PROIECT COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI DIN ZIDĂRIE

Indicativ CR 6

Contr.nr.455/2010 Faza 1: Redactarea I

Elaboratori: UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCłII BUCUREŞTI S.C. PROVEST PROIECT S.R.L.

NOTA: 1. Prevederile tehnice din Capitolele 8 si 9 din proiect au fost doar actualizate faŃă de versiunea din 2006 având în vedere faptul că, în prezent, se află în derulare elaborarea reglementarii tehnice: Cod de practică privind executarea şi urmărirea execuŃiei lucrărilor de zidărie 2.Prevederile proiectului sunt corelate cu prevederile proiectului codului P 100-1 (document aflat în revizuire).

martie 2011

CUPRINS

CAPITOLUL 1. PREVEDERI GENERALE
1.1. Domeniul de utilizare şi scopul Codului 1.2. RelaŃia cu alte norme 1.3. DefiniŃii principale 1.3.1. Tipuri de zidării 1.3.2. Mortare. 1.3.3. Elemente pentru zidărie 1.3.4. PereŃi din zidărie 1.4. NotaŃii, unităŃi de măsură în Sistemul InternaŃional (SI) 1.4.1. NotaŃii 1.4.2. UnităŃi de măsură 1.4.3. Lista tabelelor 1.4.5. Lista figurilor 1.5. Documente normative de referinŃă

CAPITOLUL 2. BAZELE PROIECTĂRII
2.1. CerinŃe fundamentale 2.1.1. Reliabilitate (siguranŃa structurală, siguranŃa în exploatare şi durabilitatea) 2.1.2. Proiectarea duratei de exploatare şi durabilitatea 2.2. CondiŃii tehnice asociate cerinŃei de "rezistenŃă şi stabilitate" 2.2.1. Mecanismul de disipare a energiei seismice 2.2.2. CondiŃia de rezistenŃă 2.2.3. CondiŃia de stabilitate. 2.2.4. CondiŃia de rigiditate 2.2.5. CondiŃia de ductilitate 2.3. Principiile proiectării la stări limită ultime pentru clădiri din zidărie 2.4. Variabile de bază 2.4.1. AcŃiuni 2.4.2. Caracteristicile fizice şi mecanice ale materialelor şi produselor 2.4.2.1. ProprietăŃile materialelor şi produselor 2.4.2.2. Valorile caracteristice ale rezistenŃelor materialelor 2.4.2.3. Valori de proiectare ale proprietăŃilor mecanice ale zidăriei 2.4.2.3.1. Valori de proiectare ale rezistenŃelor zidăriei pentru starea limită ultimă (ULS) 2.4.2.3.2. Valori de proiectare ale rezistenŃelor zidăriei pentru starea limită de serviciu (SLS)

CAPITOLUL 3. MATERIALE
3.1. Elemente pentru zidărie 3.1.1. Tipuri de elemente pentru zidărie 3.1.2. Gruparea elementelor pentru zidărie 3.1.2.1. Gruparea în funcŃie de nivelul de încredere al proprietăŃilor mecanice 3.1.2.2. Gruparea în funcŃie de caracteristicile geometrice 3.1.2.3. Gruparea în funcŃie de profilaŃia exterioară a elementului 3.1.2.4. Gruparea elementelor în funcŃie de densitatea aparentă în stare uscată 2

3.1.3. ProprietăŃile elementelor pentru zidărie 3.1.3.1. ProprietăŃile mecanice ale elementelor pentru zidărie 3.1.3.1.1. RezistenŃa la compresiune a elementelor pentru zidărie 3.1.3.2. ProprietăŃi fizice ale elementelor pentru zidărie 3.2. Mortare 3.2.1. Tipuri de mortare pentru zidărie 3.2.2. Prevederi pentru mortarele pentru zidărie 3.2.3. ProprietăŃile mortarelor 3.2.3.1. RezistenŃa la compresiune a mortarelor pentru zidărie 3.2.3.2. AderenŃa între elementele pentru zidărie şi mortar 3.2.3.3. Lucrabilitatea mortarului 3.3. Beton 3.3.1. GeneralităŃi 3.3.2. Prevederi specifice pentru betonul din elementele de confinare şi pentru stratul median al ZIA 3.3.3. ProprietăŃile mecanice al betonului pentru elementele de confinare şi pentru ZIA 3.3.4. Prevederi specifice pentru betoanele folosite pentru alte elemente structurale (planşee, scări şi infrastructură). 3.4. OŃeluri pentru armături 3.5. Alte materiale pentru armarea zidăriei

CAPITOLUL 4. ZIDĂRIE
4.1. ProprietăŃile mecanice ale zidăriei 4.1.1. ProprietăŃile de rezistenŃă ale zidăriei. 4.1.1.1. RezistenŃa la compresiune a zidăriei 4.1.1.1.1. RezistenŃa unitară caracteristică la compresiune a zidăriei 4.1.1.1.2. RezistenŃa unitară de proiectare la compresiune a zidăriei 4.1.1.2. RezistenŃa zidăriei la forfecare 4.1.1.2.1. RezistenŃa unitară caracteristică la lunecare în rost orizontal 4.1.1.2.2. RezistenŃa unitară caracteristică la cedare pe secŃiuni înclinate 4.1.1.2.3. RezistenŃele unitare de proiectare a zidăriei la forfecare 4.1.1.3. RezistenŃa unitară la întindere din încovoiere perpendicular pe planul zidăriei 4.1.1.3.1. RezistenŃele unitare caracteristice la întindere din încovoiere perpendicular pe planul zidăriei 4.1.1.3.2. RezistenŃele unitare de proiectare la întindere din încovoiere perpendicular pe planul zidăriei 4.1.1.4. RezistenŃa caracteristică de ancorare 4.1.2. ProprietăŃi de deformabilitate ale zidăriei. 4.1.2.1. RelaŃia efort unitar – deformaŃie specifică (σ - ε) 4.1.2.2. Modulul de elasticitate al zidăriei 4.1.2.2.1. Modulul de elasticitate longitudinal 4.1.2.2.2. Modulul de elasticitate transversal 4.2. ProprietăŃile fizice ale zidăriei 4.3. Durabilitatea zidăriei 4.3.1. GeneralităŃi 4.3.2. Clasificarea condiŃiilor de mediu înconjurător 4.3.2.1. CondiŃii de microclimat de expunere 4.3.3. Durabilitatea componentelor zidăriei

3

Proiectarea preliminară arhitectural-structurală a clădirilor etajate curente 5.1.3. PoziŃionarea golurilor mari în planşee 5.1. Supante.4.7.5. Durabilitatea zidăriei aflată sub nivelul terenului CAPITOLUL 5. PereŃi de subsol 5. ZIA) 5. Zidăria nearmată (ZNA) 5. Goluri în pereŃii structurali din zidărie 5.2.4.1. Socluri 5.2.2.4.2. Grosimea pereŃilor de zidărie 5.1. Proiectarea preliminară a pereŃilor structurali pentru clădiri etajate curente 5.2.2.4.2.1.4. Tipul planşeului 5.4. ExcentricităŃi din imperfecŃiuni de execuŃie (accidentale) 4 .2.5.1.1. Modelul de calcul pentru încărcări verticale 6. Eclise.1. Straturi de rupere a capilarităŃii 4.2.4.1. Elemente de legătură pentru pereŃi 4.2. 6.2.5.3.Determinarea forŃelor axiale de compresiune în pereŃii structurali 6.3.2. Alegerea tipului de zidărie 5. Excentricitate din alcătuirea structurii.2. Separarea clădirii în tronsoane 5. PROIECTAREA PRELIMINARĂ A PEREłI STRUCTURALI DIN ZIDĂRIE CLĂDIRILOR CU 5. Alcătuirea clădirii în plan şi în elevaŃie 5.2.4. console 5.1.4.4. Zidăria armată (ZC.3.2.1. OŃel pentru armături 4.4. Dimensiuni maxime ale clădirilor 5.2.2. Structuri cu pereŃi rari 5.2.1.3.3.3. Principii de alcătuire arhitectural-structurală a clădirilor etajate curente 5.4.2. ZC+AR. Mortar 4.2.2.2.3. Principii generale de calcul 6.2. 2.2. Metode de calcul pentru încărcări verticale 6. Dimensiuni maxime în plan 5.3. FundaŃii 5.3.2.1. Elemente pentru zidărie 4.1.2.1. CALCULUL CLĂDIRILOR CU PEREłI DIN ZIDĂRIE 6.3.3. Determinarea excentricităŃilor de aplicare a încărcărilor verticale 6.3.2. Şarpante 5.4.1 Structuri cu pereŃi deşi 5. Dispunerea stâlpişorilor şi centurilor de beton armat 5.3.3.3.2.2.2.6. Calculul structurilor la încărcări verticale 6. Criterii de regularitate structurală 5. Dimensiuni maxime în elevaŃie 5.2.1.3.3.1.1.3.1.2. Durabilitatea betoanelor 4.5.3.5. Alegerea sistemului de pereŃi structurali 5.1. Alcătuirea arhitectural -structurală a clădirilor simple din zidărie CAPITOLUL 6.1.5.3.3.2.3.2.3. Proiectarea preliminară a infrastructurii 5. scoabe şi corniere 4. Planşee la infrastructură 5. Proiectarea preliminară a subansamblurilor structurale orizontale 5.2.

2.1. RezistenŃa de proiectare a panourilor din zidărie înrămate în cadre 6. Calculul pereŃilor din zidărie la încărcări perpendiculare pe plan.6.6. Calculul rezistenŃei de proiectare a planşeelor 6.1.3. RezistenŃa la compresiune şi încovoiere a pereŃi din zidărie nearmată (ZNA) 6. 6.8. RezistenŃa la forŃă tăietoare a pereŃilor din zidărie nearmată 6. RezistenŃa la forŃă tăietoare a pereŃilor din zidărie cu inimă armată 6.1. Metoda de calcul modal cu spectre de răspuns 6.5.6.3.3. Determinarea coeficienŃilor de reducere a rezistenŃei Φi şi Φm 6. RezistenŃa la compresiune a pereŃilor din zidărie nearmată (ZNA) 6. Modele şi metode de calcul pentru încărcări perpendiculare pe plan.3.4. Metoda forŃelor seismice statice echivalente 6.3. Calculul eforturilor secŃionale în pereŃii structurali 6.2.4.2.6.6. RezistenŃa la compresiune şi încovoiere a pereŃilor din zidărie confinată 6.1.6. Calculul deplasărilor laterale în planul peretelui 6.2.1.1.4.1.4.1.6. RezistenŃa la lunecare în rost orizontal pentru solicitări seismice 6.1. RezistenŃa de proiectare a pereŃilor supuşi la încovoiere perpendicular pe planul median 6.6.3.6.6.1. Calculul forŃelor seismice orizontale pentru ansamblul clădirii 6.3.4.2.4.5.3.2.3.3. Excentricitate din forŃele orizontale perpendiculare pe plan 6.3. Calculul structurilor cu pereŃi din zidărie la forŃe orizontale.4. 6.4.6.1. betonului şi armăturii.4.2.2.6.4.6.2. RezistenŃa la forŃă tăietoare a pereŃilor din zidărie confinată şi armată în rosturile orizontale (ZC+AR) 6.CondiŃii generale de calcul 6.2.1.3.2.6.4. RezistenŃa la compresiune a pereŃilor din zidărie confinată (ZC) şi zidărie cu inimă armată (ZIA) 6.6.2.6.3.2.2.1. Ipoteze de calcul 6.6.2.1.6.1.2.8.2. Calculul rezistenŃei de proiectare a pereŃilor din zidărie 6.4. 6.1. RezistenŃa la compresiune şi încovoiere a pereŃilor din zidărie cu inimă armată 6. RezistenŃa la compresiune locală sub efectul încărcărilor concentrate 6.3. RezistenŃa la forŃă tăietoare a pereŃilor din zidărie confinată 6.1. Verificarea cerinŃei de rezistenŃă pentru solicitările în planul peretelui 5 .1.1.2.1. RezistenŃa de proiectare la compresiune a pereŃilor structurali 6.5.3. RezistenŃe unitare de proiectare ale zidăriei.4.1.1.2.1. RezistenŃa de proiectare la cedare pe secŃiune înclinată 6.4.6.2.4.7.6.1. Modelul de calcul 6.6.6.3.6.3.6.1.2.3. 6.6.1. RezistenŃa de proiectare a riglelor de cuplare 6.1. RezistenŃa la lunecare în rost orizontal pentru solicitări neseismice 6. Metode de calcul la forŃe seismice orizontale 6.Metoda de calcul 6. RezistenŃa de proiectare la compresiune şi încovoiere a pereŃilor structurali 6. RezistenŃa de proiectare la forŃă tăietoare a pereŃilor structurali 6.Caracteristici geometrice ale secŃiunii orizontale a peretelui 6.6.2.2. Verificarea cerinŃei de rezistenŃă 6. RezistenŃa la lunecare în rost orizontal 6.4.8.6. 6.Modelul de calcul.5.6. Calculul planşeelor 6. 6.6.3. Verificarea siguranŃei clădirilor cu pereŃi structurali din zidărie 6. Modelul de calcul pentru forŃe seismice orizontale.CondiŃii generale de calcul 6.6.1.6.6. RezistenŃa la forŃa de lunecare verticală asociată încovoierii peretelui 6.5.1.

3. Perioada de priză 8.Prepararea mortarelor şi betoanelor la şantier.2.Aditivi 8.2.RezistenŃa la compresiune a mortarelor 8. 7.8. Prevederi referitoare la stâlpişorii de beton armat 7.1.1.1. Socluri 7.1. PereŃi de subsol 7. Prevederi constructive privind suprastructura.1.2.3.1.2.1.1.3.8.1.2.3. Prevederi constructive referitoare la planşee 7.4. Prevederi specifice elementele de confinare din beton armat 7. PREVEDERI CONSTRUCTIVE PENTRU CLĂDIRI DIN ZIDĂRIE 7.1.1. Prevederi constructive privind infrastructura 7. Metode şi timp de preparare 8. HidroizolaŃii la infrastructură 7.Utilizarea apei calde la preparare 6 .2. FundaŃii 7.2.2.2. Acceptare.1.1.2.2.1.3.2.2.3.2. Planşee la infrastructură . Prevederi specifice pentru clădiri cu pereŃi structurali de zidărie nearmată (ZNA) 7.2.3.ConŃinut de clor 8.1.1.3.3.5.2. Materiale pentru structură 7. GeneralităŃi 8.2.2. Verificarea cerinŃei de ductilitate CAPITOLUL 7.3. SecŃiuni de zidărie slăbite prin goluri şi şlituri.2.2. Prevederi constructive pentru elementele nestructurale din zidărie 7.2.4.1. manipulare si depozitarea materialelor 8.3.EXECUłIA CONSTRUCłIILOR DIN ZIDĂRIE 8.1. Dozare 8. Prevederi referitoare la buiandrugi şi rigle de cuplare 7.1. Prevederi generale 7. 7.3.2.1.Prepararea materialelor 8.2.3.3.1. Prevederi generale pentru clădiri cu pereŃi structurali de zidărie 7.4.2.1.1.3.7.2.2.3.2. Prevederi generale 7.3.3. Verificarea cerinŃei de rezistenŃă pentru planşee 6.8.1.1.1.1. Armarea zidăriei în rosturile orizontale 7.1.8. Prevederi constructive pentru pereŃii exteriori nestructurali (de faŃadă).2.3.6.2.2. 7.8.2.3.2. Verificarea cerinŃei de rigiditate 6.2.2.1.1.3. Verificarea cerinŃei de rezistenŃă pentru solicitări perpendiculare pe plan 6.3.2. 7.1. PereŃi de subsol din beton simplu 7.3.3.6. Verificarea cerinŃei de stabilitate 6. Prevederi specifice pentru construcŃii cu pereŃi de zidărie cu inimă armată (ZIA).3.2.1.2. Prevederi specifice pentru pereŃii interiori nestructurali 7.2.2. Prevederi specifice elemente de zidărie care lucrează în consolă 8. Armături 8.2. Materiale 8.1. 7.2.2. Prevederi constructive referitoare la centuri 7.1.4.1. Generalitati 8.

Rosturi de mortar care permit deplasări 8. CONTROLUL PROIECTARII SI EXECUTIEI CONSTRUCTIILOR DIN ZIDARIE 9.4. Legăturile pereŃilor 8. Zidărie confinată 8.2.1. Rostuirea în timpul execuŃiei zidăriei 8. Controlul executiei 9.3. ANEXA A 1.2. InălŃimea zidăriei 8.6.Verificari de efectuat la receptia preliminara a obiectului. Abateri limită 8.3.5.3. PereŃi dubli cu beton armat de umplutură (zidărie cu inimă armată) 8.2. Incărcarea zidăriei 8. Rosturi . Executarea zidăriilor 8.3.1.4.GeneralităŃi 8. Repartizarea forŃei seismice în elevaŃie 7 .2. Verificari de efectuat pe parcursul executarii lucrarilor. 9.3.3. Valorile coeficientului seismic cs 2. Rostuire la zidărie existentă 8. Verificari de efectuat la incheierea fazei de lucru.3.2.5. 9.4.GeneralităŃi 8.4.3. Utilizarea mortarelor predozate 8.1. TiranŃi din oŃel şi accesorii 9.3.2.6.2. GeneralităŃi 8.4.6.3.2.4.4. ProtecŃia împotriva îngheŃului 8.2.8.4.4.2.2.4.5.4.2.1.1. 8.2. Controlul proiectarii 9.2.4.4. Montarea armăturilor 8. ProtecŃia zidăriei 8.3.3.1.4.4.6.2.3.6. ProtecŃia zidăriei nou executate 8.2. Alte detalii de execuŃie 8.6.

calculul şi detalierea constructivă pentru: • • clădiri cu pereŃi structurali din zidărie. 8 . realizate cu următoarele tipuri de alcătuire.1. cele privind izolarea termică şi acustică. executată cu elemente pentru zidărie cu forme speciale şi zidăria precomprimată nu fac obiectul prezentului Cod. Domeniul de utilizare şi scopul Codului (1) Codul de proiectare pentru structuri din zidărie.1. proiectantul poate adopta măsuri suplimentare pentru obŃinerea unor niveluri de asigurare superioare. industriale şi agrozootehnice sau ale părŃilor acestora. stabilitate. prin tema de proiectare. Alte cerinŃe. De asemenea nu face obiectul prezentului Cod zidăria executată cu elemente pentru zidărie recuperate din demolări. indicativ CR6 stabileşte cerinŃele şi condiŃiile minime pentru alegerea materialelor. • zidărie cu inimă armată (ZIA). aliniat prevederilor standardului SR EN 1996-1-2. (5) Nivelurile de siguranŃă rezultate din calculul şi prevederile constructive acest Cod constituie niveluri minime de calitate în sensul Legii nr. Zidăria armată vertical şi orizontal. nu constituie obiectul acestei părŃi a Codului. (4) Prezentul Cod nu conŃine prevederi referitoare la rezistenŃa la foc a părŃilor/elementelor de construcŃie din zidărie. (3) Codul se referă numai la cerinŃele de rezistenŃă.: • zidărie simplă/nearmată (ZNA).1 Tipuri de alcătuire pentru pereŃi din zidărie armată (a) Zidărie confinată (b) Zidărie cu inima armată NOTĂ.10/1995. de exemplu. definite la 1.CAPITOLUL 1. PREVEDERI GENERALE 1. Figura 1. La solicitarea investitorului. Aceste prevederi vor face obiectul unui volum separat. pereŃi de zidărie înrămată în cadre din beton armat/oŃel (ZIC) şi pereŃi nestructurali din zidărie pentru toate tipurile de clădiri. (2) Prevederile Codului vor fi utilizate pentru proiectarea clădirilor civile. rigiditate şi ductilitate ale tuturor părŃilor/elementelor de construcŃie din zidărie precum şi la durabilitatea acestora.3. • zidărie confinată şi armată în rosturile orizontale (ZC+AR). Se recomandă ca aceste măsuri să fie adoptate pe baza unei analize de tip "cost-beneficiu" care să Ńină seama de costul total probabil al construcŃiei pe durata de exploatare prevăzută prin tema de proiectare. • zidărie confinată (ZC).

prevederile Codului au numai caracter orientativ. ateliere. În cazul clădirilor cu alcătuiri neuzuale sau care sunt destinate unor funcŃiuni speciale. . satisfac cerinŃele specifice pentru zidăriile din zonele seismice date în prezentul Cod şi în Codul P100-1. coşurile de fum. Pentru simplificarea redactării. conformitatea cu normele europene este recunoscută prin existenŃa marcajului CE.00 m) pentru săli de gimnastică. clădiri tip "hală/sală" cu deschideri şi înălŃimi moderate (de regulă. (12) Prevederile prezentului Cod vor fi aplicate numai dacă condiŃiile de calitate şi valorile caracteristicilor mecanice de rezistenŃă şi deformabilitate ale materialelor componente şi ale zidăriilor realizate cu acestea sunt stabilite din următoarelor categorii de informaŃii: 9 .00 m şi înălŃimi de 6. zidurile de sprijin. (10) Prevederile Codului se aplică numai structurilor şi părŃilor/elementelor de construcŃie din zidărie realizate cu elemente pentru zidărie şi/sau cu mortare. care îndeplinesc următoarele două condiŃii: • sunt conforme cu normele europene asimilate ca norme naŃionale (SR EN) şi cu Anexele NaŃionale la acestea. sau cu alte norme din România privitoare la condiŃiile de calitate şi/sau la caracteristicile mecanice (inclusiv cerinŃele de durabilitate). (11) În cazul structurilor şi părŃilor/elementelor de construcŃie executate cu elemente pentru zidărie şi/sau cu mortare. alte clădiri cu funcŃiuni similare (hoteluri. internate. cămine. produse în Ńară sau din import.etc. care nu satisfac una dintre cerinŃele de la (10). creşe. fabricate în Ńară sau din import. În această categorie se vor încadra: arcele.). • (8) Prevederile privind execuŃia lucrărilor sunt tratate în măsura în care este necesar să se indice calitatea materialelor şi a produselor pentru construcŃii şi nivelul calităŃii execuŃiei pe şantier.00 ÷ 8. depozite. (în curs de elaborare). în textul prezentului Cod.00 ÷15. cu deschideri maxime de 9. • NOTĂ. prevederile Codului au caracter orientativ. precum şi planşeele mixte cu corpuri de umplutură ceramice sau din beton. CondiŃiile de calitate şi caracteristicile respective se referă la elemente şi/sau mortare considerate individual precum şi la zidăriile executate cu acestea. zidării care se încarcă prematur. clădiri pentru învăŃământ şi ocrotirea sănătăŃii. acest document va fi denumit precurtat Codul de practică. clădiri agrozootehnice. etc) vor fi menŃionate obligatoriu în documentaŃie (planuri. alte tipuri de clădiri social-culturale care nu necesită spaŃii libere mari şi care au funcŃiuni în general fixe (nu sunt susceptibile de a suferi transformări majore în timpul exploatării). Notă. (7) Structurile cu pereŃi din zidărie sunt folosite în mod curent pentru: • clădiri etajate cu înălŃime până la P+4E inclusiv: locuinŃe. prin care vor fi stabilite domeniile şi condiŃiile tehnice de folosire. etc. cerute pentru respectarea ipotezelor avute în vedere la proiectare. caiete de sarcini. rezervoarele. industriale şi agrozootehnice enumerate la (7). moteluri. Aceste elemente şi mortare vor fi utilizate numai pe baza unui agrement tehnic eliberat de autorităŃile competente din România. etc. (9) CondiŃiile speciale pentru execuŃia lucrărilor în situaŃii particulare (condiŃii de temperaturi extreme.(6) Prevederile prezentului Cod referitoare la proiectare clădirilor cu structuri din zidărie şi a tuturor părŃilor/elementelor de construcŃie din zidărie se vor aplica numai pentru clădirilor civile. specificaŃii) în conformitate cu prevederile Codului de practică privind executarea şi urmărirea execuŃiei lucrărilor de zidărie.

la dimensionarea şi la detalierea constructivă a clădirilor din zidărie şi a elementelor acestora. valori medii sau caracteristice. 1. se vor folosi valorile forfetare ale caracteristicilor mecanice ale materialelor componente şi ale zidăriei stabilite prin prezentul Cod. elemente având valori apropiate ale dimensiunilor.• • • • • încercări efectuate de producător. prevederile Codului vor fi completate cu cele ale reglementărilor specifice privitoare la alcătuirea de ansamblu. în laboratoare recunoscute din Ńară sau din străinătate. informaŃii existente într-o bază de date recunoscută din străinătate pentru produse similare.1 şi SR EN 771-4 şi cu procedeele menŃionate în acestea. date relevante din agrementele tehnice eliberate de autorităŃile competente din România pe baza testelor efectuate conform standardelor europene adoptate în România (SR EN). testate conform standardelor europene (EN). actualizate pe baza testelor efectuate conform standardelor europene adoptate în România (SR EN). pentru proiectarea clădirilor cu structuri şi/sau părŃi/elemente de construcŃie din zidărie. se va face numai în următoarele condiŃii: • • • este cunoscută metodologia de testare şi de interpretare a rezultatelor: de exemplu. furnizorul (importator/producător) confirmă că produsul respectiv are proprietăŃi similare/identice cu cel încercat în ceea ce priveşte materiă primă. volumului de goluri.2.. şi care sunt puse în operă. în condiŃii de calitate similare cu nivelul mediu al manoperei din România. alcătuite cu materiale care satisfac cele două condiŃii de la (10). efectuate în cadrul unui proiect sau existente într-o bază de date din străinătate. în laboratoare recunoscute. (2) Pentru proiectarea părŃilor de construcŃie din alte materiale (beton armat. aceiaşi profilaŃie a feŃelor verticale de capăt (în cazul elementelor cu îmbinări tip "nut şi feder"). compoziŃia şi procedeul tehnologic de producŃie. este precizat tipul încercărilor şi al datelor furnizate de încercări: încercări statice/cvasistatice/dinamice. informaŃii existente în baza de date naŃională. aşa cum se menŃionează la (12). în cazul unor proiecte concrete.5 Documente normative de referinŃă (3) În cazul clădirilor situate pe terenuri de fundare dificile. etc. (14) În cazul elementelor pentru zidărie. (15) În lipsa datelor fundamentate ştiinŃific. lemn) se vor folosi reglementările specifice enumerate la 1. grosimii pereŃilor interiori şi exteriori ai elementelor cu goluri verticale. încercări efectuate conform standardelor europene (EN) pentru produse similare. 10 . obŃinute din una dintre sursele menŃionate la (12) în condiŃiile de la (13) şi (14). conform cerinŃelor standardelor SR EN 771. metal. de exemplu. conformitatea / neconformitatea cu procedeele stabilite prin SR EN. etc. (13) Folosirea datelor stabilite prin încercări. prin produse similare se înŃeleg. RelaŃia cu alte norme (1) Codul tratează prevederile speciale relative la proiectarea seismică a clădirilor cu pereŃi structurali din zidărie şi a elementelor nestructurale din zidărie în corelare cu prevederile din Codul de proiectare seismică P100-1. de regulă.

Zidărie confinată şi armată în rosturile orizontale (ZC+AR): zidărie confinată (ZC) la care. 11 .de dimensiunea unui bob de mazăre .2. cu legături mecanice între straturi. zidăria cu inimă armată. Amestecul se realizează cu o consistenŃă redusă .şi apă. Mortare. turnate după executarea zidăriei. sunt prevăzute armături în cantităŃi suficiente. Elementele de confinare şi armăturile prevăzute constructiv. nu vor luate în considerare pentru preluarea solicitărilor verticale şi seismice Zidărie confinată (ZC): zidărie prevăzută cu elemente pentru confinare din beton armat pe verticală (stâlpişori) şi pe orizontală (centuri). executată după turnarea betonului/montarea cadrului metalic. ale cărui caracteristici rezultate sunt în funcŃie de proporŃiile stabilite ale constituenŃilor (concept de reŃetă). Zidărie înrămată în cadre (ZIC): zidărie alcătuită din unul sau mai multe straturi de zidărie. cu sau fără legături mecanice între straturi şi la care cele trei componente conlucrează pentru preluarea tuturor categoriilor de solicitări. Tipuri de zidării • Zidărie simplă/nearmată (ZNA): zidărie care nu conŃine suficientă armătură pentru a putea fi considerată zidărie armată . mortar de reŃetă pentru zidărie: mortar produs conform proporŃiilor predeterminate. alcătuite din liant. din oŃel sau din alte materiale cu rezistenŃă semnificativă la întindere.3. mortar pentru zidărie pentru utilizare generală (G) : mortar pentru zidărie fără caracteristici speciale. DefiniŃii principale 1. pietriş monogranular . zidăria confinată şi armată în rosturile orizontale. • • • • 1. înrămată într-un cadru de beton armat/oŃel.3.cum sunt zidăria confinată. nisip. în rosturile orizontale.1. conform prezentului Cod.tasare de circa 20 ÷ 25 cm pe conul etalon de 30 cm înălŃime. Zidărie cu inimă armată (ZIA): zidărie alcătuită din două straturi de zidărie paralele având spaŃiul dintre ele umplut cu beton armat sau cu mortar-beton (grout) armat.3.1. nisip şi apă sunt definite de SR EN 998-2 prin: • ConcepŃie mortar performant pentru zidărie: mortar a cărui compoziŃie şi metodă de obŃinere este aleasă de producător în vederea obŃinerii caracteristicilor specificate (concept de performanŃă). în scopul creşterii rezistenŃei la forŃă tăietoare şi a ductilităŃii peretelui. Mortarele pentru zidărie. mortar pentru zidărie pentru straturi subŃiri (T) : mortar performant pentru zidărie cu dimensiunea maximă a agregatelor mai mică sau egală cu o valoare indicată - • Caracteristici şi utilizare: - • Mortar-beton (grout): amestec de ciment.

• Perete înrămat: perete înglobat într-un cadru de beton armat/oŃel. dar care preiau forŃele orizontale care acŃionează în planul lor. încărcările perpendiculare pe plan din acŃiunea oamenilor sau a cutremurului. pereŃii paraleli cu direcŃia elementelor principale ale planşeului. suprimarea în timpul exploatării clădirii sau crearea de goluri de uşi/ferestre într-un perete înrămat se va face numai pe baza unei justificări prin calcul (expertiză tehnică) şi cu măsuri constructive adecvate. Element pentru zidărie categoria I: element pentru zidărie pentru care probabilitatea de a nu atinge rezistenŃa medie/caracteristică la compresiune declarată este ≤ 5%.2. • • • • • 1. contribuie la rigiditatea laterală a clădirii şi la disiparea energiei seismice.3. • Perete de rigidizare: perete dispus perpendicular pe un alt perete. greutatea proprie. PereŃi din zidărie • Perete structural: perete destinat să reziste forŃelor verticale şi orizontale care acŃionează. RezistenŃa caracteristică la compresiune a elementului: rezistenŃa la compresiune corespunzătoare fractilului de 5% al distribuŃiei statistice a rezistenŃei la compresiune. cu care conlucrează la preluarea forŃelor verticale şi orizontale şi contribuie la asigurarea stabilităŃii acestuia. 3 şi 4. PereŃii de zidărie care îndeplinesc condiŃiile geometrice minime date la par.3. sunt "pereŃi structurali" şi vor fi calculaŃi şi alcătuiŃi conform prevederilor din prezentul Cod. în anumite condiŃii. RezistenŃa standardizată la compresiune a elementului : rezistenŃa la compresiune a elementelor pentru zidărie transformată în rezistenŃa echivalentă a unui element "uscat în aer" cu lăŃimea de 100 mm şi înălŃimea de 100 mm. care nu sunt încărcaŃi direct cu forŃe verticale.5. rezistenŃa medie la compresiune) pe care producătorul are convingerea că o poate atinge având în vedere precizia încercărilor şi variabilitatea procesului de producŃie. În cazul clădirilor cu planşee care descarcă pe o singură direcŃie. sunt denumiŃi şi pereŃi de contravântuire.1. • Perete nestructural: perete care nu face parte din structura principală a construcŃiei. Peretele nestructural va fi proiectat pentru a prelua următoarele încărcări: greutatea proprie. în planul său. care nu face parte din structura principală dar care.3. Element pentru zidărie categoria II: element pentru zidărie care nu îndeplineşte nivelul de încredere al elementelor pentru zidărie categoria I . greutatea obiectelor suspendate 12 .4. greutatea obiectelor suspendate pe perete. Elemente pentru zidărie • Valoare declarată : valoarea unei caracteristici a elementului (de exemplu. care au continuitate până la fundaŃii şi care sunt executaŃi din materialele menŃionate la Cap. în principal. RezistenŃa medie la compresiune a elementului: media aritmetică a rezistenŃelor la compresiune ale elementelor. Acest tip de perete va fi proiectat pentru a prelua solicitările provenite din interacŃiunea cu cadrul în situaŃia de proiectare seismică. acest tip de perete poate fi suprimat fără să prejudicieze integritatea restului structurii.

NotaŃii Simbolurile specifice.3.1.(1).(1).4.1.8.(3).1.(1).2.3.1.2.1.3. (4).(4).2.I) →6.6.2.3.(6). Ab aria pe care se aplică forŃa concentrată →6. C clasa de rezistenŃă la compresiune a betonului →3.(2).(1).2.4.(1).2. ehm excentricitatea la 1/2 din înălŃimea peretelui. Az. Asw aria armăturilor din rosturile orizontale pentru preluarea forŃei tăietoare →6.1.(1).6. dRG distanŃa între centrul de greutate al planşeului (G) şi centrul de rigiditate (R) →6.2.6. Azc aria zonei comprimate la compresiune excentrică pentru un perete de ZNA →6. 13 . dată de încărcările perpendiculare pe perete →6. utilizate în acest Cod pentru structuri din zidărie sunt: a1 distanŃa de la capătul peretelui până la cea mai apropiată extremitate a reazemului care transmite forŃa verticală →6. Apl aria planşeului unui etaj→5. dată de încărcările perpendiculare pe perete →6.2.(3).2..6.(1).1.. 1.1.(2) As aria de armătură întinsă din stâlpişori →6. a cutremurului şi a vântului (în cazul panourilor de faŃadă). emk excentricitatea finală la 1/2 din înălŃimea peretelui →6.3.3. Aw aria secŃiunii orizontale a peretelui → .2. Eb modul de elasticitate longitudinal al betonului →4.(7).2.(2).4.1.(3).3.1.(1).2.6.6.1.1.1.6.2. unităŃi de măsură în Sistemul InternaŃional (SI) 1.(2) bactiv lăŃimea activă a tălpii unui element compus (L.(2). Dp lungimea diagonalei panoului de zidărie înrămată într-un cadru de beton armat/oŃel ea excentricitatea accidentală a forŃelor verticale →6.2. Ez modul de elasticitate longitudinal secant de scurtă durată al zidăriei simple →4.3. dpilastru distanŃa între axele pilaştrilor de rigidizare →6.2.(1).6.6.6.(1).2. NotaŃii.(1).2.4.2..6.2.net aria netă totală a pereŃilor pe una din direcŃiile principale ale clădirii →5.2.3. Aasc aria armăturii din stâlpişorul comprimat →6..3.6.2.1.2.6.1.3. ei excentricitatea de calcul în raport cu planul peretelui →6.1.2..1.3.2. di (i=1. as aria armăturii /unitatea de lungime din stratul median al ZIA →6.3.1.1. Abc aria betonului comprimat dintr-un stâlpişor →6.6. ag valoarea de proiectare a acceleraŃiei seismice a terenului →5.2.5.2.2. A aria secŃiunii transversale a unui element →6. dependente de material.2) excentricitatea de aplicare a încărcărilor din planşee pe un perete →6.6.6. dp lăŃimea diagonalei active a panoului de zidărie înrămată dr deplasarea relativă de nivel a clădirii →6. ei0 excentricitatea datorată încărcărilor verticale aplicate peste nivelul de calcul al unui perete →6.1.2.(1)..1.(1).2.- încărcările perpendiculare pe plan din acŃiunea oamenilor.T.(4).4(5).(6).2.2.2. ehi excentricitatea la partea superioară/inferioară a peretelui.1. Aef aria peretelui efectiv încărcată cu forŃa concentrată →6. ek excentricitatea datorată curgerii lente→6.4.

2..1.3.1..1.5.1.1. fbo rezistenŃa unitară de aderenŃă a armăturii→4.(6)..3.1. fbh rezistenŃa unitară la compresiune standardizată a elementelor pentru zidărie paralel cu faŃa rostului orizontal.2.1.(6)...1.1..3. fvd rezistenŃa unitară de proiectare la forfecare a zidăriei →4.4(1).3.3..(2).(1). fxd2 rezistenŃa unitară de proiectare a zidăriei la încovoiere perpendicular pe rosturile orizontale→4.2. fkh rezistenŃa unitară caracteristică la compresiune a zidăriei paralel cu faŃa rostului orizontal.1.6.4.2 (1).1. 14 .1.(1).(2).1. fvk0 rezistenŃa unitară caracteristică la forfecare sub efort de compresiune nul a zidăriei →3.(1)..1.1(1).3.3. fbok rezistenŃa unitară caracteristică de aderenŃă a armăturii →4. fysd rezistenŃa unitară de proiectare a armăturilor din rosturile orizontale ale zidăriei →6.1. fx1 rezistenŃa unitară la încovoiere a zidăriei după un plan de rupere paralel cu rosturile orizontale →4.3.1.1.3.1. fy limita de elasticitate a oŃelului → .(3).1.1.EZC(ZIA) modul de elasticitate longitudinal al zidăriei confinate/zidăriei cu inimă armată →4.3.2.1.(5). fxk2 rezistenŃa unitară caracteristică a zidăriei la încovoiere perpendicular pe rosturile orizontale →4. Ez.ld modul de elasticitate longitudinal de lungă durată al zidăriei simple →4. fb rezistenŃa unitară la compresiune standardizată a elementelor pentru zidărie normal pe faŃa rostului orizontal →3.1. fdh rezistenŃa unitară de proiectare la compresiune a zidăriei paralel cu faŃa rostului orizontal.3..2.1. coeficient de corecŃie pentru rezistenŃa unitară caracteristică la compresiune a zidăriei fδ →4.(1).1.4.3.1.. fvk rezistenŃa unitară caracteristică la forfecare a zidăriei →4. fd rezistenŃa unitară de proiectare la compresiune a zidăriei →4.(5) fcd* valoarea de bază a rezistenŃei de proiectare la compresiune a betonului →6.1.. în planul peretelui →3..6.1.(1).1. normal pe faŃa rostului orizontal →4.1.1. fm rezistenŃa unitară medie la compresiune a mortarului → 3. fvd0 rezistenŃa unitară de proiectare la forfecare sub efort de compresiune nul a zidăriei →6.(4)..1.6..1.(8). fmbk rezistenŃa unitară caracteristică la compresiune a mortar-betonului (groutului) din stratul median al pereŃilor din zidărie cu inimă armată→3.1.3. fyd rezistenŃa unitară de proiectare a armăturii din stâlpişori/stratul median al ZIA →6.2...(7).3.1.3.1.1.3.1.(3).2..(2).. în planul peretelui → . fcd rezistenŃa de proiectare la compresiune a betonului → 6..(2).3.1.1.2 (1).2.6.1.4. fx2 rezistenŃa unitară la încovoiere a zidăriei după un plan de rupere perpendicular pe rosturile orizontale →4.1. fxd1 rezistenŃa unitară de proiectare a zidăriei la încovoiere paralel cu rosturile orizontale →4.2.1. fxk1 rezistenŃa unitară caracteristică a zidăriei la încovoiere paralel cu rosturile orizontale →4. fk rezistenŃa unitară caracteristică la compresiune a zidăriei →4. în planul peretelui → .1. fmed rezistenŃa unitară medie la compresiune a elementelor pentru zidărie.(5) fck rezistenŃa unitară caracteristică la compresiune a betonului →3.1.1.2 (1).(1).1.2.6.2 (1).3.(7).1.1.1.

(1). lw lungimea secŃiunii orizontale a unui perete →6.2.2.1.3.(6). Iz momentul de inerŃie al secŃiunii de zidărie confinată →4.2.1. dată de forŃa Sniv în secŃiunea de reazem a planşeului pe peretele "i"→6.1.3.2.(5).1.2. Ii momentul de inerŃie al secŃiunii ideale a peretelui →6.2.2.2.1. GZC(ZIA) modulul de elasticitate transversal al zidăriei confinate/zidăriei cu inimă armată →4. L dimensiunea clădirii perpendicular pe direcŃia forŃei seismice de proiectare →5.5.2.(5).6. K constantă referitoare la rezistenŃa caracteristică la compresiune a zidăriei →4. Fbp . lmin lăŃimea minimă a spaletului de zidărie la o secŃiune compusă→5. FRd(zic) rezistenŃa de proiectarea a panoului de zidărie înrămată →6.8.5.1.2. FEd(zic) forŃa axială din diagonala comprimată a panoului de zidărie înrămată corespunzătoare acŃiunii seismice de proiectare →6. htot înălŃimea totală a peretelui structural →6.2.(5).6.6.(5). h înălŃimea liberă a peretelui→6.3.3.Fb .1.2.6.2.2. lp lungimea panoului de zidărie înrămată →6.(2).2.3.6. lc lungimea zonei comprimate a peretelui pentru calculul rezistenŃei la forŃă tăietoare →6.2.(2).2.forŃa tăietoare de bază din acŃiunea seismică pentru o clădire →6.3. FRd1(zic) rezistenŃa de rupere prin lunecare din forŃă tăietoare în rosturile orizontale a panoului de zidărie înrămată→6. Lc deschiderea unei console de beton încastrată în zidărie →5.et forŃa de lunecare verticală între inima şi talpa unui perete compus pe înălŃimea etajului →6.(3).(5) Ist valoarea medie a momentelor de inerŃie ale stâlpilor care mărginesc panoul de zidărie de umplutură →6. Ho înălŃimea peretelui de la bază până la nivelul la care se aplică forŃa concentrată →6.6.(1).3.6.2.3.(6). Ib momentul de inerŃie al secŃiunii de beton a elementelor pentru confinare →4.3.3.2.1.5(6).3. hgol înălŃimea golului din zidărie →5.6.5.(6).2.3.(1).1.(1). mp masa proeminenŃei peste ultimul nivel al unei clădirii →6.3.(2).1. ls distanŃa între centrele de greutate ale stâlpişorilor de la extremităŃile unui perete de zidărie →6.(1).4.(2). Fi reacŃiunea orizontală.5.6.(2).6.3.6.2.(1).2.(6).(3).1(2).3.6.(1).3. hef înălŃimea efectivă a peretelui →6.5.(2).2.1.1.(4). hp înălŃimea panoului de zidărie înrămată →6.(3).(3).1. Lef lungimea efectivă de preluare a forŃei concentrate →6.1. FRd2 (zic) rezistenŃa de rupere la strivire a diagonalei comprimate a panoului de zidărie înrămată→6. het înălŃimea etajului →5.1.6.(1).(1).2.5. Gz modulul de elasticitate transversal al zidăriei simple →4.2. m masa totală a clădirii supusă acŃiunii seismice →6. 15 .(2).forŃa tăietoare de bază din acŃiunea seismică pentru o proeminenŃă peste ultimul nivel al unei clădirii →6.(7).5.6.5. FRd3(zic) rezistenŃa de rupere prin fisurare în lungul diagonalei comprimate a panoului de zidărie înrămată→6.5. Lv.1.1.1.1.2.2.

4. tL grosimea peretelui în secŃiunea în care se calculează rezistenŃa la lunecare verticală →6.3.3.(2).6.2.2.1.6.4. MExd2 valoarea de proiectare a momentului încovoietor în plan perpendicular pe rosturile orizontale din încărcări seismice→6.6.(4).(2).(6). Si momentul static al secŃiunii ideale a tălpii unui perete compus →6. MRxd1 rezistenŃa de proiectare la încovoiere a peretelui în plan paralel cu rosturile orizontale →6.(6).(4).2.4.6.5.2 (1).2.1. MRxd2 rezistenŃa de proiectare la încovoiere a peretelui în plan perpendicular pe rosturile orizontale→6. 16 .2.2.1.3.3.5.1.6.1.2.6.2.3.1.2.(6).2.3.2.(3).1. ph încărcarea orizontală uniform distribuită perpendicular pe o fâşie de perete →6.6. te grosimea pereŃilor exteriori ai elementelor pentru zidărie cu goluri verticale →3. nech factor de echivalenŃă între zidărie şi beton →6.5.3.(1) .1. q factorul de comportare conform P100-1 →6.(1).M** rezistenŃa medie la compresiune a mortarului (marca) N/mm2 → 3.1. Mhm momentul încovoietor la mijlocul înălŃimii peretelui dat de încărcarea orizontală uniform distribuită ph →6.8.6.4.6.2.(1). NSd valoarea de proiectare a forŃei axiale pe perete→6.(6).(4).(1).2.2. dat de încărcarea orizontală uniform distribuită ph →6.6.(4).(4).(1).(2). MSd valoarea de proiectare a momentului încovoietor în planul peretelui.(1) p% densitatea pereŃilor structurali raportată la aria planşeului →5. NEd valoarea de proiectare a forŃei axiale pe perete în gruparea seismică →6.6.(5).2.2.3.3.3. MExd1 valoarea de proiectare a momentului încovoietor în plan paralel cu rosturile orizontale din încărcări seismice →6.1.(5).3.1. MX1÷MX5 clase de expunere la condiŃiile de mediu →4.(1).(1).4.1.6.2. MRd rezistenŃa de proiectare la încovoiere în planul peretelui→6.i) rezistenŃa de proiectare la încovoiere cu forŃă axială a secŃiunii ideale de zidărie nearmată →6.(4).3.6.3.2. Minf momentul încovoietor în secŃiunea de la baza etajului pentru care se calculează lunecarea verticală →6. din încărcări neseismice →6.(2).(4) tf grosimea unei tălpi a peretelui cu secŃiune compusă (I.2.1.(1).L) →6.1.4.(3). MSxd2 valoarea de proiectare a momentului încovoietor în plan perpendicular pe rosturile orizontale din încărcări neseismice →6.2.(4). s distanŃa pe verticală între armăturile din rosturile orizontale (Asw) →6.2.3.(2).T. NRd(l) rezistenŃa de proiectare la forŃă axială pe unitatea de lungime a peretelui dreptunghiular →6.2. nniv numărul de niveluri peste secŃiunea de încastrare a pereŃilor structurali →5.1. Mhi momentul încovoietor la nivelul planşeului.2.2. MRd (zna. pmax/min valorile extreme ale forŃei sesimice aplicată la nivelul unui planşeu →6.4. MSxd1 valoarea de proiectare a momentului încovoietor în plan paralel cu rosturile orizontale din încărcări neseismice →6.2.1. NRd rezistenŃa de proiectare a peretelui la forŃă axială →6.1.8.2.3. ti grosimea pereŃilor interiori ai elementelor pentru zidărie cu goluri verticale →3.(5).2.(6).1. MRd(As) rezistenŃa de proiectare la încovoiere corespunzătoare armăturilor din stâlpişori →6.4. Sniv forŃa seismică de proiectare aplicată la nivelul unui planşeu →6.5. t grosimea peretelui de zidărie →5.

4.(3) 17 .3.6.4.8.1.2.3. yG distanŃa de la centrul de greutate până la faŃa cea mai comprimată a unui perete din ZNA →6.3. β coeficient de majorare pentru încărcările concentrate →6.(3). ySC distanŃa de la fibra cea mai comprimată la limita sâmburelui central a unui perete din ZNA →6.6.3.1. VRd2 rezistenŃa de proiectare la forfecare a armăturii din stâlpişorul comprimat →6.6.(1) γmt coeficient parŃial de siguranŃă la întindere pentru betonul/mortar-betonul din stratul median al ZIA → 3.3. α coeficient pentru calculul forŃei de rupere prin lunecare în rost pentru panourile de zidărie înrămată →6.3.tm grosimea stratului median al peretelui din zidărie armată→6.4.(2). VRdz rezistenŃa de proiectare la forŃă tăietoare a zidăriei peretelui cu inimă armată →6.4.8.5. VRd1 rezistenŃa de proiectare la forŃă tăietoare a panoului de zidărie confinată →6.1.3.(1).3. VEd Ww modulul de rezistenŃă a peretelui →6. VSd forŃa tăietoare de proiectare→6. xRd adâncimea zonei comprimate la încovoiere cu forŃă axială pentru peretele dreptunghiular din ZNA →6.(2).4.3. tz grosimea totală a straturilor exterioare de zidărie la ZIA →6.3.6. xconvadâncimea convenŃională a blocului eforturilor de compresiune la încovoiere cu forŃă axială pentru ZIA →6. tp grosimea panoului de zidărie înrămată →6.(1).6.3.1.6.4.6.1.(1).2.6.6.2.3. T clasa de consistenŃă a betonului →3. αts coeficient de dilatare termică al oŃelului→3.2. xmax adâncimea maximă a zonei comprimate la încovoiere cu forŃă axială pentru zidăria confinată→6.2.5.(6).(7).1.(1).3.6.(2).3.(5).1.3.(3).6.2. VRdi capacitatea de rezistenŃă la forŃă tăietoare a unui montant al peretelui "i" →6.(3).6.2. x adâncimea zonei comprimate la încovoiere cu forŃă axială rezultată din ipoteza secŃiunilor plane →6.6.5. VRd rezistenŃa de proiectare la forŃă tăietoare→6.(2).(7).(6).2.4.(1).2. VR capacitatea de rezistenŃă la forŃă tăietoare a clădirii pe direcŃia de calcul →6.3.1. VRdb rezistenŃa de proiectare la forŃă tăietoare a stratului median de beton sau mortar-beton (grout) al peretelui de ZIA →6.6.(1).5.(3).6. VRda rezistenŃa de proiectare la forŃă tăietoare a armăturilor orizontale din stratul median al peretelui de ZIA →6.3.(5).5.(1). valoarea de proiectare a forŃei tăietoare determinată prin calculul în domeniul elastic liniar pentru gruparea seismică de încărcări →6. VLhd capacitatea de rezistenŃă la forŃă de lunecare verticală în pereŃii cu secŃiuni compuse →6.6.6.(5) yzc distanŃa de la centrul al peretelui până la centrul de greutate al zonei comprimate a secŃiunii ideale de zidărie →6.4.(1).5.4. VRd3 rezistenŃa de proiectare a armăturilor din rosturile orizontale ale zidăriei →6.5.2.6. αu/α1 coeficient de suprarezistenŃă al structurilor din zidărie →6.4.(5).3.1. αtz coeficient de dilatare termică al zidăriei → 4.(3).6.6.6.4.(2).(5).(1).6.

3. de torsiune.2. Lista tabelelor 1.(5) 1.3.(6) coeficient pentru calculul valorilor cvasipermanente ale acŃiunilor variabile →2. variaŃia momentului încovoietor într-un perete pe înălŃimea etajului →6.2.(3) εc deformaŃia specifică în beton →6.3.6..(6) Φ diametrul armăturii.2. t/m3 Greutate specifică: kN/m3 Eforturi unitare şi rezistenŃe: N/mm2 (MPa).6. εus deformaŃia specifică ultimă în armătură →6. ψ1 ψ2 coeficient pentru calculul valorilor frecvente ale acŃiunilor variabile → 2. εcu deformaŃia specifică ultimă a betonului →6.γmc coeficient parŃial de siguranŃă la compresiune pentru betonul/mortar-betonul din stratul median al ZIA → 3.1.5.3.1.2. Lista figurilor 1.1.1.2.1.(3). Trimiterile → se referă la primul paragraf din text în care este folosită notaŃia respectivă.(5). kN/m2 Masa: kg.(3).3.6.(1). unghiul cu orizontala a diagonalei panoului de zidărie înrămată→6. ρn factor de reducere a înălŃimii efective pentru peretele rigidizat pe contur ( n = 2÷4) →6.6.3.1.(2).(1).6.-ISO 1000. Φi factor de reducere datorită zvelteŃii la partea superioară şi la baza peretelui →6.3. εm1` deformaŃia specifică a zidăriei la iniŃierea deformaŃiilor plastice (???) εmu deformaŃia specifică ultimă a zidăriei→4.3.(7). kN/m2 (kPa) Momente (încovoietoare.1.1.3. θ NOTĂ.(6).6.5.6.(2). kN/m.1.5.1.3. UnităŃi de măsură (1) În prezentul Cod se utilizează unităŃile din Sistemul InternaŃional (SI). Φ∞ coeficient final de curgere lentă →4.3.(1).4.1. δ coeficient de corecŃie în funcŃie de dimensiuni pentru rezistenŃa standardizată la compresiune a elementelor pentru zidărie →3.6.1. t Masa specifică (densitate) : kg/m3. ρ raportul între ariile în plan ale golurilor de uşi şi ferestre şi ariile plinurilor de zidărie →5. γS coeficient parŃial de siguranŃă pentru oŃel→3.2.1.5.2. (2) Pentru calcule sunt recomandate următoarele unităŃi: • • • • • • • Eforturi şi încărcări: kN.): kNm AcceleraŃii: m/s2 1.3(1).(3).4.1.2.(3).4. Φm factor de reducere datorită zvelteŃei la ⅔ din înălŃimea peretelui →6.1.3.2.2.4.4.(3) γM coeficient parŃial de siguranŃă pentru material →2.1. etc. σd efort unitar normal de compresiune determinat considerând încărcarea verticală uniform distribuită pe toată lungimea peretelui →4.(6).4. Documente normative de referinŃă 18 .4.2.3.2. ∆M εm deformaŃia specifică în zidărie→6.

Elemente pentru zidărie din piatră artificială SR EN 771-6 . Partea 2 Mortare pentru zidărie SR EN 1015-1 .Elemente pentru zidărie de silico-calcar SR EN 771-3 .Elemente pentru zidărie de beton celular autoclavizat SR EN 771-5 . STANDARDE EUROPENE -EN. Partea 11: Determinarea absorbŃiei de apă datorită acŃiunii capilare a elementelor pentru zidărie de beton cu agregate. prin intermediul citării în text.Metode de încercare a mortarelor pentru zidărie – Partea 1 : Determinarea distribuŃiei granulometrice (analiza prin cernere) SR EN 1015-2 .1. Partea 1 : Mortare pentru tencuire şi gletuire SR EN 998-2 .Metode de încercare a mortarelor pentru zidărie. Partea 7: Determinarea absorbŃiei de apă prin fierbere pentru ruperea capilarităŃii elementelor pentru zidărie din argilă arsă SR EN 772-11 . Partea 1: Determinarea rezistenŃei la compresiune SR EN 772-3 .Partea 2: Luarea probelor de mortar din grămadă şi pregătire încercări SR EN 1015-7 .Metode de încercare a elementelor pentru zidărie.SpecificaŃie a mortarelor pentru zidărie. SR EN 772-16 .2.Elemente pentru zidărie din piatră naturală SR EN 679 Determinarea rezistenŃei la compresiune a betonului celular autoclavizat SR EN 772-1 . (2) Pentru documentele normative menŃionate fără dată se aplică prevederile ediŃiilor în vigoare comunicate de MDRT I.(1) Documentele normative date în cele ce urmează conŃin prevederi care.Metode de încercare a elementelor pentru zidărie.asimilate ca standarde române SR-EN I.Partea 7: 19 .Elemente pentru zidărie din beton SR EN 771-4 . Partea 3: Determinarea prin cântărire hidrostatică a volumului net şi a procentului de goluri al elementelor pentru zidărie din argilă arsă SR EN 772-5 .Elemente pentru zidărie de argilă arsă SR EN 771-2 . Standarde referitoare la elementele pentru zidărie şi la încercarea acestora SR EN 771-1 .Metode de încercare a mortarelor pentru zidărie. Partea 13: Determinarea densităŃii aparente şi absolute în stare uscată a elementelor pentru zidărie (cu excepŃia pietrei naturale).Metode de încercare a elementelor pentru zidărie.Metode de încercare a elementelor pentru zidărie. Standarde referitoare la mortare şi la încercarea acestora SR EN 998-1 .Metode de încercare a elementelor pentru zidărie. piatră artificială şi naturală şi viteza iniŃială de absorbŃie a apei a elementelor pentru zidărie din argilă.SpecificaŃie a mortarelor pentru zidărie. Partea 5: Determinarea conŃinutului de săruri solubile active al elementelor pentru zidărie din argilă arsă SR EN 772-7 .Metode de încercare a elementelor pentru zidărie.Metode de încercare a elementelor pentru zidărie. Partea 16: Determinare dimensiuni SR EN 772-19 . Partea 19: Determinarea dilatării la umiditate a elementelor ceramice cu goluri orizontale mari pentru zidărie de argilă I. devin prevederi ale prezentului Cod.Metode de încercare a elementelor pentru zidărie. SR EN 772-13 .

Metode de încercare a mortarelor pentru zidărie.Metode de încercare a zidăriei.Metode de încercare a mortarelor pentru zidărie.Determinarea cantităŃii de aer din mortarul proaspăt SR EN 1015-9 . Standarde referitoare la încercarea zidăriei SR EN 1052-1 . Partea 2: Determinarea rezistenŃei la încovoiere. Partea 3: Determinarea rezistenŃei la forfecarea sudurilor în armătura confecŃionată Metode de încercare a componentelor auxiliare pentru zidărie.3.Metode de încercare a zidăriei.Partea 10: Determinarea densităŃii aparente a mortarului întărit SR EN 1015-11 . Partea 8: Determinarea rezistenŃei şi caracteristicile deformării etrierelor suport 20 SR EN 846-5 SR EN 846-6 SR EN 846-7 SR EN 846-8 . Partea 7: Determinarea rezistenŃei la forfecare şi caracteristicile deformării legăturilor la forfecare şi legăturilor la alunecare (încercare pe două elemente pentru legăturile din rost) Metode de încercare a componentelor auxiliare pentru zidărie. bride de fixare.Metode de încercare a zidăriei. Partea 3: Plase de oŃel pentru armarea îmbinărilor orizontale Metode de încercare a componentelor auxiliare pentru zidărie. Standarde referitoare la componente auxiliare pentru zidărie şi la încercarea acestora SR EN 845-1 SR EN 845-2 SR EN 845-3 SR EN 846-2 SR EN 846-3 SR EN 846-4 SpecificaŃie a componentelor auxiliare pentru zidărie. Partea 3: Determinarea rezistenŃei iniŃiale la forfecare.Metode de încercare a mortarelor pentru zidărie.Metode de încercare a mortarelor pentru zidărie. I. SR EN 1052-4 . Partea 2: Buiandrugi SpecificaŃie a componentelor auxiliare pentru zidărie. etriere. Partea 1: Agrafe. Partea 4: Determinarea rezistenŃei la forfecare Ńinând seama de umiditatea inclusă. SR EN 1052-3 .Metode de încercare a zidăriei. Partea 4: Determinarea rezistenŃei şi caracteristicilor deformării sub sarcină a bridelor de fixare Metode de încercare a componentelor auxiliare pentru zidărie.Metode de încercare a mortarelor pentru zidărie.suport şi console SpecificaŃie a componentelor auxiliare pentru zidărie.4. Partea 6: Determinarea rezistenŃei la tracŃiune şi compresiune şi caracteristicile deformării legăturilor peretelui montate la suprafaŃă (încercare pe faŃa elementului) Metode de încercare a componentelor auxiliare pentru zidărie. Partea 1: Determinarea rezistenŃei la compresiune SR EN 1052-2 .Partea 18: Determinarea coeficientului de absorbŃie a apei datorată acŃiunii capilare a mortarelor întărite I.Partea 17: Determinarea conŃinutului de săruri solubile din mortarele proaspete SR EN 1015-18 .Partea 11 : Determinarea rezistenŃei la încovoiere a mortarului întărit SR EN 1015-17 . Partea 2: Determinarea rezistenŃei la aderenŃă a armăturilor din rosturile cu mortar Metode de încercare a componentelor auxiliare pentru zidărie. Partea 5: Determinarea rezistenŃei la tracŃiune şi compresiune şi caracteristicile deformării legăturilor peretelui (încercare între două elemente) Metode de încercare a componentelor auxiliare pentru zidărie.Partea 9: Determinarea duratei de lucrabilitate şi timpului de corecŃie a mortarului proaspăt SR EN 1015-10 .

încărcări din exploatare pentru construcŃii SR EN 1992-1-1 Proiectarea structurilor de beton.2005 Cod de proiectare.Cod de proiectare seismică.Normativ pentru producerea betonului şi executarea lucrărilor din beton. Bazele proiectării şi acŃiuni asupra construcŃiilor. NE 012/1-2007 . AcŃiunea vântului 5. Partea 13: Determinarea rezistenŃei la şoc mecanic.SR EN 846-9 SR EN 846-10 SR EN 846-11 SR EN 846-13 Metode de încercare a componentelor auxiliare pentru zidărie.1 . Reguli generale şi reguli pentru clădiri SR EN 1996-1-1 Reguli generale pentru structuri de zidărie armate şi nearmate SR EN 1996-1-2 Reguli generale . Partea 1: Producerea betonului.Cod de proiectare a construcŃiilor cu pereŃi structurali de beton armat 6. NP001-2000 . 21 .5. CR1-1-3-2005.Cod de proiectare. CODURI DE PROIECTARE 1. • Un standard român nu conŃine neapărat totalitatea prevederilor necesare pentru contractare III. EOTA.Cod de proiectare. CR0 . Conform precizărilor ASRO care însoŃesc documentele SR EN : • Utilizatorii trebuie să se asigure că sunt în posesia ultimei ediŃii şi a tuturor modificărilor. Brussels . Partea 9: Determinarea rezistenŃei la încovoiere şi rezistenŃei la forfecare a buiandrugilor Metode de încercare a componentelor auxiliare pentru zidărie. CR2-1-1. Partea 11: Determinarea dimensiunilor şi curburii buiandrugilor Metode de încercare a componentelor auxiliare pentru zidărie. P100-1 . Partea 1 Reguli generale.Calculul structurilor la foc SR EN 1996-2 Proiectare. NP-082-04 . Reguli specifice pentru clădirile de zidărie 31.1998 Notă. beton armat şi beton precomprimat. Partea 10: Determinarea rezistenŃei şi rigiditatea consolelor Metode de încercare a componentelor auxiliare pentru zidărie. abraziune şi coroziune a acoperirilor organice I.6.Cod de proiectare şi execuŃie pentru construcŃii fundate pe pământuri cu umflări şi contracŃii mari 7. Bazele proiectării structurilor în construcŃii 2. SR EN 1998-1 Proiectarea structurilor pentru rezistenŃa la cutremur. Eurocoduri structurale SR EN 1991-1-1 AcŃiuni asupra structurilor AcŃiuni generale . greutăŃi proprii. alegere materiale şi execuŃie zidărie SR EN 1996-3 Metode de calcul simplificate pentru construcŃii din zidărie nearmată. Alte standarde SR EN 1745 Zidărie şi elemente pentru zidărie – Metode pentru determinarea valorilor termice de calcul SR EN 13501-1 Clasificarea produselor pentru construcŃii în funcŃie de comportarea la foc – Partea I : Clasificarea în funcŃie de rezultatele încercărilor de reacŃie la foc I. Evaluarea acŃiunii zăpezii asupra construcŃiilor 4. acŃiuni seismice şi reguli pentru clădiri Cap. Partea I: Prevederi de proiectare pentru clădiri 3.9. GreutăŃi specifice. ETAG 003-1998 Guidelines for european technical approval for internal partition kits for use as non-loadbering walls.

se folosesc principiile şi regulile de aplicare date în acest Cod.Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directă . diferenŃiată în funcŃie de severitatea hazardului seismic la amplasament. execuŃie.1. cu prevederi de proiectare detaliate. siguranŃa în exploatare şi durabilitatea) (1) Reliabilitatea cerută pentru clădirile cu structuri din zidărie şi pentru toate părŃile/elementele de construcŃie din zidărie. NE 012/2-2010 .. NORMATIVE. CAPITOLUL 2. (4) CerinŃele de bază din Codul CR0 se consideră satisfăcute pentru clădirile proiectate conform prezentului Cod. CerinŃe fundamentale (1) Proiectarea clădirilor cu pereŃi structurali şi nestructurali din zidărie şi cu panouri de zidărie înrămată în cadre de beton armat/oŃel va urmări satisfacerea tuturor cerinŃelor (obiectivelor) investitorilor şi ale societăŃii. satisfacerea cerinŃei de "rezistenŃă şi stabilitate" pentru clădirile cu structuri din zidărie şi pentru toate părŃile/elementele de construcŃie din zidărie. ST 009-2005 .Ghid pentru calculul la stări limită a elementelor structurale din lemn 3. 2. INSTRUCłIUNI 1. P7-2000 .Normativ privind proiectarea construcŃiilor din lemn 4. (2) În condiŃiile naturale specifice teritoriului României. TEHNICE GHIDURI. dacă: • • • calculul la stări limită se face conform principiilor din Codul CR0. gruparea şi valorile acŃiunilor sunt cele date în documentele menŃionate la 2.Normativ pentru producerea betonului şi executarea lucrărilor din beton. clasificarea. de răspunsul la acŃiunea seismică (performanŃa seismică). în principal. exploatare) 5.Normativ privind fundarea construcŃiilor pe pământuri sensibile la umezire (proiectare. Partea 2: Executarea lucrărilor din beton. NP 112-2004 . NP 019-1997 . în condiŃiile specifice de mediu natural şi construit ale amplasamentului.SpecificaŃie tehnică privind cerinŃe şi criterii de performanŃă pentru produse din oŃel utilizate ca armături în structuri din beton 2.4. prezentul Cod completează Capitolul 8 "Prevederi specifice pentru construcŃii de zidărie" din Codul de proiectare seismică P100-1. BAZELE PROIECTĂRII 2. depinde. pe toată durata de exploatare prevăzută prin tema de proiectare şi în limitele unui efort tehnic şi economic rezonabil pentru categoria de importanŃă a clădirii.1. beton armat şi beton precomprimat. pentru cerinŃa de "rezistenŃă şi stabilitate" se va face în conformitate cu principiile şi regulile generale date în Codul CR0. 22 . se obŃine prin: • adoptarea unei concepŃii de proiectare de ansamblu favorabilă din punct de vedere al optimizării răspunsului seismic.8. CODURI DE PRACTICĂ. NP 005-2005 . Reliabilitate (siguranŃa structurală. necesare pentru realizarea nivelurilor de performanŃă seismică prevăzute de acesta.1. (3) Proiectarea clădirilor cu structuri din zidărie şi a tuturor părŃilor/elementelor de construcŃie din zidărie. IV.1. Din acest motiv.

1. capacitatea de rezistenŃă determinată conform 6.2. pentru toate grupările de încărcări. CondiŃii tehnice asociate cerinŃei de "rezistenŃă şi stabilitate" 2.• • dimensionarea subansamblurilor / elementelor structurale şi nestructurale folosind modele şi metode de calcul cât mai apropiate de comportarea reală probabilă a acestora. 2. (2) Prevederile referitoare la durabilitate sunt cuprinse în paragraful 4. mecanismul favorabil de disipare a energiei seismice descris la (2) va fi asigurat numai pentru o parte dintre pereŃii structurali (consideraŃi elemente structurale principale -conform Codului P100-1) . mecanismul de disipare a energiei seismice va fi ales diferenŃiat Ńinând seama de severitatea hazardului seismic din zona amplasamentului.3.2. dimensionarea pentru evitarea riscului de răsturnare a clădirii datorită forŃelor orizontale permanente (împingerea masivului) sau seismice.16g şi ag = 0. 23 . 2.5. CondiŃia de stabilitate. CondiŃia de rezistenŃă (1) Pentru clădirile cu structuri din zidărie şi pentru toate părŃile/elementele de construcŃie din zidărie. Mecanismul de disipare a energiei seismice (1) Pentru proiectarea clădirilor cu structuri din zidărie. 24 g este obligatorie asigurarea mecanismului favorabil de disipare a energiei seismice la cutremure severe care constă în dirijarea tuturor zonelor de dezvoltare a deformaŃiilor inelastice în zona de la baza montanŃilor (peste secŃiunea de "încastrare").20g. (1) Stabilitatea de ansamblu a clădirilor cu structura din zidărie va fi asigurată prin: • • • măsuri adecvate pentru evitarea riscului natural de alunecare în cazul clădirilor amplasate pe terenuri în pantă. în secŃiunile cele mai solicitate. (4) Pentru clădirile situate în zonele seismice cu acceleraŃia de proiectare ag ≤ 0.6 îndeplineşte condiŃiile specificate la 6. proiectarea şi execuŃia acestora cu respectarea tuturor prevederilor prezentului Cod şi a reglementărilor conexe menŃionate la paragraful 1. asigurarea rigidităŃii spaŃiale a clădirii prin măsurile prevăzute Cap. (3) Pentru clădirile situate în zonele seismice cu ag =0.2.2.12g măsurile constructive generale prevăzute în prezentul Cod asigură un răspuns seismic adecvat în condiŃii constructive mai puŃin restrictive.2.2. (5) În cazul pereŃilor cu goluri care au rigle de cuplare executate integral din beton armat mecanismul de disipare a energiei seismice va lua în considerare formarea articulaŃiilor plastice în rigle în condiŃiile stabilite la Cap.1. 2. condiŃia de rezistenŃă este satisfăcută dacă. (2) Pentru clădirile situate în zonele seismice cu ag ≥0.5. Proiectarea duratei de exploatare şi durabilitatea (1) Durata de exploatare a construcŃiei va fi specificată în conformitate cu prevederile Codului CR0.3 ale Codului.8.5. 2.

fără reducerea semnificativă a capacităŃii de rezistenŃă. CondiŃia de ductilitate (1) CondiŃia de ductilitate pentru pereŃii structurali din zidărie are ca scop: • • asigurarea unei capacităŃi suficiente de rotire plastică în secŃiunile plastic potenŃiale de la baza montanŃilor şi. AcŃiuni (1) Clasificarea şi gruparea acŃiunilor agenŃilor mecanici pentru proiectarea clădirilor din zidărie se vor lua conform standardului SR EN 1990 şi a Anexei NaŃionale la acesta. 2. lemn). să fie satisfăcută cerinŃa de limitare a degradărilor în cazul cutremurului de proiectare pentru SLS în funcŃie de cerinŃa de performanŃă seismică prevăzută în tema de proiectare . reducerea. vor avea rigiditate suficientă astfel încât: • • • deformaŃiile inelastice. dacă este cazul. (3) SiguranŃa structurală va fi verificată pentru toate situaŃiile de proiectare specifice. sub acŃiunea cutremurului de proiectare pentru ULS.). de exemplu). proiectarea se va face conform reglementărilor corespunzătoare în vigoare în România. 2.(2) Stabilitatea locală a tuturor tipurilor de pereŃi din zidărie va fi asigurată prin: • • rigidizare/prinderi conform prevederilor de la 6.4. inclusiv cele corespunzătoare diferitelor etape ale procesului de execuŃie (elemente auxiliare care sprijină pe zidăria neînrămată / neîntărită. prin dimensionare şi detaliere constructivă.4. împingerea betonului turnat în elementele adiacente zidăriei. să se evite pericolul de ciocnire cu clădirile/tronsoanele alăturate. CondiŃia de rigiditate (1) Clădirile cu structuri din zidărie şi toate părŃile/elementele de construcŃie din zidărie.4.. 2. 24 . Variabile de bază 2. elemente de planşeu. etc). să rămână în limitele stabilite conform Codului P100-1. a probabilităŃii de producere a ruperilor cu caracter fragil (ruperea în scară din forŃă tăietoare. în riglele de cuplare.6. Verificarea se va face conform principiilor generale şi a prevederilor din Codul de practică.2.2. inclusiv pentru elementele auxiliare (buiandrugi. (2) Starea limită ultimă (ULS) şi starea limită de serviciu (SLS) vor fi luate în considerare pentru toate componentele. Principiile proiectării la stări limită ultime pentru clădiri din zidărie (1) Principiile proiectării la stări limită se aplică atât pentru părŃile/elementele construcŃie din zidărie cât şi pentru elementele/subansamblurile/părŃile clădirii executate din alte materiale (beton. etc. Pentru aceste materiale.3.(avariile rezultate să fie reparabile în condiŃii tehnice şi economice acceptabile). limitarea eforturilor unitare de compresiune în pereŃii structurali Ńinând seama de efectele flambajului şi excentricităŃilor de aplicare a încărcărilor. oŃel.3. ancore.1. 2.

se vor lua conform standardului SR EN 1992-1-1 (11) Valorile de proiectare pentru deformaŃiile de lungă durată ale zidăriei se vor lua conform Cap.2. (8) Încărcările de proiectare din acŃiunea vântului vor fi stabilite conform Codului NP-082. (10) Valorile de proiectare ale deformaŃiilor specifice din curgere lentă şi din contracŃie ale elementelor din beton armat înglobate în toate părŃile/elementele de construcŃie din zidărie.(2) Evaluarea încărcărilor permanente se va face conform standardului SR EN 1991-1-1 şi a Anexei NaŃionale la acesta (3) Valorile normate ale încărcărilor de exploatare (utile) pentru construcŃiile civile. sunt necesare valorile următoarelor proprietăŃi mecanice de rezistenŃă şi de deformabilitate ale zidăriei: • • • valorile rezistenŃelor unitare de rupere la compresiune. vor fi stabilite conform 1. (9) Încărcările de proiectare din acŃiunea zăpezii vor fi stabilite conform Codului CR1-1-3. greutatea obiectelor de mobilier sau obiectelor sanitare suspendate (în absenŃa unor reglementări naŃionale se vor lua în calcul încărcările date în Agrementul European ETAG 003/1998). industriale şi agrozootehnice. (12) Pentru stările limită de serviciu (SLS). 25 . se vor stabili conform standardului SR EN 1991-1-1 şi a Anexei NaŃionale la acesta (4) PereŃii de compartimentare nestructurali din zidărie şi panourile de zidărie înrămate în cadre.deformaŃie specifică). (2) Pentru proiectarea clădirilor cu structuri din zidărie şi a tuturor părŃilor/elementelor de construcŃie din zidărie conform prevederilor prezentului Cod. valorile deformaŃiilor specifice corespunzătoare rezistenŃelor unitare de rupere.4.12 la standardul SR EN 1991-1-1.1.12 la standardul SR EN 1991-1-1 (6) CoeficienŃii pentru calculul valorilor frecvente (ψ1Q) şi a valorilor cvasipermanente (ψ2Q) ale acŃiunilor variabile (Q) se vor lua conform prevederilor din Codul CR0 (7) CondiŃiile seismice ale amplasamentului vor fi stabilite conform Codului P100-1.4.4 din prezentul Cod. (5) ParapeŃii din zidărie de la balcoane. Caracteristicile fizice şi mecanice ale materialelor şi produselor 2. la forfecare şi la încovoiere . NA 6. vor fi verificaŃi pentru cea mai defavorabilă dintre următoarele încărcări perpendiculare pe planul peretelui: • • încărcarea orizontală dată în Anexa NaŃională tab. loggii sau dintre spaŃiile interioare denivelate şi aticele teraselor accesibile publicului vor fi verificate pentru încărcările orizontale şi verticale date în Anexa NaŃională tab. legea constitutivă σ-ε (efort unitar . (10) şi (12). 2. deformaŃiile impuse vor fi introduse ca valori estimate (medii statistice). ProprietăŃile materialelor şi produselor (1) Valorile proprietăŃilor fizice şi mecanice ale materialelor şi produselor de construcŃii şi ale datele lor geometrice folosite la proiectarea clădirilor cu structuri din zidărie şi a tuturor părŃilor/elementelor de construcŃie din zidărie.2. NA 6.1.

(3) Valorile de proiectare ale modulilor de elasticitate şi ale proprietăŃilor reologice ale zidăriei se obŃin din valorile caracteristice respective prin multiplicare cu un coeficient subunitar. în cazul zidăriilor cu elemente pentru zidărie din categoria I din argilă arsă şi din BCA.2. 2. oŃel.3. (pentru ULS) şi conform art. 2. Valorile caracteristice ale rezistenŃelor materialelor (1) Valorile caracteristice ale rezistenŃelor materialelor vor fi stabilite din datele obŃinute conform 1.(10) ÷(14).(10) ÷(12).(10) determinarea rezistenŃelor caracteristice se va face prin încercări conform standardelor din seria SR EN 1052.4.1. cu încărcările din gruparea fundamentală şi pentru calculul cu încărcările din gruparea seismică. calitatea execuŃiei.2. Valori de proiectare ale proprietăŃilor mecanice ale zidăriei (1) Valorile rezistenŃelor unitare de proiectare ale zidăriei (fzd).3. (2) Pentru zidăriile care satisfac cerinŃele de la 1. stabilit în mod diferenŃiat în funcŃie de: • • • • starea limită la care se face verificarea.(10)÷(12) (4) Valorile caracteristice ale rezistenŃelor celorlalte materiale (beton. coeficientul parŃial pentru zidărie se va lua γM = 2.4.1.4.3. Aceste valori se vor obŃine şi se vor declara pe baza informaŃiilor obŃinute conform 1. pe baza datelor declarate de producător în condiŃiile precizate la 1.2.1.3. se obŃin prin împărŃirea valorilor caracteristice respective (fzk) la coeficientul parŃial de siguranŃă pentru material γM ≥ 1. cu mortar de uz general pentru zidărie (G) mortar performant sau de reŃetă.6. în cazul clădirilor amplasate în zonele seismice cu acceleraŃia terenului pentru proiectare ag ≤ 0.2.65 numai pentru verificarea siguranŃei elementelor structurale din zidărie pentru situaŃia seismică de proiectare conform SR EN 1990.4.2 pentru toate solicitările. coeficientul parŃial se va lua γM = 1..(11) valorile caracteristice ale rezistenŃelor vor fi stabilite prin agrementele tehnice respective. 26 .2.şi cu mortar pentru straturi subŃiri (T).2. Valori de proiectare ale rezistenŃelor zidăriei pentru starea limită ultimă (ULS) (1) Pentru calculul la starea limită ultimă (ULS). forfecare şi încovoiere).0.1.1) f f zd = zk γ M (2) Valorile coeficientului de siguranŃă γM se vor lua conform art.1.2. (2) Prin excepŃie de la prevederile de la (1).1.2. art. lemn) vor fi luate conform reglementărilor specifice valabile în România. 2.2.3.12g. acceleraŃia seismică de proiectare (pentru SLU la gruparea seismică de încărcări) calitatea elementelor pentru zidărie şi a mortarului. În cazul zidăriilor menŃionate la 1.1.4. în condiŃii de control normal.4. (3) Valorile caracteristice ale modulilor de elasticitate şi ale proprietăŃilor reologice ale zidăriei reprezintă valori medii statistice. (2. pentru toate tipurile de solicitări (compresiune.4. (pentru SLS).

SR EN 771-1. Valori de proiectare ale rezistenŃelor zidăriei pentru starea limită de serviciu (SLS) (1) Valorile de proiectare ale rezistenŃelor zidăriei pentru starea limită de serviciu (SLS) se vor calcula cu relaŃia (2. pentru fiecare dintre categoriile de elemente menŃionate la (1). • γM = 1. (7) Controlul redus va fi luat în considerare la proiectare. care rezultă prin utilizarea coeficienŃilor γM = 1.65. valoarea coeficientului parŃial pentru zidărie se va lua γM = 2. γM = 2. prin tema de proiectare. pentru care nu sunt satisfăcute toate cerinŃele SR EN 998-2. Elemente pentru zidărie 3. prin utilizarea coeficientului γM = 3. în condiŃii de control normal. cu efectele încărcărilor din toate grupările. (5) CondiŃiile de control normal şi de control redus sunt stabilite în Codul de practică (6) Pentru clădirile din zidărie care fac obiectul prezentului Cod. corespunzătoare standardelor europene asimilate în România (SR EN): • • elemente pentru zidărie din argilă arsă . elemente pentru zidărie din beton celular autoclavizat .1.0.12g nu se aplică în acest caz.1) în care valoarea coeficientului parŃial pentru zidărie se va lua: • γM = 1. în clasele de importanŃă-expunere I şi II.1.50 pentru pereŃii structurali şi nestructurali şi pentru zidăriile înrămate din construcŃiile din clasele de importanŃă-expunere III şi IV. (8) Valorile coeficienŃilor parŃiali γM pentru celelalte materiale (beton. (4) Pentru calculul la starea limită ultimă (ULS). 2.0 pentru toate celelalte elemente structurale şi nestructurale şi pentru zidăriile înrămate. Tipuri de elemente pentru zidărie (1) Prevederile acestui Cod se aplică la proiectarea părŃilor/elementelor de construcŃie din zidărie executate cu următoarele categorii de elemente pentru zidărie.3. pentru zidăriile alcătuite din orice categoriei de elemente pentru zidărie şi /sau de mortare.2. Reducerea coeficientului γM prevăzută la (2) pentru clădirile amplasate în zonele cu ag ≤ 0. şi numai în condiŃiile acceptate prin Codul P100-1. numai la cererea specială a investitorului. oŃel.SR EN 771-4. cu efectele încărcărilor din toate grupările.0. executantul şi investitorul vor asigura toate condiŃiile necesare pentru efectuarea activităŃilor de control normal astfel încât nivelul de siguranŃă realizat la execuŃie să fie cel proiectat. în cazul zidăriilor alcătuite cu elemente pentru zidărie categoria II din argilă arsă şi din BCA şi/sau cu mortare preparate la şantier. MATERIALE 3.2 şi/sau γM = 2. lemn) se vor lua conform prevederilor din reglementările specifice în vigoare.4. (2) Domeniile şi condiŃiile de utilizare precum şi principiile de proiectare şi regulile de aplicare specifice. consemnată în tema de proiectare. sunt stabilite prin acest Cod. şi prin Codul P100-1. şi pentru toate construcŃiile la care.5. valoarea coeficientului parŃial pentru zidărie se va lua γM = 3. CAPITOLUL 3.5. se prevede această cerinŃă.1.(3) Pentru calculul la starea limită ultimă (ULS). (3) Prevederile acestui Cod au numai caracter orientativ pentru zidăriile executate cu: 27 . în condiŃii de control redus. proiectantul.2.

a condiŃiilor de utilizare şi a unor parametri de calcul pentru elementele respective conform Codului P100-1 şi acestui Cod. Gruparea în funcŃie de nivelul de încredere al proprietăŃilor mecanice (1) Elementele pentru zidărie se clasifică în două categorii. conform prevederilor specifice din standardelor SR EN menŃionate . volumul fiecărui gol (% din volumul brut).1.SR EN 771-2.1. (3) Pentru execuŃia tuturor părŃilor/elementelor de construcŃie din zidărie.• • • • elemente pentru zidărie din silico-calcare . Gruparea în funcŃie de caracteristicile geometrice (1) În conformitate cu prevederile SR EN 1996-1-1 elementele pentru zidărie se grupează în funcŃie de valorile următorilor parametri geometrici: • • • • volumul golurilor (% din volumul brut).1. elemente pentru zidărie din piatră artificială . Gruparea elementelor pentru zidărie 3.2. în absenŃa acestora. ti . conform 1.grosimea peretelui interior (2) Gruparea elementelor pentru zidărie în funcŃie de caracteristicile geometrice se va utiliza pentru: • • determinarea rezistenŃei la compresiune a zidăriei conform art. (2) Conform SR EN 771-1 şi SR EN 771-4 furnizorul (producător / importator) trebuie să declare categoria în care se încadrează elementul. stabilirea domeniului. în funcŃie de probabilitatea de nerealizare a rezistenŃei la compresiune specificată de producător.1.grosimea peretelui exterior.aria golului curent te .3. în România se vor folosi numai elemente din argilă arsă sau BCA clasificate în grupele 1 şi 2 conform SR EN 1996-1-1 cu proprietăŃile din tabelul 3. (4) 28 .SR EN 771-5. Figura 3.1.1.1.3. elemente pentru zidărie din piatră cioplită – SR EN 771-6. grosimea cumulată a pereŃilor interiori şi exteriori pe fiecare direcŃie (% din dimensiunea elementului pe direcŃia respectivă).Geometria interioară a elementelor cu goluri A. grosimea minimă a pereŃilor interiori şi exteriori (mm). 3.aria golului de manipulare. SR Zidăriile cu aceste elemente se vor proiecta pe baza reglementărilor specifice aprobate conform legislaŃiei din România sau.4.2.1.. elemente pentru zidărie din beton (cu agregate obişnuite sau uşoare) EN 771-3.2. a.2.1. 3.

grosimea pereŃilor interiori ≥10 mm. .volumul golurilor ≤ 50% din volumul blocului.5 (% din volumul brut) total goluri de manipulare până la 12. ≤ 55 >25.16g ≤ 25 (% din volumul brut) >25.4. grosimea pereŃilor exteriori ≥ 12 mm (în zona eventualelor şanŃuri/striaŃiuni).Tabelul 3.1 29 .grosimea pereŃilor interiori 6 mm≤ ti <10 mm. .16g ag ≤ 0. Grupa 1 Grupa 2 Elemente din argilă arsă Argilă arsă cu goluri verticale & BCA Volumul total al golurilor ag ≤ 0.1 vor fi utilizate în România. (5) În condiŃiile specifice de proiectare şi de execuŃie stabilite prin acest Cod şi prin Codul P100-1.grupa 2S) care îndeplinesc următoarele condiŃii: • geometria blocului respectă următoarele cerinŃe: . astfel: • • Pentru zonele seismice cu ag ≤ 0. aria unui singur gol ≤1200 mm2.12g ag≥0.12g elementele din grupele 1 şi 2 se folosesc fără nici o limitare. pentru toate părŃile/elementele de construcŃie din zidărie.pereŃii verticali interiori sunt realizaŃi continuu pe toată lungimea elementului.16g elementele din grupele 1 şi 2 se folosesc după cum urmează: - elementele din grupa 1 pot avea un singur gol cu suprafaŃa ≤ 1000 mm2 elementele din grupa 2 trebuie să îndeplinească următoarele condiŃii: procentul de goluri ≤ 45%.16g pereŃilor interiori şi exteriori (mm) ≥5 ≥10 ≥8 ≥ 12 Caracteristici (4) Conform Anexei NaŃionale la SR EN 1998-1 elementele pentru zidărie clasificate în grupe conform tabelului 3.ε a zidăriei este de tip liniar sau elasto . legea constitutivă σ-ε a zidăriei este de tip liniar sau elasto-plastic cu ductilitate limitată • (6) Pentru elementele care satisfac prevederile geometrice de la (4) şi (5) de mai sus dar pentru care legea σ-ε a zidăriei. legea constitutivă σ .3c) .3a.12g ag≥0. este de tip liniar-elastic. în funcŃie de acceleraŃia seismică la amplasament (ag).plastic cu ductilitate limitată (fig.2. prin excepŃie de la (4). stabilită prin încercări conform SR EN 1052-1.5 perete interior perete exterior Valoarea declarată a grosimii Fără cerinŃe ag ≤ 0. cu εu ≈ ε1 conform fig 4. ≤45 Volumul fiecărui gol fiecare din golurile multiple ≤ 2 ≤ 12.grosimea pereŃilor exteriori 11 mm ≤ te < 15 mm.12g ag≥0. pereŃii verticali interiori sunt continui pe toată lungimea elementului (în planul peretelui).3a ÷ 4. pot fi folosite şi alte elemente încadrate în grupa 2: cărămizi şi blocuri din argilă arsă cu goluri verticale cu geometrie specială (cu pereŃi subŃiri . .1. Pentru zonele seismice cu ag ≥ 0.1. se vor aplica prevederile de la 4.

0 5. în clase conform tabelului 3.1.3. folosită în acest Cod pentru determinarea rezistenŃelor de proiectare ale zidăriei la compresiune.2. elemente cu locaş de mortar.3. RezistenŃa Densitatea aparentă standardizată (fb) în stare uscată N/mm2 Kg/m3 2.2. se clasifică după cum urmează: • • • • elemente cu toate feŃele plane (fără amprente sau profilaŃie. este obligat să declare rezistenŃa standardizată (fb) în documentele de prezentare/însoŃire a produselor.00 500 ≤ ρ < 550 6.0 Tabelul 3.1.75 400 ≤ ρ < 450 5.3.1.0 6. Gruparea elementelor în funcŃie de densitatea aparentă în stare uscată (1) Elementele pentru zidărie din argilă arsă se grupează în funcŃie de densitatea aparentă în stare uscată conform standardului SR EN 771-1 după cum urmează: • • Elemente LD (low density) : elemente pentru zidărie cu densitate aparentă în stare uscată scăzută (≤ 1000 kg/m3) care se utilizează în zidărie protejată Elemente HD (high density): elemente pentru zidărie neprotejată şi protejată (2) Elementele pentru zidărie din BCA se grupează în funcŃie de densitatea aparentă în stare uscată. la încovoiere şi la forfecare.3. elementele pentru zidărie folosite în mod curent în România. ProprietăŃile elementelor pentru zidărie 3. (2) Atunci când este necesar. cu/fără cavitate interioară de prindere).4. în corelare cu rezistenŃa la compresiune. este rezistenŃă standardizată (fb) definită conform SR EN 771-1 pentru elementele din argilă arsă şi conform SR EN 771-4 pentru elementele din BCA (3) Producătorul / furnizorul elementelor pentru zidărie care urmează a fi folosite pentru toate părŃile /elementele de construcŃie din zidărie. 3. în Codul P100-1 şi în acest Cod.0 4.1.1.1.50 350 ≤ ρ < 400 3.50 700 ≤ ρ < 800 Clasa elementului BCA 2 BCA 3 BCA 4 BCA 5 BCA 6 3.2. elemente cu profilaŃie "nut şi feder". 30 .0 3. ProprietăŃile mecanice ale elementelor pentru zidărie 3.1. RezistenŃa la compresiune a elementelor pentru zidărie (1) RezistenŃa la compresiune a elementelor pentru zidărie va fi declarată ca rezistenŃă medie. domeniile de utilizare şi prevederile de proiectare sunt formulate diferenŃiat în funcŃie de profilaŃia exterioară a elementului. elemente cu locaş de mortar şi amprente suplimentare pentru mortar.2.25 600 ≤ ρ < 650 7. RezistenŃa medie minimă N/mm2 2.1. conform SR EN 771-1 pentru elemente din argilă arsă şi conform SR EN 771-4 pentru elemente din BCA (2) RezistenŃa la compresiune a elementelor pentru zidărie.3. Gruparea în funcŃie de profilaŃia exterioară a elementului (1) Din punct de vedere al profilului feŃelor exterioare.

fkh) stabilite în Codul P100-1.2.). rezistenŃa determinată pe aceste epruvete se atribuie elementelor întregi din care au fost decupate. (6) Atunci când rezistenŃa la compresiune a elementelor pentru zidărie este declarată de producător ca rezistenŃă caracteristică.În cazul în care încercările au fost realizate pe epruvete decupate din elemente întregi. în funcŃie de acceleraŃia seismică de proiectare ag a amplasamentului şi de înălŃimea clădirii.2. Pentru rezistenŃele elementelor (fb şi fbh) şi mortarelor (M) folosite curent valorile fk şi fkh sunt date în tabelele.2a. în planul peretelui fbh (compresiune pe capete). vor fi stabilite de către proiectant astfel încât.4. şi ori de câte ori există dubii privind conformitatea calităŃii elementelor pentru zidărie cu norma respectivă. 31 . (10) Valorile celor două rezistenŃe standardizate la compresiune (fb.1). folosind relaŃiile (4. 4. (7) RezistenŃa standardizată la compresiune fb este definită prin două valori. RezistenŃa medie echivalentă va fi convertită în rezistenŃă standardizată. punerea în operă se va face numai după efectuarea unor încercări sistematice la recepŃie conform SR EN 771-1 şi respectiv SR EN 771-4 (a se vedea Codul de practică.2b.4 (11) În lipsa informaŃiile cerute prin marcajul CE sau prin acest Cod. 3.fbh) specificate în proiecte.2b). în funcŃie de poziŃia forŃei de compresiune în raport cu faŃa de aşezare: • • normal pe faŃa rostului orizontal (de aşezare) fb. utilizând un factor de conversie bazat pe coeficientul de variaŃie al rezistenŃelor comunicat de producător în documentele de însoŃire a produsului. (2) Pentru zidăriile cu elemente din BCA se vor lua în considerare următoarele proprietăŃi fizice. se vor lua în considerare următoarele proprietăŃi fizice. fb.4.(4) RezistenŃa standardizată se va calcula din rezistenŃa medie obŃinută prin încercări efectuate conform SR EN 772-1 Anexa A (informativă) prin multiplicare cu coeficienŃi în funcŃie de regimul de condiŃionare a probelor (δcond) şi în funcŃie de factorul de formă al epruvetelor încercate (δ) (5). conform (4). aceasta va fi transformată în rezistenŃă medie echivalentă.1. în cazul elementelor din argilă arsă care se folosesc la exterior. proprietăŃile termice. să fie obŃinute valorile minime ale rezistenŃelor caracteristice la compresiune ale zidăriei (fk. definite conform SR EN 771-4: • • • • densitatea aparentă şi absolută în stare uscată. ProprietăŃi fizice ale elementelor pentru zidărie (1) În funcŃie de utilizarea prevăzută la proiectare. conŃinutul de săruri solubile active. paralel cu faŃa rostului orizontal. (3) Pentru a se evita reducerea rezistenŃei la compresiune a mortarului şi mai ales scăderea aderenŃei acestuia la elementele pentru zidărie. 4. (4. în proiect se vor prevedea măsuri tehnologice adecvate în funcŃie de viteza de absorbŃie iniŃială de apă a elementelor declarată de producător în conformitate cu SR EN 771-1 şi cu SR EN 771-4 (a se vedea Cod de practică.3.3a. fără protecŃie sau cu protecŃie limitată.3b şi 4. tabelele 8.1 şi 8.2a) sau (4. în combinaŃie cu mortarul de zidire ales. permeabilitatea la vapori de apă absorbŃia de apă.). definite conform SR EN 771-1: • • • densitatea aparentă şi absolută în stare uscată. absorbŃia de apă.

2. în ordinea ciment:var:nisip). modul de realizare: . mortarele pentru zidărie pentru utilizare generală (G). 3.4 conform Anexei NaŃionale la Standardul SR EN 1996-11. • (3) Mortarele pentru rosturi subŃiri (T) sunt mortare performante.mortar industrial pentru zidărie (uscat sau proaspăt). Mortarele adezive (glue) se vor folosi conform reglementărilor specifice elaborate pe baza datelor transmise de furnizor. exprimată prin litera M urmată de rezistenŃa unitară la compresiune în N/mm2 (M5 → mortar cu rezistenŃa unitară medie la compresiune fm = 5N/mm2).2. de exemplu) se vor utiliza numai în cazul mortarelor pentru rosturi de aşezare cu grosimi de 0.3. (3) Mortarele pentru utilizare generală (G) cu compoziŃie prescrisă folosite în România vor avea compoziŃiile date în tabelul 3. (5) Pentru toate părŃile / elementele de construcŃie din zidărie proiectate şi executate conform acestui Cod.3. Prevederile Codului (valoarea rezistenŃei la compresiune a zidăriei sau a rezistenŃei caracteristice iniŃiale la forfecare. Tipuri de mortare pentru zidărie (1) Prevederile acestui Cod se vor aplica numai zidăriilor executate cu mortare pentru zidărie pentru utilizare generală (G) şi cu mortare pentru rosturi subŃiri (T) definite conform 1.mortar performant pentru zidărie (mortar pentru zidărie proiectat). (2) În conformitate cu SR EN 998-2.mortar de reŃetă pentru zidărie (mortar pentru zidărie cu compoziŃie prescrisă). (2) Mortarele pentru zidărie cu compoziŃie prescrisă vor fi descrise. pentru mortarele A şi B. .5÷3.2. după rezistenŃa medie la compresiune.2. Mortare 3. adăugând lângă notaŃia de la (1) şi proporŃia componenŃilor prescrişi (de exemplu: 1:1:5. .2. Prevederi pentru mortarele pentru zidărie (1) Mortarele pentru zidărie se clasifică conform SR EN 998-2. În cazul mortarelor pentru zidărie preparate la şantier (pentru care SR EN 998-2 se aplică numai parŃial) se vor respecta cerinŃele din Codul de practică.mortar semifabricat industrial pentru zidărie (predozat sau preamestecat).2): .0 mm. în volum.mortar preparat la şantier pentru zidărie. produse industriale.3. mortarele pentru zidărie de tip industrial/semifabricat industrial vor fi fabricate în conformitate cu cerinŃele SR EN 998-2. (4) Mortarele pentru rosturi subŃiri (T) vor fi folosite pentru • • zidării executate cu elemente din BCA care satisfac cerinŃele de planeitate a feŃelor de aşezare din SR EN 771-4 tabelul 2. predozate sau preamestecate. 32 . .1. se împart în funcŃie de: • metoda de definire a compoziŃiei lor (a se vedea 1. zidării executate cu elemente din argilă arsă cu feŃele de aşezare prelucrate special pentru atingerea aceloraşi valori de planeitate.

2. (3) RezistenŃa de aderenŃă la forfecare a elementelor pentru zidărie din argilă arsă şi din BCA. valoarea respectivă fiind stabilită: a. în combinaŃie cu mortarul de utilizare generală (G) şi cu mortarul pentru rosturi subŃiri (T) va fi declarată de furnizor (producător/importator) ca rezistenŃă la forfecare iniŃială fvk0. tabelele 8. Ca valoare fixă. pot fi atribuite amestecuri echivalente celor din tabelul 3. în funcŃie de acceleraŃia seismică de proiectare ag a amplasamentului şi de înălŃimea clădirii. (4. (2) AderenŃa elementelor pentru zidărie în combinaŃie cu mortarul va fi declarată de producător prin: • • rezistenŃa de aderenŃă la forfecare.4.5 c-v 1 7 1 M5 c 1 3 --M5 c-v 1 5 1/4 M10 1 2.CompoziŃia mortarelor pentru utilizare generală (G) Tabelul 3. AderenŃa depinde de proprietăŃile mortarului utilizat (în principal de capacitatea de retenŃie a apei de amestecare). Valorile sunt indicate în unităŃi de volum (4) Pentru valorile M** stabilite prin proiect.3. valoarea caracteristică a rezistenŃei iniŃiale la forfecare (fvk0) se va lua din SR EN 998-2. ProprietăŃile mortarelor 3. AderenŃa între elementele pentru zidărie şi mortar (1) AderenŃa între mortar şi elementele pentru zidărie trebuie să fie adecvată utilizării prevăzute.2b) să se obŃină valorile minime ale rezistenŃelor caracteristice ale zidăriei fk şi fkh cerute de Codul P100-1. de caracteristicile elementelor împreună cu care se utilizează acest mortar (în special de viteza de absorbŃie iniŃială de apă) şi de calitatea execuŃiei. b. conform SR EN 771-1 pentru elemente din argilă arsă şi conform SR EN 771-4 pentru elemente din BCA. 33 .1).5 c 1 4 --M2.1.3.4 descrise prin proporŃia componenŃilor conform specificaŃiilor tehnice sau instrucŃiunilor producătorilor cu condiŃia ca rezistenŃa medie la compresiune determinată conform SR EN 1015-11 să nu fie mai mică decât valoarea M** . pentru elemente din BCA conform SR EN 771-4. În cazul mortarelor performante.2. 3.2. fm. Din încercări efectuate conform standardului SR EN 1052-3. RezistenŃa la compresiune a mortarelor pentru zidărie (1) RezistenŃa unitară medie la compresiune a mortarului pentru zidărie. rezistenŃa de aderenŃă la încovoiere.2. anexa C (informativă). (4) Clasa mortarului pentru zidărie stabilită conform (2) trebuie să satisfacă şi cerinŃele de durabilitate de la Cap.1 şi 8.4 Clasa mortarului Ciment Nisip Var M2.2. va fi determinată în conformitate cu standardul SR EN 1015-11. 3.3.5 --NOTĂ.3.2a) sau (4. folosind relaŃiile (4. (2) RezistenŃa unitară la compresiune a mortarului pentru zidăria cu elemente din argilă arsă sau cu elemente din BCA se va alege de către proiectant astfel încât.

conform Agrementelor tehnice respective. (2) Toate betoanele menŃionate la (1) vor îndeplini cerinŃele corespunzătoare din Codul NE 012/1-2007 şi NE 012/2-2010.(4) Mortarele de reŃetă de uz general (G). asigură o aderenŃă adecvată la elementele pentru zidărie din argilă arsă şi din BCA.3. 3. în combinaŃie cu mortarul de utilizare generală (G) şi cu mortarul pentru rosturi subŃiri (T) va fi declarată de producător. cantitatea adaosurilor pentru lucrabilitate este cea din standardul de produs.3. (6) Pentru mortarele adezive de tip "glue" valorile caracteristice ale aderenŃei la forfecare (fvk0) şi ale aderenŃei la încovoiere (fxk1 şi fxk2) în combinaŃie cu elemente din argilă arsă şi din BCA vor fi declarate de către furnizor. scări.2. Lucrabilitatea mortarului (1) ConsistenŃa mortarului folosit pentru zidire va fi aleasă astfel încât să se asigure umplerea completă a spaŃiilor respective. valoarea caracteristică a rezistenŃei la forfecare iniŃială fvk0 se va lua. cu valorile din tabelul 4. stratul median al zidăriei cu inimă armată (ZIA). centuri). Pentru aceste mortare. conform Anexei NaŃionale la SR EN 1996-1-1. (2) Aptitudinea (durata) de utilizare a mortarelor după preparare se va stabili conform "Codul de practică" (3) În cazul mortarului industrial pentru zidărie sau al mortarului semifabricat industrial pentru zidărie.5 din Cod.6. conform NE 012/12007.(6). Se vor declara valorile rezistenŃei caracteristice la încovoiere cu plan de rupere paralel cu rosturile de aşezare (fxk1) şi cu plan de rupere perpendicular pe rosturile de aşezare (fxk2) precizând tipul de mortar pentru care valorile respective sunt valabile.3. conform (3) alin. cu valorile din tabelul 4.a. art 3. GeneralităŃi (1) În clădirile cu pereŃi structurali din zidărie betonul este folosit pentru: • • • elementele de confinare a zidăriei (stâlpişori. 3. fck.24g. valorile caracteristice fxk1 şi fxk2 se vor lua. în lipsa datelor obŃinute prin încercări. cu compoziŃiile date în tabelul 3. pentru produsele din import.2.3. (5) AderenŃa la încovoiere a elementelor de argilă arsă şi din BCA. Beton 3.3. (4) Betonul va fi definit prin rezistenŃa caracteristică la compresiune. şi prevederile specifice de la 3. Valorile respective vor fi obŃinute prin încercări conform standardului SR EN 1052-2. planşee.6 din Cod . la 16% pentru zonele seismice cu ag ≥ 0.1. în afara cerinŃelor din Codul NE 012/1-2007 şi NE 012/22010.2.4. (3) Betoanele folosite pentru elementele de confinare a zidăriei (stâlpişori şi centuri) şi pentru stratul median al ZIA vor satisface. În lipsa datelor obŃinute prin încercări. (4) Pentru prepararea mortarelor la şantier se vor folosi adaosuri şi/sau aditivi în condiŃiile prevăzute în "Codul de practică " sau. (clasa de rezistenŃă a betonului C) care este asociată cu rezistenŃa pe cilindru/cub la 28 zile. conform SR EN 1996-1-1. pereŃi de subsol şi fundaŃii. rigle de cuplare la pereŃii cu goluri. 34 . Adaosurile de tip "antrenor de aer" vor fi limitate conform Anexei NaŃionale la SR EN 19981.

Betonul din stâlpişori poate avea o altă clasă decât cel din planşeu (centuri). pentru elementele de confinare : dagr ≤ 20 mm. dagr ≤ 10 mm.000 27. ProprietăŃile mecanice al betonului pentru elementele de confinare şi pentru ZIA (1) RezistenŃele de proiectare şi modulul de elasticitate longitudinal ale betonului pentru elementele de confinare la ZC şi cele ale mortar-betonului pentru stratul median al ZIA se vor lua din tabelul 3.7 6. 35 . Prevederi specifice pentru betonul din elementele de confinare şi pentru stratul median al ZIA (1) Clasa betonului specificată în proiect va fi stabilită prin calcul în funcŃie de intensitatea eforturilor din încărcările verticale şi seismice. pentru stratul median la pereŃii din ZIA: .2.3.8 7. definită prin Clase de tasare conform NE 012/1-2007. cu respectarea următoarelor valori minime: • • pentru elementele de confinare clasa minimă a betonului va fi C12/15. În proiect se vor specifica.55 0.3. pentru stratul median al pereŃilor din ZIA se va folosi mortar-beton (grout) cu rezistenŃa caracteristică la compresiune fmbk ≥ 12 N/mm2 sau beton din clasa ≥ C12/15.65 0.în celelalte cazuri dagr ≤12 mm. pentru zidăria cu inimă armată cu grosimea stratului median ≥ 10 cm: S3. pentru stâlpişorii cu secŃiune > 750 cm2 şi pentru centuri – indiferent de dimensiunea secŃiunii transversale: S3. clasa de consistenŃă.3. (3) Dimensiunea maximă a agregatelor betonului (dagr) va fi limitată astfel: (4) Pentru a se asigura betonarea corectă a elementelor.3. tab.000 RezistenŃa la întindere RezistenŃa la compresiune Modulul de elasticitate (2) În structurile din zidărie confinată (ZC).3.75 5. pentru fiecare element/categorie de elemente structurale de beton: • • • • clasa de rezistenŃă.pentru grosimea stratului median < 100 mm sau când acoperirea armăturii este ≤ 25 mm.7 8.65 0. betonul din centuri şi din riglele de cuplare legate cu centurile va avea aceiaşi clasă ca şi betonul din planşeu. (2) Betonul folosit poate fi cu "amestec proiectat" sau cu "amestec prescris" conform NE012/1-2007.7 Valori (N/mm2) de proiectare ÎnălŃime turnare ≥150 cm < 150 cm ≥150 cm < 150 cm Oricare de Tabelul 3. consistenŃa betonului proaspăt. pentru zidăria cu inimă armată cu grosimea stratului median < 10 cm: S4 3.7 Clasa betonului /grout-ului C12/15 C16/20 0. se va lua după cum urmează: • • • • pentru stâlpişorii cu secŃiune ≤ 750 cm2: S4. .9 24.

nu se vor executa operaŃii care pot deteriora proprietăŃile materialului. pereŃi de subsol şi fundaŃii. (2) CerinŃele privind proprietăŃile armăturii se referă la materialul fasonat care se găseşte în zidăria întărită. ZIA). stratului median al zidăriei cu inimă armată (ZIA). de ex.): C8/10. (7) Modulul de elasticitate longitudinal al armăturilor se va lua: • • OŃel PC52.5 ÷ 7.3. la clădiri fără subsol. PC 52. scări. sau în timpul fasonării. vor fi echivalente cu acestea din punct de vedere al caracteristicilor mecanice de rezistenŃă şi deformabilitate şi vor fi sudabile. (3) Armăturile folosite pentru pereŃii de zidărie armată (ZC. vor fi de tip OB37/PC52 sau.7. infrastructură) folosirea oŃelurilor se va face conform standardului SR EN 1992-1-1. Pentru oŃelurile din import rezistenŃele se vor lua conform specificaŃiilor distribuitorului. (6) RezistenŃele caracteristice şi de proiectare ale oŃelurilor pentru beton armat fabricate în România (tip OB 37.8 RezistenŃa de proiectare fyd (N/mm2) 300 210 370 325 (8) Coeficientul de dilatare termică al oŃelului se va lua αts = 12x10-6 /1oC. zidăriei.4. OB37 Ea = 210000 N/mm2 OŃel STNB Ea = 200000 N/mm2 Tabelul 3. caracteristică fy (N/mm2) 355 345 255 235 490 440 390 36 . în rosturile orizontale (ZC+AR).4. rigle de cuplare la pereŃii cu goluri. beton armat monolit: C12/15. scări şi infrastructură). (4) Utilizarea plaselor sudate STNB pentru armarea stratului median al pereŃilor din ZIA se va face în conformitate cu prevederile de la art. (1) Clasele minime de beton pentru alte elemente structurale vor fi: • • • beton simplu: C4/5 .8. OŃeluri pentru armături (1) În clădirile cu structuri din zidărie oŃelul este folosit pentru armarea: • • • • elementelor de confinare a zidăriei -stâlpişori şi centuri. în cazul pereŃilor cu goluri. clasele minime de beton date mai sus vor fi sporite. în cazul oŃelurilor din import. Prevederi specifice pentru betoanele folosite pentru alte elemente structurale (planşee. (5) Pentru armarea celorlalte elemente structurale din clădirile de zidărie (planşee.1 ≥8 RezistenŃa .1. (2) Pentru infrastructură. Pe şantier. scări. 3. ZC+AR. celorlalte elemente de structură: planşee.2. dacă betonul este în contact cu apa subterană.4 şi din Codul P100-1. inclusiv pentru riglele de cuplare din beton armat. STNB) se vor lua din tabelul 3.(ZC) . conform prevederilor din NE 012/1-2007.3. beton slab armat (pardoseli pe umplutură. Tipul oŃelului PC 52 OB37 STNB Diamentrul nominal Φ (mm) ≤ 14 ≥ 16 ≤12 ≥14 ≤4 4.

1. 4. RezistenŃa la compresiune a zidăriei 4.1) 37 .1. (3) Pentru proiectarea zidăriei cu rosturi verticale tip "nut şi feder/lambă şi uluc". sau va fi adoptată din bazele de date existente în condiŃiile stabilite la 1. ProprietăŃile de rezistenŃă ale zidăriei.3. rezistenŃa unitară caracteristică la compresiune fk a zidăriei cu elemente din argilă arsă şi cu elemente din BCA .2. va fi calculată.1. RezistenŃa unitară caracteristică la compresiune a zidăriei (1) RezistenŃa unitară caracteristică la compresiune a zidăriei. se vor folosi valorile rezistenŃelor comunicate de furnizor pe baza încercărilor proprii la solicitări ciclice alternante.6. printr-unul din următoarele procedee: (2) Domeniile de utilizare.1.1.1. pentru solicitări în planul peretelui şi perpendicular pe acest plan.70 f m (4.1. realizată cu mortar de utilizare generală (G) şi cu mortar pentru rosturi subŃiri (T) va fi determinată.1. pentru încărcări normale pe planul rosturilor orizontale. ProprietăŃile mecanice ale zidăriei (1) Prevederile acestui capitol se referă la zidăria cu elementele menŃionate la 3.30 f k = Kf b0. în funcŃie de rezistenŃele unitare la compresiune ale elementelor pentru zidărie şi a mortarului. în conformitate cu prevederile din acest Cod şi din Codul P100-1. metodologia de calcul şi tehnologia de execuŃie pentru zidăria armată cu grile polimerice sau cu FRP vor fi stabilite prin reglementări specifice elaborate în conformitate cu prevederile de la 1. conform SR EN 1996-1-1.(12)÷ (14).1(13). art. cu toate rosturile complet umplute cu mortar.3. fk.1. indiferent de tipul şi dimensiunile elementelor pentru zidărie.efectuate de un laborator recunoscut.1.1.(11) ÷ 1. CAPITOLUL 4.(1) executată cu mortar pentru zidărie pentru utilizare generală (G) sau cu mortar pentru rosturi subŃiri (T). pentru fiecare clasă de elemente din argilă arsă şi din BCA. 4.1.(2) cu relaŃia 0. inserŃia produselor în tencuială. pe baza încercărilor pe probe de zidărie efectuate conform standardului SR EN 1052-1. (2) Când nu există date provenite din încercări conform (1).1.1. ZIDĂRIE 4. (pentru fiecare tip de profilaŃie a feŃelor verticale de capăt). (2) Zidăria cu rosturi verticale umplute parŃial (cu locaş de mortar) va fi utilizată în pereŃii structurali şi în zidăria înrămată numai cu valorile comunicate de furnizor pe baza încercărilor la solicitări ciclice alternante.5.1. Alte materiale pentru armarea zidăriei (1) Zidăria poate fi armată şi cu : • • • • grile polimerice de înaltă densitate şi rezistenŃă bare sau Ńesătură din polimeri armaŃi cu fibre (FRP) inserŃia produselor în rosturi. executată cu mortar pentru utilizare generală (G).efectuate de un laborator recunoscut.

1) se reduc cu 15%.5 N/mm2.30 m2 valorile date de formula (4.5 ÷ 7.0 ÷ 15.3.1) sunt date în tabelele 4.1) sunt date în tabelul 4.1. cu rezistenŃa standardizată fb = 2. toate rosturile zidăriei sunt umplute cu mortar.55 38 .1. art.5÷ M15. fb .1 din acest Cod. calculate cu formula (4.3. Valorile coeficientului K pentru zidărie cu elemente ceramice şi din BCA şi mortar pentru utilizare generală (G) Tipul elementului pentru zidărie Elemente ceramice pline (grupa 1) Elemente ceramice cu goluri verticale (grupa 2 şi 2S) Elemente din BCA (grupa 1) Tabelul 4. astfel încât nu există rost de mortar paralel cu faŃa peretelui pe toată lungimea acestuia sau pe orice porŃiune din perete (figura 4. Valorile rezistenŃei caracteristice fk pentru zidărie cu elemente din BCA.2a şi 4.1) se reduc cu 15%.1a).1.55 0.coeficient care depinde de tipul elementului pentru zidărie.rezistenŃa medie la compresiune a mortarului. Pentru elementele cu aria secŃiunii transversale ≤ 0. în N/mm2 definită conform SR EN 771-1 pentru elemente din argilă arsă şi SR EN 771-4 pentru elemente din BCA şi art.1. sunt date în tabelul 4. pe direcŃia normală pe rosturile orizontale. fm . Valorile rezistenŃei caracteristice fk pentru zidărie cu elemente din argilă arsă. coeficientul de variaŃie al rezistenŃei elementelor pentru zidărie este ≤ 25%.unde: • • • K .6.. stabilite de SR EN 1996-1-1. cu rezistenŃa standardizată fb = 5. rezistenŃa mortarului satisface condiŃiile fm ≤ 20 N/mm2 şi fm ≤ 2fb .1. (3) Conform SR EN 1996-1-1. calculate cu formula (4. în cazul folosirii mortarului de ciment (fără adaos de var) valorile date de relaŃia (4.1b) valoarea rezultată din relaŃia (4. în N/mm2 definită conform SR EN 998-2.2c. valorile K. (4) Pentru zidăriile executate cu elemente din argilă arsă şi din BCA şi cu mortar pentru utilizare generală (G).2b. formula (4.5 ÷ M10.1) se va folosi numai dacă sunt satisfăcute toate condiŃiile specificate în continuare: • • • • • • • rezistenŃa elementului pentru zidărie fb ≤ 75 N/mm2.rezistenŃa la compresiune standardizată a elementului pentru zidărie. 3. din grupele 1.0 N/mm2 cu mortare cu rezistenŃe M2. grosimea zidăriei este egală cu lăŃimea sau lungimea elementului pentru zidărie.1 Coef. cu mortare cu rezistenŃe M2.2 şi 2S.) se reduce cu 20%. zidăria este alcătuită în conformitate cu prevederile din acest Cod. K 0.45 0.2. în cazul în care există rost de mortar paralel cu faŃa peretelui (figura 4.

40 2.50 5.5 3.75 2.70 3. Nu se aplică relaŃia (4.a se vedea (3) NPS .90 3. RezistenŃa standardizată a elementului fb (N/mm2) M5 4.80 4.40 5.80 12.5 3.A fig.70 4.1 Alcătuirea zidăriei (a) Fără rost de mortar paralel cu planul peretelui (b) Cu rost de mortar paralel cu planul peretelui RezistenŃa caracteristică la compresiune (fk în N/mm2) a zidăriilor cu elemente pline din argilă arsă din grupa 1 şi mortar pentru utilizare generală (G) .00 5.50 4.95 2.85 fig.45 2.1a şi 4.1a 5.8.10 4.50 15.95 2. tab.20 N.1.0 N.70 fig.15 4.Nu se acceptă pentru situaŃia de proiectare seismică conform P100-1.1b 4.95 4.5 fig.5 5.30 3.90 4.5 fig.20 2.4.55 5.8.60 6.95 3.5 fig.Ńesere conform fig.20 10.75 12.1b 3.40 2.0 N.1b- Tabelul 4.90 2.1a 4.45 3. Nu se aplică relaŃia (4.05 3.15 10.4. M2.4.75 6.25 5.0 fig.5 M5 15.5 4.Figura 4.70 2.15 3.1).4.50 2.30 fig.85 3.1b 2.80 5.90 5.40 4.1b 5.5 M10 M7.1a 6.65 2.50 4.4.30 3.0 4.40 6.75 4.2a RezistenŃa standardizată RezistenŃa mortarului (N/mm2) a elementului fb (N/mm2) M15 M12.4.85 3.85 5.85 3.4.1.15 3. 2. tab.1) .25 NPS M2.35 7.4.Ńesere conform fig.1a 2.0 fig.35 4.40 fig.A.35 NPS RezistenŃa caracteristică la compresiune (fk în N/mm2) a zidăriilor cu elemente cu goluri verticale din argilă arsă din grupa 2 şi 2S şi mortar pentru utilizare generală (G) .10 4.4.15 2.40 NPS 39 .60 3.1b 4.4.30 2.80 4.60 5.4.00 2.1a 5.20 3.a se vedea (3) NPS .35 2.85 3.0 6.1b Tabelul 4.2b RezistenŃa mortarului (N/mm2) łesere M15 M12.25 4.70 4.10 3.A.60 3.A.05 3.4.95 5.Nu se acceptă pentru situaŃia de proiectare seismică conform P100-1.95 3.05 N.55 7.5 M10 M7.75 2.

a se vedea (3) NPS .85 unde • K = 0.90 2.1a 5.80 pentru elemente din BCA pentru zidărie cu elemente cu goluri verticale din argilă arsă din grupele 2 şi 2S (4.4.50 2.2a) şi (4.8.1a). formulele (4.2.80 2.70 2.4.4.Nu se acceptă pentru situaŃia de proiectare seismică conform P100-1. din grupele 1.25 NPS NPS RezistenŃa standardizată a elementului fb (N/mm2) 7.4.4.1b NA . 3.60 3.00 (BCA 4) fig. 40 .4.4.5 ÷ 3.4. calculate cu formulele (4.2b) vor fi aplicate numai dacă: • • • • • zidăria este alcătuită în conformitate cu prevederile din acest Cod.20 2.60 2.95 2.10 2.1).00 NA NA (5) Pentru zidăriile executate cu mortar pentru rosturi subŃiri (T).1.1b fig.4.5 3. pe întreaga lungime a zidului sau numai pe o parte a acestuia (figura 4.2a) şi (4.50 4.0 N/mm2 cu mortare pentru rosturi subŃiri (T).0 mm. coeficientul de variaŃie al rezistenŃei elementelor pentru zidărie este ≤ 25%. tab.Ńesere conform fig.25 (BCA 5) fig.3a.7 unde K = 0.2 şi 2S.2c (N/mm2) M5 M2.30 4.RezistenŃa caracteristică la compresiune (fk în N/mm2) a zidăriilor cu elemente pline din BCA din grupa 1 şi mortar pentru utilizare generală (G) .1a fig.20 2.90 3.75 (BCA 3) fig.1a şi 4.50 (BCA 2) fig. în rosturi cu grosime de 0.50 (BCA 6) łesere fig. grosimea zidăriei este egală cu lăŃimea sau lungimea elementului pentru zidărie astfel încât nu există nici un rost de mortar paralel cu faŃa peretelui.4.65 2.6. art.0 ÷ 15.20 2.50 2..1a 3. rezistenŃa elementului pentru zidărie fb ≤ 50 N/mm2 .4.Nu se aplică relaŃia (4.1b fig.40 3.10 2. (6) Conform SR EN 1996-1-1. toate rosturile zidăriei sunt umplute cu mortar.1a 6.00 3.1b Tabelul 4.20 2.60 3. RezistenŃa mortarului M10 M7.1b fig.10 3.5 4. (7) Valorile rezistenŃei caracteristice fk pentru zidărie cu elemente din argilă arsă.1.75 pentru elemente pline din argilă arsă K = 0.70.75 2.2b) sunt date în tabelul 4.1b fig. rezistenŃa caracteristică la compresiune nu depinde de marca mortarului şi se va calcula cu formulele: • pentru zidărie cu elemente pline din argilă arsă şi cu elemente din BCA (4.40 3. cu rezistenŃa standardizată fb = 5.1a 2.60 2.2a) f k = K f b0.2b) f k = K f b0.25 2.

1 va fi multiplicat cu 0.77 1.5 → K = 0.67 0.30 4.5 10.09 2.87 1.45 NPS NPS .63 0.78 2.91 2.4 → K = 0.1. RezistenŃa standardizată a elementelor (fbh) N/mm2 2.50 6.98 0. pentru elementele pentru zidărie din grupa 1.37 0.5 (G) M5 (G) 41 .3b Clasa BCA6 BCA5 BCA4 BCA3 BCA2 fb 7.4 × 0.40 3.0 2.2a) sunt date în tabelul 4. coeficientul K din tabelul 4. cu rezistenŃa standardizată fb = 2.69 1.1 va fi multiplicat cu 0.01 2.2a) şi (4.5 N/mm2 cu mortare pentru rosuri subŃiri (T). fkh se va determina.225 pentru elementele pentru zidărie din grupa 2S coeficientul K din tabelul 4. factorul de transformare din standardul SR EN 772-1 va fi luat δ ≤ 1.2b) pentru valorile fbh = 2. pe direcŃie paralelă cu rosturile orizontale.1).(11).5 ÷ M15 şi cu mortar pentru rosturi subŃiri (T) sunt date în tabelul 4.92 Marca Grupa mortarului elementului M15 (G) 1 2 2S 1 2 2S 1 2 2S 1 M10 (G) M7.80 3.5 3.72 1.50 2.67 0.15 RezistenŃa caracteristică la compresiune (fk în N/mm2) a zidăriilor cu elemente din BCA şi mortar pentru rosturi subŃiri (T) Tabelul 4.63 1.1.86 0. (4.77 0.3a Grupa element Grupa 1 Grupa 2&2S RezistenŃa standardizată a elementului fb (N/mm2) 15.5 6.2b) astfel: • • • • • fb va fi înlocuită cu fbh rezistenŃa la compresiune standardizată a elementului pentru zidărie pe direcŃie paralelă cu rostul orizontal.58 0.1 pentru elementele pentru zidărie din grupa 2.25 5.0.1).53 0.5 fk 4. calculate cu (4.4. RezistenŃa caracteristică la compresiune (fk în N/mm2) a zidăriilor cu elemente din argilă arsă şi mortar pentru rosturi subŃiri (T) Tabelul 4.2a) şi (4.09 0.65 4.180.3b.85 5.0 2.82 0.15 4.35 2.75 2. folosind relaŃiile (4.95 2.10 3.15 2.45 = 0.8.0 N/mm2 şi mortar tip (G) cu rezistenŃa M2.5 7. coeficientul K va avea valoarea din tabelul 4.4.0 2.96 1.73 0. (9) Valorile rezistenŃei caracteristice a zidăriei pe direcŃie paralelă cu rosturile orizontale.5 × 0.17 0.40 5.0 12.0 3. în planul peretele.0 ÷ 7. în absenŃa unor date obŃinute experimental sau conform 1.78 0.Nu se acceptă pentru situaŃia de proiectare seismică conform P100-1. în planul peretelui. (8) RezistenŃa caracteristică la compresiune a zidăriei.45 = 0.66 0.68 0. pentru calculul rezistenŃei standardizate fbh.89 0.0 7. RezistenŃa caracteristică la compresiune (fkh în N/mm2) paralel cu rosturile orizontale a zidăriilor cu elemente din argilă arsă şi BCA cu mortar de utilizare generală (G) şi mortar pentru rosturi subŃiri (T) Tabelul 4. calculate cu formula (4.0 ÷ 3. tab. (4.Valorile rezistenŃei caracteristice fk pentru zidărie cu elemente din BCA.44 1.

4.67 1 Mortar 0.51 2S 1. (11) Pentru verificarea rezistenŃei zidăriei în timpul execuŃiei.8.2.1.l) 2.1.3.21 1.1.2b) se vor utiliza numai în următoarele condiŃii: • • pentru elementele care poartă marcaj CE.69 0.2 şi 4.1. valorile din tabelele 4. pentru zidăriile cu mortar (G) se vor folosi valorile K din tabelul 4.3 se majorează cu 25% 4.1.3b) γM unde: • fk – rezistenŃa caracteristică la compresiune a zidăriei perpendicular pe rosturile de aşezare determinată conform 4. Cedare pe secŃiune înclinată din eforturi principale de întindere în lungul diagonalei comprimate (fvk.2.(12)÷(14).43 1. Cedare prin lunecare în rost orizontal (fvk. (6) şi (8). RezistenŃa zidăriei la forfecare (1) RezistenŃa zidăriei la forfecare se va determina pentru două mecanisme de cedare: 1.1.1) (4.78 2 (T) NPS 0.3a) f f dh = kh (4. RezistenŃa unitară de proiectare la compresiune a zidăriei (1) RezistenŃele unitare de proiectare la compresiune ale zidăriei se vor determina cu relaŃiile fd = fk γM (4.56 1 M2. formulele (4. • γM .1.2.17 1.37 1.Nu se acceptă pentru situaŃia de proiectare seismică conform P100-1.2a) şi (4.67 0.78 2 NPS 0.55 0. provenite din Ńările care au adoptat standardul EN 1996-1-1. În ambele situaŃii vor fi satisfăcute toate condiŃiile de la (3). (2) Valorile rezistenŃelor de proiectare fd şi fdh se reduc cu 15% pentru zidăria cu mortar (G).i) 42 . tab.53 0.56 0.1. stabilit conform 2. în cazul în care se foloseşte mortar de ciment fără adaos de var 4.1.1. (10) Pentru calculul rezistenŃelor fk şi fkh ale zidăriilor cu elemente din import.62 2S 1. pentru elementele care nu poartă marcajul CE valorile coeficientului K pentru zidire cu ambele tipuri de mortar vor fi declarate de furnizor sau rezistenŃa caracteristică a zidăriei va fi determinată prin încercări conform 1.1.coeficientul de siguranŃă al materialului.1.1 în funcŃie de tipul elementului şi pentru zidăriile cu mortar (T) se vor folosi valorile K date la (5) de mai sus.1.59 0.64 2 NPS NPS 0.57 0. • fkh – rezistenŃa caracteristică la compresiune a zidăriei paralel cu rosturile de aşezare determinată conform 4.1.5 (G) 0.1.0.62 2S NPS .

în cazul zidăriilor cu mortare performante.1.2.art. de utilizare generală (G) sau pentru rosturi subŃiri (T).i .2.045 f b (4. M2. şi cu mortar pentru rosturi subŃiri (T). cu valorile din tabelul 4.15 4.1.. valorile fvk0 pentru zidăria executată cu mortare de reŃetă pentru utilizare generală (G). vor fi luate conform SR EN 1996-1-1.5 ÷ 3.2.l = f vko + 0 .30 0.3. la care feŃele adiacente ale elementelor pentru zidărie se află în contact direct. la nivelul considerat.4a) unde: • • fvk0 este rezistenŃa caracteristică iniŃială la forfecare fără efort unitar de compresiune. . RezistenŃa unitară caracteristică la lunecare în rost orizontal (1) RezistenŃa caracteristică la lunecare în rost orizontal fvk. conform standardului SR EN 1996-1-1.sub efort unitar de compresiune egal cu zero -. σd este valoarea efortului unitar mediu de compresiune perpendicular pe direcŃia forŃei tăietoare în element.2. 3.l. (3) cu relaŃia f vk.0 mm.5. RezistenŃa unitară caracteristică la cedare pe secŃiuni înclinate (1) Pentru mecanismul de cedare prin rupere pe secŃiuni înclinate.1.065 f b (4. (4) Dacă nu sunt disponibile rezultate obŃinute conform (3). fb este rezistenŃa medie standardizată la compresiune a elementelor pentru zidărie.4 σ d ≤ 0. anexa C (informativă).4. valoarea fvk0 se va lua conform SR EN 998-2. • (2) Pentru zidăriile cu elemente cu îmbinare de tip "nut & feder/ lambă & uluc".4.2.1.0 mm.6. se determină. se va calcula cu relaŃiile: • Pentru elemente din argilă arsă din grupele 1 şi 2 43 . va fi obŃinută din rezultatele încercărilor pe zidărie efectuate conform SR EN 1052-3 sau în condiŃiile stabilite la 1. care se exercită pe zona comprimată a peretelui care asigură rezistenŃa la forŃă tăietoare.2. rezistenŃa unitară caracteristică la forfecare fvk.5 f vko + 0 . executate cu mortar de utilizare generală (G). cu toate rosturile verticale umplute.5 0. rezistenŃa caracteristică la lunecare în rost orizontal se calculează.6. cu condiŃia ca mortarul pentru utilizare generală (G) preparat conform standardului SR EN 1996-2 să nu conŃină adaosuri sau aditivi.20 *** 0. cu compoziŃiile prescrise în art.RezistenŃa unitară caracteristică iniŃială la forfecare a zidăriei (fvk0) în N/mm2 Tabelul 4. fvk0. (4) Dacă nu sunt disponibile rezultate obŃinute conform (3).1.5 Elemente pentru zidărie Ceramice Beton celular autoclavizat Mortar (G) de reŃetă M10 M5.2. art 3.6. a zidăriei executată cu mortar pentru utilizare generală (G) sau cu mortar pentru rosturi subŃiri (T) în straturi cu grosime de 0.4b) (3) RezistenŃa unitară caracteristică iniŃială la forfecare a zidăriei .5 mm până la 3.2. determinat din gruparea de încărcări de proiectare. tabelul 3. cu toate rosturile umplute cu mortar.l = 0 . art. sau cu mortar pentru straturi subŃiri (T) în rosturi orizontale cu grosimea de 0.1. conform SR EN 1996-1-1.4 σ d ≤ 0.(12)÷(14).(4) cu relaŃia f vk. a zidăriei cu mortar pentru utilizare generală (G).3.

f vk ,i = 0.22 f bt 1 + 5

σd
f bt

(4.5a)

Pentru elemente din BCA

f vk ,i = 0.10 f bt 1 + 16

σd
f bt

(4.5b)

În relaŃiile (4.5a) şi (4.5b) notaŃiile sunt:
• •

fbt este rezistenŃa caracteristică la întindere a elementelor pentru zidărie determinată conform (2). σd este valoarea de proiectare a efortului unitar de compresiune mediu perpendicular pe direcŃia efortului unitar de forfecare, în secŃiunea considerată.

(2) Valoarea rezistenŃei caracteristice la întindere a elementelor pentru zidărie se determină prin:

evaluarea valorilor dintr-o bază de date cu rezultatele încercărilor la întindere prin despicare a elementelor pentru zidărie în funcŃie de rezistenŃa standardizată a elementului la compresiune (fb) cu relaŃiile: - pentru elemente din argilă arsă fbt = 0.026 fb
-

sau

(4.6a)
2

pentru elemente din BCA cu fb > 2.0 N/mm

fbt = 0.060 fb 4.1.1.2.3. RezistenŃele unitare de proiectare a zidăriei la forfecare

(4.6b)

(1) RezistenŃele unitare de proiectare a zidăriei la forfecare (fvdl şi fvdi) se vor calcula cu formulele
f vdl = f vdi =

γM γM

f vkl

(4.7a) (4.7b)

f vki

în care:

coeficientul de siguranŃă pentru material γM se va lua conform 2.4.2.3.

(2) Valorile rezistenŃelor de proiectare fvdl şi fvdi se reduc cu 25% pentru zidăria cu mortar (G) care conŃine numai ciment (fără adaos de var). 4.1.1.3. RezistenŃa unitară la întindere din încovoiere perpendicular pe planul zidăriei (1) Pentru calculul rezistenŃei pereŃilor solicitaŃi la încovoiere de forŃe perpendiculare pe planul zidăriei, vor fi luate în considerare rezistenŃele unitare corespunzătoare următoarelor situaŃii de rupere:

rezistenŃa la încovoiere după un plan de rupere paralel cu rosturile orizontale, fx1;

44

rezistenŃa la încovoiere după un plan de rupere perpendicular pe rosturile orizontale, fx2.

Figura 4.2: Ruperea zidăriei încovoiate perpendicular pe planul peretelui (a) Plan de rupere paralel (b) Plan de rupere perpendicular cu rosturile orizontale, fx1 pe rosturile orizontale, fx2

4.1.1.3.1. RezistenŃele unitare caracteristice la întindere din încovoiere perpendicular pe planul zidăriei (1) RezistenŃele unitare caracteristice la întindere din încovoiere ale zidăriei, fxk1 şi fxk2, vor fi obŃinute din rezultatele încercărilor pe zidărie executate conform standardului SR EN 1052-2 sau pe baza prevederilor de la 1.1.(12)÷(14). (2)Având în vedere diversitatea profilaŃiilor feŃelor de capăt, efectuarea încercărilor este obligatorie, în toate cazurile, pentru zidăriile cu legături tip "nut&feder/lambă&uluc". Aceste valori vor fi declarate obligatoriu de către producător/importator prin documentele de însoŃire a produselor. (3) În cazul în care nu sunt disponibile date experimentale, valorile rezistenŃelor unitare caracteristice la încovoiere ale zidăriei, cu toate rosturile complet umplute, realizată cu mortar pentru zidărie pentru utilizare generală (G), fxk1 şi fxk2, în N/mm2, se vor lua din tabelul 4.6 (preluat din Anexa NaŃională la standardul SR EN 1996-1-1).
RezistenŃe unitare caracteristice la încovoiere perpendicular pe planul zidăriei Tabelul 4.6 Tipul elementelor RezistenŃa medie a mortarului M10*,M5 M2.5 fxk1 fxk2 fxk1 fxk2

Argilă arsă, pline 0.240 0.480 0.180 0.360 sau cu perforaŃii verticale Beton celular autoclavizat 0.080 0.160 0.065 0.130 * Mortarul M10 nu se foloseşte pentru elemente cu fmed = 5 N/mm2 şi pentru elemente din BCA

(4) Pentru zidăriile cu elemente din argilă arsă cu feŃe verticale plane şi cu rosturile verticale umplute, executate cu mortar pentru rosturi subŃiri (T), în absenŃa valorilor rezultate din încercări conform 3.2.3.2.(4), se vor lua în calcul valorile forfetare fxk1 = fxk2 = 0.150 N/mm2, conform SR EN 1996-1-1, art. 3.6.3., tabelele din Nota 2.. (5) Pentru zidăriile cu elemente din BCA cu feŃe verticale plane şi cu toate rosturile umplute cu mortar (T), în absenŃa valorilor comunicate de furnizor pe baza rezultatelor din încercări conform SR EN 771-4, rezistenŃele fxk1 şi fxk2 se vor lua egale cu cele mai mici dintre: 1. Valorile forfetare stabilite conform SR EN 1996-1-1, art.3.6.3 fxk1 = 0.150 N/mm2 fxk2 = 0.200 N/mm2 (pentru BCA cu ρ ≤ 400 kg/m3) fxk2 = 0.300 N/mm2 (pentru BCA cu ρ > 400 kg/m3)

45

2. Valorile calculate în funcŃie de rezistenŃa standardizată a elementelor (fb) conform SR

EN 1996-1-1 art.3.6.3. Nota.3. fxk1 = fxk2 = 0.035 fb

4.1.1.3.2. RezistenŃele unitare de proiectare la întindere din încovoiere perpendicular pe planul zidăriei (1) RezistenŃele de proiectare la întindere din încovoiere, perpendicular pe planul peretelui ale zidăriei se vor calcula cu formulele:
f xd 1 = f xd 2 =

γM

f xk 1 f xk 2

(4.8a ) (4.8b)

γM

în care coeficientul de siguranŃă pentru material, γM , se va lua conform 2.4.2.3. (2) Valorile rezistenŃelor unitare de proiectare fxd1 şi fxd2 se reduc cu 25% pentru zidăria cu mortar (G) care conŃine numai ciment (fără adaos de var). 4.1.1.4. RezistenŃa caracteristică de ancorare (1) RezistenŃa caracteristică de ancorare prin aderenŃă a armăturii înglobate în beton va fi obŃinută din rezultatele încercărilor. (2) Dacă nu se dispune de date experimentale, rezistenŃa caracteristică de aderenŃă, fbok, se va lua după cum urmează:
• •

pentru armăturile înglobate în secŃiuni de beton cu dimensiuni mai mari sau egale cu 150 mm (în elementele de confinare), din tabelul 4.7.; pentru armăturile înglobate în mortar sau în secŃiuni de beton cu dimensiuni mai mici de 150 mm (betonul din stratul median al ZIA), din tabelul 4.8.

RezistenŃa caracteristică de aderenŃă a armăturilor în betonul elementelor de confinare (N/mm2) Tabelul 4.7 Clasa de rezistenŃa a betonului fbok pentru bare de oŃel beton netede (N/mm2) fbok pentru bare de oŃel beton profilate (N/mm2) RezistenŃa caracteristică de aderenŃă a armăturilor în mortar sau în betonul din ZIA (N/mm2) Tabelul 4.8 Clasa de rezistenŃă a mortarului (M) Clasa de rezistenŃă a betonului (C) fbok pentru bare de oŃel beton netede (N/mm2) fbok pentru bare de oŃel beton profilate (N/mm2)

C12/15 1.3 2.4

C16/20 1.5 3.0

M5 C12/15 0,7 1,0

M10 C15/20 1,2 1,5

46

tipul mortarului.9a) (4.4.2.5‰.dreptunghiulară (figura 4. 4. 10 Legea de formă "parabolic-dreptunghiulară " poate fi înlocuită cu o lege de formă "liniar . RelaŃia efort unitar – deformaŃie specifică (σ .dreptunghiulară (figura 4.2. indiferent de rezultatele încercărilor.3a) liniar .ε) (1) Pentru calculul rezistenŃei şi al rigidităŃii secŃiunilor elementelor structurale şi nestructurale din zidărie. pentru elemente din argilă arsă cu goluri verticale din grupa 2: εmu ≤ 2. modul de Ńesere şi umplerea rosturilor (4) Determinarea relaŃiei σ-ε şi a parametrilor caracteristici (εm1 şi εmu ) se va face prin încercări la compresiune efectuate conform standardului SR EN 1052-1. ProprietăŃi de deformabilitate ale zidăriei.dreptunghiulară " având valoarea: ε m1.1. (2) Valorile diagramei de proiectare fd(ε) se obŃin din valorile diagramei caracteristice fk(ε) cu relaŃia f d (ε ) = f k (ε ) γM (4. şi vor fi comunicate de furnizor în documentele de însoŃire (5) Valoarea deformaŃiei specifice ultime (εmu) utilizată pentru calculul rezistenŃei şi al rigidităŃii tuturor părŃilor/elementelor de construcŃie din zidărie se va limita.3 RelaŃia efort-deformaŃie pentru zidăria solicitată la compresiune axială NOTE .0‰.1.3b) parabolic .conv = ε m1 20 Raportul µ = 2 3 (4. 47 .1.9b) ε mu ε m1 defineşte ductilitatea de material a zidăriei.3c) (a) (b) (c) Figura 4. se folosesc următoarele tipuri de relaŃii "efort unitar .deformaŃie specifică σ-ε" (legi constitutive) care schematizează comportarea reală a zidăriei (valori caracteristice şi de proiectare): • • • liniară (figura 4. astfel: • • pentru elemente din argilă arsă din grupa 1 : εmu ≤ 3.10) (3) Forma relaŃiei σ-ε depinde de: • • • caracteristicile elementelor pentru zidărie.

• pentru elemente din argilă arsă cu goluri verticale din grupa 2S şi pentru elementele din BCA: forma legii σ.1. (6) În cazurile în care forma legii σ-ε şi parametrii εm1 şi εmu nu sunt cunoscute (declarate de furnizor).0 = 1.8× 3.pentru elemente din argilă arsă din grupa 1: εmu = 0. (5) În cazul zidăriei cu armături în rosturile orizontale valorile Ez stabilite ca mai sus vor fi majorate cu 10%. valoarea modulului de elasticitate de scurtă durată va fi comunicată de către furnizor pentru fiecare tip de elemente.2. Modulul de elasticitate al zidăriei 4.3a) valorile modulilor de elasticitate longitudinal şi transversal date la 4. cu mortar pentru zidărie pentru utilizare generală (G) sau cu mortar pentru rosturi subŃiri (T).8 ‰.1.2.8× 2.ld. următoarele valori ale modulului de elasticitate longitudinal: • • modulul de elasticitate secant de scurtă durată.2.1.6 ‰.1.2. (6) În condiŃiile enunŃate la (3) ÷ (5) modulul de elasticitate echivalent de scurtă durată al zidăriei confinate (ZC) şi al zidăriei cu inimă armată (ZIA) se va calcula cu relaŃia 48 . .2. Modulul de elasticitate longitudinal (1) Pentru calculul deformaŃiilor longitudinale ale tuturor părŃilor/elementelor de construcŃie din zidărie simplă (ZNA) se folosesc.pentru elemente din argilă arsă cu goluri verticale din grupa 2 şi 2S şi pentru elemente din BCA : εmu = 0.(12)÷(14). executată cu elemente pentru zidărie din grupele 1 şi 2. modulul de elasticitate de lungă durată.ε şi valorile εm1 şi εmu vor fi declarate de furnizor (producător/importator) conform 1. în funcŃie de situaŃia de proiectare respectivă.2.1.0 4. privitoare la valorile factorului de comportare q şi la numărul maxim de niveluri admis. calculul rezistenŃei şi rigidităŃii tuturor părŃilor/elementelor de construcŃie din zidărie se va face în următoarele condiŃii: • • • • legea σ-ε va fi considerată "liniară" (figura 4.6.(10) .1. se vor aplica diferenŃiat în funcŃie de forma şi de parametrii legii σε. (2) Modulul de elasticitate secant de scurtă durată Ez va fi determinat prin încercări conform SR EN 1052-1 sau va fi stabilit conform 1. se va calcula cu relaŃiile • • E z = 1000 f k pentru elemente din argilă arsă E z = 800 f k pentru elemente din BCA (4) Pentru zidăriile executate cu elemente cu îmbinare de tip "nut&feder" şi pentru zidăriile cu rosturi verticale neumplute cu mortar. Ez. Ez.) şi la calculul deplasărilor părŃilor/elementelor de construcŃie din zidărie precum şi prevederile Codului P100-1.5 = 2. factorul de suprarezistenŃă definit în Codul P100-1 se va lua αu/α1 =1. modulul de elasticitate secant de scurtă durată al zidăriei nearmate (Ez). (5) Prevederile acestui Cod privitoare la calculul rezistenŃei de proiectare a zidăriei (capitolul 6. cu limitarea εmu ≤ 2. cu toate rosturile complet umplute cu mortar.se vor reduce cu 25% deformaŃia specifică ultimă εmu dată la (4) va fi luată egală cu: . (3) În absenŃa valorilor determinate conform (2).0‰.

1.14) 4.12).modulii de elasticitate longitudinali ai zidăriei şi betonului. se determină cu relaŃia: Gz = 0.11) unde • • Ez şi Eb .coeficientul final de curgere lentă dat în tabelul 4. valorile de proiectare ale proprietăŃilor fizice vor fi luate în limitele indicate în SR EN 1996-1-1 49 .1. valorile date de relaŃia (4. stabilite conform 4.13) unde • Ez .momentele de inerŃie ale secŃiunilor de zidărie şi de beton. redusă conform relaŃiei (4. 4.(11) ÷1.(14). modulul de deformaŃie transversală echivalent pentru zidăria confinată (ZC) şi zidăria cu inimă armată (ZIA) se va calcula cu relaŃia: GZC(ZIA) = 0.E ZC ( ZIA ) = E z I z + Eb I b I z + Ib (4.4 Ez (4.10.40 EZC(ZIA) (4.2. (2) Valorile de proiectare ale acestor proprietăŃi trebuie să fie determinate prin încercări sau stabilite conform 1. 2S) şi din BCA. În cazul zidăriei confinate cu armături în rosturile orizontale (ZC+AR).modulul de elasticitate secant de scurtă durată.2. 2. pentru a Ńine cont de efectele curgerii lente. Modulul de elasticitate transversal (1) Modulul de elasticitate transversal.: E z . cu elemente pentru zidărie din argilă arsă din toate grupele (1. Gz. Iz şi Ib . (7) Modulul de elasticitate de lungă durată Ez. pentru zidăria nearmată. (2) În lipsa unor date stabilite prin încercări.2.1.2. (3) În absenŃa unor date obŃinute din încercări. variaŃiile de volum datorate modificărilor umidităŃii.ld se va determina din valoarea modulului secant de scurtă durată Ez.ld = unde • Ez 1 +Φ (4.1.11) se vor majora cu 10%.2. ProprietăŃile fizice ale zidăriei (1) Următoarele proprietăŃi fizice ale zidăriei sunt relevante pentru obiectul Codului: • • • curgerea lentă. dilatarea termică.12) ∞ Φ∞ .1.2. cu valorile corespunzătoare situaŃiei de proiectare respective. calculate în raport cu axele principale de inerŃie ale peretelui.

α Tipul elementului tz. .ploaia şi zăpada. (3) CondiŃiile de microclimat de expunere a zidăriei terminate se încadrează în clase de expunere definite conform SR EN 1996-1-1 după cum urmează: • • • • • • MX1 – mediu ambiant uscat.3. MX3 – expus la umezire cu cicluri de înghet-dezgheŃ. Anexa A (informativă) şi prevederile din Codul de practică.variaŃiile de temperatură. MX5 – mediu ambiant chimic agresiv. . CondiŃii de microclimat de expunere (1) La proiectarea tuturor părŃilor/elementelor de construcŃie din zidărie trebuie să fie luate în considerare condiŃiile de microclimat la care va fi expusă zidăria în timpul exploatării.0 ÷ 2. Durabilitatea zidăriei 4.3.1.9 de Coeficientul de Valoarea ultimă de Coeficientul curgere lent ă final ă umflare la umiditate dilatare termic ă . prezenŃa compuşilor/substanŃelor chimice care. expunerea la cicluri îngheŃ/dezgheŃ. 50 . factorii climatici specifici ai amplasamentului: .5 -0.5 -0. în condiŃiile specifice ale mediului înconjurător.3. . MX2 – expus la umiditate sau umezire. Clasificarea condiŃiilor de mediu înconjurător 4.variaŃiile umidităŃii relative. apa de mare sau alte ape cu săruri.1. modul în care detaliile de finisaj împiedică menŃinerea/acumularea apei pe faŃade. (4) Pentru determinarea clasei de expunere se vor lua în considerare: • • • (5) Pentru identificarea nivelului de expunere a zidăriilor în diferite subansambluri ale clădirii şi a efectului detaliilor de alcătuire constructivă se vor utiliza prevederile standardului SR EN 1996-2. MX4 – expus la aer saturat de sare. pot conduce la reacŃii care afectează integritatea zidăriei.2 ÷ +1.3. severitatea expunerii la umezire.4 ÷ +0.acŃiunea simultană a vântului cu ploaia.2. -6 o sau contrac Ń ia mm/m 10 /1 C Φ ∞ pentru zidărie Domeniul de variaŃie (valoare de referinŃă) Ceramice 0. GeneralităŃi (1) Toate părŃile/elementele de construcŃie din zidărie vor fi proiectate astfel încât să aibă durabilitatea necesară pentru a fi utilizate în conformitate cu cerinŃele şi cu durata de exploatare stabilite prin tema de proiectare.2 7 ÷ 9 (8 x 10-6) 4.Limitele valorilor principalelor proprietăŃi fizice ale zidăriei Tabelul 4. (2) Pentru stabilirea condiŃiilor de microclimat de expunere ale zidăriei. se va Ńine seama şi de: • • efectul finisajelor şi al placajelor de protecŃie. în contact cu apa.5 ÷ 1.0 4 ÷ 8 (5 x 10-6) Beton celular autoclavizat 1. 4.2.

2 → mortar S Pentru zidăriile din clasele de expunere MX4 şi MX5 amplasament. 4.1 → mortar M sau S • Clasa de expunere MX 3. CompoziŃia mortarelor S.M.3.2. Elemente pentru zidărie (1) Elementele pentru zidărie vor fi suficient de durabile pentru a rezista. în condiŃiile relevante de microclimat de expunere. umezire. în corelare cu condiŃiile de mediu în exploatare.1. atunci când este pus în operă în condiŃiile prevăzute în Codul de practică. în condiŃiile relevante de expunere. 4. 51 .3. astfel că.3.(3).mortar pentru elemente de construcŃie expuse la condiŃii severe. să reziste la condiŃiile locale de expunere pe toată durata de exploatare proiectată a clădirii.3.1 → mortar M sau S • Clasa de expunere MX 2. şi pentru fiecare proiect.3. M sau S • Clasa de expunere MX 2.3.3.2 → mortar M sau S • Clasa de expunere MX 3. vor fi specificate în mod explicit în proiecte şi vor fi supuse verificării împreună cu întreg proiectul. gradul de expunere la • • • • se vor evalua pentru fiecare săruri. (3) Domeniile de utilizare a mortarelor S.mortar pentru elemente de construcŃie expuse la condiŃii pasive.1.3.P în corelare cu condiŃiile de microclimat definite la 4.M. P . 4. Durabilitatea componentelor zidăriei (1) CerinŃele referitoare la durabilitatea componentelor zidăriei.3. pe toată durata de exploatare proiectată a clădirii. pe toată durata de exploatare proiectată a clădirii şi nu va conŃine componenŃi care ar putea avea efect dăunător asupra proprietăŃilor sau durabilităŃii mortarului. OŃel pentru armături (1) OŃelul pentru armături. înglobat în beton sau în mortar. Mortar (1) Mortarul pentru zidărie va fi suficient de durabil pentru a rezista. (2) În cazul zidăriilor aparente cu elemente din argilă arsă se vor respecta prevederile SR EN 771-1 privind condiŃiile de folosire a elementelor în funcŃie de densitate. oŃelului sau altor materiale cu care se află în contact.2. M . Anexa B (informativă) după cum urmează: • Clasa de expunere MX 1 → mortar P.vor fi cele stabilite prin standardul SR EN 1996-2.P se stabileşte conform cu Codul de practică.mortar pentru elemente de construcŃie expuse la condiŃii moderate.3. va fi suficient de durabil. cicluri de îngheŃ/dezgheŃ.4. (2) Conform SR EN 998-2 mortarele se încadrează în trei categorii în funcŃie de categoria condiŃiilor de expunere a elementelor la care vor fi folosite: • • • S . substanŃe chimice agresive (cantitatea acestora şi tipul de reacŃie).

Măsurile de protecŃie sunt corelate cu clasele de expunere MX1÷MX5 conform prevederilor din standardul SR EN 1996-2. . 4.(2) Pentru asigurarea durabilităŃii se va folosi oŃel pentru beton armat (oŃel carbon). 4. oŃelul poate fi neprotejat (cu excepŃia zidăriei de placaj). galvanizare.3. NOTĂ: OŃelul va fi galvanizat după fasonare. ele vor fi alcătuite din materiale care să nu poată fi străpunse la utilizare şi vor fi capabile să reziste la eforturile mecanice fără să favorizeze producerea condensului.5.mortar de ciment cu adaos de plastifianŃi M10 . acoperirea laterală cu mortar a barelor dispuse în rosturile orizontale va fi ≥ 20 mm la pereŃii care se tencuiesc ulterior şi ≥ 35 mm la pereŃii care rămân netencuiŃi. grosimea stratului de protecŃie va fi sporită până la 45 mm în cazul pereŃilor care trebuie să rămână netencuiŃi (zidărie aparentă sau de placaj). sau oŃel rezistent la coroziune. 52 . Straturi de rupere a capilarităŃii (1) Straturile pentru ruperea capilarităŃii vor avea durabilitatea corespunzătoare tipului de clădire la care se utilizează şi condiŃiilor de mediu respective. (4) Pentru clasele de expunere MX2 şi MX3. sau printr-o combinaŃie a acestor procedee. acoperire cu răşini epoxidice. (6) ProtecŃia armăturilor din elementele de confinare prin înglobare în beton se va asigura prin prevederea în proiecte a unui strat de acoperire cu grosimea minimă dată în standardul SR EN 1992-1-1 pentru condiŃiile de expunere respective. (5) ProtecŃia armăturilor prin înglobare în mortar trebuie să îndeplinească următoarele condiŃii: • • • tipul şi marca minimă a mortarului vor fi: . protecŃia oŃelului se va realiza prin: • • • înglobare în mortar sau beton. măsurile specifice din acest Cod şi din Codul de practică.3. (2) Straturile pentru ruperea capilarităŃii vor fi realizate din : • • materiale plastice.3. Anexa A (informativă) (3) Pentru clasa de expunere MX1.5.pentru încăperi cu umiditate relativă interioară permanentă a aerului > 60%. tencuieli hidrofuge.3.mortar de ciment-var M5 . protejat prin măsurile date în continuare.4. Durabilitatea betoanelor (1) Pentru betoanele care intră în alcătuirea clădirilor de zidărie se vor avea în vedere prevederile generale referitoare la durabilitate din NE 012/1 -2007. în condiŃiile de expunere MX4 şi MX5.pentru încăperi cu umiditate relativă interioară permanentă a aerului ≤ 60%. zidăria va fi tencuită cu mortar ≥ M2. (7) ProtecŃia prin galvanizare se va realiza cu o acoperire de zinc ≥ 900 g/ m2 sau cu o acoperire de zinc ≥ 60 g/m2 completată cu o acoperire cu răşină epoxidică cu grosime medie recomandată 100 µm.

3. Elemente de legătură pentru pereŃi (1) Elementele de legătură pentru pereŃi şi prinderile lor vor fi capabile să reziste la acŃiunea relevantă a mediului înconjurător şi la mişcările relative între straturi. Durabilitatea zidăriei aflată sub nivelul terenului (1) Zidăria aflată sub nivelul terenului va fi proiectată astfel încât să nu fie afectată defavorabil de condiŃiile terenului sau va fi protejată în mod corespunzător.7. ii. ancorele.6 din acest Cod. 4. 4. (2) În procesul de proiectare preliminară. scoabele şi cornierele înglobate în zidărie vor avea rezistenŃă la coroziune corespunzătoare condiŃiilor de mediu în care sunt utilizate. ConcepŃia structurii revine inginerului de structuri dar nu poate fi independentă de cerinŃele funcŃionale şi de plastică formulate de investitor şi de arhitect. (2) Elementele de ancorare ale placajelor din zidărie sau ale stratului exterior al faŃadelor ventilate (cu gol de aer) vor fi executate din oŃel inoxidabil. CAPITOLUL 5. iii. se constată că terenul conŃine substanŃe chimice care pot afecta integritatea şi durabilitatea zidăriei. cu tencuieli rezistente la acŃiunile chimice respective).3. scoabe şi corniere (1) Eclisele.4. Eclise. iv. PROIECTAREA PRELIMINARĂ A CLĂDIRILOR CU PEREłI STRUCTURALI DIN ZIDĂRIE 5. aceasta va fi proiectată din materiale rezistente la aceste substanŃe sau va fi protejată corespunzător (de exemplu. Stabilirea formei generale a clădirii în plan şi în elevaŃie. în cazul în care.6. 53 . Ele vor avea rezistenŃă la coroziune corespunzătoare mediului în care sunt utilizate.4.3. alegerea configuraŃiei de ansamblu a clădirii este atribuŃia principală a arhitectului. ProtecŃia acestora se va realiza cu orice procedeu recunoscut în practica curentă pentru condiŃii de mediu similare. (3) Proiectarea preliminară arhitectural-structurală reprezintă o etapă de predimensionare structurală. Proiectarea preliminară a suprastructurii verticale (ansamblul pereŃilor structurali). conform cerinŃelor stabilite la Cap.1. Proiectarea preliminară a planşeelor.3. prin studiul geotehnic efectuat pe amplasament. care precede verificarea prin calcul a siguranŃei structurale şi de care depinde alegerea modelului şi a metodei pentru calculul la acŃiunea încărcărilor verticale şi seismice. Proiectarea preliminară arhitectural-structurală a clădirilor etajate curente (1) Proiectarea preliminară arhitectural-structurală a clădirilor etajate curente cu pereŃi structurali din zidărie implică parcurgerea următoarelor etape: i.4. În acest scop: • • se vor lua măsuri pentru a proteja zidăria de efectele umezelii provenite din contactul cu pământul. mai ales împotriva propagării umidităŃii prin capilaritate. Proiectarea preliminară a infrastructurii.

la pereŃii din zidărie cu inimă armată (ZIA): prin înglobarea/ancorarea armăturilor din stratul median al peretelui în sistemul de centuri de la fiecare planşeu. 25% iar în elevaŃie eventualele reduceri de rezistenŃă şi de rigiditate să fie ≤ 20% . vor fi rigide în plan orizontal. (3) Se vor lua măsurile necesare pentru menŃinerea conlucrării spaŃiale între subansamblurile structurale verticale şi orizontale pentru toate situaŃiile de proiectare (de exemplu împiedicarea prăbuşirii progresive).1. amplasarea şi alcătuirea pereŃilor structurali să fie astfel alese încât să se obŃină regularitate în plan şi pe verticală definită conform criteriilor de la art. Alcătuirea clădirii în plan şi în elevaŃie (1) Se recomandă adoptarea unor partiuri compacte. stâlpişori de beton armat turnaŃi în ştrepii zidăriei.1. armături dispuse în rosturile orizontale.1. să nu depăşească. de regulă. grosimii zidurilor. care se vor realiza prin: • • • • • • • Ńeserea zidăriei conform prevederilor din Codul de practică. elemente orizontale: planşee care. cu simetrie geometrică (dată de forma în plan) şi cu simetrie mecanică (rezultată din dispunerea în plan a pereŃilor structurali) sau cu disimetrii limitate.2. distribuŃia spaŃiilor. rezistenŃei zidăriei la compresiune. (3) RezistenŃa şi rigiditatea structurii vor fi aproximativ egale pe cele două direcŃii principale ale clădirii şi vor fi menŃinute aproximativ constante pe toată înălŃimea clădirii. Se recomandă ca diferenŃa între valorile respective.5.1. constantă la toate nivelurile clădirii.2. Se pot accepta reduceri de arie. (2) Aria planşeului va fi menŃinută. Legături între planşee şi pereŃii structurali care se vor realiza după cum urmează: la pereŃii din zidărie nearmată (ZNA): prin centuri de beton armat turnate pe toŃi pereŃii. 5. 54 .3. de circa 10 ÷ 15% cu condiŃia ca traseul de scurgere a încărcărilor către fundaŃii să nu fie întrerupt. dispuşi pe două direcŃii neconcurente. de la un nivel la nivelul imediat superior. intersecŃii şi ramificaŃii. la pereŃii din zidărie confinată (ZC): prin înglobarea/ancorarea armăturilor din stâlpişori în sistemul de centuri de la fiecare planşeu. şi 5. (4) Reducerile de rezistenŃă şi/sau de rigiditate se vor realiza prin scăderea: • • • densităŃii zidurilor. continuitatea betonului şi armăturilor din centuri sau stratul median al ZIA B. Principii de alcătuire arhitectural-structurală a clădirilor etajate curente (1) Clădirile cu pereŃi structurali din zidărie vor fi alcătuite astfel încât să se realizeze un ansamblu spaŃial unitar format din: • • elemente verticale: pereŃi structurali. (4) În faza de proiectare preliminară arhitectural-structurală a clădirilor din zidărie se va urmări ca forma în plan şi volumetria clădirii.1. la fiecare nivel. (2) Caracterul spaŃial unitar al structurii din zidărie se va obŃine prin: A . Legături între pereŃii structurali de pe cele două direcŃii principale. la colŃuri. de regulă. 5.

clădirea nu are niveluri "slabe" (care au rigiditate şi/sau capacitate de rezistenŃă mai mică decât cele ale nivelurilor superioare).5. va avea suficientă capacitate de rezistenŃă şi rigiditate şi va asigura un traseu direct şi neîntrerupt al forŃelor verticale şi orizontale. pereŃii structurali au. eventualele retrageri/proeminenŃe în raport cu conturul curent al planseului nu depăşesc. continuu. dacă se reduc simultan ariile de zidărie pe ambele direcŃii principale. reducerea ariilor nete totale de zidărie la nivelurile superioare nu depăşeşte 20% din aria zidăriei de la parter pe direcŃia respectivă. este compactă. în plan. la clădirile cu nniv ≥3. până la terenul de fundare. cea mai mare dintre valorile: 10% din aria planşeului sau 1/5 din dimensiunea laturii respective (fig 5. reducerea totală nu depăşeşte 30% din aria totală de zidărie de la parter .1 L unde L este dimensiunea clădirii pe direcŃia perpendiculară direcŃiei de calcul. nu există disimetrii importante ale capacităŃilor de rezistenŃă şi/sau ale încărcărilor permanente în raport cu axele principale ale clădirii. • dispunerea în plan a pereŃilor structurali satisface următoarele condiŃii: - • rigiditatea planşeelor în plan orizontal este suficient de mare încât să fie asigurată compatibilitatea deplasărilor laterale ale pereŃilor structurali sub efectul forŃelor orizontale. aceleaşi dimensiuni la toate nivelurile supraterane sau prezintă variaŃii care se încadrează în următoarele limite: reducerea lungimii unui perete faŃă de nivelul inferior nu depăşeşte 20%. (2) Clădirile cu pereŃi structurali din zidărie vor fi considerate cu regularitate geometrică şi structurală în plan dacă: • forma în plan satisface următoarele condiŃii: este aproximativ simetrică în raport cu 2 direcŃii ortogonale. Criterii de regularitate structurală (1) Sistemul structural va fi simplu.1). cu contururi regulate şi cu un număr redus de colŃuri intrânde.1 CondiŃii de regularitate geometrică în plan (3) Clădirile cu pereŃi structurali din zidărie sunt considerate cu regularitate geometrică şi structurală în elevaŃie dacă: • • înălŃimile nivelurilor adiacente sunt egale sau variază cu cel mult 20%. - • 55 . distanŃa între centrul de greutate (CG) şi centrul de rigiditate (CR) nu depăşeşte 0.1. Figura 5.3. pentru fiecare direcŃie principală. fiecare.

1 Grupa de regularitate a clădirii Clădiri cu regularitate Clădiri fără regularitate Tipul structurii 1. 5. clădirile cu pereŃi structurali din zidărie se clasifică în grupe de regularitate după cum urmează: Clasificarea clădirilor cu pereŃi structurali din zidărie în grupe de regularitate Tabelul 5.1. pentru clădirile situate în zonele seismice cu ag≤ 0. la care pereŃii structurali din zidărie conlucrează cu cadre din beton armat.24g (3) Fiecare dintre tronsoanele rezultate din fragmentarea clădirii prin rosturi trebuie să aibă o alcătuire arhitectural-structurală care corespunde. Separarea clădirii în tronsoane (1) Separarea clădirii în tronsoane se va face în următoarele condiŃii: • • • lungimea clădirii depăşeşte valorile maxime stabilite conform 5.1.0. după caz. umpluturi locale.2 Clădiri cu niveluri "slabe" (neregularitate structurală în elevaŃie) (4) În cazul clădirilor cu pereŃi structurali din zidărie fundate direct pe terenuri dificile se vor adopta numai alcătuiri arhitectural-structurale care asigură regularitate geometrică în plan şi în elevaŃie. (5) Clădirile care nu satisfac condiŃiile de la (1) ÷ (3) sunt considerate fără regularitate geometrică şi structurală.0 în zonele seismice cu ag ≥ 0. cap.2.1.1. se încadrează în clasa clădirilor neregulate al căror răspuns seismic depinde de raportul între cele două subsisteme.Figura 5. tuturor prevederilor de la 5.2 2.. Subsistemul "cadre" va fi proiectat conform cerinŃelor din Codul P100-1 Subsistemul "pereŃi structurali din zidărie" va fi proiectat conform prevederilor din Codul P100-1..1 Tip 2 2.4. lungime / lăŃime ≤ 4. 4. indiferent de zona seismică.1.1 Tip 1 1. de consistenŃă. (2) Rapoartele principalelor dimensiuni ale tronsoanelor rezultate prin fragmentarea clădirii cu rosturi se vor încadra în limitele: • • înălŃime / lăŃime ≤ 1. etc). (6) Pentru proiectare în conformitate cu prevederile acestui Cod.20g şi ≤ 3. în plan sau în elevaŃie.2 Regularitate Plan Da Nu Da Nu ElevaŃie Da Da Nu Nu (6) Clădirile cu structuri de tip dual.8 şi din acest Cod.5. (4) Rosturile de separaŃie între clădirile / tronsoanele adiacente se vor proiecta în funcŃie de rolul în structură.5. forma în plan are neregularităŃi care depăşesc limitele din figura 5. terenul pe care este amplasată clădirea prezintă neregularităŃi (de stratificaŃie. după cum urmează: • rosturi complete. care traversează atât suprastructura cât şi infrastructura: 56 .

ZC+AR. stabilită conform 5. rosturi seismice.2. • rosturi parŃiale. pentru care se aplică prevederile acestui Cod. (2) În cazul clădirilor cu pereŃi structurali din zidărie armată (ZC.tab. în cazul clădirilor cu lungime totală mare. care se realizează numai în suprastructură: - - (5) Rosturile se vor realiza prin dublarea pereŃilor structurali. ZIA). rosturile seismice vor traversa şi fundaŃiile pentru a evita nesincronismul mişcării seismice la fundaŃiile situate la distanŃe relative mari.. conform Codului P100-1 tab.5 şi 8. Cap.5. 5. (7) Închiderea spaŃiului liber dintre tronsoane se va face cu materiale sau dispozitive care nu împiedică mişcarea relativă a tronsoanelor alăturate. • tipul elementelor pentru zidărie (argilă arsă sau BCA) şi grupa elementelor din argilă arsă (1. rosturi de contracŃie – dilatare.3.1. Dimensiuni maxime în elevaŃie (1) Numărul maxim de niveluri (nniv) peste secŃiunea de încastrare definită la 6.8.1 (2) şi valoarea minimă constructivă asociată a densităŃii pereŃilor structurali (p%). 2. lungimea maximă a tronsoanelor se va stabili în conformitate cu reglementările specifice: P72000 şi/sau NP 001-2000. se limitează. vor fi plane şi vor separa complet atât elementele structurale cât şi elementele nestructurale ale clădirii.- rosturi de tasare. Dimensiuni maxime în plan (1) Pentru clădirile cu pereŃi structurali din zidărie fundate pe terenuri normale. Nu se permite închiderea rostului cu tencuială 5. care au rolul de a elimina sau de a reduce efectele torsiunii de ansamblu în cazul clădirilor cu forme complexe în plan. • tipul/alcătuirea zidăriei (ZNA.2. Dimensiuni maxime ale clădirilor 5. • clasa de regularitate/neregularitate structurală definită la 5. ZC+AR şi ZIA) mansarda nu se va include în numărul de niveluri maxim (nniv) admis conform Codului P100-1. lungimea maximă a tronsoanelor va fi de 50. ZC.5. care au rolul de a limita eforturile care pot rezulta din variaŃiile de temperatură sau ca efect al fenomenelor reologice specifice zidăriei/betonului. nu permit propagarea focului şi sunt acceptabile din punct de vedere al aspectului.3. conform prevederilor Codului P100-1.6 dacă sunt îndeplinite următoarele condiŃii constructive: 57 . (6) Dimensiunea spaŃiului liber dintre elementele de construcŃie ale tronsoanelor adiacente va fi stabilită prin calcul.5. 2S). • densitatea pereŃilor structurali p%.6 în funcŃie de: • acceleraŃia seismică de proiectare la amplasament (ag). stabilită conform P100-1. Aceste materiale trebuie să aibă o durabilitate comparabilă cu durata de viaŃă proiectată a structurii.1.1. sunt impermeabile la apă şi la aer.1.4.(2). • clasa de importanŃă-expunere a clădirii. care au rolul de a limita eforturile din structură datorate neuniformităŃii terenului de fundare şi/sau valoarea tasărilor clădirii în cazul fundării pe terenuri dificile.1. (2) Pentru clădirile cu pereŃi structurali din zidărie fundate pe terenuri dificile de fundare.1.0 m.8.

(4) Prevederea în proiect a densităŃii minime de pereŃi nu elimină/înlocuieşte obligaŃia proiectantului de a verifica prin calcul siguranŃa structurii conform cerinŃelor de la capitolul 6 din acest Cod şi prevederilor Codului P100-1.6 se majorează cu 1. Dacă cel puŃin una din aceste condiŃii nu este îndeplinită.3 şi în Codul P100-1. 58 . Valorile minime p% se referă la nivelul de bază al clădirii (secŃiunea de încastrare). densitatea necesară a pereŃilor structurali se va stabili prin calcul.0%. din punct de vedere al înălŃimii şi al densităŃii pereŃilor structurali. în condiŃiile date în Codul P100-1 tabelul 8. concomitent. şarpanta din lemn este proiectată astfel încât să nu rezulte împingeri în pereŃii perimetrali.• • • • • • densitatea minimă constructivă a pereŃilor dată în Codul P100-1 tabelul 8.10 (6) PereŃii de zidărie înrămata vor fi proiectaŃi conform prevederilor de la Capitolul 6 din acest Cod şi din Codul P100-1. tipul circulaŃiilor.2.2.4. Proiectarea preliminară a pereŃilor structurali pentru clădiri etajate curente 5. stabilite de investitor: dimensiunile spaŃiilor libere.6.5 şi 8. cu respectarea măsurilor constructive date la 7. de siguranŃă structurală.2. cu respectarea valorilor minime date în Codul P100-1. Reducerea densităŃii pereŃilor se va face Ńinând seama de recomandările de la 5. 8. cu excepŃia clădirilor simple din zidărie. Cap. este definită prin procentul ariei nete totale a pereŃilor structurali din zidărie (Az.1. pe fiecare din direcŃiile principale ale clădirii.3. 5.net Apl (5. se va face astfel încât să realizeze.1) (3) Pentru structurile cu pereŃi din zidărie care fac obiectul acestui Cod. densitatea minimă fi redusă fără însă a deveni mai mică de 3% pe fiecare direcŃie principală a clădirii.6. la partea superioară a pereŃilor de zidărie ai mansardei este prevăzută o centură de beton armat. mansarda va fi considerată "nivel" iar clădirea se va încadra. etc. (2) Densitatea pereŃilor structurali ai clădirilor din zidărie. capitolele 5 şi 8.25 m. raportată la aria planşeului (Apl) de la nivelul respectiv p (% ) = 100 Az . pereŃii de compartimentare sunt de tip uşor (gips-carton sau similar). zidăria pereŃilor structurali de la mansardă este confinată cu stâlpişori de beton armat în continuarea celor de la nivelul inferior. urmărind să nu rezulte modificarea clasei de regularitate sau creşterea pronunŃată a disimetriei sistemului structural. La nivelurile superioare.1. înălŃimea de nivel.net) de pe direcŃia respectivă. satisfacerea următoarelor categorii de cerinŃe: • • • funcŃionale. (5) PereŃii de zidărie care nu îndeplinesc condiŃiile pentru a fi consideraŃi pereŃi structurali sau pereŃi de contravântuire vor fi consideraŃi "pereŃi nestructurali" şi vor fi proiectaŃi pentru încărcările menŃionate la 1. Alegerea sistemului de pereŃi structurali (1) Alegerea sistemului de pereŃi structurali. de confort. tab. pereŃii perimetrali din zidărie nu depăşesc înălŃimea medie de 1.(6).

aria celulei formată de pereŃii de pe cele două direcŃii principale ≤ 25. distanŃele maxime între pereŃi. 5.2.2.1 Structuri cu pereŃi deşi (1) Structurile cu pereŃi deşi (sistem fagure).2. sunt definite prin următorii parametri geometrici (figura 5. (3) Folosirea sistemului de pereŃi deşi este recomandată în cazul clădirilor fundate pe terenuri dificile. Alegerea tipului de zidărie (1) La proiectarea preliminară a clădirilor cu pereŃi structurali din zidărie. cap.0 m2. regularitatea structurală a clădirii.3b): • • • înălŃimea de nivel ≤ 4.3. se acceptă suprimarea unui perete structural la nivelul respectiv cu obligaŃia suprimării acestui perete la toate nivelurile superioare pentru a evita formarea unui etaj "slab".8. sunt definite prin următorii parametri geometrici (figura 5. aria celulei formată de pereŃii de pe cele două direcŃii principale ≤ 75.25 m. pe cele două direcŃii principale ≤ 5. precum şi în funcŃie de posibilităŃile tehnologice de execuŃie.3a): • • • înălŃimea de nivel ≤ 3.2.6 în funcŃie de: • • • • numărul de niveluri supraterane (nniv).2.00 m. Zidăria nearmată (ZNA) (1) Din cauza capacităŃii scăzute de a disipa energia seismică. acceleraŃia seismică de proiectare la amplasament (ag). alegerea tipului de zidărie pentru pereŃii structurali se va face cu respectarea condiŃiilor limită stabilite în Codul P100-1. pe cele două direcŃii principale ≤ 9. grupa elementelor pentru zidărie. spaŃii mai mari.1. Structuri cu pereŃi din zidărie (a) Structuri cu pereŃi deşi (sistem fagure) (b) Structuri cu pereŃi rari (sistem celular) (a) 5.00 m. 5.0 m2.1. la un nivel oarecare al unei clădiri cu pereŃi deşi. sunt necesare.00m. datorită rezistenŃei mici 59 . 8. (b) Figura 5.5 şi 8.1. tab. distanŃele maxime între pereŃi.5. Structuri cu pereŃi rari (1) Structurile cu pereŃi rari (sistem celular).2.2. local. (2) În cazul în care.

cu sau fără armături în rosturile orizontale. în următoarele poziŃii: • • Pentru zonele seismice cu ag ≤ 0. dimensiunile secŃiunii de beton şi armarea acestora se va face conform 5. sistemul de aşezare a pereŃilor este de tip "pereŃi deşi" (sistem fagure). se vor prevedea. art. iii. conform P100. (3) Structurile cu pereŃi din zidărie nearmată vor avea elemente verticale şi orizontale de confinare cu rolul constructiv de a asigura integritatea şi conlucrarea spaŃială a pereŃilor şi planşeelor.5 . poziŃia 1 din tabelul 5.2. se recomandă ca adoptarea în faza de proiectare preliminară a structurilor cu pereŃi din zidărie nearmată (ZNA) să fie evitată. Dispunerea stâlpişorilor şi centurilor de beton armat (1) La toate clădirile cu pereŃi structurali din zidărie simplă (ZNA) cu elemente din argilă arsă şi din BCA .20g şi de ambele părŃi ale oricărui gol cu suprafaŃa ≥ 1. 5.6. în condiŃiile stabilite în Codul P100-1. 2 şi 2S şi cu elemente din BCA vor fi folosite. stâlpişori de beton armat. (4) Structurile cu pereŃi de zidărie nearmată (ZNA) cu elemente ceramice din grupele 1. 5.12g.5 m2 pentru zonele seismice 60 . în condiŃiile de calcul.8.1.-1. tab. ZC+AR.3. stâlpişorii de beton armat vor fi amplasaŃi în următoarele poziŃii: i. PoziŃionarea acestor elemente. şi cele cu pereŃi structurali de zidărie cu inimă armată (ZIA). ZIA) (1) Clădirile cu pereŃi structurali de zidărie confinată (ZC). 2 şi 2S şi cu elemente din BCA. la toate colŃurile exterioare şi intrânde de pe conturul construcŃiei.2. cu elemente din argilă arsă şi din BCA. materialele folosite satisfac cerinŃele de la Cap.8. ca măsură constructivă.la întindere şi la forfecare şi a ductilităŃii reduse.(3).5 m2 în zonele seismice cu ag ≤0. sunt prevăzute elemente verticale şi orizontale pentru asigurarea integrităŃii structurale şi conlucrării spaŃiale ale pereŃilor conform (2) sunt respectate cerinŃele de alcătuire a zidăriei şi planşeelor din acest Cod.2. de dimensionare şi de alcătuire constructivă precizate în acest Cod în condiŃiile stabilite conform Codului P100-1. Zidăria armată (ZC.3 şi din Codul P100-1. tab.2. ii.1.8 şi cu aplicarea regulilor din acest Cod. de ambele părŃi ale oricărui gol cu suprafaŃa ≥ 2. cap. înălŃimea nivelului hetaj ≤ 3. la capetele libere ale fiecărui perete. vor fi utilizate. cu elemente ceramice din grupele 1. numai dacă sunt îndeplinite toate condiŃiile de mai jos: • • • • • • • clădirea se încadrează în categoria "clădiri regulate cu regularitate în plan şi în elevaŃie". RezistenŃa şi rigiditatea acestor elemente de confinare nu se vor lua în considerare pentru calculul rezistenŃei şi rigidităŃii clădirii în ansamblu. (2) Utilizarea structurilor cu pereŃi din zidărie nearmată se va face numai cu respectarea principiilor stabilite în Codul P100-1.2.32g la toate colŃurile exterioare şi intrânde de pe conturul construcŃiei şi la casa scării (2) La clădirile cu pereŃi din zidărie confinată (ZC). la toate colŃurile exterioare şi intrânde de pe conturul construcŃiei Pentru zonele seismice cu 0.3.00 m.12g < ag ≤ 0.3.2.8. clădirea se încadrează în clasa de importanŃă I sau II conform Codului P100-1.

20 m.24g .5. dacă cel mai apropiat stâlpişor amplasat conform regulilor de mai sus se află la o distanŃă mai mare de 3t unde "t" este grosimea peretelui vi.4. PoziŃionarea stâlpişorilor din beton armat la structuri din zidărie confinată (3) Stâlpişorii vor fi executaŃi pe toată înălŃimea construcŃiei. (4) Pentru toate clădirile.5. (6) Stâlpişorii şi centurile din pereŃii de pe conturul clădirilor vor fi prevăzuŃi la exterior cu protecŃie termică pentru evitarea formării punŃilor termice. (5) În cazul clădirilor cu mansardă sau cu pod necirculabil şi cu şarpantă din lemn se vor prevedea centuri la partea superioară a tuturor pereŃilor care depăşesc nivelul ultimului planşeu. la intersecŃiile pereŃilor. golurile cu dimensiuni mai mici vor fi mărginite cu stâlpişori dacă necesitatea acestora rezultă din calcule sau din cerinŃa iv.5.0 m în cazul structurilor cu pereŃi deşi (sistem fagure).în zonele seismice cu ag≤0.4. la construcŃiile etajate cu pereŃi rari (sistem celular) şi la construcŃiile tip “sală/hală” ai căror pereŃi structurali au înălŃimea > 3.5. ZC sau ZIA) şi de zona seismică. • • la nivelul fiecărui planşeu. iv.cu ag ≥ 0. evitarea reducerii exagerate a rezistenŃei şi a rigidităŃii unor pereŃi structurali. indiferent de alcătuirea zidăriei (ZNA. v. (beton armat sau lemn) şi de tehnologia de realizare a acestuia. se vor prevedea centuri de beton armat în planul pereŃilor.12g.00 m . Goluri în pereŃii structurali din zidărie (1) Stabilirea dimensiunilor golurilor pentru uşi şi ferestre şi amplasarea acestora în pereŃii structurali de zidărie se va face având în vedere satisfacerea următoarelor cerinŃe: • • • • • • funcŃionale. indiferent de materialul din care este realizat. obŃinerea ariilor de zidărie aproximativ egale pe direcŃiile principale ale clădirii. sau > 4. .2. 5.2. în poziŃie intermediară.16 g. structurale.(5) Figura 5. în lungul peretelui. (2) CerinŃele structurale vor avea în vedere : 61 . de plastica faŃadelor.0 m în cazul structurilor cu pereŃi rari (sistem celular). astfel încât distanŃa între axele stâlpişorilor să nu depăşească: . satisfacerea cerinŃelor de rezistenŃă şi de ductilitate pentru plinurile dintre goluri. în zonele seismice cu ag≥0. în toŃi spaleŃii care nu au lungimea minimă prevăzută la art.

Dispunerea alternantă pe verticală a golurilor din pereŃii de zidărie (5) Lungimea minimă (lmin) a spaleŃilor adiacenŃi golurilor de uşi şi de ferestre se limitează.00 nniv ≤ 3 ρ ≤ 0.80 m pentru zidăria cu inimă armată (ZIA): lmin = 3 t unde t este grosimea totală a peretelui.5 nniv = 4.2.28g.spaleŃi marginali (de capăt) la pereŃi de faŃadă şi interiori : lmin = 0. Figura 5.25 nniv ≤ 3 ρ ≤ 0.5.45 Tabelul 5.20g. 62 .80 nniv = 4 ρ ≤ 1.spaleŃi marginali (de capăt) la pereŃi de faŃadă şi interiori : lmin = 0.spaleŃi intermediari la pereŃi de faŃadă şi interiori : lmin = 0.45 ρ≤ 0. în funcŃie de cea mai mare înălŃime a golurilor adiacente (hgol) sau de grosimea peretelui (t).12g.spaleŃi intermediari la pereŃi de faŃadă şi interiori : lmin = 0. AcceleraŃia ag Perete exterior 0.6 hgol ≥ 1. va fi limitat.(5) (4) Golurile de uşi şi de ferestre vor fi.55 Perete interior nniv = 4.35 ρ ≤ 0.00 ρ ≤0.4 hgol ≥ 0.24g 0. Pentru determinarea raportului ρ se iau în considerare numai elementele verticale cu continuitate până la fundaŃii şi care au dimensiuni cel puŃin egale cu valorile minime date la.25 ρ ≤1.35 Notă. 0.16g 0.08g nniv ≤ 3 ρ ≤ 1.5 hgol ≥ 1. 0. 0.5.2.25 nniv = 4 ρ ≤ 0.00 m .2.00 m pentru zidăria confinată (ZC sau ZC+AR): .5.5 ρ ≤ 1. după cum urmează: • • • pentru zidăria nearmată (ZNA): . conform valorile din tabelul 5. raportul ρ între ariile în plan ale golurilor de uşi şi ferestre şi ariile plinurilor de zidărie.32g nniv ≤ 3 ρ ≤ 1. dispuse pe aceaişi verticală la toate nivelurile.5 ρ ≤ 0. Poate fi acceptată dispunerea lor alternantă cu respectarea unor distanŃe care să permită transmiterea încărcărilor printr-un sistem de tip "grindă cu zăbrele".20 m .(2) Pentru satisfacerea cerinŃelor de la (2).5 hgol ≥ 1. 0. de regulă.

(7) În cazul în care dimensiunile alese pentru grosimea pereŃilor nu satisfac cerinŃele de siguranŃă structurală de la 6. indiferent de materialul elementelor din care este executată zidăria (argilă arsă sau BCA) şi de grupa acestora (1. zidărie confinată (ZC) şi zidărie cu inimă armată (ZIA) het /t ≤ 15. (2) Grosimea de calcul a pereŃilor se va lua egală cu grosimea efectivă a zidăriei netencuite cu excepŃia pereŃilor dubli cu gol interior pentru care grosimea de calcul se stabileşte conform aliniatelor (5) şi (6).6.2.7.(3) se determină cu relaŃia 3 3 tef = 3 t1 + t2 (5. se va adopta una dintre următoarele măsuri: • • • schimbarea tipului / alcătuirii zidăriei (de exemplu.1. din ZNA în ZC sau ZIA). este grosimea stratului exterior sau neportant t2 este grosimea stratului interior sau portant. (5) Grosimea de calcul. izolare termică/economie de energie.3. izolare fonică.2). protecŃie la foc. Grosimea pereŃilor de zidărie (1) Grosimea pereŃilor exteriori şi interiori prevăzută în proiect va fi egală cu cea mai mare valoare rezultată calculele de specialitate pentru satisfacerea simultană a următoarelor cerinŃe: • • • • siguranŃă structurală. va fi 240 mm. unde: t1 . folosirea unor materiale (elemente de zidărie şi/sau mortar) cu rezistenŃe superioare 63 . tef. sporirea grosimii pereŃilor..6. (3) Grosimea minimă a pereŃilor pentru cerinŃa de siguranŃă structurală. (4) Indiferent de rezultatele calculelor de rezistenŃă.Figura 5. raportul între înălŃimea etajului (het) şi grosimea peretelui structural (t) trebuie să satisfacă următoarele condiŃii minime: • • zidărie nearmată (ZNA) het/t ≤ 12. a unui perete dublu cu gol interior în care cele două straturi sunt solidarizate cu agrafe conform 7. Dispunerea în plan a golurilor din pereŃii de zidărie 5. 2 sau 2S).

(6) Planşeele cu rigiditate nesemnificativă în plan orizontal vor fi utilizate numai în condiŃiile stabilite în Codul P100-1. (4) Următoarele categorii de planşee vor fi considerate cu rigiditate nesemnificativă. planşeele care au următoarele alcătuiri: • • • planşee din beton armat monolit sau din predale cu suprabetonare continuă cu grosime ≥ 60 mm. din punct de vedere al rigidităŃii în plan orizontal. (2) Dacă nu sunt slăbite semnificativ de goluri (a se vedea 5.2. cu bucle sau cu bare de legătură la extremităŃi şi cu suprabetonare continuă cu grosime ≥ 60 mm. îmbinările vor fi proiectate astfel încât răspunsul planşeului la forŃe seismice să fie similar cu cel a planşeelor din beton armat monolit iar îmbinările să rămână în stadiul elastic pentru solicitările rezultate din acŃiunea cutremurului de proiectare multiplicată cu factorul de comportare "q". planşee cu rigiditate nesemnificativă în plan orizontal. armată cu plasă din oŃel beton cu aria ≥ 250 mm2/m (≥ 5Φ8/m). 64 .3. fără verificarea de la (1). (3) Pentru planşeele care nu îndeplinesc condiŃiile de la (2). (2) La proiectarea preliminară a clădirilor cu pereŃi structurali din zidărie de toate tipurile se va urmări realizarea planşeelor ca diafragme rigide în plan orizontal.2.). art.2..5. fără suprabetonare armată sau cu şapă nearmată cu grosimea ≤ 30 mm. armată cu plasă de oŃel beton cu aria ≥ 250 mm2/m planşee din panouri sau semi panouri prefabricate din beton armat îmbinate pe contur prin piese metalice sudate. care depinde de alcătuirea constructivă şi de dimensiunile şi poziŃiile golurilor mari.1. 5. Proiectarea preliminară a subansamblurilor structurale orizontale (1) Planşeele clădirilor cu pereŃi structurali din zidărie se clasifică. atunci când este modelat cu flexibilitatea sa reală în plan. . planşee din lemn. deplasările orizontale calculate în situaŃia de proiectare seismică nu depăşesc nicăieri cu mai mult de 10 % din deplasarea orizontală absolută corespunzătoare deplasările rezultate din ipoteza de diafragmă rigidă. (7) În cazul planşeelor din elemente prefabricate. vor fi considerate rigide în plan orizontal. pentru stabilirea modelului de calcul seismic este necesară verificarea condiŃiei de rigiditate conform (1).5. bucle de oŃel beton şi beton de monolitizare. în plan orizontal: • • • planşee din elemente prefabricate de tip "fâşie" cu bucle sau cu bare de legătură la extremităŃi. Această prevedere este aplicabilă şi sistemelor de planşee mixte alcătuite din nervuri metalice sau din beton armat/precomprimat şi din corpuri de umplutură ceramice sau din beton cu sau fără suprabetonare. Acest tip de planşeu va fi utilizat la toate clădirile din zonele seismice cu ag ≥ 0. Tipul planşeului (1) Planşeul este considerat rigid în plan orizontal dacă. planşee executate din elemente prefabricate de tip "fâşie". în două categorii: • • planşee rigide în plan orizontal.. 8.3. planşee din elemente prefabricate din beton cu dimensiuni mici sau din blocuri ceramice.3.24g. . (5) Se recomandă folosirea planşeelor care transmit încărcările verticale pe toate laturile.

în toate cazurile. copertine) vor fi amplasate la nivelul planşeului curent. (2) Consolele care depăşesc linia exterioară a pereŃilor structurali de contur (balcoane.1.3. rezemarea consolei se face pe toată lăŃimea zidului. 8.5. Consolele vor fi realizate din acelaşi material ca şi planşeul (beton armat sau lemn).3. 5.4. (4) În mod excepŃional se acceptă amplasarea unor console de beton armat în poziŃii intermediare.2. În lipsa acestui calcul se aplică prevederile P100-1 art. accesul oamenilor pe consolă nu este decât întâmplător (pentru întreŃinere). sub efectul încărcărilor din zăpadă.2 5. În cazul încărcării cu zăpadă se vor avea în vedere efectele încărcărilor nesimetrice care pot rezulta din aglomerarea zăpezii pe anumite porŃiuni ale acoperişului (a se vedea Codului CR 1-1-3).2. iar rezistenŃa planşeului va fi verificată conform secŃiunii 6. ZC. În acest scop. eventual cu o denivelare care se încadrează în limitele de la 5.20g forŃa seismică se va determina prin calculul modal cu spectru de răspuns.3. cu respectarea următoarelor condiŃii: • • • deschiderea consolei Lc ≤ 3t unde t este grosimea peretelui în care este încastrată.3. încastrate în zidărie.5. în zonele seismice cu ag > 0. console (1) În clădirile curente. Figura 5. Supante. din vânt şi din cutremur. indiferent de tipul zidăriei (ZNA.(6) dar cu asigurarea continuităŃii structurale. lângă pereŃii de contur sau alăturarea mai multor goluri.3. se va evita poziŃionarea golurilor la colŃurile planşeelor. stabilitatea şi rezistenŃa consolei vor fi asigurate prin elemente de beton armat introduse în grosimea peretelui. consolele şi a elementele de care acestea sunt fixate vor fi verificate prin calcul. În zonele cu ag ≤ 0. pentru asigurarea indeformabilităŃii acestora. pe toate direcŃiile. În cazul deschiderilor mai mari decât 3t.3. PoziŃionarea golurilor mari în planşee (1) PoziŃiile golurilor de dimensiuni mari vor fi stabilite încât să nu conducă la reducerea rigidităŃii şi a rezistenŃei planşeelor şi să asigure transferul forŃelor orizontale la pereŃii structurali fără concentrări importante de eforturi . Şarpante (1) La proiectarea şarpantelor se va urmări adoptarea unei configuraŃii cu rigiditate spaŃială suficientă.4.7 PoziŃionarea golurilor de mari dimensiuni în planşee (2) În cazurile în care slăbirea semnificativă a planşeelor prin goluri nu poate fi evitată se va Ńine seama de efectul rigidităŃii finite a planşeului prin adoptarea unui model de calcul spaŃial.20g nu se acceptă prevederea planşeelor parŃiale (supante). ZIA). 65 .

precum şi prevederile specifice date în continuare.(2) Stabilitatea generală şi locală a şarpantei în ansamblu şi a elementelor acesteia sub acŃiunea vântului vor fi verificate prin calcul pentru forŃele stabilite prin Codul NP-082 şi prin măsuri constructive. din beton simplu. pereŃi de subsol.5. Dacă o astfel de schemă nu poate fi realizată se vor prevedea elemente structurale suficient de rezistente pentru a prelua împingerile. legate cu grinzi din beton armat pe ambele direcŃii. 5. calcane. placa de beton care constituie suportul pardoselii de la subsol.1. a elementelor nestructurale şi a branşamentelor la reŃelele exterioare. (4) Alcătuirea infrastructurii clădirilor cu pereŃi structurali din zidărie va respecta. severitatea acŃiunii seismice la amplasament. (4) În faza de proiectare preliminară. principiile generale date în Codul P10 şi în Codul P100-1.8. cu una sau mai multe trepte. natura. 5. cap. etc). mărimea forŃelor verticale care trebuie transmise la teren. tălpi din beton armat. Se exceptează de la această prevedere clădirile provizorii şi anexele gospodăreşti. limitarea deformaŃiilor verticale ale clădirii la valori care nu periclitează integritatea structurii.(2) se pot prevedea şi fundaŃii izolate. de asemenea. socluri şi placa de beton care constituie suportul pardoselii de la parter. 66 . FundaŃii (1) FundaŃiile pereŃilor structurali vor fi continue sub ziduri cu alcătuirile următoare • • • blocuri din beton simplu.3. efectele posibile ale apelor subterane.5.4.8. RezistenŃa şi rigiditatea acestor elemente vor fi verificate prin calcul conform Normativ NP-005 şi Ghid NP-019. stabilitatea şi rezistenŃa terenului de fundare. (2) În cazurile prevăzute în Codul P100-1. (3) Schema statică ale şarpantei va fi aleasă astfel încât să nu rezulte împingeri în elementele de reazem (pereŃi.1.4. clădiri cu subsol: fundaŃii. planşeul peste subsol.3. fără producerea deformaŃiilor postelastice în elementele infrastructurii şi/sau în terenul de fundare. atice. Proiectarea preliminară a infrastructurii (1) Infrastructura clădirilor cu pereŃi structurali din zidărie este constituită din următoarele subansambluri/elemente de construcŃie: • • clădiri fără subsol: fundaŃii. blocuri din beton simplu şi cuzineŃi din beton armat. art. infrastructura trebuie să fie concepută ca un ansamblu de elemente structurale cu rezistenŃă şi rigiditate spaŃială adecvate intensităŃii solicitărilor verticale şi seismice şi caracteristicilor terenului de fundare care să asigure: • • transmiterea la teren a tuturor solicitărilor din secŃiunea de încastrare a pereŃilor. (2) Proiectarea preliminară a infrastructurii trebuie să Ńină seama de: • • • • (3) Proiectarea/dimensionarea infrastructurii se va face pe baza datelor privind stabilitatea şi rezistenŃa terenului de fundare obŃinute prin cercetarea geotehnică a amplasamentului conform reglementărilor specifice în vigoare.

(2) 5.(3) Pentru pereŃii nestructurali de la subsol. În acest scop se recomandă adoptarea următoarelor măsuri de conformare generală.4.3. secŃiunea plinurilor va fi sporită iar zonele slăbite vor fi verificate prin calcul. (3) În cazul amplasamentelor pe teren normal de fundare. din beton armat. (3) Soclul se va executa. în clădirile din zone seismice cu ag ≥ 0. prin calcul. din beton armat. În cazul amplasamentelor cu teren normal de fundare. (4) Grosimea pereŃilor de subsol se va stabili. în poziŃii decalate faŃă de golurile de la parter .2.5. (2) LăŃimea soclului va fi cel puŃin egală cu grosimea peretelui de la parter. 8. art.24g golurile de uşi şi ferestre din pereŃii exteriori vor fi mai mici cu cel puŃin 25% faŃă de cele din parter. de regulă. Socluri (1) La clădirile fără subsol. se admite o retragere de maximum 5 cm a feŃei exterioare a soclului în raport cu faŃa exterioară a peretelui de la parter. fundarea directă. dacă aceasta are rezistenŃa şi rigiditatea necesare pentru a prelua încărcările respective. golurile de uşi şi ferestre din pereŃii de subsol vor fi amplasate. în cazul clădirilor cu pereŃi dispuşi în sistem "celular". în clădirile din zone seismice cu ag ≥ 0. art.4. arhitectural-structurală. pe baza rezultatelor calculului prevăzut la (4). de regulă. a subsolului: • • • • numărul şi dimensiunile golurilor în pereŃii subsolului vor fi reduse la strictul necesar din punct de vedere funcŃional..3. în condiŃiile stabilite prin Codul P100-1. se recomandă sporirea rigidităŃii subsolului prin introducerea unor pereŃi suplimentari. în limita posibilităŃilor rezultate din cerinŃele funcŃionale.0 cm a feŃei exterioare a pereŃilor de la subsol în raport cu faŃa exterioară a peretelui de la parter. pentru satisfacerea cerinŃei de rezistenŃă sub efectul încărcărilor din gruparea fundamentală şi din cea seismică şi va permite preluarea eventualelor abateri de execuŃie. în plan.5. îngroşarea locală a plăcii de la subsol. dimensiunile golurilor de la subsol vor fi mai mici decât cele de la parter. în zonele cu acceleraŃia seismică de proiectare ag ≥ 0. 8. de regulă. soclul şi fundaŃiile vor fi axate faŃă de pereŃii structurali. în funcŃie de dimensiunile şi de greutatea proprie a acestora. sub toŃi pereŃii structurali din parter. pereŃii de subsol pot fi executaŃi din beton simplu. PereŃi de subsol (1) PereŃii de subsol vor fi dispuşi. (2) PereŃii de subsol se vor realiza. Se acceptă o retragere de maximum 5.3. (5) Rigiditatea subsolului trebuie să fie superioară rigidităŃii nivelurilor supraterane. 67 . axat. se va alege una din următoarele soluŃii de fundare: • • • rezemare pe placa de la subsol.24g.3.(2) şi cu realizarea măsurilor constructive date în Capitolul 7 din acest Cod.24g amplasarea golurilor de uşi din pereŃii interiori de subsol va fi făcută cu un decalaj de cel puŃin 1.2. soclul poate fi executat din beton simplu numai în condiŃiile stabilite prin Codul P100-1. 5.0 m faŃă de poziŃia golurilorde la parter.

Aria retragerilor de la forma dreptunghiulară trebuie să fie ≤ 15% din aria totală a planşeului . dispuşi aproximativ simetric în plan pe două direcŃii ortogonale. Planşee la infrastructură (1) În toate clădirile fără subsol.Figura 5. placa suport a pardoselii de la parter se va executa din beton armat. 68 . 8. c) distanŃa între pereŃii cei mai depărtaŃi de centrul de rigiditate de pe cel puŃin una din direcŃii trebuie să fie > 75 % din lungimea clădirii pe cealaltă direcŃie. legată de tălpile de fundaŃie. b) Raportul dintre lungimea laturii scurte şi cea a laturii lungi în plan trebuie să fie • • ≥ 0.24g. placa planşeului peste subsol se va executa din beton armat şi avea cel puŃin aceiaşi grosime ca şi plăcile etajelor supraterane. această condiŃie se consideră satisfăcută dacă distanŃa între centrul de masă şi centrul de rigiditate ale structurii. este ≤0. e) pereŃii structurali trebuie să fie continui de la vârf până la fundaŃii.8 PereŃi suplimentari la subsol în cazul clădirilor cu pereŃi rari Dacă aceste condiŃii nu sunt respectate. zonele slăbite vor fi verificate prin calcul. pe oricare dintre cele două direcŃii.trebuie să satisfacă următoarele cerinŃe speciale de alcătuire arhitectural structurală. (3) În cazul clădirilor cu subsol.5.Această placă va fi legată monolit cu soclurile clădirii constituind o legătură rigidă în plan la nivelul infrastructurii/fundaŃiilor (2) În toate clădirile cu subsol. b) pe fiecare dintre cele două direcŃii ortogonale ale clădirii trebuie să existe cel puŃin câte doi pereŃi paraleli iar lungimea fiecărui perete trebuie să fie > 30 % din lungimea clădirii pe direcŃia peretelui considerat. a) Planul trebuie să fie aproximativ dreptunghiular.33 pentru clădiri cu pereŃi din zidărie nearmată ≥ 0. Alcătuirea arhitectural -structurală a clădirilor simple din zidărie (1) Clădirile simple din zidărie definite conform P100-1 par. 5. 5.9.4.4.25 pentru clădiri cu pereŃi din zidărie confinată şi din zidărie cu inima armată (2) PereŃii structurali ai clădirii trebuie să satisfacă toate cerinŃele următoare: a) clădirea trebuie să fie rigidizată prin pereŃi structurali. şi în toate clădirile amplasate pe terenuri de fundare dificile.1L unde L este dimensiunea clădirii perpendicular pe direcŃia considerată. situate în zonele seismice cu ag≥ 0. d) cel puŃin 75 % din încărcările verticale trebuie să fie preluate de pereŃii structurali. placa suport a pardoselii subsolului se va executa din beton armat.

presiunea vântului. încărcările orizontale. pentru toŃi pereŃii. iii. (3) Modelul de calcul pentru determinarea eforturilor secŃionale şi a rezistenŃei de proiectare a pereŃilor trebuie să reprezinte în mod adecvat proprietăŃile de rezistenŃă.16g şi ag = 0. pentru pereŃii de contur de la subsol. ii. sau şarpante). Modelul de calcul pentru încărcări verticale (1) Pentru calculul sub acŃiunea încărcărilor verticale. caracteristicile secŃionale ale pereŃilor din zidărie se determină pentru secŃiunea brută (nefisurată/netencuită). Realizarea unui model de calcul care să ia în considerare toate aceste particularităŃi şi. de rigiditate şi de ductilitate ale întregului sistem structural.12g şi ≤ 5. (3) La proiectarea pereŃilor din zidărie vor fi luate în considerare. pereŃii structurali vor fi consideraŃi console rezemate la nivelul planşeului peste subsol sau la faŃa superioară a fundaŃiilor (la clădirile fără subsol).0m în zonele seismice cu ag = 0.0 m în zonele seismice cu ag ≤ 0. masa de etaj şi secŃiunile orizontale ale pereŃilor structurali pot fi mai mici cu cel mult 15% în raport cu nivelul imediat inferior. izotrop şi cu răspuns elastic până în stadiul ultim. etc). se va face utilizând un model de calcul. (4) Pentru clădirile cu pereŃi din zidărie nearmată şi din zidărie confinată.(2) 69 . zidăria este un material presupus omogen. forŃe laterale (împingeri) transmise de alte părŃi de structură (bolŃi. (2) Pentru proiectarea clădirilor curente. împingerea oamenilor în spaŃii aglomerate.(3) În ambele direcŃii orizontale. arce. rezultatele calculelor cu modelele bazate pe ipotezele i şi ii se afectează cu factori de corecŃie stabiliŃi astfel încât să se obŃină o concordanŃă cât mai bună cu datele rezultatele încercărilor. bazat pe următoarele ipoteze simplificatoare: i. Principii generale de calcul (1) Zidăria este un material neomogen.2. Valorile de proiectare ale acestor încărcări se vor lua din documentele de la art. împingerea pământului. simultan cu încărcările verticale. încărcări de exploatare (mobiler sau echipamente/instalaŃii suspendate pe console. suficient de precis. 6. determinarea eforturilor şi deformaŃiilor în toate părŃile / elementele de construcŃie din zidărie. Calculul structurilor la încărcări verticale 6. în acelaşi timp.20g. perpendiculare pe planul peretelui din: • • • • • acŃiunea cutremurului. CAPITOLUL DIN ZIDĂRIE 6. CALCULUL CLĂDIRILOR CU PEREłI 6.4. pentru pereŃii exteriori din suprastructură.6.1. pereŃii de pe o direcŃie trebuie să fie legaŃi cu pereŃii de pe direcŃia ortogonală la o distanŃă ≤ 7. să poată fi aplicat cu uşurinŃă în proiectarea curentă este practic imposibilă. anizotrop şi caracterizat de comportare inelastică chiar pentru niveluri reduse de solicitare.1. 2.

oŃel. (3) În cazul planşeelor care descarcă pe o singură direcŃie. indiferent de tehnologia de realizare. În cazul pereŃilor cu goluri traseul de descărcare se modifică conform figurii 6.2. se va considera o distribuŃie uniformă a forŃelor de compresiune pe toată aria peretelui (figura 6.2. legăturile (fixarea pe contur) şi zvelteŃea peretelui.1.2.2.1a). ForŃele aplicate în apropierea colŃurilor/intersecŃiilor se transmit şi pereŃilor transversali conform 6.1 Încărcări verticale pe pereŃii structurali date de planşee (a) Planşeu din beton armat monolit (b) Planşeu din elemente liniare (beton. (2) În cazul planşeelor cu plăci de beton armat care transmit încărcările pe două direcŃii. În cazul pereŃilor în formă complexă T. lemn) (a) (4) Pentru încărcările concentrate sau pentru încărcările distribuite care nu sunt aplicate pe tot peretele. 70 .conform (4) (b) Figura 6.2.L.2.(4) Modelul de calcul la încărcări verticale şi orizontale trebuie să Ńină seama de: • • modul de aplicare a încărcărilor (excentricităŃile menŃionate la 6. considerate uniform distribuite pe lungimea peretelui. repartizarea eforturilor în perete se va face după linii înclinate la 30o faŃă de verticală ca în figura 6. indiferent de material.Determinarea forŃelor axiale de compresiune în pereŃii structurali (1) ForŃa axială de compresiune într-o secŃiune de calcul orizontală a unui perete structural se va compune din: • • suma încărcărilor din zonele aferente ale planşeelor de peste nivelul secŃiunii.2a . încărcările corespunzătoare zonelor de placă aferente fiecărui perete vor fi calculate pentru suprafeŃele determinate de bisectoarele unghiurilor formate de laturile plăcilor (l1 ≤ l2).1b). se va considera că încărcările se transmit pereŃilor pe care reazemă elementele principale cât şi zonelor adiacente ale pereŃilor transversali (figura 6. greutatea proprie a porŃiunii de perete aflată peste nivelul secŃiunii.2.I..2c. cu zidărie Ńesută sau cu stâlpişorii de beton la intersecŃii sau ramificaŃii. 6. Metode de calcul pentru încărcări verticale 6.2b.

2.2.încărcările aduse de planşeul/planşeele care reazemă direct pe perete. cu distanŃă mare între centrul de greutate al încărcărilor verticale din planşee şi centrul de greutate al secŃiunii orizontale a pereŃilor se va Ńine seama de eforturile suplimentare care rezultă. d2 – excentricităŃile încărcărilor N2.2. imperfecŃiuni de execuŃie.1. 6. Excentricitate din alcătuirea structurii.2 Încărcări verticale concentrate pe pereŃii structurali (a) Cazul curent (b) Devierea traseului de descărcare în vecinătatea golurilor (c) Încărcarea peretelui transversal (5) În cazul clădirilor cu console nesimetrice importante. (1) Excentricitatea din alcătuirea structurii se va calcula cu relaŃia: e = i0 N 1d 1 + ΣN 2 d 2 N 1 + ΣN 2 (6. efectele încărcărilor cu caracter local.2. (2) Pentru calculul rezistenŃei pereŃilor. Determinarea excentricităŃilor de aplicare a încărcărilor verticale (1) Încărcările din planşee se transmit pereŃilor cu excentricităŃi care provin din: • • • alcătuirea constructiveă a structurii.1) unde: • • • • N1 – încărcarea transmisă de peretele de la etajul superior. 71 . 6. d1 – excentricitatea încărcării N1 N2 .2. efectele excentricităŃilor se vor introduce prin coeficienŃi de reducere a rezistenŃei calculate cu încărcările axiale.(a) (b) (c) Figura 6.2.. (2) Momentul încovoietor (M) dat de excentricitatea ei0 variază liniar pe înălŃimea peretelui.

grosimea peretelui.suma reacŃiunilor planşeelor care reazemă pe peretele care se verifică 6. Excentricitate din forŃele orizontale perpendiculare pe plan (1) Excentricitatea din momentul încovoietor maxim Mhm(i) dat de forŃele orizontale perpendiculare pe plan.2a) (6.2. forŃele din deformaŃiile impuse de structură pereŃilor din zidărie înrămată În cazul clădirilor tip "sală/hală" pentru structura acoperişului se va lua în calcul componenta verticală a acŃiunii seismice în condiŃiile prevăzute în Codul P100-1.3. 6.4. ΣN2 .3.2.2.0 cm 300 (6. 72 . Calculul structurilor cu pereŃi din zidărie la forŃe orizontale.Figura 6. het . ExcentricităŃi din imperfecŃiuni de execuŃie (accidentale) (1) Excentricitatea accidentală se va lua în calcul cu cea mai mare dintre valorile: • • ea = ea = t ≥ 1.2.3 ExcentricităŃi provenite din alcătuirea structurii 6.2. se va calcula cu relaŃia ehm( i ) = M hm( i ) N 1 + ΣN 2 (6. determinat conform par.încărcarea transmisă de peretele superior.2. 6.2. forŃele perpendiculare pe planul peretelui.2b) unde: • • t . (1) Pentru proiectarea pereŃilor structurali şi nestructurali şi a pereŃilor din zidărie înrămată se vor se vor lua în considerare: • • • forŃele în planul peretelui.0 cm 30 het ≥ 1.3) unde • • N1 .2.înălŃimea etajului.

legăturile între subansamblurile structurale şi legăturile dintre componentele fiecărui subansamblu.10. (3) Încărcările din vânt vor fi luate în considerare numai pentru: • • calculul momentelor încovoietoare din acŃiunea perpendiculară pe faŃadă. cu respectarea prevederilor specifice date în paragrafele următoare.3. fiecare. (4) Calculul seismic al clădirilor cu pereŃi structurali şi nestructurali din zidărie şi al panourilor din zidărie înrămate în cadre de beton sau de oŃel se va face conform prevederilor generale din Codul P100-1. (3) Caracteristicile geometrice ale pereŃilor structurali care participă la preluarea forŃelor seismice se vor stabili considerând. dacă nu s-au prevăzut pereŃi suplimentari în subsol conform recomandării de la 5.(2) Având în vedere înălŃimea mică a clădirilor cu pereŃi structurali din zidărie şi intensitatea de proiectare a presiunii vântului stabilită conform NP-082 verificarea la acŃiunea vântului în planul pereŃilor nu este necesară.4.T. (2) SecŃiunea de încastrare a ansamblului pereŃilor structurali pentru calculul la forŃe orizontale (în raport cu care se defineşte numărul de niveluri nniv) se va lua: • • • la nivelul superior al soclurilor. (1) Suprastructura clădirii se va modela prin subansambluri structurale verticale dispuse pe direcŃiile principale. cea mai mică dintre valorile: • • 6 t . forŃele seismice vor fi aplicate în calcul pe direcŃiile principale ale sistemului de pereŃi.1.(3).1.geometria ansamblului şi a tuturor subansamblurilor verticale şi orizontale. lungimile tălpilor active egale cu grosimea peretelui la care se adaugă.(5). din totalitatea pereŃilor structurali de pe una din direcŃiile principale. În cazul clădirilor la care pereŃii nu sunt dispuşi pe două direcŃii ortogonale. de fiecare parte a inimii. cap.3. . legate prin planşee orizontale (placă şi rigle de cuplare). tipul 1 din tabelul 5. în cazul secŃiunilor compuse (L. . în plan şi pe înălŃimea clădirii. alcătuirea generală structurii: . distribuŃia maselor de nivel. pentru clădirile cu pereŃi deşi (sistem fagure) şi pentru clădirile cu pereŃi rari (sistem celular) la care s-au prevăzut pereŃi suplimentari în subsol conform recomandării de la 5.8 şi cap. la planşeul peste subsol. pentru clădirile fără subsol.2. 73 . Pot fi calculate cu modele plane şi clădirile care îndeplinesc condiŃiile de la 6. se vor calcula cu două modele plane constituite.4. peste nivelul fundaŃiilor pentru clădirile cu pereŃi rari.proprietăŃile mecanice relevante ale materialelor. constituite din pereŃi plini sau cu goluri. caracteristicile de rigiditate ale elementelor stabilite conform (8) sau (9) şi capacitatea de amortizare. (4) Modelul structural trebuie să schematizeze cât mai exact următoarele elemente: • • • (5) Clădirile cu regularitate structurală. I). Fiecare model plan constituie un sistem elastic cu un grad de liberate dinamică la fiecare nivel (deplasare de translaŃie în planul pereŃilor).1. 6. distanŃa până la capătul peretelui transversal (până la primul gol).3 (5). calculul şarpantelor. Modelul de calcul pentru forŃe seismice orizontale. unde "t" este grosimea tălpii respective.

1 din Codul P100-1. Calculul forŃelor seismice orizontale pentru ansamblul clădirii (1) Factorii de comportare "q" pentru structurile din zidărie.2.1.½ din valoarea modulului de elasticitate transversal echivalent (GZC(ZIA)) calculat cu relaŃia (4. (9) Rigiditatea riglelor de cuplare din beton armat se va lua în calcul cu valorile folosite pentru calculul clădirilor cu pereŃi structurali din beton armat (a se vedea Codul CR2).1) calculul forŃei tăietoare de bază pentru ansamblul clădirii se va face cu metoda forŃelor seismice statice echivalente descrisă în paragraful 8. de scurtă durată. conform tabelului 4.Se va Ńine seama de coeficienŃii de suprarezistenŃă (αu/α1) în condiŃiile stabilite în Codul P100-1. se vor lua în calcul în funcŃie de tipul zidăriei şi de grupa de regularitate a construcŃiei conform Anexei NaŃionale la standardul SR EN 1998-1 (valorile sunt date în tabelul 8.2. (8) .(3) în funcŃie de rezistenŃa caracteristică fk .11). (3) Folosirea procedeelor de calcul dinamic neliniar nu este justificată pentru proiectarea clădirilorcu pereŃi structurali din zidărie.3. 74 .2. se vor folosi procedee de calcul static neliniar care iau în considerare comportarea postelastică a pereŃilor structurali din zidărie. . Acestea vor fi armate constructiv.5 al Codului şi în toate cazurile prevăzute în Codul P100-1 art. . (2) Pentru proiectarea clădirilor cu alcătuiri arhitectural-structurale care nu respectă în totalitate recomandările din Cap. vor fi modelate ca sisteme elastice cu trei grade de libertate dinamică (două translaŃii orizontale şi o rotire în jurul axei verticale) pentru fiecare nivel.1.3. (7) Rigiditatea elastică a elementelor va fi calculată considerând deformaŃiile din încovoiere şi din forfecare ale zidăriei nefisurate.4.2. Metoda forŃelor seismice statice echivalente (1) Pentru clădirile cu regularitate în plan şi în elevaŃie (tipul 1.1. Metode de calcul la forŃe seismice orizontale (1) Pentru proiectarea clădirilor curente calculul seismic se va face cu metode de calcul static liniar.2. 8.14).2.½ din valoarea modulului de elasticitate longitudinal echivalent.Rezultate mai exacte se obŃin folosind rigiditatea zidăriei fisurate: • • pentru pereŃii din zidărie nearmată (ZNA) : .2.2.din Codul P100-1) .½ din valoarea modulului de elasticitate transversal calculat cu relaŃia (4. pentru zidăria confinată (ZC) şi pentru zidăria cu inimă armată (ZIA): .1.7.½ din valoarea modulul de elasticitate secant de scurtă durată al zidăriei (Ez) determinat conform prevederilor de la 4.3. (7) (8). astfel încât cedarea riglei să preceadă cedarea reazemului (montantului) prin zdrobirea locală a zidăriei.din Codul P100-1.2.1.1. (EZC(ZIA)) calculat cu relaŃia (4.(6) Clădirile care nu au regularitate structurală în plan şi în elevaŃie.2. (10) În modelul de calcul pentru pereŃii cu goluri din zidărie nearmată nu se va Ńine seama de efectul riglelor de cuplare.1. 6. tipul 2 din tabelul 5.1.caracteristicile geometrice ale secŃiunii întregi nefisurate (zidărie şi beton) . (2) sau cu valoarea dată la 4.caracteristicile geometrice ale secŃiunii nefisurate din zidărie.3. 6. 6.1 din tabelul 5.13).1.

(2) DistribuŃia forŃei tăietoare de bază pe înălŃimea clădirii se va face cu relaŃia (4. e0x şi e0y sunt distanŃele între centrul de masă şi centrul de rigiditate măsurate pe direcŃiile "x" şi respectiv "y" În cazul în care condiŃiile speciale de mai sus sunt îndeplinite cu excepŃia relaŃiilor (6.pl este momentul polar al suprafeŃei planşeului calculat cu relaŃia Ip. înălŃimea clădirii este ≤ 10. clădirea se încadrează în clasele de importanŃă.expunere 1 şi 2.7) unde 75 .4a) (6.3.5) unde în care Ix(pl) şi Iy(pl) sunt momentele de inerŃie ale ariei planşeului în raport cu un sistem de axe paralel cu axele Oxy.2.0 m (P+2E.4.5b) se acceptă folosirea calculului cu două modele plane dar toate valorile efectelor acŃiunii seismice care se obŃin vor fi majorate 25%. În Anexa A sunt date tabele pentru calculul direct al forŃei seismice de bază pentru clădirile cu pereŃi structurali din zidărie cu regularitate în plan şi în elevaŃie. în cazul clădirilor curente). care are originea în centrul maselor (centrul de greutate al suprafeŃei planşeului). Notă. (3) Calculul cu modele plane poate fi folosit şi pentru clădirile cu pereŃi structurali din zidărie care nu satisfac criteriile de regularitate în plan dar care satisfac următoarele condiŃii de alcătuire: • • • • • clădirea are planşee rigide în plan orizontal la toate nivelurile.4b) lpl2 + e0y2 în care • • • lpl este raza de giraŃie a planşeului.6) • Razele de torsiune ale structurii se calculează cu relaŃiile r0 x = JR ∑ Kx r0 y = JR ∑ Ky (6. lungime /lăŃime este ≤ 2. rx şi ry sunt razele de torsiune. (4) Mărimile din relaŃiile (6.5.4b) sunt definite astfel: • Raza de giraŃie a planşeului se calculează cu relaŃia l pl = I p . raportul dimensiunilor clădirii în plan.5a) şi (6.din Codul P100-1. Apl este aria planşeului Ip. din Codul P100-1 iar efectele torsiunii de ansamblu vor fi calculate conform paragrafului 4.pl = Ix (pl) + Iy (pl) (6. pl Apl (6.4a) şi (6.5 sunt satisfăcute relaŃiile rx2 > lpl2 + e0x2 ry > 2 (6.6).

2. legate cu placa planşeului (fără rigiditate la încovoiere) la fiecare etaj (5) Pentru construcŃiile cu planşee rigide în plan orizontal.1. ii.L) forŃa de lunecare verticală în secŃiunea dintre inimă şi talpă (Lv. plinurile orizontale din zidărie vor fi considerate ca grinzi de cuplare numai dacă sunt Ńesute efectiv cu montanŃii alăturaŃi şi dacă sunt legate atât cu centura planşeului cât şi cu buiandrugul de beton armat de sub zidărie (dacă acesta este separat de centura planşeului)..2. ForŃa tăietoare de bază (Fb) pentru întreaga clădire (cu masa totală m) se va calcula ca la (1) considerând că masa proeminenŃei (mp) se adaugă masei ultimului nivel. cu condiŃia ca echilibrul global să fie satisfăcut şi ca forŃa tăietoare în oricare perete să nu fie redusă/sporită cu mai mult de 20%. calculată conform 6.9) 76 .2. structura acesteia va fi introdusă în modelul general. 8. în situaŃiile de la (3) şi (4) forŃa tăietoare seismică de bază.2.2.3.et = ∆M Sz Iz (6. (3) Dacă sunt îndeplinite condiŃiile de la (2). de tipul 2 din tabelul 5.4. se distribuie pereŃilor structurali proporŃional cu masa aferetă fiecăruia. art. (2) În cazul pereŃilor cu goluri de uşi şi/sau ferestre. Metoda de calcul modal cu spectre de răspuns (1) Pentru clădirile fără regularitate.3.din Codul P100-1. (6) calculul forŃei tăietoare cu metoda forŃelor statice echivalente se va face astfel: i. 8.3.3.) (5) În cazul clădirilor care au peste planşeul ultimului nivel proeminenŃe (construcŃii de mici dimensiuni) care se încadrează în condiŃiile din Codul P100-1.3. cu relaŃia : Lv .4. (8) În cazul pereŃilor cu secŃiune compusă (I.2.8) m 6. ΣKx şi ΣKy sunt rigidităŃile relative de nivel ale structurii pe direcŃiile principale (a se vedea Codul P100-1.3. (7) ForŃele tăietoare de bază pentru pereŃii structurali determinate prin calculul liniar elastic pot fi redistribuite între pereŃii de pe aceiaşi direcŃie.2. (6). forŃele seismice pentru ansamblul clădirii se vor calcula cu metoda de "calcul modal cu spectre de răspuns" descrisă în art..3.3.1. art.T.2. pentru un etaj.et) se calculează. 4.2.1. se distribuie pereŃilor structurali proporŃional cu rigiditatea laterală a fiecăruia.1. ForŃa tăietoare de bază (Fbp) aferentă masei (mp) se va calcula cu relaŃia: m Fbp = 2 Fb p (6.3. sau dacă riglele de cuplare sunt integral din beton armat. 6. (6) Pentru construcŃiile cu planşee cu rigiditate nesemnificativă în plan orizontal.5. forŃa tăietoare seismică de bază.5. calculată conform 6.(2). (4) Dacă nu sunt îndeplinite condiŃiile de la (2) sau (3) pereŃii se vor considera console independente. Dacă aceste clădiri au proeminenŃă la ultimul etaj. art. se va folosi un calcul de cadru pentru determinarea efectelor acŃiunilor verticale şi seismice în montanŃi şi în rigle.2. Calculul eforturilor secŃionale în pereŃii structurali (1) ForŃa seismică de bază se va distribui pereŃilor structurali conform modelului de calcul. chiar dacă satisface condiŃiile din Codul P100-1.- JR este rigiditatea la torsiune a structurii.2.

6.M.ε : • • în cazul zidăriilor cu lege σ-ε liniar-dreptunghiulară. • • Pentru calculul Sz şi Iz se consideră că peretele este alcătuit numai din zidărie (se neglijează elementele de confinare dacă acestea există).3. cu parametrii εmu > εm1.momentul de inerŃie al secŃiunii a peretelui. Calculul deplasărilor laterale în planul peretelui (1) Sub acŃiunea încărcărilor orizontale în planul median. . cu diagonale articulate la capete în nodurile cadrului.1. în secŃiunea de la baza etajului superior. (EZC(ZIA)) calculat cu relaŃia (4. în calcul seismic se vor considera următoarele tipuri de deplasări: . (9) Rigiditatea elastică a pereŃilor se va calcula • • pentru pereŃii din zidărie nearmată (ZNA) : . pentru zidăria confinată (ZC) şi pentru zidăria cu inimă armată (ZIA): .caracteristicile geometrice ale secŃiunii nefisurate din zidărie. unde Dp este lungimea diagonalei panoului din zidărie.momentul încovoietor de proiectare în secŃiunea de la baza etajului. . .½ din valoarea modulului de elasticitate transversal calculat cu relaŃia (4.inelastice pentru deformaŃiile specifice εm1 < ε ≤ εmu în cazul zidăriilor cu lege σ .ε liniară cu parametrii εm1 ≈ εmu în calcul seismic se vor considera numai deplasările elastice 77 .2. se va face considerând ansamblul format din cadru şi panourile din zidărie modelat ca un sistem triangulat. acŃiunea seismică perpendiculară pe planul peretelui.idem.elastice pentru deformaŃiile specifice ε ≤ εm1 .2.7).1.1.9). (10) Eforturile secŃionale în pereŃii din zidărie înrămaŃi în cadre din beton armat sau de oŃel se vor determina pentru: • • interacŃiunea cu structura.½ din valoarea modulului de elasticitate transversal echivalent (GZC(ZIA)) calculat cu relaŃia (4.3.momentul static al ariei tălpii faŃă de CG al secŃiunii peretelui.2.unde • ∆M = Minf .2. calculul eforturilor din interacŃiunea cu structura.½ din valoarea modulul de elasticitate secant de scurtă durată al zidăriei (Ez) determinat conform prevederilor de la 4. (2) sau cu valoarea dată 4.1. (12) Pentru determinarea eforturilor secŃionale (N. Msup .2. deformaŃiile şi deplasările laterale ale pereŃii structurali din zidărieî depind de legea constitutivă a zidăriei σ .caracteristicile geometrice ale secŃiunii nefisurate din zidărie şi de beton .Msup cu: Sz Iz Minf .½ din valoarea modulului de elasticitate longitudinal echivalent.(3) în funcŃie de rezistenŃa caracteristică la compresiune a zidăriei (fk). . de scurtă durată. .10Dp.10).V) în elementele structurii şi pentru determinarea deplasărilor laterale ale acesteia poate fi folosit orice program de calcul bazat pe principiile recunoscute ale mecanicii structurilor. (11) În lipsa unei metode mai exacte. LăŃimea activă a diagonalei (dp) va fi luată egală cu dp = 0.

pereŃii se modelează. sau şarpante.10 Încărcări date de presiunea vântului conform.4. continuitate parŃială: 78 . 6.1.1. (1) Categoriile de încărcări perpendiculare pe planul pereŃilor sunt date la 6. alcătuirea peretelui în secŃiune. arce. exprimată prin raportul rezistenŃelor unitare la întindere din încovoiere perpendicular pe planul peretelui (µ = fxk1/fxk2) legături cu planşeele intermediare sau de acoperiş. plăci elastice anizotrope rezemate.Codului NP 082 . (2) Valorile de proiectare pentru fiecare categorie de încărcări se vor lua din reglementările specifice: • • • • Încărcări din acŃiunea cutremurului conform Codului P100-1. dacă peretele este Ńesut cu un perete transversal care are cel puŃin aceiaşi grosime. momentele încovoietoare de proiectare produse de forŃele perpendiculare pe planul peretelui (MSxd1 şi MSxd2) vor fi calculate Ńinând seama de: • • • condiŃiile de fixare pe laturile panoului din zidărie. ca: • • grinzi simplu rezemate în cazul pereŃilor rezemaŃi pe două laturi. anizotropia zidăriei. . (1) Pentru calculul momentelor încovoietoare din încărcările perpendiculare pe plan. dacă pe perete reazemă un planşeu de beton armat.4. pe planşee (cu laturile verticale libere). Modele şi metode de calcul pentru încărcări perpendiculare pe plan.. dar cel puŃin valorile din ETAG 003-1998 împingerea pământului. sus şi jos. pe pereŃii de rigidizare (perpendiculari pe planul peretelui considerat). pe planşeele etajului respectiv şi. Ńesere cu pereŃii perpendiculari. (3) Valorile de proiectare ale încărcărilor perpendiculare pe plan provenite din: • • se vor determina din calculul de ansamblu al clădirii. Calculul pereŃilor din zidărie la încărcări perpendiculare pe plan. conform temei de proiectare.Anexa NaŃională la SR EN 1991-1-1. pentru pereŃii de contur de la subsol împingeriler produse de bolŃi. (2) Pentru panourile din zidărie fără goluri de uşi sau ferestre.(3). Încărcări de exploatare (împingerea oamenilor în spaŃii aglomerate) conform.2. Cap. în funcŃie de prinderile de pe contur. şi este încărcat cu forŃe verticale: pe latura orizontală.6. lateral. (3) Fixarea laturilor pereŃilor se va realiza prin: • • (4) Modelarea condiŃiilor de fixare pe contur a panourilor din zidărie alcătuite dintr-un singur strat se va considera după cum urmează: • continuitate completă: • pe latura verticală. la etajele curente. Încărcări de exploatare (mobiler sau echipamente/instalaŃii suspendate). sus şi jos.

dacă peretele este Ńesut cu un perete transversal care are grosime mai mică. în direcŃia fxk2 (figura 4. panouri de umplutură la faŃade).- • pe latura verticală. indiferent de grosimea acestuia.(3). şi încastrat elastic la nivelul planşeului peste subsol. condiŃiile de fixare pe laturile peretelui. cu condiŃia ca peretele să aibă legături conform cu 7. dar cel puŃin 50% din grosimea peretelui care se calculează sau cu un perete care nu este încărcat cu forŃe verticale.2a). în direcŃia fxk1(figura 4.11b) în care: • α este un coeficient care Ńine seama de - anizotropia zidăriei (raportul rezistenŃelor µ = fxd1/fxd2 ≡ fxk1/fxk2). pentru calculul la împingerea pământului. peretele va fi considerat articulat sau încastrat la nivelul fundaŃiei.2b.2a). dacă planşeul nu reazemă pe perete (peretele este executat după decofrarea planşeului) sau pe straturile de rupere a capilarităŃii la ultimul nivel. momentul încovoietor pe unitatea de lungime a peretelui este : 2 M Ed1 = µα WEd lw (6. momentele încovoietoare se vor determina astfel: • pentru planul de rupere paralel cu rosturile de aşezare. pe latura orizontală.083 (→1/12) pentru cazul rezemării cu continuitate completă la ambele extremităŃi (momentul maxim este la reazeme). WEd este încărcarea de proiectare uniform distribuită perpendicular pe perete. în cazul în care nu sunt prevăzute măsuri constructive speciale pentru legarea planşeului de beton armat cu peretele din zidărie (5) În cazul pereŃilor dubli cu gol interior (de exemplu: faŃade ventilate.11a) • pentru planul de rupere perpendicular pe rosturile de aşezare.) momentul încovoietor pe unitatea de înălŃime a peretelui este: 2 M Ed2 = α WEd lw (6.125 (→1/8) pentru cazul rezemării simple la ambele extremităŃi (momentul maxim este la mijlocul înălŃimii peretelui). (7) În cazul pereŃilor rezemaŃi pe trei sau patru laturi. În toate celelalte cazuri se va considera continuitate parŃială. în funcŃie de rezolvarea constructivă adoptată. şi momentul încovoietor se vor determina cu relaŃia 2 M Ed 1 = αWEd hw (6. dacă pe perete reazemă un planşeu cu rigiditate nesemnificativă în plan orizontal rezemare simplă: - pe latura orizontală.1. 4. (7) La pereŃii rezemaŃi numai sus şi jos (liberi pe laturile laterale – lângă golurile de uşă. de exemplu). α = 0.10) în care : • • • • α = 0.3. planul de rupere este paralel cu rosturile de aşezare (fig. se consideră continuitate completă chiar dacă numai unul dintre straturi este Ńesut continuu la reazem. hw este înălŃimea liberă a peretelui. (6) În cazul pereŃilor de subsol. 79 .

030 0.071 2.080 0.066 0.25 0.50 1.151 2.00 µ 0.096 1.00 h/lw 0.00 µ 0.113 0.• • raportul între înălŃimea şi lungimea peretelui.75 0.50 1.048 1.75 0.028 0.009 80 .122 0.030 1.043 0.50 0.023 0.50 0.018 0.036 0.033 1.25 0.00 0.022 0.00 0.25 0.021 1. Figura 6.4 NotaŃii pentru calculul momentelor MEd1 şi MEd2 (8) Valorile coeficientului α pentru rapoartele µ folosite în acest Cod şi în Anexa NaŃională la SR EN 1996-1-1 sunt date în tabelul 6.50 0.30 0.059 0.037 0.015 0.071 1.091 0.1 Valorile din tabel sunt valabile numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiŃii: • • Zidăria este executată cu toate rosturile verticale umplute cu mortar Grosimea pereŃilor este ≤ 250 mm (9) Pentru zidăriile cu rosturi verticale de tip “nut & feder” rezistenŃele fxd1 şi fxd2 vor fi comunicate de producător/distribuitor pentru profilaŃia respectivă.240 0.75 0.048 0.30 0.300 0.040 0.004 h/lw 0.25 0.75 0.50 0.074 0.032 0.026 1.042 0.50 1.085 0.25 0. (11) Pentru panourile cu grosime > 250 mm momentele încovoietoare se vor calcula folosind teoria teoria liniilor de rupere pentru plăci elastice anizotrope (cu moduli de elasticitate diferiŃi pe cele două direcŃii) .008 0.046 0.00 0.028 0.033 0.237 0.021 0.00 0. pentru un anumit tip din zidărie.00 0. (10) În cazul în care.042 0.180 h/lw 0.009 0.25 0.180 0. este lungimea peretelui între reazeme.195 0.036 2. Tabelul 6.1 µ 0.428 0.153 0.75 0.1 valorile momentelor încovoietoare se vor calcula conform Anexei E (informativă) la standardul SR EN 1996-1-1. raportul rezistenŃelor fxd1/fxd2 este diferit de valorile din tabelul 6.057 0.00 0.051 1.071 0.030 0.042 0.074 0.50 0.018 0.096 0.50 0.044 0.122 1.080 0.059 1.042 1.75 0.280 0.066 1.087 0.014 0.040 0.011 0.077 0.30 0.362 0.023 0.007 0.014 0. lw WEd este încărcarea laterală de proiectare pe unitatea de suprafaŃă .

018 0.25 0.038 0.035 1.5 Modele de calcul la forŃe perpendiculare pe plan pentru pereŃii cu goluri 6.167 0. clădiri etajate cu goluri mari în planşee.043 0.045 0.75 0.048 0. (5) Verificarea rezistenŃei şi rigidităŃii planşeelor la forŃe orizontale va fi făcută pentru următoarele categorii de clădiri cu pereŃi structurali din zidărie: • • • clădiri etajate cu pereŃi rari (sistem celular).75 0.085 0.037 0. încărcări orizontale care acŃionează în planul median al planşeului.50 1.108 1.021 0.00 0.00 µ 0.051 0.029 1.085 0.50 0.053 0. pentru planşeul de acoperiş.021 0.043 1.074 1.050 0.035 0.071 1.25 0.050 0.059 0.130 0.50 0.090 1.016 0.045 2.123 0.00 0. Calculul planşeelor (1) Planşeele clădirilor cu pereŃi structurali din zidărie se dimensionează pentru: • • încărcări verticale.042 0.009 0.091 1.094 0. (3) Proiectarea planşeelor din lemn pentru încărcări verticale se va face conform şi NP 005.50 1.5.149 0. permanente şi de exploatare.054 0.174 0. (2) Proiectarea planşeelor din beton armat pentru încărcări verticale se va face conform SR EN 1992-1-1 şi Anexei NaŃionale la acesta . NP 019 (4) Proiectarea planşeelor de beton armat la încărcări orizontale va avea ca scop asigurarea capacităŃii de rezistenŃă şi a rigidităŃii necesare pentru ca planşeul să fie considerat diafragmă rigidă în plan orizontal.00 0.052 0.040 0.095 0.196 0.085 1.031 h/lw 0.25 0.150 0.00 h/lw 0. clădiri tip "sală/hală". panourile cu goluri vor fi divizate în fragmente care pot fi calculate cu regulile de la panourile pline (figura 6.061 0.25 0.50 0.013 (12) Pentru calculul momentelor încovoietoare. 81 .50 0.094 2.30 0.00 0.00 0.028 0.50 1.099 0.25 0.106 0.109 0.083 0.091 0.50 0.50 0.025 0.123 2.00 µ 0.102 0.079 1.071 0.103 0.217 0.035 0.µ 0.75 0.090 0.30 0.75 0.050 0.75 0.047 0.25 0.040 1.056 0.047 h/lw 0.073 0.00 0.5) Figura 6.75 0.109 0.045 0.30 0.56 1.099 0.028 0.056 0.

5. se va face conform 6.2. cu relaŃia (6.5.13) considerând că este proporŃională cu suma rezistenŃelor la forŃă tăietoare ale tuturor montanŃilor peretelui (ΣVRdi) Fi = S niv ΣVRdi VR (6.2. 6. 6. (2) ReacŃiunea din secŃiunea de rezemare a planşeului pe un perete structural (Fi) se va calcula.13) unde • VR . (3) În ipotezele de la (2) şi (3).1. dRG – distanŃa între centrul de greutate al planşeului (CG) şi centrul de rigiditate al structurii (CR). cu rezultanta trecând prin centrul de rigiditate al structurii de la nivelul respectiv.Metoda de calcul (1) În condiŃiile de la 6. se va face numai pe baza prevederilor din reglementările specifice aprobate conform legislaŃiei din România. calculul eforturilor secŃionale din forŃele seismice orizontale. Modelul de calcul (1) La clădirile cu forme simple în plan. simplificat.rezistenŃa la forŃă tăietoare a clădirii pe direcŃia de calcul. considerând planşeul ca grindă continuă. cu suprabetonare armată.(aproximativ dreptunghiulare). momentul încovoietor M şi forŃa tăietoare T în planşeu se vor determina din conditiile de echilibru sub efectul încărcării p şi reacŃiunilor Fi.5. În această ipoteză. (3) Proiectarea planşeelor mixte alcătuite din grinzi monolite sau prefabricate de beton armat/precomprimat şi corpuri de umplutură ceramice sau din beton.12) unde: • • • Sniv . 82 .• clădiri cu planşee prefabricate (pentru verificarea capacităŃii îmbinărilor).1(1) forŃa totală de calcul pentru un planşeu este egală cu forŃa seismică aplicată la nivelul respectiv. această forŃă se va considera distribuită liniar pe lungimea planşeului.forŃa seismică de proiectare aplicată la nivelul planşeului respectiv. În cazul clădirilor cu pereŃi deşi (sistem fagure) verificarea planşeelor din beton armat la forŃe orizontale nu este necesară. rezemată pe pereŃii structurali (2) Pentru proiectarea planşeelor cu alcătuiri complicate şi a planşeelor structurilor cu neregularităŃi în plan şi pe verticală se vor utiliza modelele şi metode de calcul capabile să evidenŃieze comportarea acestora la încărcări verticale şi la cutremur. valorile extreme ale forŃei pmax/min care acŃionează asupra planşeului se vor calcula cu relaŃia: pmax/ min = S niv d ( 1 ± 6 RG ) L L (6. În mod simplificat.5. L – dimensiunea clădirii perpendicular pe direcŃia de calcul.

moment încovoietor (MRd). condiŃiile probabile de execuŃie. Calculul rezistenŃei de proiectare a pereŃilor din zidărie 6.CondiŃii generale de calcul 6. în cazurile special menŃionate în text. 83 .6.1.) eforturile secŃionale produse de forŃele care acŃionează perpendicular pe planul median al peretelui: • • moment încovoietor în plan paralel cu rosturilor orizontale (MRxd1).Modelul de calcul.6. 6. b.1. 6. (1) Modelul de calcul pentru determinarea rezistenŃei de proiectare a pereŃilor structurali din zidărie trebuie să Ńină seama de: • • • • • geometria peretelui. Calculul eforturilor secŃionale de proiectare în planşee din încărcări orizontale (a) Determinarea încărcării în planul planşeului (b) Eforturi secŃionale în planşeu (4) În clădirile cu regularitate structurală în elevaŃie verificarea se va face numai la ultimul nivel.6. Ipoteze de calcul (1) RezistenŃa de proiectare a pereŃilor din zidărie se determină în raport cu starea limită ultimă (ULS) şi.2. forŃă tăietoare (VRd). condiŃiile particulare de aplicare a încărcărilor.Figura 6. proprietăŃile de rezistenŃă şi de deformabilitate ale zidăriei.1. în raport cu starea limită de serviciu (SLS).) eforturile secŃionale produse de forŃele care acŃionează în planul median al peretelui: • • • • forŃa axială (NRd).1.6.6. unde Sniv are valoarea maximă. condiŃiile de rezemare pe contur ale peretelui. forŃă de lunecare verticală în pereŃii cu secŃiuni compuse (VLhd). moment încovoietor în plan perpendicular pe rosturile orizontale (MRxd2). (2) RezistenŃa de proiectare a pereŃilor structurali se va determina pentru: a.

2 lw vor fi consideraŃi în calcul ca pereŃi plini. 84 .15b) Pentru zidăriile cu elemente din argilă din grupele 2 şi 2S şi din BCA şi pentru orice alte zidării care au deformaŃia specifică maximă εmu ≤ 2 ‰ conform prevederilor din SR EN 1996-1-1. 6. (4) Pentru pereŃii din zidărie confinată (ZC) şi din zidărie cu inimă armată (ZIA) caracteristicile geometrice ale secŃiunii orizontale se vor calcula astfel Pentru zidăriile cu elemente din argilă arsă din grupa 1 pentru care deformaŃia specifică maximă este εmu ≅ 3.6. 6.3.(5).1.6. condiŃiile maxime de lungime a tălpilor de la 6. caracteristicile secŃiunii "ideale" a peretelui se vor calcula cu relaŃiile: • Aria ideală Ai = Azid + (n-1) Abeton Momentul de inerŃie ideal Ii = Izid + nIbeton (6.1. calculul rezistenŃei şi al deformaŃiilor pentru pereŃii din zidărie nearmată.ε a zidăriei starea limită de calcul.2. aria de beton se va transforma în arie echivalentă din zidărie prin înmulŃire cu raportul "n" dintre rezistenŃa de proiectare la compresiune a betonului (fcd) şi rezistenŃa de proiectare la compresiune a zidăriei (fd).6 (3). (3) PereŃii cu goluri cu dimensiunea maximă ≤ 0. se va face pe baza următoarelor ipoteze: • • • ipoteza secŃiunilor plane.Caracteristici geometrice ale secŃiunii orizontale a peretelui (1) Dimensiunile secŃiunii transversale a pereŃilor structurali din zidărie.2.1.1.15a) (6.2.5‰.1.(2).1.2.(1)P aria secŃiunii orizontale de calcul se va lua identică cu aria efectivă a peretelui (care include şi elementele de beton armat). forma legii constitutive σ . art.5. în funcŃie de: tipul solicitării.(2) În condiŃiile menŃionate la 6.5.(5) (3) Golurile din tălpi cu dimensiunea maximă ≤ h/4 vor fi neglijate iar golurile cu dimensiune > h/4 vor fi considerate margini ale tălpii. folosite pentru calcul. n= f cd fd • (6. sunt dimensiunile "nete" (perete netencuit) care satisfac: • • • condiŃiile minime de lungime de la 5. distribuŃia eforturilor unitare pe zona comprimată a peretelui se consideră simplificat.(3).14) În aceste condiŃii. art.(1)P. 6.3. dacă golul este situat în treimea mijlocie a înălŃimii nivelului şi dacă plinurile din zidărie până la marginile peretelui sunt cu cel puŃin 20% mai mari decât valorile minime date la 5.(1) . rezistenŃa la întindere a zidăriei perpendicular pe rostul orizontal este nulă. conform prevederilor din SR EN 1996-1-1.6. condiŃiile minime de grosime de la 5.6. (2) Grosimea panourilor din zidărie înrămate în cadre şi a pereŃilor nestructurali se va stabili prin calcul pentru satisfacerea cerinŃelor de la 5. constantă sau liniară.

(2) Valorile rezistenŃelor unitare de proiectare pentru beton şi armătură se vor lua conform standardului SR EN 1992-1-1 6. betonului şi armăturii. (1) Valorile rezistenŃelor unitare de proiectare ale zidăriei.rezistenŃa de proiectare la compresiune a zidăriei.4. deformaŃia specifică maximă în zidărie (scurtare) se va lua εmax = -2‰.16) unde: • Φi(m) .16a) unde: • t – grosimea peretelui. 6. RezistenŃa de proiectare la compresiune a pereŃilor structurali (1) Datorită efectelor acŃiunii seismice de proiectare în plan şi perpendicular pe planul peretelui şi măsurilor constructive prevăzute.3 .coeficientul de reducere a rezistenŃei Ńinând seama de efectele zvelteŃei peretelui şi ale excentricităŃii de aplicare a încărcărilor. 6. în secŃiunea în care se face verificarea. se va determina cu relaŃia NRd = Φi (m)Afd (6.6. • A . solicitaŃi la compresiune axială.4.05t cu notaŃiile: 85 ..6.6.aria secŃiunii transversale a peretelui. Determinarea coeficienŃilor de reducere a rezistenŃei Φi şi Φm (1) Coeficientul de reducere a rezistenŃei în secŃiunile de la extremităŃile peretelui (Φi) .6.NRd(l) se va calcula cu relaŃia NRd(l) = Φi(m)tfd (6.2. RezistenŃa la compresiune a pereŃilor din zidărie nearmată (ZNA) (1) RezistenŃa de proiectare la compresiune centrică pentru un perete din ZNA cu secŃiune oarecare.1.1. nearmată sau armată.6. (2) Pentru pereŃii din zidărie. calculată cu relaŃia: (6.17) t – grosimea peretelui.2.excentricitatea de calcul. (2) În cazul pereŃilor din zidărie cu secŃiune dreptunghiulară. RezistenŃe unitare de proiectare ale zidăriei. rezistenŃa de proiectare la compresiune centrică pentru unitatea de lungime a peretelui. ei . indiferent de tipul elementelor pentru zidărie şi al mortarului.sus şi jos . se vor lua conform 2.2.18) ei = e0 i + ehi + ea ≥ 0.1.2. • fd .se va determina cu relaŃia: Φ = 1− 2 i i t unde: • • e (6. situaŃia de proiectare numai pentru forŃe axiale de compresiune nu constituie un criteriu de dimensionare finală. în raport cu planul median al peretelui.1.

30 cu notaŃiile: • • • • A a1 )( 1.6.excentricitatea accidentală determinată cu relaŃiile (6.22 în care em este excentricitatea de calcul în zona centrală a peretelui calculată cu relaŃia: 2 e = ei 0 + e ± e m 3 hm a • • het .(4) ZvelteŃea (het/t)max 12 15 Tipul zidăriei ZNA ZC . cu toate rosturile umplute cu mortar.2a) sau (6.64 0.2b) (3) Pentru zidăriile executate cu toate tipurile de elemente şi de mortare.1.70 0. în secŃiunea de la mijlocul înălŃimii peretelui.6. RezistenŃa la compresiune a pereŃilor din zidărie confinată (ZC) şi zidărie cu inimă armată (ZIA) (1) RezistenŃa la compresiune a pereŃilor din zidărie confinată şi din zidărie cu inimă armată se va calcula conform 6. ea .2.28 0.38 0.6.10 0.≤ 0.1 b ≤ β max H A ef (6.6. ZIA Tabelul 6.aria efectiv încărcată.• • • ei0 .înălŃimea etajului .25 0.1).excentricitatea datorată efectului încărcărilor orizontale. cu elemente pentru zidărie din grupa 1.0 ≤ β = ( 1 + 0.19) 6. coeficientul de reducere a rezistenŃei în secŃiunea de la mijlocul înălŃimii peretelui peretelui Φm va fi luat cu valorile care corespund valorilor maxime het/t date la 5.2.distanŃa de la extremitatea peretelui până la cea mai apropiată margine a ariei pe care se transmite încărcarea.(4) (2) ContribuŃia armăturilor din stâlpişori şi din stratul median (ZIA) la preluarea forŃei de compresiune se va neglija. rezistenŃa de proiectare la compresiune locală sub încărcări concentrate se va determina cu relaŃia: NRd.45 Aef.2. Excentricitatea relativă em/t 0. RezistenŃa la compresiune locală sub efectul încărcărilor concentrate (1) Pentru un perete din ZNA. 1. transformând secŃiunea mixtă într-o secŃiune ideală din zidărie conform prevederilor de la 6.excentricitatea datorată forŃelor perpendiculare pe planul peretelui determinată cu relaŃia (6.32 0.2. 6.59 0.cl = βAbfd (6. 86 .2. Aef .05 0. ehm . (6. aria pe care se aplică încărcarea Ho .75 0.30 0.3.20) în care β este coeficientul de majorare pentru încărcări concentrate.2.80 0.3).53 0. ehi .1.20 0.21) a1 .3.49 0.5 − 1.42 0.excentricitatea încărcărilor verticale determinată cu relaŃia (6.15 0.înălŃimea peretelui de la bază până la nivelul la care se aplică încărcarea concentrată. Ab .6.

3.6.3. faŃă de planul median al peretelui. (4) IntersecŃiile dintre inima şi tălpile pereŃilor cu formă complexă precum şi secŃiunile slăbite prin şliŃuri verticale.1. 6.3. 6.1.T) rezistenŃa de proiectare la forŃă axială şi moment încovoietor în planul peretelui se va determina pe baza secŃiunii de calcul cu lungimile tălpilor determinate la art. Art. efortul de compresiune sub forŃa concentrată (σcl) nu trebuie să depăşească 1.3. 6. 6. RezistenŃa de proiectare la compresiune şi încovoiere a pereŃilor structurali 6.1. va fi ≤ t/4 (3) În cazurile în care efectele forŃelor concentrate se suprapun.22) se vor limita după cum urmează: 2a1 • βmax = 1.6. 6.2a) secŃiunea de la mijlocul înălŃimii peretelui va fi verificată cu relaŃia (6. pentru pereŃii din zidărie confinată (ZC şi ZC+AR) Art.20). Lef ≤ unde • t este grosimea peretelui Valorile din relaŃia (6.ε) pentru armături se va lua conform standardului SR EN 1992-1-1 (3) În cazul pereŃilor cu formă complexă a secŃiunii transversale (I. (5) Dacă forŃa concentrată este aplicată conform (4). pentru pereŃii din zidărie cu inimă armată (ZIA).4.0 H valorile se vor obŃine prin interpolare liniară (2) Excentricitatea de aplicare a forŃei concentrate. (4) În cazul zidăriilor cu elemente din grupele 2 şi 2S şi din BCA.6. (figura.25 dacă =0 H 2 a1 • βmax = 1.6.2 Ab este lungimea efectivă de preluare a încărcării măsurată la jumătatea t înălŃimii peretelui rezultată prin descărcarea forŃei verticale la un unghi de 60o cu orizontala (a se vedea figura 6. (2) În cazul zidăriilor armate relaŃia efort unitar-deformaŃie specifică (σ .CondiŃii generale de calcul (1) Ipotezele generale de calcul pentru determinarea rezistenŃei de proiectare la forŃă axială şi moment încovoietor în planul peretelui pentru zidării nearmate şi armate sunt cele date la art.8. În cazul zidăriilor cu elemente din argilă arsă din grupa 1 forŃa concentrată poate să fie aplicată direct pe zidărie.1. Dacă la legătura între inimă şi talpă sau pe lungimea tălpii active există şliŃuri cu 87 .50 dacă ≥ 1 .5 fd în cazul elementelor din zidărie din grupele 1 şi 2 şi fd în cazul elementelor din zidărie din grupa 2S şi din BCA.1. forŃa concentrată trebuie să fie aplicată prin intermediul unui material rigid care să permită distribuŃia pe verticală a încărcării la un unghi de 30o cu verticala.6.6.2a.6.(3).3.0 < 2a1 ≤ 1. pentru pereŃii din zidărie nearmată (ZNA). vor fi verificate pentru eforturile de lunecare verticale calculate conform 6.2 (2) cu precizările de la: • • • Art.6.• • Aef = t Lef 2.2. L.(2).0 H • Pentru 0. asigurând realizarea unei lungimi de încărcare Lef ca în figura 6.3.3.2a).

85 f d (6.T.22) 2.1.7.Calculul momentului capabil pentru o forŃă axială dată (2) În condiŃiile de la (1).. aplicată în planul median al unui perete.(G1) 3. secŃiunea respectivă se consideră margine liberă. (5) Verificarea de la (4) nu este necesară dacă. Se determină distanŃa yzc de la centrul de greutate al peretelui (G) până la centrul de greutate al zonei comprimate. pentru un perete cu secŃiunea orizontală compusă (I. Se determină aria zonei comprimate a peretelui Azc = N Ed 0.L) rezistenŃa de proiectare la încovoiere (MRd) se va calcula după cum urmează: 1. intersecŃii şi ramificaŃii sunt prevăzute în rosturile orizontale armăturile minime stabilite în Codul P100-1. Figura 6. se va calcula considerând că blocul eforturilor de compresiune are formă dreptunghiulară cu valoare 0.2. asociată forŃei axiale de proiectare (NEd). secŃiunea de legătură între pereŃi nu este slăbită prin şliŃuri verticale.23) 88 . la colŃuri. la legătura între talpa şi inima peretelui sunt realizate următoarele condiŃii: i) Pentru zidăria nearmată (ZNA) : • • • zidurile de pe cele două direcŃii sunt executate simultan (complet Ńesute).şi în acest Cod ştrepii reprezintă 50% din suprafaŃa de contact între zidărie şi beton.3. în lipsa şliŃurilor.85fd. secŃiunea de legătură între pereŃi nu este slăbită prin şliŃuri verticale.1. la colŃuri. Se determină rezistenŃa de proiectare la încovoiere (MRd) cu relaŃia M Rd = N Ed y zc (6.6. RezistenŃa la compresiune şi încovoiere a pereŃi din zidărie nearmată (ZNA) (1) RezistenŃa de proiectare la încovoiere (MRd). intersecŃii şi ramificaŃii sunt prevăzute în rosturile orizontale armăturile minime stabilite în Codul P100-1 şi în acest Cod.adâncime mai mare decât valoarea limită dată la 7. cu sau fără armături în rosturile orizontale (ZC/ZC+AR): • • • 6. ii) Pentru zidăria confinată.2.

22) şi (6.25) Notă.23) devin: • adâncimea zonei comprimate xRd = N Ed 0.Calculul momentului capabil pentru un perete cu secŃiune compusă (3) În cazul peretelui dreptunghiular. 2 şi 2S.Figura 6.lc este lungimea reală a zonei comprimate care corespunde legii constitutive σ . a zidăriei (4) Dacă forŃa axială este aplicată excentric faŃă de planul peretelui.24) • momentul încovoietor de proiectare N Ed (lw − xRd ) = N Ed eRd 2 2 M Rd = (6.. adâncimea zonei comprimate se va determina cu relaŃia: xRd = 0.2.6.2 rsc (6.ε.27) 6. (6) În cazul peretelui dreptunghiular cu lungime lw.1. ZC+AR).şi din BCA se face în următoarele ipoteze: • Se neglijează: 89 .85 f d t (6. rezistenŃa de proiectare la încovoiere (MRd) asociată forŃei axiale de proiectare (NEd) se va determina ca la (2) şi (3) dar cu limitarea ariei pe care se dezvoltă eforturile de întindere prin condiŃia yzc < 1.3.2 lwNEd (6. RezistenŃa la compresiune şi încovoiere a pereŃilor din zidărie confinată (1) Calculul rezistenŃei de proiectare la încovoiere (MRd) asociată forŃei axiale de proiectare din încărcări seismice (NEd) pentru pereŃii din zidărie confinată (ZC.26) rezultă MRd = 0.1 (5) În cazul pereŃilor din zidărie nearmată pentru care se cere verificarea rezistenŃei la cutremurul de proiectare pentru SLS. din relaŃia (6.26) unde: • rzc .24a) unde coeficientul Φi(m) se va determina conform prevederilor de la 6.3.6. executaŃi cu elemente din zidărie din argilă arsă din grupele 1.8.8Φ i ( m ) f d t N Sd (6.distanŃa de la centrul de greutate al secŃiunii orizontale a peretelui până la limita sâmburelui central aflată de aceaşi parte cu fibra comprimată.7. cu lungime lw şi grosime t relaŃiile (6. În figura 6.

pentru un perete din zidărie confinată de formă oarecare. rezistenŃa la compresiune a betonului din stâlpişorul comprimat pentru zidăriile cu deformaŃie specifică ultimă εmu = 2.i) cu rezistenŃa de proiectare la încovoiere corespunzătoare armăturilor din stâlpişorii de la extremităŃi MRd(As) calculate conform (5) ÷ (7). secŃiunea de beton şi armătura stâlpişori intermediari (dacă există).(6. asociată forŃei axiale de proiectare (NEd).29) unde • yzci .3.5‰ (aria de beton se transformă în arie echivalentă de zidărie cu elaŃia.0‰ (aria stâlpişorului se include în aria din zidărie).4.28) (3) Aria secŃiunii ideale din zidărie nearmată se va calcula conform 6. rezistenŃa la întindere a mortarului din rosturile orizontale ale zidăriei.- rezistenŃa la întindere a betonului din stâlpişorul de la extremitatea solicitată la întindere a peretelui . 6. As – cea mai mică dintre ariile de armare ale celor doi stâlpişori.2.1. (4) Aria comprimată a secŃiunii ideale din zidărie nearmată (Azci) se va calcula cu relaŃia (6.(2) şi următoarele ipoteze specifice : • straturile paralele din zidărie şi beton conlucrează până în stadiul ultim corespunzător celui mai slab dintre materiale.1.6.distanŃa de la centrul de greutate al peretelui până la centrul de greutate al zonei comprimate a secŃiunii ideale din zidărie (6) RezistenŃa de proiectare la încovoiere dată de armăturile stâlpişorilor MRd(As) se va calcula cu relaŃia M Rd ( As ) = ls As f yd (6.(4) .i) + MRd (As) (6. 90 . fyd – rezistenŃa de proiectare a armăturii din stâlpişori.6. (5) Momentul încovoietor de proiectare al secŃiunii ideale din zidărie nearmată se va calcula cu relaŃia M Rd ( zna .distanŃa între centrele de greutate ale celor doi stâlpişori de la extremităŃi. MRd = MRd(zna. va fi calculată prin însumarea rezistenŃei de proiectare la încovoiere a secŃiunii ideale din zidărie nearmată MRd (zna. • Se Ńine seama de rezistenŃa elementelor de confinare verticale - - (2) RezistenŃa de proiectare la încovoiere (MRd). rezistenŃa la compresiune a betonului din stâlpişorul comprimat se ia în considerare pentru zidăriile cu deformaŃie specifică ultimă εmu = 3. RezistenŃa la compresiune şi încovoiere a pereŃilor din zidărie cu inimă armată (1) RezistenŃa de proiectare la încovoiere (MRd) asociată forŃei axiale de proiectare (NEd).6.24).30) unde • • • ls .i ) = N Ed y zci (6.3. pentru zidăria cu inimă armată (ZIA) se va calcula folosind ipotezele generale de la 6.14)) rezistenŃa armăturilor din ambii stâlpişori de la extremităŃi.

6.34a) sau (6. Cedarea pe secŃiune înclinată din eforturi principale de întindere în lungul diagonalei comprimate (VRd.T rezistenŃa de proiectare la forŃă tăietoare se va lua egală cu rezistenŃa de proiectare la forŃă tăietoare a inimii (secŃiunea dreptunghiulară).34b) 91 .i) (2) În cazul pereŃilor în formă de I.3.31) (6. RezistenŃa de proiectare la forŃă tăietoare a pereŃilor structurali (1) RezistenŃa de proiectare la forŃă tăietoare a pereŃilor structurali din zidărie (VRd).5‰ . calculată cu relaŃiile (6. pentru toate alcătuirile (ZNA. ZC şi ZIA) se va lua egală cu cea mai mică dintre valorile calculate pentru: 3.85fd şi sunt uniform distribuite pe o zonă cu adâncimea xconv = 0.L. se va calcula cu relaŃia: 2 M Rd (as ) = 0.(4) (4) RezistenŃa de proiectare a secŃiunii ideale din zidărie nearmată MRd (zna.4. RezistenŃa la forŃă tăietoare a pereŃilor din zidărie nearmată RezistenŃa de proiectare la forŃă tăietoare a pereŃilor structurali din zidărie nearmată se va lua egală cu cea mai mică dintre valorile rezistenŃelor de proiectare • La lunecare în rost orizontal. MRd (as).4 as lw f yd (6.pentru zidăriile cu elemente din argilă arsă din grupele 2 şi 2S şi cu elemente din BCA : εcu ≡ εmu ≤ 2.l) 4. 6. • n – coeficientul de echivalenŃă care se ia conform 6.i) se va calcula conform art.• • • eforturile unitare de compresiune au valoarea 0.6. (5) RezistenŃa de proiectare a armăturilor distribuite. (2) În ipotezele menŃionate la (1) rezistenŃa de proiectare la încovoiere (MRd) asociată forŃei axiale de proiectare (NEd) se va calcula prin însumarea rezistenŃei de proiectare la încovoiere a secŃiunii ideale din zidărie nearmată cu rezistenŃa de proiectare a armăturilor din stratul median MRd (ZIA) = MRd (zna.1.33) unde • • as este aria de armătură pe unitatea de lungime a stratului median fyd este rezistenŃa de proiectare a armăturilor din stratul median 6.32) (3) Grosimea echivalentă a secŃiunii ideale din zidărie nearmată se va calcula cu relaŃia: unde: • tz – grosimea straturilor din zidărie exterioare. Cedarea prin lunecare în rost orizontal (VRd. • tm – grosimea stratului median de mortar/beton (grout).i) + MRd (as) tech = 2tz +ntm (6.6.pentru zidăriile cu elemente din argilă arsă din grupa 1: εcu ≡ εmu ≤ 3.6.0‰ armătura stratului median este uniform distribuită în lungul peretelui (as în mm2/m).3.3.6.80x unde x este distanŃa de la fibra cea mai comprimată până la axa neutră a secŃiunii orizontale a peretelui.1.4. deformaŃiile specifice în stadiul ultim ale zidăriei (εmu) şi betonului (εcu) se vor limita după cum urmează: .

(2) Armătura constructivă dispusă în centurile planşeelor conform prevederilor al.l . este distribuită uniform pe zona comprimată a peretelui (lc) determinată cu relaŃia (6.4.4. efectul aderenŃei fvk0 este anulat pe zonele desprinse/fisurate în ciclul precedent (lw -lc) .4.1. 92 .l = fvd.5 l w − 3 e (6. lc .l). calculată cu relaŃia (6.l a pereŃilor din zidărie nearmată.7a) t . 6.9. (2) Lungimea zonei comprimate (lc) se va calcula din solicitările secŃionale de proiectare (moment încovoietor -M.1.l este distribuită uniform pe lungimea zonei comprimate a peretelui (lc).lungimea zonei comprimate a inimii peretelui. RezistenŃa la lunecare în rost orizontal pentru solicitări seismice (1) În cazul solicitării seismice.1.6. stabilită cu relaŃia (4.1.6.1.2. pentru solicitări neseismice se va calcula cu relaŃia VRd.35) 6.) considerând că eforturile unitare de compresiune sunt distribuite liniar pe zona comprimată (fig.rezistenŃa unitară de proiectare la lunecare în rost orizontal a zidăriei.cu relaŃia l c = 0 .6.7.36). NSd sau NEd.6. RezistenŃa la lunecare în rost orizontal (1) RezistenŃa de proiectare la forŃă tăietoare a pereŃilor dreptunghiulari din zidărie se va calcula considerând că rezistenŃa unitară de proiectare la lunecare în rost orizontal fvd.34a) unde • • • fvd.şi forŃă axială -N.9a).1.35) S (a) (b) Figura.1.(5) nu va fi luată în considerare pentru calculul rezistenŃei la forŃă tăietoare.1.b.grosimea inimii peretelui.1. 6. RezistenŃa la lunecare în rost orizontal pentru solicitări neseismice (1) RezistenŃa de proiectare la lunecare în rost orizontal VRd. DistribuŃia rezistenŃelor unitare tangenŃiale (a) solicitări neseismice (b) solicităre seismice (3) Efortul unitar mediu de compresiune (σd) folosit pentru determinarea rezistenŃei unitare de proiectare (fvd. se va calcula considerând că încărcarea verticală de proiectare din gruparea respectivă de încărcări.figura 6.2.9.ltlc (6.6.• La cedare pe secŃiune înclinată.

7) b este un coeficient de corecŃie care Ńine seama de raportul dimensiunilor panoului din zidărie .0 pentru h/lw < 1.b = 1.35b) (3) RezistenŃa de proiectare la forfecare a armăturii verticale din stâlpişorul comprimat.b = 1. se va calcula cu relaŃia VRd .2.4.0 ≤ h/lw < 1.aria armăturii din stâlpişorul de la extremitatea comprimată.5) şi (4. (VRd2) se va calcula cu relaŃia: VRd2 = 0.i este valoarea de proiectare a rezistenŃei unitare de cedare pe secŃiuni înclinate calculată cu relaŃiile (4. VRd = VRd1 + VRd2 (6.5 pentru h/lw ≥1. 6.i = Aw f vd .4σ d   tlc lc γM   (6.6.l a pereŃilor din zidărie nearmată.6.0 .2 Aascfyd (6. 93 . pentru solicitări seismice.b = h/lw pentru 1.35a) sau cu relaŃia (6. RezistenŃa de proiectare la cedare pe secŃiune înclinată (1) RezistenŃa de proiectare la cedare pe secŃiune înclinată a pereŃilor structurali din zidărie nearmată se va calcula cu relaŃia VRd .l = unde • •  1  l  f vk 0 ad + 0. se va calcula prin însumarea de rezistenŃei de proiectare la lunecare în rost orizontal a panoului din zidărie nearmată (VRd1) şi a rezistenŃei de proiectare la forfecare corespunzătoare armăturii din stâlpişorul de la extremitatea comprimată a peretelui (VRd2). prin efectul de dorn.(2) RezistenŃa de proiectare la lunecare în rost orizontal VRd.2.5 înălŃimea panoului din zidărie se va lua: h = htot pentru pereŃii care lucrează în consolă h = hsp pentru spaleŃii care pot fi consideraŃi dublu încastraŃi la extremităŃi • 6. în funcŃie de tipul solicitării.4. VRd.38) unde • • Aasc . RezistenŃa la forŃă tăietoare a pereŃilor din zidărie confinată (1) RezistenŃa de proiectare la lunecare în rost orizontal a pereŃilor din zidărie confinată.1. fyd .36) lad = 2lc − lw este lungimea pe care aderenŃa este activă.i b (6. cu relaŃia (6.5 .37) (2) RezistenŃa de proiectare la lunecare în rost orizontal a panoului din zidărie nearmată (VRd1) se va calcula.36) unde: • • fvd.rezistenŃa de proiectare a armăturii din stâlpişorul comprimat.34b) lc = este lungimea zonei comprimate determinată cu relaŃia (6.

s .aria armăturilor din rostul orizontal (pentru preluarea forŃei tăietoare). RezistenŃa la forŃă tăietoare a pereŃilor din zidărie confinată şi armată în rosturile orizontale (ZC+AR) (1) RezistenŃa de proiectare la forŃă tăietoare a pereŃilor structurali din zidărie confinată şi armată în rosturile orizontale se calculează prin însumarea rezistenŃei la forŃă tăietoare a zidăriei confinate (VRd1+VRd2 .VRd (ZIA) se determină prin însumarea rezistenŃelor de proiectare la forŃă tăietoare ale celor trei materiale componente: VRd (ZIA) = VRdz + VRdb + VRda unde (6.4. fysd . Asw .(1) 94 .40) unde • • • • lw .4. în cazul pereŃilor cu înălŃimea totală (htot) ≥ lungimea peretelui (lw) cu relaŃia: VRd 3 = 0. (2) Lungimea zonei comprimate a peretelui din zidărie cu inimă armată şi valoarea efortului unitar de compresiune în perete se determină pe baza ipotezelor de la 6.40) se va înlocui lw cu htot (3) O parte.6.41) • • • VRdz VRdb VRda rezistenŃa de proiectare la forŃă tăietoare a zidăriei nearmate.distanŃa pe verticală între două rânduri succesive de armături Asw.10 RezistenŃa de proiectare a armăturilor din rosturile orizontale ale zidăriei 6.rezistenŃa de proiectare a armăturii din rosturile orizontale.6.4.determinată cu relaŃiile de la 6. În cazul pereŃilor cu înălŃimea totală (htot) < lungimea peretelui (lw) în relaŃia (6. rezistenŃa de proiectare la forŃă tăietoare a stratului median de beton sau mortar-beton.6.4. VRd = VRd1 + VRd2 + VRd3 (6.6.4. din armătura din centurile planşeelor poate fi adăugată armăturii din rosturile orizontale intersectată de o fisură la 45o(ΣAsw).) şi a rezistenŃei de proiectare dată de armăturile din rosturile orizontale (VRd3). RezistenŃa la forŃă tăietoare a pereŃilor din zidărie cu inimă armată (1) RezistenŃa de proiectare la forŃă tăietoare a pereŃilor din zidărie cu inimă armată .6.4. (3) RezistenŃa de proiectare la forŃă tăietoare a zidăriei VRdz se determină conform 6. rezistenŃa de proiectare la forŃă tăietoare a armăturilor orizontale din stratul median.3.3. Figura 6.6.8 lw Asw f ysd s (6.4. cel mult 50%.39) (2) RezistenŃa de proiectare a armăturilor din rosturile orizontale (VRd3) se calculează.lungimea peretelui.

calculate folosind rezistenŃa de proiectare a armăturii. sus şi jos. RezistenŃa de proiectare a pereŃilor supuşi la încovoiere perpendicular pe planul median (1) Pentru calculul rezistenŃelor de proiectare la încovoiere perpendicular pe planul peretelui din zidărie (MRxd1 şi MRxd2) se vor folosi rezistenŃele de proiectare la întindere din încovoiere perpendicular pe planul zidăriei. 95 .43) se va Ńine seama de armăturile dispuse în planşeul de beton armat legat de grinda de cuplare respectivă.42) unde • • • • het înălŃimea etajului.3.T) şi/sau în secŃiunile slăbite de şliŃuri verticale se calculează pe înălŃimea unui etaj (VLhd) admiŃând că eforturile unitare de forfecare sunt uniform distribuite pe înălŃimea etajului. 6. RezistenŃa la forŃa de lunecare verticală asociată încovoierii peretelui (1) RezistenŃa de proiectare la forŃa de lunecare verticală la legătura între inima şi talpa pereŃilor cu secŃiune compusă (I. fxd2.2.4. la calculul momentului MRxd2 (cu plan de rupere perpendicular pe rosturile orizontale) se va Ńine seama şi de armăturile din rosturile orizontale care sunt ancorate corespunzător în stâlpişorii care mărginesc panoul.L.6.6. (2) Pentru pereŃii din zidărie confinată şi armată în rosturile orizontale.(5) RezistenŃele de proiectare la forŃă tăietoare ale stratului de beton (VRdb) şi ale armăturilor orizontale (VRda) se vor calcula conform prevederilor Codului de proiectare CR2-1-1.25(M cap + M cap L gc + Vg (6. 6.6. fvk0 rezistenŃa caracteristică la forfecare a zidăriei sub efort de compresiune egal cu zero. RezistenŃa de proiectare a riglelor de cuplare (1) RezistenŃa de proiectare la forŃă tăietoare a grinzilor de cuplare din beton armat Vrc se va determină cu relaŃia Vrc ≥ unde • sus jos ) 1. Vg este forŃa tăietoare maximă din încărcările verticale pentru gruparea seismică de încărcări. cu relaŃia: VLhd = het t L γM f vk 0 (6.5b). (2) Pentru calculul rezistenŃelor de proiectare la încovoiere (Mcap) din relaŃia (6. tL grosimea peretelui în secŃiunea în care se calculează rezistenŃa peretelui.43) Mcap(sus) şi Mcap(jos) sunt valorile rezistenŃelor de proiectare la încovoiere la extremităŃile grinzii de cuplare.4.5a) şi (4. pe o bandă cu lăŃimea de şase ori grosimea plăcii de fiecare parte. Lgc • • este lungimea de calcul a grinzii de cuplare (între feŃele montanŃilor). 6. γM coeficientul de siguranŃă conform 2.3. determinate cu relaŃiile (4. fxd1.1.6.5.5.

FRd1(zir) fisurarea în lungul diagonalei comprimate .44) FRd (zir) = min (FRd1.echiv este latura stâlpului cadrului echivalent calculată cu relaŃia (6.FRd2 (zir) strivirea diagonalei comprimate la colŃul cadrului .FRd2.(3) Valorile MRxd1 şi MRxd2 (în Nmm) se calculează. pan FRd .44b) unde • • Ww = 1000t 2 modulul de rezistenŃă al peretelui (mm3) .47a) (6.46) (4) RezistenŃa de proiectare corespunzătoare mecanismului de rupere prin strivirea diagonalei comprimate este cea mai mică dintre valorile : FRd .6. pan k5 . 6.ech t p k 3 .32 ( zir ) = f dh Apan k4 . pan (6. cu relaŃiile: MRxd1 = Ww fxd1 MRxd2 = Ww fxd2 (6.grosimea peretelui în mm.FRd3 (zir) (6.44a) (6. pan (6.ech = 4 6 (I 1 + I 2 ) • I1 şi I2 sunt momentele de inerŃie în planul cadrului ale stâlpilor 96 . RezistenŃa de proiectare a panourilor din zidărie înrămate în cadre (1) RezistenŃa de proiectare a panourilor din zidărie înrămate în cadre FRd (zir) va fi luată egală cu cea mai mică dintre valorile corespunzătoare următoarelor moduri de rupere ale zidăriei: • • • rupere prin lunecare din forŃa tăietoare în rosturile orizontale . 6 t .45) (3) RezistenŃa de proiectare corespunzătoare mecanismului de rupere prin fisurare înclinată în lungul diagonalei comprimate se determină cu relaŃia: FRd 2 ( zir ) = f vd 0 Apan k 2 .6.47b) unde • bst.FRd3) Figura 6.48) bst . pentru o bandă din perete de lăŃime egală cu 1000 mm.11 RezistenŃa de proiectare a panourilor din zidărie de umplutură (2) RezistenŃa de proiectare corespunzătoare mecanismului de rupere prin lunecare din forŃă tăietoare în rosturile orizontale se determină cu relaŃia: FRd 1( zir ) = f vd 0 Apan k1. pan (6.31 ( zir ) = f d bst .

245 0.05 0.61 10.90 0.8. fd rezistenŃa de proiectare la compresiune a zidăriei..4.68 178 14. În tabelele . Verificarea siguranŃei clădirilor cu pereŃi structurali din zidărie (1) Verificarea siguranŃei clădirilor cu pereŃi structurali din zidărie se va face prin calcul.055 0.pan k4.40 0.85 (5) În relaŃiile (6.00 1..20 1.8.75 1.50 3.0 1.640 0.400 0.32 1.110 Valorile factorului k5.48) s-au folosit notaŃiile: • • • • • • • • • hp înălŃimea panoului din zidărie. starea limită de serviciu (SLS).1.3.00 3.50 1.57 1.20 1.15 0. tp grosimea panoului din zidărie.0 6.41 1.45 2. Verificarea cerinŃei de rezistenŃă 6.pan sunt date în tabelul 6.1.pan Tabelul 6.50 2.41 1.3.512 0.50 8.. 6.4 Eb/Ez 4. cu excepŃia "Structurilor simple".0 10.28 1. 2.70 2.52 1.8. proiectate conform prevederilor din Codul P100-1.35 1. Eb.pan k3.pan 0.pan k2.1. Ez modulii de elasticitate al betonului din cadru şi al zidăriei (valorile de scurtă durată).0 8.30 3.45) ÷ (6. lp lungimea panoului din zidărie. 6.0 1.160 0.pan sunt date în tabelul 6.75 1.0 1.63 1.0625 1.0 1. λp = hp/lp factorul de formă al panoului Apan = tp × lp aria secŃiunii orizontale a panoului θ unghiul cu orizontala al diagonalei panoului din zidărie.090 Tabelul 6.Valorile factorilor k1.41 1..70 12.pan ÷ k4. 6..8. Valorile factorului k5.61 1.070 1.70 0. Calculul rezistenŃei de proiectare a planşeelor (1) RezistenŃa planşeelor de beton armat la încărcări verticale se va calcula conform SR EN 1992-1-1 (2) RezistenŃa planşeelor din lemn la încărcări verticale se va calcula conform NP 019 şi NP 005.7. (2) Verificarea siguranŃei clădirilor cu pereŃi structurali din zidărie se face în raport cu: • • stările limită ultime de rezistenŃă şi de stabilitate (ULS).0 hp/tp 6.50 1. fvd0 rezistenŃa de proiectare la forfecare sub efort de compresiune zero a zidăriei.47 1. cap.pentru valori intermediare se acceptă interpolare liniară λp = hp/lp k1. Verificarea cerinŃei de rezistenŃă pentru solicitările în planul peretelui 97 .0 1.

efectele acŃiunii seismice sau a presiunii vântului perpendiculară pe planul peretelui . (10). MEd. MSd. • verificarea cerinŃei de rezistenŃă. MRd.et calculată conform 6.2..5.1.6.3. MRxd1 şi MRxd2 sunt rezistenŃele pe proiectare la încovoiere perpendicular pe planul peretelui din zidărie determinate conform 6.9) momentele încovoietoare se vor introduce cu valorile de proiectare stabilite conform Codului P100-1. • eforturile secŃionale de proiectare vor avea valorile (NEd.6. pentru calculul forŃei de lunecare. VSd) rezultate din situaŃiile cele mai defavorabile din grupările de încărcări stabilite prin Codurile CR0 şi P100-1 (2) În cazul în care solicitările cele mai defavorabile provin din gruparea seismică se va proceda după cum urmează: • rezistenŃele de proiectare la eforturi secŃionale (NRd.50b) unde • • MSxd1 şi MSxd2 sunt momentele încovoietoare de proiectare datorate forŃelor perpendiculare pe plan stabilite conform 6.rezistenŃa de proiectarea a panoului de umplutură conform 6.4. VRd) mai mari decât eforturile secŃionale de proiectare (NSd.6.50a) (6. pentru: • • efectele rezultate din interacŃiunea cu structura în cazul solicitării seismice. rezistenŃe de proiectare la eforturi secŃionale (NRd. considerând suprarezistenŃa armăturilor în situaŃiile menŃionate în Codul P100-1. Verificarea cerinŃei de rezistenŃă pentru solicitări perpendiculare pe plan (1) CerinŃa de rezistenŃă la acŃiunea forŃelor perpendiculare pe plan. VRd) ale pereŃilor structurali şi nestructurali vor fi stabilite conform 6.6.4.8. VEd) determinate conform prevederilor din Codurile CR6 şi P100-1. (4) CerinŃa de siguranŃă pentru efectele de ansamblu din interacŃiunea pereŃilor din zidărie cu cadrul este îndeplinită dacă există relaŃia: FEd (zir) ≤ FRd (zir) (6.49) unde • • FEd (zir) -forŃa axială de proiectare din diagonala comprimată corespunzătoare acŃiunii seismice de proiectare. pentru asigurarea mecanismului favorabil de disipare a energiei seismice se va face în condiŃiile stabilite în Codul P100-1. • în cazurile menŃionate la 6. (3) PereŃii din zidărie înrămaŃi în structurile din cadre se vor verifica la starea limita ultimă. determinată conform 6. MRd.2.(1) PereŃii din zidărie vor fi proiectaŃi pentru a avea.6. în toate secŃiunile.2. 98 . în relaŃia (6. (5) Stâlpii şi grinzile cadrului se vor verifica pentru forŃele şi deformaŃiile suplimentare din interacŃiunea cu panoul din zidărie conform SR EN 1992-1-1 în cazul cadrelor din beton armat şi conform SR EN 1993-1-1 în cazul cadrelor din oŃel. FRd (zir) . pentru toate categoriile de pereŃi. separat. 6.6.2. este îndeplinită dacă există relaŃiile: MRxd1 ≥ MSxd1 MRxd2 ≥ MSxd2 (6.6. rezistenŃa de proiectare la lunecare verticală (VLhd) va fi mai mare decât forŃa de lunecare verticală Lv.3.

(2) Dacă încărcarea perpendiculară pe plan provine din acŃiunea seismică, momentele încovoietoare de proiectare vor avea valorile MExd1 şi MExd2 determinate conform Codului P100-1,Cap.10 şi art.6.4.1.din acest Cod. (3) Panourile din zidărie pentru care nu sunt îndeplinite condiŃiile (6.50a) şi (6.50b) vor fi tratate conform prevederilor de la 7.3.1.(3) 6.8.1.3. Verificarea cerinŃei de rezistenŃă pentru planşee (1) Verificarea cerinŃei de rezistenŃă pentru încărcările verticale se va face conform reglementărilor specifice pentru fiecare material de construcŃie (SR EN 1992-1-1, NP 019, NP 005) (2) Pentru încărcările orizontale din cutremur, cerinŃa de rezistenŃă se va considera satisfăcută dacă, prin dimensionarea şi alcătuirea constructivă, se asigură comportarea planşeelor în domeniul elastic pentru solicitările asociate capacităŃilor de rezistenŃă ale pereŃilor structurali în stadiul ultim. 6.8.2. Verificarea cerinŃei de rigiditate (1) CerinŃa de rigiditate a clădirilor cu pereŃi structurali din zidărie se va considera satisfăcută dacă deplasările relative de nivel ale clădirii dr sub acŃiunea încărcărilor din gruparea seismică, se înscriu în limitele stabilite în Codul P100-1. (2) CerinŃa de rigiditate a planşeelor pentru încărcări din gruparea fundamentală şi din gruparea accidentală, implică:

limitarea deformaŃiilor verticale la valorile stabilite prin reglementările specifice în funcŃie de: materialul de construcŃie (beton armat sau lemn); poziŃia planşeului în clădire (planşeu curent, planşeu de acoperis); caracteristicile pereŃilor de compartimentare rezemaŃi pe planşeu; tipul finisajelor aplicate; planşeele din beton armat cu deschideri mari în clădiri în care se petrec activităŃi care pot provoca vibraŃii (săli de gimnastică, săli de dans, etc); planşeele de lemn la toate categoriile de clădiri.

limitarea / evitarea vibraŃiilor planşeelor pentru: -

(3) Verificarea satisfacerii cerinŃei de rigiditate pentru planşee se face conform reglementărilor specifice pentru materialele respective. 6.8.3. Verificarea cerinŃei de stabilitate (1) CerinŃa de stabilitate a clădirilor cu pereŃi structurali din zidărie se va considera satisfăcută dacă sunt respectate cerinŃele de alcătuire pentru ansamblul construcŃiei date la 2.2.3. şi cerinŃele geometrice şi de alcătuire constructivă pentru pereŃi din capitolele 5 şi 6. (2) CerinŃa de stabilitate a panourilor de umplutură şi a pereŃilor nestructurali din zidărie se va considera satisfăcută dacă sunt respectate prevederile de proiectare din acest Cod CR6 şi din Codul P100-1, cap.10.

99

6.8.4. Verificarea cerinŃei de ductilitate (1) CerinŃa de ductilitate a clădirilor cu pereŃi structurali din zidărie se va considera considerată satisfăcută dacă sunt îndeplinite condiŃiile alcătuire generală, de dimensionare şi de detaliere constructivă prevăzute în acest Cod CR6 şi în Codul P100-1.

CAPITOLUL

7.

PREVEDERI

CONSTRUCTIVE

PENTRU

CLĂDIRI DIN ZIDĂRIE
7.1. Prevederi constructive privind suprastructura. 7.1.1. Prevederi generale 7.1.1.1. Materiale pentru structură (1) Materialele pentru structura clădirilor de zidărie, pentru panourile de umplutură la cadre şi pentru elementele nestructurale din zidărie vor respecta condiŃiile minime de calitate care rezultă din cerinŃele formulate în Codul P100-1, Cap.8 şi în prezentul Cod Cap. 3 şi în Cod de practică. 7.1.1.2. SecŃiuni de zidărie slăbite prin goluri şi şlituri. (1) SecŃiunea orizontală a pereŃilor structurali nu va fi slăbită prin prevederea de:
• •

goluri verticale pentru coşurile de fum sau ventilaŃii; sliŃuri orizontale sau oblice pentru instalaŃii realizate prin spargere sau zidire.

(2) ŞliŃurile verticale executate prin zidire sau după executarea zidăriei care respectă dimensiunile şi celelalte condiŃii din tabelul.7.1.şi din notele respective sunt acceptate fără a fi necesară verificarea prin calcul a secŃiunii slăbite a peretelui.
Tabelul 7.1 după ŞliŃuri şi nişe create la executarea zidăriei Grosimea minimă a LăŃimea peretelui care maximă rămâne mm mm 70 300 90 300 140 300 175 300 215 300

ŞliŃuri şi nişe executarea zidăriei Grosimea peretelui Adâncimea maximă mm 30 30 30 30 30

create

LăŃimea maximă mm 100 125 150 175 200

mm 85 ... 115 116 ... 175 176 ... 225 226 ... 300 > 300

NOTE.
1- Adâncimea maximă a nişei sau a şliŃului include şi adâncimea golurilor elementului deschise când se realizează şliŃul sau nişa. 2- ŞliŃurile verticale care nu se întind pe mai mult de o treime din înălŃimea nivelului, peste nivelul planşeului pot avea o adâncime de până la 80 mm şi o lăŃime de până la 120 m dacă grosimea peretelui este de 225 mm sau mai mare. 3- DistanŃa orizontală între şliŃurile adiacente sau între un şliŃ şi o nişă sau un gol va fi ≥ 225 mm

100

4- DistanŃa orizontală minimă între două nişe alăturate, fie că sunt pe aceiaşi parte sau pe feŃele opuse ale peretelui, sau dintre o nişă şi un gol va fi mai mare decât dublul lăŃimii celei mai late dintre cele două nişe. 5 - LăŃimea cumulată a şliŃurilor şi nişelor verticale va fi ≤ 0,13 din lungimea peretelui. 6 - Pentru pereŃii nestructurali cu grosime ≤ 140 mm din clădirile situate în zone seismice cu ag ≥ 0,20g rezistenŃa la încovoiere perpendicular pe plan se verifică prin calcul Ńinând seama de secŃiunea redusă 7 -. ŞliŃurile create după executarea zidăriei vor fi executate numai prin frezare, fără afectarea integrităŃii şi a stratului de protecŃie a barelor longitudinale din centuri şi/sau din rosturile orizontale de mortar

(2) În cazul în care, prin proiect, se prevăd sliŃuri verticale executate prin zidire cu adâncime mai mare decât în tab.7.1 rezistenŃa secŃiunii slăbite va fi verificată prin calcul. Dacă rezistenŃa este insuficientă zona respectivă va fi considerată latură liberă sau va fi întărită prin armare în rosturile orizontale şi/sau prin elemente de beton armat. (3) Este permisă executarea, numai prin frezare, a sliŃurile verticale sau oblice, cu adâncimea de maximum 2.0 cm, pentru instalaŃiile electrice, fără a afecta integritatea şi stratul de acoperire a barelor longitudinale din centuri. (4) La clădirile situate în zone seismice cu ag ≤ 0.12g, este permisă executarea şliŃurilor orizontale sau oblice pentru instalaŃii, prin spargere sau prin zidire, fără verificarea prin calcul a secŃiunii slăbite, dacă sunt respectate condiŃiile din tabelul.7.2.şi din notele respective (reproduse din Anexa NaŃională la SR EN 1996-1-1) . Pentru zonele seismice cu ag ≥ 0.16g nu sunt permise şliŃuri orizontale sau înclinate în pereŃii structurali şi nestructurali din zidărie.
Grosimea peretelui mm 85 ... 115 116 ... 175 176 ... 225 226 ... 300 peste 300 Tabelul 7.2.. Adâncimea maximă mm Lungime Lungime nelimitată 1 250 mm 0 0 0 15 10 20 15 25 20 30

NOTE
1 - Adâncimea maximă a şliŃului include şi adâncimea golurilor elementului deschise când se realizează şliŃul. 2 - DistanŃa orizontală între capătul unui şliŃ şi un gol va fi ≥ 500 mm. 3 - DistanŃa orizontală între şliŃurile de lungime limitată alăturate, aflate pe aceiaşi parte sau pe părŃile opuse ale peretelui va fi mai mare decât dublul lungimii celui mai lung şliŃ. 4 - În pereŃii cu grosime mai mare de 175 mm, adâncimea admisă pentru şliŃ poate fi sporită cu 10 mm dacă şliŃul este tăiat cu un utilaj care realizează cu exactitate adâncimea cerută. Dacă se folosesc astfel de utilaje, pot fi tăiate şliŃuri cu adâncime până la 10 mm pe ambele feŃe ale pereŃilor cu grosime mai mare sau egală cu 225 mm. 5 - LăŃimea unui şliŃ va fi mai mică decât jumătate din grosimea peretelui rămasă după tăiere.

(5) łevile cu diametru mai mare de 60 mm, care nu pot fi montate în şliŃurile prevăzute la (2) vor fi montate în ghene speciale în exteriorul peretelui 7.1.2. Prevederi generale pentru clădiri cu pereŃi structurali de zidărie (1) Pentru proiectarea pereŃilor structurali, a panourilor de zidărie de umplutură şi a planşeelor se vor respecta regulile generale de alcătuire de la Cap.5 şi regulile specifice date în continuare. (2) Se recomandă ca dimensiunile în plan ale plinurilor de zidărie, între goluri sau până la capătul peretelui, să fie multiplu de ½ din lungimea elementului pentru zidărie prevăzut în proiect. (3) CondiŃia de la (2) este obligatorie pentru zidăriile realizate cu elemente din argilă arsă din grupa 2S; în acest caz , pentru a se elimina tăierea/spargerea la şantier a elementelor, se vor 101

Prevederi specifice pentru clădiri cu pereŃi structurali de zidărie nearmată (ZNA) (1) Toate clădirile cu pereŃi structurali din zidărie nearmată. vor avea stâlpişori din beton armat dispuşi constructiv. latura minimă ≥ 25 cm. în funcŃie de zona seismică conform 5.folosi numai elemente speciale.2.2. Dacă nu se realizează această modulare se vor spori dimensiunile stâlpişorilor din beton armat astfel încât pentru zidărie să nu fie folosite fragmente de bloc. (4) În cazul zidăriilor cu înălŃimea de referinŃă a rândului ≥ 200 mm. cu lungimea egală cu un submultiplu al lungimii nominală. 7.1. înălŃimea panoului de zidărie. (2) Peste golurile de uşi şi de ferestre se vor prevedea buiandrugi din beton armat legaŃi. de regulă. în toate zonele seismice şi indiferent de tipul zidăriei (ZNA. l . va fi un multiplu întreg al înălŃimii rândului (înălŃimea elementului + grosimea stratului de mortar de circa 10÷12 mm).1.1 Modularea zidăriilor în raport cu dimensiunile elementelor pentru zidărie h . ramificaŃii şi intersecŃii) se vor prevedea armături în rosturile orizontale.4. indiferent de elementele pentru zidărie şi de mortarele folosite. indiferent de elementele pentru zidărie şi de mortarele folosite.2.lungimea elementului (5) În cazul clădirilor cu planşee alcătuite din elemente liniare (care descarcă pe o singură direcŃie).2. (3) Pentru clădirile amplasate în zone seismice cu ag ≥ 0.înalŃimea elementului. între centurile de beton armat. 7. la fiecare planşeu. Prevederi specifice elementele de confinare din beton armat (1) În clădirile cu pereŃi structurali din zidărie..2. vor fi prevăzute elemente de confinare din beton armat dispuse vertical (stâlpişori) şi orizontal (centuri) după cum urmează: • • pentru clădirile din ZNA → elemente cu rol constructiv.1.1. Figura 7. ZC sau ZIA).2.. 102 . din sortimentele respective.1.12g în zonele de legătură între pereŃii perpendiculari (colŃuri. 7. pentru clădirile din ZC şi ZC+AR → elemente cu rol structural. a pereŃilor structurali exteriori dispuşi paralel cu elementele principale ale planşeului. cu centura de la nivelul planşeului. se vor prevedea măsuri constructive pentru ancorarea. Prevederi referitoare la stâlpişorii de beton armat (1) SecŃiunea transversală a stâlpişorilor de beton armat va satisface următoarele condiŃii: • • aria secŃiunii transversale ≥ 625 cm2 .

Prevederi constructive referitoare la centuri (1) Centurile prevăzute conform 5. Centurile de la nivelul planşeelor curente şi cele de la acoperiş nu vor fi întrerupte de goluri de uşi şi ferestre cu excepŃia situaŃiilor menŃionate la (2). în dreptul casei scării.(2) Armarea stâlpişorilor se va stabili prin calcul cu următoarele condiŃii minime: • • • procentul de armare longitudinală: . la podestul intermediar.20g.o centură peste parapetul de zidărie al ferestrei.lăŃimea ≥ 25 cm. (3) Barele longitudinale ale stâlpişorilor de la ultimul nivel vor fi ancorate în centurile ultimului nivel conform cerinŃelor din SR EN 1992-1-1.≥ 0.≥ 1.2. fără cârlige. centura peste zidul de la mansardă. legată de cei doi stâlpişori.8% pentru zonele seismice ag = 0. în secŃiunea de la bază (secŃiunea de încastrare). (4) Înnădirea barelor longitudinale din stâlpişori se va face prin suprapunere. . legată de cei doi stâlpişori. pe o lungime ≥ 50 Φ.6 % pentru zonele seismice ag≤ 0. să fie prevăzută numai pentru clădirile din zonele cu ag ≤ 0. (4) SecŃiunea transversală a centurilor de beton armat va satisface următoarele condiŃii: • aria secŃiunii transversale ≥ 500 cm2.2. cu armăturile longitudinale ancorate corespunzător în centura planşeului inferior. . armare transversală: .distanŃa între etrieri: ≤15 cm în câmp curent şi ≤ 10 cm pe lungimea de înnădire a barelor longitudinale.1.≥ 0. cu condiŃia să se prevadă: .2.înălŃimea ≥ decât grosimea plăcii planşeului pentru pereŃii interiori şi ≥ decât dublul acesteia pentru pereŃii de pe conturul clădirii şi de la casa scării.stâlpişori din beton armat la ambele margini ale golului. (2) Continuitatea centurilor poate fi întreruptă numai în următoarele situaŃii: • centura planşeului curent. cu respectarea următoarelor dimensiuni: .12g diametrul barelor longitudinale ≥ 12mm. . suprapunerea barelor longitudinale ale stâlpişorilor din suprastructură cu mustăŃile din socluri sau din pereŃii de subsol se va face pe o lungime ≥ 60 Φ.4 vor fi continue pe toată lungimea peretelui şi vor alcătui contururi închise. în dreptul lucarnelor. .stâlpişori de beton armat la ambele margini ale golului.2 Întreruperea centurilor la casa scării Notă.24g. dar ≥ ⅔ din grosimea peretelui. cu condiŃia să se prevadă: .16g şi ag = 0. Se recomandă ca întreruperea centurilor de la casa scării.o centură-buiandrug.2.şi pe 60 cm la intersecŃiile cu centurile.20g.0% pentru zonele seismice ag≥0. .etrieri închişi cu Φ ≥ 6 mm. • Figura 7. 103 . . 7.

1.(5) Armarea centurilor se va stabili prin calcul cu următoarele condiŃii minime: • • • procentul de armare longitudinală: . (2) Lungimea de rezemare a riglelor de cuplare pe pereŃii de zidărie va fi ≥ 40 cm (3) LăŃimea riglelor de cuplare va fi egală cu grosimea peretelui. (6) Înnădirile barelor longitudinale se vor face prin suprapunere.6. armare transversală: .1.(2) continuitatea armăturilor din centuri care se întrerup va fi asigurată prin bare suplimentare având o secŃiune cu cel puŃin 20% mai mare decât cea a barelor întrerupte. • la partea inferioară procentul de armare va fi ≥ 0.4.≥ 0. Armarea centurilor slăbite prin şliŃuri (9) În cazul clădirilor cu şarpantă. 104 .etrieri închişi cu Φ ≥ 6 mm.2.≥ 1.20g. armătura din centură va fi continuă în rigla de cuplare. pe o lungime de ≥ 60Φ.7.24g. • pentru elementele cu înălŃime > 700 mm se aplică prevederile SR EN 1992-1-1.2.00 m. în centurile de la ultimul nivel se vor prevedea piese metalice pentru ancorarea cosoroabelor şarpantei. cu următoarele condiŃii:. (8) În cazul sliŃurilor verticale realizate prin zidire. . Prevederi referitoare la buiandrugi şi rigle de cuplare (1) În clădirile curente. 7.6 % pentru zonele seismice ag≤ 0. SecŃiunile de înnădire ale barelor vor fi decalate cu cel puŃin 1. (4) Armarea riglelor de cuplare se va stabili prin calcul conform 6. fără cârlige.≥ 0.12g diametrul barelor longitudinale ≥ 12mm. într-o secŃiune se vor înnădi cel mult 50% din barele centurii. Pentru pereŃii de faŃadă se acceptă o reducere de 5 cm pentru aplicarea protecŃiei termice.3 Înnădirea barelor din centuri (7) La colŃuri.8% pentru zonele seismice ag = 0. • la partea superioară.0% pentru zonele seismice ag≥0. .3. intersecŃii şi ramificaŃii se va asigura legătura monolită a centurilor amplasate pe cele două direcŃii iar continuitatea transmiterii eforturilor va fi realizată prin ancorarea barelor longitudinale în centurile perpendiculare pe o lungime ≥ 60 Φ.16g şi ag = 0.2.1. riglele de cuplare vor fi legate monolit cu centura planşeului.4. Figura 7. Fig. conform prevederilor de la 7.7. . .distanŃa între etrieri: ≤15 cm în câmp curent şi ≤ 10 cm pe lungimea de înnădire a barelor longitudinale.1% raportat la întrega secŃiune.şi pe 60 cm la intersecŃiile cu stâlpişorii.

2. colŃuri şi ramificaŃii). (2) La clădirile situate în zone seismice cu ag≥ 0.5 Armarea zidăriei la intersecŃii de pereŃi (3) Armăturile din rosturile orizontale dispuse conform (1) si (2) vor satisface următoarele condiŃii: • • • distanŃa între rosturile orizontale armate va fi ≤ 40 cm. SecŃiunile de înnădire ale barelor vor fi decalate cu cel puŃin 1.2.2.3 (5). indiferent de rezultatele calculului. zonele de legătură între pereŃii perpendiculari (intersecŃii. Figura 7.3. parapeŃii de sub ferestre.(2).5. pentru a se realiza o lungime de ancoraj de cel putin 60Ø. fără cârlige.4. cu cel puŃin 1.3.3.2. capacitate de rezistenŃă la forŃă tăietoare va fi superioară cu cel puŃin 25% celei corespunzătoare momentelor ultime ale elementului calculate Ńinând seama de suprarezistenŃa armăturilor.1% raportat la secŃiunea de beton. dincolo de marginea opusă a stâlpişorului. colŃuri şi ramificaŃii armăturile vor depăşi marginea intersecŃiei. armătura din centură va fi continuă în rigla de cuplare.00 m. la partea inferioară procentul de armare va fi 0.(5) În condiŃiile de la 6.(2) nu este legat cu centura planşeului.3. armarea elementului constituit din centură şi buiandrug va satisface următoarele condiŃii: • • • • la partea superioară. La intersecŃii. într-o secŃiune se vor înnădi cel mult 1/3 din barele peretelui. (6) Dacă buiandrugul prevăzut conform 6. (4) Armăturile din rosturile orizontale vor fi ancorate în stâlpişori sau prelungite în zidărie..4.00 m. 105 .12 g. pe o lungime de ≥ 60Φ.6. aria armăturilor dispuse într-un rost orizontal va fi ≥ 1. acoperirea laterală cu mortar a barelor din rosturi va fi conform 4.2.4.2.1. pentru elementele cu înălŃime > 700 mm se aplică prevederile SR EN 1992-1-1. 7. Barele se vor fasona fără cârlige. armarea acestuia se va determina numai pentru încărcările verticale aferente şi va respecta condiŃiile impuse în SR EN 1992-1-1 pentru elemente neparticipante la preluarea eforturilor din cutremur. rosturile orizontale ale zidăriei vor fi armate. Armarea zidăriei în rosturile orizontale (1) Pentru clădirile din ZC+AR secŃiunea armăturilor dispuse în rosturile orizontale ale zidăriei va fi determinată prin calcul conform 6. pentru următoarele elemente: • • • spaleŃii între ferestre sau uşi care au raportul înălŃime / lăŃime ≤ 2. pe toate direcŃiile.0 cm² (2Φ8 mm). dacă nu sunt întăriŃi cu stâlpişori din beton armat la extremităŃi. (5) Înnădirile barelor din rosturi se vor face prin suprapunere.

de beton sau mortar-beton (grout). (1) PereŃii de cărămidă din straturile marginale vor avea grosimea de minimum ½ cărămidă (minimum 115 mm). Grosimea minimă a plăcii va fi 13 cm. din calcul. Prevederi specifice pentru construcŃii cu pereŃi de zidărie cu inimă armată (ZIA). şi pentru nivelurile de peste parter ale construcŃiilor cu nniv ≥ 3. Nu se acceptă folosirea elementelor cu îmbinare mecanică (nut şi feder) pentru straturile marginale de zidărie. raportate la secŃiunea de beton a stratului median. Prevederi constructive referitoare la planşee (1) Grosimea plăcilor planşeelor de beton armat va fi stabilită prin calcul Ńinând seama de cerinŃele de: • • rezistenŃă şi de rigiditate. pentru clădirile din zone cu ag ≥ 0. Diametrul minim al barelor va fi ≥ 8 mm iar distanŃa între bare va fi ≤ 150 mm. (4) Pentru planşeele din beton armat monolit se vor respecta prevederile constructive din SR EN 1992-1-1 (5) Pentru planşeele prefabricate din beton armat se vor adopta numai îmbinări de tip "umed". (6) Armarea cu plase STNB se va face numai dacă.4. (4) Pentru primul nivel al clădirilor cu nniv ≥ 3.25% 0.1. izolare fonică. Principiile şi detaliile de alcătuire vor similare cu cele adoptate pentru planşeele clădirilor cu pereŃi structurali de beton armat. rezultă că.3.3.20% 0. 106 . armăturile rămân în domeniul elastic de comportare.30% 0.2. (2) Grosimea stratului median.5 tm unde tm este grosimea stratului median. vor respecta condiŃiile din tabelul 7.25% 0. va fi ≥10 cm. vor fi executaŃi cu zidăria Ńesută şi vor avea rosturile verticale complet umplute cu mortar. indiferent de numărul nivelurilor peste secŃiunea de încastrare.1.3 Barele verticale OB37 PC52 0.25% 0.16g ag≤0.20% 0.16g. (3) Armarea stratului median se va determina prin calcul. procentele de armare minime. procentele minime de armare se vor lua egale cu 80% din valorile din tabelul de mai sus. AcceleraŃia seismică de proiectare ag≥0. Armarea cu plase STNB nu se va folosi la pereŃii parterului. 7.15% (5) Pentru construcŃiile cu nniv < 3. (2) Dimensiunile elementelor planşeelor din lemn vor fi verificate pentru cerinŃele de la (1) şi pentru evitarea/limitarea vibraŃiilor produse de mişcarea persoanelor pe planşeu (în cazul funcŃiunilor care implică activităŃi care pot genera vibraŃii). în situaŃia de proiectare seismică.20% Tabelul 7.12g Barele orizontale OB37 PC52 0. (3) În cazul planşeelor din lemn se vor lua măsuri pentru protecŃia la foc şi pentru protecŃia împotriva dăunătorilor (protecŃie biologică) conform reglementărilor în vigoare. Diametrul minim al barelor va fi ≥ 6 mm iar distanŃa între bare va fi ≤ 1.7.

(6) Pentru preluarea eforturilor produse de încărcările orizontale, în cazurile prevăzute la 6.5.(5), în planşee se vor prevedea armăturile necesare, rezultate din calcul, pentru eforturile secŃionale determinate conform 6.5.2. (7) FaŃa superioară a planşeelor va avea, de regulă, aceiaşi cotă de nivel pe toată suprafaŃa construcŃiei. În mod excepŃional, pot fi acceptate decalări ale feŃei superioare a planşeului mai mici decât înălŃimea curentă a centurilor (15÷20 cm). 7.2. Prevederi constructive privind infrastructura (1) Pentru toate elementele de beton armat ale infrastructurii acoperirea cu beton, înnădirea şi ancorarea barelor se vor face conform SR EN 1992-1-1. (2) Pentru toate elementele infrastructurii (fundaŃii, socluri, pereŃi de subsol) continuitatea armăturilor longitudinale din centuri nu va fi întreruptă de golurile pentru instalaŃii. În cazul armăturilor transversale întrerupte se vor prevedea armături suplimentare cu secŃiune totală cel puŃin egală, la marginea golurilor. (3) În cazul amplasamentelor pe terenurile dificile de fundare, detalierea constructivă a infrastructurilor se va face conform reglementărilor specifice. (4) În cazurile în care, conform prevederilor de la aliniatele următoare, soclul şi/sau pereŃii de subsol pot fi executaŃi din beton simplu, se vor prevedea armături minime pentru preluarea eforturilor provenite din contracŃia betonului. 7.2.1. FundaŃii (1) În cazul fundaŃiilor care sunt în contact cu pământuri care conŃin compuşi chimici agresivi faŃă de beton se vor lua măsuri de asigurare a durabilităŃii betonului prin unul sau prin ambele procedee indicate mai jos:
• •

folosirea cimenturilor rezistente la acŃiunea substanŃelor respective; acoperirea betonului cu pelicule de protecŃie rezistente la acŃiunea acestor agenŃi.

7.2.2. Socluri (1) În cazurile în care soclurile se execută din beton simplu, la nivelul pardoselii parterului se va prevedea un sistem de centuri care va forma contururi închise. Aria armăturilor longitudinale din aceste centuri va fi cu cel puŃin 20% mai mare decât aria armăturilor din centura cea mai puternic armată de la nivelurile supraterane de pe acelaşi perete. Dacă înălŃimea soclului, peste nivelul tălpii de fundare, este ≥ 1.50 m se va prevedea o centură la baza soclului cu aceiaşi armătură ca şi centura de la nivelul pardoselii.

Figura 7.6 Armături pentru centuri şi stâlpişori în socluri de beton simplu

107

(3) MustăŃile pentru elementele verticale de beton armat din suprastructură (stâlpişori şi stratul median al pereŃilor din ZIA) vor fi ancorate în soclu pe o lungime de minimum 60Φ ≥ 1.0 m şi vor fi fasonate fără cârlige. (4) Soclurile pereŃilor de contur vor fi protejate la exterior cu tencuială hidrofugă. Între faŃa superioară a soclului şi zidul din elevaŃie se va prevedea un strat de hidroizolaŃie rigidă care va satisface cerinŃele de la 4.3.3.5.(1). 7.2.3. PereŃi de subsol 7.2.3.1. Prevederi generale (1) MustăŃile pentru elementele verticale din suprastructură (stâlpişori sau stratul median al pereŃilor din ZIA) vor fi ancorate în centura inferioară a peretelui sau, după caz, vor fi înnădite cu mustăŃile din talpa de fundare.MustăŃile vor fi fasonate fără cârlige. Continuitatea mustăŃilor pentru armăturile verticale nu va fi întreruptă de golurile pentru instalaŃii. (2) Armarea pereŃilor de subsol se va determina prin calcul pentru gruparea fundamentală şi pentru gruparea seismică. Indiferent de rezultatele calculului se vor asigura următoarele procente minime de armare:
• •

vertical: orizontal:

0.20 %; 0.15 %.

(3) Golurile de uşi şi de ferestre din pereŃii de beton armat din subsol vor fi bordate cu armături verticale a căror secŃiune totală va fi cu cel puŃin 20% mai mare decât secŃiunea armăturilor întrerupte de gol. Ancorarea acestor armături dincolo de marginea golurilor se va face pe o lungime ≥ 60Φ. (4) În dreptul golurilor de uşi, forŃa tăietoare din secŃiunile de beton (buiandrug şi centura inferioară) va fi preluată integral cu armături verticale sau etrieri. 7.2.3.2. PereŃi de subsol din beton simplu (1) În cazurile în care pereŃii de subsol se execută din beton simplu, indiferent de rezultatele calculului, peretele de subsol va fi prevăzut cu două centuri, care vor forma contururi închise pe ansamblul clădirii, amplasate la baza peretelui şi la nivelul planşeului peste subsol. Aria armăturilor longitudinale din fiecare centură va fi cu cel puŃin 20% mai mare decât aria armăturilor din centura cea mai puternic armată de la nivelurile supraterane de pe acelaşi perete.

Figura 7.7 Armături pentru centuri şi stâlpişori în pereŃi de subsol din beton simplu

(3) În cazul în care fundaŃiile se execută din beton simplu, armăturile din centurile prevăzute la 7.2.2 (1) şi respectiv 7.2.3.2.(1) vor fi majorate cu cel puŃin 20%.

108

(4) Golurile de uşi şi de ferestre din pereŃii de beton simplu din subsol vor fi bordate după cum urmează:
• •

armături verticale ≥ 4Φ12 PC52 / 4Φ14 OB37 ; armături în plinurile orizontale calculate pentru efectele locale (reacŃiunea terenului/ încărcarea adusă de planşeu) şi pentru forŃa tăietoare rezultată din conlucrarea teren/perete de subsol/perete din suprastructură.

7.2.3.3. HidroizolaŃii la infrastructură (1) PereŃii de contur de la subsol vor fi prevăzuŃi cu hidroizolaŃie verticală împotriva apelor de infiltraŃie. (2) ToŃi pereŃii de la subsol vor fi prevăzuŃi cu hidroizolaŃie orizontală împotriva ascensiunii capilare a apei subterane. HidroizolaŃia va fi, de regulă, de tip "tencuială rigidă " pentru a asigura realizarea continuităŃii mustăŃilor verticale. 7.2.4. Planşee la infrastructură . (1) Plăcile de beton armat de la parter (la clădiri fără subsol) şi de la subsol vor fi prevăzute cu izolaŃie termică conform reglementărilor specifice şi cu strat de rupere a capilarităŃii pentru a împiedica ascensiunea apei subterane. (2) Stratul de rupere a capilarităŃii va fi executat din pietriş. (3) Betonul va fi turnat pe un strat de folie din material plastic sau de carton pentru a se evita pierderea apei din betonul proaspăt. (4) În cazul în care pe placa suport a pardoselii de la subsol sunt rezemaŃi pereŃi nestructurali se vor respecta prevederile de la 5.4.1.(3). 7.3. Prevederi constructive pentru elementele nestructurale din zidărie 7.3.1. Prevederi constructive pentru pereŃii exteriori nestructurali (de faŃadă). (1) PereŃii exteriori nestructurali, care nu constituie panouri de umplutură la cadre (de exemplu, pereŃi rezemaŃi pe console, pereŃi cu goluri mari), executaŃi din zidărie de cărămidă/blocuri din argilă arsă sau din BCA vor fi proiectaŃi pentru a rezista efectelor:
• • •

acŃiunii seismice perpendiculară pe plan ; presiunii vântului; deplasărilor relative de nivel determinate conform Cap.10. din Codul P100-1

(2) PereŃii exteriori nestructurali din zidărie menŃionaŃi la (1) vor fi prevăzuŃi, după caz, cu stâlpişori ancoraŃi în structura principală şi cu centuri. În cazul structurilor alcătuite din cadre de beton armat, sistemul de stâlpişori şi centuri va fi proiectat astfel încât să se evite formarea stâlpilor scurŃi.

109

3.24 g.10 şi ale aliniatelor următoare. 4. se pot adopta următoarele soluŃii: • • peretele se armează în rosturile orizontale dacă. din calcul.4.1.16g ≤ ag≤ 0.12g → 2 ancore/m2 de perete zone seismice cu 0.fxd2. dimensiunile panoului se reduc prin centuri şi stâlpişori intermediari astfel încât eforturile unitare efective să devină mai mici decât rezistenŃele unitare de proiectare.fig. (4) În zonele seismice cu ag ≥ 0.24g → 4 ancore/m2 de perete Ancorele vor fi protejate împotriva coroziunii conform 4. calculate cu momentele încovoietoare determinate conform 6.3.fxd2) stabilite conform 4. 7. cu rezistenŃele de proiectare la întindere din încovoiere perpendicular pe planul peretelui (fxd1. indiferent de rezultatele calculului.4. 110 .: această soluŃie este recomandată în special în cazul pereŃilor realizaŃi cu elemente cu îmbinare verticală mecanică .8 Măsuri constructive pentru parapeŃi din zidărie (a) Parapet în planul structurii (b) Parapet la balcon (pe consolă) (3) PereŃii de faŃadă alcătuiŃi din două straturi de zidărie cu gol interior vor fi prevăzuŃi cu ancore de solidarizare conform prevederilor din SR EN 1996-1-1. Prevederi specifice pentru pereŃii interiori nestructurali (1) Pentru proiectarea pereŃilor interiori nestructurali din zidărie executată cu elemente din argilă arsă din toate grupele şi din BCA şi cu toate tipurile de mortar.6. se va Ńine seama de prevederile Codulului P100-1.2 . sunt mai mici. rezultă că ruperea se produce în plan perpendicular pe rosturile orizontale în câmpul peretelui şi la reazeme . Ancorele vor respecta prevederile SR EN 845-1 .Figura 7.2. cap.20g → 3 ancore/m2 de perete zone seismice cu ag≥ 0. legătura pereŃilor interiori nestructurali cu pereŃii de zidărie transversali sau cu stâlpii/ pereŃii de beton armat va fi armată cu cel puŃin două bare Φ 6 mm OB37/ 500 mm. Numărul şi dimensiunile ancorelor se vor stabili prin calcul cu valorile minime: • • • zone seismice cu ag≤ 0.3. Nu se permite legarea straturilor cu cărămizi aşezate transversal.2b .. (5) În cazul în care eforturile unitare normale din încovoiere perpendicular pe planul peretelui au valori mai mari decât valorile de proiectare.3.1. centurile şi stâlpişorii vor fi ancoraŃi de structura principală şi vor fi dimensionaŃi pentru a prelua încărcările laterale ale panourilor de zidărie (distanŃele Li şi Hi se stabilesc prin calcul).2. (2) Pentru proiectarea pereŃilor interiori nestructurali se vor lua în considerare încărcările perpendiculare pe planul peretelui stabilite conform 1.3. cel mult egale. (3) PereŃii interiori nestructurali pot fi executaŃi din zidărie simplă dacă eforturile unitare normale.nut şi feder. fxd1.

Legătura se va realiza prin Ńesere sau cu piese metalice-bolŃuri împuşcate .6. Prevederi specifice elemente de zidărie care lucrează în consolă (1) RezistenŃa şi stabilitatea elementelor de zidărie minore (cu dimensiuni şi mase reduse) care lucrează în consolă. (3) Stabilitatea elementelor minore din zidărie va fi asigurată prin: • • • pilaştri / îngroşări locale din zidărie. rezemate pe planşeele clădirilor cu structura din zidărie sau din beton armat (coşuri de fum/ventilaŃie. La partea superioară a pereŃilor se va turna o centură din beton armat dimensionată pentru a prelua şi transmite la structura principală eforturile din încărcările normale pe planul peretelui. (2) Grosimea acestor elemente nu va fi mai mică de 1/8 din înălŃime.10 Asigurarea stabilităŃii pereŃilor nestructurali cu înălŃimea mai mică decât cea a etajului 7. de exemplu) vor fi legaŃi între ei şi lateral de structura principală.10. parapeŃi la balcoane sau scări. pentru încărcările de exploatare orizontale prevăzute în SR EN 1991-1-1 şi pentru forŃele seismice stabilite conform Codului P100-1 cap. 111 .7a. indiferent de tipul elementelor pentru zidărie (argilă arsă sau BCA) şi al mortarului folosit.3.3.7.0 m. stâlpişori intermediari din beton armat cu armături ancorate în elementele structurii principale (centuri sau plăci) sau în stâlpişorii nivelului inferior. parapeŃi interiori între spaŃii denivelate) vor fi verificate prin calcul conform prevederilor de la 6.la grupurile sanitare.indiferent de tipul elementelor pentru zidărie (argilă arsă sau BCA) şi al mortarului folosit. (4) Pentru reducerea eforturilor datorate variaŃiilor de temperatură. în aticele de lungimi mai mari se vor prevedea rosturi de dilatare.6. În cazul în care pereŃii despărŃitori cu înălŃime parŃială constituie panouri de umplutură în cadre de beton armat se va adopta soluŃia constructivă din fig. lungimile aticelor din zidărie cu grosime ≤ 15 cm..dacă elementele laterale sunt stâlpi/pereŃi din beton armat. centuri de beton armat turnate la partea superioară.9 Centuri şi stâlpişori intermediari la pereŃi nestructurali (7) PereŃii despărŃitori din zidărie care nu pot fi fixaŃi la nivelul tavanului (pereŃii cu înălŃime mai mică decât cea a etajului . Figura 7. se vor limita la 20.Figura 7. Armăturile centurii vor fi ancorate corespunzător în elementele de beton sau în zidăria pereŃilor adiacenŃi. atice.

11 Asigurarea stabilităŃii coşurilor din zidărie (6) Mortarul zidăriei pentru coşurile de fum va fi realizat cu cimenturi rezistente la acŃiunea chimică a gazelor arse. (7) În cazul clădirilor cu pereŃi structurali din zidărie de BCA. coşurile de fum şi de ventilaŃie vor fi realizate din elemente din argilă arsă sau din beton greu şi nu vor fi legate prin Ńesere de peretele structural din BCA.orientativ peste 2. legarea stâlpişorilor cu o centură de beton armat la partea superioară. Figura 7. frontoane. prevederea specială a unor stâlpişori de beton armat în zidăria de la ultimul nivel al clădirilor din ZNA dacă armăturile stâlpişorilor din elementele în consolă nu pot fi ancorate în centurile ultimului planşeu. peste nivelul ultimului planşeu. armăturile vor fi determinate prin calcul pentru forŃa seismică de proiectare stabilită conform Codului P100-1. vor fi asigurate împotriva răsturnării prin: • • • • ancorare de şarpanta clădirii dacă. timpane) care lucrează în consolă. Figura 7.0 m . cap.se va prevedea şi o centură intermediară pentru fragmentarea panoului. ancorarea coşurilor. peste jumătatea înălŃimii. prin alcătuire şi dimensionare.cu dimensiuni şi mase mari . bordarea exterioară cu profile laminate ancorate în planşeu şi acoperite cu tencuială.10. continuarea stâlpişorilor de la etajul inferior.(calcane. dacă zidăria în consolă are înălŃime mai mare . (8) Elementele de zidărie majore . cu tiranŃi prinşi de bride metalice şi fixaŃi în planşeul ultimului nivel.12 Asigurarea stabilităŃii elementelor majore din zidărie de la faŃade 112 . şarpanta are rezistenŃă şi rigiditate suficiente pentru a prelua forŃelor de răsturnare.(5) Stabilitatea coşurilor de fum sau de ventilaŃie din zidărie va fi asigurată prin: • • • acoperirea zidăriei cu tencuieli armate cu barele verticale ancorate în planşeul de la ultimul nivel.

2. 8. (2) Se vor lua măsuri adecvate pentru asigurarea stabilităŃii peretilor individuali şi a structurii in ansamblu pe toată durata de execuŃie a lucrărilor. (2) Acolo unde se cere în mod expres prin caietul de sarcini materialele vor fi testate înainte de punerea în operă. astfel încât sa nu fie murdărite cu pământ.1. acestea sa nu se degradeze şi sa devină inutilizabile pentru scopul propus.(9) Dimensiunile stâlpişorilor prevăzuŃi pentru asigurarea stabilităŃii. (3) La depozitarea armăturile se va urmări evitarea posibilitatii de intrare în contact a acestora. GeneralităŃi (1) Toate materialele utilizate precum şi modul de realizare a zidăriei trebuie să fie conform specificaŃiei din proiect. în aşa fel încât. (3) Diferitele materiale vor fi depozitate separat în conformitate cu specificaŃiile proprii ale acestora. Modificarea prevederilor referitoare la materialele specificate se va face numai cu acordul scris al proiectantului. Se va Ńine seama atât de lucrarile de scurta durata ( perioda unui schimb ) cat si de lucrarile de lunga durata ( pe perioda de realizare a structurii de rezistenta). (10) Cornişele şi brâurile de pe faŃade pot fi realizate prin zidire dacă partea în consolă nu depăşeşte ½ din grosimea peretelui. pentru o perioada mai indelungata. Pentru consolele mai mari.1. (2) Armăturile care vor fi puse în operă trebuie sa fie foarte bine identificate şi depozitate la sol.EXECUłIA CONSTRUCłIILOR DIN ZIDĂRIE 8. ulei. Materiale 8. manipulare si depozitarea materialelor (1) Manipularea si depozitarea materialelor si a produselor de zidarie pentru realizarea pereŃilor trebuie facută. In documentaŃie se va specifica în mod obligatoriu calitatea materialelor ce trebuie utilizate la execuŃie. stabilitatea va fi asigurată prin elemente de beton armat şi se va verifica prin calcul. Acceptare. 113 . grasimi sau vopseluri în timpul operaŃiunilor de manipulare si depozitare.2. 8. 8. Armături (1) SuprafaŃa armăturilor trebuie examinată înainte de utilizare şi nu trebuie să conŃină materiale corosive sau grasimi. distanŃele între aceştia şi armăturile lor se vor determina prin calcul pentru încărcările de proiectare. cu materiale corosive sau cu apă.2. ce pot afecta oŃelul din bare şi conlucrarea dintre acesta şi mortarul sau betonul de acoperire.2.

ConŃinut de clor (1) La prepararea mortarelor se va avea în vedere eventualul conŃinut de ioni de clor din mortar.Aditivi (1) In cazul în care în proiect nu sunt date indicaŃii speciale. la prepararea mortarelor aditivii (coloranti.1. La preparare se recomanda utilizare unei singure surse de apa controlate.8. 8.5.1. 8.2. 8.3.2. (2) La prepararea betoanelor se va Ńine seama de raportul apă-ciment. numai dacă această posibilitate este prevăzută prin documentaŃia de proiectare (3) Timpul de omogenizare va fi specificat în conformitate cu standardul de produs şi va Ńine cont de posibilitatea de adăugare a componentelor în malaxor.1. specificaŃiile de şantier pot fi modificate numai cu acordul proiectantului.1. O atenŃie deosebită starii de curăŃenie a materialelor componente pentru a se evita amestecarea cu alte materiale. probele se vor preleva şi testa luând ca document normativ de referintă SR EN 1015-11.3.Prepararea materialelor 8. 8.) pot fi utilizaŃi numai cu acordul proiectantului. (2) Prepararea manuală a amestecului va fi permisă. 8.2. iar materialele rezultate vor fi testate în laboratoare acreditate.2.4.2. 114 .3. Metode şi timp de preparare (1) Metoda şi timpul de preparare trebuie să asigure omogenitatea materialului. pentru atingerea caracteristicilor de proiectare. acestea se vor efectua conform specificaŃiei de proiectare.3.3. Generalitati (1) Prepararea mortarelor şi betoanelor la şantier se va realiza utilizând reŃetele prescrise. In cazul în care se constată abateri de la caracteristicile aşteptate. Dozare (1) Dozarea reŃetelor pentru mortare şi betoane poate fi data prin măsurarea materialelor componente în greutate sau în volum în proporŃiile din specificaŃie. aditivi de lucrabilitate.2. acolo unde prepararea mecanică nu poate fi utilizată.3.1.3. În cazurile în care în documentaŃia de proiectare nu sunt date reŃetele de preparare se va realiza o specificaŃie conform codurilor de produs.2. luând în considerare absorbŃia de apă a elementelor pentru zidărie.1. care trebuie să se înscrie în valorile permise de reglementări. 5. etc.3. (2) Acolo unde sunt specificate teste de şantier.1.2.RezistenŃa la compresiune a mortarelor (1) În cazurile în care documentaŃia de proiectare prevede urmărirea proprietăŃilor mortarelor.Prepararea mortarelor şi betoanelor la şantier.

(4) Mortarele şi betoanele trebuie preparate astfel încât să aibă suficientă lucrabilitate şi să nu se producă segragări la transportul de la locul de prepare până la şantier şi nici când betonul este compactat.GeneralităŃi (1) Elementele pentru zidărie vor fi poziŃionate şi Ńesute in conformitate cu regulile generale de executie sau în conformitate cu documentaŃia din proiect dacă prin aceasta sunt date prevederi speciale. Utilizarea mortarelor predozate (1) Utilizarea mortarelor predozate se va face în conformitate cu instrucŃiunile producătorului referitoare la timpul si modul de preparare. Se recomandă ca tăierea corpurilor să fie redusă la minimum.1. (2) Mortarele se vor amesteca pâna la obŃinerea unui material omogen. formelor şi suprafeŃelor corecte.7. Perioada de priză (1) La preparare.2. (2) Elementele pentru zidărie se vor tăia astfel încât să permită obŃinerea dimensiunilor. (3) Echipamentele. Executarea zidăriilor 8. 8. 8.1. Pentru mortare. nisip sau agregate care conŃin particule de gheaŃă.3. corpurile de zidărie vor avea umiditatea corespunzătoare pentru a asigura o bună aderenŃă a mortarului.Utilizarea apei calde la preparare (1) La prepararea amestecului nu se va utiliza apă. 8.3. (3) Inainte de punerea în operă. Până la utilizare nu se mai acceptă adăugarea de ciment sau apă peste materialul preparat. mortarele şi betoanele vor conŃine ciment şi apă în proporŃiile specificate în reŃetă.1.2. Corpurile vor fi Ńinute în apă sau se vor uda cu furtunul in palet pentru a corecta umiditatea acestora. 115 .2. procedurile şi aditivii se vor utiliza la şantier numai în conformitate cu instrucŃiunile tehnice ale producătorilor.2.6. 8.3.3. (4) Mortarele preparate vor fi utilizate în conformitate cu documentaŃia de proiectare. La elementele din argilă arsă cu pereti subtiri din grupa 2S se vor folosi jumatatile de bloc din sortimentul producătorului. (2) Materialele anti-înghet vor fi folosite pe timp friguros numai dacă această posibilitate este prevăzută în documentaŃia de proiectare. (2) Se interzice utilizarea mortarelor şi betoanelor după începerea prizei. se acceptă în mod excepŃional adăugarea de apă pentru a înlocui apa pierduta prin evaporare.3.

rosturile nu vor avea o adâncime mai mare de 5 mm. astfel încât să se asigure caracteristicile de durabilitate si rezistenŃă la ploaie ale peretelui. (2) Dacă pereŃii sunt realizaŃi din mai multe straturi care trebuie să conlucreze. dar nu mai mult de 15% din grosimea peretelui. După caz. 8.2. dacă nu este specificat altfel prin proiect. iar suprafeŃele adiacente rostului se vor uda cu apă. pereŃii dubli cu gol interior sau pereŃii cu zidărie de placaj.3.2. 8.1.(4) ConsistenŃa mortarului va fi stabilită astfel încât să se realizeze o grosime corectă a acestuia în rosturi şi va fi adaptată tipului de material din elementele pentru zidărie. 8.3. 8. pe o adâncime de cel puŃin 15 mm. acestea se vor lega conform documentaŃiei din proiect. Dacă este specificat în proiect. Rosturi .GeneralităŃi (1) Rosturile verticale si orizontale vor fi executate conform documentaŃiei din proiect. acestea trebuie să aibă proprietăŃi asemănătoare cu cele ale mortarului folosit în rosturile zidăriei. (3) Inainte de rostuire.3. folosind materiale de adaos.2. (2) Rosturile vor avea o grosime şi un aspect uniform. (2) In acest caz rostul se va curăŃa prin scoaterea mortarului existent. In rosturile aparente faŃa expusă a mortarului din rost va fi prelucrată în timpul cât mortarul este încă plastic pentru a realiza o faşă finisată. decât dacă în proiect este prevăzută o altă adâncime. 8. 116 . (2) Pentru pereŃii cu grosimea mai mică de 200 mm. (3) Rosturile verticale vor fi complet umplute cu mortar. 6. Rostuirea în timpul execuŃiei zidăriei (1) În cazurile prevăzute în proiect. se pot utiliza mortare cu aditivi pentru reŃinerea apei. Legăturile pereŃilor (1) PereŃii vor fi ŃesuŃi şi legaŃi conform regulilor generale de execuŃie sau în conformitate cu documentaŃia din proiect dacă prin aceasta sunt date prevederi speciale. mortarul neaderent se va îndeparta.3.3. astfel încât feŃele zidariei să fie curate. zidăria se va executa cu rosturi aparente. iar apoi se va umple cu mortar.2. de exemplu.2.3. cu excepŃia elementelor cu îmbinare de tip "nut şi feder/ lambă şi uluc" pentru care se va Ńine seama de instrucŃiunile din agrementele tehnice corespunzătoare.2.4. Rostuire la zidărie existentă (1) Dacă rostuirea se execută după realizarea zidăriei. rosturile se pot umple la fata expusa cu mortar de marca superioara.

Incărcarea zidăriei (1) Zidăria nou executată nu va fi supusa încărcărilor decât după atingerea unei rezistenŃe corespunzătoare pentru a putea suporta încărcarea fără degradări. vibraŃii etc. acolo unde este necesar. vant.4.1. pe parcursul punerii în operă a betonului sau mortarului.3. 8.2.4. (4) PereŃii de placare vor fi legaŃi de peretele pe care sunt aplicaŃi conform documentaŃiei din proiect.5. (3) Inădirea barelor se va realiza numai în poziŃiile indicate în proiect. vor fi poziŃionate şi înglobate luând ca document normativ de referintă SR . 117 . pentru a împiedica ieşirea varului din mortar (eflorescenŃa) şi pentru a preveni degradarea materialelor care nu sunt rezistente la apă. ProtecŃia zidăriei (1) Pentru zidăria nou executată nu este permisă uscarea rapidă. etc ).EN 845-1 şi se vor lua măsuri care să împiedice trecerea apei de la un strat al peretelui la altul. temperaturi înalte şi/sau curenŃi de aer puternici.4. ProtecŃia zidăriei nou executate 8.) şi a efectelor climatice (ploaie.(3) Elementele de legătură pentru pereŃii dubli cu gol interior. 8. va fi protejată la partea superioară pentru prevenirea spălării mortarului din rosturi de către apele pluviale. Montarea armăturilor (1) Armăturile vor fi montate în conformitate cu detaliile din proiect. cu specificaŃiile şi toleranŃele corespunzătoare. agrafe şi distanŃieri pentru legarea armăturilor în poziŃiile corespunzătoare. vor fi protejate împotriva degradărilor mecanice (şocuri. în special în condiŃii nefavorabile. ProtecŃia împotriva îngheŃului (1) In cazul executării pe timp friguros. 8. astfel încât să se asigure acoperirile de beton specificate în proiect. In acest scop trebuie luate masurile corespunzătoare pentru a menŃine o umiditate suficientă până când zidăria va avea o rezistenŃă corespunzătoare.4. inghet.4. (2) Zidăria nou executată. insorire. (2) Se vor folosi. cum ar fi umiditate scăzută.3.4. GeneralităŃi (1) Zidăriile nou executate. 8. 8. se vor lua toate masurile prevazute în reglementările specifice pentru evitarea degradării zidăriei datorită îngheŃului. (4) Armăturile se vor lega provizoriu cu sârmă în vederea menŃinerii poziŃiei corecte a acestora.2.

Rosturi de mortar care permit deplasări (1) CondiŃiile de folosire şi detaliile pentru acest tip de rosturi se vor da în reglementări specifice (Normativ/Agrement tehnic) elaborate şi aprobate conform legislaŃiei din România. pentru menŃinerea stabilităŃii. (3) O atenŃie deosebită trebuie acordată pereŃilor care ramân. Abateri limită (1) Zidăria va fi executată cu feŃele laterale plane şi verticale şi cu rosturile orizontale. (2) Betonarea se va realiza în straturi. Zidărie confinată (1) Zidăria confinată se va realiza conform documentaŃiei din proiect .4. 8. Ńinând seama de fortele datorate compactării sau vibraŃiilor. dacă nu sunt prevăzute altfel în proiect. necontravântuiŃi în timpul execuŃiei şi care pot fi supuşi la încărcări din vânt. (3) Compactarea betonului se va realiza numai manual fiind interzisă folosirea vibrării.5.4.6. înainte de începerea betonării.1 din prezentul Cod 8. grosimea zidăriei.1.6.4.6. astfel încât să se evite pierderea stabilităŃii acesteia şi supraîncărcarea mortarului proaspăt.3.6. InălŃimea zidăriei (1) InălŃimea zidăriei realizată într-un schimb.4.2. tipul mortarului. 118 . 8. 8. astfel încât să se asigure umplerea completă a golului şi să se evite segregarea betonului.(2) Umplutura din spatele unui zid de sprijin din zidărie nu se va face decât după ce zidăria peretelui este capabilă să preia împingerile rezultate din operaŃia de umplere.6.4. (2) Abaterile limită pentru construcŃii din zidărie sunt date în tabelul 9. fiind interzisă folosirea vibrării. (2) Compactarea betonului se va realiza numai manual. PereŃi dubli cu beton armat de umplutură (zidărie cu inimă armată) (1) La execuŃia pereŃilor dubli cu stratul median din beton armat. pentru determinarea înălŃimii maxime a zidăriei executate într-un schimb vor fi luate în considerare.4. dacă este necesar. temporar. se va curăŃa spaŃiul interior de resturi de mortar şi de alte impurităŃi. sau la unele acŃiuni care pot apărea în timpul execuŃiei. 8. Ordinea operaŃiilor trebuie să fie stabilită astfel încât zidăria să aibă o rezistenŃă adecvată pentru a rezista la presiunea datorată betonului proaspăt. va fi limitată. forma şi densitatea corpurilor de zidărie şi gradul de expunere la vânt. Alte detalii de execuŃie 8.4. se vor prevedea sprijiniri temporare.

temperatura. dispozitivele de ancorare etc. grupate pe tolerante. plăcile.8. consistenta si continutul de agregate mari. (1) Toate elementele pentru zidarie care se folosesc la executarea zidariilor si peretilor se vor pune in opera numai dupa ce conducatorul tehnic al lucrarii a verificat ca ele corespund cu prevederile proiectului si prescriptiilor tehnice. s. Verificarile se fac pe baza documentelor care atesta calitatea materialelor si le insotesc la livrare (certificate de calitate. clasa si calitatea functie de conditiile tehnice cerute pentru fiecare material. se vor manipula şi depozita astfel încât să se evite deteriorarea lor prin agenŃi mecanici. Controlul executiei 9. valorile de control si conditiile pentru continuarea lucrarilor. TiranŃi din oŃel şi accesorii (1) TiranŃii.a. (2) Zidăria cu tiranŃi din oŃel se va realiza conform specificaŃiilor.2. 9. conditii.5. şi fizico-chimici. (2) La elementele pentru zidarie se vor verifica dimensiunile.) (4) Proiectul trebuie sa contina. marca.1. ( 4) Verificarea mortarului si a betonului provenit de la statii sau centrale de beton se face pe baza fisei de transoprt in care se precizeaza marca.4. 119 . 9. (2) Cu exceptia constructiilor de mica importanta prevazute de lege toate proiectele vor fi verificate de catre verificatori tehnici atestati. Se va evita asezarea caramizilor cu defecte sau prelucrate in prealabil prin taiere. precum si prin incercari pentru controlul realizarii marcii.2. fazele/etapele care devin lucrari ascunse si pentru care trebuie sa fie facuta receptia. CONTROLUL PROIECTARII SI EXECUTIEI CONSTRUCTIILOR DIN ZIDARIE 9. cu modificarile si completarile ulterioare. prin examinare vizuala si masuratori.1.6. Verificari de efectuat pe parcursul executarii lucrarilor. direct sau prin trimiteri la reglementari tehnice aplicabile: • nivelurile de performanta pentru toate caracteristicile/criteriile de performanta precizate in caietele pe categorii de lucrari aplicabile. fise de transport).10/1995. cioplire sau slefuire spre interior. • punctele de oprire ( fazele determinante ). (3) Proiectele de executie trebuie sa contina prevederi clare si explicite in ceea ce priveste completitudinea datelor necesare executarii lucrarilor (criterii de performanta cu niveluri/clase de performanta stabilite. Controlul proiectarii (1) Constructiile de zidarie se vor executa pe baza unui proiect autorizat de catre organele de drept in conformitate cu cerintele Legii nr. cu marimile care se verifica. (3) Caramizile refractare presupun o sortare prealabila pe calitati si dimensiuni.

c.. (9) Controlul asupra calitatii materialelor in momentul punerii in opera va consta din urmatoarele: a. .(5) Verificarea armaturilor se va face sub raportul diametrelor. • ghermelele se vor verifica bucata cu bucata verificandu-se forma. (6) Pentru gheremele si buiandrugi.) Zidarii: • se va examina starea suprafetelor caramizilor.. consultant ) si proiectantului efectuandu-se si incercari de laborator suplimentare. • se va verifica modul de conservare a produselor refractare magnezitice (foarte higroscopice) interzicandu-se utilizarea acelor caramizi care au devenit friabile prin depozitarea necorespunzatoare. impuritati sau gheata. interzicandu-se folosirea celor cu stirbituri sau cu colturi rupte. se va verifica la fiecare punct de lucru si la fiecare sarja de mortar. 13 cm la pasta de ipsos pentru placi si fasii de ipsos..8 . verificandu-se forma. interzicandu-se folosirea celor acoperite de praf. • se va verifica in special. b. dimensiunile lor. utilizare lui in lucrare se va face doar cu avizul beneficiarului ( diriginte.. 13 cm la zidarie din caramizi pline si blocuri din beton cu agregate grele si usoare. .. interzicandu-se folosirea celor fisurate si acoperite cu praf sau alte impuritati. 120 . • pe masura executarii lucrarilor. (8) Verificarea calitatii zidariilor si peretilor se face pe tot timpul executiei lucrarilor de catre seful de echipa. • se va examina starea suprafetelor caramizilor si blocurilor refractare. verificarea se face bucata cu bucata.) Pereti despartitori: • se va verifica posibilitatea de tesere a zidariei pentru peretii despartitori de zidaria structurala. (7) In cazul in care calitatea materialului este sub nivelul cerintei proiectantului.. • prin masuratori cu conul etalon.. • zidaria se va tese la colturi si intersectii sau vor fi utilizate ancoraje din otel beton prevazute in rosturile orizontale. maistru. cat mai frecvent. dimensiunile lor si protectia impotriva umiditatii. daca se uda elementele pentru zidarie inainte de punerea in opera. daca consistenta mortarului de zidarie se inscrie in limitele prevazute in tehnologia de lucru. placilor si fasiilor de ipsos.a. sortimentului si alcatuirilor plaselor sudate prin puncte. s. . • se va examina starea suprafetelor placilor si fasiilor de beton celular autoclavizat. protectia impotriva umiditatii. Nota : Verificarile se fac vizual si prin masuratori. • ghermelele se vor executa bucata cu bucata. iar la lucrari ascunse si de catre conducatorul tehnic si reprezentantul beneficiarului.. placilor de b. 8 cm la zidaria din caramizi si blocuri cu goluri verticale si orizontale.10 .7 . . blocurilor. 11 cm la zidaria din blocuri mici si placi de beton celular autoclavizat. pe timp calduros.a.11 . ipsos. se va verifica daca procentul de fractiuni de caramizi fata de cele intregi nu depasesc limita maxima de 15%.

121 . verificarea se face in cate 3 puncte pe inaltime la fiecare zid.. 1. cu exceptia adancimii de 1 . pe langa cele aratate la (11) se verifica urmatoarele: se va verifica daca armarea zidariei sau cu plase sudate prin puncte se face in sectiunile prevazute in proiect. • vizual se va verifica in toate zidurile daca toate rosturile verticale si orizontale sunt umplute cu mortar. • se vor verifica grosimile rosturilor verticale si orizontale ale zidariei prin masurarea a 5 – 20 de rosturi la fiecare zid. • la zidaria executata din placi de beton celuar autoclavizat sau din ipsos se va verifica daca teserea verticala s-a facut la fecare rand. nu se admit rosturi neumplute. Verificarea grosimii zidariei se va face prin masurarea cu precizie de 1 mm a distantei pe orizontala dintre doua dreptare aplicate pe ambele fete ale zidului. asigurandu-se executarea lor conform cu prevederile din prezentul Cod • grosimea zidariilor se va verifica la fiecare zid in parte.5 cm de la fetele vazute ale zidariei. la blocurile ceramice.5 m.5 m si prin masurarea cu precizia de 1 mm a distantei dintre rigla si suprafata sau muchia respectiva. Media a 3 masuratori se compara cu dimensiunile din proiect. • planeitatea suprafetelor si rectilinitatea muchiilor se va verifica prin aplicarea pe suprafata zidului a unui dreptar cu lungimea de cca. tinand seama ca acestea trebuie sa fie egale cel putin cu suma grosimilor a 2 bare + 4 mm. totodata se va controla daca stratul de mortar de acoperire a armaturii in dreptul rosturilor este din ciment si are cel putin 2 cm grosime. iar suprapunerea placilor s-a facut pe 1/2 placa. din beton cu agregate usoare si din beton celular autoclavizat se va verifica daca rosturile verticale sunt tesute la fiecare rand ca suprapunerea blocurilor sa se faca pe 1/2 bloc. la peretii din placi de ipsos rosturile se umplu complet cu pasta de ipsos.2. (11) Verificarea calitatii executiei zidariilor consta din urmatoarele: • prin masuratori la fiecare zid se va verifica daca rosturile verticale sunt tesute la fiecare rand astfel ca suprapunerea caramizilor din 2 randuri succesive pe inaltime sa se faca pe minimum 1/4 caramida in lungul zidului si 1/2 caramida pe grosime. Masurarea grosimii se face la 3 inaltimi sau puncte diferite ale zidului. media aritmetica a masuratorilor facute cu precizie de 1 mm trebuie sa se inscrie in limitele abaterilor admisibile din Tabelul 1.(10) Executarea zidariilor si peretilor nu va putea incepe decat numai dupa ce se va fi verificat existenta proceselor verbale de lucrari ascunse. • lungimea si inaltimea tuturor zidurilor. Verificarea se face la toate zidurile. prin masuratori cu precizie de 1 mm se va verifica grosimea rosturilor orizontale. dimensiunile golurilor si ale plinurilor dintre goluri se verifica prin masurarea directa cu ruleta sau cu metrul.. • verticalitatea zidariei (suprafetelor si muchiilor) se verifica cu ajutorul firului de plumb si dreptarului cu lungimea de cca. ramificatiile si intersectiile. iar media aritmetica a rezultatelor se compara cu grosimea prevazuta in proiect.2. (12) • • La zidaria armata. • modul de realizare a legaturilor zidariilor se va verifica la toate colturile. • orizontalitatea randurilor de zidarie se va verifica cu ajutorul furtunului de nivel si dreptarului la toate zidurile. care sa ateste ca suportul peste care se executa zidaria corespunde prevederilor proiectului si prescriptiilor tehnice respective.

canalizare. • centrarea stalpilor. • daca buiandrugii sunt bine asezati deasupra golurilor de usi si ferestre. • daca nu s-au ivit defecte din cauza tasarilor. se inscriu in procese verbale de lucrari ascunse.(13) • • • • • La zidaria confinata se va verifica la fiecare stalpisor din beton armat urmatoarele: trasarea pozitiei stalpisorilor. modul de fixare a ancorajelor de elementele de beton armat. precum si a grinzilor principale si secundare pe stalpi si ziduri. (16) La zidaria de umplutura si la lucrarile de placare a fatadelor cu placi de BCA verificarile constau in urmatoarele: • se va verifica daca ancorarea zidariei si a placajelor de stalpi si pereti structurali se executa conform prevederilor proiectului in ceea ce priveste diametrele si numarul barelor de ancorare sau dimensiunile platbandelor. (14) La zidaria cu inima armata se va acorda o atentie deosebita realizarii tuturor legaturilor dintre zidurile de caramida si cel de beton. • executarea conform cu planurile a incastrarii corniselor. • calitatea suprafetei peretilor de fatada netencuiti. ce urmeaza a se tencui se inscriu in procese verbale de lucrari ascunse. sortimentul si diametrele armaturilor. (18) La controlul si receptia cladirilor si a constructiilor de zidarie. cofrarea si betonarea stalpisorilor. prevazute in proiect. • orizontalitatea glafurilor. • se va verifica vizual daca zidaria a fost bine impanata intre plansee. • daca s-au lasat golurile si santurile pentru conductele de apa. • daca rosturile de dilatare si tasare sunt bine executate si in locurile prevazute in proiect. 122 . De asemenea. se va controla daca suprafetele stalpilor sau peretilor structurali din beton armat care vin in contact cu zidaria se amorseaza cu mortar de ciment. iar rosturile verticale dintre zidarie si stalpi sau peretii structurali sunt umplute complet cu mortar. stalpilor si ferestrelor. pozitionarea corecta pe inaltimea zidariei a armaturilor din rosturile orizontale prin care se realizeaza legatura dintre stalpisori si zidarie. (15) Pentru elementele de beton armat care intra in componenta zidariilor se aplica in mod corespunzator si prevederile normativelor NE 012-1 şi NE 012-2. • verticalitatea zidurilor. • daca dimensiunile elementelor de constructie executate corespund celor din proiect. • legatura dintre zidaria de umplutura si elementele scheletului. dimensiunile si intervalele dintre strepii de zidarie (atunci cand acestia sunt prevazuti in proiect). sectiunile in care se face ancorarea. (17) Rezultatele tuturor verificarilor prevazute in acest capitol si care se refera la zidarii portante. incalzire. rezultatele verificarilor care au rol de izolare termica sau fonica. de piatra se vor preciza urmatoarele: • daca materialele si piesele intrebuintate corespund celor prescrise in proiecte si standarde.

procedeaza la verificarea scriptica si directa prin sondaje privind dimensiunile.3. (4) Dupa executarea receptiei pe faza. • zidarie izolatoare de caramida cu diatomit. precum si a dispozitiilor de santier date de beneficiar. cu aceleasi metode sau cu alte metode care sa dea rezultate echivalente.1. (2) Verificarile directe se efectueaza prin sondaj si se refera la aceleasi elemente ca si cele de la art.10. 9.2.2.2. abaterile limita se majoreaza cu 50% 123 . planeitatea. verticalitatea zidariilor si peretilor si dimensiunile golurilor. 1 Denumirea caracteristicilor Abateri limita (mm) Observatii La dimensiunile zidurilor. (1) Verificarile scriptice constau din examinarea existentei si analizarea continutului proceselor verbale de lucrari ascunse. cu frecventa de cel putin cate unul la fiecare 100 mp de perete. Tabelul 9. (3) In cazul in care o parte din rezultate sunt nesatisfacatoare se va dubla numarul verificarilor. (3) Verificarea rosturilor zidariei refractare se efectueaza cu lama de control. (1) Comisia de receptie preliminara a obiectului prin membrii sai de specialitate sau prin specialisti din afara ei.Verificari de efectuat la receptia preliminara a obiectului.ziduri cu grosimea de 90 mm . proiectant sau organele de control. dimensiunile fiind variabile in raport cu calitatea zidariei ceruta prin proiect: • zidaria deosebit de ingrijita cu rosturi pana la 1 mm. cu rosturi de 3-4 mm. a certificatelor de calitate. Verificari de efectuat la incheierea fazei de lucru. a eventualelor buletine de incercare sau a actelor incheiate cu comisia de receptie si a modului de realizare a remedierilor. la grosimea de executie a zidurilor: din caramida si blocuri ceramice: .9.1 ABATERI LIMITA Abateri limita fata de dimensiunile stabilite prin proiect sau prin prescriptiile legale in vigoare Nr. comisia incheie un proces verbal in care consemeneaza verificarile efectuate. rezultatele obtinute si concluzia cu privire la posibilitatea continuarii lucrarilor sau propune supunerea lor unei comisii de expertiza.ziduri cu grosimea de 115 mm ±3 ±4 +4 -6 La peretii executati din materiale provenite din demolari.ziduri cu grosimea ≤63 mm . • zidaria ingrijita. crt.2. comisia va proceda la refacerea tuturor verificarilor prevazute in prescriptiile tehnice. daca si in acest caz o parte din rezultate sunt nesatisfacatoare. cu rosturi de 1-2 mm.

ziduri cu grosimea ≤240 mm .cu latura incaperii ≤300 cm .Nr. pentru ziduri din blocuri mici .ziduri cu grosimea ≥ 365 mm din blocuri mici . pentru ziduri din placi si fasii din ipsos d. spaleti. etc. fasii si placi de beton celular autoclavizat: . din piatra naturala: La dimensiunile in plan ale incaperilor: .ziduri cu grosimea de 140 mm .10 ± 20 ± 20 ± 20 ± 15 ± 20 ± 20 - - 3 4 5 Cu conditia ca denivelarile unui planseu sa nu depaseasca 15 mm ± 50 124 .pentru dimensiunea golului ≤100 cm . blocuri ceramice si din blocuri mici de beton cu agregate usoare: .pentru dimensiunea golului >100 cm b. Denumirea caracteristicilor .ziduri cu grosimea > 240 mm din blocuri mici de beton cu agregate usoare: . din placi si fasii de BCA c.ziduri cu grosimea de 290 mm .ziduri cu grosimea de 240 mm din placi si fasii de ipsos: .ziduri cu grosimea ≤126 mm .ziduri cu grosimea de 300 mm La goluri: pentru ziduri din caramizi.ziduri cu grosimea de 240 mm .10 + 20 - ± 10 +20 .) La dimensiunile in plan ale intregii cladiri Abateri limita (mm) +4 -6 +6 -8 ± 10 Observatii ±4 ±5 ± 10 ±4 ±5 ±8 ± 0. crt.ziduri cu grosimea de 70 mm din piatra naturala: 2 .cu latura incaperii >300 cm La dimensiunile partiale in plan (nise.ziduri cu grosimea de 190 mm .5 .

rosturi verticale .Nr. crt. la pereti portanti si neportanti ± 30 ± 20 ± 30 La stalpi portanti cu sectiunea ≤ 0. la pereti portanti si neportanti b) La rectilinitatea muchiilor: .pentru un etaj ± 20 +50 .pentru zidarie aparenta.pentru zidarie aparenta. la pereti portanti si neportanti c) La verticalitatea suprafetelor si muchiilor: . 6 Denumirea caracteristicilor Abateri limita (mm) Observatii La dimensiunile verticale: a.pentru ziduri din blocuri mici si din placi de beton celular autoclavizat: .20 ± 20 .pentru intreaga cladire La dimensiunea rosturilor dintre caramizi. pentru ziduri din caramida.pentru intreaga cladire (cu maximum 5 niveluri) b. blocuri sau placi: .pentru ziduri neportante .pentru ziduri portante .pentru un etaj .1 m2 abaterile limita se micsoreaza cu 50% 7 +5 -2 +5 -2 ±2 8 3 mm/m 5 mm/m 2 mm/m max. din blocuri ceramice si din blocuri mici de beton cu agregate usoare: .pentru ziduri portante .pentru ziduri portante .pentru ziduri neportante .rosturi orizontale .10 mm pentru o camera 2 mm/m 1 mm/m 3 mm/m 2 mm/m 2 mm/m Cel mult 20 mm pe lungimea neintrerupta a zidului Cel mult 10 mm pe lungimea neintrerupta a zidului Cel mult 10 mm pe etaj si cel mult 30 mm pe intreaga inaltime a cladirii Cel mult 10 mm pe etaj Cel mult 5 mm pe etaj si cel mult 20 mm pe intreaga inaltime a cladirii 125 .rosturi la zidarii aparente La suprafete si muchii: a) La planeitatea suprafetelor: .pentru intreaga cladire (cu 2 niveluri executata din blocuri mici) c.pentru un etaj . pentru ziduri din placi si fasii din ipsos .pentru zidarie aparenta.

pentru ziduri din caramida.pentru ziduri portante . pentru pereti din blocuri mici si placi de beton celular autoclavizat: .Nr.pentru ziduri neportante Cel mult 15 mm pe toata lungimea neintrerupta a peretelui 2 mm/m 3 mm/m b. tasare si antiseismice: .pentru ziduri portante .pentru ziduri neportante 4 mm/m 6 mm/m c.la verticalitatea muchiilor rosturilor + 20 .dezaxarea de la un nivel la urmatorul 3 mm/m ± 10 ± 30 . 9 Denumirea caracteristicilor Abateri limita (mm) Observatii Abateri fata de orizontala a suprafetelor superioare ale fiecarui rand de caramizi sau blocuri: a.la latimea rostului .maxima pe intreaga constructie Cel mult 20 mm pe toata lungimea neintrerupta a zidului Cel mult 15 mm pe toata lungimea neintrerupta a zidului Cel mult 20 mm pe toata lungimea neintrerupta a zidului Cel mult 20 mm pe toata lungimea neintrerupta a zidului Cel mult 20 mm pe toata lungimea neintrerupta a zidului Cel mult 30 mm dezaxarea maxima cumulata. pe mai multe niveluri 11 La rosturile de dilatatie. blocuri ceramice si blocuri mici de beton cu agregate usoare: .10 2 mm/m Cel mult 20 mm pentru intreaga inaltime a cladirii 126 .pentru ziduri neportante 10 La coaxilitatea zidurilor suprapuse: . pentru ziduri din placi de ipsos . crt.

10 1.155 0.200 0.25 2.16 0.12 0.069 0.275 0.176 0.440 Zidărie confinată (ZC) Clădiri P.32 0.151 0.259 0. P+1E Tabel A.330 0.453 0.194 0.096 0.264 0.194 0.402 0.388 Clădiri ≥ P+2E Tabel A.25 1.231 0.116 0.25 2.310 0.25 1..24 0.118 0.330 127 .100 0.08 0.ANEXA A I.28 0.08 0.146 0.085 0.206 0.206 0..00 q 1.300 0.75 1.188 0.00) în cazul cutremurelor din sursa Vrancea (pentru care ordonata maximă a spectrului elastic este β0 = 2.173 0.65 1.235 0.073 0.235 0.146 0.272 0.220 0.50 ag/g 0.353 0.242 0.235 0.1 ÷ A.256 0.221 0.50 ag/g 0.293 0.10 1.294 0. P+1E Tabel A.00 q 2.132 0.28 0.377 0.00 1.103 0.08 0.00 ag/g 0.250 0.24 0.75 1.32 0.12 0.099 0.93 1.147 0.20 0.4 Tip structură Tip 1 Tip 2 αu/α1 1.129 0.400 0.12 0.215 0. Zidărie nearmată (ZNA) Clădiri P.24 0.194 0.25 1.066 0.16 0.8.242 0.171 0.213 0.150 0.388 0.166 0.00 1.12 0.00 1.301 0.342 0.288 0.10 1.16 0.00 1.2 Tip structură Tip 1 Tip 2 αu/α1 1.207 0.129 0.128 0.80 2.220 0.256 0.28 0.100 0.80 2.198 0.350 0.1 Tip structură Tip 1 Tip 2 αu/α1 1.25 1.470 0.00 q 2.110 0.172 0.165 0.00 ag/g 0.93 1.24 0.183 0.75) .388 0.50 2.082 0.443 0.088 0.00 q 1.290 0.16 0.323 0.201 0.124 0.176 0.276 0.300 0.086 0.247 0.110 0.412 0.10 1.345 0.233 0.250 0.141 0.353 0.50 2.059 0.165 0.517 Clădiri ≥ P+2E Tabel A.078 0.139 0.333 0.385 0.165 0.32 0.259 0.20 0.118 0.094 0.111 0. valorile coeficientului global cs Fb = γ I β0 a g q mλη = c s G sunt date în tabelele A.20 0.276 0.28 0.20 0.65 1.339 0.3 Tip structură Tip 1 Tip 2 αu/α1 1. Valorile coeficientului seismic cs Pentru clădirile curente din clasa II de expunere şi importanŃă (γI = 1.08 0.301 0.330 0.283 0.32 0.

218 0.173 0.053 0. 128 .220 0.078 0.179 0.00 1. 2.12 2.059 0.272 0.118 0.00/2.132 0.7 Tip structură Tip 1 Tip 2 αu/α1 1.263 Pentru cutremurele din sursa Banat valorile din tabelele A.P+1E Tabel A.071 0.185 0..32 0.293 Zidărie cu inimă armată (ZIA) Clădiri P.124 0.233 0.9.08 0.165 0.08 0.5 Tip structură Tip 1 Tip 2 αu/α1 1.186 0.207 0.155 0.176 0.281 0.088 0.P+1E Tabel A.069 0.4.247 0.24 0.00 q 3.235 0.143 0.211 0.28 0.24 0.186 0.A.se vor multiplica cu raportul 3.12 0.198 0.158 0.20 0.32 0.50 2.089 0.25 ag/g 0.116 0.098 0.25 ag/g 0.00 1.00 q 3.210 0.231 0.32 0.16 0.110 0.215 0.155 0.09.256 0.206 0.32 0.194 0.185 0.131 0.301 0.25 1.095 0.259 0.073 0.00 q 3.75 3.50 2.75 = 1. Pentru clădirile din clasa de importanŃă III valorile din tabelele se vor multiplica cu factorul γI = 1.194 0.119 0.129 0.062 0.12 2.132 0.25 1.20 0.08 0.119 0.45 2.105 0.50 ag/g 0.25 1.12 2.25 1.211 0.147 0. la care se poate considera suficient de exact că toate etajele.183 0.80 2.140 0.176 0.8.50 ag/g 0.12 0.099 0.168 0.198 0.172 0.146 0.345 Clădiri ≥ P+2E Tabel A.169 0.248 0. Repartizarea forŃei seismice în elevaŃie Pentru clădirile "monotone".00 q 3.248 0.28 0.80 2.310 Clădiri ≥P+2E Tabel A.218 0.12 2.191 0.103 0.066 0.45 2.112 0.242 0.28 0.052 0.310 0.209 0.078 0.28 0.276 0.198 0.231 0.i Fb în care valorile factorului de distribuŃie kF.093 0.164 0.00 1.139 0.75 3.16 0.272 0.105 0.20 0.24 0.16 0. inclusiv parterul şi ultimul nivel.158 0.047 0.225 0.106 0.12 0.116 0.086 0.084 0.066 0.6 Tip structură Tip 1 Tip 2 αu/α1 1.25 1.093 0.24 0.25 1.155 0.25 1.264 0.i sunt date în tabelul.155 0.08 0.056 0.1÷ A.079 0.124 0.16 0.140 0.8 Tip structură Tip 1 Tip 2 αu/α1 1.2 iar pentru clădirile din clasa de importanŃă IV cu coeficientul γI =1.059 0. au aceiaşi masă mi = m şi aceiaşi înălŃime de nivel hi = het forŃa seismică care acŃioneză la nivelul "i" se calculează cu relaŃia Fi = kF.12 0.233 0.070 0.238 0.079 0.149 0.131 0.25 1.062 0.00 1.20 0.Zidărie confinată şi armată în rosturile orizontale ( ZC + AR) Clădiri P.

10 ÎnălŃimea clădirii nniv =2 nniv =3 1.900 0.000 0. nniv =4 1.i) se determină cu relaŃia VE..300 0. nniv =4 0.200 0.400 .i sunt date în tabelul A.333 ForŃa tăietoare de nivel (VE.500 .133 0. 0...i = kV..000 0. 0.. .700 0.Valorile factorului kF.i Tabelul A.933 0.... .. .9 Nivelul "i" 1 (P) 2 (P+1E) 3(P+2E) 4 (P+3E) 5 (P+4E) ÎnălŃimea clădirii nniv =2 nniv =3 0.i Nivelul "i" 1 (P) 2 (P+1E) 3(P+2E) 4 (P+3E) 5 (P+4E) Tabelul A.800 0...... nniv =5 0..266 0... . ..600 0..200 0.066 0..333 0.400 .10 Valorile factorului kV.166 0.000 0.i Fb unde valorile kV. .000 1...100 0.666 0...500 .333 129 .833 .333 .666 0. nniv =5 1.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful