi cu caracter social. 1. 4. 2. utilizând cuvintele din chenar: discuţie colegii şeful amabili birou serviciu angajat Abdul a fost ___________ ca agent de vânzări. se ceartă cu acesta şi apoi discută situaţia cu şeful său. administrativ etc. Abdul nu se înţelege cu unul dintre colegi. Totuşi. descrisă în textul de la secţiunea Explorare culturală: Românii sunt prieteni foarte buni la serviciu. Şeful este extrem de autoritar cu angajaţii care nu muncesc foarte mult. Altfel. 3. 240 . Marile companii organizează sesiuni de team building pentru ca consolida relaţiile dintre angajaţi. Modificaţi următoarele fraze. atmosfera de la ____________ poate deveni încărcată. Completaţi textul următor. Ele sunt considerate manageri mai buni decât bărbaţii. __________ sunt foarte de treabă. astfel încât ele să corespundă realităţii româneşti. Poate ar trebui să poarte o _____________. Discută cu acesta şi încearcă să afle motivele care determină un comportament neprietenos. 4. Majoritatea posturilor de conducere din România sunt deţinute de femei. cultural. Alt răspuns _____________________________________. iar situaţia continuă în acelaşi mod. Acum vorbeşte şi română mai bine. Abdul îl provoacă pe coleg. 3. ________ lui a apreciat faptul că vorbeşte două limbi străine.

Măririle de salariu trebuie Este de preferat să Este important să Nu te implica în conflicte Nu da importanţă lucrurilor care se spun despre tine. Abdul este indiferent la dovezile de prietenie din partea colegelor. 3. 3. cerându-i lămuriri legate de faptul că nu i-a mărit salariul.b. Cel mai bine este ca la locul de muncă să nu fii prieten cu nimeni. Este ziua de naştere a lui Abdul. Potriviţi cele două jumătăţi pentru a face propoziţii corecte: Colegii de lucru trebuie Cel mai bine este să lucrezi în echipă. în pauza de prânz. Abdul este indiferent la veniturile pe care le are. Îşi invită unii colegi la restaurant pentru a sărbători. Abdul începe să îl bârfească pe şef tuturor colegilor. să se respecte între ei 6. 2. 4. 1. chiar şi atunci când nu are dreptate. Alt răspuns ____________________________________. Adbul discută direct cu şeful. 2. Unele colege sunt extrem de prietenoase cu Abdul. Discutaţi cu ceilalţi colegi următoarele afirmaţii legate de locul de muncă: Şeful trebuie ascultat întotdeauna. Conflictele între colegi trebuie evitate cu orice preţ. Abdul încearcă să fie amabil cu doamnele respective. negociate cu şeful direct. 1. conştient că vorbele lui vor fi aflate de şef. Face o mică petrecere la serviciu. d. Abdul acceptă să iasă la restaurant cu una dintre colegele lui. Şeful măreşte salariile tuturor angajaţilor. petrecere la care se servesc fursecuri şi cafea. care nu te privesc în mod direct. mai puţin al lui Abdul. păstrându-ţi individualitatea. dar să nu depăşească limitele unei colegialităţi. 241 . fii zâmbitor şi să îţi încurajezi colegii. 2. 3. Alt răspuns ____________________________________. Nu face nimic pentru a-şi sărbători ziua cu cei de la serviciu. c. 1. îţi cenzurezi limbajul la locul de muncă. 5. 4.

Unitatea 6 Educaţia „Iar colo bătrânul dascăl. învăţătoarea predă toate materiile. Scrisoarea I) Nivelele educaţiei – învăţământ primar. Persoana care se ocupă de educaţia elevilor este învăţătorul sau învăţătoarea. Educaţia este organizată în funcţie de vârsta copilului. Orientată până acum spre profesor. Majoritatea cadrelor didactice din şcoala primară sunt învăţătoare. unei clase formate din 15 până la 30 de 242 . până la 10 ani. Copiii cu vârste între 2 şi 6 ani merg la grădiniţă. Copiii se numesc elevi. / Într-un calcul fără capăt tot socoate şi socoate” (Mihai Eminescu. Persoana care se ocupă de educaţia copiilor în grădiniţă este educatoarea. învăţământ gimnazial A. cu-a lui haină roasă-n coate. REALITĂŢI ŞI CUVINTE Citeşte şi reţine ! preuniversitar învăţător / învăţătoare învăţământ primar sală de clasă (clasă) elev cretă rechizite ghiozdan creion caiet lecţii şcoală / cancelarie dascăl / dăscăliţă învăţământ gimnazial catedră colegi de clasă materiale didactice orar penar radieră carte temă pentru acasă director de şcoală profesor / profesoară învăţământ liceal bănci tablă manuale materii stilou riglă Lecţia 1 B. Apoi. urmează şcoala primară. În România. anul şcolar începe în 15 septembrie şi se termină în 15 iunie. Timp de patru ani. EXPLORARE CULTURALĂ Sistemul educaţional românesc trece prin numeroase schimbări în acest moment. în acest moment educaţia este gândită ca având în centru elevul sau studentul.

1. au de făcut teme pentru acasă. Ce tipuri de relaţii care se stabilesc între învăţător / profesor şi elev în regiunea / ţara de provenienţă? Sunt relaţii prieteneşti sau bazate pe autoritatea absolută a profesorului? Exerciţii: Expresii şi locuţiuni cu verbul a învăţa: a învăţa pe cineva – a sfătui. poate. Ele au caracter interactiv. Materiile respective sunt limba şi literatura română. Potriveşte cuvintele cu definiţiile corespunzătoare: Carte Şcoală Învăţătoare persoană care conduce o şcoală unitate organizatorică de bază în sistemul învăţământului scriere cu un anumit subiect. Ei trebuie să lucreze şi singuri pentru a afla informaţii pentru şcoală. geografie. matematică. istorie. la rândul lor.elevi. Elevii. Ce anume vi se pare bine în ceea ce priveşte învăţământul din regiunea / ţara de provenienţă şi ar trebui. Copiii de azi sunt încurajaţi să formuleze întrebări şi să interacţioneze cu colegii lor. în cadrul unor materii. corect a-şi juca ultima carte – a face o ultimă încercare pentru a atinge un scop a da cărţile pe faţă – a-şi arăta adevăratele gânduri sau planuri 1. Cum este organizat învăţământul primar pentru copiii din regiunea / ţara de provenienţă? Există asemănări sau deosebiri faţă de România? 2. Lecţiile se ţin în limba română. aplicat şi în România? 3. a susţine cu sfaturi a (se) învăţa minte – a (se) pedepsi a-i fi cuiva învăţătură (de minte) – a-i servi drept sfat Expresii şi locuţiuni cu substantivul carte: om cu carte – om învăţat a şti carte – a fi învăţat. Învăţătoarea predă elevilor anumite cunoştinţe. desen. tipărită şi legată 243 . educaţie civică. a fi erudit a se pune pe carte – a se apuca serios de învăţătură a se pune cu burta pe carte – a se apuca serios de învăţătură ca la carte – bine. ştiinţele naturii. educaţie fizică.

La finalul unei zile de şcoală. f. Marius. Micuţul Dan. h.. b. c.. să-mi spuneţi ce anume. el este_______. În ____________ lui Dan sunt 20 de ___________. aşa că întreabă mereu ce mai face Dan. El are o _____________ foarte pricepută. d. Tatăl lui. Completaţi textul următor. Elevii nu învaţă din manuale.. Dan nu este vecin cu Abdul. Spuneţi care dintre următoarele afirmaţii este adevărată şi care este falsă (A/F): a. 3. Cum procedaţi? Utilizaţi următoarele expresii: (Pentru a obţine informaţii) Puteţi. elevii au de pregătit teme. 4. Imaginaţi o situaţie în care trebuie să vă înscrieţi copilul la o şcoală românească. La finalul fiecărei ore. care sunt actele de care. g. utilizând cuvintele din chenar: şcoală învăţătoare manuale colegi materii clasă teme elev Abdul are vecini foarte simpatici.? Fiţi amabil/ă. unde se predau elementele de bază ale principalelor discipline 2. Clasele au câte 25 de elevi. are 7 ani. care e vecin de bloc. elevul primeşte __________. e. Din toamnă. Învăţătoarea este pricepută. Doamna are mare răbdare cu copiii. deşi câteodată îi mai ceartă. Elevii primesc manuale la sfârşitul anului şcolar. Dan are 7 ani. vă rog.Elev Clasă Manuale Director persoană care predă cunoştinţe şi face educaţia elevilor cărţi care cuprind noţiunile de bază ale unei ştiinţe persoană care învaţă într-o şcoală sau care este instruită de cineva instituţie de învăţământ public. din care va învăţa la diferite __________.? 244 . îl duce dimineaţa la _________. Fiecare elev primeşte la începutul anului şcolar ____________. Abdul este interesat de şcoala românească. Abdul nu este interesat de ce face Dan..

d. f.Aţi putea să-mi spuneţi. e.? (Pentru a clarifica informaţiile) Îmi cer scuze. Apoi. alegând varianta care vi se pare potrivită: Sunteţi la şedinţa cu părinţii. Alegeţi care dintre următoarele acţiuni sunt specifice bărbaţilor şi care femeilor. c. b. Un coleg al copilului dumneavoastră l-a agresat pe acesta... Copilul dumneavoastră a luat un calificativ mic la şcoală.. rugând-o să rezolve situaţia. Răspundeţi la următoarele întrebări.. Şcoala nu e foarte importantă. c. Îl certaţi şi îl rugaţi să înveţe. Îl certaţi şi apoi îl pedepsiţi. discutaţi situaţia din România. Ce faceţi? a.. b. Discutaţi cu învăţătoarea. c. b. Care dintre părinţi ar trebui să se ocupe de educaţia copiilor? Credeţi că educaţia se face acasă sau la şcoală? Argumentaţi-vă părerea. discutaţi despre regiunea / ţara de provenienţă. Nu îi faceţi nicio observaţie. Pentru început. Vă faceţi singur dreptate şi îl certaţi pe coleg. a. Discutaţi cu ceilalţi părinţi despre copiii lor. Discutaţi cu părinţii copilului. au grijă de copii îi duc şi îi aduc pe copii la şi de la şcoală sunt profesori buni se pricep să educe copiii au răbdare cu cei mici ajută copiii să îşi facă lecţiile le citesc celor mici poveşti 6.. dar nu îmi este clar. b.. g... c. 245 . Vorbiţi doar cu persoanele cunoscute. 5. Nu discutaţi cu nimeni. Aţi putea detalia. a. 7.. a.? Cum anume trebuie să .

pentru cei care au medii mari de admitere. EXPLORARE CULTURALĂ Învăţământul românesc poate fi de stat sau public. Elevii învaţă după manuale recunoscute de Ministerul Educaţiei. învăţământ privat. protestantă sau neoprotestantă. Facultăţile de stat oferă studenţilor opţiunile fără taxă. Alţii încep să lucreze. Există învăţământ privat? Ce înseamnă acest tip de învăţământ? 3. 1. părinţii sunt cei care achită taxele. Cum este organizat învăţământul de stat în regiunea / ţara de unde proveniţi? 2. trebuie să fie acreditate.Lecţia 2 Învăţământ public. continuându-şi studiile. Vârsta de începere a şcolii este de 6 ani. REALITĂŢI ŞI CUVINTE Citeşte şi reţine ! preşcolar liceu bacalaureat taxe preuniversitar liceu confesional examen acreditare universitar laic medie B. Şcolile particulare respectă şi ele programa ministerului. Care tip de învăţământ este mai prestigios: cel de stat sau cel particular? Discutaţi. Cei care au medii mai mici pot urma o facultate de stat plătind taxe. preuniversitar şi universitar. fără să fie antireligios. Învăţământul românesc este laic. Elevii învaţă noţiuni de religie ortodoxă. Unii elevi urmează apoi o facultate. La universităţile particulare studenţii care lucrează îşi pot plăti taxele. Învăţământul de stat sau public este gratuit pentru toţi cetăţenii statului român. În cazul şcolilor particulare. El este organizat pe trei niveluri: preşcolar. învăţământ confesional A. în funcţie de religia fiecărui copil. De câţiva ani în România s-au înfiinţat licee şi universităţi particulare. La finalul clasei a XII-a elevii susţin un examen de bacalaureat. Pentru ca un liceu sau o universitate particulară să fie recunoscute de statul român. privat şi confesional. Statul este cel care asigură costurile pe întreaga perioadă de şcolarizare. Acest examen este extrem de important. 246 . catolică.

De la cine află Luli cum îşi poate înscrie copilul la şcoală? La ce fel de şcoală vrea Luli să îşi înscrie fetiţa? La ce şcoală vrea să îşi înscrie Lei fetiţa? Ce condiţii oferă o şcoală de stat? Dar una particulară? Ce tipuri de şcoli există în România? 247 . Există câteva licee particulare neoprotestante. Totuşi. Luli merge la şcoala generală numărul 22 din zona Bălcescu. şcoala privată pe care a vizitat-o Lei i-a plăcut foarte mult. că fetiţa lor ar putea merge la o şcoală privată. b. c. Taxele sunt mai ridicate. Abdul. Există şi această posibilitate în România. Fetiţa lor trebuie să meargă la şcoală. liceul şi apoi o facultate în cadrul aceluiaşi sistem. Copiii nu învaţă foarte multe lucruri despre religiile lumii. atât şcolile de stat cât şi cele particulare au doar ore de religie creştină. Ce vor face Luli şi Lei? S-au gândit că le-ar plăcea ca fetiţa lor să înveţe câteva lucruri şi despre budism. Lei a aflat de la un coleg de serviciu. Citiţi textul de mai jos.Exerciţii: 1. Potriveşte cuvintele cu înţelesurile lor: Şcoală Universitate Privat Taxă Laic Confesional care e în legătură cu o religie sumă de bani care se percepe în urma unui serviciu fără a urma cursurile unei şcoli de stat instituţie de învăţământ public unde se predau elementele de bază ale unei discipline instituţie de învăţământ superior care are mai multe facultăţii şi secţii care este în afara religiei 2. Luli încearcă să afle care sunt condiţiile de înscriere şi la acele şcoli. Învăţământul privat nu este considerat atât de prestigios. Şcoala are mijloace moderne de predare. Fetiţa poate urma gimnaziul. a. Învăţământul de stat îi asigură copilului o continuitate. împreună cu soţul ei. e. d. Lei. Profesorii au răbdare cu elevii şi le acordă foarte mult din timpul lor. Din păcate. O caută pe doamna directoare. apoi răspundeţi la întrebări: Luli locuieşte de 8 ani în România. De la dumneaei află care sunt condiţiile pentru ca fetiţa ei să urmeze şcoala aceasta. Amândoi sunt budişti practicanţi şi ar vrea ca fetiţa să înveţe aceste lucruri la şcoală.

Argumentaţi-vă părerea: Învăţământul de stat este mai sigur în România decât în regiunea / ţara dumneavoastră de provenienţă. Pentru a-şi înscrie fetiţa la şcoală Luli are nevoie de informaţii. 5. Profesorii din acest tip de învăţământ trebuie să urmeze hotărârile Ministerului Educaţiei. Şcolile de stat sunt mai sigure decât cele particulare. 6. Discutaţi următoarele afirmaţii. a. Şcolile din România sunt exclusiv private. Luli a hotărât să îşi ____________ copilul la o şcoală românească. 248 . discută problema cu soţul ei care ştie cel mai bine ce trebuie să facă. Completează textul de mai jos. Fetiţa ar dori să frecventeze o şcoală publică. Alegeţi continuarea potrivită pentru fiecare afirmaţie: Luli vrea să o înscrie pe fetiţa ei la o şcoală românească. se interesează la şcoala de cartier care sunt actele necesare pentru înscriere. Învăţământul privat este garantat de statul român. Învăţământul românesc prevede existenţa şcolilor confesionale creştine. Spuneţi care dintre afirmaţiile de mai jos este adevărată şi care este falsă (A/F): Luli doreşte să îşi înscrie fetiţa la o şcoală particulară. Fetiţa va învăţa _________ română şi se va integra mai bine. 4. Învăţământul particular asigură mijloace moderne de predare.3. b. vorbeşte cu vecinele de bloc să afle informaţii despre actele necesare. Oricum există doar câteva şcoli dintr-acestea. Pentru înscriere are nevoie de ________ care să ateste cetăţenia fetiţei. Nu trebuie să plătească _______ de înscriere. Lei vrea să îşi înscrie fetiţa la o şcoală particulară. A hotărât cu Lei ca fetiţa lor să nu urmeze învăţământul _____________. Se va duce la o ______ _____________. c. utilizând cuvintele din chenar: înscrie şcoală acte publică taxă limba confesional Se apropie toamna.

