Evoluţia ratei şomajului în România şi în Europa

CUPRINS

I. Introducere………………………………………………………………………..2 II. Conceptul de şomaj……………………………………………………………...2
II.1. Caracteristici ale şomajului……………………………………………...4 II.2. şomajului……………………………………………................5 II.3. Tipuri de Cauzele

şomaj……………………………………………....................5

III. Politici de combatere a şomajului……………………………………………..8 IV. Dinamica şomajului în România în perioada de tranziţie (1991 – 2005)…..10
IV.1. Particularităţi structurale ale şomajului………………………………..14 IV.2. Incidenţa şomajului de lungă

durată………………………………...…18

V. Şomajul în România în perioada crizei……………………………………….19 VI. Rata şomajului în Europa în perioada crizei………………………………..22 VII. Concluzii………………………………………………………………………33
2

VIII. Bibliografie…………………………………………………………………..35

3

De aici rezultă necesitatea folosirii depline şi într-un mod cât mai eficient a acestei resurse.să fie în căutarea unui loc de muncă (cu statut de salariat sau nesalariat. anumite întreruperi ale procesului muncii erau considerate efemere. cât şi la nivel economic. ocuparea deplină a forţei de muncă”1.)2. Condrea. Aceasta. temporar. în vederea folosirii cât mai depline a forţei de muncă. În conformitate cu criteriile Biroului Internaţional al Muncii (BIM). 2002. Însă. întrucât economiile în sine nu mai garantau. II. şomajul a atras din ce în ce mai mult atenţia ajungându-se la concluzia că este o problemă de natură economică. Introducere Omul. Aceasta din urmă este formată din cererea de muncă (adică locurile 1 2 Daniel Tobă. Keynes susţinea că “orice politică macroeconomică de succes trebuie să cuprindă în mod necesar măsuri şi instrumente statale. În ciuda realizărilor din domeniul ştiinţei şi al tehnicii. fără loc de muncă sau altă sursă de venit. ocuparea forţei de muncă şi şomajul reflectă modul în care funcţionează piaţa muncii. făcând obiectul de studiu pentru numeroase cercetări. 4 . acesta este modul prin care îşi câştigă existenţa. . p. fenomenul şomajului şi-a făcut simţită prezenţa încă de la începuturile capitalismului (secolul al XIX-lea). Universitatea din Craiova. iar cauzele se regăseau în factori de natură socială.să fie aptă de muncă. Asachi”. De cele mai multe ori omul îşi găseşte menirea şi se integrează social dacă are un loc de muncă. 98. Din acel moment şomajul a devenit o stare de dezechilibru permanentă a economiei contemporane. Iniţial. cu forţa sa de muncă ocupă un loc important în ansamblul factorilor de producţie. când au apărut dezechilibre în economie. atât la nivel social. Conceptul de şomaj Conform literaturii de specialitate. cu implicaţii multiple. Editura “Gh. . o persoană are statul de şomer dacă îndeplineşte simultan trei condiţii: . Iaşi.să fie disponibilă să muncească. în virtutea mecanismelor spontane de autoreglare. odată cu începutul secolului al XX-lea. Dinamica pieţei forţei de muncă.I. cu timp complet sau parţial. Macroeconomie – suport de curs. 95. Într-o economie de piaţă. sezonier etc. Apud Petru P. Şomajul. indiferent de cauzele sau de formele sale este un fenomen nedorit. dar înţelegerea cauzelor şi a formelor sale de manifestare a fost mai tardivă. p.

la un moment dat. Totodată. Din acest punct de vedere există şomaj total (pierderea locului de muncă şi implicit încetarea totală a activităţii) şi şomaj parţial (reducerea perioadei de muncă. cu atât reangajarea este mai dificilă.1. c) penuria de mână de lucru – situaţia în care cererea de muncă este ridicată. raportul dintre cele două componente poate duce la existenţa a trei situaţii: a) ocuparea deplină. echivalentă cu o stare de echilibru pe piaţa muncii. Caracteristici ale şomajului Şomajul poate fi caracterizat prin mai multe aspecte: a) Nivelul şomajului este determinat atât în funcţie de mărimea absolută. ca şi de la o perioadă la alta fiind în strânsă legătură cu evoluţia economiei. b) Intensitatea şomajului reprezintă gradul în care este prezentă imposibilitatea de angajare a persoanelor respective. şi scăderea corespunzătoare a salariului). sub cea legală. în special prin micşorarea duratei săptămânii de lucru. adică rata şomajului. adică numărul total al şomerilor. II. Acest lucru înseamnă că şomajul rămâne la un nivel scăzut. “Cu cât se rămâne mai mult în şomaj. Politici economice conjuncturale. Astfel.”3. 2006. Rata şomajului se determină şi ca raport procentual între numărul şomerilor şi populaţia ocupată sau între numărul şomerilor şi cel al salariaţilor. a crescut şi ponderea persoanelor aflate într-o zonă intermediară între situaţia de şomaj complet şi cea de angajare pe 3 Tiberiu Brăilean. Editura Junimea. 41. c) Durata şomajului reprezintă perioada de timp din momentul pierderii locului de muncă până la reangajare. p. Rata şomajului diferă de la o ţară la alta. Rata şomajului se determină ca raport între numărul şomerilor şi populaţia aptă de muncă. “este un şomaj fricţional datorat neconcordanţelor asperităţilor între cererea şi oferta de muncă provenite din circulaţia precară a informaţiei. mobilitatea lucrărilor etc. ea exprimă greutatea specifică sau ponderea celor care caută loc de muncă faţă de totalul populaţiei apte de muncă. Iaşi.de muncă ce vin de la întreprinderi) şi din oferta de muncă (totalitatea cererilor de muncă solicitate de populaţia activă). b) subocuparea (şomajul involuntar) – oferta de muncă nu este satisfăcută. Specialiştii observă că aceasta are tendinţă de creştere. cât şi mărimea relativă a acestuia. 5 .

perioadă nedeterminată. II. op. se consideră că ocuparea deplină nu trebuie înţeleasă ca fiind echivalentă cu utilizarea integrală a resurselor de muncă. Condrea. categoria socio-profesională etc.vino permanent între perioada de inactivitate. Institutul European. a sporit numărul candidaţilor la un loc de muncă nou creat. în funcţie de criterii precum: categorii de vârstă. p. astfel încât. într-o societate nestatică va exista întotdeauna o anumită proporţie de resurse nefolosite între două ocupări”5. Economie generală. punerea în relief a acelor elemente care. d) Structura şomajului este determinată prin realizarea unor diverse clasificări ale şomerilor. În acest sens. sex. “şomajul voluntar este legat de un nivel ridicat de dezvoltare a economiei. În opinia sa. De asemenea trebuie luată în calcul creşterea populaţiei apte de muncă. 78. astfel încât orice individ apt de muncă să îşi poată găsi un loc de muncă. Apud Petru P. 100. deci. imigrarea unor persoane apte de muncă. Tipuri de şomaj Petru Condrea face deosebirea dintre şomajul voluntar (determinat de cauze subiective) şi cel involuntar (ca rezultat al cauzelor obiective). Iaşi. duc fie la micşorarea relativă a cererii. II. cit. tinerii până în 25 de ani. Ca element esenţial putem preciza insuficienţa cererii de forţă de muncă şi. creşterea ofertei de muncă din partea tinerilor şi femeilor. în ultimul timp. deoarece numai aceasta oferă posibilitatea ca în 4 5 Idem. domeniul în care au mai lucrat. ca urmare. fie la stimularea ofertei de mână de lucru. 2004. de activitate parţială (…) şi perioada de strategii diverse4. direct sau indirect. Cauzele şomajului Analiza cauzelor şomajului este deosebit de complexă. Tendinţa este ca şomajul să afecteze tot mai mult femeile. în raport cu restul populaţiei active. Astfel. nu este posibilă în economia de piaţă actuală.. retehnologizările şi restructurările în domeniul producţiei şi managementului atrag după sine creşterea productivităţii dar diminuarea necesarului de mână de lucru. 6 . o zonă gri ce cuprinde un du-te . O deplină ocupare a forţei de muncă.3. Introducerea echipamentelor tehnice de randament superior. Keynes spunea că “trecerea de la un loc de muncă la altul nu se poate efectua fără anumite întârzieri. şi persoanele cu vârsta de peste 50 de ani.2. p. mărirea vârstei de pensionare.

Gheorghe Luţac. dorinţele. eliberarea de mână de lucru din agricultură sunt exemple în acest sens”7. pp. aleatori sau cu acţiune constantă intervin şi fac dificilă concordia celor două părţi. iar cei capabili să fie angajaţi – în altă zonă geografică. să nu accepte orice din ceea ce i se oferă. 46.mod voit cineva să nu accepte să muncească o anumită perioadă de timp. Tranziţia în România. p. Pe de altă parte. mobilitatea şi voinţa de adaptare trebuie să vină din ambele părţi. 2002. 110 – 111. 99. obiceiurile. Ion Pohoaţă. este legat de evoluţia ciclică a activităţii economice. Editura Expert. Acesta poate fi de mai multe tipuri: • Şomajul ciclic este specific mai ales perioadelor de criză sau de recesiune economică. Pe de altă parte. în principal. Bucureşti.. fiind rezultatul unui defectuos în care se realizează legătura dintre nivelul salariilor şi cel al preţurilor şi productivităţii muncii. Cauza acestui tip de şomaj constă. Politici. Piaţa muncii. ca un rău necesar. Posibilităţile materiale şi spirituale. Economie politică. 6 7 Ibidem. astfel. p. tradiţia. • Şomajul structural este determinat de modificările ce se petrec în structura activităţilor economico-sociale. Bucureşti. etc. şomajul involuntar este specific persoanelor care doresc să se angajeze dar nu au această posibilitate deoarece nu există suficiente locuri de muncă. Este cunoscut în literatura de specialitate şi sub denumirea de şomaj conjunctural când este determinat de crize economice neciclice. Şomajul voluntar apare. El este corelat cu interacţiunea dintre schimbarea consumului şi structurile de producţie existente. în insuficienţa cererii efective. 7 . acceptat şi denumit natural”6. 2001. “supleţea. politica demografică. Pentru a rezolva conflictul cerere-ofertă pe piaţa muncii în cazul acestui tip de şomaj. obiectivi sau subiectivi. al mineritului. Factori de natură diversă. Gheorghe Oprescu evidenţiază cauzele acestui fenomen punând accentul pe existenţa a două dimensiuni: “Este vorba mai întâi de faptul că poate proveni dintr-o nepotrivire între calificările necesare locurilor de muncă vacante şi cele de care dispun cei care doresc să se angajeze. 8 Ion Ignat. influenţează profund oferta pe piaţa muncii”8. în sensul că locurile de muncă vacante se află într-o anumită zonă. Editura Economică. Teorii. această nepotrivire poate să fie de natură geografică. O asemenea interacţiune provoacă o diminuare a gradului de ocupare în anumite ramuri sau sectoare şi o lipsă de forţă de muncă în alte domenii. atât a ofertei cât şi a cererii de muncă. Declinul industriei siderurgice. Gheorghe Oprescu. Gabriela-Carmen Pascariu.

pe cei concediaţi şi pe proaspeţii absolvenţi (dar nu numai) care îşi caută primul loc de muncă. de discontinuitate (caracteristic acelor persoane care sunt nevoite să îşi întrerupă activitatea din motive familiale) şi sezonier (determinat de caracterul sezonier al unor activităţi. această formă de şomaj este considerată cea mai gravă şi complexă deoarece reintegrarea forţei de muncă disponibilizate este un proces lung şi dificil. toţi cei care solicită un loc de muncă şi angajatorii dintr-un sector de activitate să fie puşi în contact direct. • Şomajul fricţional. Acest tip de şomaj este. se asigură ocuparea forţei de muncă numai într-o anumită perioadă)10. cit. recalificarea forţei de muncă în funcţie de cerinţele progresului tehnic. de obicei. de asemenea. străinii sunt orientaţi şi condiţionaţi să accepte slujbele cele mai puţin agreabile şi mai prost plătibile”9. Condrea. 99. • Şomajul tehnologic apare ca o variantă a celui structural. În general. Între cerere şi ofertă se produc fricţiuni. op. p. Şomajul tehnologic impune. pentru a fi cunoscute toate cererile şi ofertele de muncă. are în vedere acele persoane care au abandonat în speranţa că vor găsi altele mai favorabile. Un aflux al forţei de muncă străine poate crea în rândul populaţiei indigene schimbări de atitudine. Nu se poate ca. 8 . care presupune şi costuri mai mari. • Unii autori menţionează şi alte tipuri de şomaj. precum şi de restrângerea locurilor de muncă în urma reorganizării întreprinderilor. în deosebi. cum ar fi cel intermitent (contracte de angajare pe termen scurt).Sistemul de învăţământ ar putea fi şi el o cauză a acestui tip de şomaj. p. cunoscut şi sub denumirea de şomaj tranzitoriu. 47. Pe piaţa muncii informaţia nu este perfectă. Durata şomajului fricţional depinde de gradul armonizării intereselor celor doi poli (angajatorul şi anagajatul). de fluxul de informaţii şi de posibilitatea obţinerii lor. se creează un cadru benefic instaurării şomajului structural. Dacă nu sunt instruiţi suficienţi tineri care să se muleze pe cerinţele economiei din punct de vedere calitativ. “Imigraţie şi emigraţia pot. într-un anumit moment. dacă sistemul nu ţine pasul şi nu anticipează schimbările intervenite în economie. 9 10 Ibidem. crea distorsiuni în structura raportului cerere – ofertă.. Apud Petru P. de asemenea. în principal de înlocuirea vechilor tehnici şi tehnologii cu altele noi. fiind determinat. cantitativ şi structural. rezultatul modului în care posesorii forţei de muncă receptează aceste schimbări şi se adaptează la ele.

Creşterea profitului ar crea un spaţiu favorabil pentru investiţii şi. cit. ceea ce a favorizat apariţia şomajului clasic. pp. Petru P. 44-45. Condrea trece în revistă o serie de măsuri care au fost adoptate în ultimii ani în România pentru diminuarea şomajului12: 1. care scăzuse în favorea salariului. calificare sau chiar recalificare. Tiberiu Brăilean grupează toate aceste acţiuni în două categorii: politici macroeconomice şi politici specifice11. reducerea timpului de muncă.. Ele cuprind trei categorii de măsuri: • reducerea ofertei de muncă prin devansarea vârstei de pensionare. 9 .. b) Politicile specifice vin în continuarea celor macroeconomice. • creşterea cererii de muncă prin acordarea de subvenţii pentru crearea de locuri de muncă. În plus. În plus. de inspiraţie keynesiană. • tot în cadrul politicilor specifice de ocupare a mâinii de lucru se înscriu şi măsurile de ajustare a cererii la oferta de locuri de muncă prin facilitarea accesului şomerilor la programe de formare. Politici de combatere a şomajului Există eforturi de combatere şi de diminuare a efectelor şomajului printr-o serie de măsuri şi de politici de ocupare a mâinii de lucru. Trecând de la planul teoretic la cel practic. Editura Junimea. a) Politicile macroeconomice cuprind: • o politică de relansare a cererii. orientare profesională. este dezirabilă o favorizare a mobilităţii şi a schimbării meseriei în contextul progresului tehnic şi tehnologic la care asistăm. • o politică liberală ce are drept scop restaurarea profitului. sau reducerea imigraţiei. pentru o perioadă de un an. Subvenţionarea salariilor absolvenţilor încadraţi în muncă. care s-a tradus printr-o relansare a importurilor şi a eşuat în faţa constrângerii externe. 162-163.III. Iaşi. o diminuare a ratei şomajului. op. instruirea în modalităţi de căutare a unui loc de muncă etc. deoarece agenţii economici care angajează absolvenţi pot beneficia de compensări. Categoriile de măsuri active pentru combaterea şomajului sunt următoarele: sprijin financiar pentru crearea de noi locuri de muncă. implicit. care nu întotdeauna se dovedesc a fi eficace. dezvoltarea spiritului competitiv. prelungirea perioadei de studiu. pp. sprijinirea deschiderii întreprinderilor mici şi mijlocii. Ele au ca scop crearea de noi locuri de muncă sau sprijinirea celor care doresc să se angajeze. relansarea cererii a dus la o creştere a costului muncii. Mai specific. Politici economice conjuncturale. Condrea. 2006. pentru plata salariilor acestora în proporţie de 11 12 Tiberiu Brăilean. Prin această modalitate se urmăreşte diminuarea şomajului în rândul tinerilor.

a însoţit permanent perioada de tranziţie la economia de piaţă. şi de 60% în ceea ce priveşte celelalte categorii. ulterior. Cursuri de calificare. Aceste cursuri pot fi organizate la cererea agenţilor economici. în cazul în care se doreşte solicitarea unui nou credit. în condiţiile angajării a cel puţin 50% din personal din rândul şomerilor. Dacă beneficiarul creditului disponibilizează persoanele angajate înainte de trei ani de la încadrare. Această măsură are ca scop păstrarea locurilor de muncă a persoanelor care lucrează în domeniul apărării naţionale şi a ordinii publice. IV. însă există efecte pe termen lung deoarece permit un anumit grad de mobilitate de piaţa muncii. Rezultatele economice şi sociale ale acestei măsuri nu sunt spectaculoase şi imediate. Această iniţiativă a fost luată luând în calcul importanţa strategică a acestei ramuri. fenomenul să se agraveze şi să se 10 .70% pentru cei care au finalizat cursurile unei instituţii de învăţământ superior. Pentru acoperirea cheltuielilor aferente se alocă până la 20% din fondul de şomaj. dar şi nivelul ridicat de calificare necesar în acest domeniu. 4. 3. pentru ca. recalificare şi de perfecţionare a şomerilor. Aceste credite cu dobândă subvenţionată în proporţie de 50% sunt acordate din fondul de şomaj şi sunt destinate înfiinţării de întreprinderi mici şi mijlocii. de aceea forţa de muncă nu trebuie pierdută. avându-şi originile în disfuncţionalităţile economiei socialiste. aceste se acordă doar după achitarea în totalitate a celui anterior. Perioada maximă de creditare este de trei ani. În anul 1995 a fost introdusă o măsură de acordare de credite avantajoase angajaţilor. 2. are obligaţia să angajeze în loc tot şomeri. şi. până în momentul privatizării sau a restructurării industriei de apărare. în particular în domeniul ocupării forţei de muncă. sau la cererea persoanelor interesate. Dinamica şomajului în România în perioada de tranziţie (1991 – 2005) Fenomenul şomajului în România. organizate de direcţiile judeţene de muncă şi protecţie socială. Acordarea de subsidii pentru ocuparea forţei de muncă.

0 8. 11 .martie 1995.3 680 6.4 692 7.9 7.manifeste şi în perioadele recente de creştere economică.4 658.6 8.1 10.4 845 8. Anchetele asupra forţei de muncă în gospodării (AMIGO) 1994-2005 S-a realizat o analiză mai profundă a valorilor lunare din intervalul dat şi s-a observat că rata şomajului a avut o evoluţie oscilantă: a crescut continuu.9 968 8. respectiv Legea nr. Evoluţia şomajului în perioada 1991-2005 Anul Număr Rata Număr de Rata şomeri şomajului şomeri BIM şomajului înregistraţi.5 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 Sursa: Anuarul Statistic al României 1992-2004.0 557. o evidenţă a numărului şomerilor se ţinea pe baza înscrierii la oficiile de şomaj.9 8. pentru ca apoi să scadă continuu. să explodeze chiar. Buletinul de statistică 1997-2006.9 971 8.4 3.0 652.1 826.9 10. cu mici variaţii lunare.2 791 6.2 1323.5 821 7. până la 5.8 1007.3 11.8 523 5.0 929.8 750 6. începând cu anul 1994.4 732 6.4 8. în perioada februarie 1991 .7 816. iarăşi creşteri (din ianuarie 1997 până în aprilie 2000). urmând scăderi. 1/1991 privind protecţia socială a şomerilor şi reintegrarea lor profesională.3 9.3 1130. Odată cu prima reglementare juridică în materie.7 10. reflectând şomajul în sensul criteriilor Biroului Internaţional al Muncii. din momentul declanşării crizei economice globale. înregistrat (în mii BIM (în %) la sfârşitul persoane) anului 337.3 706 6 1025.9 650 6.8 790 6. să fie evaluat şi prin anchete în cadrul gospodăriilor.6 760. pentru ca.2 998.4 1164.0 6.0 10.9 6.9% în anul 2005.

august 1998. Din numărul total de 278. numai faţă de anul 2003 numărul acestora scăzând cu 92. • în lunile de iarnă (ianuarie.080 de persoane intrate pe parcursul acelui an în şomaj şi provenite din disponibilizările care au avut loc ca urmare a aplicării programelor de restructurare şi privatizare a diferitelor sectoare de activitate. • după 1999. în anul 2004 numărul persoanelor intrate în şomaj ca urmare a disponibilizărilor a fost mult mai mic. şomajul a început să scadă.decembrie 2005 (calculată în procente faţă de luna anterioară) s-au desprins o serie de concluzii: • rata lunară a intrărilor în şomaj a cunoscut un nivel ridicat în anul 1991. • în anul 2002 s-a înregistrat cea mai ridicată rată lunară a intrărilor în şomaj (144%). Informaţiile statistice privind evoluţia şomajului nu spun însă nimic despre subocuparea unei părţi a populaţiei ocupate şi despre dimensiunile şomajului potenţial. iar apoi o nouă creştere a numărului de şomeri până în februarie 2000. şomajul înregistrat a început să scadă. • perioada cuprinsă între ianuarie 1997 . februarie) ale anilor 2000. cu excepţia lunilor de iarnă (decembrie 1995.Din analiza dinamicii lunare a şomajului în perioada februarie 1991 . 2001. dar şomajul în sens BIM este în scădere abia după 2002. se poate estima volumul şomajului potenţial şi raportul său faţă de şomajul efectiv înregistrat. urmată de o scădere în perioada mai . 12 . cu deosebire în prima jumătate a sa. • începând cu februarie 1995. Pornind de la proporţiile scăderii produsului intern brut. februarie 1996). ianuarie 1996. din cauza declanşării mecanismului de urmărire a numărului şomerilor şi de acordare a unor sume băneşti compensatorii.442 persoane. • comparativ cu anii anteriori. • perioada cuprinsă între februarie 1991 şi februarie 1993 s-a caracterizat printr-o creştere continuă (cu excepţia lunii aprilie a anului 1992) a numărului persoanelor intrate în şomaj. doar 67.038 de persoane provenind din disponibilizările curente de personal.februarie 1995. cel mai mic număr de şomeri înregistrându-se la sfârşitul perioadei (decembrie 1995). 2002 s-a înregistrat o creştere a numărului de şomeri.042 persoane au provenit din disponibilizări colective. cauzată de lipsa locurilor de muncă. • noile intrări s-au temperat relativ în perioada februarie 1993 .aprilie 1998 a înregistrat o creştere a şomajului. cu tendinţă de creştere uşoară. când evoluţia şomajului a fost fluctuantă. restul de 211.

1 8330 1732 1165 2897 40.2 2. dimensiunile reducerii PIB ar fi determinat o scădere şi mai puternică a populaţiei ocupate şi o creştere a şomajului. populaţia ocupată eficient devine mai mare decât populaţia efectiv ocupată şi deci şomajul potenţial încetează să fie excedentar faţă de şomajul efectiv.8 1.9 1998 8813 78.9 29. adăugată la numărul populaţiei aflate în şomaj. Întrucât. care. Aceasta este expresia funcţionării tot mai pregnante a mecanismelor economice în domeniul pieţei muncii.6 1.) 2. care cuprinde şomajul efectiv şi populaţia ocupată ineficient (sau şomajul mascat).) 5.1 8658 1353 1224 2577 47.1 1995 84. Şomajul potenţial. Evaluarea populaţiei ocupate eficient şi a şomajului potenţial în România între anii 1991 2000 Indicatori 1.8 8297 123 1130 1253 110. Şomajul efectiv Se (mii pers. Indicele PIB faţă de anul 1989 (%) 1991 1992 82. de la 10.2 1999 8420 75.2 75. începând cu anul 2001.4 Dacă s-ar fi menţinut an de an nivelul productivităţii muncii (calculat ca raport între PIB şi populaţia ocupată) înregistrat în anul 1989 (care era deja mai mic faţă de anii precedenţi).) 337 929 6. conduce la dimensiunile şomajului potenţial. rezultând de aici o evaluare a populaţiei ocupate eficient.1992 şi 1996 . Populaţia ocupată eficient Poe (mii 8998 8210 pers.Pentru aceasta s-a calculat nivelul populaţiei ocupate în funcţie de indicele PIB în anii 1990 .7 9271 222 998 1220 81. În perioada 1990 .3 8571 242 1025 1267 123.946 mii persoane.1 9643 -264 658 394 167.5%. care ar fi putut fi disponibilizată.4 8472 157 1007 1164 115.) 7.)13 1788 2248 4.Poe (mii pers. Diferenţa dintre populaţia ocupată şi cea ocupată eficient reprezintă populaţia ocupată ineficient. vom prezenta informaţiile obţinute din calcule numai pentru perioada 1991 .5 1994 79.3 3.2005 faţă de 1989. a crescut continuu în perioadele 1990 . Populaţia ocupată ineficient Poi = Po . Populaţia ocupată Po (mii pers.5 1.2 6.1999. Rata şomajului potenţial se situa după 1991 constant la peste 20% din populaţia activă.5 2. Populaţia ocupată la sfârşitul anului1989 era de 10. Raportul şomaj potenţial/efectiv 2125 3177 15.0 0.4% la 11. Ponderea şomajului efectiv în şomajul potenţial (%) 8. Este de remarcat anul 2001 ca fiind primul an 13 Populaţia ocupată eficient a fost determinată ca produs între populaţia efectiv ocupată la sfârşitul anului 1989 şi indicele anual unitar al PIB faţă de 1989.0 1993 76. Şomajul potenţial Sp = Se + Poi (mii pers.2000.8 1.2000 creşte şi ponderea şomajului efectiv în şomajul potenţial.2 10786 10458 10062 10011 9493 3.8 9063 -40 881 841 95.1 2000 8629 77. 13 .6 1997 9023 82.4 0.2 1996 9379 88.

În al treilea rând. productivitatea muncii nu depinde numai de factorul muncă. ci şi a calităţii şi eficienţei ocupării. ci deja şomajul reprezintă o pierdere şi din punctul de vedere al eficienţei. Nu se mai vorbeşte de ieşirea la suprafaţă a şomajului ascuns. Estimarea obţinută asupra numărului de şomeri în sens BIM apare mult inferioară faţă de şomajul înregistrat. structural. Aşa cum am arătat. În rândul populaţiei ocupate se poate degaja un alt segment de şomeri potenţiali. Această tendinţă s-a accentuat în următorii ani. iar rata şomajului în sens BIM de 8. dar care nu au de lucru. Prima anchetă de acest gen derulată în gospodării.2% (AMIGO. chiar dacă transformarea şomajului potenţial în şomaj efectiv este un rezultat al aplicării tot mai clare în economie a mecanismului de piaţă. în toate ţările aflate în perioada de tranziţie la economia de piaţă a existat un şomaj mascat. ci şi de alte considerente ce ţin de înzestrarea cu capital. În al doilea rând. reflectând un fenomen real. În primul rând. altfel spus. şomajul efectiv depăşeşte şomajul potenţial. Desigur.6%. remarcăm faptul că. discutându-se tot mai mult despre şomaj. restricţiile impuse de standardele BIM nepermiţând identificarea şi includerea în numărul şomerilor a persoanelor subocupate şi a persoanelor descurajate.în care se observă faptul că populaţia ocupată efectiv este mai mică decât populaţia ocupată eficient sau. chiar estimativă. 1994). a ocupării ineficiente. reducerea şomajului s-a manifestat de la un an la altul.10 aprilie 1994. ceea ce înseamnă că natura şomajului este deja alta. Sensul analizei efectuate a fost de a da o imagine. estimarea numărului şomerilor care îndeplinesc condiţiile stipulate de Biroul Internaţional al Muncii (denumiţi în continuare şomeri BIM) poate fi realizată cu ajutorul anchetelor asupra forţei de muncă. se pierde adesea din vedere că el este doar partea care “se vede” dintr-o “malformaţie” mult mai complexă a situaţiei ocupării forţei de muncă în România perioadei de tranziţie. 14 . şi nu unul conjunctural. Identificarea acestei forme şi măsurarea ei sunt însă dificile. deci şomajul potenţial nu a fost egal cu şomajul efectiv. în perioada 21 martie . nu doar asupra dimensiunilor ocupării şi şomajului. după încheierea tranziţiei şi reluarea procesului de creştere economică. organizarea şi managementul la nivel microeconomic.000 de şomeri BIM (faţă de 1291. indica 971. cel al persoanelor prezente la locul de muncă în regim de timp complet. rezultatele analizei prezentate nu trebuie absolutizate.3 mii şomeri înregistraţi). Rata şomajului înregistrat era de 11. ca şi de aspecte macroeconomice.

spre deosebire de şomajul înregistrat. IV. tinerii au fost întotdeauna categoria de vârstă cea mai vulnerabilă în faţa şomajului. pentru ca în 2003 ponderea acestora să atingă 44. p.24 de ani) înregistra ponderea cea mai ridicată. ci doar măreşte şansele de ocupare a unuia. 14). O scurtă comparaţie între nivelul şomajului înregistrat la oficiile judeţene pentru ocuparea forţei de muncă şi nivelul şomajului în sens BIM arată. şi chiar cu creşteri semnificative la nivelul anului 2002. Ponderea şomerilor cu vârsta sub 25 ani din totalul şomerilor a avut o evoluţie fluctuantă. 4/1995. pe de altă parte însă se constată că. aveau sub 25 ani. şomajul în sens BIM a avut evoluţii fluctuante. Particularităţi structurale ale şomajului Şomajul nu afectează în mod egal toate categoriile de oameni. respectiv 31.7%. Reducerea locurilor de 15 . fac parte şi ele din şomajul invizibil. fiind prea bătrâni sau insuficient pregătiţi. chiar şi superioară. adică cele care nu lucrează. în anul 1995. şomajul în rândul tinerilor (15 . dar care sunt disponibile să lucreze imediat. nu garantează ocuparea unui loc de muncă. nu caută de lucru deoarece consideră că nu vor găsi un loc de muncă. Totuşi. pe de o parte. precum şi faptul că perioada necesară găsirii unui loc de muncă este cu atât mai redusă cu cât nivelul de instruire este mai ridicat. Dacă în cursul primilor ani ai tranziţiei persoanele cu experienţă îşi găseau mai repede de lucru în comparaţie cu tinerii. conferă o mai mare importanţă diplomei la începutul carierei decât pe parcursul acesteia. Rata mai ridicată a şomajului în rândul tinerilor. Iată câteva repere: dacă. care a scăzut continuu după 1999. în anul 2003 (an în care şomajul începe să se stabilizeze) ponderea ajunsese la 21.4%. semn al preferinţei tot mai mari pentru angajarea tinerilor: 23% dintre şomeri aveau peste 40 ani în 1995. Pentru grupele de vârstă peste 40 ani situaţia s-a înrăutăţit.000 de persoane (Revista Română de Statistică nr. dacă ne referim la şomajul BIM. 44% dintre şomerii înregistraţi. dar cu o tendinţă evidentă de reducere de-a lungul perioadei analizate. Numărul persoanelor descurajate era estimat în martie 1994 la 481. ulterior a crescut în intensitate fenomenul pierderii locului de muncă de către persoane care au avut până atunci perioade lungi de activitate.1.Persoanele descurajate.4% din totalul şomerilor BIM (58. valori mai mici ale şomajului BIM.2% bărbaţi şi 65. beneficiari de drepturi băneşti.6% femei). Deţinerea unei diplome de absolvire a unei forme de învăţământ. în anul 2003.

rata şomajului fiind între 1992 şi 1995 cu circa 2 puncte procentuale mai mare în rândul femeilor decât media.muncă. fie în afara acesteia (mobilitate externă)14. apariţia fenomenului “declasării” sau al “subocupării invizibile”. ramură în care forţa de muncă masculină este dominantă.1%) nu 14 G. faţă de o rată a şomajului înregistrat de 7. consecinţă a procesului de restructurare economică. diferenţele se reduc. XV. nr. ca rezultat al aplicării politicilor de stimulare a egalităţii de şanse. faţă de numai 11% dintre femeile aflate în şomaj). 11 16 .4% dintre persoanele ocupate de 50-64 de ani (INS. Ulterior. fie în interiorul instituţiei/firmei în care îşi desfăşoară activitatea (mobilitate internă). un şomer BIM din doi are mai puţin de 24 de ani. de-a lungul perioadei analizate se remarcă o primă fază. în care femeile şi-au găsit mai uşor de lucru.7% în 2002. Educaţie. La grupa de vârstă peste 50 de ani. Acesta era rezultatul faptului că femeile au fost primele afectate de disponibilizările de la începutul perioadei de tranziţie. la sfârşitul anului 2003 doar 22% dintre femeile aflate în şomaj aveau sub 25 de ani şi 31% dintre ele sub 30 de ani. manifestată prin preponderenţa femeilor în rândul şomerilor: peste 50% din şomeri erau femei (cu un maxim de 62% pentru anul 1991).4% pe total. pentru ca după 1998 bărbaţii să deţină ponderi mai mari în rândul şomerilor. De remarcat este îmbunătăţirea condiţiei femeii tinere aflate în şomaj. pe lângă apariţia şomajului. faţă de 6. în care industria. în special în rândul tinerilor: 12. 1-2/2004. În ceea ce priveşte repartiţia pe sexe a şomajului. dar şi descurajării persoanelor respective. inserţie şi mobilitate profesională. derulată până în anul 1998.8%. bărbaţii sunt mai afectaţi (peste 18% din bărbaţii şomeri au peste 50 de ani. în special datorită sistemului pensionărilor anticipate operate după această vârstă. p. În cazul tinerilor însă. existând preferinţa de a ocupa un loc de muncă sub nivelul de instruire avut decât de a se afla în şomaj. Neagu. a eliberat tot mai multă forţă de muncă. Rata şomajului înregistrat în rândul femeilor era la sfârşitul anului 2003 de 6. este posibilă o creştere a numărului de locuri de muncă adecvate nivelului lor educaţional şi a şanselor de mobilitate profesională. creşterea concurenţei pentru cele rămase au determinat.5% dintre persoanele care desfăşoară o activitate inferioară nivelului lor de instruire au vârsta între 15-24 ani. cu o rată a şomajului de 21. iar peste 63% din ele aveau sub 30 de ani. şi deteriorarea relativă a situaţiei femeilor de vârsta a doua: dacă la nivelul anului 1995 peste 47% din femeile şomere aveau sub 25 de ani. absorbită ulterior de sectorul terţiar. Potrivit anchetelor asupra forţei de muncă (spre exemplu cele furnizate de Revista Română de Statistică). anchete ce oferă informaţii privind şomajul în sens BIM. în Calitatea vieţii. 2003). O parte importantă a tinerilor şomeri (61. persoanele în vârstă de 14-24 de ani sunt cele mai afectate de şomaj.

9% dintre ele şi-au părăsit locul de muncă din raţiuni familiale15. este firesc ca ponderea cea mai ridicată a şomerilor să o deţină muncitorii.4% în cazul bărbaţilor). Rata şomajului în sens BIM era în martie 1994 (la prima anchetă AMIGO) de 8. 11-12 17 . Dintre femeile aflate în şomaj. În acelaşi timp.7% în rândul femeilor. S-ar putea trage concluzia că a fi tânăr este un handicap mai important pe piaţa muncii decât a avea o pregătire inferioară. 71.2% în 1990 la 41. Ca urmare. acest fapt este şi 15 Revista Română de Statistică nr. Şomajul se caracterizează şi prin anumite particularităţi ocupaţionale. ceea ce încă reprezintă un avantaj (tot mai mic) în păstrarea locului de muncă. ca şi prin caracteristici ale nivelului de instruire a şomerilor. rata şomajului în sens BIM în rândul persoanelor de peste 45 de ani este de numai 1. în prezent aproape 7% din totalul şomerilor au studii superioare.5% pentru bărbaţi şi 6.7%. După 1998. între anii 1990 . cu o uşoară tendinţă de creştere pe ansamblul perioadei analizate: de la 28.4% au fost concediate (faţă de 67.7% în 2003.au lucrat niciodată şi caută un loc de muncă încă de la terminarea studiilor.4% în anul 1990 la 35. pp. iar 6.2000 a crescut numărul persoanelor ocupate în agricultură. 2004).7% în rândul bărbaţilor. faţă de 7. rata şomajului BIM în rândul bărbaţilor o depăşeşte constant pe cea a femeilor: la nivelul anului 2003 rata şomajului în sens BIM era de 7. au însă o legătura solidă cu întreprinderea. de la 28. ponderea populaţiei ocupate în industrie a scăzut aproape continuu. de la 84% în 1991 la 61% în 2003. Chiar dacă aceste persoane au o pregătire inferioară faţă de copiii lor. Industria fiind principala ramură care alimentează şomajul.9% în 1990 la 24. La polul opus. Desigur.4% în 2000. 4/1995. de la 36.4% pentru femei (AMIGO. legate de domeniile şi ramurile care alimentează stocul de şomaj. Dacă acestea din urmă reprezentau sub 2% până în anul 1996. A crescut însă ponderea persoanelor cu studii liceale şi postliceale (29% din totalul şomerilor beneficiari de drepturi băneşti în 2003) şi a persoanelor cu studii superioare. Ponderea acestora s-a redus însă de-a lungul perioadei analizate. Rata şomajului în rândul tinerilor sub 24 de ani este de 10 ori mai mare în cazul şomerilor cu studii liceale sau subliceale şi de circa 8 ori mai mare în cazul şomerilor cu studii postliceale sau superioare.8% în 2003. persoanele mai în vârstă sunt mai puţin afectate de şomaj. înregistrând o scădere apoi până la 34.7% în 2003. Ponderea populaţiei ocupate în sectorul terţiar a avut o evoluţie oscilantă. Principala ramură care a disponibilizat forţă de muncă în perioada ulterioară anului 1990 a fost industria.

60% faţă de 49. de 13.41%). de 15. Durata medie a şomajului era de 14. Şomajul pe termen lung (peste 12 luni) cuprinde.16 luni în decembrie 1999. Excluziunea pe piaţa muncii. în “Calitatea vieţii”. unele estimări asupra acesteia în perioada 1995 1999 conduc la identificarea unei relaţii de inversă proporţionalitate între respectivul indicator şi rata şomajului.68% din totalul şomerilor BIM şi se manifestă mai pregnant în rândul bărbaţilor (58. 3-4/2004. şi nu îmbunătăţirea situaţiei şomajului de lungă durată. nu întreprind nimic pentru a 16 17 Ibidem.00 luni în decembrie 1996. constatăm că aproape 28% dintre muncitorii şomeri au între 40-50 de ani. persoane care. Creşterea duratei şomajului poate duce la cronicizarea fenomenului şi la creşterea potenţială a numărului persoanelor descurajate. un nivel de educaţie cât mai ridicat acţionează ca un factor de protecţie împotriva şomajului16. reprezentată de şomeri ce pot fi reintegraţi în activitate cu dificultate şi prin politici active de ocupare.-D. În cazul persoanelor cu studii superioare aflate în şomaj. 6.25% în mediul rural) şi al persoanelor din categoria de vârstă 35-49 de ani (20. Persoanele cu studii medii aflate în şomaj cu vârsta sub 25 de ani reprezintă aproape 30%. 2003).13% din totalul şomerilor BIM se aflau în şomaj de peste 12 luni). de 13. în contextul unor procese de reajustări structurale.73 luni în decembrie 1997. În privinţa duratei şomajului. iar mai mult de jumătate dintre muncitorii aflaţi în şomaj au între 30 50 de ani. creşterea ratei şomajului determinând. potrivit Anchetelor asupra forţei de muncă în gospodării. XV. de cele mai multe ori. Mai trebuie adăugat faptul că peste o treime din şomerii BIM (35. o pondere de 57.rezultatul creşterii foarte pregnante a numărului absolvenţilor de învăţământ superior.1999 poate fi apreciată doar parţial ca un aspect pozitiv. 12. nr. deşi disponibile pentru muncă. Stan. creşte şi mai mult riscul indivizilor de a fi “refuzaţi” pe piaţa muncii17. Însă. Scăderea duratei medii a şomajului în perioada 1996 . peste 50% dintre ele au vârsta sub 30 de ani. Şomajul de lungă durată. p. dar este şi dovada că o diplomă universitară nu mai este garanţia deţinerii unui loc de muncă.28%) se află în şomaj de peste 24 de luni (AMIGO. Corelând nivelul studiilor şi vârsta. Oricum.57 luni în decembrie 1995. ca factor socio-economic al excluziunii ocupaţionale. 18 . al persoanelor din mediul urban (61. datorită valurilor de disponibilizări. doar o reducere pe termen scurt a duratei medii de inactivitate pentru persoanele care îşi manifestă deschis dorinţa de a munci.81 luni în decembrie 1998 şi de 13. M. o durată medie a şomajului de peste 12 luni arată şi o importantă componentă structurală a şomajului. p.

Ca urmare. cu rate de peste 10%. la sfârşitul anului 2004. fluxurile de intrare masivă în şomaj au fost compensate diferit. Ialomiţa şi Mehedinţi. 2004). 18 Ibidem.3%). p. Cele mai mari rate se înregistrau.8%. Vaslui (10. în special în Moldova (care concentra în ansamblul său mai mult de o treime din numărul total al şomerilor şi doar 18% din numărul total al salariaţilor): Neamţ (17.9%).6%) (ANOFM. şomajul de lungă durată (peste 12 luni). la nivel teritorial s-a evidenţiat un pol de maxim. Botoşani (17. Piaţa muncii în România în perioada analizată s-a caracterizat şi prin mari disparităţi regionale. Vâlcea şi-au îmbunătăţit simţitor situaţia ocupării.căuta un loc de muncă. reprezentat de: Satu Mare (2%). Arad 5. circa 64% sunt înscrieri noi în şomaj. Consecinţă a modului de succedare în timp a valurilor de disponibilizări aferente restructurării economiei. era de 16. Din numărul total de intrări în evidenţele şomajului. Bucureşti (2. Braşov (10.2. judeţe precum Botoşani. în majoritatea cazurilor. Aceste persoane provin.6%) şi Ialomiţa (10. la care se adaugă persoanele subocupate18.1%). Bihor (2.1%). potenţialul economiei locale de diversificare şi creare de noi locuri de muncă având un rol determinant. în funcţie de rata medie anuală a şomajului înregistrată în anul 2004. şi un pol de minim. în timp ce noi poli de şomaj ridicat au apărut în judeţe precum Braşov.7%) şi Timiş (2. Astfel. Incidenţa şomajului de lungă durată Potrivit datelor ANOFM. iar judeţe precum Hunedoara sau Vaslui se menţin în “topul” şomajului masiv.1%).3%) şi Vâlcea (15. dar şi prin reduceri spectaculoase ale ratei şomajului în unele judeţe. atât din disponibilizări colective sau curente de personal. dar şi în Bistriţa-Năsăud (15. cele mai mici rate ale şomajului se înregistrau în Banat (Timiş 4%. atât pentru tineri. adică persoane care apelează pentru prima dată la serviciul public de ocupare pentru a obţine sprijin în găsirea unui loc de muncă. IV. de exemplu. la nivelul aceluiaşi an.9%) şi Bucureşti (5. Bistriţa-Năsăud. cuprinzând 4 judeţe: Hunedoara (10. fiind convinse că nu se pot încadra pe piaţa muncii. Ele constituie o categorie defavorizată a pieţei forţei de muncă. Neamţ. Mai exact. cât şi din proaspeţii absolvenţi ai diverselor forme de învăţământ. cât şi pentru adulţi. 19 .2%). calculat ca pondere a şomerilor de lungă durată în numărul şomerilor din categoria respectivă de vârstă.2%).3%).1%). dar şi în Gorj (3. 12. judeţele fruntaşe se remarcau prin rate ale şomajului în jurul a 4-5%: la 31 decembrie 1995. ceea ce a dus la schimbarea sensibilă a unor “clasamente” regionale ale şomajului. în perioadele de şomaj masiv.

Din numărul total al celor care au fost disponibilizaţi. majoritatea bărbaţi. Galaţi. rata şomajului urcând în perioada ianuarie-noiembrie de la 4. revigorarea şi modernizarea economiei. Timiş. Braşov).942. la 25. procentul femeilor care au devenit şomere în 2009 în aceste judeţe depăşeşte 15% din totalul persoanelor care şi-au pierdut locul de muncă în acest an la nivel national.5% pentru şomajul înregistrat şi la 6. 20 . În Braşov. puţin peste un sfert de milion de români şi-au pierdut locurile de muncă. închiderea sau restrângerea activităţii de pe unele platforme industriale (Galaţi.1% la 7.4% pentru şomajul BIM. pe termen mediu şi lung.Dintre factorii variaţiei ratei şomajului în cazul unor judeţe putem menţiona: ritmul diferit de dezvoltare a economiei locale.000 de persoane. îmbunătăţirea situaţiei şomajului în România de-a lungul celor 15 ani analizaţi. Galaţi.5%. gradul diferit de urbanizare. Dolj. în decembrie 2008. Braşov. prognozele indicau şi pentru perioada 2006 . aproximativ 40% provin din cele mai afectate zece judeţe. Şomajul în România în perioada crizei În anul 2009. Sibiu. cu efecte favorabile şi în plan social. rata şomajului a crescut în acest interval de la 3. Sibiu. pe de o parte. În Prahova numărul celor care nu aveau un loc de muncă a ajuns de la 10. Alba şi Suceava au intrat în şomaj anul trecut între 7. faţă de perioada similară a lui 2008 (4. Cluj. Olt. Argeş.2010. rata şomajului urmând a ajunge în anul 2010 la 5.36%). În cele zece judeţe se reunesc aproximativ două cincimi din totalul femeilor care au rămas şomere la nivel naţional.500 şi 10. Alba şi Suceava şi-au pierdut slujbele peste 100. dezvoltarea diferită a sectorului privat etc. Procentual. Totodată. iar perspectiva integrării României în Uniunea Europeană prognoza. o reducere constantă a numărului şomerilor. în primele 11 luni ale anului precedent. De altfel. V. În Timiş. în Prahova. Ca o concluzie. Potrivit datelor Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă. un alt judeţ în care şi-au pierdut locurile de muncă peste 10. Declanşarea crizei economice globale a răsturnat toate calculele şi prognozele pentru o perioadă greu de anticipat. se poate remarca.19%). la 31 octombrie 2009.000 de persoane în primele 11 luni ale anului trecut.8% la 8. Dolj.848 persoane.000 de persoane.2%. rata şomajului s-a dublat în luna noiembrie (8.

43%.58% la 90. numărul persoanelor fără un loc de muncă a crescut în Bucureşti cu 14.658 persone. ponderea şomerilor din mediul privat în totalul şomerilor a crescut de la 39. cele mai multe concedieri s-au înregistrat în Maramureş. arată datele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă. previziunile celorlalte guverne sunt mai sumbre. fiind depăşită doar de Marea Britanie.2% rata şomajului). Conform datelor publicate de această instituţie.77% la 98. după ce la finalul lui 2009 rata şomajului era de 7. ponderile şomerilor din mediul privat în totalul şomerilor au crescut de la 40. ponderea şomerilor din mediul privat în totalul şomerilor din judeţ a crescut de la 21. respectiv de la 53. printre primele 20 de judeţe cu cea mai mare rată a şomajului se regăsesc doar trei judeţe din lista enunţată: Alba. cu toate că au apărut mici semne ale unei redresări în economia globală. Din grupul ultimelor 10 state care au aderat la Uniunea Europeană (EU10). până la 12. iar în Ilfov de la 1. preconizând cifre mai mari în 2010 faţă de 2009.04% la 72.74% la 83. În Bucureşti şi Ilfov. În cifre. 21 .81%. În ciuda acestor previziuni optimiste.054 de slujbe eliminate.163 de locuri de muncă în perioada 1 ianuarie – 30 martie 2010. România este singura ţară care estimează o scădere a şomajului în acest an.2% rata şomajului) şi Prahova (8. respectiv de la 57.31%.212 persoane la 3.47%.414. Potrivit programului de convergenţă al României pentru perioada 2009-2012. Marea Britanie se află în acest “clasament” cu un număr de 18.Judeţele în care s-au produs cele mai multe concedieri în 2009 nu corespund cu judeţele cu cele mai mari rate ale şomajului. la 31 decembrie 2008.88% la 96.163. În ceea ce priveşte mediul privat. Bucureşti. Ilfov. Astfel. rata şomajului din România la finalul lunii aprilie 19 Instituţie a Consiliului European. Argeş (9. Astfel. România este ţara din Uniunea Europeană care a pierdut cele mai multe locuri din muncă în primele trei luni din 2010.189 persoane. numărul şomerilor din mediul privat a crescut de la 1. la sfârşitul lunii octombrie. În Satu-Mare şi Prahova. În Maramureş. În momentul de faţă. peste un sfert din numărul total de şomeri din ţara noastră au vârsta sub 29 de ani.81%. O monitorizare făcută de European Restructuring Monitor19 arată că firmele din România au desfiinţat 13. Satu-Mare şi Prahova. expectanţele Guvernului sunt ca numărul de şomeri să scadă pe parcursul anului curent.8%.

la 9.9 4 2 1.4 12 11.7 3.37 procente decât rata şomajului din luna aprilie 2009. Mehedinţi (14.4 9. Şomajul este încă în creştere.9 milioane. la 4.1 9.5 5.5% în iunie 2008.8 11.8 6 4. 22 .4 8.07%. În figura de mai jos este redată evoluţia ratei şomajului înregistrat la nivel naţional între anii 1991 – 2010 în luna aprilie: Evoluţia ratei şomajului înregistrat la nivel naţional între anii 1991 2010 în luna aprilie 14 11.2010 a fost de 8.44%. VI.29 procente. numărul şomerilor urcând de la 2.9 11. mai mică decât cea din luna martie cu 0. În Bucureşti.85%). Rata şomajului în Europa în perioada crizei Conform studiului Băncii Mondiale EU10 Regular Economic Report.8 7. Rate ale şomajului mari sau înregistrat şi în Dolj (12. din care 14.13%).41%) şi Teleorman (13. dar mai mare cu 2.7 6 3.3 8 8 7. Alba (12. Ialomiţa (12.5 10 9.45%) sau Covasna (12.2 8. rata şomajului la 1 martie 2010 era de 2. cea mai mare rată a şomajului s-a înregistrat în judeţele Vaslui (15.99%).797.31%).023 femei. Totalul şomerilor indemnizaţi şi neîndemnizati a ajuns la 27. iar un declin al acestuia este aşteptat abia în 2011. rata şomajului în grupul ultimelor 10 state care au aderat la Uniunea Europeană a ajuns de la 6.6 milioane de persoane.3 10.9 5.1 0 1991 aprilie 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Sursa: Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă În luna martie a acestui an.23%).5% în ianuarie 2010.

iar in zona euro de 9. bărbaţii şi tinerii au fost cel mai puternic loviţi de şomaj. perspectivele. de 5. Astfel. când rata şomajului era de 8%.683 milioane de persoane în zona euro. în comparaţie cu decembrie 2009. În schimb.5 procente. este posibil să rămână slabe şi în anii imediat următori. în Statele Unite. pentru muncitorii cu educaţie de bază şi experienţă de lucru redusă. rata şomajului din toate cele 27 de ţări UE a fost de 9. conform literaturii de specialitate. în ceea ce priveşte piaţa muncii. Rata şomajului din zona euro. în decembrie 2009.5 procente. dintre care 15. respectiv 8.7% în ianuarie 2010. Rata şomajului (%) Apr 2009 Oct 2009 Nov 2009 Dec 2009 Ian 2010 Feb 2010 Mar 2010 Apr 2010 23 . iar în Japonia. a existat o creştere comparativ cu luna ianuarie a anului trecut.Deşi.9%.1%. în ianuarie 2010. rata şomajului a fost de 9. ceea ce sugerează o oarecare stabilitate economică. Institutul estimează că. a rămas neschimbată în luna ianuarie. în luna ianuarie. dar şi din Uniunea Europeană per ansamblu.979 de milioane de şomeri în cele 27 de state membre UE. conform datelor furnizate de institutului european de statistică. femeile reprezintă una dintre categoriile cele mai predispuse a fi afectate de şomaj. conform studiului amintit mai sus. erau 22. În comparaţie cu această situaţie. Eurostat.

7 22.1 4. cea mai mare rată a fost în Letonia (22.9 7.4 21.2 7.4 14.0 10.6 13.2 7.9 3.3 19. Ţările de Jos.0 10.8 8.0 4.5%) şi Spania (19.1 15. în Barcelona şi Valencia se înregistrează cele mai mari nivele ale ratei şomajului.1 7.9 5.2 8.7 7. În Spania.8 9.7 7.1 : 19.0 8.4 5.8 : 6.1 7.2 20.4 8.8 7.3 6.1 9.0 8.3 7.8 10. România.2 19.9 8.0 9.4 9.4 : 6. 24 .7 8.3 14. Portugalia.1 8.5 10.9 7.2 17.0 19.1 8.7 10.9 3. Malta. Cipru.2 : 19.3 9.8 8. Italia.1 7.8 9.1 8.4 5.9 7.0 13. UK.7 8.8 10.0 8.0 10.1 8.6 6.8 3.1 4.5 11.0 7.8 9. Slovacia.5 6.0 7.8 3. Ungaria.3 7.8 : 3.0 9.1 7.6 6.1 8.3 11.8 10.1 6.8 8. În schimb. A scăzut dramatic numărul lucrătorilor temporari pentru că ei sunt cap de listă când este vorba de concedieri.7 7.0 8.9 9.3 7.4 19.8 9.2 6.8 8.0 3.2 4.7 7.0 8. Estonia.9 9.0 9.7 7.1 20.4 6.8 9.4 10.3 : : 9. Slovenia.5 5.9 4.6 : 6.4 13.4 19.9 5.9 17.0 9. Bulgaria. Suedia.0 9.0 8.9 6.2 19.2 6. Slovenia.8 9.6 13.1 7.8 9. Germania.8 22.4 5. 21 EU27 include: Belgia.0 4.EA1620 EU2721 BE BG CZ DK DE EE IE EL ES FR IT CY LV LT LU HU MT NL AT PL PT RO SI SK FI SE UK NO US JP 9.8 4.1%).1 : 19.5 9.7 9.7 3.1 8.4 8.1 17.1 : 13.6 7.3 10.0 8.6 8. Spania.5 17.4 7. Republica Cehă.0 10.8 6.4 : 6.4 15.2 14.2 8.0 5. Franţa.0 10.4 10. Lituania.2 19.9 9.6 10. În zonele din jurul Madridului.3 10. Luxemburg.4 10.0 4.7 4.9 10.0 7.1 4. Irlanda. Cipru.9 5.0 7.2 14.7 5. cele mai afectate domenii sunt construcţiile (un domeniu.0 8.4 5.6 6.6 13.9 5. Grecia.9 8. 20 Zona euro EA16 este formată din: Belgia.5 13.9 7.3 9. Austria.8 6.1 8.1 7.9 8.1 8.7 7.9 15.6 7. Letonia. Grecia.2 9.1 : 19.4 7.4 9.0 7.9 10.6 6. Luxemburg.9 : : Datele nu sunt încă disponibile Sursa: Eurostat Cea mai scazută rată a şomajului în luna aprilie 2010 s-a înregistrat în Olanda (4.8 7.1 8.2 4. foarte productiv înaintea începerii crizei) şi serviciile.8 7.0 13.9 10.2 8.9 3. de altfel.1 7. Irlanda. Spania.5 15.4 10.3 14.0 5.2 20.7 6. Franţa.4 10. Germania. Slovacia şi Finlanda.9 9.7 7.1 10.5 9.4 7.6 6.4 5.5 8. Danemarca.5 : 5. Finlanda.1 10.4 10. Italia.8 3.2 9.8 9.5 3.4 8.7 4.8 7. Austria.3 10.0 13.7 8.7 10.5 10.3 15.0 7.6 13.2 5.1 5.2 4.5 15.3 6. Ţările de Jos.1 4.8 5.7%).7 6.1 7.2 14.2 10.9 9.8 9.4 15. Portugalia. Polonia.7 7.

8 39.0 : 9.8 16.1 22.4 17.8 8.7 14.9 10.9 6.7 : 20.3 12.0 39.0 20.1 4.2 9.9 10.4 19. Rata şomajului pe categorii: tineri.6 6.9 : 19.9 9.7 6.7 5.6 20.9 5.09 Feb.7 7.10 Mar.9 8.7 9.9 9.9 18.2 5.1 9.7 : 3.3 19.2 11.5 : 26.9 8.3 10.2 4.9 6.4 7.4 6. februarie / martie / aprilie 2010.6 7.2 12.8 6.6 24.1 44.6 7.3% în aprilie 2009 (în zona euro).1 20.5 26.4 21.6 15.3 10.9 20.0 7.1 44.6 10.6 9.6 7.1 4.3 4.2 4.6 6.2 33.0 9.0 23.4 5.3 26.3 10.7 5.5 : : : 16.0 10.2 5.5 36.7 9.3 4.6 10.3 9.5 8.0 19.8 23.6 34.9 6.3 7.7 3.5 23.1 23.5 10.5 10.1 21.3 6.6 16.4 12.8 13.3 10.8 25.4 17.1 9.6 34.6 10.0 8.0 8.9 23.1 16.6 19.3 7. diferenţiate pe trei mari categorii: tineri care au mai puţin de 25 de ani.9 : 6.8 10.8 : 20.7 : : 19.5 9.8 4.9 8.5 8.4 12.2 8.3 5.7 10.3 27.4 23.5 9.3 7.2 9.5 7.7 9.0 8.3 9.5 6.7 7.2 10.0 8.9 8.6 27.6 24.4 7.6 6.7 17.0 9.1 9.7 14.0 20.5 6.9 19.6 10.4 4.3 5.6 25.4 10.7 5.1 23.3 8.8 28.6 : : 8.1 : : 10.2 21.2 4.8 : 9.6 17.8 6.3 10.9 12.09 Bărbaţi Feb.4 7.9 18.5 6.9 14.0 6.0 23.4 27.3 8.6 4.8 16.8 7.2 9.10 Mar.1 14.0 18.4 21.2 19.8 8.2 11.5 18.1 22.9 8.2 22.2 22.3 8.3 7.2 9.2 10. la 20% în aprilie 2010.5 17.4 14.0 9.1 4.6 3.9 7.8 25.1 13.0 21.5 14.4 8.10 Apr. Un număr considerabil 25 .7 : 6.8 11.8 29.0 5.5 : 8.9 : 19.3 9.9 7.5 3.3 9.3 7.7 17.0 11.7 9.0 7.2 7.8 : 4.5 8.4 10.3 18.3 22.5 : 19.6 : 19.2 10.5 16.7 11.8 6.3 5.3 4.1 14.În tabelul de mai jos sunt prezentate datele statistice în ceea ce priveşte situaţia şomajului în lunile aprilie 2009.1 7.6 : 9.4 12.7 10.8 : : Datele nu sunt încă disponibile Sursa: Eurostat Cea mai ridicată rată a şomajului se înregistrează în rândul tinerilor.5 8.4 8.2 : : 34.8 7.8 6.10 Apr.6 : 40.4 26.1 22. bărbaţi şi femei.0 10.3 6.1 7.6 : 4.0 6.6 6.3 7.1 28.6 23.8 22.2 7.2 9.6 9.3 23. femei (%) Tineri (sub 25 de ani) Apr.1 18.0 6.9 8.1 9.6 4.10 Apr.3 8.2 29.09 Femei Feb.5 3.1 28.1 18.1 8.9 4.5 12.3 14.2 25.10 Apr.8 8.6 4.3 8.9 23.4 16.4 13.0 7.1 7.0 9.7 5.0 9. bărbaţi.4 25.9 : 12.9 9.6 : 16.1 5.3 6.6 9.8 27.1 4.6 : 6.6 : 19.4 7.2 9.4 10.2 21.9 10.6 8.3 2.2 14.0 8.4 12.6 12.3 6.3 6.3 14.7 25.9 27.10 Apr.4 20.0 8.9 : 6.9 4.0 10.6 8.5 5.9 10.5 23.0 10.4 9.6 14.9 3.7 6.0 12.3 8.7 : 6.1 22.9 22.2 6.9 15.8 9.3 5.5 15.5 39.2 4.4 10.10 EA16 EU27 BE BG CZ DK DE EE IE EL ES FR IT CY LV LT LU HU MT NL AT PL PT RO SI SK FI SE UK NO US JP 19.6 : 40.0 8.7 9.2 27. şi aceasta a crescut de la 19.5 7.4 29.4 10.4 6.6 8.9 26.10 Mar.0 11.2 32.4 8.

Uniunea Europeană (27 de state) 26 . În Ungaria. printr-un program de trei milioane de dolari.2 procente).7 procente.6% din ei se află în această situaţie. pentru o parte dintre ţările Uniunii Europene. din cauza crizei economice.de tineri fără un loc de muncă se găseşte tot în Letonia. În intervalul februarie – aprilie 2009. de 7. cauzat în principal de închiderea unui număr mare de afaceri. în anul 2009 autorităţile cehe au început să plătească imigranţii pentru a pleca înapoi în ţările lor.5 % la 10.345 de imigranţi au intrat în acest program. rata şomajului din primul trimestru din 2009 a atins cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani. Din cauza scăderii exporturilor. 1. Pentru fiecare copil care are vârsta sub 15 ani se plătesc 250 de euro. rata şomajului din Republica Cehă a atins cel mai înalt prag din ultimii doi ani. Am anexat în continuare câteva grafice în care este redată rata şomajului pentru UE. pentru a evidenţia mai bine modul în care a evoluat acest parametru în perioada 2000 – 2010 (Sursa: www. Fiecare imigrant legal primeşte suma de 500 de euro şi contravaloarea biletului de transport.portalseven. dar şi în rândul femeilor (de la 9.com). Tot o tendinţă de creştere se observă şi în segmentul bărbaţilor (de la 9 la 10 procente). pentru a ajunge acasă. Din acest motiv. separat. EA16 şi. unde 44.

EA16 Austria 27 .

Belgia Bulgaria 28 .

Finlanda Franţa 29 .

Germania Grecia 30 .

Italia Polonia 31 .

Portugalia România 32 .

Spania Suedia 33 .

pe măsură ce salariile vor creşte. Tratată numai în termeni cantitativi (şomeri. pentru înlocuirea rapidă a celor care plecau. Aşa că banii investiţi în formare nu se 22 Hans-Peter Martin. au fost câteva voci care au atenţionat că economia românească e pândită de anumite riscuri. Harald Schumann. Concluzii Criza economică a bulversat lumea muncii. pentru că România are o parte importantă din populaţia activă ocupată în agricultură. Atunci când salariile erau scăzute. spre exemplu. 34 . 1999. face ca firmele să fie tot mai reticente în a angaja personal necalificat în vederea formării. București. (…) O cincime din cei care caută de lucru vor fi de ajuns pentru a produce toate mărfurile şi a furniza serviciile de înaltă calitate pe care şi le poate permite societatea mondială. rata şomajului). din cauza contextului politic. a căror calificare este foarte scăzută (sau inexistentă)? În perioada industrializării forţate din anii ‘60. răspunsul a fost simplu: formare profesională. în euforia generală de până spre toamna anului 2007. o persoană formată ca tâmplar. Numai că. urma să lucreze întro fabrică de mobilă – şi toate erau proprietatea statului. Acest lucru va fi tot mai greu posibil. o firmă (de producţie de mobilă sau de confecţii de pildă) îşi permitea să aibă 20% personal excedentar. Creşterea salariului minim. Dar ce se va întâmpla cu ceilalţi? 80% dintre cei ce doresc să muncească vor rămâne fără slujbe? (…) Problema viitorului este “to have lunch or to be lunch”. 13. Editura Economică.VII. Acest procent va trebui să scadă de câteva ori. Capcana globalizării: atac la democrație și bunăstare. Probleme care au fost întâlnite prin anii ‘60 şi a căror rezolvare a fost diferită de cea de azi. pentru o perioadă de câteva luni. Şi în România. populaţie activă. firmele îşi vor reduce schemele de personal la minim. subliniind semnalele date de globalizarea mondială că este necesară o altă organizare a muncii mult mai flexibilă. Şomajul este considerat de unii specialişti unul din riscurile globalizării pentru că “20% din populaţia aptă de muncă ar fi suficientă în secolul următor pentru a asigura avântul economiei mondiale. p. problema şomajului va cunoaşte în anii următori aspecte necunoscute pentru economia românească din ultimii 18 ani. persoanele noi sa aibă productivitate mai scăzută. Ce se va întâmpla cu aceste persoane. în primul rând la schimbarea însăşi. Problema este acută. Îşi permiteau ca. atunci. prin mecanisme administrative. a avea mâncare sau a fi mâncat”22.

Piaţa muncii şi şomajul sunt “provocări” la care România nu a început. Ca să se reducă distanţa dintre cele “două Românii” (cea urbană şi cea rurală) trebuie găsite mijloace pentru un program naţional de formare continuă. dar nu au calificarea minimă cerută de locurile de muncă disponibile. vom avea şomeri şi lipsă de forţe de muncă – metodologia actuală de calcul a ratei şomajului pur si simplu nu are în vedere acest lucru. să le acorde atenţia cuvenită şi să ia măsuri reale de rezolvare a problemelor din aceste domenii. după 6 luni. Economia românească a început să cunoască şi va cunoaşte mai profund fenomenul de şomaj structural – persoane care vor să muncească. 35 .pierdeau. va pleca la altă firmă. Acum puţine firme vor fi dornice să formeze o persoană care. Ca un corolar a ceea ce am concluzionat anterior. încă.

http://epp. Asachi”. XV. nr. Dinamica pieţei forţei de muncă. Ancheta asupra forţei de muncă în gospodării (AMIGO) 1994. 4/1995 Stan. 2002. 2004. Hans-Peter. Tiberiu. Bibliografie VOLUME 1. Bucureşti. 1- SURSE WEB 1. Ion. Daniel. Gheorghe. Teorii. Universitatea din Craiova Economie politică. Politici economice conjuncturale. 5. 2. 6.ec. 3.. 3. Iaşi. Gabriela-Carmen. Gheorghe Piaţa muncii. 2006 Brăilean. în “Calitatea vieţii”. Editura Economică.anofm. 7. 2004 Condrea. Pascariu. Tobă. Schumann. inserţie şi mobilitate profesională. Politici. Macroeconomie – suport de curs. în Calitatea vieţii. nr. Bucureşti.eu/ http://portalseven. bunăstare.eurostat. Brăilean. M. Institutul European. Editura Junimea.com http://www. 4. 5. STUDII 1.ro/ http://www. Iaşi.europa.marketresearchworld.net/ 36 . 2/2004 2. Martin. Bucureşti. 3. Capcana globalizării: atac la democraţie şi Oprescu. 3-4/2004 Neagu.insse. Luţac. Ion. Iaşi. 2002 Ignat. Educaţie. Excluziunea pe piaţa muncii. Tranziţia în România. 2001 ARTICOLE 1. Petru P. Economie generală. G.VIII. XV. 2005 Revista Română de Statistică nr. Tiberiu. Pohoaţă. 4. 1999 Editura Expert. Editura “Gh.-D. 2003. 2.ro http://www. Harald. Editura Economică.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful