Proiect Paduri

• • • • • • Tipuri Localizare Descriere Probleme de mediu Concluzii Referinte bibliografice Miniosu Marian

Padurile • Pădurile din toată lumea aduc numeroase beneficii importante. la încetinirea încălzirii globale. sunt surse de produse lemnoase ajută la reglarea căderilor de precipitaţii. . ajută. Pădurile adăpostesc peste jumătate din speciile care trăiesc pe pământ. spirituale şi de agrement pentrumilioane de oameni. sunt surse esenţiale de hrană şi apă şi aduc în acelaşi timp enorme avantaje estetice. de asemenea. prin stocarea şi reţinerea carbonului.

în funcţie de relief. . substrat şi microclimat. Ele sunt prezente atât în zonele temperate. • Limita între pădurile de foioase şi cele de răşinoase se situează între altitudinile de 600-1300 m. care duc uneori şi la inversiuni de vegetaţie. cât şi în cele subtropicale şi tropicale.Padure de foioase • Pădurile de foioase sunt zone de vegetaţie în care predomină vegetaţia arboricolă şi angiospermică.

de orientarea versantului. etajul pădurilor boreale de molid se instalează între 1. poziţionarea latitudinală mai sudică sau mai nordică.Padure de molid În Carpaţi.200-1600 (1. cât şi de impactul intervenţiilor umane care au modificat compoziţia naturală a pădurilor. Limitele altitudinale sunt dependente atât de microclimatul locului. .700) m altitudine.

Arborii vesnic verzi de pe aceasta arie intinsa cresc acolo unde este prea frig pentru padurile de foioase.Padurile de conifere care apar in mod natural se gasesc in emisfera nordica.300 km in emisfera nordica.Paduri de conifere  Padurea de conifere este cel mai intins habitat terestru din lume. . ocupand o fasie lata de aproximativ 1. dar prea cald pentru tundra.

aspră. cu ramuri puternice. cu 4-8 perechi de lobi. Peţiolul este scurt (4-8 cm).Paduri de stejar • Stejarul (Quercus robur). noduroase. Scoarţa stejarului este de culoare brun-negricioasă. coroană largă şi bogată. este un arbore din zona temperată. adăpostind adesea o microfaună activă (în special furnici şi anumite specii de gândaci). . adânc brăzdată. înalt. Frunzele sunt lobate.

15 tone de dioxid de carbon.Paduri de mangrove • Padurile indiene de mangrove Sunderban se intind pe o suprafata de peste 2.000 de km patrati si au reusit sa "inghita" 4. "Mangrovele sunt ca un rezervor natural pentru stocarea dioxidului de carbon. se arata intr-un nou studiu al cercetatorilor de la Universitatea Calcutta. .

000 de hectare. Pădurile României se întind pe o suprafață de 6. Cauzele defrişărilor sunt multiple: nevoia de lemn. Efectele defrişărilor ne afectează pe toți indiferent unde locuim. adică un inspector la mai bine de 22. se preferă exportul. defrişarea pădurilor constituie astăzi o problemă majoră. gerul. Ştim doar din statistici câtă pădure mai este în România. De controlul pădurilor răspund 250 de inspectori silvici.000 de hectare de pădure. România este pe ultimul loc în Europa la capitolul suprafață împădurită cu toate că la începutul secolului al XIX-lea . Harghita. prin poluare. Comerțul de lemn s-a intensificat fără precedent în ultimii ani. drumuri şi căi ferate.7% din suprafața sa acoperită cu pădure. alunecări de teren. În momentul de față. Argeş. pădurile din România resimt efectul global al schimbărilor climatice de mediu. care este unul din factorii care periclitează viitorul pădurilor în România. defrişarea pentru a face loc terenurilor agricole. din această suprafață mai puțin de jumătate aparține statului. iar restul are proprietari privați. nu este clar câtă pădure a fost tăiată. schimbări climatice.741. Pe lângă fenomenele naturale foarte vizibile. seceta.• durilor • • • • În România. Cele mai afectate zone din România sunt județele : Suceava. . nici câte suprafețe sunt neadministrate si nici cât ar trebui să plantăm deoarece un inventar al pădurilor nu s-a mai făcut de 25 de ani. Maramureş şi Cluj. căderile de grindină. Datorită faptului că în România prețul lemnului este unul scăzut. România era acoperită de păduri în proporție de 80%. Peste jumătate din ele sunt supuse unui efect lent de uscare anormală a arborilor. ceea ce face ca protejarea pădurilor să fie aproape imposibil de realizat. iar acum mai are doar 26.

viaţa umană şi animală nu ar putea fi posibilă. fiinţele vii respiră oxigenul furnizat de pădurile de pe întinsul planetei. arborii din jurul nostru sunt neobosiţi şi fac acelaşi lucru: livrează în mediul înconjurător oxigen. pădurea este pentru oameni unul dintre cele mai de preţ lucruri din lume. Clipă de clipă. Fără acest gaz. În fiecare zi.Importanta arborilor • Considerată aurul verde. în fiecare moment. pe care nu-l vedem şi nu-l simţim. iar dioxidul de carbon expirat de aceleaşi fiinţe este transformat apoi de arborii din păduri în oxigen. .

Convingerea că această problemă este doar a specialiştilor şi a forurilor internaţionale. este tot atât de eronată. Ocrotirea planetei este o problemă mondială. Lupta împotriva poluării întregii planete solicită colaborare şi cooperare internaţională şi de aceea depinde de noi dacă vom trăi într-un mediu curat. naţionalã şi internaţională. fiecare om trebuie să-şi asume această responsabilitate. însă depinde de noi dacă dorim să folosim aceste elemente esenţiale cât mai util sau dacă vrem să ocolim acest aspect al vieţii noastre. Stă în puterea omului să ia măsuri eficiente şi să găsească soluţii pentru a opri continuarea şi agravarea acestui proces dăunător. şi. Poluarea planetei se agravează pe zi ce trece şi se pare că populaţia nu acordă interes acestui proces nociv. când distrugerea echilibrului natural al întregii planete este iminentă.Concluzii Concluzii Mediul înconjurător ne asigură condiţiile necesare vieţii. pe cât este şi de gravă. tocmai de aceea. . Trecerea ecologiei de la stadiul de simplã disciplină ştiinţifică la cea de problemă a conştiinţei comune. sănătos şi nepoluat. reprezintă o realitate tristă în zilele noastre.

ro .wikipedia.Referinte bibliografice • www.ro • www.referate.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful