Instructaj. Apreciaţi următoarele afirmaţii în funcţie de cât sunt ele de adevărate pentru dumneavoastră, astfel: A = niciodată adevărat B = aproape niciodată adevărat C = câteodată adevărat D = de obicei adevărat E = aproape întotdeauna adevărat 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. Când mă simt incitat sexual încerc să mă gândesc la cu totul altceva. Ori de câte ori sunt furios încerc să nu-mi exteriorizez mânia. Ofer rapid şi cu uşurinţă explicaţii pentru lucrurile pe care le fac şi despre care ştiu în sinea mea că sunt greşite. Renunţ la ceea ce am de făcut pe motiv că pot să rezolv lucrurile şi mâine. Adesea judec oamenii greşit, atribuindu-le gânduri, sentimente şi intenţii care nu le aparţin. Mă simt ameninţat când mă găsesc în compania unor oameni care nu îmi plac. Sunt foarte politicos şi atent cu duşmanii mei, deşi aş dori mai degrabă să-i atac. Când îmi este teamă sau mă simt nesigur mă prefac a fi fericit, glumind şi râzând cu ceilalţi. Când am o zi proastă la serviciu (la şcoală) mă descarc pe membrii mai slabi sau mai tineri din familie, din cercul de prieteni sau de cunoştinţe. Sunt cunoscut că atac verbal şi rănesc sufleteşte oameni lipsiţi de apărare, fără un motiv evident. Obişnuiesc să-i imit pe cei care au reuşit în viaţă – vedete ale sportului, cântăreţi sau alte persoane celebre. M-aş simţi expus, nesigur şi lipsit de apărare dacă nu aş face parte dintr-un grup sau dintr-un cerc de persoane. Când sunt supărat, fie ies în oraş, beau şi mă distrez, fie încep să mă comport prosteşte. Când sunt deprimat mă închid în mine şi refuz să discut despre ceea ce mă frământă. În zilele în care nu-mi merge bine visez la timpurile mai bune care mă aşteaptă în viitor. Adesea reconstitui şi câştig în minte dispute, la ceva vreme după ce faptele s-au consumat. Îmi place să construiesc teorii şi explicaţii pentru gândurile, sentimentele şi manifestările mele inacceptabile. Nu iau prea în serios purtarea urâtă a celorlalţi faţă de mine. Consider că există factori sociali, psihologici şi economici care îi determină pe oameni să reacţioneze aşa cum o fac. Refuz să admit public (deschis) că familia şi prietenii mei fac lucruri greşite şi stânjenitoare pentru mine. Mă prefac a nu auzi şi a nu vedea lucrurile care îmi displac. Încerc să-mi transform impulsurile inacceptabile în acţiuni pe care societatea le-ar aproba. Obişnuiesc să fac lucruri creative, de exemplu să pictez, sau fac sport pentru a mă elibera de tensiuni.

Cotarea probei. Itemii corespunzători celor 11 mecanisme de apărare sunt următorii: reprimare – 1 şi 2; raţionalizare – 3 şi 4; , proiecţie – 5 şi 6; formarea reacţiei – 7 şi 8; deplasare – 9 şi 10; identificare – 11 şi 12; regresie – 13 şi 14; fantazare – 15 şi 16; intelectualizare / izolare – 17 şi 18; negare – 19 şi 20; sublimare – 21 şi 22. Se echivalează cu puncte variantele de răspuns, astfel: A = 1 punct; B = 2 puncte; C = 3 puncte; D = 4 puncte; E = 5 puncte. Pentru calcularea scorului final se adună punctajele de la toţi itemii probei şi totalul rezultat se împarte la 22 (la numărul lor). Dacă cifra obţinută conţine zecimale se rotunjeşte, prin renunţarea la zecimală dacă aceasta este mai mică de 0,50, sau prin adăugarea unei jumătăţi de punct dacă zecimala este de minimum 0,50. Pentru calcularea scorului pe factori se adună punctajele celor doi itemi din perechea corespunzătoare fiecărui mecanism de apărare, se împarte la 2 şi se rotunjeşte. Interpretarea rezultatelor se face în funcţie de scorul final şi de analiza punctajelor corespunzătoare fiecărui mecanism. Scorul final obţinut indică nivelul global al apărării, astfel: scor final 1 – persoana nu este aproape niciodată în defensivă sau nu este conştientă de atitudinea sa defensivă; scor final 2 – persoana este rareori în defensivă; scor final 3 – persoana este uneori în defensivă; scor final 4 – persoana manifestă puternice tendinţe defensive; scor final 5 – persoana este aproape permanent în defensivă. Scorul fiecărui mecanism indică măsura în care persoana se apără cu ajutorul lui: scor 1 – mecanism aproape niciodată utilizat; scor 2 – mecanism rareori utilizat; scor 3 – mecanism (destul de) des utilizat; scor 4 – mecanism intens utilizat; scor 5 – mecanism utilizat aproape în permanenţă. O asemenea interpretare este destul de relativă deoarece un scor rezultat din doar doi itemi este distorsionat suplimentar prin rotunjire. Mai utilă pare

. în intenţia de a se proteja împotriva ameninţării falsifică tot mai mult realitatea şi sesizează tot mai puţin faptul că nu îşi rezolvă în mod real problemele. În opinia sa. riscă să fie surprins complet nepregătit de situaţii obiective care nu pot fi evitate la nesfârşit sau riscă să rămână captiv propriilor sale falsificări. ca urmare. Autorul probei atrage atenţia că aceste rezultate sunt mai degrabă orientative. Pe de altă parte.o ierarhizare a mecanismelor de apărare în funcţie de suma punctelor celor 2 itemi (neîmpărţită la 2). 1 O analiză mai nuanţată poate avea în vedere conţinutul psihic al diverselor reacţii de apărare şi valoarea lor adaptativă în funcţie de nivelul de apărare la care se situează. vezi pag. Pe de-o parte. defensiva excesivă este sursă de conflict cu cei din jur pentru că a fi în anturajul unei astfel de persoane poate conduce la monologuri obositoare sau la situaţii epuizante din punct de vedere emoţional. cel în cauză. important este de a sesiza şi corecta atitudinea defensivă exagerată pentru că deşi toate persoanele fac apel la apărarea inconştientă excesul include un dublu risc. o apreciere fermă necesitând verificări suplimentare prin interviu clinic sau prin teste de personalitate. ea fiind orientativă pentru mecanismele de apărare la care persoana face apel cu predilecţie 1. 108 şi următoarele.