119192074 Tratatul de La Nisa

REAMINTIND importanta istorica a sfarsitului divizarii continentului european,DORIND sa completeze procesul inceput prin Tratatul de la Amsterdam in scopul

pregatirii institutiilor Uniunii Europene pentru a functiona intr-o Uniune extinsa, HOTARATI sa avanseze, pe aceasta baza in privinta negocierilor de aderare in scopul de a se ajunge la incheierea lor cu succes, in conformitate cu procedura prevazuta in Tratatul privind Uniunea Europeana, AU CONVENIT sa modifice Tratatul privind Uniunea Europeana,Tratatele ce institue Comunitatile Europene si alte acte conexe.

E. Astfel.E. cat si intre statele membre. U. in domeniile Politicii Externe si de Aparare Comuna.E. Odata realizata Europa celor 15. Afacerilor Interne si Justitiei.E. finalizate de Consiliul European in zilele de 911 decembrie 2000. Aplicarea Tratatului de la Nisa va duce la schimbari de forte in interiorul U. s-a consolidat demersul U. U. incercand o reformare a acestor institutii. atat la nivel interinstitutional.. El se inscrie in filosofia constructiei europene. a interdependentei intre procesul de extindere si procesul de adancire a integrarii europene. cresterea rolului Presedintelui Comisiei Europene si posibila aparitie a primelor cooperari consolidate. La 1 ian 1999. pasii realizati in asigurarea unei identitati externe si de aparare a Uniunii prin crearea armatei europene. prin Tratatul de la Amsterdam. a procedat la consolidarea institutiilor europene. menita sa conduca la reforma institutiilor comunitare. . convocarea unei conferinte interguvernamentale in anul 2000. a facut pasi mari in realizarea uniunii monetare prin introducerea monedei EURO.Tratatul de la Nisa este rezultatul activitatii laborioase a Conferintei Interguvernamentale a Uniunii Europene. ce s-a desfasurat pe parcursul anului 2000. Dupa semnarea Tratatului de la Amsterdam.

situând-o printre primele şase ţări ale Europei. Germania primind. fiecare. marele învingător la Nisa a fost Germania.Conform analiştilor politici. Germania să se alieze cu două-trei ţări „mari” pentru a bloca o decizie. De aceea. va fi suficient ca. la fel cât a primit si Spania. de faptul că vor avea câte un comisar în Comisia Europeană. din rândul ţărilor membre. cea mai avantajată a fost Polonia. căreia i s-au repartizat 27 de voturi. implicit. Potrivit Tratatului de la Nisa. prin aceasta. în schimb. precum şi numărul de fotolii din Parlamentul European. Şi celelalte ţări candidate au fost mulţumite. Acest lucru se răsfrânge în mod direct asupra numărului de deputaţi în Parlamentul European. şi Polonia – dintre candidate. dar şi asupra ponderii voturilor. . proporţie dificil de atins fără cele 17 % cât revin Germaniei. Pe de altă parte. având o asemenea pondere. Lupta dintre Germania şi Franţa s-a încheiat cu acceptul ca Franţa să-şi menţină actuala paritate de voturi în Consiliul de Miniştri. la un moment dat. recunoaşterea că este uriaşul Europei cu cele 82 milioane de locuitori. majoritatea de care va fi nevoie în Consiliile de Miniştri pentru adoptarea unor decizii va trebui să corespundă unui procent de 62 % din numărul de locuitori ai celor 27 de membre ale UE. întrucât s-a precizat de câte voturi vor dispune. majoritatea observatorilor au apreciat că Tratatul de la Nisa favorizează statele mari ale UE: Dintre ţările candidate. recunoaşterea importanţei din punct de vedere demografic şi. în Consiliul de Miniştri.

ceea ce va facilita accelerarea cooperarii intre ministerele competente si autoritatile juridice in statele membre. Pornind de la posibilitatea elaborarii progresive a unei politici de aparare comuna. ”Prevederi finale si tranzitori”.E. In partea a doua. inclusiv cooperarea in cadrul Cooperarii Juridice Europene (Eurojust)”. e cel referitor la politica externa si de aparare comuna. ce poate conduce la o aparare comuna. se specifica faptul ca Tratatul se incheie pe o perioada nelimitata si intra in vigoare in prima zi a celei dea doua luni care urmeaza depunerii instrumentului de ratificare de catre ultimul stat semnatar care indeplineste aceasta formalitate. . statutul Curtii de Justitie. respectand angajamentele statelor membre fata de NATO. cand Uniunea nu avea o baza juridical formala pentru a condamna victoria si includerea in guvernul austriac a unor forte politice de extrema dreapta.In prima parte a Tratatului sunt cuprinse modificarile fundamentale.. noul articol 17 al Tratatului de baza precizeaza relatia dintre politica de aparare a Uniunii si specificitatile politicilor de aparare a unor state. Tratatului ii sunt anexate patru protocoale referitoare la extinderea U. prima dintre ele vizand masurile si modalitatea de adoptare a acestor masuri in cazul in care s-ar constata ca exista din partea unui stat membru incalcari grave ale Tratatului Uniunii. consecintele financiare ale expirarii Tratatului CECO (2002. Precizarile de mai sus s-au impus pornind de la experienta austriaca. Tratatul precizeaza ”stransa cooperare in domeniul juridic intre autoritatile competente ale statelor membre. continutul articolului 67 de instituire a Comunitatii Europene. la 50 de ani de la infiintare). Un alt domeniu delicat pe care l-a luat in considerare Tratatul de la Nisa.

de a avea o forta militara integrata capabila de actiuni concrete. Aceasta decizie nu tine cont de ratificarea prezentului Tratat.E. intro forta operationala. Cooperarile intensificate respecta: principiile.E. O decizie in acest sens va fi luata de Consiliul European cat mai curand posibil in cursul anului 2001 si cel mai tarziu de Consiliul European de la Bruxelles. competentele Comunitatii Europene coerenta intre ansamblul politicilor Uniunii si actiunea sa exterioara . orientarile generale si coerenta PESC si deciziile luate in acest sens. Aici gasim exprimata intentia U. obiectivele.La Consiliul de la Nisa s-a fixat ca obiectiv transformarea rapida a U.

Parlamentului European. care statueaza. Autorizatia este acordata de Consiliu. pentru informare. Cererea este trimisa apoi Comisiei si.2 (par 3). Comisia se pronunta printr-un aviz cu privire la coerenta cooperarii intensificate cu Politicile Uniunii. in care se vorbeste de compozitia Eurojustului (magistrati. alin. partial inclus in Acquis-ul comunitar. conform articolului 23. Un capitol sensibil al Tratatului de la Amsterdam a fost cel legat de cooperarea in domeniul Justitiei si Afacerilor Interne. Tratatul aminteste obiectivul Uniunii de a oferi cetatenilor sai un nivel de protectie ridicat intr-un spatiu de libertate. Rolul Eurojustului este intarit de o declaratie inscrisa in actul final al CIG 2000. securitate si justitie. .Statul care doreste sa dezvolte o astfel de cooperare va face o cerere Consiliului. prevazuta de Consiliul European de la Tampere (15-16 octombrie 1999). Acest obiectiv urmeaza sa fie atins printr-o cooperare mai stransa intre autoritatile judiciare si cele competente ale statelor membre direct si prin intermediul Unitatii Europene de Cooperare Europeana (Eurojust). ofiteri de politie si de rolul acestora la o mai buna coordonare intre autoritatile nationale insarcinate cu urmaririle penale relative la crima organizata.

in masura necesara. compatibilitatea regulilor aplicabile in statele membre •Prevenirea conflictelor de competente intre statele membre •Adoptarea progresiva de masuri. •Facilitarea extradarii intre statele membre •Asigurarea. . a ameliorarii acestei cooperari. terorismului si traficului de droguri. in ceea ce priveste procedura si executia deciziilor. ce instaureaza reguli minimale relative la elementele constitutive ale infractiunilor penale si a sanctiunilor aplicate in domeniile criminalitatii organizate.Actiunea comuna in domeniul cooperarii judiciare in materie penala vizeaza: •Facilitarea si accelerarea cooperarii intre ministerele si autoritatiile judiciare competente prin intermediul Eurojust-ului.

si Comunitatii. nici coeziunii economice si sociale •sa nu constituie o piedica sau o discriminare in calea schimbarilor dintre statele membre si sa nu provoace distorsiuni a concurentei dintre acestea •sa reuneasca minimum opt state membre •sa respecte competentele. dar modifica si sompleteaza conditiile in care acestea trebuie sa se desfasoare. •sa respecte tratatele si cadrul institutional unic al Uniunii •sa respecte acquis-ul comunitar si celelalte masuri luate in baza dispozitiilor tratatelor •sa ramana in limitele competentei Uniunii si ale Comunitatii Europene si sa nu aduca atingere domeniilor ce tin de competenta exclusiva a Comunitatii •sa nu aduca atingere pietei interne. •sa fie deschisa spre toate statele membre .Ca urmare.E. cooperarea intermediara trebuie: •sa tinda la favorizarea realizarii obiectivelor U. drepturile si obligatiile statelo membre neparticipante •sa nu afecteze dispozitiile Protocolului ce integreaza acquis-ul Schengen in cadrul UE. sa serveasca si sa intareasca procesul de integrare.Textul Tratatului de la Nisa reia ideea celui de la Amsterdam. sa prezerve.

Consiliul si Comisia asigura coerenta actiunilor intreprinse in concordanta cu politicile Uniunii si Comunitatii. culturala sau universitara. Pentru a face mai operational mecanismul. tratatul suprima posibilitatea actuala a statelor membre de a opune dreptul lor de vot declansarii unei cooperari intensificate. ca obiectivele mentionate nu puteau fi atinse intr-un ragaz rezonabil si tinand cont de dispozitiile tratatului. ca: politica sociala monetara. cu sprijinul PE. Cel putin asa marturiseste Dialogul asupra Europei. fiscala. Se garanteaza ca aceste cooperari se situeaza in cadrul UE. dar au fost sceptici in ceea ce priveste PESC si apararea. Totodata. lansat de Comisie la 15 februarie 2000. se prevede posibilitatea instaurarii cooperarilor intensificate in domeniul PESC. respecta rolul institutiilor si permit statelor membre care nu participa imediat la o cooperare intensificata sa adere in orice moment.Cooperarea intensificata intra in rol numai daca se stabileste. La intrebarea daca cetatenii UE erau favorabili cooperarilor intensificate. a mediului. Au fost exprimate reticente fata de aparitia unui posibil directorat al unui grup de tari. mai putin in domeniul apararii. acestia le-au considerat utile in foarte multe domenii. Cooperarile intensificate au fost uneori criticate. Numarul minimal de state care trebuie sa participe este fixat la opt. in sanul Consiliului. .

unanimitatea se aplica pentru: PESC.In domeniul social. sa formuleze avize sau sa intreprinda si alte activitati in domeniile ce tin de competenta sa. Reforma institutionala Cea mai importanta reforma a noului Tratat este cea referitoare la institutii. textul instituie un Comitet de protectie sociala cu caracter consultativ. 3. El are ca misiune: 1. majoritate calificata si majoritate simpla pentru deciziile de procedura. sa urmareasca situatia sociala si evolutia politicilor de protectie sociala in statele membre si in Comunitate. In prezent. de experienta si de bune practici intre statele membre si Comisie. fie la cererea Consiliului sau a Comisiei. fiscalitate. mult discutat in anii precedenti avand in vedere si rata somajului foarte ridicata in Uniune. 2. Majoritatea calificata este atinsa daca exista cel putin 62 de voturi favorabile . politica de coeziune economica si sociala. fie din proprie initiativa. politica de azil si imigrari. Consiliul de Ministri are la dispozitie trei proceduri: unanimitate. Pentru a contribui la flexibilitatea procesului de decizie. cooperare politieneasca si judiciara in materie penala. avand rolul de a promova cooperarea intre statele membre si Comisie. sa faciliteze schimburile de informatie. sa pregateasca rapoartele.

avand capacitatea ceruta pentru functiile jurisdictionale. Membrii camerelor jurisdictionale vor fi alesi. ca si in cazul Curtii si a Tribunalului de Prima Instanta.Era limpede pentru toti participantii la CIG 2000. Decizia insa trebuie sa se bucure de votul favorabil al tuturor statelor membre. Ca o consecinta. dintre persoane independente. . Tratatul de la Nisa prevede posibilitatea Curtii de a crea camere jurisdictionale specializate in anumite domenii specifice. guvernate pana atunci de regula unanimitatii. Ratificarea Tratatului de la Nisa va extinde aplicarea majoritatii calificate la inca 30 de dispozitii. Curtea de Justitie Conferinta interguvernamentala din 2000 a cautat o solutie privind eficientizarea acestei institutii. Tratatul mentioneaza ca viitoare Curte de Justitie va putea statua in litigii legate de aplicarea actelor care se refera la proprietatea intelectuala. Pe viitor. Ei sunt numiti de Consiliul de Ministri printr-o hotarare in unanimitate. ca un acord unanim intre 27 de membri va fi imposibil de atins. majoritatea calificata va fi definita in functie de adeziunile necesare.

fara a fi nevoie sa ii reuneasca pe toti judecatorii intr-o formatie deplina. State membre Germania Regatul Unit Franţa Italia Spania Polonia România Olanda Grecia Republica Cehă Belgia Ungaria Portugalia Suedia Locuri în P. competentele Curtii sunt hotarate de Consiliu in unanimitate. pe baza propunerii Comisiei si consultarii PE. Curtea va fi formata dintr-un judecator al fiecarui stat membru.Si in acest caz. Parlamentul European Tratatul de la Nisa contine un statut al partidelor politice europene si regulile relative la finantarea lor. Ea se poate reuni in camere de 13 judecatori. 99 72 72 72 50 50 33 25 22 20 22 20 22 18 Bulgaria Austria Slovacia Danemarca Finlanda Irlanda Lituania Letonia Slovenia Estonia Cipru Luxemburg Malta TOTAL 17 17 13 13 13 12 12 8 7 6 6 6 5 732 .E.

in cadrul PE regula este cea a numarului cetatenilor. Tratatul de la Nisa a limitat numarul de membri ai PE la 732 de deputati. In perspectiva largirii Uniunii. El a prevazut in egala masura repartitia locurilor intre Statele Membre si tarile candidate. 195) nu va implica nici un transfer de competente catre comunitate si nu va afecta regulile constitutionale pertinente. Deputatii tarilor candidate urmau sa participe la lucrarile PE din momentul adeziunii lor. Declaratia contine si principiul conform caruia finantarea partidelor politice la nivel european din bugetul Uniunii nu poate fi utilizata de partidele politice la nivel national.Textul declaratiei CIG mentioneaza ca dispozitiile referitoare la partidele politice (art. . Daca in randul Consiliului numarul voturilor a fost impartit oarecum in functie de puterea economica si politica a statelor.

Comitetul Economic si Social Textul Tratatului precizeaza ca aceasta institutie trebuie sa includa diferite componente ale societatii civile organizate.Aceasta cooperare urmeaza sa se materializeze printr-un comitet de contact. avand un rol consultativ. Pentru o mai buna cooperare intre aceasta institutie si statele membre. care va decide cu majoritate calificata iar mandatul lor va fi de 6 ani. State membre Germania Regatul Unit Franţa Italia Spania Polonia România Olanda Grecia Membri 24 24 24 24 21 21 15 12 12 Republica Cehă Belgia Ungaria Portugalia Suedia Bulgaria Austria Slovacia Danemarca Finlanda 12 12 12 12 12 12 12 9 9 9 Irlanda Lituania Letonia Slovenia Estonia Cipru Luxemburg Malta TOTAL 9 9 7 7 7 6 6 5 344 . Curtea va putea sa creeze camere pentru a adopta anumite categorii de rapoarte si avize. pus in practica de catre presedintele Curtii de Conturi si presedintele Institutiilor Nationale in domeniu.Curtea de Conturi Tratatul de la Nisa stabileste ca aceasta institutie va cuprinde un institut national de fiecare stat. Tratatul invita institutiile nationale sa coopereze cu Curtea de Conturi. Numirea membrilor sai se va face de catre Consiliu.

fiecare in cadrul jurisdictiei proprii. asigura respectarea legii in interpretarea si aplicarea prezentului Tratat” (art. din 15 judecatori si 9 avocati generali. in redactarea ce inlocuieste vechiul text al articolului 222. Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene (CJCE) dupa reforma propusa la Nisa: modificarile referitoare la organizare „Curtea de Justitie si Tribunalul de Prima Instanta. cu posibilitatea de a mari numarul lor la cererea expresa a Curtii si cu votul unanim al membrilor Consiliului. pana la ultima extindere a Uniunii Europene. Tratatul de la Nisa a optat.Comitetul Regiunilor Noutatea adusa la Nisa consta in aceea ca pentru a realiza o mai buna legatura intre Comitet si colectivitatile pe care le reprezinta. 2 din Tratatul de la Nisa). Curtea de Justitie era compusa. 220 in noua redactare propusa in art. este necesar ca membrii sai sa aiba un mandat politic efectiv. pentur un numar de numai opt avocati generali. care asista Curtea de Justitie. .

a fost nevoie de o revizuire a tratatelor anterioare. drept o intensificare a relatiilor intre toate statele membre. Acesta a fost Tratatul de la Nisa.Abordarea economica O analiza din perspectiva economica a Tratatului de la Nisa scoate in evidenta faptul ca. in acest mod ea se poate transforma intr-o bariera sau un element de discriminare in comertul dintre statele membre si poate determina deteriorarea mediului concurential format in timp. in egala masura un instrument al continuarii si intaririi integrarii economice. Pentru ca in noile conditii. prin art. prin prisma aceluiasi articol. Astfel. prin elaborarea unui act normativ care sa corespunda noilor conditii. el este. in ciuda aspectelor preponderent politice si institutionale. . UE sa poata functiona eficient la parametrii ceruti de cresterea concurentei pe piata mondiala si pentru a-si putea mentine rolul de pol de putere in cadrul acesteia. 43 (e) se fac referiri la modificarile care pot sa intervina in cadrul pietei interne unice ca urmare a cresterii cooperarii dintre statele membre. Cresterea cooperarii e vazuta. a carui aparitie a fost dictata de starea de fapt a UE.

comertul cu servicii audio-vizuale si educationale sau privind securitatea sociala si sanatatea.Art. generata de cauze care nu pot fi controlate. politicile comerciale „traditionale” sunt completate de principiul uniformizarii tratamentului comercial legat de drepturile de proprietate intelectuala. 100 stipuleaza principalele masuri si ajutoare financiare care pot fi oferite unui stat comunitar in cazul in care acesta se afla intr-o situatie economica nefavorabila. spre deosebire de tratatele anterioare. in care accentul a fost pus pe reglementarea tranzactiilor cu bunuri tangibile si intr-o mai mica masura pe servicii. in problemele economice si monetare. a Uniunii. Prevederile dedicate politicii comerciale le completeaza pe cele legate de introducerea monedei unice si de intarirea puterii de piata a acesteia. Partea din Tratat dedicata Politicii Comerciale Comune aduce nou faptul ca. in plan international. Un spatiu important din aceasta parte a tratatului se ocupa de modificarile care intervin in procesul de decizie cu privire la reprezentarea. in noul tratat. 18 din acelasi Tratat aduce unele precizari cu privire la libera circulatie a fortei de munca si a capitalului. . iar art.

Ghiorghi Prisacaru •Tratatul de la Nisa – coordonatori: Vasile Vese. Luceafarul •Tratatul de la Nisa – ed. 2002 •Istoria si Evolutia Uniunii Europene. Dacia. ed. Cluj-Napoca . 2001. Bucuresti 2006.Bibliografie: •Dumitru Miron – Economia Uniunii Europene. Universitatea “STEFAN CEL MARE” Suceava. All Back. prof. ed. Adrian Ivan.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful