C1 REGULI DE PRODUCŢIE PENTRU OBŢINEREA DE PRODUSE ECOLOGICEVEGETALE ÎN FERMELE ŞI GOSPODĂRIILE AGROTURISTICE.

Agricultura ecologică reprezintă o metodă mai specifică de executare a lucrărilor agricole, prin care se întreţineun echilibru ecologic, produsele agroalimentare fiind obţinute prin respectarea unui echilibru superior în sistemulsol - plantă - animal cicluri naturale de dezvoltare, contribuind astfel la dezvoltarea durabilă a regiunilor rurale şi protejarea mediului înconjurător.C o n f o r m d e f i n i ţ i e i d a t ă d e Or g a n i z a ţ i a p e n t r u Al i me n t e ş i Ag r i c u l t u r ă F A O ( Food and Agricultureorganization ) şi Organizaţia Mondială a Sănătăţi ,„…agricultura ecologică pune accent pe folosirea unor practicide gestionare corespunzătoare, în loc de introducerea unor produse fabricate afară din ferma respectivă şi ia înconsideraţie faptul, că, în fiecare regiune în parte, condiţiile necesită sisteme bine adaptate specificului acestei regiuni. Acest lucru se poate realiza prin folosirea, acolo unde este posibil, a metodelor agronomice, biologice şimecanice în loc de folosirea materialelor sintetice pentru anumite operaţii în cadrul sistemului." Agricultura ecologică este strâns legată de respectarea unor reguli stricte de producţie, stabilite prin anumitenorme legislative, în scopul garantării consumatorului respectarea acestor reguli şi posibilitatea de a urmări toateetapele prin care produsul respectiv trece, în lanţul de prelucrare a acestuia.Pensiunea agroturistica este o pensiune in care cazarea, masa si celelalte servicii turistice se bazeaza pe produsesi activitati agrozootehnice. Turismul rural ecologic poate deveni, prin efectele sale, un instrument constant şi puţincostisitor de progres social al satului. Agroturismul, ecoturismul şi turismul durabil oferă cetăţenilor din spaţiulrural oportunităţi şi mecanisme pentru a-şi trăi viaţa pe care şi-o doresc, cu un viitor sigur pentru ei înşişi şi copiiilor. PRINCIPIILE DE BAZĂ DIN FERMA SAU GOSPODĂRIA AGROTURISTICĂ: Cazare se face in locuinte aflate in spatiul rural, in care, de cele mai multe ori, locuiesc şi proprietarii; Alimentatia este bazata pe bucataria proprie şi locala, specifica regiunii;

Plantele folosite ca îngrăşământ verde trebuie să producă o masă vegetală cât mai bogată.cultivarea de plante leguminoase în cadrul unui asolament potrivit). a p l i c a r e a u n o r ma t e r i a l e c o mp o s t a t e s a u n e c o mp o s t a t e ş i s u b p r o d u s e d i n a c t i v i t ă ţ il e d e c r e ş t e r e a animalelor. prin intermediul producţiei legate de pământ. dar provenite numai din fermele care practică agricultură ecologică.Fertilitatea solului se menţine prin: . etc.introducerea în sol a gunoiului de grajd. f a c a n d p o s i b i l a cunoasterea culturii locale si a formelor traditionale de viata din regiune. Serviciile agroturistice sunt integrate in ferma si gospodarie. ele se intrepatrund cu activitatea obisnuita aagricultorului si a familiei sale . într-un timp cât mai scurt şi să nu fie pretenţioase faţă de sol. REGULI DE PRODUCŢIE ecologică vegetală în fermele agroturistice :» Î n p r o c e s e l e d e c u l t i v a r e e c o l o g i c ă a p l a n t e l o r ş i p r e l u c r a r e a p r o d u s e l o r v e g e t a l e e s t e i n t e r z i s ă folosirea organismelor modificate genetic şi/sau derivaţii lor . . deşeuri animale şi îngră şăminte verzi (de exemplu. folosind deşeuri vegetale.S e o f e r a a c t i v i t a ti d e r e l a x a r e s i r e c r e e r e i n s a t u l i n c a r e e s t e l o c a l i z a t a p e n s i un e a . Serviciile sunt oferite de familia agricultorului. Producţia ecologică trebuie să respecte sistemeleşi ciclurile naturale. Îngrăşămintele verzi sunt plante care se cultivă în scopul încorporării lor în sol odată cu lucrările de bazăale solului. Fertilizarea organică. Producţia durabilă trebuie realizată pe cât posibil cu ajutorul proceselor de producţie biologiceşi mecanice. » În agricultura ecologică este interzisă folosirea îngrăşămintelor minerale . astfel ca exista o relatie directa intre cel ce ofera serviciile(agricultorul si familia sa) si cel ce le solicita (turistul) . Posibilitate de observare si participare la activitatile traditionale ale fermei sau gospodariei.

La achiziţionare.Substanţa organică constă în humusul de durată. mazăre. produsultrebuie însoţit de o analiză privind conţinutul acestuia în humus. Există astfel de produse pe piaţă: Agrihum şi Agribest. Deşeurile animale (preparatele organice comerciale) Aceste îngrăşăminte se materializează prin făină de coarne. e a s e c o n s e r v ă t i mp î n d e l u n g a t î n s o l. Se administrează anual cca. .). etc. Resturile de hârtie Provin din deshidratarea mălurilor rezultate în industria de prelucrare a hârtiei. 1 t/ha. măzăriche. singure sau în amestec de mai multespecii pentru a produce un îngrăşământ complex. Alte tipuri de îngrăşăminte ecologice naturale Turba Turbele de mlaştină provin. Cantităţile administrate nu trebuie să depăşească 150 kg/ha de azot. muştarul. de exemplu rapiţa. Se pot folosi şi alte plante. făină de sânge. floarea soarelui. Componentele minerale fertilizante seeliberează încet având o lungă durată de acţiune (cca. Substanţa organică a turbei se regăseşte într-o formă ce cu greu poate fi descompusă de microorganisme. greu degradabil. l a extragerea turbei aceasta poate fi slab descompusă (turba albă) şi turba puternic descompusă (turba neagra). metale grele şi compuşiorganici halogenaţi. sulfină etc. Î n f u n c ţ i e d e g r a d u l d e d e s c o mp u n e r e . făină de oase şi carne. substanţe nutritive. trei ani). în principal din muşchiul de turbă – Sphagnum .D i n a c e a s t ă c a u z ă .Plantele utilizate în acest scop sunt în majoritate leguminoase (lupin.

5 t/ha. vie). Mulcirea C o n s t ă î n a c o p e r i r e a s o l u l u i c u ma t e r i e o r g a n i c ă . Scoarţa de copac Rezultă ca deşeu din industria lemnului. alături decantităţi apreciabile de macro şi micro elemente astfel: 6 20 kg/ha azot. p a i e s a u f r u n z e . Doza recomandată de 5 t/ha acoperă necesarul de humus trei ani pe solurile uşoare şi cinci ani pe celegrele asigurând: 9-10 t substanţă organică. Conţinutul în elemente nutritive diferă în funcţie de specia de la care provine. în cantităţi de 2. după distrugerea prealabilă a buruienilor. d ar puţin azot. 40 kg K.6 kg/ha acid fosforic şi 6-20kg/ha potasiu. raportul C/N poate ajunge la 100:1. acoperind necesarul în proporţie de 10-30%. O altă sursă dehumus sunt lăstarii eliminaţi la plivit şi la cârnit. 40-60 kg N. Această cantitate poate acoperii necesarul cu azot la unele culturi (de ex. Avantajele mulcirii: . 0. Paiele tocate se împrăştie cât mai uniform pe intervalele d intre rânduri cu o grosime de 30-40 cm..Paiele de cereale Paiele conţin foarte mult carbon aproximativ 45%. Cantităţile uzuale de paie cese administrează sunt de 6-8 t/ha.5 t/ha. Poate fi folosit ca mulci proaspăt sau sub formă de compost descoarţă. p r e c u m r e s t u r i d e p l a n t e . Se toacă mărunt şi se lasă sub formă de mulci. s a u a l t e materiale: plastic sau pietricele. Conţine 75% substanţă organică.4-4.7-3. 20 kg P. Coardele şi vârfurile lăstarilor de vie Coardele eliminate la tăieri. Şrotul de ricin Este obţinut din presarea boabelor de ricin. iar la microelemente 30-50%. pot furniza între 400 şi 800 kg/ ha humus. Se încorporează superficial la 10-15 cm. Se administrează în doze de 2-2. toamna sau iarna. Scoarţa de copac se descompune foarte încet. furnizează humus durabil iar raportul C:N este relativmare.

tinerelor plante le va fi greu să-l străbată. stratul de paie asigură protecţiaîmpotriva caniculei . d u p ă compostare acest risc dispare. d) descompunerea paielor creşte nivelul de materie organică a solului. crescând concomitent infiltrarea ap ei în sol. . c) dacă se incorporează în sol îngrăşăminte în zonele cu ploi violente. b) stratul de paie previne deshidratarea solului. d ) a n u mi t e ma t e r i a l e a u u n r a p o r t c a r b o n . azotul poate fi spălat. nutreţuri depreciate Avantajele compostului în raport cu mulcirea şi îngrăşămintele verzi : a) compostarea distruge bolile şi paraziţii. b) şobolanii şi şoarecii îşi pot face cuiburi sub paie şi frunze.o asemenea măsură de creşterea umidităţii solului şi de protecţia î m p o t r i v a t e m p e r a t u r i l o r r i d i c a t e . Se obţine prin fermentarea diferitelor resturi organice (paie. c) Dacă stratul de mulci este prea gros. precum şi seminţele buruienilor. resturi de coceni. Inconvenientele şi limitele mulcirii: a) anumite organisme beneficiază într . însă niciodată în compost. î n c â t p r o l i f e r e a z ă s u b s t r a t u l d e p a i e . pleava. în plus vânturile violente nu mai iau cu ele particule desol.resturi de buruieni si de leguminoase.a) se împiedică formarea unei cruste la suprafaţă.c) un sol neacoperit poate atinge temperaturi foarte înalte în timpul zilei . f a p t c a r e p o a t e i mo b i li z a a z o t u l .a z o t f o a r t e r i d i c a t . Compostul Îngrăşământ ideal. b) utilizarea paielor poate duce la creşterea riscului de apariţie a paraziţilor.

Avantajele conservării gunoiului de grajd înainte de răspândirea pe câmp: .dimensiunile grămezii trebuie să fie de minim 1 metru înălţime şi 1 metru lărgime. Pentru a atinge această temperatură. Temperatura grămezii de compost trebuie să fie de 60 -70 grade C. Dacă e prea uscat. Inconvenientele şi limitele compostării: a) compostatul cere multă muncă. . Gunoiul de grajd În general. Chiar dacă se poate face compost şi fără bălegar. este vorba despre excremente animale amestecate cu paie şi frunze. . d) mirosul poate fi dezagreabil. În primele etape ale descompunerii sunt eliberate anumite substanţe care riscă să frâneze creşterea plantei şi să ardă frunzele.e) substanţele nutritive şi materia organică sunt pierdute atunci când se ard reziduurile plantelor iar efectul pozitiv al cenuşii nu durează decât un sezon. efectul pozitiv dureazămult mai mult. Totuşi. să aibă consistenţa unui burete umezit. Grămada de compost trebuie să fierelativ umedă. va putrezi mai degrabă decât să sedescompună. bacteriile şi mucegaiurile nu se vor putea dezvolta. în schimb. Ceamai bună proporţie este de o parte bălegar la trei părţi deşeuri vegetale. nu trebuie sădepăşească 1.5 m înălţime şi 2.5 m lăţime.seminţele de buruieni sunt descompuse lent şi-şi pierd puterea germinativă. Gunoiul proaspăt care iese din grajd nu este utilizabil imediat. b) raritatea materiei organice şi utilizarea ei cu titlu de combustibil. Dacă e prea umed. c) atracţia faţă de animale dăunătoare. compostând materi alul. efectul pozitiv al acestuia din urmă este inegalabil.raportul carbon – azot se diminuează.

. sunt permise produse pe bază de extracte de plante. uleiuri vegetale aromatice. garduri naturale. plante. etc.protecţia organismelor care combat în mod natural dăunătorii plantelor. motiv pentru care acestea trebuie aplicate mai des si în concentratii mai mari.sol.selectarea unor soiuri şi specii de plante rezistente la dăunători şi boli. OBŢINEREA PRODUSELOR ECOLOGICE VEGETALE ÎN FERMELEAGROTURISTICE: » Este interzisă folosirea produselor sintetice pentru protecţia plantelor.bălegarul vechi este mai uşor de transportat. » La cultivarea unor culturi ecologice în anumite condiţii se admite folosirea unor îngrăşăminte şiadaosuri pentru îmbunătăţirea însuşirilor solului . De exemplu. bolilor şi buruienilor: . ). Dezavantajele constau însã în faptul cã se evaporã mai repede si se degradeazã mai usor în lumina soarelui. emulsii minerale uleioase. dar numai acelea care fac parte dintr. .puţine substanţe nutritive sunt pierdute din cauza şiroirii şi a evaporării . cele pe bazã de plante nu au nevoie de aprobãri suplimentare pentru a fi folosite. ALTE REGULI PTR.lucrări adecvate ale solului. În agricultura ecologică se aplică următoarele măsuri împotrivă dăunătorilor. arderea buruienilor. anumite pesticide clasice . mediu in general.pe bază de sulf saucupru. precum şi unor produse pentru protecţia plantelor. creând condiţii favorabile pentrudezvoltarea lor (locuri pentru cuibărit.asolament potrivit. Calitateainsecticidelor ecologice este faptul ca nu sunt periculoase pentru om. . Spre deosebire de insecticidele conventionale. ..o listă specială şi ale căror inofensivitate pentru mediu l înconjurător şi pentru sănătatea omului sunt ferm dovedite. .

c) susţinerea continuă şi ameliorarea fertilităţii naturale a solului. sapun etc. caldura. b) realizarea structurilor de producţie şi a asolamentelor echilibrate. rubarbă si alte plante e s t e r e s p i n g a t o r p e n t r u u n e l e i n s e c t e . E le pot fi folosite atunci candinfestarea s-a produs sau se pot aplica in mod preventiv. mi r o s u l puternic de usturoi. Astfel. vapori. în cadrul căror a rolul principal să-ldeţină speciile şi soiurile cu înaltă adaptabilitate. iar sapunul sau detergentii adaugati la preparate au rolul de aface ca susbstantele solutiei sa adere la frunze si tulpini. » Pentru producţia ecologică de produse vegetale. Statele membre UE menţin o bază de date on. Aplicarea insecticidelor nu se face pe vreme insorita intrucat poate cauza arsuri plantelor si este bine cai n a i n t e d e a s t r o p i t o a t a c u l t u r a s a s e stropeasca o singura planta pentru a vedea daca nu apar e f e c t e nedorite. a lc o o l u l . Uleiurile sufoca anumite insecte. materialul săditor sau materialul de plantattrebuie să fie produs după o metodă ecologică . dacă planta mamă a fost cultivată după metode ecologice cel puţin o gen eraţie. tutun. . Dimineata devreme sau seara este timpul potrivit pentru stropit. în cadrul a două perioade vegetative. seminţele. De e x e mp l u . Şi în acest caz este valabilă interzicerea folosirii organismelor modificate genetic şi/sau produse derivateale acestora. iar încazul culturilor perene. Insectele reactioneaza la mirosuri. s a r e a s i a l t e s u b s t a n t e p o t a r d e s a u d i s t r u g e dăunătorii. A r d e i i i u t i . fum. uleiuri.line pentru a facilita achiziţia de material de plantat ecologic. răsadurile sunt considerate că fiind produse ecologice. » Principiile de bază ale producţiei agroalimentare ecologice din ferma agroturistică sunt: a) eliminarea oricărei tehnologii poluante.Se pot prepara din substante aflate la indemana si deci nu au preturi exorbitante. gaze. iar insecticidele ecologicet i n c o n t d e t o a t e a c e s t e a .

apă şi îngrăşăminte. dacă satisfac următoarele condiţii: . menţionate şi aprobate în actele normative. pot fi recunoscute mult mai uşor de către consumatorii dintoate statele member. a c e s t e a p r o m o v e a z ă î n c r e d e r e a consumatorilor în privinţa originii şi calităţii alimentelor şi băuturilor. etichetarea de către producătorii din agricultura ecologică a produselor cusigla UE de agricultură ecologică a devenit obligatorie. dacă au fost cultivate în mediu nutritiv.turbă şi material lemnos. Începând cu data de 1 iulie 2010. pot fi marcate ca fiind produse ecologice. » Toate produsele care poartă sigla UE de agricultură ecologică au fost produse în conformitate cuR e g u l a me n t u l U E p r i v i n d a g r ic u l t u r a e c o l o g i că . care conţine următoarele elemente : . adaosuri sintetice pentru îmbunătăţirea însuşirilor solului şi produse chimice pentru protecţia plantelor. P r i n u r m a r e . e) aplicarea unor tehnologii de cultură a plantelor care să satisfacă cerinţele speciilor şi soiurilor. » Ciupercile pot fi marcate ca fiind produs ecologic. provenit numai din ferme ecologice.îngrăşământ organic.d) utilizarea economică a resurselor energetice convenţionale şi înlocuirea acestora în mai mare măsură prinutilizarea raţională a produselor secundare reutilizabile. . .cel puţin 3 ani înainte de recoltarea acestor plante. » Plantele medicinale. care nu a fost tratat chimic. zonele respective nu au fost tratate cu îngrăşămintechimice. indiferent de originea lor.anumite produse minerale. modul de recoltare nu afectează mediul natural şi existenţa altor specii din zona respectivă. Un avantaj al siglei ecologice UE este acela că produsele ecologice. . zonarespectivă nu este supusă acţiunii unor poluanţi industriali sau unui trafic intens de vehicule auto.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful