NULITATEA ACTULUI JURIDIC

Expresia "drept civil" poate fi luat n trei sensuri si anume: Mai nti ea desemneaz ramura de drept civil a sistemului de drept romnesc. ntr-un al doilea sen expresia "drept civil" evoc acea posibilitate sau prerogativ recunoscut de legea civil titularului dreptului civ n sfrsit, ntr-o a treia acceptiune, prin drept civil se desemneaz o ramur a stiintei juridice, stiint ce are ca obie dreptul civil; disciplina de nvtmnt. Definiia pe care o propunem: dreptul civil este ramura care reglementeaz raporturi patrimoniale nepatrimoniale stabilite ntre persoane (fizice i juridice) avnd la baz libertatea i egalitatea juridic. 6. Domeniul dreptului civil

Institutiile dreptului civil sunt: raportul juridic civil (care cuprinde normele privitoare la prtile, continutul obiectul acestui raport), bunurile, izvoarele raportului juridic civil (adic actele si faptele juridice) si dovada sa proba acestui raport; actul juridic civil, prescriptia extinctiv, subiectele dreptului civil (persoana fizic si persoa juridic), drepturile reale principale (dreptul de proprietate cu dezmembrmintele sale - uzul, uzufructul, abitati servitutea, administrarea ori folosinta), obligatiile civile, contractele civile speciale (contractul de vnzar cumprare, contractul de donatie, contractul de locatiune, contractul de mandat etc.), dreptul de proprieta intelectual (dreptul de autor si de inventator), succesiunile. n al doilea rnd, obiectul dreptului civil este format din raporturi patrimoniale si raporturi nepatrimonia stabilite ntre persoanele fizice ori persoanele juridice. Actul juridic civil 1. Notiune si clasificare

Vom defini actul juridic civil ca fiind acea manifestare de voint destinat s produc anumite efecte juridi (s creeze, s modifice sau s sting un raport juridic civil) n limitele si conditiile dreptului obiectiv. Clasificarea actelor juridice : 1. Acte juridice unilaterale (testamentul), bilaterale (contractul) si multilaterale(contractul colectiv de munca 2. Acte juridice cu titlu oneros (vnzarea-cumpararea) si acte juridice cu titlu gratuit (donatia). 3. Acte juridice comutative si acte juridice aleatorii. Numai actele juridice cu titlu oneros pot fi subclasifica astfel. 5. Acte juridice ntre vii si acte pentru cauz de moarte. 6. Acte constitutive, translative sau declarative. 7. Acte de conservare, de administrare si de dispozitie. 8. Acte consensuale, acte solemne si acte reale. 9. Acte juridice subiective si acte juridice conditie. 10. Acte juridice principale si acte juridice accesorii. 11. Acte cauzale si acte abstracte. 2. Conditii pentru valabilitatea actului juridic

2.1. Terminologie. Codul nostru civil nu se refer la actul juridic civil n general ci la prototipul su contractul civil - stabilind n art. 948 regula potrivit creia "conditiile esentiale pentru validitatea unei conventii sun

1.capacitatea de a contracta; 2. consimtmntul valabil al prtii ce se oblig; 3. un obiect determinat; 4. o cau licit". 2.2. Clasificarea conditiilor.

A) Dup criteriul aspectului la care se refer conditiile de validitate ale actului juridic civil, pot fi: a) Conditii de fond ; b) Conditii de form ; c) Conditii de publicitate. B) Dup importanta lor pentru existenta actului, conditiile sau elementele structurale ale actelor juridice civi pot fi: a) Conditii esentiale ; b) Conditii neesentiale (ntmpltoare) C) Dup criteriul izvorului lor formal, conditiile de validitate pot fi: a) Conditii legale ; b) Conditii conventionale sau voluntare D) Dup criteriul legturii lor cu actul la care se refer, conditiile de validitate pot fi: a) Conditii intrinseci ; Conditii extrinseci . E) Dup criteriul efectelor pe care lipsa lor le produce, conditiile pot fi: a) Conditii de validitate ; b) Conditii de eficacitate.

2.3. Capacitatea. - Prin capacitate civil ntelegem aptitudinea persoanei (fizice sau juridice) de a fi subiect d drept, adic de a sta n raporturi juridice civile si de a ncheia acte juridice civile spre a deveni astfel titular d drepturi si obligatii civile. Este suficient s amintim c, n principiu, toate persoanele au capacitate civil de exercitiu cu exceptia celor p care legea le declar n mod expres ca fiind lipsite sau restrnse n aceast capacitate. Acest principiu este consacr de textul art. 949 C. civ. potrivit cruia "poate contracta orice persoan ce nu este declarat necapabil de lege". Art. 950 C. civ. - indic si exceptiile de la acest principiu dispunnd c: "Incapabilii de a contracta sunt: Minorii; 2. Interzisii; 4. n genere toti acei crora legea le-a prohibit oarecare contracte" (textul pct. 3 care preved incapacitatea femeii mritate a fost abrogat n 1932). 2.4. Consimtmntul

Definitia si conditiile consimtmntului. Consimtmntul este manifestarea de voint a subiectului de drept d a fi legat prin actul juridic la care consimte (o manifestare unilateral de voint). Pentru a dobndi valoare juridic, deci pentru a fi valabil, consimtmntul trebuie s ndeplineasc urmtoare conditii: - s emane de la o persoan cu discernmnt; - s fie exteriorizat; - s fie exprimat cu intentia de a produce efecte juridice; - s nu fie alterat de vreun viciu de consimtmnt. 5. Nulitatea actului juridic civil

5.1. Definire. Nulitatea este sanctiunea de drept civil care desfiinteaz actul juridic atunci cnd a fo ncheiat cu nesocotirea conditiilor sale de validitate (de fond sau de form) impuse de lege. Nulitatea este principa si cea mai vast specie a ineficacittii actului juridic civil. 5.4. Functiile nulitatii. Ca sanctiune juridica civila, nulitatea ndeplineste o functie preventiva; de asemenea functie represiva sanctionnd ncalcarea savrsita; si o functie reparatorie prin care se asigura restabilirea ordinii d drept ncalcate.

5.5. Delimitarea nulitatii de alte cauze de ineficacitate a actului juridic civil. a. Rezolutiunea este sanctiun civila care consta n desfiintarea cu efect retroactiv (ex tunc) a unui contract sinalagmatic cu executare imediata, cererea uneia din parti ca urmare a neexecutarii obligatiei celeilalte parti din cauze imputabile acesteia

Rezolutiunea se deosebeste de nulitate prin: - domeniul de aplicare; - cauzele care o determin; - modul de aplicare; - rspunderea pentru daune pricinuite prin desfiintarea actului. b. Rezilierea este sanctiunea civil care const n desfiintarea pentru viitor a unui contract sinalagmatic c executare succesiv n timp ca urmare a neexecutrii obligatiei uneia din prti din cauze imputabile acesteia. c. Inopozabilitatea (n sens restrns) este sanctiunea civil care face ca un act juridic sau situatia juridic crea prin acest act s nu produc efecte si s nu se impun respectului tertelor persoane, ca urmare a nerespectrii de ct prti a formelor de publicitate cerute de lege pentru ca actul s fie opozabil tertilor. d. Revocarea, prin prisma analizat, este acea sanctiune civil care const n nlturarea efectelor actului jurid civil datorit ingratitudinii gratificatului ori neexecutrii culpabile a sarcinii. e. Caducitatea este acea cauz de ineficacitate care const n lipsirea de efecte a unui act juridic datorit un eveniment independent de vointa sau de culpa prtilor si care survine ulterior ncheierii valabile a actului. n mo obiectiv, producerea efectelor actului nu poate avea loc. f. Reductiunea succesoral este sanctiunea civil care const n reducerea liberalittilor excesive, cu efec retroactive de la data deschiderii succesiunii, a legatelor si a donatiilor fcute de defunct, la cererea mostenitoril rezervatari, n msura necesar rentregirii rezervei lor succesorale. g. Inexistenta. Din cele expuse rezult c inexistenta este sanctiunea care declar invaliditatea unui act juridic civil care s ndeplinit cu neobservarea conditiilor esentiale prevzute de lege pentru existenta sa; actul inexistent nefiind realitate juridic, este un act aparent.

5.6. Cauzele nulittii sunt acele mprejurri care nvedereaz lipsa unui element structural al actului juridic s nclcarea unei conditii legale de validitate a actului. Cauzele de nulitate absolut : - nesocotirea regulilor privind capacitatea n unele ipoteze ; - lipsa consimtmntului n cazul erorii obstac nevalabilitatea obiectului actului juridic civil; - nevalabilitatea cauzei actului juridic ; - nerespectarea formei cerute ad validitatem; - lipsa ori nevalabilitat autorizatiei administrative; - ncalcarea ordinii publice; - fraudarea legii; - ncalcarea dreptului de preemtiune statului (de pilda, art. 52 din Codul silvic, Legea nr. 26/1996). Cauzele de nulitate relativa: - -lipsa discernamntului n momentul ncheierii actului juridic civil; - viciile consimtamnt: eroarea (mai putin eroarea obstacol), dolul, violenta si leziunea; - nerespectarea dreptului d preemtiune (de pilda, art. 14 alin. 1 din Legea nr. 54/1998 privind circulatia juridic a terenurilor).

5.7. Clasificarea nulittilor. Cea mai important clasificare a nulittilor se face n functie de natura interesul ocrotit prin norma nclcat si numai derivat de regimul juridic care li se aplic; ea distinge nulittile absolute cele relative. Astfel, n principiu, nulitatea absolut intervine n cazul n care la ncheierea actului s-au nclcat norm juridice imperative (de ordine public) care au ca scop ocrotirea unor interese generale pe cnd nulitatea relati intervine n cazurile n care la ncheierea actului s-au nclcat dispozitii legale care au ca scop ocrotirea unor intere personale (de interes privat). Regimul juridic al nulittii absolute difer de regimul juridic al nulittii relative sub trei aspecte: a. Nulitatea absolut poate fi invocat de orice persoan interesat si chiar din oficiu de ctre instanta d judecat, pe cnd nulitatea relativ, poate fi invocat, de regula, numai de ctre persoana ocrotit prin dispozit legal nclcat la ncheierea actului ; b. Nulitatea absolut poate fi invocat oricnd, fie pe cale de exceptie, fie pe cale de actiune (actiunea constatarea nulittii absolute fiind imprescriptibil), pe cnd nulitatea relativ nu poate fi invocat dect n limi termenului legal de prescriptie, actiunea n anulare fiind prescriptibil n termenul general de prescriptie de 3 a dac legea nu prevede un termen mai scurt c. Nulitatea absoluta nu poate fi acoperita prin confirmarea actului, pe cnd nulitatea relativa poate acoperita prin confirmarea actului de catre cel ndreptatit a cere anularea lui.

5.8. Efectele nulittii actului juridic. Consideratii generale. n esent, efectul nulittii const n desfiintar actului juridic si a raportului juridic creat prin act. Cele trei principii ale efectelor nulittii sunt: principiul retroactivittii, principiul repunerii n situatia anterioa si principiul resoluto jure dantis resolvitur jus accipientis, adic desfiintarea actelor subsecvente ca urmare a anul actului initial. 5.9. Mentinerea efectelor actului lovit de nulitate n temeiul unor principii de drept. Neaplicarea n une situatii a consecintelor firesti ale nulittii actului juridic se explic si se ntemeiaz pe aplicarea altor principii d drept care impun aceast solutie. Astfel: a. Principiul conversiunii actului juridic nul ntr-un alt act juridic ale crui conditii de validitate sunt ntregime ndeplinite. b. Principiul raspunderii civile delictuale consacrat de art. 998 C. civ. c. Principiul validitatii aparentei n drept exprimat de adagiul latin error communis facit jus, poate justifica si el uneori mentinerea efectelor juridice produse de un act lovit de nulitate.

3.4 NULITATEA ACTULUI JURIDIC 3.4.1 Notiunea si functiile nulitatii Legislatia noastra civila nu cuprinde o definitie a nulitatii, desi att Codul civil, ct si celelalte acte normative consacra prevederi legale cu privire la nulitatea actului juridic civil.144 Fata de aceasta stare legislativa n literatura de specialitate s-au formulat mai multe definitii nulitatii actului juridic civil. Comun tuturor acestor definitii este sublinierea ca nulitatea este o sanctiune a actului juridic civil ce intervine cnd se ncalca o dispozitie legala cu ocazia ncheierii actului juridic. Dintre definitiile date, retinem pe aceea potrivit careia nulitatea este o sanctiune de drept civil care lipseste actul juridic civil de efectele ce contravin normelor juridice civile edictate pentru ncheierea sa valabila145. Cu alte cuvinte, nulitatea este o sanctiune civila ndreptata mpotriva efectelor actului juridic civil care contravin dispozitiilor legale privind valabilitatea actului cu ocazia ncheierii sale. Din aceasta definitie rezulta ca nulitatea prezinta urmatoarele trasaturi caracteristice:
144 Astfel,

invocam, un titlu de exemplu, prevederile art.5, art.790 alin.1, art. 803, art. 822-823, art. 839, art. 886, art. 910 alin.2, art. 953, art. 961, art. 965-966, art. 1008, art. 1010, art. 1067, art. 1156, art. 1167-1168, art. 1190, art. 1308-1309, art. 1211, art. 1689, art. 1712, art. 1716, etc. din Codul civil, precum si art. 20 si 34 din Decretul nr. 31/1954, art. 46 si 49 din Legea nr. 18/1991, art.11 din Legea nr. 112/1995 etc. 145 Gh.Beleiu, Op.cit., p.178. Definitii asemanatoare au mai dat, I.Dogaru, Op.cit., p.223; D.Cosma, Op.cit., p.293; St Rauschi, Op.cit., p.112; G.Boroi, Op.cit., p.172; P.M.Cosmovici, Op.cit., p.138.

138 - este o sanctiune de drept civil; - se aplica numai actelor juridice nu si faptelor juridice, n sens restrns; - nulitatea lipseste actul juridic de efectele care

contravin normelor juridice edictate pentru asigurarea ncheierii sale valabile; - intervine atunci cnd sunt ncalcate dispozitiile legale care reglementeaza conditiile de validitate ale actului juridic civil; - conformitatea conditiilor de validitate ale actului juridic civil cu dispozitiile legale ncalcate se apreciaza la momentul ncheierii actului. Privita din punct de vedere al finalitatii sale, nulitatea are de ndeplinit o functie preventiva si o functie sanctionatorie. Functia preventiva consta n asigurarea ncheierii actelor juridice n conformitate cu legea. Ea exercita o influenta inhibitorie asupra celor ce doresc sa ncheie acte juridice, n sensul ca nerespectarea conditiilor de validitate, cu ocazia ncheierii actului juridic, face ca actul sa nu-si produca efectele dorite de parti, ceea ce este de natura sa produca prejudicii nu numai celor ce au ncheiat actul, ci si tertilor. n acest fel se asigura respectarea legii civile si apararea ordinii de drept. Functia sanctionatorie intervine dupa ncheierea actului juridic civil si consta n nlaturarea efectelor ce contravin dispozitiilor legale ce au ca scop ncheierea valabila a actului juridic civil. 139 3.4.2 Clasificarea nulitatilor actului juridic civil Nulitatile se clasifica dupa mai multe criterii, dintre care, esentiale ni se par a fi urmatoarele: A) n functie de natura interesului ocrotit general sau individual de catre dispozitia legala ncalcata cu ocazia ncheierii actului juridic civil distingem, nulitate absoluta si nulitate relativa; B) n raport de ntinderea efectelor sale, nulitatea este de doua feluri: totala si partiala; C) Dupa modul de consacrare legislativa deosebim nulitatea expresa si nulitatea virtuala; D) dupa felul conditiei de validitate nesocotite cu ocazia ncheierii actului juridic civil nulitatea este de doua feluri: nulitate de fond si nulitate de forma. A. Nulitatea absoluta si nulitatea relativa Nulitatea absoluta este sanctiunea ce intervine n cazul nerespectarii, la ncheierea unui act juridic civil, a unei norme juridice prin care se ocroteste un interes general, obstesc. n reglementarile actuale, n special, cele cuprinse n Codul familiei si Decretul nr. 31/1954, dar nu numai, nulitatea absoluta este desemnata prin termenii: act nul, conventie nula, nul de plin drept sau nulitatea. Nulitatea relativa este sanctiunea ce intervine n cazul nerespectarii, la ncheierea unui act juridic civil, a unei

dispozitii legale care ocroteste un interes particular, individual. Din punct de vedere terminologic nulitatea relativa este desemnata n textele de lege prin expresiile: actul este anulabil, actul poate fi anulat, actiunea de nulitate. 140 Nulitatea absoluta intervine, n principal, n cazul nerespectarii conditiilor de validitate ale actului juridic civil. ntr-adevar, sunt cauze de nulitate absoluta urmatoarele: - ncalcarea dispozitiilor legale privind capacitatea de a ncheia actul juridic civil (lipsa capacitatii de folosinta, existenta unor interdictii legale pentru anumite persoane n vederea ocrotirii unui interes obstesc, nerespectarea principiului specialitatii capacitatii de folosinta de catre persoanele juridice); - lipsa consimtamntului datorita unei erori obstacol146; - cnd obiectul a lipsit ori este ilicit sau imoral; - cnd lipseste cauza sau este ilicita ori imorala 147; - cnd n-a fost respectata forma ceruta ad validitatem; - cnd actul juridic a fost ncheiat n frauda legii; - cnd lipseste autorizatia administrativa sau aceasta nu este valabila; - cnd prin actul juridic ncheiat se nesocotesc dispozitiile imperative ale legii civile, ordinea publica si bunele moravuri. Cauzele de nulitate relativa sunt urmatoarele: - cnd consimtamntul este viciat prin eroare, dol, violenta sau leziune; - cnd lipsa consimtamntului se datoreaza lipsei de discernamnt;
146 Trib.

Supr., Sect.civ., dec. nr. 1998/1989 n revista, Dreptul nr. 7/1990, p.66. 147 Trib. Supr., Sect.civ., dec. nr. 1815/1989 n revista, Dreptul nr. 7/1990, p.66.

141 - nerespectarea dispozitiilor legale privind capacitatea de exercitiu (acte ncheiate de persoane lipsite de capacitatea de exercitiu, acte ncheiate fara ncuviintarea autoritatii tutelare, acte ncheiate de minorii cu capacitate de exercitiu restrnsa, fara ncuviintarea prealabila, prin care li s-a pricinuit o leziune); - nerespectarea dispozitiilor legale privind dreptul de preemtiune (art.49 din Legea nr. 18/1991); - n toate cazurile n care actul a fost ncheiat cu nesocotirea unei interdictii legale ce urmareste ocrotirea unui interes individual.

n ceea ce priveste regimul juridic al nulitatilor absolute si relative, adica al regulilor care guverneaza nulitatea absoluta si pe cea relativa deosebim: a) reguli privind persoanele care pot invoca nulitatea; b) reguli privind prescrierea dreptului la actiune si c) reguli referitoare la posibilitatea partilor de acoperire a nulitatii prin confirmarea actului juridic civil. n functie de aceste reguli regimul juridic al nulitatii absolute se caracterizeaza prin urmatoarele: a) Nulitatea absoluta poate fi invocata de orice persoana care are interes. Aceste persoane pot fi partile actului juridic civil, avnziicauza ai partilor, procurorul si chiar instanta de judecata din oficiu. Tertii, care sunt straini de actul juridic pot invoca nulitatea absoluta a actului juridic civil numai daca acesta le este opozabil, situatie n care ei pot justifica un interes ocrotit de lege. n unele cazuri nsasi legea prevede persoanele care pot cere nulitatea absoluta a actului juridic, cum este spre exemplu, art. 31 din Legea nr. 18/1991 care enumera printre cei ce pot invoca nulitatea absoluta a actelor 142 de nstrainare ncheiate cu nesocotirea prevederilor art. 18 alin.1, art. 20 si 39 din aceiasi lege, primaria, prefectura, pe procuror, precum si orice persoana interesata. b) Nulitatea absoluta poate fi invocata, oricnd, fie pe cale de actiune, fie pe cale de exceptie, actiunea n declararea nulitatii absolute fiind imprescriptibila. Aceasta regula este prevazuta expres de dispozitiile art. 2 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva, potrivit carora Nulitatea unui act poate fi invocata, oricnd, fie pe cale de actiune, fie pe cale de exceptie. c) Nulitatea absoluta nu poate fi acoperita prin confirmarea actului juridic civil. Inadmisibilitatea confirmarii actului juridic civil lovit de nulitate absoluta este determinata de nevoia asigurarii finalitatii normei ncalcate, adica interesul general. Aceasta regula este consecinta primelor doua, pe care le-am enuntat, care practic ar fi anihilate daca s-ar renunta valabil la dreptul de a invoca nulitatea absoluta. Inadmisibilitatea confirmarii actului juridic civil lovit de nulitatea absoluta nu se confunda cu refacerea sa ulterioara cu respectarea conditiilor de validitate a actului prevazute de lege, cum ar fi, de pilda, obtinerea autorizatiei administrative nainte de anulare. Regimul juridic al nulitatii relative este crmuit de urmatoarele reguli: a) Nulitatea relativa poate fi invocata numai de persoana n interesul careia a fost edictata norma juridica ncalcata cu ocazia ncheierii actului juridic civil.

Va putea, asadar, invoca nulitatea relativa partea lipsita sau restrnsa n capacitatea de exercitiu, partea al carui consimtamnt a fost viciat, precum si partea al carei 143 interes a fost ocrotit prin norma juridica ncalcata cu ocazia ncheierii actului juridic civil (cel lipsit de discernamnt, titularul dreptului de preemtiune etc.). Nulitatea relativa va putea fi invocata personal de cel interesat daca are capacitatea necesara, dar si de reprezentantul legal al celor lipsiti de capacitatea de exercitiu. b) Nulitatea relativa poate fi invocata numai n cadrul termenelor de prescriptie prevazute de lege. n legatura cu aceasta regula n literatura juridica nu exista o unitate de vederi cu privire la faptul daca nulitatea relativa este prescriptibila att pe cale de actiune, ct si pe cale de exceptie. Astfel, unii autori considera ca nulitatea relativa se prescrie n termenele generale de prescriptie prevazute de lege numai pe cale de actiune si este imprescriptibila pe cale de exceptie148. Dimpotriva, marea majoritate a autorilor care s-au referit la aceasta problema considera ca nulitatea relativa se prescrie, att pe cale de actiune, ct si pe cale de exceptie, opinie la care ne raliem, n principal, pentru urmatoarele argumente invocate: indiferent ca se invoca pe cale de actiune sau de exceptie nulitatea relativa ocroteste un interes individual, asa nct solutia de ordin procedural de invocare trebuie sa fie aceiasi; numai n acest fel si gaseste finalitate prescriptia extinctiva de a asigura certitudine raporturilor juridice civile; dispozitiile imperative privind prescriptia extinctiva ar fi lasate la aprecierea partilor actului juridic si expirarea termenului de prescriptie extinctiva ar lasa sa se
148 T.Pop,

Op.cit., p.192; I.Urs, S.Angheni, Op.cit., p.150; T.R.Popescu, Drept civil. Introducere generala, Ed. Oscar Print, Bucuresti, 1994, p.153.

144 presupuna vointa tacita de confirmare a actului juridic civil lovit de nulitate relativa 149. c) Nulitatea relativa poate fi acoperita prin confirmare expresa ori tacita. ntruct prin nulitatea relativa se ocrotesc interese individuale este normal ca persoana interesata sa poata renunta, n mod valabil, la dreptul de a invoca nulitatea relativa. Confirmarea constituie, asadar, un act juridic unilateral prin care o persoana renunta la dreptul de a invoca nulitatea relativa. Confirmarea poate fi expresa si tacita. Confirmarea expresa trebuie sa ndeplineasca conditiile prevazute de art. 1190 C.civ. potrivit caruia Actul de confirmare sau ratificarea unei obligatii, n contra careia legea admite

actiunea n nulitate, nu este valabil, dect atunci, cnd cuprinde obiectul, cauza si natura obligatiei, si cnd face mentiune de motivul actiunii n nulitate, precum si despre intentia de a repara viciul pe care se ntemeia acea actiune. Pentru a fi valabila confirmarea trebuie, asadar sa fie facuta de cel ce poate invoca nulitatea; din cuprinsul actului sa se desprinda intentia de a acoperi nulitatea si sa provina dupa ncetarea incapacitatii ori dupa ncetarea sau descoperirea viciului de consimtamnt. Confirmarea tacita rezulta din executarea actului juridic civil lovit de nulitate relativa. Fata de cele nvederate pot fi formulate, n mod sintetic, urmatoarele deosebiri de regim juridic ntre nulitatea absoluta si cea relativa: a) nulitatea absoluta poate fi invocata de orice persoana interesata si chiar din oficiu, n timp ce nulitatea relativa poate fi invocata de persoana al carui interes
149 A

se vedea mai amanuntit, G.Boroi, Op.cit., p.191.

145 prevazut de norma juridica ncalcata a fost nesocotit la ncheierea actului juridic civil; b) nulitatea absoluta este imprescriptibila, pe cnd cea relativa se prescrie n termenele generale de prescriptie extinctiva; c) nulitatea absoluta nu poate fi acoperita n principiu, prin confirmare, n timp ce nulitatea relativa poate fi acoperita prin confirmare. B. Nulitatea totala si partiala. Nulitatea este totala cnd desfiinteaza n ntregime actul juridic lipsindu-l de toate efectele sale. Nulitatea partiala este acea nulitate care desfiinteaza numai o parte dintre efectele actului juridic. Cu alte cuvinte, n cazul nulitatii partiale se vor desfiinta efectele numai cu privire la anumite clauze, celelalte efecte ale actului juridic ce nu contravin legii se vor mentine. n dreptul nostru regula este nulitatea partiala, iar nulitatea totala exceptia150. Lipsa capacitatii de exercitiu, viciile de consimtamnt ca si neregularitatile privitoare la forma, ad validitatem, sunt cele mai frecvente cauze de nulitate totala. C. Nulitatea expresa si nulitatea virtuala. Nulitatea expresa (textuala sau explicita) este acea nulitate care este prevazuta, ca atare, ntr-un text de lege. Astfel, spre exemplu, n art. 34 alin.2 din Decretul nr. 31/1954 se prevede n mod expres ca orice act juridic
150 A.Pop,

Gh.Beleiu, Op.cit., p.379; St.Rauschi, Op.cit., p.116; G.Boroi, Op.cit., p.180.

146 ncheiat de o persoana juridica fara respectarea principiului specialitatii capacitatii de folosinta este nul. Nulitatea virtuala (implicita ori tacita) este acea

nulitate care nu este expres prevazuta de lege, dar care rezulta n mod nendoielnic din modul n care sunt reglementate unele conditii de validitate ale actului juridic civil. Marea majoritate a reglementarilor cuprinse de legislatia civila fac referire la nulitatea virtuala. De regula, astfel de nulitati sunt desemnate prin expresiile este oprit, nu se poate, se admite numai daca etc.151 D. Nulitatea de fond si nulitatea de forma. Nulitatea de fond este acea nulitate care intervine n cazul lipsei ori nevalabilitatii unei conditii de fond a actului juridic civil, altele dect forma. Aceasta categorie de nulitate este prevazuta, spre exemplu, n art. 966 C.civ. si priveste actele juridice civile ntemeiate pe o cauza falsa sau ilicita. Nulitatea de forma este acea nulitate care intervine n cazul nerespectarii formei ad validitatem cu ocazia ncheierii actului juridic civil. Aceasta nulitate este prevazuta spre exemplu, n art. 866 C.civ. ce prevede nulitatile de forma ale unor anumite testamente ce nu respecta aceasta conditie de validitate a actului juridic.
151 Cu

titlu de exemplu, reproducem dispozitiile art. 965 alin.2 C.civ. potrivit caruia Nu se poate face renuntare la o succesiune ce nu este deschisa, nici nu se pot face nvoiri asupra unei astfel de succesiuni, chiar daca s-ar da consimtamntul celui a carui succesiune este n chestiune. Din acest text de lege rezulta, desi nu exista o prevedere expresa, ca nerespectarea lui atrage dupa sine nulitatea actului juridic civil.

147 3.4.3 Efectele nulitatii actului juridic civil Prin efectele nulitatii actului juridic ntelegem consecintele juridice ce intervin ca urmare a constatarii sau pronuntarii nulitatii acestuia. Cu alte cuvinte, efectele nulitatii constau n desfiintarea, n ntregime sau numai n parte a actului juridic civil ncheiat cu nesocotirea dispozitiilor legale privitoare la validitatea lui. Indiferent ca nulitatea este absoluta sau relativa, efectele sunt aceleasi, lipsirea actului juridic civil de acele efecte care contravin normelor juridice edictate pentru valabila ncheiere a actului. Esenta efectelor nulitatii este exprimata de adagiul quod nullum est, nullum producit efectum, ceea ce nseamna ca actul nul nu produce nici un efect. Regula stabilita prin acest adagiu este valabila numai n cazul nulitatii totale, deoarece n cazul nulitatii partiale nu se desfiinteaza acele efecte ale actului juridic civil care sunt conforme cu scopul conditiilor stabilite de lege pentru nsasi validitatea actului. ntinderea efectelor nulitatii va fi, asadar, mai cuprinzatoare sau mai restrnsa dupa cum nulitatea este totala sau partiala. De asemenea, efectele nulitatii difera si n functie de

ceea ce s-a ntmplat dupa ncheierea actului juridic civil, respectiv, daca actul ncheiat a fost executat sau nu de catre parti, iar n caz de executare daca cu privire la drepturile transmise prin actul nul au fost ncheiate alte acte juridice cu alte persoane. Astfel, n cazul n care actul juridic civil a fost anulat, dar n-a fost nca executat, el nu-si mai produce efectele n vederea carora a fost ncheiat, adica nu va mai putea fi executat, partile aflndu-se n situatia n care n-ar fi ncheiat actul respectiv. Daca actul juridic civil a fost executat, n tot sau n parte, odata pronuntata sau constatata nulitatea acestuia, efectele produse de el se vor desfiinta retroactiv, iar prestatiile executate n baza acestui act se vor restitui reciproc. n sfrsit, daca dupa executarea actului nul, una din parti, respectiv, dobnditorul de drepturi ncheie cu o terta persoana un act juridic prin care la rndul sau transmite acesteia din urma drepturile dobndite n temeiul actului nul, aplicarea sanctiunii nulitatii va avea ca efect nu numai desfiintarea actului juridic initial, primar, dar si desfiintarea actului subsecvent. n baza celor nfatisate se desprinde concluzia ca efectele nulitatii sunt crmuite de urmatoarele trei principii: A) principiul retroactivitatii efectelor nulitatii actului juridic; B) principiul restabilirii situatiei anterioare ncheierii actului juridic (restitutio in integrum) C) principiul anularii nu numai a actului initial, primar, ci si a actelor subsecvente (resoluto jure dantis rezolvitur jus accipientis). Toate aceste principii se afla ntr-o strnsa legatura, n sensul ca principiul retroactivitatii efectelor actului juridic civil le determina pe celelalte doua. ntr-adevar, principiul restabilirii situatiei anterioare si cel al anularii si actului subsecvent ca urmare a anularii actului initial sunt consecinte ale retroactivitatii efectelor nulitatii si, totodata, mijloace de asigurare efectiva a retroactivitatii. 149 A. Principiul retroactivitatii efectelor nulitatii actului juridic civil. n temeiul acestui principiu nulitatea produce efecte nu numai pentru viitor, ci si pentru trecut, n sensul ca efectele nulitatii se produc din chiar momentul ncheierii actului juridic. Cu alte cuvinte, n baza acestui principiu, partile sunt puse n situatia n care n-ar fi ncheiat actul juridic civil, deoarece de ndata ce a fost pronuntata sau constatata nulitatea, actul juridic civil nu va mai produce efecte pentru viitor, iar efectele produse pna la data anularii se vor desfiinta n mod retroactiv, partile fiind obligate sa-si

restituie reciproc si integral prestatiile executate. Principiul retroactivitatii efectelor nulitatii se ntemeiaza si decurge n mod necesar din principiul legalitatii, deoarece restabilirea legalitatii cu ocazia ncheierii actului juridic presupune nlaturarea tuturor efectelor actului ncheiat cu nesocotirea legii152. Natura juridica a anumitor acte ca si caracterul ireversibil al prestatiilor executate pot constitui o piedica n calea efectului retroactiv al nulitatii. ntr-adevar, din aceste cauze exista unele cazuri n care nulitatea produce efecte numai pentru viitor. Ele sunt privite n literatura de specialitate ca exceptii de la principiul retroactivitatii efectelor nulitatii actului juridic civil. Exceptiile vizeaza, asadar, mentinerea pentru trecut a efectelor actului juridic declarat nul sau anulat, nulitatea producnd efecte numai pentru viitor. Aceste exceptii sunt urmatoarele:
152 G.Boroi,

Op.cit., p.195; T.Pop, Op.cit., p.196.

150 a) Mentinerea efectelor produse n trecut de contractele cu executare succesiva (contractul de nchiriere, contractul de vnzare-cumparare cu clauza de ntretinere) datorita ireversibilitatii prestatiilor executate succesiv. Astfel, la contractul de nchiriere este imposibil, obiectiv, ca folosinta bunului de care a beneficiat locatarul care a platit chiria sa-i fie restituita locatorului, iar restituirea chiriei nu se justifica, fiindca ar echivala cu mbogatirea locatorului fara just temei. b) Recunoasterea efectelor actului juridic civil ncheiat cu ncalcarea normelor juridice privind conditiile sale de validitate. ntr-adevar, pentru salvgardarea unor interese socotite vrednice de ocrotire speciala, legea prevede ca nulitatea opereaza pentru ambele parti sau numai pentru una din ele numai pentru viitor. n acest sens, potrivit prevederilor art.25 alin.1 din Codul familiei, sotul care a fost de buna-credinta la ncheierea casatoriei, declarata nula sau anulata, pastreaza pna la data cnd hotarrea judecatoreasca ramne definitiva, situatia unui sot dintr-o casatorie valabila. Pentru sotul de buna credinta, nulitatea produce efecte numai pentru viitor ca si n cazul divortului. Tot astfel, nulitatea unei asemenea casatorii nu are nici o urmare n privinta copiilor care si pastreaza situatia juridica de copii din casatorie (art. 23 alin.2 C.fam.). n acelasi sens sunt si prevederile art.70 din Codul familiei prin care se stabilesc conditiile de validitate ale adoptiei. Consimtamntul parintilor adoptatului, daca acesta este minor, desi constituie o conditie de validitate a adoptiei, totusi lipsa acesteia, se prevede n art. 80 din acelasi cod, este sanctionata nu cu nulitatea actului de adoptie, ci cu desfacerea lui.

151 B. Principiul restabilirii situatiei anterioare ncheierii actului juridic civil (restitutio in integrum) Asa cum s-a aratat, acest principiu este o consecinta a principiului retroactivitatii efectelor nulitatii si, n acelasi timp, un mijloc prin care se asigura eficienta practica principiului retroactivitatii. Odata cu desfiintarea actului juridic civil dispare si temeiul de drept al mentinerii prestatiilor executate n temeiul aceluiasi act. Principiul restabilirii situatiei anterioare, de altfel, ca si principiul retroactivitatii se aplica numai partilor actului juridic, nu si tertilor. Sub aspect procesual, actiunea formulata n justitie trebuie sa cuprinda doua capete de cerere si anume, unul prin care sa se solicite nulitatea actului juridic civil si celalalt pentru restituirea prestatiilor deja executate nainte de anularea actului. Nimic nu se opune nsa, ca solutionarea celor doua capete de cerere sa se faca si pe cale separata prin actiuni distincte, solicitndu-se mai nti nulitatea si dupa aceea restituirea prestatiilor executate. De la principiul restitutio in integrum, legea si practica judecatoreasca admite unele exceptii, cnd prestatiile efectuate n temeiul actului anulat nu vor fi restituite, ci vor fi mentinute n tot sau n parte. Aceste exceptii sunt: a) Minorul lipsit de capacitatea de exercitiu sau cu capacitatea de exercitiu restrnsa, n temeiul dispozitiilor art. 1164 C.civ. va restitui prestatiile primite n temeiul unui act juridic nul, numai n masura mbogatirii sale, adica n masura n care a profitat de avantajele patrimoniale ale acelor prestatii; 152 b) Dobnditorul unui bun n temeiul unui act juridic lovit de nulitate, potrivit dispozitiilor art. 485 C.civ., este exonerat de obligatia de a restitui odata cu bunul si fructele percepute pna la data introducerii actiunii, daca a fost de buna-credinta la ncheierea actului juridic153; c) Una din partile actului juridic civil lovit de nulitate nu va putea cere restituirea prestatiei executate daca invoca propria sa turpitudine, adica caracterul imoral al cauzei sau obiectului actului juridic civil; d) Mostenitorul care, n mod voluntar si n cunostinta de cauza a executat un legat nul pentru vicii de forma nu mai poate pretinde restituirea prestatiei, deoarece n acest caz nu ne aflam n prezenta unei plati nedatorate, supusa repetitiunii, ci de executarea unei obligatii morale care este valabila din punct de vedere juridic, asa cum prevede art. 1167 alin.3 C.civ. C. Principiul anularii actelor juridice subsecvente, ca o consecinta a anularii actului initial

n baza acestui principiu, anularea actului initial, primar, atrage dupa sine si anularea actului subsecvent. Acest principiu este nu numai o consecinta a principiului retroactivitatii efectelor nulitatii, asa cum s-a aratat, ci constituie, totodata, si o aplicatie a altui principiu de drept, mai general, potrivit caruia nimeni nu poate transmite mai multe drepturi dect are el nsusi. Drept consecinta, de ndata ce a fost desfiintat, retroactiv, dreptul transmitatorului, nseamna ca s-a transmis altuia un drept pe
153 D.Cosma,

Op.cit., p. 347; I.Dogaru, Op.cit., p.238; St.Rauschi, Op.cit., p.118; T.Pop, Op.cit., p.199.

153 care el nu-l avea, sub-dobnditorul neputnd deveni la rndul sau titularul acelui drept154. Principiul anularii actului subsecvent ca urmare a anularii actului initial priveste efectele nulitatii fata de terti. n practica, aplicarea acestui principiu se ntlneste n cazul actelor autorizate, cnd anularea autorizatiei administrative, care precede ncheierea actului juridic de drept civil, conduce si la anularea acestui din urma act juridic, precum si n cazul existentei a doua acte juridice dintre care unul este principal, iar celalalt accesoriu, anularea actului juridic principal atragnd dupa sine, si anularea actului juridic accesoriu. Constituie exceptii de la acest principiu situatiile n care, desi se anuleaza actul initial, actul subsecvent, din anumite ratiuni, cum ar fi ocrotirea bunei-credinte a subdobnditorului unui bun cu titlu oneros ori necesitatea asigurarii securitatii si stabilitatii circuitului civil, este mentinut si-si produce efectele. Exceptiile de la acest principiu sunt urmatoarele: a) Sub-dobnditorul de buna-credinta pastreaza bunul imobil dobndit cu titlu oneros de la transmitatorul al carui titlu de proprietate a fost declarat nul sau anulat155; b) Tertul dobnditor care, cu buna credinta dobndeste un bun mobil de la un detentor precar, caruia adevaratul proprietar i l-a ncredintat de bunavoie, pastreaza bunul deoarece potrivit dispozitiilor art. 1909 C.civ. simplu fapt al posesiei valoreaza titlu de proprietate.156
154 A.Pop, 155 Trib.

Gh.Beleiu, Op.cit., p.399; St.Rauschi, Op.cit., p.118. Supr., Sect.civ., dec.nr. 1812/1985 n R.R.D. nr. 7/1985, p.68. 156 n legatura cu aceasta n practica judecatoreasca s-a decis ca Posesia de buna-credinta a unui bun mobil corporal valoreaza titlu de proprietate n toate cazurile n care adevaratul proprietar s-a desizat

154 Daca proprietarul obtine anularea drepturilor detentorului precar, sub-dobnditorul de buna-credinta ce poseda bunul transmis de detentorul precar l va pastra si n cazul n care drepturile autorului sau au fost anulate157. 4. Principii de drept care nlatura regula quod nullum est, nullum producit efectum

n dreptul nostru civil exista unele principii n baza carora nulitatea de care este lovit sau ar putea fi lovit un act juridic si produce, n ntregime sau numai n parte efectele. Altfel spus, un act juridic civil sanctionat cu nulitatea sau caruia i s-ar putea aplica o asemenea sanctiune, fie si produce toate efectele, fie produce numai unele efecte, fie este mentinut pentru trecut desfiintndu-se pentru viitor, fie produce alte efecte juridice dect cele ce-i sunt specifice158. Mentinerea n parte sau n ntregime a efectelor actului juridic civil nul sau care ar putea fi declarat nul se justifica de incidenta concurenta, dar prioritara a unor principii sau reguli de drept cum ar fi: a) principiul conversiunii actului juridic civil; b) principiul validitatii aparentei n drept (error communis facit ius) si c) principiul raspunderii civile delictuale. Ele sunt, n realitate, exceptii de la regula quod nullum est, nullum producit efectum si au ca finalitate anihilarea acestei reguli.
voluntar de acel bun, iar detentorul desi nu avea calitatea de proprietar, l-a nstrainat catre un dobnditor de buna-credinta156. 157 A se vedea mai amanuntit, D.Lupulescu, Drept civil. Drepturile reale principale, Ed.Lumina Lex, Bucuresti, 1997, p.195. 158 D.Cosma, Op.cit., p.338.

155 a) Principiul conversiunii actului juridic civil. Prin conversiunea actului juridic civil se ntelege o operatiune juridica prin care un act lovit de nulitate produce efectele unui alt act juridic, ale carui conditii de validitate le ndeplineste. Acest principiu mai este cunoscut n literatura de specialitate ca fiind manifestarea unei vointe valabile n cadrul unui act juridic nul poate valora independent de soarta actului n care a fost exprimata159. Desi n Codul nostru civil nu exista o reglementare generala a principiului conversiunii actului juridic civil, totusi el cuprinde unele norme prin care se fac unele aplicatii ale acestui principiu. Astfel, principiul conversiunii actului juridic civil poate fi dedus din prevederile art. 978 C.civ., potrivit carora cnd o clauza este primitoare de doua ntelesuri, ea se interpreteaza n sensul ce poate avea un efect, iar nu n acela ce n-ar putea produce nici unul. n practica, instantele judecatoresti au facut frecvent aplicarea acestui principiu n solutionarea diferitelor cauze deduse spre judecata. Asa, spre exemplu, s-a decis ca testamentul autentic ori mistic, nul pentru vicii de forma, are valoare de testament olograf valabil, n masura n care este scris n ntregime, semnat si datat de testator160. Pentru a opera conversiunea actului juridic civil se cer a fi ndeplinite mai multe conditii. Astfel, pentru existenta conversiunii se cere identitatea de parti n cele doua acte juridice, adica sa

figureze aceleasi parti att n actul nul, ct si n actul n care se converteste actul nul. Exista totusi unele situatii n care aceasta conditie nu este necesar a fi ndeplinita deoarece
159A.Ionescu, 160 Trib.

Op.cit., p.113. Supr., Sect.civ., dec.nr. 2259/1977 n C.D. 1977 p.89.

156 actul juridic lovit de nulitate este bilateral, iar actul juridic n care se converteste este unilateral, situatii ce rezulta din prevederile art. 689 si 923 C.civ.161 n al doilea rnd, actul nul trebuie sa se converteasca ntr-un act diferit ca natura juridica, continut, efecte sau chiar ca forma. n al treilea rnd, conversiunea presupune ca unul din actele juridice sa fie anulat efectiv si total, deoarece numai ntr-o astfel de situatie se justifica conversiunea si se asigura realizarea scopului urmarit de parti prin mijlocirea unui act juridic. Aceasta nseamna ca nu vor fi supuse conversiunii actele juridice care nca n-au fost desfiintate si care se bucura de prezumtia de validitate, actele juridice civile sanctionate cu nulitatea partiala, actele juridice realmente voite de parti, dar sanctionate cu nulitatea datorita gresitei lor denumiri date de parti, n cazul refacerii unui act juridic, n cazul novatiei, precum si n situatia validarii actului prin confirmare sau prin ndeplinirea ulterioara a cerintei legale nesocotite cu ocazia ncheierii actului juridic. Este necesar, n al patrulea rnd, ca actul juridic ce urmeaza a fi socotit valabil sa ndeplineasca toate conditiile generale de validitate ale actului juridic, iar aceste conditii sa se regaseasca n chiar continutul actului nul. Altfel spus, actul juridic lovit de nulitate sa cuprinda toate conditiile de validitate ale actului juridic n care este convertit. n sfrsit, din manifestarea de vointa a partilor, sau dupa caz, a partii, sa nu rezulte inadmisibilitatea conversiunii. Dintre cele mai principale cazuri de aplicare a conversiunii actului juridic civil, n literatura de specialitate si practica judecatoreasca sunt semnalate urmatoarele: cazul manifestarii de vointa care este nula ca vnzare-cumparare
161 B.Boroi,

Op.cit., p.202.

157 dar valoreaza ca antecontract de vnzare-cumparare162; cazul actului de nstrainare a unui bun lovit de nulitate, va valora totusi ca act valabil de revocare a legatului ce avea ca obiect acelasi bun ca si actul de nstrainare (art. 923 C.civ.)163; cazul de nstrainare a unui bun succesoral de catre un mostenitor, nul ca act de nstrainare el valoreaza totusi ca acceptare a succesiunii (art. 689 C.civ.). b) Principiul validitatii aparentei n drept (error communis facit jus) Acest principiu nlatura nulitatea unui act juridic civil ce a fost ncheiat ntr-o situatie de eroare comuna, generala. ntr-adevar, n cazurile n care aparenta se manifesta

n mod public de asa natura nct creeaza credinta ca reprezinta nsasi realitate se justifica mentinerea valabilitatii actelor ncheiate de tertii de buna-credinta cu titularul aparent al unui drept. Acest principiu a fost consacrat de legiuitor n materia actelor de stare civila. Astfel, potrivit art.7 din Legea nr. 119/1996 privind actele de stare civila, actele de stare civila ntocmite de o persoana care a exercitat n mod public atributiile de ofiter de stare civila, cu respectarea prevederilor prezentei legi, sunt valabile, chiar daca aceasta persoana nu avea aceasta calitate. c) Principiul raspunderii civile delictuale Potrivit acestui principiu, orice persoana care cauzeaza alteia un prejudiciu, printr-o fapta culpabila, este obligata a-l repara. n anumite cazuri, principiul raspunderii
162 Trib. 163 Trib.

Supr., Sect.civ.dec.nr. 412/1980 n C.D. 1980, p.22. Supr., Sect.civ.dec.nr. 28/1979 n R.R.D. nr. 1/1980, p.22.

158 civile delictuale poate conduce la mentinerea efectelor unui act juridic civil lovit de nulitate. Astfel, n situatia n care nulitatea actului juridic este consecinta faptei culpabile si ilicite savrsita de cel ce invoca nulitatea, acesta din urma are obligatia de a repara prejudiciul cauzat celeilalte parti ca urmare a faptei sale ilicite si culpabile. ntruct prejudiciul provine chiar din anularea actului, cea mai potrivita forma de reparare este mentinerea actului, facnd astfel sa-si produca efectele. Codul nostru civil a consacrat implicit aceasta solutie n cazul minorului, prevaznd n art. 1159 ca actele juridice ncheiate de minorul care face declaratii ca este major, recurgnd la manopere dolosive (falsificarea certificatului de nastere), nu vor putea fi anulate la cererea minorului. n aceasta situatie raspunderea delictuala a minorului este angajata si cea mai potrivita forma de reparare a prejudiciului este mentinerea actului, de altfel anulabil pentru lipsa capacitatii de exercitiu. n acest fel se evita producerea prejudiciului pentru cealalta parte ce ar rezulta din anularea actului juridic civil. Tot astfel, minorului i este refuzata actiunea n anulare pentru obligatiile rezultate din delicte sau cvasidelicte ale carui autor este chiar minorul (art. 1162 C.civ.). 159 3.4.4 Delimitarea nulitatii de alte sanctiuni de drept civil 3.4.4.1 Nulitatea si rezolutiunea Rezolutiunea este o sanctiune care consta n desfiintarea retroactiva a unui contract sinalagmatic, cu executare dintr-o data, pentru neexecutarea din culpa a obligatiilor de catre una din parti. ntre nulitate si rezolutiune exista urmatoarele

asemanari: - ambele sunt cauze care atrag ineficacitatea actului juridic civil; - att rezolutiunea, ct si nulitatea produc efecte retroactiv; - ambele opereaza n urma si n baza unei hotarri judecatoresti. ntre ele exista si urmatoarele deosebiri mai importante: - nulitatea presupune un act juridic civil ncheiat cu nerespectarea conditiilor de validitate, pe cnd rezolutiunea presupune un act juridic valabil ncheiat; - nulitatea se aplica tuturor actelor juridice, n timp ce rezolutiunea se aplica numai contractelor sinalagmatice, cu executare dintr-o data; - n timp ce cauza de nulitate este concomitenta ncheierii actului juridic civil, rezolutiunea provine din cauze ulterioare ncheierii actului si consta din neexecutarea culpabila a contractului de catre una din parti. 160 3.4.4.2 Nulitatea si rezilierea Rezilierea este sanctiunea civila care consta n ncetarea efectelor unui contract sinalagmatic cu executare succesiva, pentru viitor, din cauza neexecutarii din culpa a contractului de catre una din parti. ntre nulitate si reziliere exista aceleasi asemanari si deosebiri ca ntre nulitate si rezolutiune cu singura deosebire ca rezilierea produce efecte numai pentru viitor. 3.4.4.3 Nulitatea si revocarea Revocarea este o sanctiune civila care consta n nlaturarea efectelor actului juridic civil fie datorita ingratitudinii gratificatului, fie datorita neexecutarii din culpa a sarcinii donatiei sau legatului. Din punct de vedere al asemanarilor, ambele sanctiuni constituie cauze de ineficacitate a actului juridic civil. ntre ele exista si urmatoarele deosebiri: - revocarea priveste un act valabil ncheiat, pe cnd nulitatea presupune un act ce a fost ncheiat cu nerespectarea unei conditii de validitate; - n timp ce cauza nulitatii este contemporana ncheierii actului juridic, revocarea se ntemeiaza pe cauze posterioare ncheierii actului juridic civil; - nulitatea se aplica tuturor actelor juridice, pe cnd revocarea se aplica, de regula liberalitatilor. 161 3.4.4.4 Nulitatea si inopozabilitatea Inopozabilitatea este sanctiunea care se aplica n cazul nesocotirii unor cerinte de publicitate fata de terti a actului juridic civil.

Principalele deosebiri dintre nulitate si opozabilitate sunt urmatoarele: - nulitatea presupune un act juridic civil nevalabil, n timp ce opozabilitatea priveste un act juridic valabil ncheiat; - pe cnd nulitatea se aplica tuturor actelor juridice, opozabilitatea are ca obiect numai actele juridice pentru care legea impunea publicitatea; - cauzele de nulitate exista n momentul ncheierii actului juridic civil, pe cnd inopozabilitatea provine din nendeplinirea unor formalitati ulterioare ncheierii actului juridic; - prin efectele ei nulitatea priveste raporturile dintre parti n timp ce inopozabilitatea priveste raporturile dintre parti, pe de o parte, si terti, pe de alta parte. 3.4.4.5 Nulitatea si caducitatea Caducitatea este o cauza de ineficacitate a actului juridic civil determinata de intervenirea unui eveniment viitor ncheierii actului, mprejurare ce se produce independent de vointa autorului actului. Astfel, legatul cuprins ntr-un testament valabil devine caduc daca legatarul predecedeaza testatorului, daca legatarul renunta la succesiune sau daca bunul ce formeaza obiectul legatului piere; oferta devine caduca daca nainte de acceptarea ei ofertantul moare sau devine incapabil. ntre nulitate si caducitate exista urmatoarele deosebiri: - nulitatea presupune un act nevalabil, pe cnd caducitatea presupune un act valabil ncheiat; - daca nulitatea produce efecte retroactive, caducitatea produce efecte numai pentru viitor; - n timp de cauzele de nulitate sunt concomitente ncheierii actului juridic civil, caducitatea provine din cauze ulterioare ncheierii actului juridic, fiind straine de vointa autorului actului.