   

      

Structura anului şcolar; Calendar şcolar ; Schema orară; Orarul (cei care lucrează cu clase simultane vor întocmi orarul astfel încât să rezulte modul de cuplare a disciplinelor; pe orar se vor specifica orele de desfăşurare a lecţiilor); Programe şcolare; Programe pentru disciplina opţională (aprobate de Inspectoratul Şcolar) ; Planificarea calendaristică ; Proiectele unităţilor de învăţare ; Proiecte didactice ; Lista materialului didactic existent în şcoală (care poate fi folosit la clasa respectivă) ; Lista materialului didactic propus a fi procurat prin mijloace proprii, prin sponsorizări ;

CABINET MINISTRU _____________________________________________________________________

ORDIN privind structura anului şcolar 2012 – 2013 În temeiul prevederilor art. 94, alin. (2), lit. r) din Legea Educaţiei Naţionale nr.1/2011, cu modificările și completările ulterioare, în baza prevederilor art. 22, alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 536/2011 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, cu modificările și completările ulterioare, MINISTRUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI emite prezentul ordin: Art.1 (1) Anul şcolar 2012-2013 are 36 de săptămâni de cursuri, însumând 178 de zile lucrătoare. (2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), se stabilesc următoarele: a) pentru clasele terminale din învățământul liceal, anul școlar are 37 de săptămâni din care durata cursurilor este de 33 de săptămâni, 4 săptămâni fiind dedicate desfășurării examenului național de bacalaureat. Cursurile claselor terminale se încheie în data de 31 mai 2013; b) pentru clasa a VIII-a, anul școlar are 36 de săptămâni din care durata cursurilor este de 35 de săptămâni, o săptămână fiind dedicată desfășurării evaluării naționale. Cursurile claselor a VIII-a se încheie în data de 14 iunie 2013; c) pentru clasele din învățământul liceal - filiera tehnologică, cu excepția claselor terminale, durata cursurilor este cea stabilită prin planurile-cadru de învăţământ, în vigoare. d) pentru clasele din învăţământul profesional cu durata de 2 ani, durata cursurilor este cea stabilită prin planurile-cadru de învăţământ în vigoare; e) pentru învăţământul special - clasele a IX-a - a XI-a, ciclul inferior al liceului, filiera tehnologică, durata cursurilor este de 37 de săptămâni, însumând 182 de zile; f) stagiile de pregătire practică pentru care au optat absolvenții ciclului inferior al liceului, filiera tehnologică, cuprind 720 de ore care se desfășoară în perioada propusă de unitatea de învățământ organizatoare și aprobată de inspectoratul școlar, conform structurii anului școlar, cu respectarea vacanțelor; g) pentru învăţământul postliceal (şcoală postliceală şi şcoală de maiştri), durata cursurilor este cea stabilită prin planurile-cadru de învăţământ, în vigoare.

Art.2 Anul şcolar 2012-2013 începe pe data de 1 septembrie 2012, se încheie pe data de 31 august 2013 şi se structurează pe două semestre, după cum urmează: Semestrul I Cursuri – luni, 17 septembrie 2012 – vineri, 21 decembrie 2012. În perioada 5 noiembrie-11 noiembrie 2012, clasele din învăţământul primar şi grupele din învăţământul preşcolar sunt în vacanţă. Vacanţa de iarnă – sâmbătă, 22 decembrie 2012 – duminică, 13 ianuarie 2013 Semestrul al II-lea Cursuri – luni, 14 ianuarie 2013 – vineri, 5 aprilie 2013 Vacanţa de primăvară – sâmbătă, 6 aprilie 2013 – duminică, 14 aprilie 2013 Cursuri – luni, 15 aprilie 2013 – vineri, 21 iunie 2013 Vacanţa de vară – sâmbătă, 22 iunie 2013 – duminică, 15 septembrie 2013 Art.3 În zilele libere prevăzute de lege nu se organizează cursuri. Art.4 (1) Săptămâna 1 – 5 aprilie 2013 din semestrul al doilea este săptămână dedicată activităților extracurriculare și extrașcolare, în cadrul programului numit „Să știi mai multe, să fii mai bun!”, având un orar specific. (2) Tipurile de activități care se organizează în săptămâna menționată la alin. (1), modalitățile de organizare și responsabilitățile se stabilesc conform anexei care face parte integrantă din prezentul ordin. Art.5 (1) Tezele din semestrul I al anului şcolar 2012-2013 se susţin, de regulă, până la data de 30 noiembrie 2012. (2) Tezele din semestrul al II-lea al anului şcolar 2012-2013 se susţin, de regulă, până la data de 25 mai 2013. Art.6 (1) În situaţii deosebite, bine fundamentate, în funcţie de condiţiile climaterice locale speciale şi de specificul şcolii, inspectoratele şcolare pot aproba, la cererea conducerii unităţilor de învăţământ, modificări ale structurii anului şcolar stabilite prin prezentul ordin. (2) Solicitarea de modificare a structurii anului școlar se face după consultarea consiliului reprezentativ al părinților din unitatea/unitățile de învățământ respectivă/respective. (3) Aprobarea modificării structurii anului şcolar, menţionată la alin. (1), se acordă în condiţiile asigurării unui număr de zile de cursuri cel puțin egal cu cel stabilit la art. 1, precum şi a posibilităţii ca toţi elevii să participe, fără restricţii la examenele și evaluările naționale: evaluarea națională a absolvenților clasei a VIII-a, examenul de bacalaureat, examenele de certificare a competențelor profesionale, examenele de atestare a competențelor, examenele de absolvire. Art.7 Calendarul examenelor/evaluărilor naţionale, al examenelor de absolvire, respectiv de certificare/atestare a competenţelor profesionale/ a competențelor, precum şi calendarul admiterii în clasa a IX-a se aprobă prin ordine distincte ale ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului. Art.8 La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 3794/2012, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 296 din 5 mai 2012.

precum şi conducerile unităţilor de învăţământ duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin. resurse umane și rețea şcolară. Art. MINISTRU.9 Direcţia generală educaţie şi învățare pe tot parcursul vieții.10 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României.Art. relaţia cu Parlamentul şi partenerii sociali. Direcţia generală management. inspectoratele şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti. 5635 Data 31.08. Partea I. Direcţia generală învăţământ în limbile minorităţilor.2012 . Ecaterina ANDRONESCU Bucureşti Nr.

. prin muncă în folosul comunităţii sau chiar bănesc (Art. având astfel posibilitatea de a se implica mai mult în “viaţa şcolii”.Educaţia timpurie ( Grupa mica 3-4 ani. ţinând cont de rata crescută a abandonului şcolar. în care se va evalua dezvoltarea fizică. a II-a. a III-a. - . dacă au o dezvoltarea psihosomatică corespunzătoare. -EVALUARE: . . statul are obligaţia de a interveni acolo unde constată că se impune.Odată cu noua Lege a Educaţiei din 2011. cognitivă. Astfel. socio-emoţională. 361 alin. Programa şcolara va fi mult mai relevanta şi mai aerisită. Studiile arată că şcolarizarea cât mai timpurie a copilului are o contribuţie semnificativă în succesul educabilului.EVALUARE: Raport pentru fiecare copil privind : dezvoltarea fizică.Învăţământ primar: clasa pregătitoare ( 6-7 ani) clasele: I . în clasa pregătitoare vor fi înscrişi copiii care împlinesc vârsta de 6 ani până la data începerii anului şcolar. Învăţământ obligatoriu . Părinţii pot face parte din Consiliul de administraţie al şcolii unde învaţă copilul. În consecinţă. 96 alin. La finalul clasei pregătitoare se va realiza un raport pentru fiecare copil. Grupa mijlocie 4-5 ani şi Grupa mare 5-6 ani). Or ice învăţător sau educator poate fi abilitat pentru a desfăşura activitatea la clasa pregătitoare. 86). Între şcoală şi părinte se va încheia un contract educaţional. (3) lit b). Învăţământ gimnazial: Clasele V – IX. alături de reprezentanţi ai primăriei şi profesori ai şcolii. (2). matematică şi ştiinţe). O altă noutate a Legii învăţământului din 2011 este aceea că elevul va urma şi clasa a IX-a în aceeaşi şcoală (Art. cât şi în chestiuni legate de programa şcolară aflată la dispoziţia şcolii. atât la nivel administrativ. măsură ce va intra în vigoare începând cu anul şcolar 2012 – 2013. (3). Părinţii care împiedică şcolarizarea copiilor în învăţământul obligatoriu vor fi sancţionaţi. Prin solicitarea scrisă a părinţilor. a limbajului şi a comunicării. Reprezentanţii vor fi parte a deciziilor. care cuprinde drepturile şi obligaţiile fiecărei părţi ( Art. MECTS a introdus clasa pregătitoare. precum şi a dezvoltării capacităţilor şi atitudinilor de învăţare. una dintre cele mai importante noutăţi este prevăzută de introducerea clasei pregătitoare în învăţământul primar. precum şi a dezvoltării capacităţilor şi atitudinilor de învăţare. iar examenele şi evaluările vor avea rol de îndrumare în folosul elevului. Structura sistemului de învăţământ preuniversitar va fi următoarea: . care va fi orientat de la vârste foarte fragede spre parcursul şcolar cel mai potrivit.se aplică pe un eşantion reprezentativ şi constă în două probe transdisciplinare: limbă şi comunicare. vor putea fi înscrişi în clasa pregătitoare şi copiii care împlinesc vârsta de 6 ani până la sfârşitul anului calendaristic. socioemoţională. ca partener al actului educaţional (Art. pentru copiii care au intrat în clasa a V-a începând cu anul şcolar 2011-2012. cognitivă.finalul clasei a IV-a ( Evaluarea nationala a competenţelor în ciclul primar . 86 alin. a tutorilor sau a susţinătorilor legali.finalul clasei a II-a (Raport de evaluare realizat de cadrul didactic). ceea ce se întâmplă şi prin introducerea clasei pregătitoare în ciclul primar. a IV-a. a limbajului.

finalul clasei a VI-a (Evaluare şi planuri individualizate ale elevilor. al jocurilor de creaţie etc. care trebuie folosit în cazul povestirilor create. precum şi dezvoltarea unor motivaţii pozitive faţă de această activitate. Oana Badea. creşterii atenţiei a cărei concentrare sporeşte de la 5-7 minute la preşcolarul mic. clasei a IV-a etc.925/ 8 septembrie 2005 – Regulamentul de Organizare si Functionare a Invatamantului Preuniversitar În clasa pregătitoare. Formele şi modalitaţile de realizare ale obiectivelor sunt: exerciţii diverse de completare a propoziţiei cu cuvinte date. programul este flexibil. de gruparea disciplinelor de studiu în orarul copiilor. filme. Mai precis. copilul va fi deja familiarizat cu activitatea respectivă. jocuri .000 de copii care până acum nu au fost incluşi în nicio formă de învăţământ. în conformitate cu noile prevederi ale Legii învăţământului. Aceste domenii de activităţi necesită abordări interdisciplinare şi prefigurează activitatea din clasa I. cea de la finalul clasei a II-a. În cadrul activităţilor. acurateţea în scriere. anumite planuri şi programe cu valoare educativă. teatru pentru copii etc. care să-l conducă pe copil la dezvoltarea unor situaţii . toţi învăţătorii care vor fi - . cuvintele şi propoziţiile corect şi cu plăcere. pot alterna. cu materiale distribuite individual. formarea unor abilităţi. Introducerea clasei pregătitoare a adus în atenţia părinţilor înscrierea cu prioritate a copiilor în şcolile de circumscripţie şi posibilitatea înscrierii copiilor la o şcoală din altă circumscripţie doar în limita locurilor libere. elevul beneficiază de propriul PORTOFOLIU EDUCAŢIONAL. metodele de învăţare bazându-se pe joc. Dacă aceste obiecte sunt realizate. Progresele în plan senzorio-perceptiv se asociază dezvoltării motricităţii. În activitatea matematică se va urmări dezvoltarea gândirii. iar prezenţa acestora la şcoală va fi obligatorie. copiii recunosc cifrele. de completarea căruia se va ocupa şcoala. a declarat că procedura de înscriere a copiilor în clasa pregătitoare se bazează pe o lege din 2005. structurile silabice.) Deşi nu s-a adoptat încă un Curriculum naţional. După aprobarea planului cadru şi a programelor şcolare. secretar de stat în cadrul MECTS. fac exerciţii individuale şi în grup cu obiecte. de programul zilnic. 4.exerciţii. Copiii nu vor primi calificative. programul copiilor va fi de 4 ore. audiţii sau vizionări de diafilme. fiecare rezultat important fiind cuprins în acest portofoliu.Admiterea în liceu (Evaluare naţională) După modelul sistemelor de învăţământ german şi francez. ordonarea elementelor grafice în pagină. Şcoala introduce în fluxul activităţilor copilului un anumit orar. la peste 20 de minute şi chiar 45 de minute la preşcolarul mare în joc. va scrie literele. măsură care a fost prevăzută în legislaţie din 2005. Antrenamentul grafic formează copiilor comportamentul necesar însuşirii scrierii corecte: o poziţie corectă în timpul scrierii. În învăţământul primar durata unei lecţii este de 45 minute. precum bulinele. participă la ocupaţiile lor.-EVALUARE: . transpune în joc comportamente ale acestora. copilul este interesat de spectacolul relaţionării cu ceilalţi şi cu mediul natural şi social. ţinând seama de curba de efort. ci recompense simbolice. începând cu clasa pregătitoare ( de exemplu evaluarea de la sfârşitul clasei pregătitoare. care prevede ca unităţile şcolare să realizeze în fiecare an recensământul copiilor de 6-7 ani din circumscripţie. şi care va fi “o carte de identitate educaţională”. piese geometrice.problemă sau a unor situaţii fireşti de viaţă. Oana Badea a explicat că documentul legal care permite implementarea clasei pregătitoare este OM nr. la două probe: limba română şi o limbă straină . trebuie luat în calcul că şcoala este perioada când se modifică esenţial regimul de muncă şi de viaţă al copilului. devine receptiv la acţiunile adulţilor. formarea unor capacităţi oculo-motorii. activităţile de tip joc didactic pot completa. . pot fi numai prin joc. Prin această măsură. sunt introduşi în sistemul de învăţământ în jur de 20. îi imită. înseamnă că în clasa I . matematică şi ştiinţe). Activitatea de învăţare dintr-o lectie nu trebuie să depaşească 30 minute (fără să contorizeze cineva o activitate din momentul începerii şi până la final). exerciţii de folosire a diferitelor părţi de vorbire în funcţie de modul de expunere.

medicul şcolar. auxiliare. piaţa liberă va furniza o ofertă alternativă de materiale (fişe de lucru. reviste. d) Aprecieri şi recomandări. Raportul de evaluare este un document-tip în care se consemnează nivelul dezvoltării fizice. asociate fiecărui domeniu de dezvoltare şi desprinse din competențele specifice prevăzute în programele școlare în vigoare pentru clasa pregătitoare. jocuri. nivelul achiziţiei: ”realizat” sau ”în curs de realizare”. Programul şcolii. Clasa pregătitoare face parte din ciclul primar. etc). Din lectura proiectelor de programe şcolare rezultă că activitatea va fi pe baza suportului intuitiv/demonstrativ. dezvoltarea limbajului şi a comunicării. după caz.nominalizaţi să preia clasele pregătitoare vor fi formaţi pentru asigurarea unui debut de succes. precum şi al dezvoltării capacităţilor şi atitudinilor de învăţare. după caz. părinţii / reprezentanții legali. cognitive. c) Principalele aspecte vizate. intersecţia cu clasele de gimnaziu/liceu vor fi discutate cu părinţii. a limbajului şi a comunicării. în baza documentelor-suport. MECTS va achiziţiona în următoarea perioadă pachete cu materiale didactice necesare învăţatorului. anul şcolar 20122013 Procesul de evaluare şi observare a elevilor din clasa pregătitoare se desfăşoară pe tot parcursul anului şcolar și se finalizează în luna mai prin completarea Raportului de evaluare. cd-uri. Statul va asigura gratuit materialele didactice necesare cadrului didactic. consilierul şcolar. dezvoltare socio-emoţională. cu profesorul psihopedagog. în urma consultării şi în colaborare. mai ales cele prevăzute în programe. profesorul psiholog şcolar. profesorul logoped. machete. socio-emoţionale. dezvoltare cognitivă. alţi profesori ai clasei. filmuleţe. Raport de evaluare – clasa pregătitoare. în dreptul cărora cadrul didactic responsabil consemnează. . enciclopedii. asociaţiile de părinţi având reprezentanţi în Consiliul de Administraţie al şcolii. b) Domenii de dezvoltare: dezvoltare fizică. Desigur. Ce conţine raportul de evaluare a copilului Raportul de evaluare la finalul clasei pregătitoare este structurat pe următoarele secţiuni: a) Date de identificare ale elevului. Cine completează raportul de evaluare Completarea raportului de evaluare se realizează de către profesorul pentru învăţământ primar/institutorul/învăţătorul care predă la clasa respectivă. părinţii nu pot fi obligaţi să procure materialele aşa cum se obişnuieşte în învăţământul preşcolar. dezvoltarea capacităţilor şi atitudinilor de învăţare. plachete. deci învăţământ obligatoriu.

cu scopul de a-i implica pe aceştia în activitatea educativă.realitatea. O copie a raportului de evaluare este înmânată părinţilor. prin prezentarea rezultatelor pozitive ale activităţii elevilor.ro/multimedia/other/201209/raport_de_evaluare_clasa_pregatitoare_5 4714800. respectiv a rezultatelor care urmează să fie ameliorate. în mod individual. Raportul de evaluare face parte integrantă din portofoliul educaţional al elevului.pdf .Cum vor fi utilizate datele din raportul de evaluare Cadrul didactic care predă la clasa respectivă prezintă părinţilor. până la încheierea anului şcolar. conţinutul raportului de evaluare. http://media.

2013 – 14. 2012 – 13. XII. 2013 14.gimnaziu şi liceu- – ciclul primar - 05. I. 2013 – 05. IV. 2012 (pentru clasele din învăţământul primar şi grupele din învăţământul preşcolar). IX. 2013 22. IV. 14 săptămâni . VI. 2012 – 21. XI -11. 2013 – 15. IX. VI. XII. 2013 . 2013 – 21. 2013 22 săptămâni -108 zile 1-5aprilie 2013 06. XI.17. I. IV. IX. XII. IV. 2012 – 21.70 zile 13 săptămâni-65 zile . I. 2012 17. 2013 14. 2013 15. 2012 22. VI. 2013– 21.

să pună în valoare talentele și capacitățile acestora în diferite domenii. cât și la nivelul comunității. 10. Tipurile de activități care se organizează în săptămâna menționată. în cadrul programului numit „Să știi mai multe. în cadrul şedinţelor comisiilor metodice. În această săptămână nu se organizează cursuri conform orarului obișnuit al unității de învățământ. 4. Tineretului și Sportului organizează etapele naționale ale olimpiadelor școlare pe discipline de învățământ și. în consiliul elevilor. În perioada 2 – 7 aprilie 2013. După colectarea propunerilor. părinţilor. atât la nivelul unității de învățământ. să fii mai bun!”. elaborat și organizat de fiecare unitate de învățământ. a cadrelor didactice. a părinților. la orele de dirigenție. În programul „Să știi mai multe. 2. precum şi reprezentaţilor autorităţilor administraţiei publice locale/ai comunităţii. să fii mai bun!”. Săptămâna 1 – 5 aprilie 2013 va fi dedicată activităților educative extracurriculare și extrașcolare. în cadrul şedinţelor consiliului de administraţie. 9. 6. astfel încât proiectele și activitățile selectate să corespundă obiectivelor educaţionale specifice comunităţii școlare. Consilierul educativ din unitatea de învățământ centralizează propunerile agreate. durata acestora. Cercetării. 5635/31. se vor desfășura dezbateri în colectivele de elevi. vor fi incluși toți copiii preșcolari/elevii și toate cadrele didactice care nu participă la etapa națională a olimpiadelor și concursurilor școlare. la nivel local pentru crearea unui impact pozitiv al activităților organizate.2012 privind structura anului școlar 2012-2013 Prevederi generale 1. 8. 3. Ministerul Educației. să fii mai bun!”. în vederea adoptării programului agreat de majoritatea elevilor şi a cadrelor didactice. nu neapărat în cele prezente în curriculumul național și să stimuleze participarea lor la acțiuni variate. după caz. se vor solicita propuneri elevilor. Modalitatea de selecție a activităților propuse se decide la nivelul unităților de învățământ şi presupune implicarea. În vederea elaborării programului de activități. în vederea includerii acestora în Calendarul Activităților Educative al unității de învățământ. și cadrelor didactice. Conducerile unităților de învățământ vor asigura popularizarea programului „Să știi mai multe. modalitățile de organizare și responsabilitățile se stabilesc în consiliul profesoral și se aprobă de consiliul de administrație al unității de învățământ. în contexte nonformale.ANEXA la ordinul MECTS nr. să fii mai bun!” se va desfășura în conformitate cu un orar special. a elevilor.08. în timpul primului semestru. până la data de 15 februarie 2013. în cadrul şedinţelor cu părinţii. . în consiliul profesoral și în comitetul reprezentativ al părinților. Scopul acestui program este implicarea tuturor copiilor preșcolari/elevilor și a cadrelor didactice în activități care să răspundă intereselor și preocupărilor diverse ale copiilor preșcolari/elevilor. să fii mai bun!”. 7. ca domeniu distinct: programul „Să știi mai multe. ale concursurilor școlare. iar programul „Să știi mai multe. Planificarea și aprobarea programului 5. în egală măsură. fiind un rezultat al opțiunilor acesteia.

de responsabilitate socială..altele. . . ..activități de voluntariat sau de interes comunitar.competiții organizate la nivelul școlii. cu taberele școlare. . caritate.). . . Atât elevii.mese rotunde.schimburi de experiență. agențiile pentru protecția mediului etc. .proiecte comunitare. a reprezentanților mass-mediei și a publicului larg la activitățile care se pretează la acest tip de deschidere spre comunitate.education. Unitățile de învățământ sunt încurajate să permită participarea părinților. Proiectele se pot organiza și în consorțiile școlare. inspectoratele pentru situații de urgență. . relații și comunicare etc. .peer .vizite de studii. . implicare activă în societate.). nu se pot derula.activități tehnico-științifice. cu instituții culturale și științifice (institute de cercetări. pot include: . . 16.campanii antitutun/antialcool/antipoluare/de prevenire a delincvenței juvenile/de prevenire a traficului de persoane etc. 13. prin activități care. cu direcțiile de tineret și sport.parteneriate educaționale și tematice la nivel de unități de învățământ. jandarmeria. 14.activități de educație rutieră.activități culturale. educație pentru reacții corecte în situații de urgență etc.ateliere de teatru. muzică.activități de educație pentru sănătate și stil de viață sănătos (inclusiv referitoare la dependență de calculator. .activități sportive. .tabere/școli de creație sau de cercetare. . a voluntarilor. al grupurilor de școli. responsabilitate socială. Conţinutul și organizarea programului 12. cu palatele și cluburile copiilor. .activități de educație ecologică și de protecție a mediului (inclusiv colectare selectivă. instituții de învățământ superior etc. educație media și cinematografică. pe plan intern și internațional. precum și a altor parteneri. 15. dans. PSI.11. arte plastice. De asemenea. Tipurile de activități care pot fi organizate în cadrul programului „Să știi mai multe. Se recomandă elaborarea unor proiecte la nivelul grupelor de preșcolari/claselor. . cu organizații neguvernamentale.). din lista celor propuse. conducerea unității de învățământ și cadrele didactice vor lua toate măsurile pentru asigurarea supravegherii copiilor preșcolari/elevilor și a securității acestora. cu poliția. Fiecare activitate la care participă copii preșcolari/elevi trebuie să fie coordonată de un număr corespunzător de cadre didactice. de exemplu: . . energie alternativă etc. Indiferent de tipurile de activități organizate. în programul normal din perioada cursurilor. dezbateri. care să urmărească și să permită realizarea unor obiective educaționale. . să fii mai bun!”. pentru dezvoltarea aptitudinilor pentru lucrul în echipă și în proiecte. cu direcțiile de sănătate publică. cu cluburile sportive școlare. al localității sau al județului. se va avea în vedere posibilitatea implicării părinților care doresc acest lucru.activități de educație pentru cetățenie democratică.). economisirea energiei. în parteneriat cu alte unități de învățământ. pentru promovarea valorilor umanitare (inclusiv voluntariat. Aceste activități se vor organiza sub diferite forme. cât și cadrele didactice vor alege activitățile la care doresc să participe. siguranță pe internet etc. al grupurilor de clase sau al unității de învățământ.

Directorul unității de învățământ. După aprobarea de către consiliul de administrație. Activitățile vor fi organizate în fiecare zi lucrătoare a săptămânii menționate. 25. 19. aprobate de consiliul de administrație și anunțate comunității școlare și publicului larg cu cel puțin 3 săptămâni înainte de începerea activităților propriu-zise. organizarea unui vot electronic pentru publicul larg etc. cadrelor didactice și părinților. Elevii au obligația de a participa la activitățile pentru care s-au înscris. evidenţiind nivelul interesului manifestat de elevi și cadre didactice față de organizarea şi desfăşurarea acestuia. activitățile desfășurate pot fi premiate la nivelul unității de învățământ. Elaborarea criteriilor se va realiza printr-o procedură transparentă. pe cel al partenerilor implicați în activități. primul consiliu profesoral va analiza calitatea activităților organizate. din resurse proprii etc. 23. Unitățile de învățământ sunt încurajate să își promoveze cele mai bune activități prin metode variate. 22. programul adoptat devine obligatoriu. Instrumentele și criteriile de evaluare sunt avizate de consiliul profesoral. cât și pentru cadrele didactice. 18. precum și modalitățile de ameliorare a planificării și organizării programului „Să știi mai multe. Fiecare unitate de învățământ va elabora instrumente și criterii de evaluare a activităților desfășurate în săptămâna „Să știi mai multe. să fii mai bun!” 24. cât și pentru cadrele didactice. După încheierea vacanței de primăvară. a partenerilor din afara unității de învățământ implicați în program. cadrelor didactice. cu consultarea. La sfârşitul anului şcolar. să fii mai bun!”. al partenerilor educaționali. să fii mai bun!”. după caz. Valorificarea exemplelor de bună practică 26. informări/articole în mass-media locală sau centrală. absențele fiind înregistrate în catalog la rubrica Purtare. folosind instrumentele și criteriile aprobate. organizarea unui vot direct al elevilor. 20. . La activitatea de analiză din cadrul consiliului profesoral vor participa şi reprezentanţi ai elevilor şi părinților. atât pentru elevi. prezentarea activităților pe site-ul propriu. 21. un ”jurnal” al săptămânii „Să știi mai multe. atât pentru elevi. rezultatele educaționale ale acestora. Inspectoratele școlare vor delega reprezentanţi pentru a monitoriza activitățile organizate de către unitățile de învățământ în cadrul programului „Să știi mai multe. care vor prezenta puncte de vedere asupra activităţilor derulate în program. Activitățile aprobate se vor menționa în condica de prezență a cadrelor didactice și vor fi monitorizate de conducerea unității de învățământ. prin implicarea elevilor. părinților. fotografii. În baza instrumentelor și criteriilor de evaluare aprobate. consilierul educativ şi șeful comisiei pentru evaluarea și asigurarea calității vor monitoriza și vor evalua activitățile din programul „Să știi mai multe.Monitorizare și evaluare 17. să fii mai bun!”. să fii mai bun!”. 27. acoperind cel puțin numărul de ore prevăzut în orarul obișnuit al școlii. Directorul unității de învățământ va prezenta un raport de monitorizare a calităţii activităţilor planificate. să fii mai bun!” făcut public. părinților și a cadrelor didactice. cu sprijinul autorităților administrației publice locale. care să asigure informarea publicului larg și implicarea unui procent mare de membri ai comunității în evaluarea și stabilirea celor mai valoroase acțiuni: chestionare aplicate elevilor. în fiecare unitate de învățământ. filme. inspectoratele școlare vor include în raportul privind starea învățământului un capitol referitor la relevanța și valoarea formativă a tuturor activităților desfășurate în cadrul programului „Să știi mai multe.

științific.artistic. Criteriile și modalitatea de evaluare.consiliere și orientare. 33. competiția își propune să selecteze și să promoveze pe site-ul inspectoratului cele mai interesante 10 activități care s-au desfășurat în săptămâna „Să știi mai multe. al partenerilor educaționali. . a organizațiilor reprezentative ale părinților și a consiliului consultativ al cadrelor didactice. din resurse proprii etc. dosarul activității propuse. modalitatea și termenul limită de încărcare a dosarelor activităților vor fi stabilite de fiecare inspectorat și comunicate unităților de învățământ din subordine și publicului larg în timp util. organizarea unui vot direct al elevilor.cultural.educație pentru sănătate și stil de viață sănătos. 30.cetățenie democratică și responsabilitate socială. 32. în conformitate cu modalitățile și criteriile stabilite la nivelul inspectoratului și comunicate public. 29. câte una din fiecare din domeniile: . pe cel al partenerilor implicați în activități. cu sprijinul autorităților administrației publice locale. . informări/articole în mass-media locală sau centrală. La nivel județean/al municipiului București. . 30.educație ecologică și protecție a mediului. 31. Comisia va evalua dosarele depuse. componența comisiei de evaluare a activităților primite de la unităţile de învăţământ. Dosarele activităților transmise de unităţile de învăţământ inspectoratelor școlare în vederea participării la etapa națională a competiției „Să știi mai multe. fotografii. Pentru a participa la competiţia organizată la nivel județean/al municipiului București. prin implicarea consiliului județean/al municipiului București al elevilor. și va selecta cel mult câte o activitate pentru fiecare domeniu menționat la pct. activitățile desfășurate pot fi premiate la nivelul județului/al municipiului București. unitatea de învățământ va încărca pe site-ul inspectoratului școlar. prin decizie a inspectorului școlar general. fiecare unitate de învățământ poate selecţiona o singură activitate din cele desfăşurate.sportiv. . să fii mai bun!”. 35. . părinților. Inspectoratele școlare sunt încurajate să promoveze cele mai bune activități ale unităților de învățământ prin metode variate. cadrelor didactice. În baza instrumentelor și criteriilor de evaluare stabilite la nivelul inspectoratelor școlare. Fiecare inspectorat va stabili. care să asigure informarea publicului larg și implicarea unui procent mare de membri ai comunității în evaluarea și stabilirea celor mai valoroase acțiuni: prezentarea activităților pe site-ul propriu.28. 34.tehnic. dar nu mai târziu de data de 1 martie 2013. organizarea unui vot electronic pentru publicul larg etc. . să fii mai bun!”. .abilități de viață. În baza instrumentelor și criteriilor de evaluare aprobate. să fii mai bun!”. la rubrica dedicată competiției din cadrul programului „Să știi mai multe. . . . filme. să fii mai bun!” sunt evaluate de comisiile desemnate de inspectoratele şcolare până la data de 30 aprilie 2013. Selecția activităților se va face în baza unor criterii stabilite de inspectoratul școlar printro procedură transparentă. cu care să participe la competiția celor mai interesante activități desfășurate la nivel județean/al municipiului București în cadrul săptămânii „Să știi mai multe.

având o pondere de 60% din punctajul total. Evaluarea activităților propuse de inspectoratele școlare se va face pe baza unui punctaj. Rezultatele vor fi postate pe website-ul MECTS. 37. și o evaluare acordată ca urmare a votului on-line al vizitatorilor site-ului www. ora 24. aprobată de secretarul de stat pentru învățământ preuniversitar. se vor lua în calcul voturile exprimate on-line până la data de 19 mai 2013. va înainta acestuia rezultatele propriei evaluări. obținut în urma a două tipuri de evaluări: o evaluare făcută de o comisie MECTS.36.edu. până la data de 15 mai 2013.ro vor avea posibilitatea de a acorda votul lor activităţilor considerate cele mai relevante sau interesante.edu. 40. în plic închis. Elementele care trebuie să se găsească în dosarele activităților care participă la competiția națională din cadrul programului „Să știi mai multe.ro. să fii mai bun!” și criteriile de evaluare vor fi comunicate de MECTS până la data de 1 martie 2013. 39. activităţile câştigătoare vor fi desemnate până la data de 24 mai 2013. 42. Pentru rezultatul final. 38. Detaliile privind premierea vor fi transmise la data anunţării rezultatelor evaluării. Activităţile transmise de inspectoratele şcolare vor fi postate pe site-ul MECTS în perioada 1 – 10 mai 2013. Premierea celor 10 școli în care s-au desfășurat activitățile declarate câștigătoare la nivel național va avea loc în preajma datei de 1 iunie 2013. 41. Comisia din MECTS. . având o pondere de 40% din punctajul total. În baza evaluării efectuate de comisia MECTS și a voturilor acordate on-line. Vizitatorii site-ului www.

.

II: 22 săptămâni-108 zile Septembrie S1 S2 24 25 26 27 28 29 30 Octombrie S3 1 2 3 4 5 6 7 S4 S5 S6 S7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 1 2 3 4 Noiembrie Vacanţă 5 6 7 8 9 10 11 S8 12 13 14 15 16 17 18 S9 19 20 21 22 23 24 25 S10 26 27 28 29 30 1 2 Decembrie S11 S12 S13 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 Vacanţă 31 1 2 3 4 5 6 Ianuarie S1 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 S2 21 22 23 24 25 26 27 S3 28 29 30 31 L M M J V S D 17 18 19 20 21 22 23 Februarie S3 S4 S5 11 12 13 14 15 16 17 S6 18 19 20 21 22 23 24 S7 25 26 27 28 1 2 3 Martie S8 S9 S10 S11 4 5 6 7 8 19 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 S12 1 2 3 4 5 6 7 Aprilie Vacanţă 8 9 10 11 12 13 14 S13 S14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Mai S15 S16 S17 S18 S19 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 39 30 31 1 2 Iunie S20 S21 S22 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 L M M J V S D 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Legendă: Cursuri Săptămâna „Să știi mai multe.Sem. să fii mai bun!” Sărbători legale Vacanţe Zile libere . I: 13 săptămâni – 65 zile Sem.

până la finalul clasei a II-a. prin:  receptarea şi producerea de mesaje verbale şi non-verbale scurte şi simple în contexte familiare  folosirea unor componente elementare ale convenţiilor terminologice specifice diferitelor discipline şcolare  interacţiunea în contexte de comunicare familiare în limba maternă 2. prin aceasta. cele trei clase acoperă ciclul achiziţiilor fundamentale. se urmăreşte ca elevul să fie capabil: 1. ca primă clasă a şcolarităţii obligatorii.a II-a din învăţământul primar reprezintă un document reglator esenţial – componentă a Curriculumului naţional – şi. clasa pregătitoare şi clasele I şi a IIa fac parte din învăţământul primar. prin:  manifestarea curiozităţii pentru schimbare/ transformare  manifestarea curiozităţii pentru implicarea în activităţi focalizate și structurate. prin:  observarea unor elemente/ fenomene/ regularităţi din mediul apropiat  manifestarea curiozităţii pentru elemente/ fenomene/ regularităţi din mediul apropiat  relatarea unor fapte/ relaţii/ fenomene observate în mediul apropiat  folosirea unor proceduri simple în rezolvarea unor probleme  formularea unor explicaţii simple la întrebări de tipul: Când?. Necesitatea prezentului plan-cadru este determinată de schimbările generate de introducerea clasei pregătitoare în învăţământul primar. Cum?. In mod concret. 1/2011 referitoare la structura învăţământului obligatoriu şi la Curriculumul naţional. prin:  manifestarea interesului pentru relaţionare în cadrul clasei  participarea la activităţi de grup  disponibilitatea pentru aplanarea unor conflicte 55 .Notă privind elaborarea planului-cadru pentru învăţământul primar Clasa pregătitoare şi clasele I – a II-a (Proiect) Planul-cadru pentru clasa pregătitoare şi clasele I . de tipul proiectelor propuse de educator  manifestarea curiozităţii pentru diferite forme de expresivitate artistică  exprimarea sensibilităţii artistice prin intermediul unor mijloace simple 3. De ce?  formularea unor păreri simple asupra unor obiecte/ fapte/ fenomene din mediul înconjurător 4. În elaborarea acestui document s-a ţinut seama de prevederile Legii educaţiei naţionale nr. să utilizeze modalităţi variate de comunicare în situaţii reale. să dea dovadă de gândire creativă şi de capacitate de adaptare la situaţii variate. Din perspectiva Curriculumului național. precum şi de asumarea de către România a Recomandării Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene privind competenţele cheie din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi din 2006. 1/2011. un instrument de bază în promovarea politicii educaţionale la nivel naţional. În conformitate cu Legea educaţiei naţionale nr. să-şi valorizeze propriile experienţe în investigarea mediului natural şi social. să înţeleagă şi să performeze roluri sociale în cadrul a diferite tipuri de comunităţi. Construcţia planului-cadru de învăţământ are în vedere realizarea dezideratelor profilului de formare al copilului care finalizează clasa a II-a.

punctuale  utilizarea TIC în scopuri ludice  manifestarea interesului pentru un program echilibrat de accesare a computerului 6. Valoarea adăugată a prezentei propuneri este constituită de accentuarea conexiunilor dintre domenii şi dintre ariile ”vecine”. Astfel. Pentru a crea premisele transformării acestor deziderate în realităţi şcolare. aplicarea acestui principiu la nivelul planului-cadru conduce la decupajul domeniilor cunoaşterii umane şi ale culturii – în sens larg – în domenii ale curriculumului şcolar. în esenţă. psihice şi comportamentale care să permită copilului adaptarea eficientă la treapta următoare de şcolaritate (clasele a III-a – a VI-a: Ciclul curricular de ”Dezvoltare și diversificare”) în vederea unei inserţii sociale optime. Acestea sunt prezentate în cele ce urmează. de 56 . Acest profil de formare este menit să asigure bazele conceptuale. valorificând totodată predarea integrată a disciplinelor Arte vizuale şi Lucru manual. La nivelul unei arii curriculare sunt reunite discipline care împărtăşesc un set de operaţii-nucleu similare sau ”apropiate” şi macroconcepte comune. să-şi mobilizeze potenţialul propriu pentru construirea unei vieţi de calitate. prin:  sensibilizarea pentru urmărirea unor scopuri  derularea unor activităţi orientate spre un scop. Fiecare domeniu de cunoaştere este caracterizat de un „mod de gândire” şi proceduri specifice. Specificul acestei integrări este exprimat. să înţeleagă şi să utilizeze tehnologiile în mod adecvat. Aria curriculară este o consecinţă a principiului selecţiei şi al ierarhizării culturale. Ca grupaj de discipline şcolare care au în comun anumite dominante conceptuale. Ariile curriculare cu care se operează în prezentul plan-cadru sunt următoarele:  Limbă şi comunicare  Om şi societate  Matematică şi ştiinţe ale naturii  Arte şi tehnologii  Sport şi sănătate  Consiliere şi orientare. aria curriculară oferă o viziune multi. clasă) 5. să interiorizeze un set de valori individuale şi sociale care să-i orienteze comportamentul. prin:  manifestarea disciplinei şi a perseverenţei în realizarea cu sprijin a unor sarcini simple în contexte familiare  acceptarea îndrumării și a cooperării în procesul de învăţare  căutarea de informaţii pentru rezolvarea unor sarcini de lucru simple. prin:  manifestarea încrederii în propriile forţe  manifestarea grijii pentru un mediu înconjurător curat şi prietenos  manifestarea interesului pentru un regim de viață și muncă sănătoase  formularea unor păreri referitoare la aspectele estetice din mediul apropiat 7. cu focalizare pe atingerea scopului  transpunerea şi interpretarea unor roluri în activităţi ludice și în viața de zi ci zi. Operarea cu ariile curriculare menţionate mai sus reflectă necesarele interrelaţionări dintre modurile de gândire de tip disciplinar. structurate în discipline de studiu. observarea identității membrilor familiei și a modului în care interacționează aceștia  manifestarea propriei persoane în cadrul unui rol social (familie. au fost necesare câteva modificări faţă de planul de învăţământ actual. ariile Arte şi Tehnologii apar reunite într-una singură la nivelul ciclului achiziţiilor fundamentale deoarece astfel se permite utilizarea optimă a timpului didactic. spre exemplu.şi/sau interdisciplinară asupra obiectelor de studiu. Ariile curriculare sunt desemnate pe baza unor principii şi criterii de tip epistemologic şi psiho-pedagogic.

68. pentru susţinerea unor niveluri de performanţă diferenţiate şi a unor nevoi şi interese specifice de învăţare ale elevilor. în cazul minorităților naționale. (b) competențe de comunicare în limbi străine. conceptele matematice capătă concreteţe şi profunzime pentru copil. trăirile personale şi reflecţiile cu privire la învăţare. Planul-cadru propus menţine şi aria curriculară Consiliere şi orientare pentru acest nivel de vârstă. în care se precizează: Curriculumul pentru clasele pregătitoare urmăreşte dezvoltarea fizică. De exemplu. astfel încât cadrele didactice să poată:  explora interesele specifice de învăţare ale elevilor pentru săptămâna în curs. 68): (a) competențe de comunicare în limba română și în limba maternă. alin (4) din Legea educaţiei naţionale nr. care vizează competenţe de integrare şi transfer aparținând unor arii curriculare diferite. Planul-cadru de învăţământ pentru ciclul achiziţiilor fundamentale este structurat pe două componente: trunchi comun şi discipline opţionale. apropiindu-se tot mai mult de aria Matematică şi Ştiinţe ale naturii. Pentru clasa pregătitoare. activităţile în cadrul acestei arii pot fi realizate într-o oră de curs obişnuită sau fragmentat. Disciplinele opţionale asigură cadrul pentru dezvoltarea unor oferte curriculare proprii fiecărei unităţi de învăţământ. în funcţie de competenţele vizate. precum şi dezvoltarea capacităţilor şi a atitudinilor în învăţare. aptitudinile. aria Tehnologii va deveni o arie de sine stătătoare. O altă integrare – firească şi propice elevilor de această vârstă – este cea realizată la nivelul disciplinei Matematică şi explorarea mediului: valorificând contexte reale din mediul apropiat.  identifica experienţele anterioare ale elevilor cu privire la temele ce urmează a fi derulate în săptămâna respectivă.învăţarea holistică. atunci când elevii pot fi invitaţi să îşi exprime trăirile şi interesele specifice cu privire la ceea ce au învăţat în săptămâna respectivă. 66 din Legea educaţiei naţionale nr. prezenta propunere ţine cont de legătura mai strânsă dintre disciplinele sociale şi cele relative la limbă și comunicare. la ponderea disciplinelor obligatorii şi a celor opţionale. poziţionând cele două arii în vecinătate. referitor la numărul maxim de ore pe săptămână la învăţământul primar. Disciplinele opţionale sunt prevăzute cu alocări orare pe fiecare arie curriculară. 1/2011. Alocările orare din prezentul plan-cadru de învăţământ pentru ciclul achiziţiilor fundamentale respectă prevederile art. pot fi dedicate acestei arii 30 minute la începutul fiecărei săptămâni. științe și tehnologie. art. dar şi ca opţionale integrate. 1/2011. cognitivă a limbajului şi comunicării. De asemenea. Alte 30 de minute de observare și pre-consiliere pot fi petrecute la finalul săptămânii. În ciclul şcolar următor însă. Planul-cadru de învăţământ propus are în vedere prevederile art. 57 . Trunchiul comun reprezintă oferta educaţională de parcurs în mod obligatoriu de către toţi elevii. Aceasta este dedicată activităţilor de învăţare care au ca scop dezvoltarea capacităţii elevului de a se autocunoaşte şi de a-şi exprima într-o manieră pozitivă interesele. prin introducerea în trunchiul comun a disciplinei Pre-consiliere. socio-emoţională. precum și societatea în ansamblul său o poate avea la finele clasei a doua conduc treptat spre atingerea celor opt competențe-cheie (Legea Educației Naționale 1/2011. (c) competențe de bază de matematică. Profilurile de formare detaliate anterior în așteptări pe care copiii și părinții lor. asigurând totodată punţile către dezvoltarea celor 8 competenţe-cheie. devenind mai uşor accesibile.  colecta aşteptările elevilor cu privire la activităţile ce urmează a fi desfăşurate  adapta propriul plan săptămânal la starea reală a fiecărui copil în parte și a grupului în întregul său. spre deosebire de situaţia din planurile actuale. în care frumosul şi utilul merg împreună. De asemenea.

(d) competențe digitale de utilizare a tehnologiei informației ca instrument de învățare și cunoaștere. (g) competențe de sensibilizare și de expresie culturală. Competenţele cheie recomandate la nivel european şi reflectate în Legea educaţiei naţionale nr. 58 . cetăţenie activă. 1/2011 reprezintă competenţele de care are nevoie orice persoană într-o societate a cunoaşterii. O trăsătură esenţială a competenţelor cheie este faptul că majoritatea sunt transversale – ele se formează prin contribuţia diferitelor discipline cuprinse în planurilecadru de învăţământ şi nu doar prin studiul unei anumite discipline. (f) competențe antreprenoriale. pentru: împlinire personală. (e) competențe sociale și civice. Această trăsătură a jalonat de asemenea plusul de flexibilitate şi integrare caracteristic acestui plan-cadru de învăţământ. (h) competența de a învăța să înveți. angajare. incluziune şi coeziune socială.

minim de ore pe săpt. total de ore în trunchiul comun Nr. 0-2 2-3 1-2 1 0-1 4-5 4-5 0-1 3-5 1-2 2-3 0-1 0-2 2-3 2-3 0-2 1-2 1-2 0-1 0-4 16 18 20 0-2 2-3 1-2 1 0-1 4-5 4-5 0-1 3-5 1-2 2-3 0-1 0-2 1-2 1-2 0-2 1-2 1-2 0-1 0-4 16 18 20 0-2 2-3 1-2 1 0-1 4-5 4-5 0-1 3-5 1-2 2-3 0-1 0-2 1-2 1-2 0-2 1-2 1-2 0-1 0-4 16 18 20 CP 4-8 4-6 I 5-8 5-6 II 5-8 5-6 59 . Limbă şi comunicare Comunicare în limba română Limba modernă Opţionale II. Om şi societate Educaţie pentru societate Religie Opţionale III. Arte şi Tehnologii Arte vizuale şi lucru manual Muzică şi mişcare TIC (Jocul cu calculatorul) Opţionale V. Sport şi sănătate Educaţie fizică şi sport Opţionale VI. Nr. Matematică şi ştiinţe ale naturii Matematică şi explorarea mediului Opţionale IV.Învățământul primar – ciclul achiziţiilor fundamentale Clasa Aria curriculară/ disciplina I. Consiliere şi orientare Dezvoltare personală Opţionale Opţionale integrate Nr. maxim de ore pe săpt.

maxim ore pe săptămână Plan cadru CN Număr ore alocate CNA CE CES Total ore 4 1 1 4-8 4-6 4 1 2 - 0-2 2-3 1-2 1 0-1 4-5 4-5 3-5 1-2 2-3 0-1 0-2 2-3 2-3 0-2 1-2 1-2 0-1 0-4 16 18 20 1 1 - - - 1 1 4 - - - 4 1 2 1 - - - 1 2 1 3 1 - - - 2 1 17 18 20 - - - 19 60 . minim ore pe săptămână Nr. MATEMATICĂ ŞI ŞTIINŢE ALE NATURII Matematică şi explorarea mediului Opţionale IV. ARTE ŞI TEHNOLOGII Arte vizuale şi lucru manual Muzică şi mişcare TIC (Jocul cu calculatorul) Opţionale V. SPORT ŞI SĂNĂTATE Educaţie fizică şi sport Opţionale VI.Aria curriculară/ Disciplina I. OM ŞI SOCIETATE Educaţie pentru societate Religie Opţionale III. LIMBĂ ŞI COMUNICARE Comunicare în limba română Lectură Limba modernă Opţionale II. total ore în trunchi comun Nr. CONSILIERE ŞI ORIENTARE Dezvoltare personală Opţionale Opţionale integrate Nr.

. …………………….. ……………………. 4. …………………….. JOI VINERI 1……………………… 2. ……………………. …………………….. . ……………………. ……………………. 3.. …………………….... ……………………. ……………………. 3. 61 1……………………… 2. 4.. 3..LUNI MIERCURI MARŢI 1……………………… 2. ……………………. …………………….. 3. 1……………………… 2. 1……………………… 2. 4. 4. 4... ……………………. ……………………. 3. ……………………...

LUNI

MARŢI

MIERCURI

JOI

VINERI

COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ

COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ

MATEMATICĂ ŞI EXPLORAREA MEDIULUI

MATEMATICĂ ŞI EXPLORAREA MEDIULUI

DEZVOLTARE PERSONALĂ

MATEMATICĂ ŞI EXPLORAREA MEDIULUI

MATEMATICĂ ŞI EXPLORAREA MEDIULUI

COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ

COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ

ARTE VIZUALE ŞI LUCRU MANUAL

PRIETENUL MEU CALCULATORUL

MUZICĂ ŞI MIŞCARE

EDUCAŢIE PENTRU SOCIETATE

LECTURĂ

EDUCAŢIE FIZICĂ

EDUCAŢIE FIZICĂ

OPŢIONAL LIMBA ENGLEZĂ RELIGIE

MUZICĂ ŞI MIŞCARE

62

MATERIALE DIDACTICE AUXILIARE: ...................................................................................................................................................... ………………………………………………………………………………………………….. ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………

UZ OCAZIONAL:  ghiduri şcolare pentru elevi/învăţători:

…………………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………  cărţi de uz şcolar specific: atlase, albume, dicţionare, tabele numerice/transformative, porto folii ilustrative, hărţi etc: …………………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………… 63

…………………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………  diverse materiale imprimate adiacente: broşuri tematice, pliante, postere/afişe jubiliare ş.a.: …………………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………  materiale “imprimate”, realizate pe alt suport decât hârtie (fişierele dintr -un PC, dischete, CD-ROMuri, microfilme, diapozitive ş.a.m.d.): …………………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………...

64

ŞCOALA: JUDEŢUL: TEL : AVIZ: DIRECTOR. 65 .

ORE 52 88 140 66 .crt. SEMESTRUL I II TOTAL NR. 3. ore: 4-6 Plan cadru CN 4 CNA CE 4 Total Distribuirea orelor pe semestre Nr.Aria curriculară: Limbă şi comunicare Disciplina: Comunicare în limba română Nr. 2. 1.

tineretului şi sportului nr.Anexa nr.2012 MINISTERUL EDUCAŢIEI. 2 la ordinul ministrului educaţiei.03.2012 Bucureşti 2012 67 . 3656/29. cercetării. TINERETULUI ŞI SPORTULUI CLASA PREGĂTITOARE Programă şcolară pentru disciplina COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ Aprobată prin ordin al ministrului Nr. CERCETĂRII.03. 3656/29.

Totodată. redactarea unor mesaje diverse. motivantă şi. una plină de bucurie. Exprimarea de mesaje orale simple în diverse situaţii de comunicare 3. racordat la nevoile şi preocupările şcolarilor mici şi la nivel începător de achiziţie. formulările atitudinale sunt urmărite însă pe întregul ciclu. într-o varietate de situaţii de comunicare adaptate contextului uzual şi familiar. Competenţele specifice sunt deduse din competenţele generale şi sunt vizate pe parcursul clasei pregătitoare. din care mai fac parte Limba modernă şi opţionalele specifice domeniului. fiind susţinute de activităţi diferite de la o clasă la alta. Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute 2. exprimarea unor mesaje orale în diverse situaţii de comunicare. pe lângă Nota de prezentare: . pentru felul în care elevii din clasele primare se raportează la lume şi o structurează prin intermediul limbajului. care concură la rezolvarea problemelor specifice unui domeniu. Programa a fost structurată pentru a oferi un parcurs curricular coerent. Sugestiile metodologice au rolul de a orienta profesorul în organizarea demersului didactic pentru a reuşi să faciliteze dezvoltarea competenţelor. disciplina Comunicare în limba română se înscrie în aria curriculară Limbă şi comunicare. În elaborarea programei s-a ţinut seama de particularităţile de vârstă ale elevilor şi de ideea fundamentală că prima experienţă de învăţare a comunicării în limba română (maternă) în context şcolar ar trebui să fie semnificativă.Notă de prezentare Conform planului de învăţământ actual.Competenţe generale ale disciplinei . nu pe conţinuturi lingvistice. receptarea unei varietăţi de mesaje scrise.Sugestii metodologice La nivelul actualului curriculum. dar şi a unor probleme generale. pentru clasa pregătitoare. Programa pentru clasa pregătitoare include. Competenţe generale 1. Astfel. În clasa pregătitoare se recomandă activităţi prin care construirea comunicării să se realizeze într-o manieră sincretică. competenţele sunt definite în perspectivă europeană ca ansambluri structurate de cunoştinţe. Acestei discipline îi sunt alocate 4-6 ore pe săptămână. Perspectiva descriptivă trebuie să rămână doar o preocupare a specialiştilor. căci o astfel de abordare este artificială pentru realitatea vie a comunicării. în mod firesc. în contexte de comunicare cunoscute 4. modelul propus este unul comunicativ-funcţional ce accentuează o dată în plus centrarea pe competenţe de comunicare. deprinderi şi atitudini dobândite prin învăţare. Redactarea de mesaje simple în diverse situaţii de comunicare 68 . Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise. programa permite o abordare didactică flexibilă care lasă loc adaptărilor la grupul de copii din perspectiva opţiunilor metodologice ale fiecărui profesor.Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare . integrată. de ce nu. în concordanţă cu profilul de formare specific Ciclului achiziţiilor fundamentale. Prezenta programă vizează atingerea următoarelor competenţe generale: receptarea unor mesaje orale în contexte de comunicare variate.

oferirea de replici afirmative/negative la enunţuri scurte care vizează diverse informaţii din text – Exemplu: numele greşit al personajului.selectarea unei imagini dintr-un set. Identificarea cuvintelor din enunţuri scurte. rostit clar şi rar 1.2.îndeplinirea unei instrucţiuni simple .stabilirea poziţiei sau succesiunii cuvintelor din enunţuri orale de 3-4 cuvinte . pe teme familiare.Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1. în jocuri.formularea de răspunsuri la întrebări despre conţinutul unui mesaj/scurt text audiat .realizarea unui desen pentru a indica despre ce este vorba în mesaj . prin mimică sau prin semne grafice . Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute Competenţe specifice Până la finalul clasei pregătitoare vor fi formate următoarele competenţe: 1. Identificarea silabelor şi a sunetului iniţial şi final în cuvinte clar articulate .1. Recunoaşterea unor detalii dintr-un mesaj scurt.numirea personajului/personajelor dintr-un fragment de poveste audiat . locul corect în care se petrece acţiunea .repovestirea unor secvenţe preferate.numărarea cuvintelor dintr-un enunţ scurt .reformularea unor mesaje .oferirea de răspunsuri scurte la întrebarea: Despre ce este vorba (în acest fragment de poveste)? . săritură etc.indicarea prin semne (ridicarea unui deget/a creionului etc. dintr-un text audiat .oferirea de răspunsuri la cererea elementară de informaţii: Cine? Ce? Unde? Cum? .) pentru a selecta detaliul corect dintr-un set de enunţuri/cuvinte .4. rostite clar şi rar 1.indicarea silabelor percepute prin diferite semne: ridicarea unui deget.indicarea cuvintelor percepute prin diferite semne: bătăi din palme.aprecierea ca adevărate sau false a unor enunţuri scurte care testează înţelegerea globală a textului audiat .participarea la jocuri de grup.recunoaşterea unor enunţuri care nu se potrivesc ca sens cu un mesaj audiat anterior .audierea unor înregistrări cu sunete din mediul înconjurător 69 1. pentru a indica despre ce este vorba în mesaj .rostirea cuvintelor pe silabe. jetoane puse pe bancă.punerea în corespondenţă a unui cuvânt rostit cu imaginea potrivită . a unui obiect.identificarea sensului unui cuvânt rostit de cadrul didactic/de colegi . cântece sau numărători ritmate . ca urmare a înţelegerii regulilor jocului . Sesizarea semnificaţiei globale a unui mesaj scurt. rostit clar şi rar Exemple de activităţi de învăţare Pe parcursul clasei pregătitoare se recomandă derularea următoarelor activităţi: .3. – Exemplu: „Pune pe masă atâtea jetoane câte cuvinte ai auzit” .

interpretarea unor cântece care conţin onomatopee . cu onomatopeele corespunzătoare.jocuri de mişcare pentru exersarea corectă a actului respirator. a unui obiect) sau prin mimica buzelor.identificarea. folosind diferite semne (ridicarea unui deget.ascultător. cu reproducerea intonaţiei interpreţilor (cadrul didactic. cu ţintă pe pronunţia corectă . în contexte de comunicare cunoscute .jocuri de rol . dintr-un şir.participarea la jocuri de rol de tipul vorbitor .construirea de rime pornind de la cuvinte date .5.*vizionarea unor scurte secvenţe din emisiuni pentru copii .sortarea de jetoane reprezentând obiecte din mediul familiar. a cuvintelor care încep/se termină cu un anumit sunet . număr de silabe etc.) . volumului sau vitezei vorbirii .1. bucurie etc.participarea la activităţi de tipul „Tu eşti ecoul meu” (reproducerea unor mesaje formulate de adult sau copii) . însoţite de mişcare .asocierea unor imagini sau obiecte. prin rostirea repetată a aceluiaşi enunţ. . exclamaţie.dramatizări ale poveştilor/fragmentelor din basme audiate . numărători ritmate . în funcţie de intenţia de comunicare (aserţiune.reglarea tonului.) . Exprimarea de mesaje orale simple în diverse situaţii de comunicare Competenţe specifice Până la finalul clasei pregătitoare vor fi formate următoarele competenţe: 2. marionete. folosind păpuşi pe deget. supărare. cântece.exerciţii-joc de dicţie. măşti etc. în silabe care nu conţin aglomerări de consoane sau diftongi . pe mână. Articularea de enunţuri folosind accentul şi intonaţia corespunzătoare intenţiei de comunicare Exemple de activităţi de învăţare Pe parcursul clasei pregătitoare se recomandă derularea următoarelor activităţi: . jocuri de pronunţie a onomatopeelor.*rezolvarea unor probleme întâlnite în jocurile pe computer (unde instrucţiunile sunt oferite verbal) 2.discriminarea sunetelor din natură şi a sunetelor din cuvinte .sesizarea utilizării formulelor specifice în situaţii concrete de 70 .indicarea sunetelor percepute.1. înregistrate/povestite de adulţi/copii . Manifestarea curiozităţii faţă de receptarea semnificaţiei mesajelor orale.participarea la activităţi de tipul „Ştirile zilei”. după diferite criterii (sunet iniţial/final. cu schimbarea tonului.repovestirea unor fragmente din poveşti audiate.formulare de răspunsuri la ghicitori .reproducerea unui mesaj scurt cu schimbarea intonaţiei. întrebare. în care copiii ascultă întâmplări/evenimente povestite de colegi sau adulţi invitaţi .simularea unor situaţii care presupun verbalizarea unor trăiri diferite . volumului şi vitezei vorbirii.) . actori etc.rostirea cuvintelor cu prelungirea unor sunete stabilite anterior .desenarea unor obiecte/fiinţe cu relevanţă pentru copii a căror denumire conţine (în poziţie iniţială sau finală) sunetul specificat .audierea unor poveşti citite.

vârstă. Participarea la dialoguri scurte. civilizată: vorbire pe rând. sertare. 71 . gânduri.*formularea unei descrieri elementare (1-2 trăsături) a unui personaj de desen animat/bandă desenată/ poveste cunoscută . potrivite interlocutorului . plasate pe dulapuri. „O zi în familie”.4.*jocuri de modificare a poveştilor audiate: schimbarea succesiunii evenimentelor. prezentarea unor scuze etc. Manifestarea interesului pentru exprimarea de idei în contexte cunoscute -formularea de mesaje despre sine: nume. Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise. prin formularea de întrebări despre caracteristicile acestuia . 2. prezentare şi *solicitare. reale sau simulate.prezentarea unor evenimente semnificative din viaţa proprie . despre animalul preferat. despre familie.conversaţii scurte în grup. sentimente etc. „La telefon”.formularea de răspunsuri la întrebări formulate de colegi. „Ce s-ar întâmpla dacă …” . prin mesaje scurte 2. adresă. despre mâncarea preferată etc. „Aniversări” etc. urare. „La cumpărături”.jocuri de tipul: „Să ne imaginăm”. pentru a transmite intenţii.exersarea unor reguli de comunicare eficientă.recunoaşterea unui obiect.participarea la jocuri de rol: „La doctor”.1.*crearea de poveşti orale pornind de la idei/imagini date sau desene create de copii 3. .joc de tipul „Cutiuţa fermecată” .3. ascultarea interlocutorului. despre culoarea preferată. în situaţii de comunicare uzuală 2. modificarea finalului . „Repetă şi continuă”.discuţii privind comportamentul personajelor. pe teme de interes .formularea de sarcini/ instrucţiuni adresate colegilor . completarea de enunţuri orale care să conţină comparaţii sau distincţii între obiecte familiare . „În parc”. Recunoaşterea unor Exemple de activităţi de învăţare Pe parcursul clasei pregătitoare se recomandă derularea următoarelor activităţi: .exersarea unor formule de salut. de adresare.formularea. „Statuile vorbitoare” etc. .*formularea de descrieri/prezentări elementare ale unor activităţi. păstrarea ideii – Exemplu: jocuri de tipul „Spune şi dă mai departe”. pe teme de interes pentru copii .2. jocuri încheiate .dialoguri în diferite contexte.tipul: invitaţie. colegi. Oferirea de informaţii referitoare la sine şi la universul apropiat. evidenţierea unor modele de comportament . pe baza unui text audiat sau a unei imagini . în contexte de comunicare cunoscute Competenţe specifice Până la finalul clasei pregătitoare vor fi formate următoarele competenţe: 3.observarea etichetelor din clasă. .

.*identificarea semnificaţiei unor simboluri întâlnite în situaţii cotidiene: M – metrou. ieşire.confecţionarea de felicitări şi bileţele cu litere de tipar rupte sau decupate din reviste.1. „Toneta cu reviste” etc. simboluri grafice identice . care au cuvinte scrise sub imagine . evenimente familiare *3. Redactarea de mesaje simple în diverse situaţii de comunicare Competenţe specifice Până la finalul clasei pregătitoare vor fi formate următoarele competenţe: 4. în . „Domino”. carte ce conţine doar text etc.*sortarea unor semne. nuiele sau carton (în care se depozitează diferite lucruri) etc.4. 3. aniversări ale copiilor.*lectură după una sau mai multe ilustraţii/benzi desenate . a orarului şi/sau a jurnalului ilustrat . din universul apropiat. la responsabilităţi etc. H .informaţii. carte de poveşti cu ilustraţii. cu sau fără imagini etc. . ziare etc. trecere de pietoni. scrise cu litere mari şi mici de tipar 3. în mesajelor exprimate în limbaj biblioteca şcolii etc. semnificaţiei .*observarea amplasării imaginilor în raport cu textul . fenomene. I .prezentarea de albume personale cu fotografii sau imagini .2.. „Bingo”. la cuier. din universul familiar deasupra cuierelor. în contexte uzuale de comunicare Exemple de activităţi de învăţare Pe parcursul clasei pregătitoare se recomandă derularea următoarelor activităţi: . dimensiuni. semafor etc. 4.cuvinte uzuale.jocuri de rol: „La librărie”.observarea (intuitivă) a cărţilor de diverse forme. Desprinderea semnificaţiei globale din imagini/suită de imagini care prezintă întâmplări.formularea de răspunsuri ce presupun alegere duală/multiplă – Exemplu: „În prima imagine este Cenuşăreasa sau Frumoasa din pădurea adormită?” .3.*codarea sau decodarea unor mesaje scrise – Exemplu: expunerea în clasă a unor panouri care prezintă reguli de comportament.spital.*„citirea” imaginilor 3D din revistele pentru copii . pentru decodarea grosimi. etichetarea se realizează împreună cu copiii . Reproducerea unor mesaje simple.punerea în corespondenţă a unor cuvinte formate din 1-2 silabe cu imagini potrivite ce reprezintă obiecte din universul apropiat .*„citirea” simbolurilor pentru vreme şi a calendarului naturii. pe coşuleţe de plastic.audierea unei poveşti.utilizarea jocurilor „Loto” cu diferite subiecte.răsfoirea de cărţi în colţul amenajat cu o mini-bibliotecă. intrare. însoţită/urmată de răsfoirea cărţii ce conţine textul şi observarea imaginilor . *vizual sau verbal.*punerea în corespondenţă a imaginilor cu mesaje orale indicate . farmacie.*observarea şi stabilirea de asemănări şi diferenţe între suporturi contexte cunoscute de lectură variate – Exemplu: carte de colorat. . Identificarea semnificaţiei unor simboluri care transmit mesaje de necesitate imediată. învăţătoarea va comunica/va arăta mesajul ce trebuie scris – Exemplu: „Pe felicitare vom scrie 1 Martie” 72 . la colţul de prezentare al clasei.. Manifestarea curiozităţii .citirea globală a numelui scris cu litere de tipar pe dulăpior. mesaje ale copiilor sau ale profesorului etc.

*4.utilizarea corectă a instrumentelor de trasare/de scris .realizarea unui alfabetar prin desenarea „chipului literei” . personale şi informaţii prin simboluri (inventate spontan sau stabilite anterior) etc. prin joc: sus.exersarea musculaturii fine a mâinii şi a coordonării mişcărilor prin colorare.crearea de povestiri în grup. folosind desene.organizarea de concursuri – Exemplu: „Cine realizează cel mai pentru schimbul de mesaje interesant colaj/puzzle/desen/poster din desene/cuvinte/alte scrise. în contexte cunoscute .*poveşti despre istoria scrisului de-a lungul timpului 4. groase/subţiri).etichetarea originală a unor obiecte personale .pipăirea literelor din plastic/din alfabetarul magnetic sau tipărite în relief pe diferite suporturi .poziţionarea corectă a suportului de scriere. dreapta.construirea literelor din şenile. Trasarea *elementelor grafice şi a contururilor literelor. în care se vor folosi limbaje neconvenţionale . intermediul limbajelor . pastă de modelaj. ruperea hârtiei după un contur etc. cuvinte şi simboluri) 4.jocuri de tip labirint .confecţionarea unor mini-cărţi cu imagini. folosind instrumente diferite de scris (pensulă. folosind resurse variate 73 . fotografii. în care copiii să-şi poată lăsa mesaje şi informaţii pe o temă aleasă de ei. înşirare de mărgele.3. carioca.exprimarea răspunsului la anumite întrebări cu ajutorul desenului neconvenţionale sau prin simboluri – Exemplu: <<Cum putem arăta prin „scris” ce frumoasă e primăvara?>> . .scrierea pe diferite suporturi şi cu diferite instrumente a unor litere.*scrierea elementelor grafice de dimensiuni şi culori variate (mari/mici. stânga etc. spuse şi ilustrate de copii şi scrise de adult . trăiri . . “fir” de hârtie creponată sau hârtie reciclată răsucită etc. Manifestarea interesului . . Exprimarea de idei. bunicilor etc..*transcrierea prin „fotografiere vizuală” a unor cuvinte cu semnificaţie pentru copii: numele părinţilor. stilou etc.organizarea în clasă a unui colţ/panou intitulat “Peretele vorbitor”.completarea jurnalului clasei folosind desene. creioane colorate.orientarea în spaţiul scrierii. fraţilor. jos.confecţionarea unor mini-cărţi pe teme familiare.realizarea unor lucrări plastice. modelarea plastilinei. utilizând instrumente diferite . simboluri . în raport cu propriul corp . decorative (folosind linia şi punctul).2.4. plastilină. în cadrul unui proiect (prin desene.crearea unui orar pe un cod de culori sau simboluri . text scris.„scrierea” de bileţele cu mesaje diverse. simboluri. cuvinte sau imagini) .exersarea poziţiei corecte la scris . pe foaie velină sau pe spaţii de 1-2 cm . . modele liniare.crearea de ecusoane personalizate (cu simboluri.) . desene. într-o varietate de simboluri?” limbaje. haşurare în interiorul unui contur.trasarea de litere mari şi mici de tipar după contur dat sau prin unirea punctelor. pe teme familiare copiilor . simboluri etc.

În absenţa contextului. oricine învaţă mult mai bine dacă înţelege de ce învaţă ceea ce învaţă. Deci. respectiv la universul imediat. elevii ajung să recite doar cuvinte şi fraze memorate fără să poată să le transfere apoi în alte situaţii. încurajat şi valorizat progresul fiecărui copil. fiind concepută în aşa fel încât să permită orientarea propriei activităţi spre formarea la elevi a competenţelor specifice recomandate. Aceste jucării pot fi apoi folosite la cei mici. în concordanţă cu specificul acestei discipline. intrare. o primă sugestie metodologică se referă la folosirea nonverbalului pentru intuirea conceptelor.desenează. învăţarea va fi facilitată dacă elevii sunt stimulaţi să combine verbalul (ceea ce au receptat sau ceea ce exprimă) cu limbajul corporal sau vizual sau muzical. O altă sugestie se referă la abordarea ludică: tot ceea ce se întâmplă la ”ora” de comunicare în limba română ar trebui să se deruleze sub forma unei suite de jocuri sau antrenamente amuzante. bineînţeles. la îndemână. ieşire. a se prezenta şi a prezenta pe cineva. în cadrul unor proiecte. cu un scop inteligibil copiilor. pentru elev va fi mult mai clar despre ce este vorba. *Simboluri neconvenţionale folosite în exprimarea scrisă *Elemente grafice care intră în componenţa literelor de mână Strategii didactice Pentru eficienţa învăţării copiilor din clasa pregătitoare trebuie să ne raportăm la lumea lor. spital. Profesorul are posibilitatea să realizeze jucării simple (din materiale reciclabile) cu elevii mai mari. o persoană. Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei şcolare pentru proiectarea şi derularea la clasă a activităţilor de predare-învăţare-evaluare. modelează. Dar foarte adesea acest univers este şi o creaţie a copilului . *a formula o solicitare Elemente de construcţie a comunicării Literele mari de tipar Litere mici de tipar Sunete specifice limbii române *Simboluri uzuale din universul apropiat: metrou. portofoliul dar şi autoevaluarea. În întreaga activitate de învăţare şi evaluare va fi urmărit. unde apar adesea ameliorări de design . rupe şi lipeşte. a identifica un obiect.care arareori stă locului! Elevul meştereşte câte ceva în permanenţă . fie ca e vorba de filtre de comunicare de tipul funcţiilor limbii/actelor de vorbire. În acelaşi context. precum şi manifestarea creativităţii în scopul adecvării demersului didactic la particularităţile elevilor. comunicată şi discutată cu părinţii. a formula o idee.ceea ce reprezintă tot atâtea contexte de învăţare (învăţarea unor calităţi şi exprimarea unei descrieri rudimentare . trecere de pietoni etc. tangibil.Exemplu: X e roşu!). Procesul de evaluare va pune accent pe recunoaşterea experienţelor de învăţare şi a competenţelor dobândite de către copii în contexte non-formale sau informale. îngână o melodie cunoscută sau doar de el ştiută. adăuga accesorii . fie că e vorba de nume de obiecte sau de acţiuni. a cere şi a da informaţii. Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învăţare. 74 . Foarte importantă este şi învăţarea în context. Dacă profesorul mimează acţiunea de a se ridica/sta jos atunci când enunţă aceste activităţi. Conţinuturi utilizate pentru dezvoltarea competenţelor specifice Acte de vorbire: a saluta.copiii pot colora. Dezvoltarea competenţelor de comunicare are loc în contexte de comunicare şi.Sugestii metodologice Programa şcolară pentru clasa pregătitoare este un instrument de lucru care se adresează cadrelor didactice care predau disciplina Comunicare în limba română. Evoluţia copilului va fi înregistrată. De altfel. Abordarea comunicativfuncţională impune metodele de evaluare complementare cum ar fi: proiectul. Din spaţiul clasei nu trebuie să lipsească jucăriile.

3 3. *a formula o solicitare -Crearea unui orar pe un cod de culori sau simboluri valabile pentru toţi copiii . elev-elev despre prima zi de şcoală şi viaţa de şcolar . cântece sau numărători ritmate -Audierea unor înregistrări cu sunete din mediul înconjurător -Discriminarea sunetelor din natură şi a sunetelor din cuvinte -Interpretarea unor cântece care conţin onomatopee 75 Nr.3 4. colegi.2 4. adresă. integrând cuvintele în context adecvat -Indicarea cuvintelor percepute prin diferite semne: bătăi din palme. despre culoarea preferată.2 1.3 1.5 2. a identica un obiect.Iniţierea unor dialoguri despre jocuri şi activităţi de grup şi individuale . a formula o idee.1 16 V-VIII .1 1. cum şi de ce se întâmplă? -“Citirea” simbolurilor pentru vreme şi a calendarului naturii -Indicarea prin semne (ridicarea unui deget/ a creionului etc.”Cine sunt? Cine suntem?” Ob ref 1. o persoană.Elemente ale comportării civilizate -Codarea sau decodarea unor mesaje scrise (ex.1 2. săritură etc. despre mâncarea preferată etc. despre familie.) -Despărţirea cuvintelor în silabe şi sunete -Pronunțarea corectă a sunetelor -Rostirea cuvintelor pe silabe.Oferirea unor informaţii despre identitatea proprie şi a membrilor familiei -Prezentarea unor evenimente semnificative din viaţa proprie -Formularea de mesaje despre sine: nume. a se prezenta şi a prezenta pe cineva.: expunerea în clasă a unor panouri care prezintă: reguli de comportament -Utilizarea formulelor de iniţiere şi încheiere a unui schimb verbal: a saluta. despre animalul preferat.SEMESTRUL I Unităţi de învăţare 1.Probe de evidenţiere a achiziţiilor din grădiniţă -Oferirea de răspunsuri la cererea elementară de informaţii: când.”Când. cum şi de ce se întâmplă?” Propoziţia. I-IV Evaluare iniţială 2.4 Conţinuturi -Iniţierea unor dialoguri învăţător-elev.) pentru a selecta detaliul corect dintr-un set de enunţuri/ cuvinte -Formarea propozițiilor simple şi dezvoltate. Cuvântul.“Trenuleţul amintirilor” -Activităţile desfăşurate în grădiniţă .1 1.1 2. ore 16 Perioada/ Săpt. Pune pe masă atâtea jetoane câte cuvinte ai auzit. (ex. Silaba 1.4 1. în jocuri.5 2. jetoane puse pe bancă. . a cere şi a da informaţii.3 3. vârstă.2 2.

volumului şi vitezei vorbirii. bisilabice şi trisilabice -Elemente grafice utilizate în procesul scrierii. volumului sau vitezei vorbirii -Asocierea unor imagini cu animale sau alte obiecte. prin schimbarea unui sunet sau a unei silabe (var-far.4 2. care facilitează însuşirea literelor şi scrierea lor -Oferirea de răspunsuri la cererea elementară de informaţii: Cine? Ce? Unde? Cum? -Numirea personajului/personajelor dintr-un fragment de poveste audiat -Oferirea de replici afirmative/negative la enunţuri scurte care vizează diverse informaţii din povestea audiată (ex.1 1. actori etc. prin rostirea repetată a aceluiaşi enunţ.Unităţi de învăţare Ob ref Conţinuturi -Jocuri de cuvinte (de tip Fazan.) pentru a selecta detaliul corect dintr-un set de enunţuri/ cuvinte -Simularea unor situaţii care presupun verbalizarea unor trăiri diferite .) -*Construirea de rime pornind de la cuvinte date -Sesizarea greşelilor de pronunție -Cuvinte monosilabice. 3. ci şi ultimul sunet) -Formularea de enunţuri folosind cuvinte date -Rostirea cuvintelor cu prelungirea unor sunete stabilite anterior -Reglarea tonului. locul corect în care se petrece acţiunea) -Indicarea prin semne (ridicarea unui deget/ a creionului etc.) -Formularea unei descrieri elementare (1-2 trăsături) a unui personaj dintr-un fragment de poveste audiat -Punerea în corespondenţă a imaginilor cu mesaje orale indicate.3 4 XIII 76 . cară-gară etc.2 2. în care criteriul poate fi nu numai ultima silbă. cu schimbarea tonului.1 1. mediul înconjurător -Elemente grafice utilizate în procesul scrierii -Sortarea unor semne. numele greşit al personajului.: dublarea ultimei silabe din cuvânt) -*Schimbarea sensului unui cuvânt. -Articularea consoanelor şi a vocalelor -Dialoguri despre viaţa de şcolar.jocuri de rol -Repovestirea unor fragmente din poveşti audiate. cu onomatopeele corespunzătoare -Descoperirea silabelor „intruse” (ex.3 1. simboluri grafice identice  Recapitulare  Evaluare  Recuperare / Dezvoltare Nr. familie. cu reproducerea intonaţiei interpreţilor (cadrul didactic. ore Perioada/ Săpt.3 16 IX-XII 1.2 1. „Cine? Ce? Unde? Cum?” Sunetele limbii române 1.2 1.3 3.

simbol) informaţii pe o temă aleasă de ei. R.1 1. nuiele sau carton (în care se depozitează diferite lucruri) etc. gen proiect.4 1. cuvinte sau imagini) -Confecţionarea unor mini-cărţi pe teme familiare. a unui obiect sau fenomen -Recunoaşterea unei persoane.2 1. ore Perioada/ Săpt. completarea de enunţuri care să conţină comparaţii sau distincţii între obiecte familiare -Corespondenţa sunet-literă -Literele mici şi mari de tipar: A.6 2.1 4.4 2.3 2. C.3 4. pe coşuleţe de plastic.1 2. Cum putem arăta prin scris ce frumoasă e iarna? -Etichetarea originală a unor obiecte personale sau din mediul apropiat . În parc.2 4. M. Cine? Ce? Despre cine? Despre ce? Elemente de construcţie a comunicării 1.joc de tipul „Cutiuţa fermecată” -Participarea la jocuri de rol de tipul vorbitor .3 1.ascultător. -Organizarea unui colţ în clasă intitulat “peretele vorbitor” în care copiii să-şi poată lăsa mesaje. -Participarea la activităţi de tipul „ştirile zilei”.2 3. -Exprimarea răspunsului la anumite întrebări cu ajutorul desenului sau prin simboluri: ex. Ă.3 4. Aniversări -Formularea. măşti etc.5 3. La telefon.1 -Comunicare orală . pentru a indica despre ce este vorba în mesaj.Unităţi de învăţare Ob ref Conţinuturi Nr. deasupra cuierelor.. în care se vor folosi limbaje neconvenţionale. La cumpărături.4 16 XVIIIXXI . a unui obiect sau fenomen. marionete. sertare. -Citirea globală a numelui scris cu litere de tipar pe dulăpior.identificarea unei persoane.  Recapitulare  Evaluare -Scrierea de bileţele cu mesaje diverse. prin formularea de întrebări despre caracteristicile acestora .5 1.1 2. pe mână. în care copiii ascultă întâmplări/evenimente povestite de copii sau adulţi -Prezentarea unor evenimente semnificative din viaţa proprie -Participarea la jocuri de rol: La doctor. la 77 16 XIVXVII 5. SEMESTRUL AL II-LEA 4.2 2. U. -Realizarea unui desen pentru a indica despre ce este vorba în mesaj.2 3. etichetarea se realizează împreună cu copiii.4 2. I -Citirea şi scrierea cuvintelor -Despărţirea cuvintelor în silabe -Copierea literelor şi a cuvintelor -Scrierea după dictare -Selectarea unei imagini dintr-un set. -Literele mici şi mari de tipar : E. O zi în familie. folosind păpuşi pe deget.3 1.Crearea de ecusoane personalizate (cu simboluri. să poată “scrie” (desen. O. L -Scrierea corectă a cuvintelor -Scrierea după dictare -Observarea etichetelor din clasă: plasate pe dulapuri. „Peretele vorbitor” Cuvântulelement esenţial de comunicare 1. simboluri inventate spontan etc. N. folosind desene.

3 1. Â -Citirea şi scrierea literelor si a silabelor -Punerea în corespondenţă a imaginilor cu mesaje orale indicate. măşti etc. stilou etc.dialoguri despre programul zilnic al şcolarului. folosind instrumente diferite de scris (pensulă.. aniversări ale copiilor. la colţul de prezentare al clasei. cum şi de ce se întâmplă? -“Citirea” simbolurilor pentru vreme şi a calendarului naturii -Indicarea prin semne (ridicarea unui deget/ a creionului etc. V. familie.1 16 XXIIXXV 7.ascultător. integrând cuvintele în context adecvat -Literele mari şi mici de tipar: B. Domino.) -Jocuri de tip labirint. ce au cuvinte scrise sub imagine.1 3.1 3.: expunerea în clasă a unor panouri care prezintă: reguli de comportament. -Punerea în corespondenţă a unor cuvinte formate din 1-2 silabe cu imagini potrivite -Realizarea unor colecţii de cuvinte utilizate frecvent: cuvinte scurte. G -Confecţionarea de felicitări şi bileţele cu litere mari de tipar rupte sau decupate din reviste. D. -Utilizarea jocurilor Loto cu diferite subiecte. care vor fi afişate în clasă  Recapitulare  Evaluare  Recuperare / Dezvoltare -Oferirea de răspunsuri la cererea elementară de informaţii: când.3 3. Bingo. vine primăvara!” Comunicarea orală – dialoguri despre vreme.5 2. calendarul naturii  Recapitulare  Evaluare  Recuperare / Dezvoltare Nr. 6. pe mână.”Vine. ziare etc.3 1.2 3.4 4. S P. în care copiii ascultă întâmplări/evenimente povestite de copii sau adulţi -Literele mari şi mici de tipar: T.) -Formulări de întrebări şi răspunsuri  Recapitulare  Evaluare  Recuperare / Dezvoltare 78 16 XXVIXXIX . marionete.1 2. J. mesaje ale copiilor sau ale cadrului didactic etc. -Scrierea după dictare a cuvintelor -Comunicarea orală . Ş. creioane colorate. anotimp.5 3.3 -Dialoguri despre viaţa de şcolar. vreme. ore Perioada/ Săpt.Unităţi de învăţare Ob ref Conţinuturi cuier. învăţătoarea va comunica mesajul ce trebuie scris: ex. folosind păpuşi pe deget. -Codarea sau decodarea unor mesaje scrise (ex. anotimp.) pentru a selecta detaliul corect dintr-un set de enunţuri/ cuvinte -Formarea propozițiilor simple şi dezvoltate. la responsabilităţi etc.1 1.. H. calendarul naturii 1. familiare copiilor.3 3. „Vreau să fiu un bun şcolar”! Comunicarea orală – dialoguri despre comportarea la şcoală 1.Pe felicitare vom scrie 1 Martie -Trasarea de litere mari de tipar după contur dat sau prin unirea punctelor. mediul înconjurător -Participarea la jocuri de rol de tipul vorbitor .2 1.2 2. -Participarea la activităţi de tipul „ştirile zilei”. Î. carioca.

desene. spuse şi ilustrate de copii şi scrise de adult  Recapitulare  Evaluare  Recuperare / Dezvoltare -Alfabetul limbii române -Jocuri didactice de dezvoltare a vorbirii -Organizarea de concursuri: ex.Informaţii.Atingerea cărţilor .Confecţionarea de mini-cărticele .3 4.1 4. pe teme familiare copiilor -Crearea de povestiri în grup. I .2 4. H .8. -Literele mari şi mici de tipar: Ţ. semafor etc.1 4.2 4.1 3. z.Observarea amplasării imaginilor  Recapitulare finală  Recuperare / Dezvoltare 12 XXXXXXII 12 XXXIII -XXXV 79 . lumea copilăriei. F -Completarea jurnalului clasei folosind desene. text scris. dimensiuni. Cine scrie cele mai multe lucruri despre… -Poveştile copilăriei – vizită la bibliotecă . trecere de pietoni. Z. simboluri grafice identice -Punerea în corespondenţă a imaginilor cu mesaje orale indicate -Confecţionarea unor mini-cărţi cu imagini.4 9.4 . simboluri -Discriminarea textului de imagini sau de alte simboluri -Identificarea semnificaţiei unor simboluri întâlnite în situaţii cotidiene: M – Metrou. fotografii. simboluri. Am terminat clasa pregătitoare 3. -Sortarea unor semne. f. . farmacie.3 4. intrare. ţ.Spital. ieşire.Răsfoirea de cărţi în colţul amenajat cu o mini-bibliotecă.4 3. în biblioteca şcolii etc.2 4. grosimi etc.7 4.”Lumea copilăriei” Propoziţiaunitate a comunicării 3. . etc.Observarea cărţilor de diverse forme.Dialoguri despre personaje din poveşti.

.exerciţii de aşezare în bănci în mod corespunzător . conversaţia.Jocuri: „Dacă vesel se trăieşte” „Ce ştiu să fac!” -Desen: . 1. .Resurse materiale: foi desen. -exerciţii de iniţiere a unor dialoguri învăţător-elev.exerciţii de scriere şi desen. exerciţiul.primirea şcolarilor de clasă pregătitoare.Resurse materiale: fişe de lucru. demonstraţia.cunoaşterea elevilor.“Căsuţa din poveşti” -“Prima zi de şcoală” 2. .Resurse procedurale: explicaţia. creioane colorate . învăţarea 80 Evaluare . -jocuri de cunoaştere a colectivului de elevi. Detalieri de conţinut “Prima zi de şcoală din viaţa micului şcolar” Activităţi de învăţare .exerciţii de utilizare a cuierului . jocul didactic. crt.Forme de organizare a colectivului: activitate frontală. demonstraţia. Resurse . exerciţiul.observare sistematică ACTIVITĂŢI INTEGRATE .prezentarea importanţei zilei de 17 septembrie. -exerciţii de formulare a unor 2  observarea sistematică  proba orală  proba practică autoevaluare .Resurse procedurale: explicaţia. . . . . poziţia corectă în bancă sau la răspuns -strigarea catalogului . creioane colorate.exerciţii de oferire a unor informaţii despre identitatea proprie şi a membrilor familiei. ore Data 2 Nr. activităţi în echipă.exerciţii de intonare a unui cântec de înviorare . .Jocuri: „Ştiu să mă prezint!” „Cine face aşa? “ „Ghiceşte cine sunt!” „Spune-mi ce vezi!” „Trenul” „Spune câte elemente sunt!” . activităţi în perechi. . ilustraţii. jocul didactic . prezentarea catalogului. prezenţa. carioci . activitate individuală . conversaţia.exerciţii de aranjare a ghiozdanului în pupitru .SEMESTRUL I „CINE SUNT? CINE SUNTEM?” (16 ore) Nr. “Cine sunt eu?” -elemente grafice: punctul -exerciţii de aşezare în bănci. elevelev despre prima zi de şcoală şi viaţa de şcolar.prezentarea clasei .vizită în şcoală (asigurarea punctelor de reper) .

exerciţii de pronunţie corectă -exerciţii pentru identificarea caracteristicilor unui obiect pe bază de întrebări şi răspunsuri -exerciţii de desenare a unor obiecte din ghiozdan pe baza descrierii făcute de învăţător intuitivă . despre culoarea preferată.Resurse materiale: fişe de lucru. -elemente grafice: punctul -exerciţii de identificare a lucrurilor din ghiozdan -exerciţii de aşezare pe bancă şi de punere în ghiozdan a lucrurilor personale . colegi. despre animalul preferat.Resurse materiale: foi desen. activităţi în perechi. activitate individuală -Cântece: „Deschide urechea bine!” „Noi acum suntem şcolari” Desen: ”Autoportret” 4. activităţi în perechi. creioane colorate . adresă. ilustraţii. jocul didactic.Resurse procedurale: explicaţia. învăţarea intuitivă . conversaţia. exerciţiul. vârstă. activităţi în echipă. conversaţia. carioci . -test pentru detectarea acuităţii vizuale -ghicitori. demonstraţia.3.Forme de organizare a colectivului: activitate frontală. despre mâncarea preferată etc. “Ghici ce am în ghiozdan!” mesaje despre sine: nume. -exerciţii de încălzire a muşchilor mici ai mâinii .Forme de organizare a colectivului: activitate frontală. despre familie. -joc de recunoaştere a onomatopeelor . -probe şi jocuri pentru depistarea tulburărilor de limbaj.Resurse procedurale: explicaţia. creioane colorate. 81 2  observarea sistematică  proba orală  proba practică autoevaluare -Ghicitori despre obiectele şcolarului . “Clasa mea” -exerciţii de identificare a unor obiecte din sala de clasă -activitate în grup organizată pentru descoperirea caracteristicilor unui obiect pe baza de întrebări şi răspunsuri -exerciţii de descriere a sălii de clasă -exerciţii de orientare în clasă .Jocuri: „La ce foloseşte? “ „Ghiceşte obiectul!” „Spune-mi ce vezi!” -Desen: ”Obiectul preferat din ghiozdan” 2  observarea sistematică  proba orală  proba practică autoevaluare -Ghicitori despre obiectele din clasă -Desen: ”Obiectul preferat din clasă” . activităţi în echipă. activitate individuală .

conversaţia.) . 82 .?” -elemente grafice: linia orizontală. demonstraţia. obiecte de uz personal . ilustraţii. jocul didactic . exerciţiul.-exerciţii de desenare a unor obiecte din clasă pe baza descrierii făcute de învăţător. “ Îmi mai aduc aminte.jocuri pentru depistarea tulburărilor de auz. după diferite criterii (sunet iniţial/final etc. jocul didactic. . exerciţiul. activităţi în perechi.Jocuri: „La ce foloseşte? “ „Ghiceşte obiectul!” „Spune-mi ce vezi!” 5. învăţarea intuitivă .exerciţii de încălzire a muşchilor mici ai mâinii . -sortarea de jetoane reprezentând obiecte din mediul familiar.elemente grafice: linia orizontală.. activităţi în echipă.Resurse materiale: fişe de lucru.Resurse procedurale: explicaţia.Jocuri: “Trenuleţul amintirilor” “Cu ce sunet începe?” „Ghemul călător” „Deschide urechea bine!” „Răspunde repede şi bine! -Cântec:„Ora-i de plecat la şcoală”. activităţi în echipă. activitate individuală  observarea sistematică  proba orală  proba practică autoevaluare . punctul . activitate individuală 2 . jetoane.Forme de organizare a colectivului: activitate frontală. -exerciţii de indicare a sunetelor percepute prin diferite semne – ridicarea unui deget.. creioane colorate.Forme de organizare a colectivului: activitate frontală. imagini din diferite poveşti. punctul -exerciţii de discriminare a sunetelor din natură şi a sunetelor din cuvinte. activităţi în perechi.test pentru cunoaşterea volumului achiziţiilor din grădiniţă. demonstraţia. a unui obiect sau prin mimică de tipul folosirii buzelor pentru a mima sunetul identificat. . .

jetoane cu imagini. exerciţiul. cutie . jetoane. . demonstraţia. “Ce-am învăţat?” -elemente grafice: grup de linii orizontale -exerciţii de iniţiere a unor dialoguri despre activităţile desfăşurate în grădiniţă -exerciţii de verificare a acuităţii vizuale si auditive . jocul didactic .Resurse materiale: fişe de lucru.recitare de poezii 2  observarea sistematică  proba orală  proba practică autoevaluare .Jocuri didactice: “Ştiu să fiu civilizat?” “Ce lipseşte?” „Caseta cu surprize” « Cine face aşa ? » „Deschide urechea bine!“ 7. punctul .test de cunoştinţe şi lărgirea vocabularului .Forme de organizare a colectivului: 83 2  observarea sistematică  proba orală  proba practică autoevaluare . obiecte de uz personal .exerciţii de dicţie -frământări de limbă -utilizarea formulelor de iniţiere şi încheiere a unui schimb verbal -exerciţii de exersare a unor formule de salut.exerciţii de identificare a elementelor unei comportări civilizate -exerciţii de codare sau decodare a unor mesaje scrise (ex.exerciţii de încălzire a muşchilor mici ai mâinii .Resurse procedurale: conversaţia.rezolvare de fişe . Puzzle: “Scene din poveşti”.câştigă!” “A câta liniuţă lipseşte?”. activităţi în echipă. demonstraţia.Forme de organizare a colectivului: activitate frontală. exerciţiul. activitate individuală . de adresare. “Cine ştie.6. activităţi în perechi. explicaţia. steguleţ.Concurs de .Resurse materiale: fişe. punctul .Jocuri didactice: „Mai spune ceva!” “Cu ce sunet începe?” “Recunoaşte povestea!” ”Ce ştii despre…” “Cine ştie.jocuri didactice . ritmul şi pauza . ilustraţii.exerciţii de scriere a unor elemente grafice: linia verticală.: expunerea în clasă a unor panouri care prezintă: reguli de comportament -exerciţii de încălzire a muşchilor mici ai mâinii -exerciţii de scriere a unor elemente grafice: grup de linii orizontale -test pentru stabilirea nivelului de dezvoltare a proceselor de analiză şi sinteză fonetică -exerciţii de despărţire corectă a propoziţiilor în cuvinte şi a cuvintelor în silabe şi sunete -exerciţii de redare în propoziţii simple şi dezvoltate a conţinutului unei poveşti -exerciţii de recunoaştere a personajului şi a poveştii din care face parte -exerciţii de recitare expresivă a unei poezii respectând intonaţia. imagini din diferite poveşti. jocul didactic .Resurse procedurale: conversaţia. explicaţia. prezentare şi solicitare. câştigă!” -elemente grafice: linia verticală. potrivite interlocutorului .

poezii : “Micul recitator” “Campionul” -elemente grafice: grup de linii verticale -exerciţii de memorizare: “Toamna”. activităţi în perechi. Cuvântul.probă pentru determinarea memoriei . CUM ŞI DE CE SE ÎNTÂMPLĂ? Propoziţia. ref.probă scrisă Jocuri didactice: “Sunt vesel / trist pentru că.Resurse materiale: fişe. exerciţiul. 1 ..Forme de organizare a colectivului: activitate individual 1 . Silaba (16 ore) Nr crt Detalieri de conţinut Ob. Nr.probă orală .Resurse procedurale: conversaţia..exerciţii de scriere a semnelor grafice.probă orală .Resurse materiale: fişe.observare sistematică . explicaţia.Forme de organizare a colectivului: activitate frontală.Resurse procedurale: conversaţia. explicaţia.probă scrisă CÂND. ilustraţii .observare sistematică .exerciţii de scriere a elementelor grafice: grup de linii verticale . individual . ilustraţii .  exerciţii de pronunţare corectă a sunetului. Evaluare  exerciţii de identificare a sunetului în silabe. ore Activităţi de învăţare Resurse Data 84 Evaluare Activităţi integrate . exerciţiul. activităţi în perechi.activitate frontală. jocul didactic . jocul didactic . “Bate vântul frunzele” -exerciţii de creare a unui orar pe un cod de culori sau simboluri valabile pentru toţi copiii . . demonstraţia.” “Spune mai departe!” -Concurs de creaţie Cântec cu mişcare: “Bate vântul frunzele” Desen: “Toamna” 9.exerciţii de frământări de limbă .  exerciţii de poziţionare a sunetului în cuvânt.exerciţii de încălzire a muşchilor mici ai mâinii . activitate individuală 8.

1. demonstraţia.1. jocul 85 2  observarea sistematică  proba orală  proba practică  autoevaluare . 1. jetoane. ilustraţii.Joc de mişcare „Trenuletul veseliei” -Desen: “Frunze ruginii” 2. -exerciţii de repovestire după imagini. 1. jocul didactic  Forme de organizare a colectivului: activitate frontală. explicaţia. 1. explicaţia. exerciţiul.2. cum şi de ce se întâmplă? -exerciţii de “citirea” simbolurilor pentru vreme şi a calendarului naturii -exerciţii de selectare prin semne (ridicarea unui deget/ a creionului etc. activitate individuală 2  observarea sistematică  proba orală  proba practică autoevaluarea -Jocuri didactice: “Fazan” “Frunze colorate în cifre amestecate” “Găseşte imaginea potrivită!” Îmi caut vecinii -Joc liniştitor “Zboarǎ frunzele” .  Resurse procedurale: conversaţia.2 4. ilustraţii.1. activităţi în echipă. caietul elevului.Joc de rol: “De-a personajele din poveşti” Jocuri didactice: “Uneşte punctele. “Frunze ruginii” 1. -exerciţii de formulare de propoziţii pe baza unor imagini prezentate Resurse materiale: fişe de lucru. jetoane puse pe bancă.2. creioane colorate. 3.4.2.) a detaliului corect dintr-un set de enunţuri/ cuvinte -exerciţii de formare a propozițiilor simple şi dezvoltate.3. 1.5. demonstraţia. -exerciţii de formulare a unor răspunsuri la cererea elementară de informaţii: când. 1. jetoane  Resurse procedurale: conversaţia. (ex. 1. „Punguţa cu doi bani” Propoziţia Scrierea grupului de linii verticale şi orizontale 1. -exerciţii de stabilire a poziţiei sau succesiunii cuvintelor din enunţuri orale -exerciţii de punere în corespondenţă a unui cuvânt rostit cu imaginea potrivită -audierea poveştii „Punguţa cu doi bani”.3. creioane colorate.4.) -exerciţii de numărare a cuvintelor dintr-un enunţ. -exerciţii de dramatizare a unor fragmente din poveste. 4. integrând cuvintele în context adecvat -exerciţii de identificare a cuvintelor percepute prin diferite semne: bătăi din palme. exerciţiul. Pune pe masă atâtea jetoane câte cuvinte ai auzit. săritură etc.2  Resurse materiale: fişe de lucru. apoi colorează!” “Fals sau . activităţi în perechi. 2.

-exerciţii de formulare de propoziţii alcătuite din două cuvinte. activităţi în echipă.Poienita personajelor din poveste” -Labirint: “Găseşte drumul la casa moşului!” 86 . cu punct de sprijin -exerciţii de formulare de răspunsuri la întrebări: ex. numele greşit al personajului. Propoziţia formată din două cuvinte 1.3 4. jocul didactic  Forme de organizare a colectivului: activitate frontală.4. pe baza imaginilor. activitate individuală 2  observarea sistematică  proba orală  proba practică  autoevaluare Jocuri didactice: “Ce ştii despre.3. caietul elevului. „Punguţa cu doi bani”. Despre ce este vorba.1. activităţi în perechi. activitate individuală adevărat?” “Numără galbenii!” Pictură: “Personaje poveşti” din  Resurse materiale: fişe de lucru. explicaţia.?” “Fals sau adevărat?” “Creionul vorbitor” “Răspunde repede şi bine!” “Cine face aşa?” “Continuă povestea. Scrierea liniei verticale şi a liniei orizontale. -indicarea prin semne (ridicarea unui deget/ a creionului etc. exerciţiul..3. autorul. creioane colorate. -exerciţii de formulare de răspunsuri la cererea elementară de informaţii: Cine? Ce? Unde? Cum? -exerciţii de formulare a unor replici afirmative/negative la enunţuri scurte care vizează diverse informaţii din povestea “Punguţa cu doi bani” (ex..2. 2. 1.” -Macheta: .? -exerciţii de formulare de răspunsuri ce presupun alegere multiplă: ex. În prima imagine este cocoşul moşului sau găina babei? -exerciţii de colorare după contur. personajele.. -exersarea musculaturii fine a mâinii şi a coordonării mişcărilor prin colorare -exerciţii de scriere -exerciţii de recunoaştere a poveştii: titlul. jetoane. -exerciţii de formulare a unei descrieri elementare (1-2 didactic  Forme de organizare a colectivului: activitate frontală.) pentru a selecta detaliul corect dintr-un set de enunţuri/ cuvinte.. ilustraţii. 1.. activităţi în echipă. activităţi în perechi. 2.2.  Resurse procedurale: conversaţia. locul corect în care se petrece acţiunea). demonstraţia.

ilustraţii.1. elev-elev despre familie.: dublarea ultimei silabe din cuvânt).3. activitate individuală 2  observarea sistematică  proba orală  proba practică  autoevaluare Jocuri didactice: “Răspunde repede şi bine!” “Fals adevărat?” “Ce ştii despre. 5. activităţi în perechi. -exerciţii de scriere -exerciţii de dicţie.. activităţi în perechi. activităţi 87 2  observarea sistematică  proba orală  proba practică  autoevaluare -Jocuri de cuvinte: “Fazan” -Joc de rol: “Cearta jucăriilor” “Sunt vesel / trist pentru că. demonstraţia. -exerciţii de repovestire a unor fragmente din povestea audiată. -exerciţii de formulare de răspunsuri la cererea elementară de informaţii: Cine? Ce? Unde? Cum? -participarea la jocuri de rol de tipul vorbitor ascultător. -exerciţii de iniţiere a unor dialoguri despre jucăriile preferate -exerciţii de despărţire în silabe a cuvintelor. -exerciţii de descoperire a silabelor „intruse” (ex. folosind păpuşi pe deget. -exerciţii de scriere.  Resurse procedurale: conversaţia.1.2. măşti etc. explicaţia. jocul didactic  Forme de organizare a colectivului: activitate frontală.). explicaţia. frământări de limbă.3. jocul didactic  Forme de organizare a colectivului: activitate frontală. pe baza imaginilor. -exerciţii de asociere a jucăriilor cu lucrurile reale. -exerciţii de desenare a jucăriilor preferate cu respectarea proporţiei dintre jucării. jetoane. Scrierea unor combinaţii de linii verticale şi orizontale 1.. întâmplări şi fapte din viaţa proprie de familie.2. O întâmplare Propoziţia formată din trei cuvinte. exerciţiul. 2. pe mână.. caietul elevului. “Jucăria mea preferată” Cuvinte formate din două silabe Scrierea liniei oblice spre dreapta 1. creioane colorate. caietul elevului. exerciţiul. 1.4.” Jocuri didactice: “Adevărat sau fals?” Desen: .2. 4.. demonstraţia. cu reproducerea intonaţiei interpreţilor (cadrul didactic. marionete. activităţi în echipă. -exerciţii de scriere -exerciţii de formulare de propoziţii alcătuite din trei cuvinte. creioane colorate. trăsături) a unui personaj din povestea “Punguţa cu doi bani”. jetoane.?” Desen: “Uneşte punctele. 1.4. apoi colorează!” Cântec cu mişcare: ”La pădure” sau Resurse materiale: fişe de lucru. 4.  Resurse procedurale: conversaţia.  Resurse materiale: fişe de lucru. -exerciţii de iniţiere a unor dialoguri învăţător-elev. ilustraţii. actori etc. 2.

jocul didactic  Forme de organizare a colectivului: activitate frontală. a unui obiect sau prin mimică. -exerciţii de despărţire corectă a cuvintelor în silabe. jetoane.. creioane colorate.1. -exerciţii de identificare a sunetului iniţial al cuvântului. săritură etc. -exerciţii de iniţiere a unor dialoguri despre întâmplări şi fapte din viaţa proprie. cântece sau numărători ritmate. caietul elevului. exerciţiul.. creioane colorate. -exerciţii de identificare a unor cuvinte monosilabice. pe un spaţiu 1. 7..2.. caietul elevului. demonstraţia.?”- .. explicaţia.. ci şi ultimul sunet). explicaţia. ilustraţii.Aşază-mă la locul meu!” .Leguma şi fructul preferat”  Resurse materiale: fişe de lucru. “Timpul meu liber” Cuvinte monosilabice.Modelaj: . activităţi în perechi. -exerciţii de indicare a silabelor percepute prin diferite semne: bătăi din palme. 4. demonstraţia.1. în care criteriul poate fi nu numai ultima silbă.  Resurse procedurale: conversaţia. Scrierea liniei oblice spre dreapta.) -exerciţii de numărare a silabelor dintr-un cuvânt -exerciţii de scriere -exerciţii de iniţiere a unor dialoguri despre organizarea timpului liber. 2. jetoane puse pe bancă. activitate individuală “Uneşte punctele. despre comportarea civilizată. -exerciţii de selectare a unor imagini potrivite în echipă.3. Pune pe masă atâtea jetoane câte silabe ai auzit.  Resurse procedurale: conversaţia.3. activitate individuală -Jocuri de cuvinte (de tip Fazan. 2. sesizând numărul de silabe ce alcătuiesc cuvântul.6. “Ştiu să fiu civilizat!” Cuvinte formate din trei silabe.Schimbăm impresii despre tema zilei” “Frunze colorate în cifre amestecate” . jocul didactic 88 2  observarea sistematică  proba orală  proba practică autoevaluarea -Joc de rol : „La cumpărături” “De-a Poştaşul” „Cine este si ce face. -exerciţii de indicare a silabelor percepute prin diferite semne: ridicarea unui deget. ilustraţii. jetoane. (ex.2. pe două spaţii 1. apoi colorează!” “Jucăria preferată” 2  observarea sistematică  proba orală  proba practică autoevaluare -Joc de rol : „La magazin” -Jocuri didactice : . 4. -exerciţii de rostire a cuvintelor pe silabe. -Jocuri de rol Resurse materiale: fişe de lucru.. Scrierea liniei oblice spre dreapta. activităţi în echipă. exerciţiul.Schimbăm . în jocuri.

activitate individuală 2  observarea sistematică  proba orală  proba practică  autoevaluare Jocuri didactice: “Răspunde repede şi bine!” “Fals adevărat?” “Câte ore?” -Cântec cu mişcare: “ “Ora-i de plecat la şcoală” Desen: “Ceasul” sau 89 . -exerciţii de indicare a silabelor percepute prin diferite semne: bătăi din palme. -exerciţii de formulare de propoziţii. activităţi în echipă. caietul elevului.).4. activităţi în echipă. -exerciţii de scriere. -exerciţii de numărare a silabelor dintr-un cuvânt.8.3. (ex. 4. -exerciţii de scriere a semnelor grafice studiate (copiere şi dictare)  Forme de organizare a colectivului: activitate frontală.2. 2. 1. jocul didactic  Forme de organizare a colectivului: activitate frontală.2. Pune pe masă atâtea jetoane câte silabe ai auzit. “Programul zilnic al şcolarului” Recapitularea semnelor grafice învăţate 1. demonstraţia. săritură etc. activitate individuală impresii despre tema zilei” -Ghicitori. imagini de pe internet ( animale si păsări de la pol)  Resurse materiale: manual. jetoane puse pe bancă. activităţi în perechi. explicaţia. fişe de lucru  Resurse procedurale: conversaţia.1. activităţilor din timpul liber. -exerciţii de citire a ilustraţiilor din abecedar. -exerciţii de recunoaştere a propoziţiilor formate din 2-3 cuvinte şi a cuvintelor formate din 1-2-3 silabe. 1. exerciţiul.

4 1.. mutăţi cuibul!”  Desen: Reprezentarea prin desen a unor obiecte a căror denumire începe cu un sunet dat. jocul didactic. jetoane ilustrând cuvinte care conţin sunetul a  Resurse procedurale: conversaţia. jetoane ilustrând cuvinte care conţin sunetul e  Resurse procedurale: conversaţia. demonstraţia.CINE? CE? UNDE? CUM? Sunetele limbii române (16 ore) N r c r t 1.  exerciţii de memorare a unui text în versuri Resurse  Resurse materiale: fişe de lucru. caietul elevului.3 2.5 4.2 2. Rândunică .2 1.2 2.Joc de mişcare : .5 2.  exerciţii de dicţie. creioane colorate.  exerciţii de identificare a sunetului în silabe.  alcătuirea de propoziţii / enunţuri după imagini sau suport lingvistic. explicaţia. Nr ore Data Detalieri de conţinut Ob ref 1.4 2.  Desenarea unor legume “Fructe de toamnă” 2 .a. exerciţiul.  exerciţii de poziţionare a sunetului în cuvânt. caietul elevului. acum e toamnă!” .3 1. analiticosintetică  Forme de organizare a colectivului: activitate frontală.  citirea ilustraţiilor din fişele de lucru.1 1.5 4. acum e toamnă!” -Desen: “Fructe de toamnă” -Modelaj: “Fructe de toamnă” .1 2. frământări de limbă. ilustraţii.a.2 1. creioane colorate.1 2.3 1.  exerciţii de pronunţare corectă a sunetului. 90 Evaluare  observarea sistematică  proba orală  proba practică -autoevaluare Activităţi integrate 1 “La doctor” Familiarizarea cu sunetul a Scrierea unor combinaţii de linii oblice: grup de două linii oblice spre dreapta pe un spaţiu şi grup de două linii oblice spre dreapta pe două spaţii  Joc de rol: “La doctor” -Cântec: “A. activităţi în perechi.a.3 2. activitate individuală  Resurse materiale: fişe de lucru. activităţi în echipă. metoda fonetică.  formularea unor propoziţii alcătuite din cuvinte ce încep cu acelaşi sunet.4 2.a.  exerciţii de diferenţiere a vocalelor şi a consoanelor. ilustraţii.  exerciţii de delimitare a propoziţiei în cuvinte şi a cuvintelor în silabe .1 1.1 1  observarea sistematică  proba orală  proba practică autoevaluarea -Cântec: “A.1 Activităţi de învăţare  exerciţii de diferenţiere a sunetelor limbii române de sunetele muzicale şi de zgomotele din mediul înconjurător.5 2.4 1. Familiariza-rea cu sunetul „e” Scrierea unor combinaţii de linii oblice: grup de trei linii oblice spre dreapta pe un spaţiu şi grup 1.

 exerciţii de pronunţare corectă a sunetului.  formularea unor propoziţii alcătuite din cuvinte ce încep cu acelaşi sunet. jocul didactic.  Forme de  formularea unor organizare a propoziţii alcătuite colectivului: din cuvinte ce încep activitate cu acelaşi sunet.  reprezentarea grafică a propoziţiei. frământări de limbă.de trei linii oblice spre dreapta pe două spaţii explicaţia.  exerciţii de dicţie. demonstraţia.  citirea ilustraţiilor din fişele de lucru. 91 Jocuri didactice: “Răspunde repede şi bine!” “Fals sau adevărat?” “Câte ore?” . cuvântului şi a silabei. elementelor grafice. metoda fonetică. suport lingvistic. cuvântului şi a silabei. activitate  exerciţii de selectare individuală a propoziţiei corecte din enunţurile elevilor.  reprezentarea grafică a propoziţiei. frontală.  alcătuirea de activităţi în propoziţii / enunţuri perechi. activităţi după imagini sau în echipă.  exerciţii de analiticopoziţionare a sintetică sunetului în cuvânt.  exerciţii de poziţionare a sunetului în cuvânt.  exerciţii de scriere a exerciţiul. frământări de limbă.  exerciţii de selectare a propoziţiei corecte din enunţurile elevilor.  exerciţii de dicţie.  alcătuirea de propoziţii / enunţuri după imagini sau suport lingvistic.

metoda fonetică.  alcătuirea de propoziţii / enunţuri după imagini sau suport lingvistic.5 2.3 1.  exerciţii de pronunţare corectă a sunetului.5 4..a.  reprezentarea grafică a propoziţiei.  exerciţii de selectare a propoziţiei corecte din enunţurile elevilor.  exerciţii de dicţie. ilustraţii.  exerciţii de poziţionare a sunetului în cuvânt. explicaţia.4 2.  exerciţii de poziţionare a sunetului în cuvânt. jocul didactic. analiticosintetică  Forme de organizare a colectivului: activitate frontală. activităţi în perechi. acum e toamnă!” .  exerciţii de selectare a propoziţiei corecte din enunţurile elevilor. jetoane ilustrând cuvinte care conţin sunetul i  Resurse procedurale: conversaţia. demonstraţia. caietul elevului. jocul didactic. ilustraţii. caietul elevului.2 2.2 1. exerciţiul. Rândunică . frământări de limbă.  exerciţii de dicţie. creioane colorate.1 1.4 2.1 2. explicaţia. mutăţi cuibul!”  Desen: Reprezentarea prin desen a unor obiecte a căror denumire începe cu un sunet dat.Joc de mişcare : .1 2. frământări de limbă.3 “La vie” Familiarizarea cu sunetul „i” Scrierea liniei oblice spre dreapta şi a liniei oblice spre stânga.  alcătuirea de propoziţii / enunţuri după imagini sau suport lingvistic.5 4. 92 1  observarea sistematică  proba orală  proba practică -autoevaluarea -Cântec: “A.4 1.  Modelaj: “Struguri” 1  observarea sistematică  proba orală  proba practică -autoevaluarea .a.  formularea unor propoziţii alcătuite din cuvinte ce încep cu acelaşi sunet.  reprezentarea grafică a  Resurse materiale: fişe de lucru. jetoane ilustrând cuvinte care conţin sunetul o  Resurse procedurale: conversaţia.4 1.3 1.5 2. exerciţiul.1 4 “Recunoaşte personajul!” Familiariza-rea cu sunetul „o” Scrierea liniei ondulate 1.2 1. activitate individuală  Resurse materiale: fişe de lucru.2 2. creioane colorate. activităţi în echipă.  citirea ilustraţiilor din fişele de lucru.3 2.  formularea unor propoziţii alcătuite din cuvinte ce încep cu acelaşi sunet. cuvântului şi a silabei.1 1. demonstraţia.3 2.1  exerciţii de memorare a unui text în versuri  exerciţii de scriere a elementelor grafice. cu punct de sprijin 1.

frământări de limbă. activităţi în perechi.3 1.1 1.    5 “Trenuleţul Thomas” Familiarizarea cu sunetul „u” Scrierea liniei curbe deschise spre dreapta 1.a. analiticosintetică Forme de organizare a colectivului: activitate frontală. ilustraţii.1        6 “Papucii gâscanului” Familiarizarea cu sunetul „s” Scrierea liniei curbe deschise spre stânga 1. activităţi în echipă. exerciţii de dicţie.1 1. “Recunoaşte personajul!”  Resurse materiale: fişe de lucru. metoda fonetică. activitate individuală 2  observarea sistematică  proba orală  proba practică -autoevaluarea -Cântec: “A. exerciţii de selectare a propoziţiei corecte din enunţurile elevilor. jetoane ilustrând cuvinte care conţin sunetul s 93 2  observarea sistematică  proba orală  proba practică  autoevaluarea Joc de rol Jocuri didactice: “Răspunde repede şi bine!” “Fals sau adevărat?” . exerciţii de memorare a unui text în versuri exerciţii de scriere a elementelor grafice.4 1.5 2. demonstraţia.3 2.1 2.2 2. activitate individuală Resurse materiale: fişe de lucru.4   propoziţiei.a. creioane colorate. cuvântului şi a silabei. explicaţia. exerciţii de identificare a sunetului în silabe. exerciţii de diferenţiere a sunetelor limbii române de sunetele muzicale şi de zgomotele din mediul înconjurător. exerciţii de delimitare a propoziţiei în cuvinte şi a cuvintelor în silabe . analiticosintetică Forme de organizare a colectivului: activitate frontală. exerciţii de poziţionare a sunetului în cuvânt.2 1. formularea unor propoziţii alcătuite din cuvinte ce încep cu acelaşi sunet. alcătuirea de propoziţii / enunţuri după imagini sau suport lingvistic.3 2. activităţi în echipă.4 2.3 1.1 2. creioane colorate. activităţi în perechi. exerciţii de pronunţare corectă a     metoda fonetică. reprezentarea grafică a propoziţiei.5 2. exerciţiul.2 2. exerciţii de diferenţiere a vocalelor şi a consoanelor.4 1. caietul elevului. cuvântului şi a silabei.2 1.5 4. jocul didactic. jetoane ilustrând cuvinte care conţin sunetul u Resurse procedurale: conversaţia. acum e toamnă!”  Joc de mimă: „Ghiceşte meseria!”. ilustraţii. caietul elevului.

analiticosintetică  Forme de organizare a colectivului: activitate frontală.2 1. caietul elevului. exerciţii de memorare a unui text în versuri.5 4. citirea ilustraţiilor din fişele de lucru.1 1.5 4. exerciţii de selectare a propoziţiei corecte din enunţurile elevilor. formularea unor propoziţii alcătuite din cuvinte ce încep cu acelaşi sunet. exerciţii de diferenţiere a sunetelor limbii române de sunetele muzicale şi de zgomotele din mediul înconjurător. demonstraţia. ilustraţii. activităţi în perechi.Concurs: Cel mai bun recitator al poeziei “Rică nu ştia să zică” -“Cine ştie. jetoane ilustrând cuvinte care conţin sunetul r  Resurse procedurale: conversaţia. metoda fonetică.1        sunetului. activităţi în perechi. metoda fonetică. exerciţii de delimitare a propoziţiei în cuvinte şi a cuvintelor în silabe .3 2. activităţi în echipă. analiticosintetică  Forme de organizare a colectivului: activitate frontală. alcătuirea de propoziţii / enunţuri după imagini sau suport lingvistic. activităţi în echipă. frământări de limbă.1 2. creioane colorate. a unor proverbe.5 2. demonstraţia. frământări de limbă. exerciţiul. ghicitori.2. cuvântului şi a silabei. explicaţia. explicaţia. jocul didactic. activitate individuală  Textul poeziei “Rică nu ştia să 94 2  observarea sistematică  proba orală  proba practică -autoevaluarea  Joc de mimă: “Recunoaşte personajul!” . exerciţii de dicţie.4 2. zicători. exerciţii de identificare a  Resurse procedurale: conversaţia. exerciţii de poziţionare a sunetului în cuvânt.3 1. exerciţii de diferenţiere a vocalelor şi a consoanelor.2 2. jocul didactic.4 1. câştigă” -Joc didactic: “Cine face aşa?” . activitate individuală  Resurse materiale: fişe de lucru. exerciţii de scriere a elementelor grafice. exerciţiul.1       7 “O întâmplare cu Moş Martin” Familiarizarea cu sunetul „r” Scrierea liniei curbe deschise în partea de jos 1. reprezentarea grafică a propoziţiei.

„Recunoaşte personajul!” -Joc de rol . jetoane ilustrând cuvinte care conţin sunetul l Resurse procedurale: conversaţia. creioane colorate. caietul elevului. metoda fonetică.1 1. reprezentarea grafică a propoziţiei. jocul didactic. demonstraţia.5 2.5 4. demonstraţia.5 4. ilustraţii. exerciţii de poziţionare a sunetului în cuvânt. activitate individuală Resurse materiale: fişe de lucru.5 2. analiticosintetică Forme de organizare a colectivului: 95 2  observarea sistematică  proba orală  proba practică -autoevaluarea -Cântec: “Toamna” -Desen: “Covor de frunze” -Joc de mişcare: “Dansul frunzelor” 2  observarea sistematică  proba orală  proba practică -autoevaluarea  Vizionare: “Scufiţa Roşie” -Jocuri: „Recunoaşte povestea!”.3 2. formularea unor       zică” Resurse materiale: fişe de lucru.3 1. frământări de limbă. frământări de limbă. metoda fonetică. jocul didactic. analiticosintetică Forme de organizare a colectivului: activitate frontală. activităţi în echipă.3 1. explicaţia. exerciţii de selectare a propoziţiei corecte din enunţurile elevilor. exerciţiul. exerciţii de dicţie. activităţi în perechi. formularea unor propoziţii alcătuite din cuvinte ce încep cu acelaşi sunet.2 1.2 1. citirea ilustraţiilor din fişele de lucru. cuvântului şi a silabei. exerciţii de selectare a propoziţiei corecte din enunţurile elevilor.8 “Zâna Toamna” Familiarizarea cu sunetul „z” Scrierea liniei curbe deschise în partea de sus 1. caietul elevului.2 2. exerciţii de poziţionare a sunetului în cuvânt.1 2. creioane colorate. exerciţiul. exerciţii de pronunţare corectă a sunetului. alcătuirea de propoziţii / enunţuri după imagini sau suport lingvistic.4 1.4 2.1 1. exerciţii de dicţie. exerciţii de poziţionare a sunetului în cuvânt. ilustraţii.1        sunetului în silabe.3 2.4 1. alcătuirea de propoziţii / enunţuri după imagini sau suport lingvistic.2 2. jetoane ilustrând cuvinte care conţin sunetul z Resurse procedurale: conversaţia.1 .          9 “Scufiţa Roşie” Familiarizarea cu sunetul „l” Scrierea liniei curbe închise 1.4 2. citirea ilustraţiilor din fişele de lucru. formularea unor propoziţii alcătuite din cuvinte ce încep cu acelaşi sunet.1 2. explicaţia.

4 2.  exerciţii de pronunţare corectă a sunetului.  exerciţii de scriere activitate frontală.5 4. ilustraţii.  exerciţii de scriere a semnelor grafice.1 1.3 2.2 1. activitate individuală  Resurse materiale: fişe de lucru.  exerciţii de poziţionare a sunetului în cuvânt.1 2.4 2. explicaţia.3 2.  exerciţii de formulare de propoziţii din douătrei cuvinte pe baza unor imagini  exerciţii de identificare a sunetului în silabe.  exerciţii de pronunţare corectă a sunetului.  exerciţii de poziţionare a sunetului în cuvânt. jetoane Resurse procedurale: conversaţia.2 2.  exerciţii de identificare a sunetului în silabe. creioane colorate.2 2.3 1.propoziţii alcătuite din cuvinte ce încep cu acelaşi sunet. jocul didactic. activităţi în echipă.1 2.3 1.  exerciţii de scriere a elementelor grafice.5 4.5 2. demonstraţia. activităţi în perechi.1  dramatizarea întâlnirii dintre Scufiţa Roşie şi lup  recunoaşterea poveştii şi a personajelor după o ilustraţie dată  exerciţii de formulare de propoziţii din douătrei cuvinte pe baza unor imagini  exerciţii de delimitare a propoziţiilor în cuvinte şi a cuvintelor în silabe.1 . exerciţiul.4 1.5 2. caietul elevului. activităţi în echipă.1 1. analiticosintetică  Forme de organizare a colectivului: activitate frontală.4 1. metoda fonetică.  Resurse materiale: fişe de lucru  Resurse procedurale: exerciţiul  Forme de organizare a colectivului: activitate individuală 1  proba orală  proba practică -autoevaluarea 96 . 1 Recapitulare 0 1. activităţi în perechi.2 1. activitate individuală 1  proba orală  proba practică -autoevaluarea -Jocuri didactice: “Răspunde repede şi bine!” “Fals sau adevărat?” 1 Evaluare 1 1.

Evaluare  exerciţii de formulare de propoziţii din două-trei cuvinte pe baza unor imagini  exerciţii de delimitare a propoziţiilor în cuvinte şi a cuvintelor în silabe.observare sistematică Activităţi integrate . exerciţiul. creioane colorate.Jocuri: „Ştiu să mă prezint” „Dacă vesel se trăieşte” „Ce ştiu să fac!” “În lumea basmelor am călătorit !” . activităţi în echipă.  exerciţii de formulare de propoziţii din două-trei cuvinte pe baza unor imagini  exerciţii de delimitare a propoziţiilor în cuvinte şi a cuvintelor în silabe. analiticosintetică  Forme de organizare a colectivului: activitate frontală. demonstraţia. RECAPITULARE SEMESTRIALĂ. jetoane  Resurse procedurale: conversaţia. metoda fonetică. activitate individuală  Resurse materiale: fişe de lucru Forme de organizare a colectivului: activitate individuală Nr ore Data 3 Evaluare .  exerciţii de poziţionare a sunetelor studiate în cuvânt  exerciţii de scriere a semnelor grafice. ilustraţii. EVALUARE (4 ore) Nr crt 1. 1  observarea sistematică  proba orală  proba practică autoevaluare 97 . Detalieri de conţinut Recapitulare semestrială Activităţi de învăţare  exerciţii de identificare a sunetelor în silabe.. mută-ţi cuibul!’’ “Spune mai departe!” Puzzle: “Zâna din poveşti” 2. - Resurse  Resurse materiale: fişe de lucru. jocul didactic.  exerciţii de pronunţare corectă a sunetului.  exerciţii de pronunţare corectă a sunetelor. caietul elevului. explicaţia. activităţi în perechi.  exerciţii de identificare a sunetului în silabe. Rândunică .a semnelor grafice.

............14 Fişa personală..................................76 o Proiectarea unităţilor de învăţare………………………………………….........................16 Declaraţie.....60 Orar……………………………………………………………………………………....................................7  CAPITOLUL I –DATE PERSONALE………………………………………………..19 Declaraţia contribuabilului......6  Structura portofoliului învăţătorului……………………………………………………..........................................178  Planificarea calendaristică anuală…………………………………………........81  LECTURĂ……………………………………………………………………………….20 Fişa de evaluare anuală……………………………………………………………….................................................................................................41 Programul “Să ştii mai multe...61 Materiale curriculare…………………………………………………………………............................. să fii mai bun!”……………………………………………................63  PROIECTARE CURRICULARĂ:.....................67 o Planificarea calendaristică anuală………………………………………………....................................................................................55 Plan-cadru de învăţământ………………………………………………………………….........18 Declaraţie pe propria răspundere...............................11 Dosarul cadrului didactic........................179  Proiectarea unităţilor de învăţare………………………………………………………........................10          Curriculum vitae …………………………………………………………………….....................................47 Calendar şcolar 2012-2013…………………………………………………………………54 Notă privind elaborarea planului-cadru pentru învăţământul primar…………………......................21 Lista surselor de informare…………………………………………………………………32  CAPITOLUL II – CURRICULUM………………………………………………….33            Ordin privind structura anului şcolar 2012-2013……………………………………....59 Schema orară………………………………………………………………………………..................................65  COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ…………………………………………………...........................184  EDUCAŢIE PENTRU SOCIETATE……………………………………………….....................................………........................Pagina  Argument………………………………………………………………………………..................196 98 ............66 o Programa şcolară…………………………………………………………................................37 Structura anului şcolar…………………………………………………………………...................... 42 Activităţi “Să ştii mai multe................................................................................15 Fişa postului..........34 Metodologii – clasa pregătitoare…………………………………………………………................195 o Programa şcolară………………………………………………………….….................. să fii mai bun!”……….................................................................

.216 o Planificarea calendaristică anuală……………………………………………..…307 o Programa şcolară…………………………………………………………...........215 o Programa şcolară…………………………………………………………..404 o Programa şcolară………………………………………………………………405 o Planificarea calendaristică anuală…………………………………………..437  PROIECTE DE LECŢIE ŞI ACTIVITĂŢI PROIECTATE ÎN MANIERĂ INTEGRATĂ….391 o Programa şcolară……………………………………………………………..230 o  MUZICĂ ŞI MIŞCARE……………………………………………………………...438 o Activităţi proiectate în manieră integrată…………………………………….....342 o Planificarea calendaristică anuală…………………………………………..........446  Comunicare în limba română……………………………………….485  Educaţie fizică şi sport…………………………………………………......400 o Distribuirea anuală a unităţilor de învăţare………………………………...…........367 o Planificarea calendaristică anuală……………………………………………378 o Proiectarea unităţilor de învăţare………………………………………….421 o Programa şcolară…………………………………………………………...........o Planificarea calendaristică anuală…………………………………………...392 o Distribuirea lecţiilor pe unităţi de învăţare…………………………………...439 o Proiecte de activităţi integrate………………...………………………………......351  DEZVOLTARE PERSONALĂ…………………………………………………….......402  DISCIPLINE OPŢIONALE :……………………………………………………….....226 o Proiectarea unităţilor de învăţare……………………………………….....319  ARTE VIZUALE ŞI LUCRU MANUAL…………………………………………..422 o Planificarea calendaristică anuală………………………………………......399 o Eşalonarea semestrială a unităţilor de învăţare…………………………..380  EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT……………………………………………………....341 o Programa şcolară…………………………………………………………...491 99 ..........................205 o Proiectarea unităţilor de învăţare…………………………………………...469  Arte vizuale şi lucru manual……………………………………………......429 o Proiectarea unităţilor de învăţare…………………………………………....308 o Planificarea calendaristică anuală………………………………………….420 o Argument……………………………………………………………………........…366 o Programa şcolară…………………………………………………………..315 o Proiectarea unităţilor de învăţare………………………………………….207  MATEMATICĂ ŞI EXPLORAREA MEDIULUI...431 o Bibliografie………………………………………………………………….349 o Proiectarea unităţilor de învăţare…………………………………………….............408 o Proiectarea unităţilor de învăţare…………………………………………….....403 o Argument………………………………………………………………….…419  JOCUL CU CALCULATORUL ……………………………………………………..…446  Matematică şi explorarea mediului…………………………………...........410 o Bibliografie……………………………………………………………………418 o Fişa de avizare a proiectului de programă pentru opţional………………....403  EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE :………………………………………………..........

.......................................497  CAPITOLUL III.............................................................499 o Comunicare în limba română…………………………………………………..........................556  EVALUARE INIŢIALĂ……………………………………………………………...........583  Fişe de lucru matematică…………………………...... REGULAMENTUL DE ORDINE INTERIOARĂ:.......................557  Comunicare în limba română…………………………………………………557  Matematică şi explorarea mediului…………………………………………...................................................................................................................................................................................................................... prin sponsorizări.......................623 Fişa de observaţie asupra elevului...............535 o Educaţie pentru sănătate………………………………………………………538  Fişă de evaluare – educaţie fizică şi sport……………………………………………541  Fişă pentru înregistrarea rezultatelor – educaţie fizică şi sport………………………544  Fişă de evaluare iniţială – debutul şcolarităţii……………………………………….............554  Fişă de evaluare a evoluţiei copilului…………………………………………………...............................................................................642 100 .............................…………………......................................499 o Matematică şi explorarea mediului………………………………………….............................624 Fişa de înregistrare a comportamentelor observabile ale elevului.................634 Norme de protecţia muncii....639 Din secretele succesului la învăţătur......................................................................................................................................618 Chestionar caracteriologic...............................................................559  Arte vizuale şi lucru manual…………………………………………………...............................555  Bilanţul psiho-social al elevului………………………………………....................... pentru prevenirea accidentelor.............638 Regulile clasei............................................….......................................635 Proces-verbal......................................532 o Educaţie fizică şi sport………………………………………………..................................553  Fişă de apreciere comportamentală…………………………………………………..................611  CAPITOLUL IV – MANAGEMENTUL CLASEI................................................................................................................ EVALUARE......560  Educaţie fizică şi sport………………………………………………………..............................................507 o Muzică şi mişcare…………………………………………………………….............496  Lista materialului didactic propus a fi procurat prin mijloace proprii........................525 o Arte vizuale şi lucru manual……………………………………………….......561  Fişe de lucru pentru activităţi integrate………………………………………………562  Fişe de completat şi de colorat………………………………………..........................................498  DESCRIPTORI DE PERFORMANŢĂ……………………………………………….........629 Proces-verbal pentru instruirea elevilor care merg în excursii.641  ACTIVITĂŢILE CU PĂRINŢII:.............630 Decalogul educatorului......636 Consiliul clasei...................................................558  Educaţie pentru societate…………………………………………………….................................................................617 Fişa de caracterizare psihopedagogică................................................................................…550  Grila de evaluare a copilului aflat în plasament…………………………………..............................615                  CAIETUL PERSONAL AL ÎNVĂŢĂTORULUI:…………………………………616 Date generale despre colectivul clasei..............633 66.................628 Adresă către ISJ pentru efectuarea excursiilor şcolare.........547  Fişă de evaluare iniţială……………………………………………………………......640 Regulamentul de bună purtare..............................................552  Fişă de apreciere săptămânală……………………………………………………….... Lista materialului didactic existent în şcoală (care poate fi folosit la clasa respectivă)...................................................................632 Munca în echipă...................

..............................................668              Programul activităţilor extracurriculare...................................................................................665  Calendarul activităţilor pentru anul şcolar curent............669 Regulamentele unor concursuri şcolare..............................................................................................................................................................................................................................................643 Planificarea şedinţelor cu părinţii.......................650 Regimul zilnic al activităţilor elevilor.....652 Şcoala şi familia...........................................................................673 Tabele nominale cu elevii propuşi a participa la diferite cursuri…………...............666  Materiale metodice.......................644 Proces-verbal la şedinţele cu părinţii...................…740 101 .................662 ...................  CAPITOLUL V ..........................656 Scrisoare informativă pentru părinţi.........................................................717 MODELE DE DIPLOME…………………………………………………...........658 Sfaturi pentru părinţi................666  Lista articolelor publicate............................647 Chestionar pentru părinţi..........676 SERBĂRI ŞCOLARE Serbarea de sfârşit de an………………………………………………………….............................654 Educaţia sanitară.ACTIVITĂŢI EXTRACURRICULARE............................................693 O lecţie de sănătate…………...........674 CAPITOLUL VII – ALTE MATERIALE………………………………............................667  CAPITOLUL VI .......................…...................................688 Magia Crăciunului………………………………………………………………..................673 Situaţii privind participarea şi rezultatele obţinute de elevi la diferite concursuri............................................………………………………………………………….............................................................…..................................................................................659 Modele de diplome pentru părinţi....................................675 METODE MODERNE DE PREDARE-ÎNVĂŢARE………………………......          Comitetul de părinţi......................................................................FORMARE CONTINUĂ......................................................................................................................…..726 BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………….....................682 Şezătoare………………...............................................................................................................

Ed.Hai să mergem la serbare!. Deva. 1999. Eugenia . Editura Recif.Educaţia fizică a copiilor şi preşcolarilor .volumul Supă de pui pentru suflet 1. Bucuresti. Canfield. Bojneag.Abilitǎţi practice. Editura V&I Integral. Emia. Daniela..Educarea limbajului în învăţământul preşcolar.  Barbu. Bucureşti 1997  ***Ghid pentru proiecte tematice.Ana.1967. Editura Diana. Ruiu Georgeta. Bucureşti.G.2002  ***Dicţionar de artă.Matematica în grădiniţă.  Badiu T . Tehno. Gardin Florin – Limba română. Ed. şi E.caiet pentru activitate practică”.  *** “Artă şi îndemânare” (Vol.Aplicarea noului curriculum .IV. Humanitas Educaţional. D. Editura Axa . 1985. Rao.ed. Piteşti.  Dascălu. 1997-1998. Compania. Fundaţiei Culturale române. Compania.S. Maier Jutta .Aramis. II). II. 1983. Fulga Mihaela -Metode interactive de grup. Ed. Garuda-Art . . Florian. ed. Enciclopedică. Maria .. Aurel . A. Bucureşti.Egal”. Piteşti.Serbările celor mici. Gardin.Cele cinci limbaje ale iubirii. Magdalena .Activităţi de joc şi recreativ distractive .  Dumitrana.  Iordăchescu. Arcire. Teleianu . Ghergu. Laurenţia.. 2007..Să vorbim despre culori . 1999. Bucur. Borcan Ţicaliuc. Marian – Simion . 2002.  Culea. Mark .clasele I . Curtea Veche.  Florea. Polirom. 2000. Tip. ed.  Acsinte.Cioflica .. Ghid metodic . Iaşi.  Buga. Tg Jiu.Să dezlegăm tainele abecedarului.  Ghid Metodologic -Activităţi opţionale pentru învăţământul preşcolar şi primar cls.  Ferrario B . Curtea Veche. Semne.  Cucoş.ed. Editura Polirom. Marin .  Faliboga. selectate şi repovestite.Sărbătorile la români. ed. Simona .  Berechet. 2006.„Mâini dibace.  Boris Crăciun . 102 . Carmen .  Chapman. Editura Carminis Educaţional 2004. Ed.-clasa pregătitoare A. M. P.Lecţia în evenimente. . Sport Turism. 2004.Creangă povestind copiilor . Ed. Jack.Nicu . Popescu . O. ed.  Breben Silvia. Iaşi.  Barboi Elena– Activităţi practice în grădiniţe . Virginia. Magdalena . ed. 2004.  Ionescu. 2004. Bucureşti. Violeta. Gongea Elena.Documentar metodic. 1986. 2001. 2009.Discipline Opţionale .  Cuciinic. Inge Burkhardt. Iasi . 2001. 2000.În căsuţa cu poveşti. 1999. Deva 2005.Victor.Emia-2000. 2007. Elena. 2002.Ghid de proiectare didacticǎ. Ed.Arves.  Antohe.  Boca Miron. E. G. Mariana . Ed. Ed. Editura Axa.  Antonovici S. Maria.Gimnastica aerobica pe intelesul tuturor. Bucureşti. Iacob S. Ed.Snoave populare. Ursula. Iaşi.. Ed. Porţile Orientului. Editura Ion Creangă .  Dǎnilǎ. H.Programe şcolare pentru învăţământul primar . . Ioan.  Constantin. Aramis. Constanţa . Editura Paralela 45. I. Berechet.Educaţie plastică în ciclul primar vol.art. 2006. – Pedagogie.  Goleman.Jocuri didactice matematice.  Adams . Hansen .Jocuri interdisciplinare. . Editura Amalteea. Lelia. .Tineretului. Ed. 2002. Editura Tiparg.Activităţi matematice în grădiniţă.  Ghid de bune practice pentru educatia timpurie a copiilor de la 3 la 6/ 7 ani realizat in cadrul Proiectul pentru Educatie Timpurie Instructivă. Alexandru . clasa I. Botoşani .. EDP Bucureşti 1994. I.  Grigore-Prună. Paula. Bucureşti. Elena Ţarǎlungǎ . 2008. Ed. Astra.Inteligenţa emoţională. coord.. Bucureşti .  Bărboni. Editura Performantica.I şi a II-a.  Dumitrana. Elvira Chichişan . C. Ed. Elena.Ghid privind desfǎşurarea activitǎţilor de educaţie fizicǎ în grǎdiniţǎ.  Barff. Chişinu. „Ager”. Ed.Carte de construit pentru copii. 2000 . 2007. Petroşani. 2006 .  Barbu.. . EIS POL.Ed.  ***Jocuri şi activitǎţi dinamice de timp liber.

 ***Poveşti.  M.Did. 1997. I. 2006.  MECTS . – Aritmetică – clasa I – exerciţii.  Pamfilie. 1997.Prietenul meu. Ana –Teatru pentru cei mici.  *** Metoda proiectelor la vârstele timpurii.2005. Persoiu.T.Ghid metodologic pentru aplicarea programelor din aria curriculară Limbă şi comunicare. Lica.  Parascan.S. Didactica preşcolară.  MECT . Georgeta.. 1-2. Mirea. Bucureşti 1997. Şerban Marinel . Editura Aius.  Neagu.Sărbătorile la români. . Nr. E. ed. 2003. Ed. ED...învăţării integrate a limbii şi literaturii române în învăţământul primar. Bucureşti. Bucuresti. M..  Motora-Ionescu. 1977. creativitate – curriculum la decizia grădiniţei.Serbări şcolare pentru ciclul primar. Miniped. ***Literatura pentru cei mici –Editura Humanitas . G. Vasilica . V& I Integral.  Roşca.  *** Metodica predării desenului şi modelajului în grădiniţa de copii. 1997 . şi colaboratorii – Metodica predării matematicii la clasele I-IV. martie 201  ***Metode interactive de grup . Cercetării şi Tineretului .T. povestiri .  *** Metodica predării educaţiei muzicale în grădiniţa de copii. V& Integral. 2000.Metodica predării.Activităţi matematice în grădiniţă.C. Irina.  Mareş.Cosmeanu. Sigma.S. Dumitrana. aprobate prin OMEDC nr. .6/7 ani) – 2008.E. E. Editura Aramis. 2005.D.Aplicaţii cu materiale din natură.. *** Laborator preşcolar.  Neacşu. Editura Petrion.  Ministerul Educaţiei. Maria . Editura Tineretului.  Pali.  Răileanu.  Neagu. O.  Păcurari. Florica şi Antonovici Stefana . Ed.  Mitu Florica. Adriana. şi Pedagogică. Ed.Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii.ghid metodic. Iasi. Petrovici C.  ***Revista învăţământul preşcolar.Metodica activităţilor de educare a limbajului în învăţământul preşcolar.Ghid metodologic . E. Arlequin.Programe şcolare pentru disciplina opţională „Educaţie pentru sănătate”.. M. Ed. Editura Humanitas Educaţional. Nr.  Ratyus.P.D. Antonovici Ştefania .Curriculum pentru educaţia timpurie a copiilor cu vârsa între 3-6/7 ani. Mihaela. Daniela . Mioara . .  Mitu. 1998. 2004. Mihaela. Ovidiu.  ***Revista învăţământul preşcolar. 2002. Didactică şi pedagogică. . 1977.P. E. (coord) – Strategii didactice inovative. Ed. Suceava. ed.S.În Educaţie Tu FACI LEGEA DE NOTA 10 (zece). Kulcsar St. Ionel. Marcu.T.. 2000. Ed. cunoaştere. 2008 . Nr.1992. ed. Ed. Editura Fundaţia România de Mâine.  M..ediţie revizuită  MECT .. PRO Humanitate.D. Nuta. Saeculum I. M.Bazele informaticii. UMPFE. Kolumbus. Editura . Florica . ASS .  M.       *** Jocuri didactice matematice pentru grădiniţele de copii .programul naţional de educaţie pentru sănătate. Ed D. Craiova. 2002. Antologie de texte literare pentru preşcolari şi şcolari. Ed.1974.1-2/2011.Diana  ***Revista Învăţămantul preşcolar. Bucureşti.Informatica şi bazele generale de operare pe calculator.  ***Revista învăţământului preşcolar.P.T. Porţile Orientului . 1997. Editată de Revista Învăţămîntul Preşcolar. Aramis. 1999.Balosu. 1999. 3-4/2006. Bucureşti. Bucureşti. MEC-CNC. Bucureşti. Bucureşti.  Radu. 2009 . E. basme şi legende. 2002.  *** Programa activităţilor instructiv-educative din grădiniţa de copii.Creanga si copiii.1995.L. Luiza. Clusium. 4496/2004. .Jocuri didactice integrate pentru învăţământul preşcolar. ***Literatura clasică română –Editura Fundaţiei România de Mâine. Constantin .Gimnastica aerobica . Bucureşti. Bucureşti 2000. Bucureşti .C. Bucureşti.C. 103 . 1991. jocuri şi prubleme. trad. Editura Polirom.Curriculum pentru invăţământul preşcolar (3.1-2/2007. Ed.. 2005.E. Maria.Iniţiere. ed. Ghid metodologic. Tudor . 1973.O.  ***Metodica predarii educaţiei fizice în grădiniţa de copii.Mapa/Portofoliul educatoarei. Editura Humanitas Educaţional. Nr. Lica. calculatorul. editat de CCD Oradea. Beraru .  Mitu.Sabareanu .E. 2006.Arves.

didactic.pd f Dacă vă interesează varianta integrală a lucrării.didactic. 2004.Didactică şi Pedagogică.ro  www.ro/fram-ursuletul-polar-wallpapers. A.craftideas.Suport pentru aplicarea noului curriculum pentru învăţământul preşcolar. curs opţional. L. Vasilica .  Ştefănescu.D.jp  www.Pedagogie şi folclor.. Editura Aramis .htm  www.  Stan.ro/mediu/8_Schimbarea%20climei/6_Ursii%20polari/index. 104 . Editura Hyperion. ed.  Toma. M. Maria . Alexandru . . Editura ProGnosis şi SNEE.Educaţia plastică în învăţământul primar.suntparinte.ro/legi/DOSAR%20PROFESORI.com si veti primi detalii.Petre .. D.  Tincea.php/articles/c1003/  http://forum. Kallaz E.jpg  http://www.Nicolae.pdf  http://www.Bucuresti. Dumbravă.ro  http://media. – Ghid pentru practică pedagogică. Focşani.ro/programa-scolara-pentru-clasa-pregatitoare-vezi-ce-vor-invata-cei-mici-in-primul-ande-scoala-78098.google.. Rotaru.kids-shop.ro/relatii-de-familie/67/7035-guest-post-sapte-lectii-pe-care-le-putem-invata-dela-copii  http://www. 2000. Cartu Alexandru.ro/multimedia/other/201209/raport_de_evaluare_clasa_pregatitoare_54714800. Ed.Mristoiu. D..ceasulcuc.eu  http://www.html  http://www. 2002. Anghel. D.D.realitatea. M.toutimages. I.IV. .paneurope.  Tarlapan. E.suntparinte. G. . 1996.edu.  Ştefan.info/  http://clasapregatitoare. Editura Ghe. Stoian.  Stanciu. Bucureşti. 1976.. Bucureşti.  ***Serviciul Naţional de Evaluare şi Examinare.uv.Dezvoltarea competenţelor emoţionale şi sociale la preşcolari.Grafica şi pictura.ro/index. M. Maria.cmbrae. Catrinel.  Stancu.  Vereş. Consiliul Naţional pentru Curriculum – Descriptori de performanţă pentru învăţământul primar.cedefop. Bucureşti. Petre. 2001.portal.ro/materialedidactice/cautare?dosearch=true&search=semne+grafice&type=material&author=&level_id=&disciplin e_id=&type_id=&tag=&mclass_id%5B%5D=4  http://www.edu.ro  http://europass.com  http://cliparts. ( coord) – Abilităţi practice – ghid metodologic clasele I.edu.jp  http://lumea-animalelor.ro/mediu/8_Schimbarea%20climei/6_Ursii%20polari/index. C. ghid practic pentru educatori. Editura.P. puteţi trimite un mesaj cu titlul „Curriculum_clasa pregătitoare” la adresa vlcelena@yahoo.  Taiban. Aramis.php?showtopic=158733  http://alba24.Jocuri didactice pentru grădiniţele de copii.ro/site/uploads/snowgoose.ro/index.. 1995. Efrim – Lănţişorul cu cheiţe.ro/programa-clasa-pregatitoare/  http://www. – Antologie de cântece pentru şcolari. E.html  http://www. Editura Terra . Delta Cart.Pregătirea copiilor preşcolari în grupa de 6-7 ani.  http://www.europa.vistawallpapers.ro  www.P. 1969.ceasulcuc.com/alimentation/legumes/index. Chişinău.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful