P. 1
C8-75- NORMATIV PENTRU FOLOSIREA ADITIVILOR LA PREPARAREA BETOANELOR Şl MORTARELOR

C8-75- NORMATIV PENTRU FOLOSIREA ADITIVILOR LA PREPARAREA BETOANELOR Şl MORTARELOR

|Views: 25|Likes:
Published by Andries Alexandru

More info:

Published by: Andries Alexandru on Jun 11, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/15/2014

pdf

text

original

NORMATIV PENTRU FOLOSIREA ADITIVILOR LA PREPARAREA BETOANELOR Şl MORTARELOR

Indicativ: C 8-75 Înlocuieşte: C 8-61; C 84-67; C 99-69; C 134-71; C 141-72; C 111-70. 1. GENERALITĂŢI
1.1. Prezentul normativ stabileşte domeniul şi condiţiile de utilizare în betoane şi mortare a aditivilor produşi în R.S.R. În măsura în care se vor produce alte tipuri de aditivi, prezentul normativ se va completa cu domeniul şi condiţiile de utilizare respective. 1.2. Aditivii sunt produse care, adăugate la prepararea betoanelor şi mortarelor, au ca efect îmbunătăţirea unor caracteristici ale amestecurilor în stare proaspătă şi în stare întărită. 1.3. Aditivii pot fi utilizaţi sub formă de soluţie şi atunci cantitatea corespunzătoare proporţiei optime se adaugă în apa de amestecare la betoane şi mortare sau pot fi utilizaţi sub formă de pulbere, în care caz aditivul se amestecă în prealabil cu cantitatea de ciment. 1.4. Efectele favorabile scontate ale aditivilor pot fi obţinute numai în cazul unor compoziţii de beton judicios stabilite şi asigurării unor amestecuri omogene de beton sau mortar. 1.5. Aditivii, în funcţie de efectul principal, pot fi clasificaţi după cum urmează: - plastifianţi: • dispersanţi, • antrenori de aer, • cu caracter mixt; - întârzietori de priză; - acceleratori: • de priză, • de întărire, • de priză şi întărire, - antigel; - impermeabilizatori. Pe lângă efectul principal, aditivii pot avea în acelaşi timp şi un efect secundar (de ex. efect de întârzietor de priză şi de plastifiant). 1.6. Eficacitatea aditivilor se venfică pe baza încercărilor preliminare pe betoane şi mortare. 1.7. În cazurile în care prin proiect se impune realizarea de betoane cu caracteristici ce se pot obţine numai cu ajutorul unor aditivi, în documentaţia economică a proiectului se va prevedea în mod obligatoriu utilizarea aditivilor respectivi. 1.8. La executarea lucrărilor de betoane şi mortare cu aditivi se vor aplica prevederile din "Norme republicane de protecţie a muncii" - Ediţie 1975 şi "Norme de protecţie a muncii" (construcţii-montaj) din 1968, generalizate în sectoarele de activitate ale M.C. Ind cu ordinul nr. 7/N-1970.

2. ADITIVI PLASTIFIANŢI LSC Şl DISAN
2.1. Prezentul normativ se referă la utilizarea următoarelor tipuri de aditivi plastifianţi: aditivul plastifiant dispersant LSC şi aditivul plastifiant mixt (dispersant şi antrenor de aer) DISAN, care se produc de către Fabrica de celuloză şi hârtie Zărneşti. 2.2. Aditivii LSC şi DISAN se prezintă sub formă de pulbere de culoare brună. Domeniul de utilizare 2.3. Aditivii plastifianţi LSC şi DISAN se utilizează la prepararea betoanelor grele - simple sau armate - în scopul îmbunătăţirii lucrabilităţii, reducerii tendinţei de segregare în timpul transportului, măririi gradului de compactare, a impermeabilităţii şi a rezistenţei la îngheţ-dezgheţ repetat. Aditivul LSC se utilizează la betoane cu o consistenţă corespunzătoare unei tasări de maximum 11 cm iar DISAN-ul în cazul

2. efectuate conform indicaţiilor de la pct. La utilizarea aditivilor plastifianţi (LSC şi DISAN) se deosebesc: a) "Cazuri curente".dezgheţ).betoane executate cu tehnologii speciale (betoane pompate etc. Condiţii tehnice pentru materialele componente Cimenturi 2.8. 2. . Agregate 2.10. . Controlul executării betoanelor. 2.5. agregate foarte grele). Se vor utiliza cimenturile din grupele I. aditivul DISAN este interzis în cadrul betoanelor tratate termic. b) "Cazuri speciale" .19-72. 2. îmbrăcăminţi rutiere în cazul utilizării aditivului DISAN.betoane folosite pentru execuţia unor lucrări speciale. Aditivul DISAN se recomandă în special în vederea măririi durabilităţii betoanelor (mărirea gradului de impermeabilitate şi a rezistenţei la înghet.) sau cu agregate speciale (ex. II.unei tasări de maximum 8 cm.9. 2. .4. Prezentul normativ se referă în principal la folosirea aditivilor plastifianţi în "cazunle curente". Verificarea calităţii materialelor componente 2.21. Se pot utiliza agregate naturale grele care îndeplinesc condiţiile tehnice prevăzute în STAS 1667-70 "Agregate naturale grele pentru mortare şi betoane obişnuite cu lianţi hidraulici. Verificarea calităţii materialelor componente se face în conformitate cu prevederile din STAS 1799-73 "Construcţii de beton armat şi beton precomprimat. Depozitarea şi păstrarea aditivilor se face în ambalajul original şi în încăperi ferite de umiditate.). Încercări şi frecvenţa lor". impermeabilizatori etc. Apa 2.betoane care în timpul exploatării sunt supuse unor condiţii severe în ceea ce priveşte frecvenţa ciclurilor de îngheţ-dezgheţ (G < 100 pentru LSC şi G < 150 pentru DISAN). Încadrarea lucrărilor la care se utilizează aditivii plastifianţi (LSC şi DISAN) în "cazuri curente" sau "cazuri speciale" serveşte pentru precizarea modului de stabilire a compoziţiei betonului şi se face de regulă de către proiectant. . indicativ C.6. ca de ex.betoane la care trebuie asigurat un grad de impermeabilitate mai mare decât P 8 în cazuri utilizării LSC-ului şi mai mare de P 10 în cazul utilizării DISAN-ului. Atât la prepararea soluţiei de aditivi cât şi la prepararea betoanelor se va folosi apa care îndeplineşte condiţiile prevăzute în STAS 790-73 "Apă pentru mortare şi betoane. Aditivi 2. betoanelor cu permeabilitate redusă şi de drumuri.21 din prezentul normativ. III prevăzute în STAS 6132-74. Condiţii generale". Calitatea aditivilor plastifianţi se verifică pe baza buletinului de calitate emis de producător şi pe baza încercărilor preliminare pe betoane prin care se va determina cantitatea de aer oclus (DISAN) şi . poduri.betoane executate prin tratare termică numai în cazul utilizării aditivului LSC. . pentru "cazurile speciale" prescripţiile au un caracter orientativ. folosirea făcându-se numai pe bază de studii preliminare. ţinând seama de prevederile din "Instrucţiunile tehnice privind folosirea cimenturilor în construcţii". în ceea ce urmăreşte în principal îmbunătăţirea caracteristicilor betonului proaspăt şi care nu se încadrează în cele prevăzute la litera b.11. conform prevederilor de la pct.betoane la care se folosesc concomitent şi alţi aditivi (acceleratori sau întârzietori la întărire. Utilizarea altor tipuri de ciment se poate face numai pe baza unor studii preliminare. nu se admite folosirea apei de mare sau a apelor minerale. în cazul lucrărilor hidrotehnice. construcţii hidrotehnice. 2.7.12. iar aditivul DISAN cele prevăzute în STAS 8625-70. Aditivul LSC trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice prevăzute în STAS 8626-70. Condiţii tehnice şi metode de încercare".

0 litri soluţie de LSC pentru 100 kg de ciment. În cazul utilizării aditivului DISAN. apoi plin cu apă până la semnul de 1 litru (M) şi.50 litri soiuţie pentru 100 kg ciment.4. în unităţi de masă faţă de ciment. 2.1. 10 minute.3% substanţă activă uscată. densitatea trebuie să fie cuprinsă între valorile 1.. În cazul când se utilizează areometru.20.19.pentru elemente masive cu armături rare. fie cu ajutorul unui areometru.80°C. b) Cantitatea de apă de amestecare stabilită iniţial conform Instrucţiunilor tehnice C.pentru elemente cu secţiuni subţiri sau armături dese. indicativ C.0.128-71.1. butoaie acoperite cu capac). La prepararea betoanelor.a. ..în cazurile în care se folosesc cimenturi cu peste 15% adaosuri: 1.13 se dizolvă aditivul în proporţie de 25 kg LSC la 100 litri apă. stabilirea compoziţiei betonului se face ţinând seama de prevederile din "Instrucţiunile tehnice privind stabilirea compoziţiei betoanelor".08.14.750. Aprecierea consistenţei necesare se poate face pe baza experienţei dobândite la executarea unor lucrări similare sau ţinând seama de următoarele recomandări: .17. o tasare de maximum 5 cm. proporţia de aditiv va fi de 1..25% LSC substanţă uscată. conform prevederilor din STAS 3479-67.. Pentru prepararea soluţiei cu concentraţie indicată la pct.20. Stabilirea compoziţiei betonului 2.. se va încălzi în prealabil apa la temperatura de 60. în funcţie de dimensiunea maximă a agregatului... .. 2..0.. în unităţi de masă faţă de ciment.1. păcură etc.08 g/cm 3 pentru soluţia de DISAN..00. 115 litri solutie.. În cazul când se foloseşte metoda cântăririi se procedează astfel: se cântăreşte un vas de sticlă gradat având ocapacitate de 1 litru. rezultând o cantitate de cca.13.în cazul utilizării aditivului DISAN.00. mai întâi gol şi uscat (M 1).. ceea ce duce la obţinerea unei cantităţi de cca.11 cm. astfel încât să se evite eventualele impurificări sau modificarea concentraţiei datorită evaporării apei.20% în cazul aditivului DISAN. Pe aceste butoaie se va scrie cu vopsea denumirea aditivului pe care-l conţine. definite la pct.09 g/cm3 pentru soluţia de LSC şi 1.20% LSC substanţă uscată. 115 l soluţie... fie prin cântărire. precum şi de următoarele indicaţii suplimentare: a) Proporţia de aditiv LSC va fi: . Prepararea soluţiei de aditiv 2..25 litri soluţie de LSC pentru 100 kg de ciment.8 cm. în cele din urmă. o tasare de 8... ceea ce corespunde de 0. iar după introducerea aditivului se va amesteca continuu timp de cca. Volumul de aer oclus trebuie să se încadreze în limitele date în tabelul 1. la temperatura soluţiei de 15.1.. 2. în unităţi de masă faţă de ciment. cu soluţie de aditiv (M 2). aditivi plastifianţi se folosesc sub formă de soluţie. În cazurile în care butoaiele nu au asigurat o închidere etanşă (de ex.) şi nu vor fi folosite decât numai în acest scop. o tasare de 5. Pentru prepararea soluţiei de DISAN se dizolvă o cantitate de 22 kg la 100 l apă.în cazurile în care se folosesc cimenturi cu până la 15% adaosuri. astfel încât. cu ajutorul unei şipci de lemn sau cu un agitator mecanic.. 2.0. .128-71. Densitatea soluţiei de aditiv se calculează cu relaţia: D= M2 − M1 M1 − M 2.25°C... Pentru favorizarea dizolvării şi omogenizării soluţiei. să se obţină consistenţa necesară. suplimentar se va verifica volumul de aer oclus.densitatea aparentă a betonului în stare proaspătă. se va reduce cu cca 10% în cazul aditivului LSC şi cu 10.18. . 2.07 .15. 2.2. 2. respectiv 0. În "cazurile curente". soluţie se va prepara în cantităţi care se consumă în cel mult 2 zile. Butoaiele în care se păstrează soluţiile de aditivi vor fi în prealabil bine curăţate în interior de orice impurităţi (praf... . grăsimi.1. Verificarea concentraţiei soluţiei se poate face prin determinarea densităţii acesteia. ceea ce corespunde la 0. tot până la semn..pentru elemente curente.. 0. La stabilirea acestei proporţii s-a ţinut seama că aditivul se livrează cu un conţinut de minimum 92% substanţă uscată. având o concentraţie de 20 ±1 % substanţă uscată în unităţi de masă. pe bază de încercări preliminare pe beton proaspăt. Soluţiile de aditivi se vor păstra în butoaie metalice sau din PVC bine închise.16.15.

58 0.luând de bază compoziţia amestecului de beton care îndeplineşte condiţia de consistentă şi de volum de aer oclus (în cazul utilizării aditivului DISAN)..70 0. rezistenţele necesare la diferite termene sau faze tehnologice. se procedează astfel: .. rezistenţa la îngheţ-dezgheţ. cu peste 15% adaosuri .1.75 . în conformitate cu prevederile din STAS 1275-70.65 0. Pentru fiecare amestec se va verifica consistenţa şi suplimentar. max. gradul de impermeabilitate etc. Pe amestecul nou rezultat se va verifica din nou volumul de aer oclus.60 0.70 0. Încercările se vor efectua pe serie de 6 epruvete la vârsta de 7 zile. efectuate de către un laborator de specialitate şi ţinând seama de următoarele indicaţii: a) De la caz la caz. în aceeaşi cantitate şi folosind aceleaşi materiale..TABELUL1 Dimensiunea maximă a agregatului. În "cazurile speciale". Epruvetele se vor păstra şi încerca în conformitate cu prevederile din STAS 1275-70. consistenţa be corespunzând unei tasări a conului în 2 2. respectiv 28 zile.65 0. la care cantitatea de ciment va diferi cu +10% şi respectiv -10%. 10 7±1 16 6±1 20 5±1 31 4.21.5 ±1 40 4±1 71 3+1 Dacă procentul de aer oclus din masa betonului proaspăt nu se încadrează în limitele date în tabel.78 tonului în cm) de: 8.1. mm % aer oclus.80 0. apa şi proporţia de aditiv menţinându-se constantă. proiectantul sau executantul trebuie să stabilească caracteristicile urmărite pentru betoanele respective şi condiţiile tehnice de îndeplinit. confecţionându-se câte 12 epruvete cubice. acestea putându-se referi la: marca betonului.cimenturi cu rezistenţe iniţiale sau finale mari . 15% adaosuri .63 0.55 *) Numai pentru amestecurile cu aditiv LSC.idem. d) Din cele 3 compoziţii se va alege aceea care va îndeplini.65 0. c) Pentru efectuarea încercărilor preliminare pe baza cărora se definitivează compoziţia betonului.5 5. volumul de aer oclus. stabilirea compoziţiei betonului se va face pe bază de studii preliminare.cimenturi rezistente la agresiuni sulfatice sau cu căldură de hidratare redusă 0.1.4 b.11*) 0.68 0. . definitivându-se în acest caz proporţia optimă de aditiv ce trebuie respectată.. agregatele.cimenturi pentru lucrări curente cu max. faţă de cantitatea adoptată pentru primul amestec. se va corecta în consecinţă proporţia de aditiv. definite la pct. în cazul utilizării aditivului DISAN. confecţionându-se un nou amestec şi pcocedându-se la o nouă verificare a acestei caracteristici. se va corecta proportia de aditiv sau raportul A/C în mod corespunzător.75 0. TABELUL 2 Condiţii privind rezistenţa la compresiune la 7 zile Tipul de ciment Raportul R 7/Rb.60 0.dacă conţinutul de aer oclus determinat la locul de punere în lucrare nu se încadrează în limitele prevăzute în tabelul 1. . se va proceda în modul următor: . Rezistenţele medii obţinute pe epruvetele încercate la 28 zile constituie o verificare suplimentară. Deoarece condiţiile referitoare la conţinutul de aer oclus prevăzute în tabelul 1 trebuie să fie asigurate la locul de punere în lucrare. 2.8 0.. cât şi rezistenţele medii prevăzute în tabelul 2.se verifică conţinutul de aer oclus pentru aceeaşi şarjă la staţia de preparare şi după transport la locul de punere în lucrare. se vor prepara în paralel două amestecuri suplimentare. atât condiţiile stabilite cu privire la consistenţă şi volum de aer oclus pentru betonul proaspăt. 2.85 0..

RETARGOL ŞI REPLASAT 3.5.1. În cazul betoanelor situate în medii agresive utilizarea aditivilor este condiţionată de avizul unui institut de specialitate. ADITIVI ÎNTÂRZIETORI DE ÎNTĂRIRE PENTRU BETOANE Şl MORTARE. în vederea dozării corecte a componenţilor betonului şi în special a proporţiei de aditiv stabilită prin încercările preliminare. Cantitatea de soluţie de aditiv stabilită pentru un amestec de beton şi dozată se introduce la preparea odată cu apa de amestecare. Prepararea betonului 2. 3. M100. 3. completate eventual în caietele de sarcini. Durata de malaxare trebuie să se încadreze în prevederile prescripţiilor în vigoare pentru betonul fără aditiv. executarea fundaţiilor masive. putându-se obţine o întârziere a timpului de întărire de până la 18 ore pentru betoane şi de până la 24 ore pentru mortare. c) Pe baza concluziilor rezultate din studiul preliminar se va stabili de către laboratorul de specialitate compoziţia betonului corespunzător cerinţelor lucrării respective. La prepararea betoanelor şi mortarelor se pot utiliza toate tipurile de ciment indicate în Instrucţiunile tehnice C.menţinerea proprietăţilor betonului proaspăt pe perioada necesară. Nu sunt admise abateri de dozare a soluţiei de aditiv mai mari de ±0. indicate de către proiectant sau executant. executarea elementelor de mare suprafaţă. în scopul: . respectiv mortarelor odată cu apa de amestecare. . execuţia coloanelor şi piloţilor pentru fundaţii şi execuţia recipienţilor. se va face un instructaj cu personalul ce va lucra la prepararea betoanelor. Punerea în lucrare a betonului 2. dar având consistenţa de minimum 4 cm tasarea (conform STAS 1759-70). 2.22. se recomandă numai aditivul RETARGOL. Înainte de începerea lucrării. Condiţii tehnice pentru materialele componente Cimenturi 3.19-72.3. 2. conform prevederilor din STAS 1799-73. precum şi eventualele prevederi suplimentare menţionate în proiectul sau în caietul de sarcini al lucrării.1 litri/ litru. 3. 2. 2.ciment alb PA 300. A 500. 3.24. Se va asigura o bună omogenizare a soluţiei de aditiv înainte de utilizare. 2. Proporţia de aditiv se menţine atât timp cât nu se schimbă lotul de aditiv sau sursa de agregate.28.6.25. în scopul prelungirii intervalului de timp între preparare şi punere în lucrare. beton proaspăt şi întărit. . Se interzice utilizarea aditivilor în condiţii de temperatură sub +5°C.b) Studiile preliminare vor cuprinde încercări efectuate în paralel pe amestecul de beton fără aditiv şi cu adaos de aditiv. M50. La punere în lucrare a betoanelor cu aditiv se vor respecta prevederile din "Normativul pentru executarea lucrărilor de beton şi beton armat". efectul de întârziere a întăririi este cu atât mai eficient cu cât proporţia de adaos de ciment este mai mare.4. . indicativ C. În vederea verificării caracteristicilor betoanelor preparate cu aditiv. laboratorul unităţii executante va efectua determinările pe materialele componente.cimenturi aluminoase A 400.140-71.evitării rosturilor de lucru la: întreruperea betonării.26. La prepararea mortarelor de zidărie sau de tencuială de marcă M 25.2. cu excepţia următoarelor: . în cazul transportului acestuia la distanţe mari sau pe timp călduros. A 600.27. Domeniul de utilizare 3. Aditivii întârzietori se utilizează la prepararea betoanelor de orice marcă.23. Aditivii întârzietori RETARGOL şi REPLASAT se utilizează în stare lichidă şi se adaugă la prepararea betoanelor. În general. în proporţiile alese astfel încât să se respecte condiţiile stabilite.

7.tipul de aditiv utilizat (RETARGOL.128-71.pentru REPLAST. respectiv REPLAST). .7 0.pentru RETARGOL.Agregate 3. 3. conform cpt. Pentru confecţionarea betoanelor şi mortarelor la care se utilizează aditivi întârzietori. Se consideră că proporţia optimă de aditiv. Condiţii generale". Prelevarea şi încercarea epruvetelor se va face conform prevederilor din STAS 1275-70.128-71.7) litri aditiv la 100 kg ciment. în locuri ferite de acţiunea directă a soarelui şi a îngheţului. .. Pe amestecurile obţinute se verifică consistenţa dorită.4) litri aditiv la 100 kg ciment. ţinând seama de condiţiile minime date în tabelul 3.durata necesară menţinerii lucrabilităţii. este aceea corespunzătoare amestecului la care apare lapte de ciment în 30. până la vârsta de 7 zile se vor păstra în apă sau nisip umed. (1. Stabilirea compoziţiei betonutui 3. Limitele în care se poate să varieze proporţia de aditiv sunt independente de marca betonului şi corespund intervalului caracteristic tipului de aditiv. .14. Apa 3. (0. Adoptând proportia de aditiv rezultată ca optimă. 3.45 secunde de vibrare. Condiţii tehnice şi metode de încercare". 3. medii şi maxime. Se prepară trei amestecuri de beton corespunzător proporţiilor de aditiv minime.condiţiile de temperatură. Aditivii trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice date în anexa 1. care însă nu poate fi sub 4 cm tasarea conului. care se acoperă cu folie de polietilenă şi se păstrează în condiţiile de temperatură ale lucrării. După trecerea intervalului de timp prevăzut ca necesar menţinerii lucrabilităţii. după care.9 0. Din fiecare amestec se iau în găleţi probe de cca 10 litri de beton. Definitivarea compoziţiei betonului se va face pe baza rezistenţelor la 7 zile.12. . Verificarea efectului de întârzietor al aditivilor pe şantier se va face prin încercări preliminare. TABELUL 3 . Epruvetele respective se vor păstra în laborator timp de trei zile în tipare acoperite se vor păstra în laborator timp de trei zile în tipare acoperite cu folii de polietilenă.10. iar apoi în aer la temperatura de 20 ±2 C şi umiditate relativă de 65 ± 5%. Aditivi 3.tipul de ciment folosit.13. se prepară trei amestecuri de beton variind dozajul de ciment.8. apa trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute în STAS 790-73 "Apă pentru mortare şi betoane. se procedează la vibrarea probelor de beton folosind un vibrator de interior. Proporţia în care se utilizează aditivii întârzietori depinde de: . Se vor utiliza agregate naturale care îndeplinesc condiţiile tehnice prevăzute în STAS 1667-70 "Agregate naturale grele pentru mortare şi betoane obişnuite cu lianţi hidraulici. Compoziţia betonului se stabileşte în conformitate cu prevederile din Instrucţiunile tehnice C. conform prevederilor din Instrucţiunile tehnice C. Depozitarea şi păstrarea aditivilor se va face în ambalaje închise din material PVC.12. 3. . 3. reducându-se cantitatea de apă de amestecare cu cca 10%.9.11.. Din cele trei amestecuri de beton se vor preleva la prepararea câte 12 epruvete pentru verificarea rezistenţelor la compresiune la 7 şi 28 zile.

Măsuri în timpul transportului 3. punând condiţia ca. se vor folosi cutii bine închise. . Betoanelor vor fi puse în lucrare respectând prevederile din Normativul C.. se va face instructaj cu personalul ce va lucra la prepararea betoanelor şi mortarelor.19.3) litri aditiv/100 kg ciment.20.140-71.55 0.3) litri aditiv/100 kg ciment.22. 3. Aditivul trebuie să se omogenizeze înainte de utilizare. În cazul stocării mortarului pe o durată mai mare de o oră. iar amestecul se acoperă cu rogojini sau prelate. în acest caz lăţimea betonului din zona rostului va fi de cca 1 m. Stabilirea compoziţiei mortarelor 3.cimenturi pentru lucrări curente. 3.1 litri/litru.62 0. diferenţa dintre valoarea consistenţei (C 1) determinată imediat dupâ prepararea şi (C2) determinată după intervalul de timp necesar menţinerii lucrabilităţii să nu depăşească 3 cm.6 0. 3. 17-71 şi adăugând aditiv în cantităţile corespunzătoare proporţiei minime. Amestecurile obţinute se păstrează în cutii metalice sau găleţi acoperite cu folii de polietilenă.1.78 0.58 0. consistenţa betonului corespunzând unei tasări a conului (în cm) de: 4. Cantitatea de aditiv stabilită pentru un amestec de beton sau mortar se introduce la preparare odată cu apa de amestecare. sunt: . Prepararea betoanelor şi mortarelor cu aditivi întârzietori se face conform prevederilor din prescripţiile tehnice în vigoare pentru betoane şi mortare fără aditivi.pentru mortare M 50 (2.Tipul cimentului . Limitele în care poate să varieze proporţia de aditiv.idem.1 0. cu maximum 15% adaosuri . În cazul transportării pe o distanţă mare sau depozitării accidentale de câteva ore.. Punerea în lucrare a betoanelor 3. în vederea dozării corecte a componenţilor şi în special a proportiei de aditiv stabilită.21.75 0. 3. Prepararea betoanelor şi mortarelor 3. La betonarea elementelor se pot utiliza aditivi întârzietori numai în zona în care se prevede un rost de întrerupere.15.18. umezite în prealabil. 3.pentru mortare M 100 (1. 3.15. este interzis să se corecteze consistenţa betonului prin adăugare de apă. Nu sunt admise abateri la dozarea soluţiei de aditiv mai mari de 0.72 0.23. Pentru stabilirea proporţiei optime de aditiv se vor prepara trei amestecuri având compoziţia rezultată din Instrucţiunile tehnice C. .52 Rezultatele obţinute la 28 zile constituie o verificare suplimentară. cu peste 15% adaos . indicate la pct. în condiţiile de temperatură ale lucrării respective. ..16. Înainte de începerea lucrării.pentru mortare M 25 (2. Transportul betoanelor sau mortarelor cu aditivi întârzietori se va face cu mijloacele şi în condiţiile prevăzute pentru amestecurile fără aditivi.62 0.8 8.3) litri aditiv/100 kg ciment. 3.. în funcţie de masa mortarului.4 0.24.60 0.11 >11 0. medii şi maxime.cimenturi rezistente la agresiuni sulfatice sau cu căldură de hidratare redusă Raportul minim R 7/Rb.65 0.140-71.68 0.cimenturi cu rezistenţe initiale sau tinale mari .17. Rosturile de lucru vor avea poziţiile stabilite în conformitate cu prevederile din Normativul C.57 0. Proporţia optimă de aditiv se stabileşte prin determinarea consistenţei mortarului conform STAS 2634-70.

ADITIV ACCELERATOR DE PRIZĂ Şl ÎNTĂRIRE . 4.construcţii de beton armat care în cursul exploatării se vor afla în mediu umed. timp de 6 zile de la terminarea tencuielii.betonări pe timp friguros. 4.4. 3.3. 4. butoaiele se vor transporta în vehicule acoperite şi se vor depozita în încăperi cu umiditate redusă. precum şi din "Normativul pentru executarea tencuielilor umede".construcţii la care apariţia unor pete pe suprafaţa betonului nu este admisă.reluarea betonării trebuie să înceapă înainte de consumarea intervalului de timp în care zona tumată anterior îşi menţine caracteristicile betonului proaspăt. Suprafeţele libere ale betoanelor proaspete vor fi ferite de acţiunea directă a razelor solare sau a curenţilor de aer. . timp de 24 ore.29. Clorura de calciu fiind foarte higroscopică. cu un conţinut net de 100 kg. eventuale infiltraţii) sau de acţiunea directă a razelor solare şi a curenţilor de aer. la care urmează a se face o decofrare timpurie. Adaosul de clorură de calciu asigură efectul scontat în cazul betoanelor vârtoase şi plastice.140-71.dacă la reluarea turnării.6. de culoare albă-gălbuie sau cenuşie. stratrul anterior şi-a pierdut proprietăţile betonului proaspăt. acoperindu-se cu folii de polietilenă. Păstrarea betoanelor şi mortarelor puse în lucrare 3. Verificarea calităţii betoanelor şi mortarelor 3. Punerea în lucrare a mortarelor cu aditiv RETARGOL se face conform prevederilor din "Normativul pentru executarea zidănilor din cărămizi şi blocuri ceramice".126-75. După întărire se vor adopta măsurile de protecţie prevăzute în Normativul C. În conformitate cu prevederile din STAS 2073-75. indicativ C. Clorura de calciu tehnică tip C este o substanţă solidă.28. pe bază de clinker portland. după care suprafeţele respective se vor umezi de 2 ori pe zi. rogojini. înainte de punerea în operă se va verifica dacă aceasta îndeplineşte condiţia de consistenţă cerută. Domeniul de folosire 4. . 18-75. 3. 140-71. Verificarea calităţii betoanelor se face conform preverilor din Normativul C.26. fiind permisă adăugarea de apă pentru corectarea acesteia. grele şi uşoare.7.27. saci umezi.3.la turnarea noului strat de beton se va urmâri o revibrare a zonei anterioare.1. Clorura de calciu tehnică folosită la betoane trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice prevăzute în STAS 2073-75 pentru tipul C. luându-se măsuri ca.30. iar verificarea calităţii mortarelor conform prevederilor din STAS 2634-70. În cazul întreruperii betonării se vor avea în vedere următoarele: . . . 4. indicativ C. prelate sau rogojini. acoperinduse întreaga lui suprafaţă din zona respectivă cu folii de polietilenă. În cazul stocării mortarului un timp mai îndelungat de la preparare. în primele 24 ore.CLORURA DE CALCIU Definirea produsului 4. preparate cu orice fel de ciment. Suprafeţele tencuite vor fi ferite de acţiunea directă a apei (ploaie.5. 4. Punerea în lucrare a mortarelor 3. clorura de calciu tehnică tip C se livrează ambalată în butoaie din tablă de oţel. La întreruperea betonării. acesta va fi îndepărtat pe întreaga zonă în care nu prezintă o structură compactă. închise ermetic. betonul turnat anterior va fi protejat până la reluarea lucrului.2. în cazul betoanelor fluide efectul clorurii de calciu este redus. pentru asigurarea unei legături intime.betonarea elementelor de construcţii. 4. .25. Clorura de calciu se poate folosi ca accelerator de priză şi de întărire pentru betoane simple şi armate. Nu se admite folosirea clorurii de calciu la: . betonul sâ nu fie în contact direct cu apa. Utilizarea clorurii de calciu este recomandată în următoarele cazuri: .

10.3% CaCl2 din masa cimentului. 4. Încercări asupra betonului 4. care urmează să fie folosită la execuţia lucrării.12. accelerâri importănte ale prizei. Prepararea soluţiei de clorură de calciu 4.15.încercări asupra cimentului pentru determinarea timpului de priză. din care un amestec cu proporţia de aditiv stabilită pe baza încercărilor asupra cimentului şi alt amestec fără aditiv. 4. Încercările ce trebuie făcute pentru stabilirea cantităţii optime de clorură de calciu sunt următoarele: . 4.16. . . Se determină timpul de priză (conform STAS 227-68).5 50 1.elemente de construcţii din beton precomprimat. care urmează să fie adăugat la prepararea betoanelor. Epruvetele respective vor fi păstrate în tipare în condiţiile de mediu în care urmează să se execute lucrarea. La prepararea betonului cu clorură de calciu se vor respecta prevederile din prescripţiile tehnice în vigoare pentru betonul obişnuit. Prepararea şi punerea în lucrare a betonului 4.construcţii care se află situate la mai puţin de 100 m de cabluri de înaltâ tensiune. .încercări asupra betoanelor pentru determinarea cantităţii de apa de amestecare. se va stabili pentru fiecare tip de ciment. Se prepară două amestecuri de beton. Prelevarea şi încercarea epruvetelor se face conform prevederilor din STAS 1275-70.20. reducând însă cantitatea de apă de amestecare cu cca 5%. Rezistenţele obţinute pe epruvete la vârsta de 3 zile trebuie să fie mai mari cu minimum 15% în cazul amestecului cu clorură. 4. ţinând seama că la prepararea betoanelor se admite maximum: .11 şi 4. Din fiecare amestec se vor preleva 6 epruvete pentru verificarea rezistenţelor la compresiune la 3 zile.2% CaCl2 din masa cimentului. .14. la betoane simple. Compoziţia betonului se stabileşte în conformitate cu prevederile din Instrucţiunile tehnice C.21. 4. la betoane armate. 4. Cele două amestecuri vor avea aceleaşi consistenţă şi dozaj de ciment.. Procentul optim de clorură de calciu. În cazul în care nu se realizează această condiţe se renunţă la utilizarea clorurii de calciu.5 150 3.13. Cu procentul optim de clorură de calciu determinat prin încercările efectuate asupra cimentului.128-71. 4.0 4. TABELUL 4 Solutie cm /1 kg ciment Conţinut în % de CaCl2 3 25 0. decât aceea stabilită la aceeaşi vârstă pe epruvetele fără aditiv. în cazul în care la unele cimenturi nu se constatâ. utilizând proportiile de clorură de calciu indicate în tabelul 4.18.11. centrale electrice. 4.12. Se recomandă a se lua măsuri pentru punerea în lucrare a betonului cu clorură de calciu în maximum o oră de la preparare.0 75 1. staţii de transformare etc. atunci nu se va folosi clorura de calciu.elemente armate cu plase sudate.9.19. reprezintă procentul maxim care nu reduce timpul de începere a prizei sub o oră.17.5 100 2 125 2. . Clorura de calciu se foloseşte sub formă de soluţie de concentraţie de 20%. Cantitatea optimă de clorură de calciu.betoane cu permeabilitate redusă. . se vor face încercări pe betoane în scopul vehficării efectului de accelerare a întăririi precum şi stabilirea cantităţii de apă de amestecare. 4. prin încercările specificate la punctele 4. care se adaugă odată cu apa de amestecare prepararea betonului.8. Încercări asupra cimentului 4.

respectiv cimentul de tip RIM.3. drumuri.construcţii masive.10°C fîră a împiedica reacţiile de hidrolizî şi hidratare ale cimentului. fără adaos sau cu maximum 15% adaosuri. Aditivul "ANTIGERO" nu se va utiliza la: . ADITIV ANTIGEL. Aditivul "ANTIGERO" asigurâ posibilitatea executării lucrârilor de betonare în perioada de timp friguros. evitând degradarea structurii betonului sub acţiunea îngheţului la începutul perioadei de întărire. Agregatele trebuie să corespundă condiţiilor tehnice din STAS 1667-70."Normativ pentru executarea lucrărilor de beton şi beton armat". Apa utilizată la prepararea betoanelor trebuie să corespundă condiţiilor tehnice prevăzute în STAS 790-73.10.140-71. . Aditivi 5.lucrări de beton sau beton armat expuse în medii agresive. . 5.betoane cu dozaje mai mici de 280 kg ciment/ m 3. piste de aeroport. Aditivul conţine ioni de clor în proportie redusă (0. 5. La utilizarea acestui aditiv se vor respecta prevederile din: .8. . Agregate 5. Aditivul "ANTIGERO" se recomandă a se folosi la prepararea betoanelor grele destinate elementelor şi structurilor de beton sau beton armat executate în perioada de timp friguros (construcţii civile sau industriale. 5. . fără să aibă efect de corodare a armăturii. conform condiţiilor tehnice date în anexa 2.10°C.6. păstrate în condiţiile de temperatură ale lucrării şi ţinând seama de condiţiile prevăzute în Normativul C 140-71. Se interzice utilizarea cimenturilor a câror temperatură depăşeşte 40°C. Aditivul "ANTIGERO" poate coborî punctul de congelare a apei până la . canale de aducţiune ete. Durata maximă de depozitare a cimenturilor este de 15 zile pentru cimentul de tip RIM şi 30 de zile pentru celelalte tipuri. . Calitatea aditivului "ANTIGERO" este garantată de producător.2. în măsura în care nu sunt modificate sau completate prin prevederile prezentelor instrucţiuni tehnice. aditivul are un caracter de accelerator de întărire şi un efect secundar de plastifiant antrenor de aer. .1.7. indicativC.4. indicativ C. 5.5. 5. 5. Se vor utiliza în general cimenturi cu rezistenţe iniţiale mari şi cu degajări cât mai mari de căldură de hidratare.). Apa 5.ANTIGERO 5.9."Normativ pentru realizarea lucrărilor de construcţii-montaj pe timp friguros". Materiale utilizate Cimentul 5. Aditivul se livrează sub formă de soluţie şi la depozitare se vor lua măsuri pentru evitarea temperaturilor sub . De asemenea.22.8%). Domeniul de utilizare 5.16-62. cimenturi cu fineţe de măcinare avansată.lucrări de beton armat situate permanent în apă.11. Decofrarea elementelor turnate din beton cu clorură de calciu se face pe baza încercărilor pe cuburi de control.4.elemente sau structuri de beton precomprimat.

.se va adopta raportul A/C minim posibil. . Punerea în lucrare a betonului 5. Turnarea betonului trebuie astfel organizată încât să se desfăşoare continuu şi cât mai rapid.utilizarea aditivului "ANTIGERO" permite reducerea cantităţii apei de amestecare cu cca 5% pentru aceeaşi consistenţă faţă de amestecul fără aditiv. betonul trebuie să aibă o temperatură de minimum +5°C. Decofrarea se va face ţinând seama de condiţiile prevăzute în NormativulC.21. Domeniul de utilizare 6.15.26. "Apastop P" este un aditiv impermeabilizator pentru mortare de ciment. laboratorul şantierului va efectua determinările prevăzute în STAS 1799-73. În cazul când temperatura mediului este sub. La încercarea epruvetelor este necesară o desgheţare prealabilă a acestora.10°C. Se interzice utilizarea agregatelorîngheţate. se interzice betonarea.25. . iar în cazul turnarii betonului în straturi se va ţine seama ca temperatura stratului anterior să nu fie mai mică de 0°C. 5. în funcţie de distanţa şi mijloacele de transport. respectând prevederile din "Instrucţiunile tehnice pentru compactarea prin vibrare a betoanelor monolite şi prefabricate".16-62. Prepararea şi transportul betonului 5. temperatura la locul de punere în operă să fie de minimum +5°C.17. 5. 6. 5.1. Aditivul "Apastop P" se utilizează la prepararea mortarelor aplicate la: .Stabilirea compoziţiei betonului 5. Protecţia şi decofrarea betonului 5.16. La punerea în operă. 5. Mortarul cu adaos de "Apastop P" se aplică în mai multe straturi şi constituie o hidroizolaţie rigidă. Durata minimă de malaxare trebuie să fie cu maximum 50% mai mare decât cea adoptată în condiţii normale de temperatură. 5. Controlul evoluţiei rezistenţelor betonului la temperaturi scăzute se face pe cuburi păstrate în aceleaşi condiţii cu elementul respectiv. Lucrările premergătoare referitoare la cofraje şi armături.volumul de aer oclus nu trebuie să depăşească 5%.2.12.132-71.23.22. 5.19. }n vederea verificării caracteristicilor betoanelor preparate cu aditivul "ANTIGERO". ADITIV IMPERMEABILIZATOR PENTRU MORTARE-APASTOP P Definirea produsului 6.18.2 litri. La stabilirea compoziţiei betonului se va ţine seama de instrucţiunile tehnice C 128-71. indicativ C. 5. Temperatura betonului la preparare trebuie să fie în aşa fel aleasă încât.3 ± 0.13. se fac conform prevederilor din Normativul C 16-62. Transportul betonului se face conform prevederiior din NormativulC.24. Cantitatea de aditiv "ANTIGERO" pentru 100 kg ciment este de 6.20. .nu se admite utilizarea concomitentă a aditivului ANTIGERO cu alţi aditivi. Controlul calităţii betonului 5. 16-62. verificarea făcându-se conform Normativului C. Protecţia betonului după turnare trebuie asigurată folosind panouri de rogojini sau alte materiale pe toată durata necesară atingerii rezistenţei de minimum 50 daN/cm 2. Este obligatorie compactarea betonului prin vibrare. 5. cu următoarele mentiuni: . acest aditiv este contraindicat în cazul betoanelor. prin păstrarea lor în apă timp de 8 ore la temperatura de 20±2°C. 5. 5.consistenţa va corespunde unei tasări de maximum 5 cm.16-62.14.

6. În cazul construcţiilor care vin în contact cu ape agresive. castele de apă. La confecţionarea mortarelor cu adaos de "Apastop P" se utilizează cimenturi de tip portland. tencuieli la socluri de clădiri. conform prevederilor din instrucţiunile tehniceC.8. este interzis a se folosi apa de mare sau ape minerale. TABELUL 6 Mortare folosite în cazul protejării contra umidităţii (conform pct.pentru etanşarea constcucţiilor. Nu se admite aplicarea mortarelor cu "Apastop P" la construcţii supuse vibraţiilor. Cobălcescu nr.6. 6. Compoziţiile şi caracteristicile în stare proaspătă ale diferitelor straturi de mortare cu adaos de "Apastop P" sunt arătate: . în tabelul 6.a) protejarea elementelor de construcţii contra umidităţii. .3. Apa pentru confecţionarea mortarelor cu "Apastop P" trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute în STAS 790-73. stabilite conform prevederilor STAS 3349-74 "Betoane de ciment . Materiale utilizate 6.Criterii pentru aprecierea agresivităţii apei". TABELUL5 Condiţii de granulozitate pentru nisip Dimensiunea max. timp de 6 luni.5. fără însă ca presiunea apei să depăşească 2 atmosfere. 6. în ambalajul în care este livrat. utilizarea mortarelor cu adaos de "Apastop P" se face numai pe bază de indicaţii tehnice elaborate de un laborator de specialitate. . rezervoare.granulozitatea nisipului trebuie să se încadreze în limitele indicate în tabelul 5. a nisipului mm 3 5 Conţinut minim maxim minim maxim 0.2. în tabelul 7. prin: tencuieli exterioare la pereţi în subteran. tencuieli interioare în încăperi cu umiditate ridicată (băi publice. bazine.). cu următoarele menţiuni suplimentare: . Compoziţia mortarelor 6. b) etanşarea construcţiilor care vin în contact direct cu apa ca de exemplu: cuve.a) Compoziţia 1 Stratul 2 şi 3 final . spălătorii etc.4. 6. Produsul "Apastop P" poate fi păstrat. stabilit de comun acord de beneficiar şi proiectant.2 0 6 2 9 Treceri în % de masă prin sită 1 3 5 50 90 70 100 20 50 90 30 70 100 Obs.19-72. stratul orizontal de rupere a capilarităţii la zidării. Depozitarea se face în spaţii închise şi uscate. 9). Aditivul "Apastop P" se prezintă sub formâ de pulbere de culoare albă sau gri şi se fabrică de întreprinderea de produse chimice "Victoria" (Bucureşti str.pentru protejarea elementelor contra umidităţii. nu se admite utilizarea nisipului de mare sau a celui provenit din concasarea rocilor.nisipul va fi de natură silicioasă şi va proveni din cariere sau balastiere. Nisipul trebuie să corespundă prevederile STAS 1667-70. Se va utiliza numai nisip spălat în prealabil.7. ca de exemplu. fără a-şi pierde proprietăţile. 6.

11.4 1:2.25 1:2. 6. se vor executa eventualele străpungeri ale elementelor de construcţii şi se vor introduce piesele de instalaţii. Curăţirea. pentru a nu se produce absorbirea excesivă a apei din mortar. după care se adaugă cantitatea de apă necesară obţinerii consistenţei indicate în tabelul 6. c) Dacă suprafeţele suport de beton sunt netede. executate cu rosturi pline. Pregătirea suprafeţelor suport 6.b) Compoziţia Verticale Stratul 2. într-o cutie metalică sau folosind mijloace mecanizate. pentru a se asigura o legătură cât mai bună.9. conform STAS 2634-70. zonele în care se constată pierderi timp de 24 ore la proba de umplere cu apă. d) Suprafeţele suport se vor curăţa de praf.Ciment/ nisip (în volume) "Apastop P" (în % faţă de masa cimentului) Sortul de nisip utilizat (în mm) Raportul A/C (orientativ) Consistenţa (în cm) conform STAS 2634/70) 1:2 0 0-3 0.42 8-16 1:1 0 0-1 0. se face prin spălare cu apă. 6.13.12.3. se poate considera volumul unui sac de dment de circa 40 I.10. Prepararea mortarelor 6. până la obţinerea unui material omogen.. denivelările. mortar vechi aderent. împreună cu nisipul necesar. frecare cu perii de sârmă etc. fisurile.250 daN/cm2. noroi. Înainte de aplicarea straturilor de mortar cu "Apastop P". e) Suprafeţele suport trebuie să fie stropite cu apă înainte de aplicarea mortarului. 6.5 3 0-5 0. La fiecare amestec de mortar se verifică consistenţa cu conul etalon. evitându-se pierderea de material în timpul omogenizării. în cazul în care nu se utilizează cutii etalonate.58 11-13 TABELUL 7 Mortare folosite în cazul etanşării construcţiilor (conform pct. .45 13-15 1:2. Zonele murdare de substanţe grase se ard cu flacără şi se curăţă apoi funinginea formată.42 8-10 Suprafeţe Orizontale Stratul 2 3 final 1:1. se vor îndepărta tencuielile care trebuie înlocuite. operaţia se face manual. 6.36 0 0-1 0 0 Cimentul/nisip în volume "Apastop P" (în % faţă de masa cimentului) Sortul de nisip utilizat (în mm) Raportul A/C (orientativ) Consistenţa (în cm) conform STAS 2634/70) 1 1:1 0 0-3 0. după caz. ele trebuie înăsprite prin mijloace mecanice sau manual. ceea ce ar dăuna adeziunii acestuia la suport. amestecarea acestor componenţi timp de un minut. Suprafeţele suport se pregătesc înainte de executarea lucrărilor după cum urmează: a) În cazul suprafeţelor de beton se vor remedia eventualele defecte. cum sunt zonele segregate. Mortarele cu "Apastop P" pot avea la vârsta de 28 zile rezistenţa la compresiune de 200.5 1:1 3 3 0 0-5 0.42 8-10 0-5 0.introducerea amestecului omogen de ciment şi aditiv în malaxoc..14.amestecarea cimentului cu cantitatea corespunzătoare de adaos de "Apastop P". rosturile zidăriei se vor curăţa pe o adâncime de circa 1 cm.48 11-13 Notă: La dozarea cimentului. respectiv 7 şi se continuă amestecarea încă 3 minute. Mortarele se vor prepara în apropierea locului de aplicare şi în cantităţi astfel stabilite încât punerea în lucrare să se facă într-un interval de maximum 45 minute de la preparare.5 3 0-5 0.45 13-15 final 1:1 0 0-1 0. Prepararea mortarelor cu "Apastop P" comportă următoarele faze: . În cazul zidăriilor de cărămidă.2. luând măsurile de fixare a . 6. b) În cazul construcţiilor vechi.

iar a celorlalte două (straturi 3 şi 4) de 7. cu o grosime de 2. se întinde cu mistria în grosime de 8.. .15.stratul 2 se aplică.6. 6. 6. . .stratul final se aplică în grosime de 2. Aplicarea mortarelor cu "Apastop P" se face respectând următoarele indicaţii cu caracter general: .19. în grosime de 5.3 mm. . se aplică imediat după aplicarea celui precedent: se compactează prin batere cu mistria până la apariţia laptelui de ciment: grosimea stratului 3 astfel compactat trebuie să fie de 20. .7 mm. 6.. în grosime de 5..vârsta minimă a betonului pe care se aplică mortarele se stabileşte astfel încât rezistenţa acestuia să fie cel puţin 50% din marcă. care se freacă cu mistria.acestora.16 mm. pe suprafeţete verticale. În tabelul 8 sunt date (în funcţie de scopul urmărit) grosimea totală a straturilor de mortar. 6. numai după terminarea acestora lucrări.. Aplicarea mortarelor pentru protecţia contra umidităţii (vezi tabelul 6) se face astfel: .17. pentru a se asigura o mai bună aderenţă..stratul 3. . în grosime de 10. .8 mm. aplicarea primului strat trebuie făcută în benzi. 6.13.. .în cazul tencuielilor care nu se mai acoperă cu alte lucrări.executarea lucrărilor de pregătire a suportului în conformitate cu prevederile de la pct. având grosimea conform pct.stratul 3 se aplică..16.7 mm. . c) Racordarea straturilor verticale de tencuială cu cele orizontale se execută respectând următoarele indicaţii: . fiecare. În cazul în care pe suprafaţa suport se produc infiltraţii de apă...20 cm.stratul 1 şi stratul 2 se prelungesc pe suprafaţa orizontală cu 15...aplicarea unui nou strat se face numai după ce stratul precedent s-a întărit în suficientă măsură (a tras).aplicarea straturilor orizontale se va face după întărirea zonei prelungite a straturilor verticale şi după ce aceasta a fost prelucrată conform prevederilor de la pct. se aplică prin frecare energică cu o perie ..6 mm.12 mm. se vor lua măsuri pentru obturarea căilor de pătrundere a apei sau înlăturarea cauzelor.. 6.. iar pe suprafeţele orizontale. 6. 6..6. evitarea infiltraţiilor de apă se va asigura pe întreaga perioadă de aplicare a straturilor de mortar precum şi minimum 7 zile după terminarea acestei operaţii.17. . Modul de aplicare a mortarelor cu adaos de "Apastop P" 6. iar pe suprafeţele orizontale.10 mm.se aplică primul strat în aşa fel încât mortarul să acopere complet suportul. a fost frecat cu o perie şi stropit cu apă..stratul 2.. care are o consistenţă vârtoasă. prin frecare energică cu drişca metalică.racordarea se execută la turnarea straturilor de mortar pe suprafaţa orizontală realizându-se o scafă cu o rază de cca 10 cm: scafa se execută cu sticla sau cu drişca profilată.mortarele se aplică mai întâi pe suprafeţele verticale şi..straturile 2..17. Aplicarea mortarelor pentru etanşarea lucrărilor care vin în contact direct cu apa (vezi tabelul 7) se face astfel: a) În cazul suprafeţelor verticale: .3 mm. respectând indicaţiile de la pct.sau cu o mătură. care are o consistenţă plastică. pe suprafeţele verticale.. 3 şi 4 se aplică astfel încât grosimea stratului 2 să fie de 4. . ..stratul 1.250 kg/m 2). întreruperea diferitelor straturi se va face decalat cu minimum 10 cm. ..15.18.de păr ori fibră .17.primul strat se aplică în conformitate cu prevederile de la pct. în grosime de 14. .. astfel încât să se evite circulaţia pe stratul proaspăt aplicat.16. 6..5 mm şi o suprafaţă suficient de rugoasă. se va trece la aplicarea lor pe suprafeţele orizontale.24 mm.stratul final se realizează prin presărarea amestecului de ciment şi nisip (cca 0. trebuie aplicat un strat final în grosime de 2.la eventualele rosturi de lucru.18. .. . b) În cazul suprafeţelor orizontale: ..în cazul suprafeţelor suport verticale de beton se recomandă ca primul strat să fie aplicat prin aruncare puternică cu mistria.

precum şi aplicarea acestora se vor face numai de muncitorii calificaţi. 6. castelele de apă etc. se recomandă a se umple cu apă după 4..23.400 Orizontale 37 ±2 0.temperatura mortarelor aplicate să fie de +10 C până la +20 0C.4000. Protejarea pe timp friguros se asigură prin încălzirea spaţiilor la o temperatură minimă de +5°C timp de circa 10 zile de la aplicarea mortarelor 6. în aşa fel încât suprafeţele suport să nu prezinte resturi de polei. zăpadă sau gheaţă: .. Bazinele. Aplicarea mortarelor cu "Apastop P" pe timp friguros se face în conformitate cu prevederile din Normativul C.500 Etanşări la lucrări care vin în contact cu apa Verticale 25 ±2 0.3000.26. În timpul execuţiei se vor lua măsuri de protecţie contra acţiunii directe a precipitaţiilor sau a razelor solare.precum şi consumul de "Apastop P" necesar pe m 2 de tencuială.200 Orizontale 30 ±2 0.25.5000.22.închiderea spaţiilor în care se execută lucrarea şi asigurarea unei temperaturi constante de cel puţin +5°C. rezervoarele. 6. . Tencuielile în primele 7 zile se protejează cu folii de polietilenă.se interzice prezenţa unor surse de căldură situate în imediata apropiere a mortarului proaspăt aplicat 6.20. Tratarea ulterioară a tencuielilor 6. 6. TABELUL 8 Scopul urmărit Suprafeţe Grosimea totală a mortarului (în mm) Consum de "Apastop P" (kg/m2) Protecţia contra umidităţii Verticale 15±2 0. Nu se admite folosirea apei de mare sau a apelor minerale ca apă de udare. Prepararea mortarelor cu adaos de "Apastop P". .16-62. rogojini etc. respectând următoarele indicaţii suplimentare: .24.5 zile de la terminarea completă a lucrărilor de tencuire.21.1500. menţinându-se permanent în stare umedă. instruiţi în vederea aplicării corecte a prevederilor din prezentul normativ.600 6.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->