La începutul anului şcolar Luli merge la şcoală cu fetiţa ei.Când ajunge la şcoala românească. b. fără a dori să o mute. Luli o ceartă pe micuţă şi încearcă să afle ce s-a întâmplat. Luli vorbeşte cu: a. REALITĂŢI ŞI CUVINTE Citeşte şi reţine ! universitate lector masterat dosar orar bibliotecă rector prodecan cazare facultate asistent studii doctorale medie amfiteatru sală de lectură rectorat secretariat cămin profesor preparator diplomă curs laborator taxe decan relaţii internaţionale complex studenţesc conferenţiar licenţă admitere seminar sală de curs bursă decanat burse Erasmus fast-food 249 . domnul pe care îl întâlneşte la poartă. cu secretara şcolii. c. c. Lecţia 3 La universitate – Cursurile de limba română pentru străini A. b. merge la şcoală şi se ceartă cu directoarea pentru că doreşte ca fetiţa lui să fie mutată la altă învăţătoare. se prezintă învăţătoarei şi discută despre faptul că ea şi soţul ei sunt imigranţi. a. c. c. Luli nu este interesată de acest aspect. Fetiţa lui Luli are o notă mică la matematică. acceptă învăţătoarea la care este distribuită fetiţa. cu o profesoară din şcoală. a. b. astfel că se interesează care este cea mai bună învăţătoare din şcoală. nu îi duce învăţătoarei nimic. b. ea îi duce învăţătoarei un buchet de flori. discută cu colegii de la serviciu şi insistă ca fetiţa să fie mutată în clasa în care doreşte el. Luli se ceartă cu învăţătoarea care i-a dat notă mică fetiţei şi apoi încearcă să afle ce s-a întâmplat. Lei doreşte să îşi ajute soţia. d.

Care credeţi că sunt sensurile acestor expresii: A fi învăţătură de minte A-i fi cuiva spre învăţătură A fi la învăţătură 2. de obicei.B. fiecare persoană se poate angaja în domeniul în care este licenţiat sau în alt domeniu. dacă are abilităţile necesare. După ce absolvă cei 3 ani de licenţă. Cum este organizat sistemul superior de învăţământ în regiunea/ ţara de provenienţă? 2. Pentru nivelul licenţă. EXPLORARE CULTURALĂ Învăţământul universitar românesc se organizează pe trei cicluri de studii: licenţă (3 ani). Potriveşte cuvintele cu înţelesurile lor: Curs Universitate Profesor totalitatea cuvintelor unei limbi formă de activitate didactică în cadrul învăţământului superior în cadrul căreia studenţii fixează cunoştinţele predate la curs titlu obţinut la încheierea studiilor superioare 250 . Există universităţi de stat. dar şi la Sibiu sau Braşov. masterat (2 ani). Seminarele sunt practice. în marile centre universitare româneşti: Bucureşti. trebuie să vă informaţi înainte. Totuşi. studii doctorale (3 ani). Timişoara. În cursul celor 3 ani. cei care doresc să se înscrie aici trebuie să fie absolvenţi de liceu cu bacalaureat. Cine poate urma acest sistem de învăţământ? Care sunt avantajele / dezavantajele unei diplome de învăţământ superior? Exerciţii: 1. conferenţiari sau profesori. Pentru cei care doresc o aprofundare a studiilor. Mediile care se iau în calcul sunt. studenţii participă săptămânal la cursuri şi seminare. Cursurile au aspect teoretic şi sunt ţinute de lectori. iar cei care se ocupă de ele sunt asistenţii. Media de absolvire a bacalaureatului trebuie să fie minim 5 pentru ca ei să devină studenţi. 1. Cluj. există posibilitatea de a se înscrie la masterat sau doctorat. pentru că acest calcul diferă de la o facultate la alta. media de bacalaureat şi media specialităţii la care vrea să se înscrie viitorul student. În România admiterea la facultate se face pe baza unui dosar. Iaşi. unde se vor specializa într-un anumit domeniu.

La început i-a fost greu. Pentru Abdul cele mai dificile sunete în română au fost a şi e. raportându-vă la experienţa personală. A urmat cursurile timp de un an. e. Aici profesorii l-au ajutat să înţeleagă nu doar limba ci şi cultura noii ţări. Apoi a încercat să înveţe româneşte de la vecinii de bloc. La Universitate se predau cursuri de limba română studenţilor străini. Cu ce scop a venit Abdul în România? Cum a învăţat la început limba română? În ce loc a găsit ajutor profesional pentru a învăţa limba română? Care erau principalele dificultăţi în învăţarea românei? Ce anume a mai învăţat în afară de limba ţării sale de adopţie? Răspundeţi acum la aceleaşi întrebări. a. Apoi de la colegii de facultate. În cele din urmă s-a înscris la cursurile de la Universitatea de Vest din Timişoara. El a hotărât că nu e nevoie de ajutor specializat. d. Profesorii l-au ajutat să înveţe şi limba engleză. Citiţi textul şi apoi răspundeţi la întrebări: Abdul a venit recent în România pentru studii universitare. predare a unei materii sub forma unei prelegeri sală de curs cu locurile aşezate în plan înclinat instituţie de învăţământ superior cu mai multe facultăţi persoană cu pregătire de specialitate într-un anumit domeniu 3. A imitat ce auzea. b. Abdul participă la cursuri şi seminare de limba română. Dar nu făcea progrese prea mari. Nu cunoştea multă lume. c. Avea probleme mai ales cu p şi b. Marcaţi prin Adevărat / Fals / Nu se menţionează în text propoziţiile de mai jos: Abdul a venit în România pentru studii de medicină. Întâi a fost atent în jur. Apoi a înţeles structurile gramaticale ale românei. 5. A învăţat sunetele limbii române. 4. Care dintre alternativele de mai jos este imposibilă din punct de vedere al realităţii din România: Abdul nu poate urma cursuri la o universitate românească. Cursurile au loc în amfiteatre şi sunt ţinute de profesori.Vocabular Seminar Licenţă Amfiteatru expunere. Abdul a învăţat limba română de la o vecină. 251 . A încercat să înveţe limba română.

Pentru ca la finalul ciclului de licenţă să nu existe probleme şi pentru că statele UE au forme diferite de evaluare. Echivalarea studiilor A. ECTS prin care studiile se pot echivala. Facultatea oferă cursuri de limba română. Este foarte tânără. dar şi de cultură şi civilizaţie românească. În acelaşi timp. 6. REALITĂŢI ŞI CUVINTE Citeşte şi reţine ! departament de relaţii internaţionale act credite notă mobilităţi diplomă transfer materii foaia matricolă examen grilă de evaluare evaluare Lecţia 4 B. sistemul Bologna prevede un sistem de credite transferabile. în clasă intră _________________ de limba română. Ea şi Abdul ar putea fi ______________. Astfel. Completează textul cu cuvintele din chenar: facultate colegi seminar studenţi profesoara sala Azi Abdul participă la primul ______________ de limba română. El s-a înscris la cursurile de la __________. Studenţii români pleacă la studii în mari universităţi din Europa şi Statele Unite. EXPLORARE CULTURALĂ Odată cu intrarea României în Uniunea Europeană. nu mai este necesar ca un student venit din afara României să susţină examenele specializării pe care o urma în ţara de provenienţă. Peste câteva minute.Doar bărbaţii pot fi profesori universitari în România. La cursuri participă studenţi şi studente. Ajuns în România. studenţi din universităţi europene vin să studieze în România. Abdul nu poate învăţa limba română de la o profesoară. Locul este plin cu ______________. A ajuns în ___________ de seminar. Această foaie 252 . studentul trebuie să prezinte în primul rând foaia matricolă. mobilităţile studenţeşti s-au intensificat.

cum ar fi Cambridge. Fiecare universitate şi fiecare facultate au o grilă de echivalare pentru certificatele de limbă străină. Exerciţii: 1. Imaginaţi un dialog în care doriţi să aflaţi dacă studiile dumneavoastră pot fi echivalate sau nu la Universitatea de Vest din Timişoara. identitatea cuiva 2. Puteţi să vă echivalaţi studiile urmate în străinătate în regiunea / ţara de unde proveniţi? Cum se poate face acest lucru? 2.conţine toate materiile studiate în facultate până în momentul transferului precum şi notele obţinute la materiile respective. 1. Nota 5 este nota de promovare a unui examen. Potriveşte cuvintele cu înţelesurile lor: A echivala Studii Foaie matricolă Acte Diplomă A pica un examen Calificativ Notă document care atestă materiile studiate şi notele obţinute de către un student în timpul unui ciclu de studiu a nu reuşi la un examen muncă intelectuală susţinută în vederea obţinerii de cunoştinţe apreciere a rezultatelor la învăţătură prin intermediul unor cifre sistem de notare a sârguinţei şi conduitei unui elev a face ca ceva să aibă aceeaşi valoare cu altceva sau altcineva act oficial care atestă pregătirea profesională a unei persoane. iar 10 nota maximă. DELE sau DALF. o obligaţie. Consideraţi că echivalarea studiilor este un avantaj sau un dezavantaj pentru studentul implicat? Comentaţi acest lucru. În România notarea de face de la 1 la 10. 1 fiind nota minimă. facultăţile au şi o grilă de echivalare a calificativelor sau notelor obţinute de student în instituţia din care se transferă. De asemenea. 253 . un anumit titlu document emis de o autoritate prin care se arată un fapt.

În România. În România studenţii se pot transfera de la o facultate la alta. 4. profesorii. 5. nu aduce actele şi se întoarce acasă. Trebuie să aducă o foaie ____________ de la universitatea ei. În ţara Maysei. 2. ___________ de credite transferabile este acelaşi în toată Europa. 3. Trebuie să vadă care sunt ____________ de care are nevoie. discută cu: 1. Studenta are nevoie de câteva acte. A aflat că pentru a ______________ anul trebuie să primească minim nota 5. Are nevoie de 30 de ____________ pentru _____________. Maysa primeşte această notă. 2. c. le aduce cu mari eforturi de acasă. gazda ei. secretara care îi poate oferi informaţii.3. 1. colegii. 5. Discutaţi următoarele situaţii. este nota maximă. 4. În primele zile. 3. reclamă proasta organizare a facultăţii care nu a informat-o. oferind soluţii: a. În primele zile s-a dus la ________________ facultăţii pentru care a aplicat. 254 . Cum va reacţiona: 1. Studenţii din alte ţări pot veni în România la studii. nota minimă pentru a promova un examen este 5. Care dintre afirmaţiile următoare este adevărată şi care este falsă (A/F): În România sistemul de notare începe de la nota 1. dar diferă pentru ţările din afara ei. Completaţi textul de mai jos. În România studentul are nevoie de o foaie matricolă pentru a se transfera la o altă facultate. Apoi are nevoie de ____________ de bacalaureat. Maysa s-a transferat la Facultatea de Litere din Timişoara. gândindu-se că va avea trecută această notă pe foaia matricolă. utilizând cuvintele din chenar: credite diplomă transfer promova sistemul secretariatul matricolă actele Maysa a venit în România cu bursă Erasmus. se va bucura. despre care nu ştia că îi trebuie. alt răspuns ________ b.

statul garantează prin Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) protecţia asiguraţilor în „mod universal. realizează că prin echivalare. Această garanţie îi vizează pe toţi cetăţenii români care domiciliază în ţară. „cetăţenii străini şi apatrizii care au 255 . CNAS asigură toţi cetăţenii români cu domiciliul în ţară. 3. Statul român garantează protejarea asiguraţilor „faţă de costurile serviciilor medicale în caz de boală sau accident”. De asemenea.2. ci cunoştinţele cu care rămâne după aceea. cetera şi omul drag…” (Folclor) Lecţia 1 Asigurări medicale. asigurări sociale A. alt răspuns. REALITĂŢI ŞI CUVINTE Citeşte şi reţine ! CNAS (Casa Naţională de Asigurări Medicale) sistem de asigurări asigurări medicale asigurator asigurat sănătate a elibera urgenţă medico – chirurgical diagnostic anamneză medic medic de familie medic specialist spital ambulatoriu a interna infirmieră asistentă asigurare / -i asigurări sociale carnet de asigurări servicii medicale boală alergie medic primar urgenţe internat B. nu o interesează notele. EXPLORARE CULTURALĂ Sistemul de asigurări medicale din România a fost reglementat în anul 2006. Prin carnetul sau prin cardul de asigurat. echitabil şi nediscriminatoriu”. 4. Unitatea 7 Sănătatea „La inima este-un leac. va primi o notă mică şi în ţara ei.

1. Asiguraţii au obligaţii şi drepturi în relaţia lor cu asiguratorul. În acest caz. să păstreze legătura cu acesta şi să îl anunţe când starea de sănătate se înrăutăţeşte. Din categoria drepturilor. respectiv asiguratorului în regiunea / ţara de unde veniţi? Exerciţii: Expresii: Sănătate! Să fii sănătos! Să ne vedem sănătoşi! – forme de salut La mulţi ani cu sănătate! – urare la Anul Nou. dacă încă sunt elevi. în care CNAS asigură şi persoanele care nu aduc contribuţii băneşti Casei. persoanele care au un handicap şi nu realizează venituri din muncă intră în aceeaşi categorie. Dreptul de a beneficia de acest pachet de bază în caz de boală sau accident. să respecte tratamentele care i se prescriu şi să se prezinte la controale. ucenici sau studenţi şi nu au venituri din muncă. enumerăm câteva: Dreptul la un pachet de bază de servicii medicale. dar şi tinerii cu vârsta peste 26 de ani care provin din sisteme de protecţie a copilului şi nu au venituri. În categoria obligaţiilor intră faptul că trebuie să se înscrie pe lista unui medic de familie.solicitat şi au obţinut prelungirea dreptului de şedere în România sau au domiciliul în România şi fac dovada plăţii contribuţiei” la fondul de asigurări medicale. Există situaţii speciale. Dreptul de a beneficia de servicii medicale de urgenţă. sunt asigurate următoarele categorii sociale: copiii cu vârsta până la 18 ani. Trebuie reţinut faptul că asigurarea de sănătate e facultativă pentru cetăţenii străini şi apatrizii care se află temporar în România. Persoanele care sunt persecutate din motive politice sunt acoperite de aceeaşi asigurare. la mese festive sau de aniversare 256 . Dreptul la confidenţialitatea tratamentului. Care sunt drepturile şi care sunt obligaţiile asiguratului. din prima până în ultima zi de îmbolnăvire sau accident şi până la vindecare. cei cu vârsta cuprinsă între 18 şi 26 de ani. Cum se poate încheia o asigurare de sănătate în regiunea / ţara de unde proveniţi? 2. Dreptul de a-şi schimba medicul de familie la 6 luni de la înscrierea pe listele acestuia. Dreptul de a-şi alege singuri furnizorii de servicii medicale.

ori la spital! – a-şi risca sănătatea pentru distracţii A da cuiva dureri de cap – a face cuiva probleme A-l durea inima – a i se face milă A-şi pierde sănătatea – a se îmbolnăvi A nu avea leac/ a fi fără leac – a fi incorijibil. Potriveşte cuvintele cu definiţiile corespunzătoare: Asigurat Carnet de asigurări Sănătate stare a unui organism la care funcţionarea tuturor organelor se face în mod normal şi regulat ramură a medicinei care tratează bolile cu ajutorul operaţiilor. de menţinut în funcţiune. caracterul a ceea ce este urgent persoană care profesează medicina pe baza unor studii superioare de specialitate. a detesta pe cineva Boala copiilor – epilepsie Ori la bal. specialist în medicină persoană fizică sau juridică care a încheiat un contract de asigurare determinarea precisă a bolii de care suferă cineva. proces patologic care afectează organismul. maladie. modificare organică sau funcţională a echilibrului normal al organismului.Sănătate. că-i mai bună decât toate! – urare A ridica paharul / a bea în sănătatea cuiva – a ura cuiva sănătate Însănătoşire grabnică! – urare pentru cei bolnavi Boală lungă – moarte sigură! – se spune atunci când ceva e atât de greu de reparat. diagnoză A elibera Urgenţă Chirurgie Boală Diagnostic Anamneză Alergie Medic 257 . pe baza datelor clinice şi a examenelor de laborator. afecţiune. la antecedentele ei etc. însuşirea. beteşug document prin care se atestă statutul de asigurat a preda anumite bunuri în urma achitării unei facturi totalitatea datelor pe care medicul le capătă interogând bolnavul cu privire la apariţia şi evoluţia bolii de care suferă. încât i se prevede sfârşitul Bolnav la cap! – nebun. a nu putea fi salvat A găsi leacul cuiva – a găsi soluţia pentru corectarea unui comportament greşit 1. cineva care se poartă iraţional A băga pe cineva în boală / boale – a enerva pe cineva A avea boală pe cineva – a invidia. reacţie de hipersensibilitate a organismului iniţiată prin mecanisme imunologice grabă în a rezolva ceva care nu suferă amânare.

258 aţi căzut pe trepte copilul dumneavoastră are febră v-aţi tăiat în timp ce pregăteaţi mâncarea o roşeaţă suspectă v-a apărut pe corp . Imaginaţi următoarele situaţii: 1. 2. Abdul va fi ________________. Banii din salariu intră în contul __________ ___________________ de ________________ de _________________. 4. utilizând cuvintele din chenar: medicul de familie medic specialist îmbolnăvesc Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate asigurările medicale internat asigurare asigurarea medicală După ce s-a angajat. 3.2. marcând cu un X zonele pe care le credeţi potrivite: De exemplu: pentru Spitalul Clinic programarea este necesară. În cazul în care Abdul sau prietenii lui Luli ori Lei se __________________. Cheltuielile internării sunt suportate de __________ ______________. Completaţi textul următor. intră şi cea de _______________________. costurile sunt scăzute. ar trebui să meargă la _________________ ____ ________________. 3. Dacă se simte rău. 4. Dacă e nevoie. Abdul a început să plătească taxe şi impozite statului român. Completaţi tabelul. acesta îl va trimite la un ________________ __________________. tratamentul e suportat prin această _______________. Tipul de serviciu oferit Spital Clinic Municipal / Judeţean Urgenţă Cabinet privat Clinică privată Cabinet stomatologic public Cabinet stomatologic privat Programare necesară X Programare recomandată Costuri scăzute X Costuri ridicate Discutaţi şi comentaţi cu ceilalţi colegi alegerile făcute. Între aceste taxe. Apoi.

Toată lumea intră înaintea dumneavoastră. Cum reacţionaţi? Încercaţi să faceţi o reclamaţie directorului de spital? Discutaţi direct cu medicul? c. Aşteptaţi să vă vină rândul pentru a intra în cabinetul medicului. uneori. Cum reacţionaţi? Ce credeţi că ar trebui să faceţi? b. Medicul vă primeşte în cele din urmă. am grijă de copilul meu singur /-ă 5. şi dacă da. în semn de recunoştinţă. Când 259 . pentru consult. REALITĂŢI ŞI CUVINTE Citeşte şi reţine ! a se simţi rău a se răni însărcinată răceală tuse fractură a vomita a se îmbolnăvi rană accident viroză febră infecţie diagnostic boală a naşte durere gripă erupţie intoxicaţie consultaţie medicală bolnav gravidă leşin guturai rană a sângera pacient Lecţia 2 B. oamenii oferă bani medicilor. EXPLORARE CULTURALĂ Medicul de familie este persoana care acordă asistenţă medicală personală. Sunteţi la finalul consultaţiei. la ce tip de îngrijire medicală apelaţi? Alegeţi dintre următoarele locuri şi discutaţi alegerile dumneavoastră: Spitalul Judeţean / Municipal Urgenţe (Apelez 112) Cabinetul doctorului X (un medic pe care îl cunoaşteţi) Stau acasă şi mă îngrijesc singur /-ă. dar medicul se simte extrem de jignit. Discutaţi următoarele situaţii de viaţă: a. Încercaţi să faceţi acelaşi lucru. Aţi auzit că în România. Vă aflaţi într-un spital din oraşul în care locuiţi în acest moment. dar refuză să vă consulte. Cum reacţionaţi pentru a-l / a o linişti? Relaţiile medic – pacient A.Cum reacţionaţi? Vă duceţi la medic. primară şi continuă individului şi familiei acestuia. chiar dacă pacienţii au ajuns mai târziu decât dumneavoastră.

pentru a-i vizita pe bolnavii care se află printre pacienţii lui / ei. către un medic specialist. alţii nu. Discutaţi asemănările şi deosebirile dintre felul în care medicul de familie îngrijeşte pacientul şi felul în care echivalentul său din regiunea / ţara de unde proveniţi îngrijeşte pacientul. la nivel primar. a unei măsele preparat farmaceutic sau alimentar de forma unei tablete sau a unei bomboane mici. Persoanele care sunt asigurate şi care au diferite afecţiuni ce nu pot fi tratate de medicul de familie. dar merge şi pe teren. 1. tot el eliberează reţete pentru ca pacientul să poată cumpăra medicamentele de la farmacie. fie prin alte forme de asigurare) se află pe lista unui medic de familie. sunt îndrumate de acesta. Asociaţi cuvintele din coloana din stânga cu definiţiile corespunzătoare din dreapta: Boală Medic Dentist (medic) specializat în dentistică. În cazul în care copiii au nevoie de scutire medicală pentru şcoală. bolnavul se adresează medicului de familie. Există acest fel de medici în regiunea / ţara de unde proveniţi? Care sunt atribuţiile acestuia? 2. Apoi medicul specialist prescrie tratamentul. Tot medicul de familie eliberează certificate prenupţiale sau de deces. Aici pacientului i se face alt consult şi i se pune diagnosticul. deoarece au absentat pe perioada cât au fost bolnavi. rotunde 260 . trebuie să vă adresaţi tot medicului de familie.există probleme de sănătate. Dacă adulţii au nevoie de acelaşi tip de scutire medicală (sau concediu de boală) ei se vor adresa tot medicului de familie. Exerciţii: 1. prin trimitere medicală. se specifică dacă este nevoie sau nu de acest fel de adeverinţe din partea medicului de familie. Pentru eliberarea acestor reţete unii medici solicită o taxă minimală. De regulă. Medicul de familie este cel care face vaccinuri. În România. dar eliberează şi adeverinţe ce vor folosi pentru înscrierea la diferite cursuri sau examene. Trebuie reţinut faptul că medicul de familie prescrie reţete. toate persoanele care au asigurare medicală (fie prin CNAS. stomatolog scoatere a unui dinte. În perioada înscrierilor. medicul de familie are şi un cabinet unde face consultaţiile.

S-a făcut dimineaţă. acele boli sau afecţiuni care au nevoie de îngrijire medicală şi cele care au nevoie de spitalizare: migrenă epilepsie gripă tăietură la deget alergii alimentare apendicită fractură spondiloză metastază amigdalită durere de măsea urcior tahicardie HIV insomnie 3. Hassad. cu care se tratează o boală proces patologic care afectează organismul. Nu are _________. prin evoluţie. a stabili un program conform căruia urmează să se desfăşoare o activitate. Niciuna dintre __________ nu şi-a făcut efectul. Ajuns la cabinet. 261 . a oaselor şi care. i se răspunde de către dentist. climaterice etc. dietetice. beteşug birou (într-o întreprindere sau instituţie) unde lucrează cineva leziune de natură microbiană sau chimică a dinţilor. medicamentoase. Speră ca ______________ să îl primească oricum. Citiţi textul şi completaţi-l. Dentistul e conaţional? se întreabă Abdul. a fixa. Sabah al nour!. utilizând cuvintele din chenar: durere analgezice cabinetul insuportabilă programare dentistul control programare tratamentul urgenţă pastile medicamente. Selectaţi din lista de mai jos. însă. Abdul nu mai rezistă.Programare Cabinet persoană care profesează medicina pe baza unor studii superioare de specialitate îngrijire medicală. Abdul descoperă cu uimire că pe firmă scrie: Cabinet stomatologic Dr. a cuprinde pe cineva sau ceva într-un program de activitate Carie Extracţie Tratament Pastilă 2. A luat câteva __________________. S-a hotărât să se ducă la _______________ stomatologic de la el din zonă. balneare. afecţiune. formează o cavitate a organiza o activitate potrivit unui program. ansamblu de mijloace igienice. Intră în cabinet şi spune: Sabaho al khair!. maladie. Durerea este ____________________. Toată noaptea l-a chinuit o _____________ de măsea.

.. Am venit la dumneavoastră pentru că ... Timişoara este un oraş multicultural.. vorbeşte direct cu ea.Medicul e de ani buni în România. medicul îi prescrie şi _______________. 262 . Cum reacţionează medicul. domnule doctor / doamnă doctor. Imaginaţi o situaţie în care sunteţi la un consult medical. S-a căsătorit aici şi apoi şi-a deschis cabinetul.. Vă rog să vă daţi jos hainele / să vă dezbrăcaţi până la brâu.. După ce îi aplică ____________________... Inspiraţi – expiraţi! Trageţi aer adânc în piept! Aici doare? Aţi mai avut astfel de simptome? Cineva din familie a avut această boală? Simptomele indică _________... Este absolvent al unei facultăţi de medicină din România.. Luaţi acest medicament de două ori pe zi / o dată la 8 ore. Apoi vedem exact ce aveţi. Trebuie să vă faceţi câteva analize.. Abdul va reveni pentru un ____________________.. gâtul / stomacul / capul / piciorul etc. Durerea e intensă / ascuţită / difuză / localizată / pulsatilă / zvâcnitoare.. Mă doare / ustură / mănâncă ……….. cum reacţionează pacientul? Pacientul se adresează direct medicului? Ce anume face medicul? Cum i se adresează pacientului? Dacă este pacientă.. Are clienţi nu doar arabi. Acum a fost o _____________.. 4. ci şi foarte mulţi români. Mi-e rău / am senzaţie de vomă / vertij / ameţeală / nu văd bine. sârbi sau germani.. Trebuie să îşi facă ______________________. Cum să iau medicamentele? Înainte sau după mâncare / masă? Medic Bună ziua! Care e problema? Ce anume vă deranjează? Unde simţiţi durerea? Ce fel de durere e? Care e senzaţia pe care o aveţi? Vă rog să vă întindeţi pe pat. sau vorbeşte cu soţul ei? Ce face / întreabă / descrie medicul? Ce se întâmplă mai departe? Ce fel de tratament primeşte pacientul? Se va întoarce pacientul la medic? Utilizaţi expresiile de mai jos: Pacient: Bună ziua.

Are o viroză puternică. Este din centrul de Plasament. ajunge cu ambulanţa la Urgenţe. Medicii nu se mai opun. iar aceştia decid să o ia acasă. Copilul are febră 40°C. Sunteţi sau nu de acord cu ele? Oferiţi argumente pro sau contra: Medicul este o persoană în care trebuie să ai încredere deplină. Îi cheamă părinţii la spital. Pacienta Y trebuie să părăsească spitalul. te îmbolnăveşti mai grav. Toate femeile din neamul lor au născut acasă. Ţipă la bătrân şi îl ceartă. Dacă ajungi la spital. din cauza condiţiilor rele din cămin. Medicii intervin imediat cu antibiotice. Bătrânul rămâne singur. Îl consultă pe bătrân. Medicii încearcă să o trateze. Bătrânul nu ştie ce să răspundă. Discutaţi următoarele afirmaţii. care este în vârstă. Cum au reacţionat pacienţii? b. Răspundeţi la următoarele întrebări: a. Nimeni nu are timp de el. deşi starea este foarte proastă. Medicul se enervează pentru că bătrânul nu s-a dus la doctor până atunci. Starea ei este foarte rea. Ele au fost ajutate de femeile bătrâne. Z îşi revine după trei săptămâni. Ce ar fi trebui să facă fiecare dintre ei? Pacientul X. Refuză tratamentul pentru că părinţii nu îi permit să meargă la doctor. Citiţi următoarele texte care prezintă diverse situaţii medicale. Sângerează continuu. Ea este însărcinată în luna a VIII-a şi ajunge la Urgenţe. Ajunge la urgenţe în stare gravă. dar ea opune rezistenţă. Îl întreabă dacă este asigurat. Cea mai dificilă profesie este aceea de medic. Lecţia 3 Medicină alternativă – medicină tradiţională A. Apoi îi prescrie medicamente. REALITĂŢI ŞI CUVINTE Citeşte şi reţine ! boală lecuire bolnav a lecui leac / leacuri babă leacuri băbeşti descântec 263 . Pacientul Z are trei ani. Pacienta moare după trei zile. Pacienta Y are 16 ani. Îngrijitoarele l-au tratat cu aspirină şi ceai.5. dar se întoarce în căminul în care s-a îmbolnăvit. Bătrânul îi spune că are dureri de stomac de o lună de zile. Cum au reacţionat medicii? c. În cele din urmă vine un medic. 6. Copilul are pneumonie. Medicul se enervează şi mai tare şi pleacă.

el a devenit. Starea economică precară.descântătoare plante tei coada-şoricelului trei-fraţi-pătaţi amuletă gripă a deochea vrăjitoare medicinal /-e sunătoare magie guturai a vindeca şaman PLAFAR mentă mătasea porumbului romaniţa deochi sedativ naturist ceai / ceaiuri muşeţel urzici răceală calmant B. se spune că persoana respectivă a fost deochiată şi trebuie descântată. rosteşte când îl vede: „Ptiu. Secretul este să ştii care plantă este bună pentru care boală. ea este trimisă în locuri pe care nimeni nu le cunoaşte sau nu le-a văzut vreodată. muşeţelul este dezinfectant şi eficient pentru stările gripale. Cel mai la îndemână mijloc de tratament este ceaiul. mai ales în mediile intelectuale. Ele sunt o parte mai puţin văzută şi verificabilă direct. Din cele mai diverse motive. drumul prea lung până la spitalul apropiat. Pentru a preveni deochiul. îi ţin pe oameni departe de mediul medicinei oficiale. prilej de socializare. să nu-i fie de deochi” 264 . agitaţia nervoasă sau răul la stomac. Dacă o persoană ştie că s-ar putea să deoache un copil. În mod tradiţional. o femeie în vârstă numită descântătoare sau vrăjitoare. ceaiul de sunătoare este bun pentru gastrită. bebeluşii poartă. toate se puteau sau se pot trata cu ceaiuri. de cele mai multe ori. Sunt cuvinte sau versuri rostite de o persoană specializată. ptiu. EXPLORARE CULTURALĂ Medicina tradiţională are în urmă o lungă istorie. Doar în ultimii ani. Ea a fost mijlocul prin care oamenii reuşeau să-şi amelioreze boala sau să se însănătoşească într-o vreme în care descoperirile medicinei moderne nu existau încă. Din categoria leacurilor băbeşti fac parte şi descântecele. o aţă roşie legată de mânuţa stângă. invidioasă. Odată ieşită. Şi astăzi ea este o alternativă la modalitatea oficială de a trata bolile. modalitate de a schimba păreri despre ultimele cărţi citite sau pur şi simplu răsfăţ al simţurilor. care determină o stare de rău fizic. cătina se utilizează pentru avitaminoză iar coada-şoricelului pentru bronşite. oamenii preferă să nu meargă la medic. spre exemplu. teiul pentru stările de nervozitate. frica şi neîncrederea faţă de medici sau o lungă tradiţie de lecuit acasă. Bolile de inimă. Astfel. Când frumuseţea şi sănătatea unei persoane declanşează o privire nepotrivită. durerile de orice fel. ceaiul lecuieşte. însă. Unul dintre descântecele cele mai utilizate este cel ce se face în caz de deochi. Aceasta îi protejează de deochi. Ceaiul a fost şi este considerat de români o băutură a bolnavilor. cuvinte prin care boala este alungată din corpul celui bolnav. menta pentru indigestie.

) care calmează durerile. în cazul speciilor superioare.) (medicament) care produce o liniştire a stărilor de excitaţie psihică sau motorie. cu frunze dinţate şi cu flori puternic mirositoare. prin alcătuirea corpului din rădăcină. Potriveşte cuvintele cu definiţiile corespunzătoare: Lecuire Descântec Ceai Plante băutură aromată şi tonică preparată prin macerarea sau decocţia unor plante medicinale (medicament. care calmează durerile. fiind rostit (şi însoţit de anumite gesturi). tulpină şi frunze Tei Mentă Deochi Sedativ Calmant A vindeca Naturist 265 . puternic parfumate. de a îmbolnăvi pe cei asupra cărora îşi fixează privirea (cu răutate. prin faptul că membrana celulei este formată din celuloză şi. melifere. sedativ a scăpa sau a face pe cineva să scape de o boală. pe care le-ai moştenit nu trec Iarbă de leac – plantă care are efecte curative Fără leac – care nu se poate vindeca A umbla ca după iarba de leac – a căuta cu disperare A da de leacul a ceva – a găsi soluţia unei probleme A găsi leacul cuiva – a găsi soluţia pentru problemele cuiva Leacuri băbeşti – medicamente fabricate în casă A se îngriji de sănătate – a fi preocupat de sănătatea proprie 1. invidie etc. a (se) trata.Exerciţii: Năravul din fire. calmant a (se) îngriji. cu flori albe sau albegălbui. a da sau a lua medicamente spre a (se) face sănătos numele mai multor plante erbacee (medicinale) din familia labiatelor. izmă arbore cu frunze mari în formă de inimă. caracterizându-se prin prezenţa clorofilei. n-are lecuire! – lucrurile cu care te-ai născut. tratament etc. se crede că lecuieşte de o anumită boală sau dezleagă un farmec putere (magică) pe care superstiţioşii o atribuie unor oameni. cu o organizare mai simplă decât a animalelor şi care îşi extrag hrana prin rădăcini. întrebuinţate în farmacie teorie care afirmă că numai forţele naturale pot vindeca nume generic dat organismelor vegetale. a (se) face sănătos text magic (de obicei în versuri) care.

S-a mâncat destul de mult. Să aştepte să-i treacă de la sine. Să meargă la medicul de familie. Cristi i-a recomandat ___________________ sau _________________. din cauza unei posibile răceli. I-a auzit pe colegii români că beau ______________ atunci când suferă de afecţiuni minore. Spuneţi care dintre următoarele afecţiuni credeţi că poate fi tratată acasă. Colegii de la facultate au făcut o petrecere surpriză. b. Dar nu ştie care ar fi potrivit pentru ______________.2. Abdul se simte foarte rău. Acum nu are nimic acasă. utilizând cuvintele din chenar: Ieri a fost ziua de naştere a unui prieten. Ce trebuie să facă familia ei? 266 . A rugat un coleg de apartament să-l ajute. Fetiţa lui Luli. răceală migrenă colici apendicită pneumonie dureri de stomac stări de nervozitate fractură de tibie atac de cord criză de fiere rană deschisă durere de măsea 3. Discutaţi următoarele situaţii de viaţă: a. în vârstă de 6 ani. Nu vrea să sune la ______________. Ce ar trebui să facă mama ei: Să meargă cu fetiţa la medicul pediatru. Şi-ar face un ceai. Completaţi textul de mai jos. A mai avut _____________ de stomac sau ________________ de fiere. Să bea ceaiuri. are stări febrile. Uneori lua medicamente prescrise de _____________. I s-a făcut _______. Să cumpere de la farmacie medicamente recomandate de farmacistă. Să îi dea în fiecare dimineaţă câte o linguriţă de miere şi un ceai de tei cu lămâie. r ău medicamente medic crize dureri ceai coada şoricelului salvare stomac sunătoare Abdul s-a trezit noaptea. Bunica lui Amal este foarte în vârstă. fără a apela la medic? Argumentaţi-vă opinia. Nu e atât de grav. c. Ea are senzaţii de ameţeală. fără reţetă. 4. Ar trebui: Să sune după Salvare. Nu ştie ce ____________ ar putea lua.

Faceţi o infuzie de tei / muşeţel Avem şi ceai special pentru fiere. vă rog? Nu mă simt foarte bine / Am senzaţia de greaţă / Am probleme cu fierea / Am simptome de răceală / Am dureri de cap. 267 ... Am luat medicaţie.. Să cumpere creme / să facă în casă alifii.. Suferiţi de o afecţiune (răceală / tuse / fiere leneşă / stări de nervozitate).. Exprimaţi-vă părerea în legătură cu următoarele afirmaţii: Medicul are autoritatea supremă.. Cu plăcere! 6. 5... Doresc un ceai de ... Să nu facă nimic....Să facă multe ceaiuri şi să o descânte.. Vă mulţumesc pentru ajutor! Vânzătoare: Bună ziua! Cu ce vă pot ajuta? Care sunt simptomele? Ce anume vă supără / vă doare? Vă recomand să cumpăraţi un ceai de sunătoare / muşeţel / tei / coada şoricelului. ştie cel mai bine cum trebuie tratate bolile.. Bunica e oricum foarte bătrână.. conceput după o reţetă. Cel care ştie cum se păstrează sănătatea este vraciul sau şamanul.... Ce îmi recomandaţi . dar nu îmi trece.... Să meargă la medicul de familie. Pentru răceală vă recomand miere.. Aţi putea să îmi daţi un pachet de .. nu e nevoie de medicamente. Imaginaţi un dialog între dumneavoastră şi una dintre vânzătoarele de la magazinul de ceaiuri şi produse naturiste: Utilizaţi următoarele expresii: Client: Bună ziua! Aţi putea să mă ajutaţi.. Credinţa îi va ajuta pe oameni să se vindece. Vă recomand acest produs..? Aş dori să cumpăr ..

întreţinere. prăvălie. în educaţia personală sau a copiilor. salariu. bancnotă. românii investesc în bunuri imobiliare (case. piaţă. măcelărie. client. bancă. rată.Unitatea 8 Banii şi bugetul familiei „Cucurigu. copiii locuiesc cu părinţii pe tot parcursul vieţii şi moştenesc casa şi averea acestora. factură. a economisi. supermarket. economisesc banii în conturi bancare sau fonduri de pensii. care mai funcţionează şi astăzi. după posibilităţi. În familia de tip tradiţional. bonus. ofertă. Independenţa financiară este totuşi un ideal al fiecărui individ. cont. Menţinerea unui loc de muncă sigur şi a unui venit lunar constant este principala preocupare financiară a românilor. mărunţiş. dobândă. numerar. a achita. Punguţa cu doi bani) Bugetul familiei. taxă. librărie. vânzător. Oficiul pentru Protecţia Consumatorului. iar copiii preiau întreţinerea părinţilor. Bugetul comun şi contribuţia comună la cheltuieli sunt forme de supravieţuire a familiei extinse. părinţii asigurând copiilor. pământ). rest. Creditele bancare A. venit. când aceştia nu mai sunt capabili să se întreţină singuri. a cumpăra. bancomat. REALITĂŢI ŞI CUVINTE Citeşte şi reţine ! ban. buget. credit. o casă şi strictul necesar mobilării acesteia în vederea întemeierii unei familii proprii. termen scadent. card. OPC. iar proiectele de viaţă includ în majoritatea cazurilor dobândirea unui loc de muncă sau a unei afaceri proprii avantajoase. avere. averea se transmite de la o generaţie la alta. În foarte multe cazuri. Cumpărăturile. părinţii îşi susţin financiar copiii chiar când aceştia devin adulţi. boieri mari! Daţi punguţa cu doi bani!” (Ion Creangă. penalizare. magazin. cheltuială. 268 . a plăti. brutărie. reducere. bon. împrumut. a câştiga. bacşiş. Astfel. moştenire. EXPLORARE CULTURALĂ Independenţa financiară şi un venit care să asigure mai mult decât supravieţuirea de la o zi la alta sunt foarte importante pentru români. care să permită acumularea unor sume de bani suficiente pentru a asigura financiar viitorul personal şi al familiei pe termen lung. În acest scop. valută. monedă. garanţie Lecţia 1 B.

Domnia şi prostia se plătesc. Ban la ban trage. a fi risipitor. a da faliment a fi sărac lipit pământului – a nu avea nici un ban a arunca banii pe fereastră – a cheltui exagerat de mult. Banul e ochiul dracului. La omul sărac nici boii nu trag. Ce proverbe legate de bani sau avere există în cultura dumneavoastră? Explicaţi semnificaţia lor. în numerar bani de buzunar – bani destinaţi cheltuielilor mărunte. Norocu-i după cum şi-l face omul. a plăti pentru ceva a nu face doi bani – a nu valora nimic. Nu te întinde mai mult decât îţi este plapuma. Oferiţi exemple de expresii asemănătoare din limba dumneavoastră maternă. 2. o sumă de bani păstrată pentru situaţiile grele ce apar în viaţă copil de bani gata – copil de oameni bogaţi care trăieşte extravagant cu banii primiţi sau moşteniţi de la părinţi a rămâne fără niciun ban – a fi sărac. 269 . Lăcomia strică omenia. a fi zgârcit bani albi pentru zile negre – economii. Fă-ţi iarna car şi vara sanie. a achiziţiona un produs necorespunzător din punct de vedere calitativ a plăti în bani gheaţă/ a plăti în bani lichizi/ a plăti cu banii jos – a plăti pe loc. a avea sau a strânge o sumă de bani. care intervin pe parcursul zilei a fi scump la tărâţe şi ieftin la făină – a face afaceri proaste a fi zgârcit de-şi mănâncă de sub unghie – a fi exagerat de zgârcit Proverbe româneşti: Banul face din om neom. a nu avea nici o valoare a fi plin de bani – a fi foarte bogat a strânge bani la ciorap – a avea sau a face economii. Exerciţii: Expresii: a da bani pe ceva – a cumpăra.1.

produse de igienă. la pieţele de vechituri sau târguri. Ajutaţi-l să-şi stabilească bugetul de cheltuieli pentru următoarele şase luni. Telefoane 6. gaz 4. maşină 7. locuieşte la bloc şi are un venit mediu de _____________ lei (se completează de către profesor cu un venit mediu corespunzător perioadei în care se discută textul) . – bani pentru studiile copiilor. Cum putem pune bani de-o parte ? Alegeţi una din următoarele sugestii. maşină. e. – bani pentru familia extinsă. apa. de exemplu: telefonul. Hassan este singurul care are serviciu în acest moment. Transport (abonament. Chiria lunară 2. Cablu de televiziune şi internet 5. rechizite şcolare 9. Citim ofertele din ziarele de anunţuri tip Mica publicitate şi cumpărăm după ce am negociat direct cu vânzătorul. etc. Alte utilizări ale banilor (exemple personale): – impozite anuale (casă. obiecte de uz casnic. Discutaţi următoarea situaţie legată de bugetul unei familii: Este începutul anului. d. Curent electric. Taxe şcolare/ baby sitter 11. 270 . Asigurări de şomaj. haine. completând tabelul: 1. Întreţinerea/ cheltuieli la bloc 3. Hassan s-a mutat în Timişoara. Reducem anumite cheltuieli. produse cosmetice. (de exemplu bunica sau unchi) – bani pentru vacanţă. distracţiile în oraş. 6x 2. pensie sau sănătate. c. Apelăm pentru cumpărături la magazinele de second-hand. Jucăm la Loterie sau la Cazino. Cumpărăm în perioada de reduceri. b. căldura. Haine 10. un băiat de 4 ani şi o fată de 14 ani. viaţă. Cheltuieli la supermarket: mâncare. – bani pentru planuri de viitor. teren) – credite.1. poate câştigăm potul cel mare. Discutaţi în legătură cu modalităţile de economisire a banilor în cultura din care proveniţi: a. benzină. service auto) 8. curentul electric. Familia lui este formată dintr-o soţie şi doi copii minori. transport. (la sfârşit de sezon) urmărim ofertele şi promoţiile.

alocaţi surplusul la alt capitol. (text adaptat după Ovidiu D. 05 februarie 2010) 4. Stabiliţi realist priorităţile şi observaţi periodic (măcar trimestrial. o defecţiune la maşină (ca un făcut.” Dacă luaţi seamă la replica din Forest Gump. dacă nu o dată pe lună) cheltuielile. sunt cheltuieli zilnice care trec foarte uşor neobservate. mai rău. Un buget bine gândit. şi una şi alta. anotimp ori împrejurări economice ale ţării în care trăiţi. Bugetul este doar un instrument. Puneţi întâi deoparte şi apoi cheltuiţi. mai ales când aveţi o familie care depinde de voi. fără să vă transformaţi în Hagi Tudose. Stabiliţi o suma fixă pentru economii şi aveţi grijă să o respectaţi. veţi avea mai puţine bătăi de cap. Dacă aţi cheltuit mai puţin la un capitol. Popica. Mai ales dacă devin un obicei şi sunt făcute cu banii jos. Niciodată nu ştii cu ce te alegi. Flexibilitatea este o altă calitate importantă.3. cafeaua. nu îl lăsaţi să vă folosească. Folosiţi-l. ci control. Gândiţi-vă bine cum să faceţi economii. e obligatoriu să luaţi în calcul şi un fond de urgenţă. Ţigările. Citiţi cu atenţie textul şi notaţi cu A (adevărat) sau F (fals) enunţurile de mai jos: Iată ce n-ar trebui să ne lipsească atunci când planificăm bugetul: Realismul este una dintre cele mai importante calităţi ale unui buget. cheltuieli subdimensionate sau. Planificarea economiilor este cheia unei vieţi lipsite de griji. maşinile se strică mai ales după ce ies din garanţie!) sau chiar concedierea neaşteptată fac parte din categoria situaţiilor care pot pune probleme unui buget neatent planificat. Atenţie la detalii! Dacă facturile lunare sau cheltuielile mai mari sunt uşor de urmărit. în „România liberă”. O problemă de sănătate. „Viaţa e ca o cutie cu bomboane. Vineri. o carte sau o ieşire de weekend). Precauţia nu trebuie să ne lipsească niciodată. dar dacă le adunaţi s-ar putea să priviţi cu alţi ochi capitolul numit „bani de buzunar”. Problemele ce pot să apară diferă în funcţie de vârstă. 6 calităţi ale unui buget personal bine făcut. Joc de rol: Imaginaţi împreună cu un coleg un dialog între un consultant bancar şi o persoană care doreşte să afle informaţii despre deschiderea unui depozit bancar sau obţinerea unui credit: 271 . Pericolul cel mai mare este să estimaţi venituri nesigure sau iluzorii. Dacă sunteţi în regim de economisire. dulciurile pentru copii sau paharul cu prietenii în oraş scot discret banii din cont. puteţi găsi soluţii alternative (mai greu pentru viciul fumatului) precum pacheţelul pregătit de acasă ori cafeaua la termos. ca să vă puteţi da seama la timp când apar excesele şi cum pot fi corectate. dar dacă aveţi deoparte banii pentru zile negre. Bugetul nu înseamnă zgârcenie. O reparaţie mai puţin costisitoare la maşină vă poate finanţa o cheltuială în plus la un capitol destinat distracţiilor (un film.

. (Expresii utilizate la încheierea conversaţiei) Bine.. puteţi repeta? Dacă am înţeles bine..(Expresii utilizate când se solicită informaţii) Bună ziua! Aş dori consultanţă în legătură cu . . Voi reveni după ce iau o hotărâre. REALITĂŢI ŞI CUVINTE Citeşte şi reţine ! lege legal ilegal nelegiuire constituţie democraţie libertate dictatură parlament guvern poliţie tribunal judecător a judeca prejudecată procuror avocat acuzare apărare reclamant reclamat sancţiune amendă condamnare închisoare puşcărie UE (Uniunea Europeană) CEDO (Curtea Europeană a Drepturilor Omului) ONU (Organizaţia Naţiunilor Unite) avocatul poporului stat republică monarhie Lecţia 1 272 . aleg varianta . La revedere! Unitatea 9 Drepturi şi obligaţii cetăţeneşti „Curat constituţional!” (I. Care este dobânda? (Expresii legate de verificarea informaţiei) Îmi cer scuze... Spuneţi-mi. Drepturi şi obligaţii. A. vă rog. Caragiale.. Vă mulţumesc pentru informaţii.. ce condiţii trebuie să îndeplinesc pentru a deschide un depozit bancar/ pentru a obţine un credit bancar? Aţi putea să-mi oferiţi detalii legate de . O scrisoare pierdută) Obţinerea cetăţeniei..L.

prin adopţie sau la cerere. Pluralism şi partidele politice. Cetăţenia română se poate acorda. opinie. Parlamentul României are două Camere: Camera Deputaţilor. ales prin vot de cetăţenii români). Constituţia a fost adoptată de Parlamentul României în anul 2003. patronate şi asociaţii profesionale. la cerere. şi Senatul – forul superior al Parlamentului. pe teritoriul României sau. gen. Cetăţenia română se dobândeşte prin naştere. avere sau statut social. EXPLORARE CULTURALĂ Constituţia României este actul fundamental al ţării. la data cererii. persoanei fără cetăţenie sau cetăţeanului străin. Dreptul la identitate. 273 .federaţie război resortisant carte de identitate CI pace refugiat cetăţean certificat de naştere tratat emigrant cetăţenie a stipula conflict imigrant paşaport stipulate B. locuieşte în mod legal. b) dovedeşte prin comportarea şi atitudinea sa loialitate faţă de statul şi de poporul român. religie. cu unul dintre părinţi cetăţean român. Sindicate. Cetăţenia se acordă la cerere. Copiii găsiţi pe teritoriul României. condus de un premier numit de preşedinte) şi judecătorească (Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie). teritoriul României. dacă îndeplineşte următoarele condiţii: „a) s-a născut şi domiciliază. Simbolurile naţionale. naţionalitate. Articolul I din Constituţie prevede faptul că „România este stat naţional. în cazul în care este căsătorit cu un cetăţean român. apartenenţă politică. continuu şi statornic pe teritoriul statului român de cel puţin 7 ani sau. Românii din străinătate. Cele trei puteri în stat sunt: legislativă (Parlamentul României. România este patria tuturor cetăţenilor săi. În forma pe care o are azi. suveran şi independent. Suveranitatea statului. origine etnică. deşi nu s-a născut pe acest teritoriu. Actul normativ conţine articole principale despre: Statul român. limbă. de cel puţin 5 ani. Dreptul internaţional şi dreptul intern. Cetăţenia română (articolul 5). forul inferior. fără a se face discriminări între aceştia pe criterii de rasă. Copilul născut din amândoi părinţii sau unul dintre părinţi român este român la rândul lui. Unitatea poporului şi egalitatea în drepturi. iar forma de guvernământ este republica. unitar şi indivizibil”. celor ce îndeplinesc următoarele condiţii: Art. Limba oficială şi Capitală. sunt români. ai căror părinţi nu se cunosc. Copiii născuţi în străinătate. executivă (Guvernul României. 8. Relaţii internaţionale. sunt cetăţeni români.

Care sunt drepturile şi îndatoririle unui bun cetăţean? Comparaţi-le cu cele citite în Constituţia României. faptul că nimeni nu stă deasupra legii accesul liber la justiţie. Pentru detalii legate de fiecare articol în parte. g) cunoaşte prevederile Constituţiei României. dreptul la muncă şi la protecţie socială. Termenele prevăzute la alin. interzicerea muncii forţate. legal 274 .” Cetăţenii României au drepturi şi obligaţii. e) este cunoscut cu o bună comportare şi nu a fost condamnat în ţară sau în străinătate pentru o infracţiune care îl face nedemn de a fi cetăţean român. accesul la cultură. puteţi accesa Constituţia României pe web-site-ul Camerei deputaţilor: www. Exerciţii: Expresii: În legea lui – conform obiceiurilor sau tradiţiei lui După lege – aşa cum spune legea. dreptul la apărare. dreptul la protecţia persoanelor cu handicap. dreptul la învăţătură. dreptul la ocrotirea sănătăţii. dreptul la proprietate privată. la viaţă intimă. definită ca fiind sacră. datoria de a-şi exercita îndatoririle constituţionale cu bună-credinţă. Îndatoririle fundamentale către ţară sunt: fidelitatea faţă de ţară.c) a împlinit vârsta de 18 ani. 1 lit. a) pot fi reduse până la jumătate în cazul în care solicitantul este o personalitate recunoscută pe plan internaţional. dreptul la vot. dreptul la viaţă şi integritate fizică şi psihică. 1. în măsură suficientă pentru a se integra în viaţa socială. dreptul la libertatea individuală. f) cunoaşte limba română şi posedă noţiuni elementare de cultură şi civilizaţie românească.ro. îndatorirea de a contribui financiar la cheltuielile publice (prin taxe şi impozite). dreptul la grevă. Dintre drepturi enumerăm: egalitatea în drepturi. fără a încălca libertăţile altora. libertatea de exprimare. dreptul la moştenire. dreptul la întemeierea unei familii prin căsătoria liber consimţită între soţi. la libera circulaţie. Care este principalul act normativ al regiunii / ţării de unde proveniţi? 2. d) are asigurate mijloacele legale de existenţă. legiferate prin Constituţie. la inviolabilitatea domiciliului.cdep. dreptul la informaţie. dreptul la asociere. familială şi privată. libertatea conştiinţei. dreptul la protecţia copiilor şi a tinerilor. secretul corespondenţei.

Greşeala recunoscută este pe jumătate iertată. Cine fură azi un ou. Cine nu deschide ochii. cu calm fără prejudecăţi – obiectiv. zău A face legea – a stabili regulile Omul legii – reprezentant al legii. Măsoară de două ori şi taie o dată. mâine va fura un bou. servindu-le acolo ca act de identitate lege fundamentală a unui stat Lege Justiţie Reclamant 275 . Potriveşte cuvintele cu definiţiile corespunzătoare: Drept totalitatea organelor de jurisdicţie dintr-un stat. tradiţia Vorba lui/ei e lege – expresie ce indică faptul că vorba cuiva se respectă cu stricteţe Fără nici o lege – care nu respectă pe nimeni şi nimic a judeca la rece – a judeca obiectiv. 1. Minciuna are picioare scurte.În numele legii – formulă întrebuinţată atunci când se invocă sau se aplică legea În baza legii – în conformitate cu prevederile legale Pe legea mea! – expresie folosită în vorbire pentru a întări valoarea de adevăr a celor spuse. deschis pentru a accepta existenţa diferenţei om fără judecată – om nebun. După faptă şi răsplată. obiceiul unui loc. Hoţul neprins e negustor cinstit. ansamblul legilor şi al instanţelor judecătoreşti. fără prejudecăţi. fără minte A-şi fura căciula unul altuia – a se păcăli unul pe altul A se simţi cu musca pe căciulă – a se simţi vinovat A fi prins cu mâţa-n sac/traistă – a fi prins cu minciuna A fi prins cu ocaua mică – a fi prins că înşeală Proverbe româneşti: Unde-i lege nu-i tocmeală. deschide punga. poliţai A da în judecată – a deschide proces în instanţa de judecată Legea nescrisă – bunul simţ. sistemul de funcţionare a acestor instanţe persoană care imigrează document oficial care dă cetăţenilor unui stat dreptul de a se deplasa în altă ţară.

solicitantul trebuie să aibă vârsta de: a. stabilită şi apărată de puterea de stat persoană care se adresează justiţiei pentru a i se recunoaşte un drept. cerere /solicitare de dobândire a cetăţeniei.Emigrant Imigrant Paşaport Carte de identitate Constituţie Articol Cetăţenie ştiinţă care studiază regulile şi legile convieţuirii în societate diviziune într-un document oficial. judecătorească. pentru a obţine repararea unei pagube act. marcată de obicei printr-un număr de ordine sau printr-o literă normă cu caracter obligatoriu. naştere. Camera Deputaţilor şi Senatul c. 5 ani (sau dacă persoana este căsătorită cu un cetăţean român. 7 ani (sau dacă persoana este căsătorită cu un cetăţean român. legislativă. d. legislativă. după 3 ani) d. 21 de ani 276 . căsătorie. după 10 ani) b. b. 13 ani (sau dacă persoana este căsătorită cu un cetăţean român. c. b. executivă. Parlamentul României are două camere: a. prezidenţială. e. după 5 ani) Pentru obţinerea cetăţeniei. Seimul şi Senatul Cetăţenia română se poate obţine după o şedere de: a. după 1 an) c. emigrat 2. calitatea de a fi cetăţean (persoană) care emigrează. Duma şi Senatul b. legislativă. mass-media. depunerea unui jurământ la venirea în România. executivă. c. livret oficial care atestă identitatea unei persoane drept juridic de cetăţean. 2 ani (sau dacă persoana este căsătorită cu un cetăţean român. alt răspuns: _____________. Alegeţi răspunsurile corecte pentru fiecare din următoarele întrebări: Cetăţenia română se poate obţine prin: a. executivă. 18 ani b. Cele trei puteri în stat sunt: a.

libertatea de exprimare. accesul la cultura ţării din care proveniţi. dreptul la ocrotirea sănătăţii. Va fi întrebat despre _______________ României şi despre __________________ţării. de publicare a cererii). oricare ar fi aceasta. Selectaţi din lista de mai jos acele drepturi care sunt garantate prin Constituţia României: dreptul la viaţă şi integritate fizică şi psihică. solicitantul trebuie să aibă cunoştinţe de: a. utilizând cuvintele din chenar: actele taxele cultură geografie limba paşaport original literatură limba civilizaţie identitate certificat adeverinţă istorie Prietenul lui Abdul. Pentru obţinerea cetăţeniei. Mai trebuie câteva acte. 3. Trebuie să facă dovada că ştie ___________ română şi că are noţiuni de ________________ şi ______________ românească. Acum vrea să devină cetăţean român. de înregistrare a cererii. Pentru început sunt necesare ___________________. dreptul la secretul corespondenţei. dar şi la cultura română. Trebuie să ştie cine sunt marii artişti. Va trebui să ducă şi o ________________ care să confirme că locuieşte în România de minim 7 ani. interzicerea muncii forţate. Apoi îi trebuie carte de ____________. dreptul la informaţie. libertatea conştiinţei. limba română b. Amal. Apoi va plăti ______ (consulară. dreptul la învăţătură în limba maternă. limba engleză şi cultură şi civilizaţie românească. deci va răspunde la întrebări despre _____________ şi arta românească. Mai are nevoie de _____________ de naştere şi de căsătorie. Citiţi textul si completaţi. dreptul la muncă şi la protecţie socială. c. dacă e însurat. dreptul la vot acordat doar bărbaţilor.c. 277 . Are nevoie de ______________ sau copie legalizată. 40 de ani 6. este de 7 ani în România. dreptul la asociere cu persoane doar din acelaşi grup etnic. 16 ani d. limba română şi cultură şi civilizaţie românească. 4.

....... la libera circulaţie................ Discutaţi cu participanţii la curs........... REALITĂŢI ŞI CUVINTE Citeşte şi reţine ! faptă pasibil infracţiune penal închisoare delict cod civil casa de corecţie infractor cod penal încălcare delincvent 278 .....................- dreptul la grevă japoneză.... Aş zice că ...... 6.......... Care credeţi că sunt obligaţiile unui bun cetăţean? Propuneţi exemple.... dar consider că .. la viaţă intimă.. Mă scuzaţi că vă întrerup... Îmi permiteţi să intervin... Consider că ... Îmi pare rău. Mi-e teamă că trebuie să vă contrazic....... dar le consideraţi necesare.. 5......... dreptul la proprietate privată. Aş fi de acord în anumite condiţii ca.. Nu pot fi de acord.... Nu ştiu ce să spun în legătură cu ......dreptul la inviolabilitatea domiciliului.......... dar.. Sub nicio formă nu pot fi de acord ca.. deoarece . din păcate........ În opinia mea.. Ce alte drepturi care nu există în Constituţia românească.. Sigur că aveţi dreptate deoarece..... familială şi privată....... dreptul la libertatea individuală..... aţi include în lista de mai sus? Utilizaţi expresii precum: Sunt de părere că.. dreptul la apărare.... pornind de la cele din Constituţia României................ Lecţia 2 Prescripţii şi interdicţii în societatea românească actuală A... Aveţi şi dumneavoastră dreptate. ... dar ...

oricare dintre roluri este pasibil de pedeapsă. Există situaţii prevăzute în Codul penal când se înlătură caracterul penal al faptei. executare care a fost însă întreruptă sau nu şi-a găsit finalitatea”. săvârşită cu vinovăţie şi prevăzută de legea penală”. Se vorbeşte de vinovăţie în momentul în care se determină intenţionalitate sau culpă în săvârşirea unei fapte care prezintă pericol social. Tentativele se definesc ca fiind „punerea în executare a hotărârii de a săvârşi infracţiunea. la rândul lor. pedeapsa anterioară şi cea acordată pentru noua infracţiune se cumulează. instigatori sau participanţi la aceste fapte. Codul penal român defineşte infracţiunea în următorul fel: „este fapta care prezintă pericol social. Codul penal se aplică în cazul infracţiunilor săvârşite pe teritoriul României de către cetăţeni români sau de către cei fără cetăţenie. În caz de recidivă. Legea penală nu se aplică retroactiv faptelor care nu se aflau sub incidenţa legii atunci când au fost săvârşite. dar între timp au intrat sub incidenţa ei.juvenil poliţist /-ă a se apăra reclamagiu lovire uz de fals executare interdicţie jurisdicţie recidivă pedeapsă judecător apărător amnistie vătămare tentativă închisoare pe viaţă fapte reprobabile incidenţă recidivist /-ă amendă judecată pârât /-ă graţiere corporal minor crimă măsură /-i a prevedea ilicit /-ă poliţie a da în judecată pe cineva reclamant omucidere fals major prescripţie detenţie prevăzut /-ă B. cu domiciliul în România. şi anume: legitima apărare starea de necesitate constrângerea fizică şi cea morală cazul fortuit 279 . Când se stabileşte pedeapsa se ţine seama de participarea fiecăruia la săvârşirea infracţiunii. Persoanele implicate în săvârşirea de fapte penale pot fi autori. Tentativele de a încălca legea sunt pedepsite. EXPLORARE CULTURALĂ Noul Cod Penal al României a apărut în Monitorul oficial în anul 2006. Diplomaţii străini nu intră sub jurisdicţia codului penal român.

dacă e cazul. cu caracter represiv funcţionar de stat. minorul poate primi următoarele „Mustrare Libertate supravegheată Internarea într-un centru de reeducare Internarea într-un institut medical – educativ. Cum sunt cele două? Discutaţi. drepturile părinteşti. Pedepsele accesorii includ interzicerea unor drepturi. sancţiune aplicată celui care a săvârşit o greşeală care ţine de urmărirea şi de pedepsirea infractorilor. Minorul care are vârsta între 14 şi 16 ani răspunde penal. Care este codul care reglementează pedepsele ce survin în urma încălcării legilor regiunii / ţării de unde proveniţi? Ce tipuri de reguli există în acea regiune / ţară şi care sunt pedepsele aferente încălcării lor? 2. numai dacă se dovedeşte că a săvârşit fapta cu discernământ. Există situaţii speciale. Exerciţii: 1. În aceste cazuri răspunderea penală se distribuie astfel: „Minorul care încă nu a împlinit 14 ani nu răspunde penal. precum dreptul de a fi ales pentru a conduce o instituţie publică. amendă penală. Comparaţi Codul respectiv (menţionat la punctul 1) cu ce aţi aflat despre Codul penal românesc. Minorul care a împlinit vârsta de 16 ani răspunde penal. dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat. Pedepsele complementare includ: interzicerea unor drepturi vreme de 10 ani sau degradare militară.iresponsabilitatea făptuitorul e minor. numit sau ales. care soluţionează pe calea justiţiei procesele prin pronunţarea unei hotărâri 280 . închisoare. Pedepsele ce se aplică persoanelor fizice sunt de mai multe feluri.” 1. în care faptele reprobabile sunt săvârşite de minori. Potriveşte cuvintele cu definiţiile corespunzătoare: Delincvent Juvenil Pedeapsă măsură de represiune. Pedepsele principale includ: detenţie pe viaţă. de tutore sau de curator.” Ca pedeapsă. Pedeapsa poate fi suspendată în anumite condiţii sau poate să fie executată la locul de muncă.

Amendă Poliţist /-ă Penal Judecător A da în judecată Apărător a intenta cuiva un proces. utilizând cuvintele din chenar: furturi salvarea crime poliţia furate poliţiştii spart banii martorii fugind hoţul Este seară. propriu tinerilor. în opinia dumneavoastră. Abdul iese pe geam. Citiţi următorul text şi completaţi-l. încălcări mai puţin grave şi unele mai grave? Care sunt acestea? furtul din locuinţă tâlhărie neachitarea facturii la electricitate ajutorul acordat unei bătrâne pentru a trece strada bigamie abuzul asupra copiilor piraterie de DVD-uri darea şi luarea de mită prostituţia răspândirea de ştiri false jignirea altor persoane abandonarea animalului de casă calomnia 3. Nu s-a întâmplat de prea multe ori să existe ___________ sau _______________. de la etajul I. Pensia 281 . În seara aceasta este zarvă mare. Apoi coboară în scara blocului. Se pare că cineva a ___________ apartamentul doamnei X. Lângă blocul unde locuieşte Abdul a venit ___________ şi ____________. tineresc funcţionar la poliţie. a chema în faţa justiţiei persoană care a săvârşit un delict persoană care apără cauza cuiva în faţa justiţiei sancţiune constând în obligaţia de a plăti o sumă de bani care este caracteristic pentru tineri. Au fost ____________ bijuteriile doamnei şi __________. Toată lumea vorbeşte cu toată lumea. Vorbesc în special cu ____________. agent la poliţie 2. Care dintre următoarele fapte se pot califica drept încălcări ale legii? Există. Cartierul Elisabetin din Timişoara este destul de liniştit şi de sigur. _________________ iau declaraţii tuturor.

soluţia care vi se pare potrivită: 1. prea blânde? Codul penal prevede pedepse pentru cei care comit infracţiuni. e. c. Uneori. Au împreună 2 copii. Minorii pot primi drept pedeapsă mustrarea. Discutaţi apoi caracterul pedepselor. În caz de legitimă apărare. pentru că probabil este vinovat şi merită să fie pedepsit. 4. Pedeapsa principală poate însemna detenţie pe viaţă. Să îndure. Să discute cu învăţătoarea. Cum ar trebui să reacţioneze doamna Y? a. Alt răspuns. e. b. cu tricou roşu şi bascheţi. Spuneţi care este valoarea de adevăr sau fals a următoarelor afirmaţii (A/F). Purta ochelari de soare. X este un copil pe care ambii părinţi îl bat aproape zilnic. Tentativele de încălcare a legii nu se pedepsesc. b. Să apeleze la un Centru de Asistenţă Socială a Femeilor Abuzate. Să apeleze Autoritatea pentru Protecţia Copilului. c. blond.tocmai venise ieri. Nu i-au văzut bine faţa. Legea se aplică retroactiv faptelor. Minorii cu vârsta până la 14 ani sunt pedepsiţi. Doamna Y este căsătorită cu soţul ei de peste 10 ani. Sunt ele prea drastice sau. 5. dimpotrivă. caracterul penal al faptei este înlăturat. soţul o bate. 2. Alegeţi. pentru ca ambii soţi să facă terapie. Să apeleze la ajutorul unui consilier marital. spunându-i care este situaţia lui. Abdul speră ca ____________ să găsească _____________. d. 282 . Ce ar trebui să facă băiatul în vârstă de 10 ani? a. pentru fiecare din situaţiile următoare. Să încerce să discute cu soţul ei şi să clarifice motivele care îl determină să se comporte astfel. Nişte copii au văzut un om _______________ din scară cu o oră în urmă. Să sune la Poliţie. din motive aparent inexistente. Codul penal se aplică în cazul infracţiunilor săvârşite de persoane care au domiciliul în România sau în afara ei. Bătrâna plângea şi nu putea spune nimic. Să apeleze la ajutorul Poliţiei. Era înalt. d. Alt răspuns.

ţelină. comesean. mămăligă serviciu de farfurii. farfurie adâncă. a înfige. faţă de masă a mânca. a fierbe. vinete. ceapă. gogoşi. prune. Bucătăria românească se confruntă azi cu invazia restaurantelor de tip fast-food. corcoduşe. băutură. telemea. ciorbă de perişoare. iaurt. aceste localuri vin să înlocuiască specificul gastronomic al unei regiuni sau unei ţări. ou / ouă felul întâi. pere. piersici. friptură. 283 . bucătărie. cafea. bucate. carne. usturoi. ciorbă de burtă. a bea. caşcaval. mititei / mici. a coace. sarmale. a tăia. supă. conopidă. vegetarian Lecţia 1 Feluri de mâncare Tacâmuri Acţiuni B. aliment. Astfel. a pofti. ciorbă. Ochii nu mai văzuseră aşa ceva. a învârti. REALITĂŢI ŞI CUVINTE Citeşte şi reţine ! Alimente de bază cartof. zice o vorbă înţeleaptă. regim alimentar. a ingurgita. a pune masa / a aşeza masa. a înghiţi. restaurant. Din ce în ce mai apreciate. a mesteca. a prepara. farfurie întinsă. tort. masă festivă. caş. carte de bucate. mere. fructe. felul al doilea. desert. farfurioară. şerveţele.Unitatea 10 Hrana „…privi curios la sarmale. linguriţă. oaie. a gusta. a (se) dedulci. EXPLORARE CULTURALĂ Spune-mi ce mănânci. porc. a amesteca mâncare. morcovi. ca să-ţi spun cine eşti. a savura. cuţit. caise. bucătar. însă nările îi dădeau o bună înştiinţare…” (Mihail Sadoveanu) Bucătărie românească tradiţională A. hrană. ciorbă de salată. crovne. papricaş. lapte. generalizându-l. pătrunjel. a felia. masă. langoşi. păstârnac. curcan. cantină. sală de mese. pâine. a găti. a degusta. bucătăreasă. viţă-de-vie. reţetă culinară. pui. brânză. legume. struguri. mâncarea poate sta chezaş al caracterului omului.

ca într-un doboş tort. şniţel cu cartofi piure şi compot de prune sau doboş tort. stau ascunse lucrurile simple. Munteniei sau Dobrogei. Mămăliga cu brânză şi cu lapte. Există şi numeroase influenţe. se adaugă.Oriunde călătoreşti. Banatului. baclavale sau cornuri cu susan. bulzul adică. telemeaua făcută cum numai ciobanii din Mărginimea Sibiului pare că ştiu ori slăninuţa cu boia pe care gurmanzii greu-încercaţi o apreciază. ale unei lumi în continuă mişcare şi interacţiune cu cei din jur. Dincolo de aceste împrumuturi. Astfel. pe care le-am acceptat de-a lungul istoriei. iahnia de fasole cu ciolan afumat. în România poţi mânca sarmale şi mititei. Ca şi cum oamenii locului sunt indiferenţi la ceea ce se petrece în jurul lor şi ar fi lipsiţi de o personalitate pe care să şi-o manifeste… gătind. Pentru România. Cum provinciile româneşti au fost subordonate diferitelor imperii. Când se consumă ele? 3. oamenii au intrat în contact cu alte culturi. borş bucovinean sau câte vreo plăcintă cu poale-n brâu. Ca să nu mai vorbim despre salată boeuf (adică à la russe). Moldovei. bârfă 284 . poţi gusta aceiaşi burgeri sau aceleaşi aripioare de pui. cârnaţii de Pleşcoi sau şonca din Banat trimit deopotrivă la un trecut culinar românesc. Ori. Care sunt felurile de mâncare tradiţionale în zona / regiunea / ţara dumneavoastră de provenienţă? 2. Cum se desfăşoară o masă într-o zi obişnuită? Dar în zi de sărbătoare? Exerciţii: Expresii: a lua masa – a mânca a mânca de post/ a posti – a mânca fără carne. gustoase şi despre care spunem că sunt tradiţional româneşti. bucătării româneşti. 1. Peste toate acestea. ci. toate degustate alături de vreun şpriţ sau o ţuică de casă. la fel de bine. reţetele prezentului şi viitorului. mai degrabă. ouă şi lapte din convingere religioasă ortodoxă a mânca de dulce – a nu posti a mânca zilele/tinereţea cuiva – a face necazuri cuiva o perioadă de timp a se mânca între ei – a ţese intrigi unul împotriva altuia mâncătorie – intrigă. Nu există o bucătărie unitar-românească. cel mai potrivit ar fi să discutăm despre mâncăruri care sunt specifice Ardealului.

a împărţi a mânca pâine degeaba – a fi leneş a se vinde ca pâinea caldă – a se vinde foarte repede a intra în pâine – a se angaja. care se aşază în dreptul fiecărui mesean. nu-i. Pofta vine mâncând. ouă) serviciu de masă complet. lapte.Mâncaţi-aş gura / ochii! – expresie familiară prin care se exprimă admiraţia faţă de cineva a mânca din palma cuiva – a asculta de cineva necondiţionat a mânca rahat – a bârfi. 1. conviv a respecta posturile prescrise de biserică. Potriveşte cuvintele cu definiţiile corespunzătoare: A mânca Legume Masă persoană care stă la masă împreună cu altcineva. obiectele de metal de care se serveşte o persoană când mănâncă 285 . Şi-a trăit traiul. care mănâncă la o masă comună. Pasăre ca porcul. a-şi câştiga singur existenţa a lua pâinea de la gură – a lăsa pe cineva fără nici un venit a o pune de mămăligă – a o încurca. Cine nu munceşte. a vorbi de rău pe cineva a mânca bătaie – a fi bătut a fugi mâncând pământul – a fugi foarte tare a mânca pe cineva palma – a avea chef de bătaie a-şi mânca omenia cu cineva – a-şi pierde respectul în faţa cuiva a mânca banii – a cheltui a-şi mânca de sub unghie – a fi zgârcit a mânca din ochi – a privi cu poftă a mânca ca un lup – a mânca repede şi cu poftă a mânca ca o pasăre/mâţă – a mânca foarte puţin a fi pâinea lui Dumnezeu – a fi bun şi blând a fi bun ca pâinea caldă – a fi foarte bun şi înţelegător a avea pâinea şi cuţitul în mână – a lua deciziile. Umblă câinii cu covrigi în coadă. la război înapoi. a intra în încurcătură cât ai zice „peşte”! – foarte repede mare brânză! – lucru fără importanţă a scoate din pepeni – a enerva pe cineva ieftin ca braga – lipsit de valoare Proverbe româneşti: La plăcinte înainte. şi-a mâncat mălaiul. Brânză bună în burduf de câine. nu mănâncă. brânză. a se abţine de la alimentele interzise (carne.

) cultivate pentru hrana omului. Pentru alternativă a pus şi salată de ___________ şi ___________ de crap. A 286 . a folosi în alimentaţie. cartofi. Completează textul de mai jos utilizând cuvintele din chenar: Venit de curând în România. Telemeaua se produce doar în satele din Mărginimea Sibiului. este de preferat să se tacă. pe bază de lapte (şi derivatele lui) nume dat generic unor vegetale (fasole. ţelină. tacâmurile sufragerie mămăligă pui adâncă pătrunjel supa serviciul papanaşi sarmale vinete icre Abdul a fost poftit în ____________. Legumele se utilizează des în alimentaţia românilor. Apoi a urmat ___________. felul principal (ciorbă sau supă şi apoi felul doi) şi desert. Ca o surpriză şi în semn de „Bun venit!”. Supa cu tăiţei a fost foarte gustoasă. de obicei dulciuri. Ioana a adăugat şi frunze de _____________. cartofi. În mijlocul camerei. ceapă etc.Comeseni Tacâmuri Desert Vegetarian A posti Mămăligă Lactate a amesteca un aliment în gură şi a-l înghiţi. Ioana ştie că Abdul nu mănâncă porc. pătrată sau rotundă. aliment preparat din făină de porumb fiartă în apă făcut din lapte. 3. Ioana a scos ______________ cel mai bun şi ____________ pentru musafiri. se scrie etc. sprijinită pe unul sau mai multe picioare şi pe care se mănâncă. Amal a ajutat-o pe soţia sa şi a adus castronul. a consuma mobilă formată dintr-o placă dreptunghiulară. în România la masă se servesc trei feluri de mâncare: aperitive. brânzeturi. În dreptul fiecăruia erau aşezate următoarele: o farfurie întinsă. fructe. La masă nu se face conversaţie. De obicei. Abdul a fost invitat acasă la prietenii săi Amal şi Ioana. aceştia au pregătit o masă românească. morcovi. era aşezată masa pentru cei trei. care se serveşte la sfârşitul mesei care se bazează (numai) pe produse vegetale 2. O _______ de masă albă acoperea tăblia. castraveţi muraţi şi maioneză. Steluţe de grăsime pluteau îmbietor la suprafaţă. La început s-au servit antreurile. peste care stătea o farfurie _________ iar deasupra acesteia o farfurioară. zarzavat fel de mâncare. Precizaţi valoarea de adevăr a afirmaţiilor de mai jos (A/F): În România nu se consumă carne de oaie. A pregătit o salată cu piept de __________.

se pune untul în aluat şi se înveleşte bucata de unt cu aluatul. se taie după normele obişnuite. Se bate mult. se coace jumătate din aluat în tavă şi se presară cu posmag (pesmet) fin. Apoi. Se lasă să se odihnească. nu cu pâine.5 kg mere domneşti 250 g unt 250 g zahăr 100 g pesmet 1 vârf cuţit scorţişoară 1 vârf cuţit sare Iar acum citez: Preparaţia: Aluatul se face din făină cu apă rece şi foarte puţină sare. 287 . Când e gata. se pun merele peste aluat şi apoi jumătatea rămasă. 4. Când e rumenit. Se întinde iar. Aluatul se lucrează la rece.urmat felul trei. A venit în final şi desertul. repaus de un sfert de oră. Se pune iar la copt. se presară cu zahăr în pudră şi se mai bune (un pic) la cuptor. Când e pe jumătate copt. Se coace la foc potrivit. de cozonac sau chifle. Iată o reţetă românească de prăjitură cu mere: PLÃCINTÃ CU MERE (apud Pãstorel Teodoreanu) 250 g făină 1. cu smântână şi gem de căpşuni. ______________ cu piept de curcan în foi de varză murată. Operaţia aceasta se face de patru ori (de două ori se strânge aluatul în trei şi de două ori în patru). Se întinde. Între fiecare întinsoare. Asociaţi felurile de mâncare cu ţările corespunzătoare: Lasagna Paella Boeuf bourguignon Vareniki Maasem Salată de vinete Spaghetti Bratwürst Supă de pui cu tăiţei Gulaş Huumus Tzatiki Hamburger Rusia Liban Italia România Germania Grecia Statele unite ale Americii Ungaria Tunisia Franţa Spania România Italia 5. Abdul a mâncat nişte _______________ delicioşi. Ele s-au servit cu ______________. adică după ultima întinsoare.

de reţetă specifică zonei / ţării din care proveniţi. Alegeţi dintre cuvintele de mai jos pe cele care au legătură cu bucătăria românească tradiţională: plăcintă gnocchi cremşnit vinete supă baclava papanaşi tort doboş cataif pommes frites clătite ştrudel Bucătărie românească actuală A.S.P. Se curăţă de coajă şi se trec printr-o răzătoare specială care le taie în felii foarte subţiri. De dincolo de oceanul Atlantic. Oferiţi un exemplu asemănător. Apoi rămân în culise. urmând moda occidentală în materie de practici culinare şi feluri de mâncăruri. Când sunt gata tăiate. se pune cantitatea de zahăr după plac şi se ţin la marginea maşinii de gătit. Unul dintre aspectele care s-au schimbat în timp. REALITĂŢI ŞI CUVINTE Citeşte şi reţine ! restaurant fast-food inovator exotice fructe de mare organic fără colorant calorie /-i bucătărie slow-food modern mango caracatiţă macrobiotic ecologic carbohidraţi influenţă /-e autentic mirodenii papaya produse bio fără conservanţi dietă proteine emisiune /-i tradiţional fructe ananas reţetă /-ă fără grăsimi sănătos iaurt Lecţia 2 B. umplând plăcinta. a fost bucătăria românească. Se pot discuta gusturile? 6. până ce se încorporează zahărul în fructe. la răcoare. Merele domneşti sunt indicate. EXPLORARE CULTURALĂ Anii ce au urmat căderii comunismului au însemnat intrarea românilor în contact în primul rând cu lumea occidentală. Comentaţi asemănările sau deosebirile dintre cele două reţete. au venit restau288 . până le vine rândul să intre în scenă.

salam de biscuiţi 289 . Goana după produse fără conservanţi. Exerciţii: 1. drob de miel. Selectaţi din lista de mai jos felurile de mâncare recent introduse în bucătăria românească: sparaghel crocant. În acelaşi timp. ciorbă de perişoare. Dietele sunt şi ele din ce în ce mai prezente nu doar în vocabularul. papricaş de pui. clătite cu sirop de arţar. De asemenea. avem de-a face cu o explozie a revistelor cu reţete propuse fie de cititori. Nu neapărat pentru mult timp. dar şi de mâncatul acasă. care au cucerit la început pe toată lumea. cozonac. salată cus-cus.rantele de tip fast-food. francez sau turcesc. gomboţi. salată de vinete. cea despre care se spune că e autentică. pui Shanghai. coloranţi sau grăsimi a reuşit să devină o modă a ultimilor ani. fie din străinătate. ouă umplute. românii sunt din ce în ce mai atenţi la alimentele pe care le cumpără. românii pot învăţa de la televizor nu doar să gătească plăcintă americană. există voci care susţin frenetic bucătăria tradiţională românească. tortillas cu pui şi ardei copt. Să mănânci sănătos a devenit un ţel în viaţă. cu nucă sau cu zahăr) acum îşi permit să iasă la restaurante cu specific italian. spaghetti chicken Alfredo. După anii ’90 dominaţi de restaurante de acest fel. oregano sau ghimbir. varză à la Cluj. chiar dacă se fac experimente de acest fel. sarmale. lapte de pasăre. boeuf bourguignon. cârnaţi. Modalitatea de a mânca ieftin şi extrem de rapid. există numeroase emisiuni de televiziune realizate de bucătari cunoscuţi fie din România. au urmat anii 2000. Astfel. chocolate chip cookies. Dacă în deceniul trecut românii preferau să gătească în casă feluri de mâncare de care au auzit pe posturile străine de televiziune (spre exemplu pizza ce se adaptase şi devenise un fel de mâncare românesc. Totuşi. sau risotto cu fructe de mare ci şi cum să „accesorizeze” mâncăruri tradiţional româneşti cu diferite condimente cum ar fi curry. shaworma. spaghetti al’ bolognese. fie de către specialişti şi cu un avânt al blogurilor cu specific culinar. slăninuţă. bulz. la felul în care acestea sunt produse – dacă sunt sau nu produse bio. i-a sedus pe români. pizza cu ton. reală. pilaf de orez cu pipote şi inimi. sau spaghete gătite ca şi cum ar fi fost tăiţei cu mac. răcituri. dacă au fost sau nu modificate genetic. fără să fii nevoit să aştepţi prea mult. ci şi pe mesele românilor.

Erau destule feluri de mâncare. O zi de duminică c. Dacă le vine cineva în vizită se întâmplă să facă _____________. mănâncă şi __________ sau ___________. Puneţi acţiunile următoare într-o ordine logică: a. gusturile miel porc pui bruschette pizza greu paste Abdul e nehotărât. Nu cunoaşte foarte bine ____________ românilor. 4. Care dintre băuturile următoare credeţi că sunt tradiţionale şi care sunt recent intrate în meniurile românilor? ceai vinars cocktail cafea vin suc de soc latte machiatto ţuică cola milk shake espresso palincă vodkă şliboviţă cappucino ice tea 290 . Crăciun) d. Pe baza celor aflate până acum despre bucătăria românească. dar prietenii lui nu le apreciau. Comandaţi cafeaua c. da. Citiţi următorul text şi completaţi-l utilizând cuvintele din chenar: Abdul este în al doilea an de facultate. O aniversare (o zi de naştere. alcătuiţi un meniu românesc care credeţi că ar fi potrivit pentru: a. Părinţii lor. Toţi colegii de la medicină vor aduce mâncare specifică zonei sau ţării de unde au venit. A fost invitat de către colegii lui la o petrecere cu specific internaţional. Prietenii lui români ies de multe ori la _____________ în localurile din oraş. I-a picat __________ la stomac. Serviţi felul principal h. însă. Rezervaţi o masă f. Serviţi desertul 5. Comandaţi un aperitiv b. O sărbătoare importantă (Paşte. pentru că nu e mult de lucru la ele. Ştie că mănâncă şi carne de ___________. asemeni lui. În acelaşi timp. pentru că e uşor. O zi obişnuită din săptămână b. pentru aceleaşi zile menţionate mai sus. Vă uitaţi la meniu d.) Alcătuiţi un meniu specific zonei / ţării de unde veniţi. 3. o zi onomastică etc. Cereţi nota de plată e.2. Sau gătesc acasă ____________. Lăsaţi un bacşiş g. O singură dată a mâncat o masă tradiţional românească.

REALITĂŢI ŞI CUVINTE Citeşte şi reţine ! tradiţie sărbătoare a celebra vacanţa de sărbători obicei praznic festiv Paşti datină a sărbători sărbătoresc Crăciun ceremonie a aniversa calendar hram Lecţia 1 B. Crăciunul are o dată fixă şi se sărbătoreşte pe 25 Decembrie. În Ajunul Crăciunului se merge cu colinda. ceea ce înseamnă că în această perioadă consumă doar alimente de provenienţă vegetală. fiind însoţit de o pregătire intensă înainte. iar spre seară merg feciorii (băieţi sau bărbaţi tineri) pe la casele oamenilor pentru a cânta şi a anunţa astfel Naşterea 291 . Unitatea 11 Sărbătorile la români „Parcă-i alta lumea asta când îţi cântă Laie Chioru…” (Octavian Goga) Sărbători din timpul anului A. care reprezintă Naşterea lui Iisus Hristos. chiar şi în ceea ce priveşte pregătirea alimentelor. ele regăsindu-se notate cu caractere roşii în calendarele de perete pe care oamenii le pot cumpăra de la bisericile ortodoxe.6. EXPLORARE CULTURALĂ Sărbătorile românilor sunt multe la număr. Oamenii ţineau şi unii încă mai ţin post. Cea mai importantă sărbătoare din timpul iernii este Crăciunul. Discutaţi următoarele afirmaţii: Bucătăria tradiţională defineşte identitar o persoană. în zona Banatului de dimineaţă merg piţărăii (copii mici). Trebuie să se inoveze. Este important să luăm contact cu alte culturi prin intermediul bucătăriei lor.

sângerete ori jumări. Pe data de 6 ianuarie se sărbătoreşte Botezul Domnului sau Boboteaza. pentru a ura oamenilor belşug şi spor în casă. sau se mergea mai degrabă. Astăzi. În tot acest timp el cântă Iordanul. Colindele sunt în acelaşi timp urări de sănătate şi de belşug pentru casă şi pentru gospodari. iar copiii îl aşteaptă pe Moş Crăciun. timp în care se spune: Hristos a înviat! şi se răspunde: Adevărat a înviat!. 292 . Noile reglementări ale Uniunii Europene cer oamenilor ca animalul să nu mai fie înjunghiat. preotul din parohie însoţit de o persoană din cadrul bisericii merge din casă în casă pentru a sfinţi casele oamenilor. Produsele se consumă în ziua de Crăciun şi în zilele următoare. are o dată care se calculează anual. Paştele. în special în mediul rural. Nicolae (6 decembrie). În aceste zile. românii se salută aşa în loc de bună ziua. Spre deosebire de Crăciun. În zilele de dinainte de Bobotează. Masa de Crăciun include astăzi sarmale şi cozonac (dulcele de sărbătoare). Andrei (30 noiembrie) şi Sf. Sf. De Anul Nou se merge.Domnului. Sf. care are o dată fixă. Tot în Ajun se împodobeşte bradul. În zilele premergătoare Crăciunului (de Ignat) se taie porcul – prin înjunghiere. Copiii din România (elevi şi studenţi) au vacanţă de două săptămâni în perioada Crăciunului şi Paştelui. Sf. românii obişnuiesc să îi felicite şi să facă urări celor care poartă aceste nume. cealaltă sărbătoare importantă din calendarul creştin. caltaboşi. Sf. sănătate şi viaţă îndelungată. Ouăle se consumă după ce se ciocnesc. timp de patruzeci de zile. în special în oraşe. Arhangheli Mihail şi Gavril (8 noiembrie). Sf. Din aceste produse se oferă şi colindătorilor. Dumitru (26 octombrie). Din noaptea Învierii. cu Pluguşorul şi cu Sorcova. Constantin şi Elena (21 mai). dar în cantităţi mult mai mici. Vasile (1 ianuarie). Gheorghe (23 aprilie). fie se cumpără produse din carne de porc de la supermarket ori se poate opta pentru prepararea lor în casă. drept răsplată pentru urările rostite. oamenii se salută doar în cele trei zile de sărbătoare în acest fel. iar în regiuni precum Bucovina ele se încondeiază. Ion (7 ianuarie). oamenii care muncesc au zile libere în aceeaşi perioadă. tobă. Pentru români sunt prilej de sărbătoare o serie de „sfinţi din calendar” ale căror nume sunt purtate de o mare parte din populaţie: Sf. Ouăle se vopsesc şi în alte culori. ci asomat. Sf. Săptămâna de dinaintea sărbătorii se numeşte Săptămâna Mare. Petru şi Pavel (29 iunie). Maria (15 august). Sf. Ciclului de iarnă îi urmează sărbătorile pascale. alături de alte produse precum: cârnaţi. La oraş. Se fac pregătirile pentru Paşti: în Joia Verde se vopsesc ouăle – acestea se colorează în roşu pentru a aminti de sângele vărsat de Iisus pe cruce. considerate a fi tradiţionale. Sf.

1 decembrie (Ziua Naţională a României). de două ori pe an La Paştile cailor – niciodată Sărbători fericite! – urare de sărbători. Potriviţi cuvintele cu definiţiile corespunzătoare: Sărbătoare patronul unei biserici creştine Calendar Festiv Hram cântec popular care se cântă de obicei în Ajun de Crăciun şi de Anul Nou. 1. Sărbătorile sunt pentru români prilej de a petrece timp cu cei dragi. 1 şi 2 ianuarie (Anul Nou). când regulile obişnuite se abolesc pentru câteva momente. Sunt şi perioade ale excesului. Descrieţi aceste sărbători: cum se desfăşoară ele. când se consideră că a avut loc Botezul lui Iisus Hristos. majoritatea familiilor reunindu-se cu aceste ocazii. care anume sunt rolurile participanţilor. 2. luni şi zile.În România sunt zile oficial libere: 25 şi 26 decembrie (Crăciunul). Exerciţii: Expresii: Din An în Paşti – foarte rar. mai ales de Crăciun şi Paşte Sărbătoare legală – zile declarate libere prin hotărâre guvernamentală Sărbătoare naţională – ziua naţională declarată oficial zi liberă A îngrăşa porcul în Ajun – a încerca să recuperezi timpul pierdut muncind în ultimul moment Haine de sărbătoare – haine elegante A-i face capul calendar – a încărca pe cineva cu informaţii inutile A se uita ca mâţa-n calendar – a se uita la ceva fără să priceapă Gerul Bobotezei – temperaturi foarte scăzute 1. în general. bazat pe fenomenele periodice ale naturii sărbătoare creştină la 6 ianuarie. fie alimentar fie de altă natură. cine participă.Numiţi câteva dintre cele mai importante sărbători din regiunea / ţara de unde proveniţi. Iordan 293 . însoţit de diverse datini populare sistem de împărţire a timpului în ani. Găsiţi asemănări şi deosebiri între sărbătorile menţionate de dumneavoastră şi cele despre care aţi aflat că se celebrează în România. prima şi a doua zi de Paşti. prima şi a doua zi de Rusalii (data diferă de la un an la altul). 1 mai.

aşa că Abdul şi Maysa sunt încântaţi. Paştele este o _________________ importantă pentru români. Ca desert mănâncă ____________. oase şi cartilaje (de porc). 3. Toţi trei sunt colegi de facultate. Sf. maiestuos mâncare preparată din carne. demonstraţii etc. la ________.Colindă zi în care se comemorează sau se sărbătoreşte un eveniment important. care. pentru sărbătoare. sărbătoresc. somptuos. Maria împodobirea bradului încondeierea ouălor ruga colindatul Iordanul tăierea porcului ciocnirea ouălor 294 . se încheagă şi devine gelatinoasă Piftie Bobotează 2. Obiceiul este să se mănânce carne de ___________. Preotul merge cu colinda din casă în casă înainte de Crăciun. De Crăciun se pregătesc piftii. Asociaţi sărbătoarea cu practicile corespunzătoare: Crăciun Paşti Bobotează Sf. organizându-se adesea diferite serbări. Ziua de 1 decembrie este zi liberă. şi în care de obicei se întrerupe activitatea obişnuită de sărbătoare. ____________ spune că ele trebuie _____________ de către comeseni. utilizând cuvintele din chenar: sărbătoare miel prietenii pască Crăciun familia masă liber ouă vopsite datina ciocnite obiceiul Abdul este bun prieten cu Dana şi Marcel. Alături de ______________ este un prilej important de reunire cu _______________ şi _________________. după răcire. Completaţi textul de mai jos. Oricum şi mâine e _____________. măreţ. De asemenea. Stau până noaptea târziu la discuţii. se pun pe masă şi ___________ ________________. Abdul şi Maysa au fost invitaţi de Paşte la Marcel acasă. La Paşte oamenii vopsesc ouă pe care apoi le consumă. 4. Crăciunul este sărbătoarea creştină a Naşterii lui Iisus Hristos. fierte timp îndelungat într-o zeamă (cu usturoi). Precizaţi valoarea de adevăr a afirmaţiilor (A/F): Paştele se sărbătoreşte pe 6 aprilie. solemnităţi. Dumitru cade în data de 26 octombrie.

Firma la care lucraţi vă asigură dumneavoastră şi soţiei / soţului / prietenei / prietenului o vacanţă alături de colegii de lucru şi familiile acestora. Scopul este să petreceţi Paştele împreună. alt răspuns: _______________________ d.5. Cum reacţionaţi: 1. să petreceţi împreună sărbătoarea. deschideţi uşa pentru a le spune personal că nu îi primiţi. 2. Cineva sună la uşă. Vă uitaţi pe vizor şi vedeţi un grup format din cinci copii. 2. 4. spunând că deja aveţi planuri. amânaţi oferirea unui răspuns. dar când ajungeţi la satul în care are loc sărbătoarea constataţi că poate era mai bine să nu veniţi. Este Crăciun. Cum reacţionaţi: 1. alt răspuns: __________________________ 295 . Discutaţi următoarele situaţii. alt răspuns: ___________________ b. îi primiţi în casă. acceptaţi bucuros / bucuroasă invitaţia. 2. 3. vă întoarceţi acasă. 2. spuneţi Bună dimineaţa şi apoi treceţi mai departe. Este Ajunul Crăciunului. Vă zâmbeşte şi vă spune: Hristos a înviat!. 3. 2. alt răspuns: _______________________ e. care strigă: Primiţi cu colinda? 1. îi zâmbiţi şi daţi imperceptibil din cap. 3. declinaţi invitaţia. 4. Un vecin cu care vă înţelegeţi foarte bine vă invită la nedeie. 4. invocând boala (falsă) a soţiei / soţului / prietenei / prietenului. acceptaţi şi sărbătoriţi Paştele alături de colegii de serviciu. nu deschideţi uşa. A sosit Paştele. 4. fără să mai anunţaţi pe cineva. vă anunţaţi vecinul că trebuie să vă întoarceţi de urgenţă acasă. Prietenii dumneavoastră români vă invită la ei. acceptaţi. îi spuneţi: Adevărat a înviat!. susţinând că nu depinde de dumneavoastră. Acceptaţi invitaţia. Ce faceţi: 1. oferind soluţii: a. pentru că fetiţa nu se simte bine. vă prindeţi în cele din urmă în joc şi jucaţi toată noaptea. alt răspuns: ___________________ c. dar vă manifestaţi cu rezervă faţă de colegi. 3. A doua zi de Paşte vă întâlniţi cu vecinul de bloc. Ce faceţi: 1. nu acceptaţi. ascultaţi colindele şi apoi le daţi bani sau nuci şi prăjituri. 3. 4.

b. 7. 296 . Timpul sărbătorii trebuie împărtăşit cu familia şi cu cei dragi (prieteni şi cunoştinţe).6. Astfel. Ele trebuie marcate prin practici speciale. respectiv înmormântarea. nunta. Blagoveşte A-i face A îngrăşa porcul în Ajun mâncă peşte capul călindar Paştele fudulul ca martie din post Lecţia 2 Momente festive din viaţa omului (vizita după naştere. Oamenii fac şi spun lucruri prin care să dea de veste tuturor că un om s-a născut. Sărbătorile sunt o modalitate de a cunoaşte un popor. c. cele mai importante momente din viaţa omului sunt pentru satul tradiţional românesc. bucuria trebuie să fie deplină. Potriviţi corect cele două jumătăţi ale zicalelor: Nu lipseşte Crăciunul sătulul. logodna. Exprimaţi-vă opinia în legătură cu afirmaţiile de mai jos: a. dar şi pentru lumea modernă următoarele: naşterea. înmormântarea şi parastasul) A. iar alţii au murit. botezul. Nu trebuie să existe limite atunci când sărbătorim ceva. că unii s-au căsătorit. nunta. urmată de botez. REALITĂŢI ŞI CUVINTE Citeşte şi reţine ! botez a (se) logodi mire soacra mare / mică înmormântare cruce pomană naş logodnic mireasă socrul mare / mic bocet epitaf parastas ursitoare nuntă dar moarte bocitoare necrolog logodna cununie sicriu doliu B. EXPLORARE CULTURALĂ Cele mai importante momente din viaţa omului nu pot trece oricum.

o fiertură din boabe de grâu. lucrurile se petrec puţin diferit. dar marchează şi unirea a două neamuri. pentru ca micuţul să fie alb. Ea trebuia să aibă mare grijă ce anume mănâncă. Copilul are parte de o nouă petrecere la care participă familia lărgită şi naşii. Astăzi. are loc tăierea moţului. sănătos. ceva albastru. când copilul împlineşte un an. care în satul tradiţional era fixată de regulă în perioada Câşlegilor. Modalităţile de organizare diferă de la o zonă la alta a ţării. se oferă colivă. Se dă de pomană pentru sufletul mortului. Miresele poartă cu ele ceva împrumutat. sănătos şi păzit de cele rele. După patruzeci de zile urma botezul. Bogdaproste! Ca pomană. 297 . În timpul nunţii se fură mireasa şi nu de puţine ori aceasta este dusă în locuri extravagante precum discoteci. pentru ca pruncul să nu iasă malformat sau urât. Românii trăiesc extrem de intens moartea persoanelor dragi. sau copiii acestora. ori încotro priveşte. ceva nou şi ceva vechi după modelul văzut în filmele americane. mall-uri sau chiar pe stadioane. În partea de sud a ţării. la care asista moaşa de neam (cea mai bătrână femeie din neam. După naştere. Pentru satul tradiţional românesc. şi colaci. care făceau astfel o înţelegere şi în ce priveşte zestrea pe care o primea viitoarea mireasă. nunţile seamănă din ce în ce mai mult cu ce se vede în filmele de la televizor. Aspectele prezentate în cele ce urmează se referă la modalităţi tradiţionale de a trata moartea. numite bocete. voios şi cu noroc în viaţă. Dincolo de ceremonia religioasă propriu-zisă. Pomana nu se poate refuza. iar în momentul în care se primeşte se spune: Dumnezeu să primească!. nunta este un ceremonial prin care se consfinţeşte trecerea unor tineri în rândul oamenilor. în răstimpul dintre Crăciun şi Paşte. Naşii erau uneori naşii de cununie ai părinţilor. Tinerii erau mai întâi logodiţi în prezenţa părinţilor. dar sunt şi lucruri comune. care i-a moşit pe toţi) copilul era îmbăiat cu apă în care se puneau: lapte. fiind şi un eveniment cu puternice conotaţii sociale. Apa se arunca la rădăcina unui pom fructifer. Să fie primit!. miere. Logodna era urmată de nunta propriu-zisă. nunta presupunea petrecerea rudelor mirelui cu cele ale miresei. Femeia însărcinată care fura fructe sau flori năştea copil însemnat cu fructul sau floarea furată. În funcţie de ce alege se spune că se poate afla ce carieră va alege în viaţă. Alt aspect important legat de momente din viaţa omului îl reprezintă moartea şi practicile ce însoţesc înmormântarea. pe care le plâng şi a căror viaţă o povestesc prin cântece speciale. busuioc. Copilului i se pune în faţă o tavă pe care se aşează diferite obiecte. Naşterile se fac sub supraveghere medicală.În lumea tradiţională românească existau diverse metode prin care femeia însărcinată sau gravida putea încerca să determine ca nou născutul să fie frumos. Un alt moment important al vieţii omului este căsătoria. Astăzi. cu aceleaşi ocazii şi în anumite zile dedicate morţilor.

Descrieţi etapele definitorii ale acestor momente şi comparaţi cu informaţiile pe care le-aţi aflat despre români. Care sunt cele mai importante momente din viaţa unui om în regiunea / ţara de unde proveniţi? 2. istovit A umbla după cai morţi – a umbla fără rost. se spune despre un lucru pierdut ireversibil Mai mult mort decât viu – sleit de puteri. devenind astfel rudă cu familia respectivă 298 .1. lucrurile nu cunosc reversul. Exerciţii: Expresii: A da în mintea copiilor – a se purta ca un copil A face nuntă – a se căsători şi a organiza o petrecere pentru acest eveniment A se îmbia ca fata mare la măritiş – a face mofturi. a iubi cu intensitate pe cineva Mortul de la groapă nu se mai întoarce – odată înfăptuite. a fi pretenţios A plânge ca o mireasă – a plânge cu uşurinţă Nunta de argint – aniversarea a douăzeci şi cinci de ani de la căsătorie Nunta de aur – aniversarea a cincizeci de ani de la căsătorie A da ortu’ popii – a deceda A muri de moarte bună – a muri din cauze naturale A scula / a trezi şi din morţi – se spune despre zgomote sau surse de zgomot foarte intense A umbla ca după mort – a umbla foarte încet Ca la mort – oameni adunaţi în număr foarte mare. Potriveşte cuvintele cu definiţiile corespunzătoare: Nuntă Botez slujbă religioasă făcută pentru pomenirea celor morţi persoană care ţine în braţe pruncul în timpul botezului. a hoinări A dezgropa morţii – a încerca să ajungi la cauzele lucrurilor A face pe mortul în păpuşoi – a se face că nu ştie un răspunsul la o întrebare A o lăsa moartă – a înceta brusc o acţiune A băga mortu-n casă – a-i face cuiva neplăceri A se da de ceasul morţii – a face tot ce este posibil Încercarea moarte n-are – despre încercări care par fi nereuşite din start 1. fără a fi chemaţi A muri de dorul / dragul cuiva – a-i fi extrem de drag de cineva.

învestit cu dreptul de a oficia actele de cult. S-au servit mâncăruri variate. potrivit credinţei creştine. cavalerii au furat ___________. binefacere lamentaţie improvizată. care face parte din ritualul înmormântărilor (la ţară) nume purtat de femeie în ziua sau în preajma căsătoriei sale femeie care se află în primele 6-8 săptămâni după o naştere Sicriu Preot Pomană 2. coşciug. la iertarea păcatelor. iar bărbaţii îşi lasă barbă. popă ritual creştin de primire a cuiva printre credincioşii bisericii. După _______________ de la biserică. ceremonial şi petrecere organizate cu prilejul unei căsătorii obiect în formă de ladă de lemn sau de metal. însoţit de atribuirea unui prenume dar. Completaţi textul de mai jos. are loc pomana. femeile poartă alb. ofrandă făcute cuiva şi servind. raclă slujitor al unui cult religios. _______________ s-au dus la masă. în care se aşază mortul pentru a fi înmormântat.Parastas Mireasă Bocet Naş Lăuză căsătorie (religioasă). Aceasta a ajuns pe stadion. Care dintre afirmaţiile de mai jos este adevărată şi care este falsă: Copilul mic este botezat la vârsta de doi ani. o căsătorie însemna unirea a două neamuri. După câteva ore. Ursitoarele vin şi azi la copiii din România pentru a le ursi viitorul. A fost __________________ de mire contra unei 299 . Mireasa se fură în timpul nunţii. danie. După înmormântare. milostenie. Abdul a fost ______________ de onoare. Desigur că de la nuntă nu putea lipsi Abdul. Ca semn de doliu. utilizând cuvintele din chenar: cavaler naşul mare ceremonia mirii cinstea invitaţii răscumpărată tradiţie Marcel şi Dana se căsătoresc. coleg de-al lor de la facultate. la restaurant. 3. Mortul se boceşte de către femeile din casă. la mântuirea sufletului. Copilul se scălda în lapte şi miere. În satul tradiţional. Primul parastasul se face la 6 săptămâni după înmormântare. de obicei versificată şi cântată pe o anumită melodie.

Coliva este un desert care se consumă la nuntă. Folosindu-vă cunoştinţele acumulate până acum. familia lărgită A. REALITĂŢI ŞI CUVINTE Citeşte şi reţine ! neam paternitate soţ femeie rudă maternitate bărbat tată rudenie patern soţie mamă familie matern nevastă fiu familial filiaţie muiere băiat Lecţia 1 300 . Cum se oficia căsătoria în vremea părinţilor dumneavoastră? În ce fel s-au schimbat lucrurile astăzi? 5. trebuie neapărat să refuzi. Când se primeşte ceva de pomană. Descrieţi felul în care trebuie organizată o căsătorie în regiunea / ţara de unde proveniţi. dacă se poate. pot fi botezaţi mai târziu. discutaţi care dintre enunţurile de mai jos nu se potriveşte în cazul românilor? În România toată lumea organizează nunţi fastuoase. La final s-a strigat ______________.sticle de whiskey. _________ au dorit să păstreze această _____________. Dacă ţi se oferă ceva de pomană. Pentru înmormântări sunt angajate persoane care trebuie să bocească mortul. te zăresc pe tine-ntr-o căscioară” (George Coşbuc. _____________ _____________ a plătit şi el mai multe sticle. mamă. Copiii care nu sunt botezaţi la câteva luni de la naştere. Unitatea 12 Relaţii de familie „…acolo. se spune Dumnezeu să primească. 4. Mama) Structura familiei: familia nucleară. Daţi exemple de la propria căsătorie.

în vreme ce micuţii au rămas în ţară în grija bunicilor sau a altor rude apropiate. Sunt şi tineri care optează pentru această formă de „matrimoniu” din motive ce ţin de felul în care văd ei căsătoria. Rezultatele sondajelor despre valori situează familia pe primul loc. părinţii erau cei care alegeau soţul tinerei fete sau soţia băiatului. Familiile din mediul rural de la începutul secolului XX erau numeroase. Tinerii îşi schimbau statutul social în momentul în care se căsătoreau. Un rol important în întemeierea noii familii îl aveau naşii de cununie. Ea poate avea fie cauze economice (tinerii nu îşi permit să îşi întemeieze o familie). Astăzi. EXPLORARE CULTURALĂ Familia este extrem de importantă pentru români. Părinţii îşi concentrează întreaga atenţie spre educaţia şi susţinerea financiară a unui singur copil. numărul copiilor fiind de multe ori foarte mare. ci să coabiteze. Acestea sunt cuplurile mai puţin tradiţionaliste. Acest lucru se datorează migraţiei pentru muncă din societatea românească. care au o viziune diferită asupra căsătoriei. Tinerii se căsătoreau la o vârstă fragedă. dar de multe ori contribuie activ la creşterea nepotului. Această formă de locuire împreună a doi tineri se numeşte şi uniune consensuală. sociale (tinerii aparţin unor categorii sociale defavorizate). În anii din urmă (după anul 2000) bunicii sau ceilalţi membri ai familiei extinse au căpătat un rol din ce în ce mai important în creşterea copiilor. în special în mediul urban. familia de bază îi include pe cei doi părinţi şi de regulă un copil. Fata era peţită şi apoi tinerii se logodeau. Mult mai importantă decât căsătoria era de fapt înrudirea dintre neamuri.copil cocon fiică fată cocoană frate soră bunic /-ă buna tata moş (bunic) mama bună (bunică) maşteră mama vitregă fraţi vitregi cumnat /-ă ginere socru soacră cuscru cuscri unchi mătuşă văr văruţ veric vară verişoară nepoată (de frate / soră sau după bunici) văr primar naş /-ă moaşă a se înrudi a se încuscri a se însura a se căsători a divorţa a se despărţi separare a naşte logodnă cununie concubinaj copilă bun / bunel tataie mamaie noră cuscră verişor văruţă văr de-al doilea a se mărita a se separa nuntă B. Natalitatea este în scădere în România în acest moment. Părinţii au plecat în ţări precum Italia sau Spania. aceasta fiind şi lucrul care le oferă românilor cele mai multe satisfacţii. Unii tineri preferă să nu se mai căsătorească. care erau părinţii spirituali ai tinerilor căsătoriţi. Bunicii nu locuiesc de regulă cu tinerii căsătoriţi. Era extrem de important felul în care se încheiau căsătoriile. sau nepoţilor dacă este cazul. 301 .

Cum arată o familie restrânsă în regiunea / ţara de unde proveniţi? Pe cine include această familie? 2. băiat ritual creştin de primire a cuiva printre credincioşii bisericii. fecior.1. în raport cu celălalt soţ a rupe relaţiile de căsătorie prin divorţ. Cine contribuie cel mai mult la creşterea copiilor? Părinţii sau bunicii? Contribuie în egală măsură? Exerciţii: A fi de neam bun / a fi de neam mare – a fi descendentul unei familii importante în comunitate Neam de neamul meu – se foloseşte pentru a sublinia o tradiţie de familie A fi mamă şi tată cuiva – a avea grija de cineva ca un parinte A înjura de mama focului – a vorbi extrem de vulgar A trage o mamă de bătaie cuiva – a bate pe cineva Din tată în fiu – referitor la tradiţia unei familii Pe urmele lui taică-său – despre cineva care face ceva la fel ca tatăl său A fugi de dracu’ şi a da de tată-său – a evita o problemă şi a da de o altă problemă mai gravă Frate de cruce – frate prin jurământ A te face frate cu dracul până treci puntea – a accepta un compromis pentru a rezolva o problemă Frate. a desface căsătoria în mod legal tatăl unuia dintre soţi în raport cu părinţii celuilalt soţ bărbat căsătorit considerat în raport cu soţia lui 302 . dar brânza-i pe bani – expresie folosită atunci când cineva din familie refuză să plătească o datorie Soacră. frate. soacră. însoţit de atribuirea unui prenume a (se) uni prin căsătorie cu cineva mama unuia dintre soţi. poamă acră – expresie folosită pentru a exprima suferinţele provocate de o soacră rea unui ginere sau unei nurori A-şi găsi naşul – a fi prins şi pedepsit 1. copil. Potriveşte cuvintele cu definiţiile corespunzătoare: Nevastă Soacră Fiu Cuscru Naş A se căsători A divorţa persoană de sex bărbătesc. considerată în raport cu părinţii săi.

completaţi următorul tabel: Exemplu. _____________ nu locuiesc cu cei tineri. 4. devenind astfel rudă cu familia respectivă 2. Completaţi textul de mai jos. Se numeşte Ioana. Tinerii ___________________ anul trecut. Potriviţi cele două jumătăţi ale proverbelor. dulce tot nu te-ai mai face se spală în familie şi femeia-i gâtul până treci puntea dar brânza-i pe bani 3. Soţul Ioanei este ________________ lui Andrei şi Mariei. soacră. dar îi vizitează. Mama Mariei este pentru Andrei Sora Mariei este lui Andrei Soţul surorii Mariei este pentru Maria Tatăl Mariei este pentru Andrei Mama Mariei este pentru fetiţa Mariei şi a lui Andrei Mama lui Andrei este pentru mama Mariei Soacră 303 . care sunt soţ şi soţie.Botez Soţ femeie măritată persoană care ţine în braţe pruncul în timpul botezului. Este __________. poamă acră Bărbatul este capul familiei Rufele murdare cât te-ai coace şi te-ai coace. Ea este __________________lui Andrei. Se înţeleg foarte bine. Duminica. Ei sunt _________________ lui Andrei. Maria şi Andrei merg la _____________ Mariei la masă. frate Te faci frate cu dracul Soacră. I-a vizitat zilele trecute. când Maria are de învăţat şi Andrei e la lucru. __________ micuţei are grijă de ea. pentru că l-au invitat. Pornind de la exemplul familiei formate din Andrei şi Maria. Acum au şi un __________. Uneori. Maria are şi o soră. astfel încât ele să aibă înţeles: Frate. utilizând cuvintele din chenar: cumnata fetiţă s-au căsătorit bunica cumnat părinţii bebeluş socrii Abdul este bun prieten cu Maria şi Andrei.

în egală măsură. Bunicii trebuie implicaţi în viaţa tinerilor. Unchii şi mătuşile trebuie consultaţi când se ia o decizie importantă pentru viitorul unui copil. Discutaţi cum se formează o familie în regiunea din care proveniţi? 7. 304 . Argumentaţi-vă opinia: Soţia are cel mai important rol în gospodărie.Maria este pentru Andrei Sora Mariei este pentru fetiţa Mariei şi a lui Andrei Soţul surorii Mariei este pentru fetiţa Mariei şi a lui Andrei 5. Care sunt cele mai importante relaţii din familie? Ce se întâmplă în cazul în care aceste relaţii se deteriorează? 6. Având în faţă poze de familie (ale dumneavoastră sau ale rudelor dumneavoastră) spuneţi povestea fiecărui membru. Copiii trebuie educaţi de ambii părinţi. Construiţi arborele genealogic al familiei dumneavoastră şi explicaţi celorlalţi cursanţi care sunt legăturile dintre membrii familiei dumneavoastră. Comentaţi următoarele afirmaţii.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful