PUBLICATIE ON-LINE PENTRU CADRELE DIDACTICE SI NU NUMAI

CAIUTI ANUL I, Nr.1, APRILIE 2011

ISSN 2246 – 9281 ISSN – L = 2246 – 9281

COORDONATORI:
INS.GABRIELA TOSA INS.IRINA ANDRONACHE

TEHNOREDACTOR
INS.GABRIELA TOSA

ADRESA DE CORESPONDENTA
e-mail:tosagabriela@yahoo.com

2

CUPRINS

LUCRĂRILE SIMPOZIONULUI NAŢIONAL ,,UNIŢI LA LUMINA SFINTEI INVIERI” -15aprilie 2010

PROIECTE ŞI PARTENERIATE NAŢIONALE REFERATE.ESEURI ASPECTE DIN ACTIVITĂŢI EXTRACURRICULARE CREAŢII LITERARE CUTIA CU SURPRIZE

Fiecare om are o anumită sensibilitate artistică.Uneori este mai greu să ne-o scoatem la iveala.Pe aceasta cale aveţi posibilitatea să vă exprimaţi gândurile, să împărtăşiţi şi altora ideile voastre şi bineînţeles, să ne încântaţi sufletele. Ne-am gîndit să facem un prim pas într-o călătorie fascinantă. Vă invităm să fiți alături de noi în această minunată călătorie ! Sperăm să vă placă ! SUCCES !

2 48

3

CĂIUŢI

Comuna Căiuţi - loc de o deosebită frumuseţe naturală, încărcată de istorie s-a bucurat de atenţia multor oameni de cultură. Aşezată pe Valea Trotuşului, îşi leagă numele de cei ce s-au născut şi au trăit pe aceste meleaguri, familia Rosetti.

Comuna Căiuţi este situată în partea de sud-vest a judeţului Bacău, în Zona centrală a Culoarului Trotuşului inferior, pe cursul inferior al pârâului Căiuţi, la 14 Km sud-est de municipiul Oneşti. Satele comunei sunt situate de o parte şi de alta a râului Trotuş străjuite la est de culmea Ciortolomul, iar la vest de Ouşorul. Aici, în depresiunea ce poartă numele Căiuţi, Trotuşul îşi deschide larg valea şi după ce s-a adaptat cu principalii săi afluenţi: Caşinul, Tazlăul, şi Oituzul la Oneşti, îşi potoleşte mersul pregătindu-se parcă de uniunea cu regele apelor din Moldova , Siretul. Relieful comunei este alcătuit din dealuri subcarpatice împădurite în cea mai mare parte Zona trotuşeană cuprinde o vastă regiune montană şi deluroasă ce face parte din grupa centrală a Carpaţilor Orientali, partea nordică a Munţilor Vrancei şi jumătatea sudică a Subcarpaţilor Moldovei. 3 48

4

4 48

Roset datată de Gr. secţia Popeni. când Bogdan Lăpuşneanu voievod întăreşte lui Toader Sofioiul fost stolnic şi rudelor sale ocine. La una dintre întreceri a participat şi o căpetenie turcească. Bacău 5 48 . Cartea de hotărnicie a moşiei Poşorcani pe Căiuţul Mare. în data de 15 februarie 1761”. unde a fost stabilită şi reşedinţa comunei. Se zice că pe terenul plat al Rateşului. Lascarache Rosetti era vestit călăreţ. „poştalioane” pentru transportul călătorilor şi efectelor poştale pe traseul Adjud-Tg Ocna. dar toate converg spre acelaşi punct. Blidari. pe pârâul Căiuţul Mic. O altă versiune pretinde că tot aici se creşteau şi „cai de poştă”. Căiuţul sat. Cartea de judecată în privinţa moşiei Poşorcani a răposatului L. Atestarea documentară a numelui de Căiuţi este menţionată la data de 22 iunie 1568. toate satele fiind situate în dreapta răului Trotuş. Prof. Comuna Căiuţi a fost înfiinţară în anul 1865 şi alcătuită din următoarele sate: Târguşorul Căiuţi.5 ISTORICUL COMUNEI CĂIUŢI Radu Rosetti menţionează în lucrarea „Păcatele slugerului” despre atestarea documentară a aşezării „Satele Căiuţul Mic şi Poşorcani” ca existente în timpul lui Ştefan cel Mare. Păuneşti şi pe pârâul Căiuţul Mic . formată din satele Popeni . care poseda cai mici de statură. cel cu cai iuţi. dar este posibil să fie întemeiate cu câteva sute de ani mai înainte. vaduri de moară şi prisăci la Costeşti. Originea numelui de „Căiuţi” are mai multe explicaţii. se făceau alergări de cai şi călăreţi. o valoroasă rasă moldovenească. Alex Ghica Vodă. 10 iulie 1757. Poate că descălecatul lui Dragoş şi Bogdan să le fi aflat în fiinţă. dar iuţi şi puternici.MIHAELA VIŞCIUN Şcoala cu clasele I-VIII Căiuţi. Negoieşti. până la finisarea construirii şi darea în folosinţă a căii ferate pe această rută. Pralea şi Negoieşti. De aici ducându-se vestea a rămas de pomină satul Poşorcani. care erau folosiţi de staţia de poştă de la Căiuţi pentru schimbul de cai de la „căruţele de poştă”. de asemeni „cai iuţi”. Alte documente care ne relatează despre atestarea documentară a satului sunt prezentate mai jos: „Ispisoc prin care Theodor Vodă întăreşte cartea de hotărnicie a VII-a moşie Poşorcani a comisului Lascarache Roset. de unde numele de Căiuţi. cu ai săi cai arăbeşti. în dreapta râului Trotuş. La întrecere cei mai iscusiţi au fost doi fraţi din satul Poşorcani cu caii lor sau ai lui Lascarache Rosetti”.

6 6 48 .

. a unor caracteristici specifice zonei Moldovei şi zonei Olteniei(tipologii ale satului românesc. tradiţii şi obiceiuri de meşteşugurile tradiţionale şi faţă de înaintaşii noştri. • Conştientizarea importanţei culegerii şi transmiterii acestor bijuterii ale înţelepciunii populare româneşti. de farmecul tuturor celorlalte sărbători.OBIECTIVE: • Acumularea şi valorificarea unor informaţii referitoare la tradiţii şi obiceiuri practicate din cele mai vechi timpuri cu diferite ocazii .SCOP: -Descoperirea si valorificarea tradiţiilor şi obiceiurilor cu specific românesc. • Cunoaşterea istoriei acestor locuri prin intermediul folclorului. • Cultivarea sentimentelor de mândrie patriotică şi de admiraţie pentru comorile de artă ale creaţiei populare româneşti. stiluri de locuinţe) -Realizarea unui parteneriat activ între instituţii educaţionale şi comunităţile locale 3. a idealurilor si aspiraţiilor celor care locuiesc pe aceste meleaguri. bucurie şi înnoire sufletească.7 PROIECTUL SIMPOZIONUL . ocupaţii de bază ale locuitorilor de ieri şi de azi.GABRIELA TOSA Inst.ARGUMENT: Paştele şi Crăciunul cele mai mari sărbători ale creştinătăţii ne aminteşte de Învierea Mântuitorului şi Naşterea Domnului. tradiţii si obiceiuri şi viaţa cotidiană. este semnul harului deosebit care se revarsă peste lume în ziua Învierii şi în ziua Naşterii Domnului. religii şi cultivarea respectului faţă de acestea . prin intensitate.STEFANIA POPESCU 1. faţă de portul popular. tradiţiilor şi obiceurilor. • Conştientizarea unor diferenţe culturale dintre diverse etnii. • Stimularea cadrelor didactice care vor să participe la astfel de manifestări. cât şi artistic. Cea mai mare minune înfăptuită pe Pământ.UNITI LA LUMINA SFINTEI INVIERI” COORDONATORI:Inst.Însuşi farmecul deosebit ale acestor zile de sărbătoare care coincide aşa de minunat cu renaşterea primăverii şi a anotimpului alb se deosebeşte. în păstrarea tradiţiilor legate de Sfănta Sărbătoare a Învierii Domnului şi demonstrarea capacităţii copiilor de a reda prin culoare şi candoare tainele dumnezeieşti. • Înţelegerea specificului acestor zone. 7 48 . portul popular. Sărbătoarea Învierii Domnului aduce lumină. din zona Moldovei şi din zona Olteniei. a legăturii existente între folclor. într-o formă perceptibilă şi atractivă atât teologic. • Consolidarea încrederii de sine prin acceptarea şi valorizarea propriei identităţi . apropiere de familie şi de toţi cei dragi. 2. Prin intermediul acestui concurs se urmăreşte implicarea copiilor şi a cadrelor didactice în afirmarea credinţei noastre ortodoxe.

com Pârgăreşti. Un cadru didactic se poate înscrie la ambele secţiuni. REGULAMENT DE PARTICIPARE: A.POPA EUGEN –Şcoala cu clasele I-VIII . POPESCU ŞTEFANIA-Şcoala cu clasele I-VIII . Căiuţi-Bacău Înv. Înscrierea se face doar prin completarea FIŞEI DE ÎNSCRIERE.pe CD) se trimit prin poştă pe adresa : Școala cu clasele I-VIII Căiuţi. muzică. Proiecte / programe educaţionale. RONCEA CRISTINA-Şcoala cu clasele I-VIII Nicoreşti. DĂNILĂ LILIANA –Şcoala cu clasele I-VIII. 8 48 . Abordarea interdisciplinară a sărbătorilor pascale. Se pot înscrie cadre didactice din învăţământul preuniversitar din ţară. Scenete cu mesaj pascal. jud. Lucrările( pe hârtie.. Secţiunea II -Eseuri Teme orientative: Învierea Domnului în curriculumul naţional şi local. Bacău Ins.Mihai Eminescu”. Secţiunea I – Referate şi comunicări Teme orientative: Paştele la români. jud. Roşiorii de Vede.format A4 si electronic .Teleorman ORGANIZATORI Ins.8 INIŢIATORI Ins.. jud. Învierea Domnului oglindită în literatură.com 2. jud. Roşiorii de Vede. TOŞA GABRIELA-Şcoala cu clasele I-VIII Căiuţi.J. Teleorman PARTENERI I. 4.Ediţia I ( înv. Teleorman Ins. jud. cu menţiunea -Pentru Simpozionul Național “UNITI LA LUMINA SFINTEI INVIERI”. IANCU MIOARA-Şcoala cu clasele I-VIII . Căiuţi. până la data de 15 martie 2010 şi trimiterea ei pe adresa de e-mail : tosagabriela@yahoo.Alexandru Depărăţeanu” Ins. Toşa Gabriela) până la data de 15 martie 2010. POPESCU ŞTEFANIA-Şcoala cu clasele I-VIII . Paştele în credinţa populară. Bacău Înv. 4. Obiceiuri şi tradiţii.Mihai Eminescu”. Bacău Ins.. 3.. CONDIŢII DE PARTICIPARE: 1.S. TOŞA GABRIELA-Şcoala cu clasele I-VIII Căiuţi. Bacău I.Bacău Înv. jud.LEON CLAUDIA-Şcoala cu clasele I-VIII.J.TOFLEA SOFIA –Gradinita Popeni. Bacău.Mihai Eminescu” Roşsiorii de Vede.S. pictură. jud. Căiuţi Ed..

REZULTATE ASTEPTATE: • Participarea la Simpozion a cel putin 25 de institutii de invatamant. Lucrările se redactează şi pe hârtie şi pe CD. în ordinea următoare: numele şi prenumele autorului.Magia copilariei” . diplomele de la organizatori le vor primi tot prin e. Intenţionăm să edităm o carte cu ISBN. Dacă nu va depăşi 100 pagini va avea preţul de circa 200 lei. Acceptăm şi texte mai lungi ( cum ar fi scenetele). cu diacritice. Cadrele didactice din alte ţări vor putea trimite materialul şi prin e. 4. Titlul lucrării va fi scris cu Times New Roman 14 Bold. Vă rugăm să evitaţi scrierea pe coloane .mail. Autorul şi instituţia vor fi scrise cu două rânduri mai jos. Se acceptă si prezentări PPT sau filmuleţe pentru Sectiunea II. 5. titlul lucrării. 6. Elaborarea materialului: document Word. nu uitaţi să specificaţi acest lucru în fişa de înscriere. centrat. editura.Didactica” • Mediatizarea in presa si televiziunea locala a evenimentului 7. Times New Roman 12. 6. centrat. Vom lua legătura pe parcurs. cu margini egale 2cm .mail. maxim 5 pagini.9 5. Bibliografia se va consemna(dacă e cazul) la sfârşitul lucrării. cu caractere româneşti. Dacă doriţi să publicaţi. prin e-mail sau telefonic. le vom reorganiza noi în pagină . pentru a evita cheltuielile suplimentare). REDACTAREA LUCRĂRILOR: 1. 2. • Editarea articolelor in revista online intitulata . pe o singură parte.. Times New Roman. 6. format A4.. anul. • Implicarea activa a celor 4 scoli in desfasurarea simpozionului. în funcţie de materialele pe care le vom primi. 9 48 . scris la un rând. B. • Amenajarea unei expozitii ce poate fi vizitata pe o perioada lunga.DISEMINARE: • Realizarea unei prezentari PPT in urma desfasurarii simpozionului si postarea acestea pe site-urile scolilor • Publicarea unor articole despre activitatile derulate in revistele scolilor si in revista de specialitate . 3. Cărtile le vom trimite cu plata ramburs.

Cu acestea. Deniile din săptămâna ultimă a Postului sau Săptămâna Patimilor sunt slujbele la care credincioşii participă. Cea de joi seara are ca elemente specifice. uşile şi ferestrele. deci din Duminica a şasea a postului. deniile sunt unicate în cultul divin ortodox. Pentru Săptămâna Mare. Ele se săvârşesc în biserici începând cu seara Floriilor. confecţionarea hainelor noi pentru sărbatoare. duminica cu care începe Săptămâna Mare. Din Joia Mare până în ziua de Înviere bătrânii ţin post negru. VII). Mai precis. haosul necredinţei se prăbuşeşte în faţa marelui eveniment mai cu putere decât întunericul nopţii înaintea răsăritului de soare. prin rugăciune şi stropire cu agheasmă. ramuri înmugurite de salcie. În această duminică. Şi în legătură cu aceasta sărbătoare există multe tradiţii şi obiceiuri păstrate în special în mediul rural. În ceea ce priveşte Duminica Floriilor. creştinii împodobesc icoanele. Ziditorul făpturii a înviat. tocmirea lăutarilor pentru hora satului. iar slujitorii Bisericii le ţin în mâini. care înseamnă tot slujbă de seară. Ca şi cele din săptămâna a cincea şi aceste utrenii au elemente specifice care le dau caracter de unicat. Slujba este o utrenie de post care înglobează în ea cele două piese imnografice foarte importante şi frumoase: Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul. Cei mai tineri mănâncă în această săptămână doar pâine şi fructe uscate şi nu beau decât apă de izvor. Ramurile de salcie amintesc de ramurile de finic şi de măslin cu care a fost întâmpinat Mântuitorul. după ce au fost aduse la biserică spre a fi sfinţite. inclusiv. Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Mare este inclusă în sărbătoarea Paştelui. în ajun. mai ales în trecut erau caracteristice următoarele tradiţii: păstrarea liniştii. îngrijirea locuinţelor. cele mai importante sunt cele de joi şi vineri seara. căci Însusi Dumnezeu ne luminează prin această minune a Învierii. Cea de vineri seara se deosebeşte de celelalte denii prin Cântarea Prohodului. a tristeţii generale. în trei stări ca şi prin ritualul 10 48 . Începând cu această duminică şi continuând cu celelalte zile din Săptămâna Patimilor se oficiază Deniile. curăţenia prin curţi. în număr foarte mare. atribuit patriarhului Serghie al Constantinopolului (sec. imnograf din secolul al VIII-lea (prăznuit la data de 4 iulie) şi Acatistul Bunei Vestiri. Dintre aceste denii. se sfinţesc. Această sărbătoare creştină este precedată de o perioadă de 40 de zile de post. denia este slujba utreniei sau „de dimineaţă” care se săvârşeşte seara. care se împart creştinilor. prin faptul că se referă numai la utrenia săvârşită seara. în ajun. Ultima săptămână a postului mare. împărtăşirea la biserică precum şi alte obiceiuri. învierea Lui este câştig tuturor. cunoscute şi sub denumirile de denia mică şi denia mare. Deniile se săvârşesc numai în două săptămâni din timpul unui an bisericesc şi anume: în săptămâna a cincea şi a şaptea (sau a Patimilor) din Postul Paştelui. cu lumânări aprinse. ca simbol al biruinţei vieţii asupra morţii. Cuvântul "denie" vine de la slavonescul "vdenie" şi înseamnă priveghere sau slujbă nocturnă. citirea celor 12 Evanghelii ale patimilor şi scoaterea solemnă a Sfintei Cruci în mijlocul bisericii. respectarea strictă a postului. Prin caracterul şi conţinutul lor. deşi în aceasta perioadă postul continuă chiar cu o mai mare intensitate. prin tradiţie. reprezintă Învierea Domnului nostru Iisus Hristos. s-au păstrat de asemenea unele tradiţii. până vineri seara. Cele două denii din săptămâna a cincea sunt utreniile zilelor de joi şi sâmbătă săvârşite seara.10 TRADIŢII ŞI OBICEIURI PASCALE Paştele este în ortodoxie sărbătoarea sărbătorilor . Denia se deosebeşte de priveghere.

pentru că cei mai mulţi români au obiceiul de a posti postul negru (nu mănâncă şi nu beau nimic toată ziua). vinderea şi prinderea Domnului. 11 48 . dându-le prin aceasta lor şi noua pildă de smerenie. SAREA se foloseşte la sfinţirea fântânilor.se ung uşile grajdurilor cu el. USTUROIUL sfinţit (pus în pământ) nu se strică. (Matei 9. îl va face să fie sănătos şi să-i meargă bine tot restul anului şi-l va ajuta la necazuri şi nevoi. este vreme de post total. În aceastã zi nu se sãvârşeşte Liturghia pentru cã însusi Mielul lui Dumnezeu este jertfit acum. Vinerea Mare se mai numeşte în popor Vinerea Seacă.11 înconjurării bisericii cu Sfântul Epitaf (cusătură sau pictură de mare frumuseţe care reprezintă scena punerii în mormânt). rugăciunea cea mai presus de fire. La nevoie se freacă şi oamenii bolnavi (mai ales pentru vătămătură). Dacă e bolnav de friguri se afumă cu slănina. din gradina Ghetsimani. curăţeşte apa. dacă se îmbolnăveşte vreun om sau vită şi mănâncă slănina aceasta se vindecă. Alţii usucă albuş de ou roşu sfinţit şi dacă un om sau vită face albeată. Crucea cea dãtãtoare de viaţã şi credinţa tâlharului. scoţând neamul omenesc din stricăciune şi trecându-l în viaţa cea vesnică. în credinta că Sf.pentru dureri de măsele. În Joia Mare prăznuim patru lucruri: spălarea picioarelor ucenicilor de către Mântuitorul. 15). pentru cã Mirele s-a luat de la noi. HREANUL . Pus în cofele cu apă sau în fântâni. pisează albusul şi i-l suflă în ochi. ar tese. Legenda spune că pe cel care posteşte nu-l va durea niciodată capul şi acesta va şti cu trei zile înainte când va muri. SLĂNINA e folosită la mai multe leacuri : se ung rănile . ce se prăznuieşte: "În Sfânta şi Marea Duminică a Paştilor prăznuim Învierea cea dătătoare de viată a Domnului şi Dumnezeului si Mântuitorului nostru Iisus Hristos.cine mănâncă ouă prima dată în ziua de Paşti se zice că va fi uşor peste an. În Sâmbăta Mare e prăznuită îngroparea trupească a Domnului Dumnezeu şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Postul negru este ţinut în credinţă că Dumnezeu îl va feri pe cel care posteşte de toate bolile. tămâia albă şi neagră puse pe o lespede.se freacă ochiul vitei cu albeată şi-i trece. Se fac numai ceasurile împãrãteşti care ne pun înainte nemãrginita smerenie a Domnului. CUIŞOARELE . Vineri le-ar aduce un mare necaz dacă ar coase. În Duminica Învierii ne spune Sinaxarul din ziua de Paşti." La slujba de Înviere se sfinţesc bucate precum: OUĂLE CURĂŢITE . adică instituirea Sfintei Cuminecături. cum şi pogorarea Lui în Iad. Femeile ţin în mod special la respectarea vinerilor în general. În Vinerea Mare se pomenesc sfintele şi mântuitoarele şi înfricosãtoarele Patimi ale Domnului nostru Iisus Hristos pe care le-a primit de bunãvoie pentru noi. Se mai face încã pomenire de mãrturisirea mântuitoare fãcutã de tâlharul recunoscãtor care a fost împreunã cu El. Dacă sângerează vreo vită i se dă să mănânce din slănina aceea. Cina cea de Taină. Serveşte la alungarea strigoilor de la casă . FĂINA .cine-l mănâncă atunci când vine acasă de la biserică va fi iute si sănatos tot anul. ar toarce sau ar albi cămăşi în cursul acestei zile. Se amestecă în tăviţele vitelor împotriva bolilor şi e bun contra frigurilor.

fetele mai zic "să trec la joc din mână-n mână ca şi banul. iar acestea la rândul lor să le dea băieţilor de băut şi să le ofere daruri. bucurii. la primul Sinod Ecumenic. care trec plutind pe apă". drobul şi friptura de miel. nici un alt sentiment . Săptămâna cea dintai după Paşte este numită Săptămâna Luminată. caşul de oaie. stropitul se făcea cu apă de fântână. nici un alt fapt . astăzi este datina ca fetele să fie udate cu apă de colonie. dându-şi fiecare cu oul roşu peste obraz şi zicând : "Să fiu sanatos. după cum ştim luna plină nu răsare la o dată fixă şi nici anul calendaristic nu are întotdeauna 365 zile.12 SĂMÂNŢA DE BUSUIOC . Imnul Invierii este un strigăt de bucurie şi triumf care se ridică până la cer . în unele locuri două. decurgând după un adevărat ritual. toti sa ma doreasca si sa ma astepte aşa cum sunt aşteptate ouăle roşii de Paşti . pasca umplută cu brânză sau smântână şi. şi o monedă de argint." După aceea se ia moneda de argint şi trecând-o peste faţă se zice : "Să fiu mândru şi curat ca argintul". salata cu ceapă verde şi ridichi. este o stare sufletească unică şi incomparabilă . de aceea se spune că cei care mor în acest interval intră în Rai. cu ciocolată. si obrazul sa-mi fie rosu ca oul . căci se crede că nici unei fete nu-i va merge bine dacă nu este udată. este privilegiul şi fericirea noastră de creştini! Inst. Se toarnă apa proaspată (neîncepută) adusă de la fântână. În anul 325. Înainte. să fiu iubit ca ouăle în zilele Paştilor. De pe masa de Paşti nu pot lipsi: ouăle roşii. comuna Pîrgăreşti-BACĂU PAŞTELE SI MATEMATICIENII Încă din antichitate oamenii încercau să stabilească o modalitate de calcul pentru data Paştilor. CRISTINA RONCEA Şcoala cu clasele I-VIII Nicoreşti. Învierea lui Hristos creează în noi . deoarece se zice că dacă te speli cu dânsul vei fi onorat ca busuiocul. mai nou. Busuiocul e inspiratorul dragostei. În această săptămână raiul este deschis. Spălarea din dimineaţa Învierii este tot o tradiţie păstrată în special la sate. nici o emoţie din cele ce pot încerca sufletul nostru. Toţi ai casei se spală pe rând. nici o schimbare . Într-un lighean se pune un ou roşu. Dar. În unele sate. aceasta în cazul în care acesta nu se potriveşte cu Paştile evreilor. de usturoi fug strigoii şi de tăciune fuge diavolul. tinerii să stropeasca fetele. În caz contrar atunci Paştele creştinilor se va amâna cu o săptămână. pe care n-o poate produce în om .Ea are efectul unei uşurări .cu firele de busuioc sfinţite se afumă cei cu dureri de urechi. să fiu uşoară ca şi cojile de ouă. iar iadul este închis. creştinii o stare sufletească ce nu se poate compara cu nici una din cele prin care trec oamenii. în lighean se pune şi o crengută de busuioc. În mai multe zone ale ţării există obiceiul ca a doua zi de Paşti. unei încrederi şi nădejdi . iar calendarul Iulian introdus de către Iulius Caesar a făcut ca 12 48 . Masa din prima zi de Paşti este un prilej de reunire a familiei. ţinut la Niceea s-a stabilit ca data Paştilor să fie sărbătorită în prima duminică de după ziua cu lună plină ce urmează echinocţiului de primavară.

– Se împarte anul la 4. – Se înmulţeşte A cu 19. în ultimile 4 secole marii matematicieni reuşind să stabilească diferite formule de calcul pentru data Paştelui. iar restul se notează cu A. – Se împarte anul la 7. La catolici: A. câte zile are aprilie. D.13 echinocţiul de primăvară sa rămână din ce în ce mai în urmă. iar restul rămas se notează cu B. – Se împarte anul pentru care dorim sa aflăm data Paştilor la 19. În anul 1582 a apărut un nou calendar. cel Gregorian. iar Paştele va fi în aprilie. planetelor si cometelor poate să apară doar din lucrarea unei Fiinţe inteligente si atotputernice”. Unele dintre formulele descoperite stau şi la baza stabilirii Paştelui Catolic. mai curaţi fizic şi spiritual. iar restul se notează cu C. iar Paştele va fi în mai. îi desparte doar faptul că prăznuiesc Paştele la date diferite. din total se scade 31. spunea: „Acest sistem extraordinar al soarelui. aşa a evoluat şi calendarul. iar la punctul E în loc de 6 se adună 5 PAŞTELE CATOLIC = 22 martie+D+E Dacă rezultatul este mai mare de 31 (câte zile are martie). B. oamenii timpului. astfel încât. deci şi Pastele să vină din ce în ce mai devreme. de obiceiuri şi norme juridice şi morale acoperite de nimbul tradiţiei. Oare Hristos a înviat de două ori? Toti creştinii au aceeaşi Biblie. C. Toate aceste simboluri. care în unele familii se serbează de două ori pe an. gesturi 13 48 . apoi se adaugă 15. în spaţiul nostru carpatic. rituri. D= restul de la (19A +15) : 30 E = restul de la (2B+4C+6D+6) : 7 PAŞTELE ORTODOX = 4 aprilie +D+E Dacă rezultatul este mai mare decât 30. adoptat mai târziu şi de aproape toate Bisericile ortodoxe. ne pregătim stăruitor pentru marea sărbătoare. mai vrednici. mai harnici. prof. din rezultat se scade 30. comuna Pârgăreşti -BACĂU SĂRBĂTORILE PASCALE An de an. aşa cum şi-au zis şi au simţit de 2000 de ani. Iată o formulă de calcul a Paştilor: A. acelaşi Dumnezeu şi Hristos. Isaac Newton (1642–1727). B si C sunt la fel ca la ortodocsi. care cuprind practici. La punctul D în loc de 15 se adaugă 24. iar suma se împarte la 30. încercăm să fim mai buni. de două milenii. După cum lumea evoluează. virtuţi şi valori sunt cuprinse de legi şi cutume strămoşeşti ale pământului. descoperitorul legii gravitaţiei universale. cinstind numele de creştin. mai credincioşi. Restul se noteaza cu D. pe care creştinul de rând o percepe ca singură deosebire dintre calendarele ortodox şi catolic. minunându-se de armonia sistemelor cereşti. la vremea stabilită după dogmă. ANDRA-IULIANA VIERU Şcoala cu clasele I-VIII Nicoreşti.

De atunci. ca la preoţii catolici. ziua echinocţiului de primăvară. creştinii au introdus şi culoarea roşie în cultul lor. După respectarea Postului Mare. fără de care datina nu este împlinită. în săptămâna premergătoare. însemnând "trecere" şi semnificând pentru poporul din Valea Nilului. Biserica ortodoxă. pământul.deniile cu prohodul lor încărcat de evlavie. pe masa pascală. al ÎNVIERII şi devenirii întru sănătate. Pesah. Paştele cuprind patimile lui Hristos. În Miercurea Mare. veşmintele noi să fie terminate. la sărbătoarea echinoxului de primăvară. creştinii pun de 2000 de ani Ouăle roşii ca simbol al vieţii. iar gălbenuşul. în 14 48 . ca simbol al biruinţei contra Diavolului.spun legendele româneşti .se fac de atunci de când. Dacă papa de la Roma poartă mantie de purpură. pământul arat şi semănat. Oul roşu a rămas. Cu smerenie şi durere creştinul se pregăteşte să ajungă la Duminica Luminilor. şi la scriitorii Ovidiu. Ouăle încondeiate constituie o artă fără egal în fiecare zonă etnografică din ţară şi dovedesc forţa demiurgică şi optimismul stenic al poporului nostru. precum şi "ziua biruinţei luminii asupra întunericului". casele să fie scuturate şi văruite. de la cuvântul Paseh. a adoptat. după triumful Floriilor. "pătimire".14 conştientizate sau nu. care vin din legendă. în drum spre pământul făgăduinţei. de la Florii. pe alocuri în Joia ori în Vinerea Mare. însemnând de asemenea "trecere". care făceau jertfe speciale cu ouă. blide înflorate şi ştergare. Ouăle roşii . Odată cu menţinerea şi întrebuinţarea oului roşu. Paşti . simbolizând izbăvirea poporului evreu din robia egipteană.ar fi de origine egipteană. În ebraică. femeile pregătesc cele două mari simboluri pascale: Pasca şi Ouăle roşii. iar pentru creştini. creştinii. în cultul nostru. trăiesc marea tragedie a Dumnezeirii – Săptămâna Patimilor . împodobite cu "zestrea" de lăicere şi covoare. moartea şi miracolul ÎNVIERII. " începutul " şi" sfârşitul " . "naşterea şi renaşterea " cosmică! Albuşul simbolizează cerul. Ouăle roşii. simbolizează nucleul primordial al lumii. toate activităţile gospodăreşti să fie încheiate. Pliniu se pot găsi dovezi că ouăle acestea erau colorate. trecerea prin Marea Roşie şi Pustiul Sinai. Juvenal. trecerea soarelui din emisfera australă în cea boreală. la sărbătoarea PAŞTILOR. nemurire şi rodire. de bună-credinţă. alături cu crucea. care nu admite veşminte albe. unite pentru a da viaţă!Oul avea mare însemnătate şi la romani. germenele vieţii. tortul să fie ţesut. În limba greacă însemna "suferinţă". a pătimit Hristos. icoane străjuite de mlădiţele sfinte de sălcii. în serviciul Bisericii. Din vremuri imemorabile se îndătina ca. pentru demnitatea omului. cunoscute din vremuri îndepărtate la mai toate popoarele.

coarnele berbecului. brâul şi desagii popii. în semn de autoritate. cărarea ciobanului sau cărarea rătăcită. punându-se în evidenţă desenul. culoarea roşie în odăjdii. cu ajutorul cerii de albine topită. până în zilele noastre. Ins. vineri şi sâmbată. dar mai ales în zilele de joi.etc. Creatorul lumii creştine. roiba. în albastru şi în negru . broasca. albina. Astăzi acest obicei este în mare parte pierdut. culorile se obţineau numai din plante ce erau puse la macerat în Duminica Floriilor. în toate gospodăriile se vopsesc ouăle roşii de Paşti. În trecut culorile utilizate se obţineau din plante. tuturor popoarelor creştine. brăduţul. etc. în verde . peştele. prin care este petrecut un fir de păr de porc. femeile folosind culori acrilice pentru vopsirea tuturor ouălor de Paşti. vârtelniţa. devenind elementul definitoriu al sărbatorii pascale. de asemenea uşor încălzită. pe care îl găsim şi în unele legende . fierul plugului. coaja de arin.sapa. iar anumite feţe bisericeşti poartă. coaja de măcies.etc. La sfârşit. 15 48 . roşie şi neagră). brâu şi culion de culoare roşie“. Obiceiul folosirii ouălor colorate în practicile de renovare a timpului primăvara. după "scriere" şi "îmbăiere". primii creştini au menţinut-o. se îndepărtează straturile de ceară. floarea-soarelui. verde: frunze de nuc. Cele mai răspândite motive folosite la închistrirea ouălor sunt crucea Paştelui. odinioară. Tehnica utilizată este aceea a păstrării culorii de fond şi constă în trasarea pe ou a unor desene. albastru:flori de viorele. Ouăle de Paşti erau la început. comuna Pârgăreşti-BACĂU TRADIŢII ŞI OBICEIURI PASCALE Din marţea Săptămânii Mari. şi scufundarea succesivă în băi de culoare (galbenă. fluierul ciobanului. Altă dată. colorate numai în rosu pentru ca mai târziu să se răspândească şi practica vopsirii în galben . oul se încălzeşte puţin şi. floarea Paştelui. florile. Anul Nou. inelul ciobanului. cu ajutorul unei cârpe. acomodându-se cu dogmele ei. Cele mai frumoase ouă de Paşti sunt ouăle închistrite. când se serba.CRĂCIUN ROXANA-MARIA Şcoala cu clasele I-VIII Nicoreşti. cârja ciobanului. Datina oului roşu nu a putut să facă excepţie. Zeii păgâni trăiesc şi astăzi în sfinţii cărora ne închinăm noi. uliţa satului grebla.15 schimb. după cum primele popoare au considerat oul roşu ca simbol al creaţiunii Cosmosului. Preluate de creştinism. steaua ciobanului. numite impropriu ouă încondeiate. creasta cocoşului. fierbându-se frunzele. care pun tradiţia aceasta în legătură cu sângele – moartea şi învierea – lui Iisus Hristos. Unealta folosită se numeşte chisită şi este un beţişor de lemn ce are fixată la unul din capete o pâlnie minusculă confecţionată din alamă. coaja şi mugur de măr pădureţ. ouăle roşii simbolizează sângele vărsat de Fiul Domnului întru mântuirea omenirii şi miracolul renaşterii Sale. frunza de stejar. ţine de mitul cosmogonic al oului primordial. Culori(vegetale): roşu: coaja de măr dulce. Credinţele şi obiceiurile păgâne au trecut în religia creştină. au lăsat-o moştenire. coaja sau tulpina acestora. frunze şi flori de măr dulce.

se termină cu negru sau altă culoare închisă. Acum începe "scrisul" altor motive de culoare galbenă. După ce erau sfinţite în noaptea de Înviere. De regulă. etc. patru. coaja de mălin. Există. Oul este introdus apoi într-o baie de culoare galbenă. Ouăle sunt golite de conţinut şi apoi sunt închistrite cu modele mai ales geometrice şi doar arareori cu motive "bătrâneşti". Ouăle închistrite începeau a fi "muncite" de pe la mijlocul Postului Mare. motiv ce este o formă originală de reprezentare a Căii Lactee. coaja şi fructe de arin. meşterii ezită a le folosi considerând "ouăle bătrâneşti" o marfă greu vandabilă. şase. ELENA. persoane care cunosc vechile modele.16 galben: coji de ceapă. coaja de lemnul câinelui.LUMINIŢA BOERU ŞCOALA de ARTE şi MESERII SATU. com . oul se usucă prin încălzire uşoară şi se sterg liniile de ceară. din fericire.NOU . Vechimea obiceiului poate fi doar bănuită. apoi se continuă cu roşu şi. însă. Încondeierea ouălor de Paşti se începe cu împărţirea câmpurilor ornamentale de-a lungul şi de-a latul oului. după care se scoate şi se usucă. Înv. cel mai greu de realizat (el se desfăşoară pe întreaga suprafaţă a oului sub forma unei spirale cu volute). în noaptea de Înviere. Aceste linii cât şi primele motive trasate cu ceară încălzită ce se scurge din vârful condeiului. erau dăruite rudelor şi celor dragi şi erau păstrate în apropierea icoanelor până la Paştele următor.sau a motivului numit "cărarea rătăcită".ce este aproape identic cu "vârtelniţa" întâlnită pe ceramica de tip Cucuteni . Pîrgăreşti –BACĂU 16 48 . Acestea din urmă sunt în mare măsură uitate sau. Astăzi. etc. Aceeaşi vechime pare a fi demonstrată şi de perpetuarea unui model numit "cireşica". acoperă unele părţi din suprafaţa albă a oului. coaja de lemn pădureţ. Există bătrâni care îşi amintesc că străbunii lor vorbeau de practici de fertilizare săvârşite de tinere perechi care îngropau "ouă desenate" la marginea câmpului. cu ajutorul liniilor trasate. opt sau chiar mai multe suprafeţe. ele nu se mâncau. persoane care îşi "asumă riscul" folosirii lor într-o societate ce tinde a deveni tot mai comercială. atunci când amintirea lor se mai păstreaza. uneori şi semnificaţia acestora. de obicei. Aşa se ajunge la două. negru (ouăle negre simbolizează durerea lui Iisus): coaja verde a nucilor. La sfârşit. închistrirea ouălor a devenit o afacere prosperă. numită Cărarea Ciobanului în comunităţile de oieri. ceea ce plasează obiceiul în vremuri precreştine.

Primite ca moştenire de la strămoşi. Olt dar si in satele învecinate (Giuvărăsti.17 TRADIŢII DE PAŞTE ÎN OLTENIA “Păstrarea tradiţiei” este una dintre caracteristicile poporului român. Joia Mare. de unde şi zicala: “câte bordeie. Altă credinţă este aceea că vin „joimăriţele“ şi verifică dacă femeile şi fetele şi-au tors cânepa. care se sfinţesc şi se dau de pomană. morţii vin în fiecare an în această zi la vechile lor locuinţe.Se merge din casă în casă şi se cântă la fereastră: „Câlţii mâţii întoarce câlţii. şi nici în timpul Sărbătorilor de Paşti. Se obişnuieşte să se ducă la biserică colivă şi colaci. Este un semn al iubirii şi respectului pentru cei adormiţi. la nivelul receptării festivului. fără însă a li se cunoaşte data exactă sau împrejurările în care au apărut. zi în care se pomenesc din nou. este ultima joi din Postul Paştelui. . În comuna Izbiceni-jud. obiceiul a supravieţuit sub forma colindului „Câlţii mâţii“. de sufletul morţilor. Se crede că. unde rămân până la Rusalii. fie ele religioase sau cotidiene. cât şi al exprimărilor limbajelor propriu-zise.” Deoarece în Joia Mare de obicei nu e prea cald dimineaţa. Două ouă încondeiete. obiceiurile. De aceea. Unul de tovărăşie. numită şi Joia Patimilor sau Joia Neagră. Joia Mare este considerată o zi binefăcătoare şi apărătoare a morţilor. atâtea obiceie”. care nu sunt uitaţi de cei dragi nici înainte. sunt respectate adesea cu sfinţenie. Menirea lor este să le pedepsească pe cele leneşe. Unul mie. Toate slujbele. şi în săptămîna dinainte ( Săptămîna Mare) există obiceiuri statornicite de veacuri. pomenirile si parastasele care au început în prima sâmbătă a Postului Mare. în această zi. morţii. băutură şi mâncare. se deschid mormintele şi spiritele celor adormiţi vin la familiile lor şi petrec Paştele cu cei vii. 17 48 . Multe si frumoase sunt obiceiurile de Paşti. unele cunoscute doar pe plan local.unul ţie. pentru ca morţii să se poată încălzi. Sărbătoarea Paştelui a fost şi este pentru români un eveniment major încărcat de semnificaţii sacre atât la nivelul trăirilor. transmise din generaţie în generaţie. se fac focuri în curtea casei. unde stau până în sâmbata dinainte de Rusalii. multe la număr. tradiţia. Moldoveni). durează numai până în Joia Mare. La Mărica pe perete.

Încondeierea ouălor. crucea sau „Scena Învierii“. fără să se strice. care s-au însângerat stând sub cruce. aşa precum renaşte natura în fiecare primăvară. al luminii şi al bucuriei de viaţă). devine un simbol al regenerării. Unul dintre ei ar fi spus: "Când va învia cocoşul pe care-l mîncam si ouăle fierte vor deveni ro ii. al veşniciei. obicei precreştin perpetuat peste timp. înroşirea ouălor de Paşti se face în Joia Mare. transmise din generaţie în generaţie. va veni Joimăriţa care o va pedepsi să nu poată munci tot anul. Oul. cînd acestea l-au atins. „hora“. în centrul de ceramică de la Oboga el este practicat şi de bărbaţi. care s-au inspirat din motivele ornamentale de pe ceramică . Odinioară. de timpul de uscare şi de modul în care erau combinate. În special dacă doarme o femeie. pentru că încep să înflorească (“nunta urzicilor”). Semnificaţia diferitelor motive „scrise“ are rădăcini străvechi. Maria. ofereau o gama extrem de variatã de nuanţe. Specific zonei Olteniei.18 Conform tradiţiei. Sunt adevărate întreceri pentru a realiza ouă cât mai ingenios încondeiate.Postul negru este ţinut în credinţa că Dumnezeu îl 18 48 . a adus nişte ouă într-un coş. pentru că se spune că ouăle fierte si vopsite în această zi se pot păstra pe tot parcursul anului. cînd se reia ciclul vieţii. al purificării. Si se mai spune ca Sf. Ouăle roşii de Paşti nu pot lipsi de pe masă nici unui bun creştin la această sărbătoare. de către fete feciorilor . „Naşterea Domnului“. Deşi este un obicei practicat în special de femei.Ouăle se ciocnesc la masa de Paşti (în toate cele trei zile ale sărbătorii) după un anumit ritual : persoana mai în vîrstă (de obicei bărbatul) ciocneşte capul oului de capul oului ţinut în mînă de un comesean.astăzi se folosesc mai mult cele chimice. el însuşi purtător de viaţă. În tradiţia populară românească se crede că ouăle de Paşti sunt purtătoare de puteri miraculoase: ele vindecă boli si protejează animalele din gospodărie. Plantele folosite în acest scop. „calea rătăcită“. s-au transformat în ouă roşii. Răstignirea şi învierea reprezintă eterna legătură dintre moarte si viaţă. în timp ce rosteşte cunoscuta formulă “Hristos a Înviat !”. Astăzi. la care se raspunde cu: “Adevarat a Înviat !” Vinerea Mare este ultima vineri dinaintea Sărbătorii de Paşti (din Săptămîna Mare ) şi se mai numeşte şi Vinerea Patimilor ( ziua patimilor şi răstignirii lui Iisus) sau Vinerea Seacă (pentru că e zi de post negru pentru cei mai mulţi români. dar mai ales. Nici nu şi-a terminat bine vorbele si ouăle s-au şi fãcut roşii. adică nu mănâncã şi nu beau nimic toată ziua). Printre acestea. Se povesteşte că dupã ce Iisus a fost răstignit. amintim motivul solar (ca simbol al primăverii. căci cine doarme în această zi va fi leneş tot anul. iar cocoşul a început să bată din aripi. Legendele creştine leagă simbolul ouălor roşii de patimile lui Iisus. Culorile vegetale erau preparate după reţete străvechi. atunci va învia i Iisus". la horă. ouăle de Paşti erau vopsite în culori vegetale. în funcţie de momentul când erau recoltate. Se mai spune că după Joia Mare urzicile (mâncare de post) nu mai sunt bune de mâncat. Există credinţa că nu este bine să dormi în Joia Mare. venind să-şi vadă Fiul răstignit. este una dintre cele mai reprezentative tradiţii practicate în satele judeţului Olt. este obiceiul dăruirii de ouă la masă în ziua de Paşte de către fini naşilor. rabinii farisei au făcut un ospăţ de bucurie. obiceiul dăruirii a cunoscut modificări şi au apărut şi sărbători săteşti de ciocnire a acestora. Se spune că atunci cînd Iisus a fost bătut cu pietre. cu o mare varietate de procedee şi tehnici.

Masa din prima zi de Paşti este un prilej de reunire a familiei. îl va face să fie sănătos i să-i meargă bine tot restul anului. în Vinerea Paştilor. pentru a le pune acasă la icoane. mai caldă cu fiecare mîţişor. poale şi marame. În a doua zi de Paşti. în judeţul Olt. Conform tradiţiei. cu recolte îndestulătoare. fetele se îmbrăcă cu cămăşi. drobul si friptura de miel. dar si pentru că ea semnifică primenirea trupului şi a sufletului. Şi pentru că. o tradiţie care nu s-a pierdut este ducerea de flori la biserică pentru Hristos şi trecerea pe sub masă de 3 ori. Încondeierea. mai gingaşă cu fiecare ghiocel. noi educatorii. zăvelci. pentru a lua lumină ca să o ducă la cimitir morţilor din familie. tradiţia este ca toate gospodinele să facă curăţenie generală în casă. ce semnifică potignirile pe care le-a avut Mântuitorul atunci când şi-a cărat în spate propria cruce pentru răstignire În acestă săptămană mare. În prima zi de Paşti există obiceiul de a se purta haine noi în semn de respect pentru această aleasă sărbătoare. În Vinerea Patimilor. 19 48 . unde în linişte şi cu evlavie au asistat la slujbele religioase de Înviere. mai plină de taine cu fiecare mugur si fiecare frunză.19 va feri pe cel care posteşte de toate bolile. Vinerea Mare este ziua scăldatului: se crede că cel care se cufundă de trei ori în apă rece în Vinerea Seacă. dar şi acasă. salata cu ceapă verde şi ridichi. În fiecare primăvară. În cadrul activităţilor şcolare şi extraşcolare am reuşit să remarcăm spiritul sărbătorilor religioase. lucrate pe „furiş“. anul va fi secetos. se reaprinde în sufletul nostru flacăra speranţei şi încrederii în Învierea din veac. decurgînd după un adevărat ritual. toată lumea merge la biserică pentru a asista la Învierea Domnului. pentru a avea lumină în viaţă şi în suflet. copiii sunt puşi să se spele pe faţă cu apa dintrun vas în care s-au pus dinainte un ou roşu şi un ban de argint. imediat după întoarcerea de la slujba de Înviere. În Sâmbăta Mare spre Duminica Invierii. ca să nu aibă nimeni modelul respectiv. iar dacă nu plouă. ciorba de curcan. Se spune că dacă plouă în Vinerea Seacă anul va fi bogat. pentru a lua tradiţionalele Sfinte Paşti . dintre cele care au fost duse în Vinerea Mare la biserică. Învierea Domnului Nostru Iisus Hristos este Sărbătoarea Creştină cea mai bogată în semnificaţii. pentru ca astfel copiii să fie tot anul sănătoşi şi rumeni la faţă precum oul de Paşti şi curaţi precum argintul. la români. De pe masa de Paşti nu pot lipsi: ouăle roşii. În timp ce oamenii mai în vârstă se spovedesc şi se împărtăşesc de mai multe ori pe an. prin activităţile desfăşurate. Serbările şcolare sunt un bun prilej de promovarea valorilor tradiţionale. aşa cum natura reînvie an de an. În dimineaţa primei zile de Paşti.anafura sfinţită şi pentru a lua flori sfinţite. ea fiind cea mai apropiată copiilor. am încercat acelaşi lucru. gândindu-ne cu respect la moştenirea ce cu credinţă ne-a fost transmisă. simbol al renaşterii. acţiuni care se desfăşoară an de an cu multă plăcere şi credinţă. pasca umplută cu brînză sau smîntană. aşa cum se primeneşte întreaga natură odată cu primăvara. când credincioşii îşi exprimă bucuria de a lua „Lumină din Lumină”. fetele îşi demonstrază măiestria în domeniul cusutului şi ţesutului. Tot sănătate aduce şi călcatul pe iarbă proaspătă şi pe o bucată de metal în dimineaţa Paştelui. Aplecându-ne cu dragoste spre trecutul nostru. în curte şi grădini. neroditor. roşirea ouălelor pentru Sărbătorile pascale reprezită pentru noi românii un mod de recunoaştere a divinităţii creştine. cei tineri merg pentru aceste lucruri doar o dată pe an. va fi sănătos tot anul. În felul acesta. Vinerea Mare. am organizat vizite la biserică.

Editura Universităţii „Spiru Haret”. Bunica ajutată de toţi orânduieşte treburile: în primul rând se face curăţenie.. De ce două culturi ? Pentru că bunicii din partea mamei sunt din Ardeal iar cei partea tatălui sunt din Ialomiţa. nu se ştie când au apărut. se vopseşte. alături pe o foaie de ziar. DESPRE PAŞTI. dar roşii. iar satul românesc a rămas un bun păstrător de tradiţii şi obiceiuri strămoşeşti ce ne marchează identitatea. se pun aşternuturi noi. iar noi avem datoria de a le cunoaşte şi de a le da mai departe urmaşilor. coaja de măr sau gălbenelele pentru culoarea galbenă şi frunza de nuc pentru culoarea cafenie) şi învârte cu o lingură lungă de lemn…nu trebuie să o deranjăm. primar: LENUŢA GORAN Şcoala cu clasele I-VIII.de bucurie! Şi cel mai frumos vas din casă le primeşte să se odihnească.. Etnografie şi folclor romănesc. Mulţumită de felul în care ‘‘s-au purtat’’ le mai unge cu ulei…Ele strălucesc. Se văruiesc pereţii. degresate. Editura Petrion. Bucureşti. Apoi în Joia Mare. atunci pot să fie ciocnite şi…cel mai tare învinge ! Tot bunica ne-a mai povestit că. Toti copiii şi nepoţii ne regăsim de Sărbătoarea Învierii Domnului Iisus Hristos în casa bunicilor din Ardeal. ele ne-au fost transmise.20 „Veşnicia s-a născut la sat” spunea Lucian Blaga. Alexandru Dobre. fetele în casă iar tinerii. numai roşii. Prof. bunica le aşază şi le lasă. cu o lingură. pregătită numai din câteva legume( foile de ceapă roşie sau florile de bujor pentru culoarea roşie. Bucureşti. toarnă vopseaua. totul străluceşte. obligatoriu se înroşesc ouă. Vasile Vasile. nici cine le-a creat. dand originalitate şi trăinicie culturii poporului nostru. bărbaţii prin curte şi grădină. De la muzica firii şi a sufletului la muzica sferelor. culoarea roşie simbolizează sângele Domnului Nostru Iisus Hristos. Bunica alege vasele. se cumpără ceva simbolic de la piaţă/ târg. ÎN FAMILIA MEA Să vă povestim cum se petrece Paştele într-o familie de ardeleni şi ialomiţeni.până în NOAPTEA DE ÎNVIERE. inv. Aceste legi nescrise ne diferenţiază de alte naţii şi arată originea noastră milenară pe acest pământ. tot din lemn.. portocalii..TELEORMAN BIBLIOGRAFIE: Nicolae Constantinescu. NR.. iar ouăle simbolizează mormântul în care a stat Mântuitorul Nostru. Ouăle încă aşteptă spălate.. izmă sau frunză de mesteacăn pentru culoarea verde. Credeţi că aşteptă mult ? Ştim cu toţii cât.După un timp le scoate din oale. tot cu grijă. verzi şi galbene.4 TURNU MǍGURELE. Cu atenţie.. morcov pentru portocaliu. 20 48 .

dar cu parfum. de boală.. Ouăle le ciocnim după un ritual strict: în prima zi . sănătoşi şi frumoşi”. voioase şi îşi vor găsi un soţ bun. necaz. pentru a alunga spiritele rele. Vineri nu se coace nimic la cuptor. la fel ca puişorii nevinovaţi care ies din găoace atunci când coaja oului se sparge.cap în cap. Dar ceea ce este diferit şi ne place cel mai mult este ziua de Luni... La început ouăle erau vopsite doar în roşu – simboliza culoarea vieţii şi a soarelui la asfinţit şi cu galben – simbolizând culoarea soarelui când răsărea. într-un lighenuş nou bunica varsă apă limpede de la fântâna din curte. ciocnim ouă. facem pască.. pune în ea un ou roşu. îmbrăcaţi în haine noi şi în pas cu moda neapărat.bunica gustă din aluat... Apoi sâmbătă se vopsesc ouă şi în alte culori.. facem cozonaci. se udă sau se stropesc fetele . Pe rând.”.. se aprind în caz de mare furtună. iar cei tineri răspund: ADEVĂRAT A ÎNVIAT! Aşa ne salutăm din dimineaţa de Paşti şi pâna la Înălţare. semn că vom fi feriţi de rele.21 Mi-a spus că atunci când ciocnim ouă. să vadă dacă îi mai trebuie ceva. lumea se va potopi”.. Fetele aleargă. deoarece sunt bune în momentele grele. În satul nostru . de grindină.. copaci consideraţi cu forţe magice.cap în dos şi abia în a treia zi . pentru a fi tot anul sprinteni. Cine nu poate merge la slujba Învierii trebuie să-şi ia de la neamuri ramuri sfinţite de măr.. frumoase. harnici şi voioşi.. se folosesc la farmece şi descântece. Tot în prima zi de Paşte este obiceiul ca tinerii şi fetele. Lumânările trebuiesc păstrate cu mare sfinţenie. să ducem lumină celor “trecuţi”. a doua zi . Până seara ne odihnim.. a doua zi de Paşti. Apoi pregăteşte câteva feluri de mâncare din miel. pregătită pentru oaspeţi şi cine vine e poftit să mănânce. apoi ne îmbrăcăm în haine noi şi mergem cu toţii la Biserică să luăm Sfânta Lumină şi în timp ce cântăm “ Hristos a Înviat din morţi. busuioc şi grâu. Ne aşezăm la masă. Apoi se mai pregătesc şi alte bunătăţi. salcie sau brad. am venit s-o ud să nu se veştejească. când toţi băieţii şi mari şi mici merg cu “Udatul”sau “Stropitul”. înconjurăm biserica de trei ori. apoi cu ele ne întoarcem acasă iar în dreptul fiecărei uşi se face o cruce.. apoi cei mai în vârstă se udă puţin pe faţă cu apa din lighenuş. Trei zile cât ţine sărbătoarea Paştelui se stă cu masa întinsă. a vopsirii ouălor este un ritual ce trebuie păstrat cu sfinţenie. ele ne spun despre deschiderea mormântului Domnului Iisus Hristos. Băieţii vin la casele fetelor şi spun: „am auzit că aveţi o floare frumoasă. sănătoşi. se ascund să nu fie găsite. puţine . înainte de al treilea cântec al cocoşului să se scalde pe ascuns. cel mai întâlnit mod de a vopsi ouă este acela de a pune pe ele fire de iarbă sau frunze. pentru că la ei nu se consumă miel. Această tradiţie.dos în dos. un bănuţ de argint. cei tineri. într-o apă curgătoare. numai roşii în prima zi şi mâncăm din bucatele pregătite. Se spune că aşa vor fi foarte curate.. care apoi se imprimă pe coaja oului. pentru a simţi chinurile prin care a trecut Iisus. Şi gata treaba.. A doua zi de dimineaţă.. La fiecare ciocnire cei mai în vârstă spun: HRISTOS A ÎNVIAT!.“ca sa fim rumeni.rotundă şi cu brânză sărată. Cu lumânările aprinse mergem la cimitir. să le pună la icoană 21 48 .. deoarece se spune că „atunci când oamenii nu mai înroşesc ouă de Paşti. Oul roşu este în Ardeal simbolul nemuririi şi al prosperităţii. Adică. Asta aduce prosperitate şi belşug pentru curtea aceea tot anul întreg. Flăcăii iau toaca de la biserică şi o bat toată noaptea în cimitir.

când practic „fugim prin viaţă” fără să avem prea mult timp să vedem şi să ne bucurăm de frumuseţea ei. apoi ieşim la pădure sau chiar la pescuit. Paştele reprezintă sărbătoarea Învierii lui Iisus Hristos. Bărbaţii care până în Joia mare din Săptămâna Patimilor lucrează de regulă la câmp. când toată natura învie. Bucureşti Ins. Pasca se face dintr-un aluat bine dospit în care se pune sare şi lapte dulce. că până atunci au mâncat cu toţi copturi nedospite şi nesărate adica turte sau azime. În tradiţia ortodoxă. junghie mieii de Paşte şi adună cele trebuincioase sărbătorii.22 pentru ca tot anul să fie feriţi de necazuri. Femeile. a spăla. pentru că Iisus înainte de a fi prins şi răstignit pe cruce. a roşi ouăle. În această zi clopotele bisericii încetează să mai bată. Începutul acestei sărbători e văzut chiar în Cina cea de Taină. a vărui. După o legendă din Bucovina pasca se face. în ziua de duminică dimineaţa ei pleacă la biserici cu crenguţe de salcie – simbol al fertilităţii. Paştelui începe cu Duminica Floriilor. dacă pomul rodea din abundenţă atunci aveai parte de un an bogat. PAŞTE FERICIT TUTUROR! Ins. Se zice că anume de ziua Floriilor oamenii îşi scoteau mărţişorul şi îl agăţau de un pom roditor. Cei ce locuiau in apropierea unui râu obişnuiau să iasă la malul lui – in special fetele şi băieţii – împletind cununi din ramuri de salcie şi le aruncau pe ape. Fetele nemăritate. . începutul sărbătorii e marcat o dată cu postul de şapte săptămâni. Ea cade totdeauna la începutul primăverii. Cam aşa ne distrăm noi în Ardeal. a coace pasca şi alte copturi. Urmatoarea zi importantă din ajunul Paştelui este joi. liniştea şi de ce nu? – inocenţa bunilor noştri şi mai ales aceeaşi bucurie a preaplinului sufletesc. ca mai apoi să le agaţe la streşinile caselor. pâinea şi vinul simbolizând sacrificiul trupului şi al sângelui. repară gardurile. prieteni. vieţii. mai sfântă şi mai îmbucurătoare sărbătoare de peste an.Poate că acum. zice învăţaceilor săi. din ziua aceasta rămân acasă ca să o cureţe şi să se îngrijească de ea. de acum înainte vor mânca copturi dospite şi sărate care se vor numi paste. mituri ce aparţin unor alte timpuri de mult apuse. e sărbătoarea de Paşte. pascuţa. grosimea e cel mult de un lat de deget cu 22 48 . Să încercăm totuşi ca în aceste trei zile.DORINA SIMION Şcoala Numărul 82. părândune puerile. ziua când se serbează întoarcerea lui Hristos în Ierusalim. ară grădina. să avem seninătatea. Începând din această zi oamenii îşi amenajează grădinile. Cea mai însemnată coptură pe care o manâncă românii în decursul sărbătorii Paştelor este pasca. când spune preotul prima oară „Hristos a Înviat” trebuie să răspundă repede „eu să joc prima”. ca preţ al răscumpărării. mai însemnată. Bucureşti PAŞTELE LA ROMÂNI Cea mai mare. VALENTINA MONICA IANCU Şcoala Numărul 66. după spusele românilor de pretutindeni. anotimpul cel mai frumos şi mai plăcut. iar în zilele rămase libere mergem în vizită la rude. tot din Joia mare sau cu câteva zile înainte încep a deretica prin case. Forma este rotunda. astfel există speranţa să fie luate la joc şi să se mărite mai repede.

Cu lumânarea aprinsă. iar când preotul va rosti „Hristos a înviat!” toţi cei prezenţi la acest serviciu religios vor spune „Adevărat a înviat!”. Pasca se face fie în Joia mare . după cum am făcut şi eu astăzi!” După ce a înviat Domnul nostru Iisus. în scurt timp o parte din ouă se înroşiră. fiecare se întoarce acasă şi face o cruce mică pe peretele dinspre răsărit. spre a o avea şi a o putea aprinde la întâmplari primejdioase . preotul – cu Sfânta Evanghelie şi crucea în mână. iar aceasta va fi formula de salut timp de 40 de zile. până la Înălţarea Domnului. ca şi când ar fi fost vopsite. pe care o va păstra tot restul anului. Se spală cu apă curată. oamenii se trezesc din somn în bătaia clopotelor. Între împletituri se pune de regula brânză de vaci dulce. la miezul nopţii dintre sâmbătă şi duminică. frământată cu ou si zahăr. Serviciul divin se desfăşoară afară. unsă deasupra cu galbenuş de ou şi împodobită cu stafide.se pun în culoare .la vărsări mari de ape. Sămbata clopotele bisericii îşi reluau dangătul. Tot de Paşte friptura cea mai însemnata este cea de miel. îşi pun straie noi.apoi se lasă la uscat şi se şterg cu grăsime de porc ca să aibă luciu. zic: 23 48 . iau câte o lumânare şi pornesc către biserică. Domnul Iisus văzând ouăle umplute de sânge. Vinerea este Ziua Rastignirii lui Hristos. numit mielul Paştelor sau de purcel. Potrivit tradiţiei. Ouăle roşii se fac tot în Joia sau Sâmbăta mare. . cele mai multe românce mai fac şi alte copturi ca :babe. Acasă le e îngăduit să rămână doar celor foarte bolnavi. Maica Domnului a luat o coşarca plină de ouă şi se duse cu dânsa la jidovi şi închinându-le-o îi rugă să înceteze a-l chinui şi necăji pe Iisus. cozonaci rotunzi sau lungăreţi (ca sicriul în care a fost îngropat Iisus). fulger şi trăznet.la tunet. iar în Banat este datina ca oasele şi celelalte rămăşiţe ale acestuia să se îngroape la un altoi de măr sau păr sănătos . nu se aprindea focul in sobă şi nu se cocea pâinea. Maica Domnului a fost cea dintâi care a făcut ouă roşii şi pască şi a dat fiecărui om pe care l-a întâlnit câte un ou roşu şi câte o păscuţă şi i-a zis . fie în Sâmbăta mare. cea mai mare zi de post. care se frig întregi şi care se duc în ziua de Paşte împreună cu pasca la sfinţit.anume ca si familia aceea să fie tot anul sănătoasă . moşi.numai de găină. Se zice că ziua de vineri este o zi fară noroc. În afară de pască. Mielul înseamnă Domnul nostru Iisus.Hristos a înviat!” Ouăle sunt alese cu grijă . urmat de alaiul de credincioşi – iese cu lumânarea aprinsă (Lumina) şi înconjoară biseria de trei ori.colaci. La biserică. O legendă spune :" că pe când se afla Domnul nostru Iisus răstignit pe cruce. afumându-l cu lumânarea. îşi aruncă privirile către cei de faţă şi le zise: -De acum înainte să faceţi şi voi ouă roşii întru aducere aminte de răstignirea mea. se fierb . Maica Domnului puse coşarca cu ouă lângă cruce şi începu a plânge.Stănd coşarca lânga cruce şi curgând din mâinile şi picioarele lui Iisus sânge. Aprinzând-o.23 împletituri (sucituri)pe margini şi cele de la mijloc în formă de cruce. care însemnează crucea pe care a fost Mântuitorul răstignit.. Răspunsul e recunoaşterea tainei Învierii. În această zi nu se practică munci grele de cultivarea pământului.la grindină.

adică luni după Paşte se poate ciocni şi cap cu dos. Luni.A doua zi. a doua zi de Paşte. mănâncă întâi din bucatele sfinţite şi abia apoi din restul. iar oul. Astfel. adica in ziua de Paşte se ciocneşte numai cap cu cap. pentru a fi sprinten şi harnic tot anul. ca să fie frumoase tot anul şi aşa cum aleargă oamenii la Înviere când se trag clopotele la biserică. cei care n-au fost la biserică trebuie să se purifice. iar cel mic răspunde : "Adevarat a înviat!" . Se mai păstrează şi tradiţia ca. fetele se duc în noaptea de Înviere în clopotniţa şi spală limba clopotului cu apă neîncepută. În Bucovina. De casa noastră Nu v-apropiaţi’’. în cele mai multe cazuri. în noaptea de înviere. În părţile Sibiului. fiindcă pasărea neagră se dă numai la înmormântare. să fie dus la biserică un cocoş viu. spălându-se ritualic cu apa în care s-au pus un ou roşu. ca pomană pentru cei morţi fără lumânare. . Oltenia.. Banul se pune pentru spor. Se spune că cei ce ciocnesc unul cu altul se vor vedea pe lumea cealaltă. mănânca în loc de anaforă muguri de salcie sau de măr. prind a ciocni cu ouă roşii. aşa să alerge şi feciorii la ele. porţile Raiului sunt deschise larg. oamenii dau de pomană pentru cei morţi. Abia după acest moment ritualic. se manâncă întâi carne de iepure sau peşte. Singura deosebire constă în faptul că în locul globurilor se 24 48 . şi anume mai intâi soţii. pentru rodnicie şi fertilitate. După înviere. belsug şi strălucire. Fugiţi voi spurcaţi. iar cel mai mare ciocneşte cu oul (tot cu capul) zicând : "Hristos a înviat!". În unele regiuni. există obiceiuri şi obiceiuri. un ou alb şi o monedă de argint. în Bucovina. În ziua dintâi. După ce au mâncat. Cocoşul nu trebuie să fie negru. Muntenia şi mai puţin în Transilvania. familia se poate aşeza la masă. ei împrumută roşeaţa oului . Sătenii gustă din anaforă . O credinţă răspândită printre români e că. Cel mai mic de ani ţine oul cu capul în sus. . la cimitir. mergând. apoi copii cu părinţii şi părinţii cu celelalte neamuri şi cunoscuţi. În funcţie de zonele ţării. ca să poată primi Paştele. Cu această apă se spală pe faţă în zorii zilei de Paşti. timp de o săptămână de la Înviere. Românii mai întrebuinţează lumina Învierii spre a afuma vitele . iar in zilele următoare chiar şi dos cu dos. Tocmai de aceea se spune că sufletele celor care mor în Săptămâna Luminată ajung direct în Rai. există obiceiul ca de Paşti să fie impodobit un pom (un arbust) asemanator cu cel de Crăciun.vitalitatea. iar bucovinenii obişnuiesc să se frece cu oul pe obraji ca să fie siguri de "transferul” roşeţei. Capul familiei se îmbracă în costum ţărănesc de sărbătoare şi duce coşul la biserică.Fugiţi necuraţi. Păstorii şi celelalte persoane care nu se găsesc în sat de Paşte.24 . Muntenii şi oltenii pun ouăle în apă dintr-un castron mai mare şi se spală pe faţă.

sunt pedepsiţi ca a doua zi să dea un ospăţ. în noaptea de Paşti se ia toaca de la biserică. nevăzute.RODICA CIOBANU Şcoala cu clasele I –VIII Piscu Vechi Inv. Cel mai de notorietate obicei din zona Transilvaniei este cunoscut sub numele de „stropit”. cozonac şi cocoşi albi. copiii (pâna la vârsta de 9 ani) merg la prieteni şi la vecini să le anunţe Învierea Domnului. cocoşii sunt dăruiţi oamenilor săraci . În meniul acestei mese festive se include ciolanul de porc fiert. De asemenea. galbene etc. În Ţara Moţilor. Se spune că cine se naşte de Paşte. pentru a le anunţa învierea. după acestea se continuă masa cu friptura de mile.). La Călăraşi. Se spune că în cele trei zile de Paşte ard în cer. la micul dejun din prima zi de Pasti. Hristos a înviat! Cel mai norocos este gospodarul al cărui cocoş cântă primul. se spune că nu e bine să pui mâna pe sare. pragul casei trebuie trecut mai întâi de un băiat. Apoi. De obicei. Ei vestesc miezul nopţii: datina din străbuni spune că. deşi în prezent se vopsesc ouă şi de alte culori (verzi. 25 48 . şi a fost furată. pentru ca în acea gospodărie să nu fie discordie tot restul anului. Potrivit acestui obicei – preluat de la maghiari – luni după Paşte băieţii merg în familiile în care există o fată sau mai multe. de distracţie . La plecare. se practica traditia tămâierii bucatelor. când se trag clopotele. În ziua de Paşte nu trebuie să dormi. „ca să nu se veştejească”. Inv. la slujba de Înviere. în casa lui va fi belşug. Gazda dăruieşte fiecarui urator un ou roşu. atunci ei vor fi cei care vor plăti ospaţul. Este un semn că. Pomul poate fi aşezat într-o vază frumoasă şi farmecul sărbătorii sporeşte cu o podoaba de acest fel. pentru că îţi vor asuda mâinile la vară. Cocoşii sunt crescuţi anume pentru împlinirea acestei tradiţii. zona Lăpuşului. a căror prezență este obligatorie pe masa de Paşti. în fond.. albastre. Iar dacă nu au păzit-o bine. în anul respectiv. La această sărbatoare. adică mâncăruri şi băuturi din care se înfruptă atât “hoţii”. pentru binecuvântare. se duce în cimitir şi este păzită de feciori. În Banat. Dacă aceea care au încercat să fure toaca nu au reuşit. Cei căsătoriţi se duc cu pască la rude. . pentru că vei fi somnoros tot anul. ouă roşii. „Stropitul” este păstrat şi azi şi reprezintă un bun prilej pentru o reîntâlnire cu prietenii. trei candele mari. va avea noroc în viaţă. copiii multumesc pentru dar şi urează gospodarilor “Sărbători fericite”. fiecare mesean primeste o linguriţa de paşti (vin şi pâine sfinţite). cât şi “păgubaşii”. atunci când cocoşii cântă. După slujbă. Dimineaţa în prima zi de Paşti. credincioşii aduc în coşul pascal. se duc cei tineri la cei mai în vârstă. pe care le stropesc cu parfum. şi.LIDIA BĂLOI Şcoala cu clasele I-VIII Mârşani OBICEIURI ROMÂNEŞTI DE PAŞTE Cel mai răspândit obicei creștin de Paşti este vopsirea de ouă roşii. Luni şi marţi se fac vizite. ouă albe şi mâncăruri tradiţionale.25 agaţă ouă vopsite (golite de conţinutul lor). O foarte frumoasă datină se păstrează în Maramureş.

fiind purtator de sanatate. In traditia populara de la noi. de vindecare. Începutul acestei sărbători e văzut chiar în Cina cea de Taină. la miezul nopţii dintre sâmbătă şi duminică. a asezat cosul cu oua langa cruce si acestea s-au inrosit de la sangele care picura din ranile lui Iisus. Dupa consumarea oualelor. pâinea şi vinul simbolizând sacrificiul trupului şi al sângelui. a curţii. in timp ce rosteste cunoscuta formula “Hristos a inviat”. Obiceiul colorarii oualor s-a transmis crestinilor si este inca practicat mai ales la popoarele Europei si Asiei. fiind considerat simbol al echilibrului. Acasă le e îngăduit să rămână doar celor foarte bolnavi. O semnificaţie foarte importantă o are Joia Mare din Săptămâna Patimilor.Ciocnitul oualor semnifica sacrificiul divinitatii primordiale si se face dupa reguli precise: persoana mai in varsta (de obicei barbatul) ciocneste capul oului de capul oului tinut in mana de partener. drob. Oul era dat in dar. reprezinta pe de o parte focul. care venise să-și plângă fiul răstignit. creatiei. ca preţ al răscumpărării. crezandu-se astfel ca pamantul va da rod bun. îşi pun staie noi. cu puterea lui purificatoare. Taranii nostri au obiceiul ca. simbolica motivelor si perfectiunea realizarii. la romani a inflorit. obiceiul vopsirii lui fiind intalnit la chinezi cu doua mii de ani inainte de Hristos. dupa cum am facut si eu astazi”. Se spală cu apă curată.Culoarea rosie cu care le vopsesc crestinii la Pasti. Potrivit tradiţiei. fecunditatii. a spus celor de fata: „De acum inainte sa faceti si voi oua rosii si impestritate intru aducere aminte de rastignirea mea. a așezat coșul cu ouă lângă cruce și acestea au fost înroșite de sângele care picura din rănile lui Iisus. materiale. Folclorul conserva mai multe legende crestine care explica de ce se inrosesc ouale de Pasti si de ce ele au devenit simbolul sarbatorii Invierii Domnului. sa-si spele fata cu apa noua sau apa neinceputa in care pun un ou rosu. Spre deosebire de alte tari ale Europei. in timpuri stravechi. Tot în Joia Mare. În tradiţia ortodoxă. cozonac. simbol al vietii si al reinnoirii naturii. cojile rosii sunt pastrate pentru a fi puse in brazde. avand credinta ca astfel vor fi tot anul frumosi si sanatosi ca un ou rosu. pentru ca totul să fie curat. Paştele reprezintă sărbătoarea Învierii lui Iisus Christos. începutul sărbătorii e marcat o dată cu postul de şapte săptămâni. de indepartare a raului. la arat. 26 48 . Una dintre ele relateaza ca Maica Domnului. oamenii se trezesc din somn în bătaia clopotelor.Unele obiceiuri asociate acestei sărbători. femeile încep să pregătească pasca şi să vopsească ouăle. in dimineata din duminica Pastelui. cum ar fi iepurașul de Paști sau căutarea ouălor colorate s-au răspândit și printre necreștini. unde obiceiul s-a restrans sau a disparut. atingand culmile artei prin tehnica. care venise sa-si planga fiul rastignit.26 Simbolistica oualor de Pasti trebuie cautata inainte de nasterea lui Hristos. frumusete. la care se raspunde “Adevarat a inviat”. oul rosu de Pasti ar avea puteri miraculoase. Domnul. iau câte o lumânare şi pornesc către biserică. Una dintre ele relatează că Maica Domnului. Cu ocazia sărbătorilor Pascale gospodinele prepară și alte mâncăruri tradiționale: pască. vazand ca ouale s-au inrosit. ţăranii încetează lucrul la câmp şi se concentează asupra casei. vigoare si spor. Din această zi. dar si sangele lui Iisus care s-a scurs pe cruce pentru mantuirea lumii. În folclorul românesc există mai multe legende creștine care explică de ce se înroșesc ouă de Paști și de ce ele au devenit simbolul sărbatorii Învierii Domnului.

fiecare familie iudaica sacrifica un miel pe care-l manca cu azima (paine nedospita) si ierburi amare. În această zi.prefigurand inmormantarea Sa. urmat de alaiul de credincioşi – iese cu lumânarea aprinsă (Lumina) şi înconjoară biseria de trei ori. era o prefigurare a Mielului lui Dumnezeu Care ridica pacatele lumii (Iesirea 12. Mielul jertfit si mancat de evrei cand serbau Pastile. pe care le stropesc cu parfum. Pentru crestini. a doua zi de Paşte. unde a primit ungerea cu mir . in amintirea eliberarii din robia egipteana. ci sa depuna tot efortul pentru a se impartasi cu Trupul si Sangele lui Hristos in cadrul Sfintei Liturghii. S-a jertfit pentru noi. de distracţie. oamenii dau de pomană pentru cei morţi. în fond. Tocmai de aceea se spune că sufletele celor care mor în Săptămâna Luminată ajung direct în Rai. În funcţie de zonele ţării. pe care o va păstra tot restul anului. Serviciul divin se desfăşoară afară. e interzis şi somnul. Mantuitorul a fost prezent la Nunta din Cana Galileii.“ (Is.. ci praznuim moartea si Invierea lui Hristos.27 La biserică. Pastele nostru. cunoscut sub numele de „stropit”. sarea şi vinul) abia după ce acestea se sfinţesc şi după ce fiecare persoană participă la Liturghie. iar când preotul va rosti „Christos a înviat!” toţi cei prezenţi la acest serviciu religios vor spune „Adevărat a înviat!”. Răspunsul e recunoaşterea tainei Învierii. fiecare se întoarce acasă şi face o cruce mică pe peretele dinspre răsărit. 53. şi. timp de o săptămână de la Înviere. Sfantul Apostol Pavel ne indeamna sa serbam Pastele intr-o noua perspectiva: "Iata Hristos. până la Înălţarea Domnului. insa una de la moarte la viata.a prefacut apa in vin. Dar nu cu aceste ospete aseamana Sfantul Ioan Gura de Aur Pastile. există obiceiuri şi obiceiuri. Hristos devine Mielul care Se jertfeste pentru mantuirea neamului omenesc. O credinţă răspândită printre români e că. deci. preotul – cu Sfânta Evanghelie şi crucea în mână. în cele mai multe cazuri. Oamenilor le este permis să mănânce bucatele (pasca/pâinea. Luni. 46) si se ofera ca hrana pentru viata vesnica. porţile Raiului sunt deschise larg. 7). la ospatul din casa lui Simon. Sfintele Pasti este tot o trecere. nici cu aluatul rautatii si al viclesugului. In Denia Prohodului se spune: "Coasta Tiau impuns. Prin Pasti. 27 48 . ci cu azimile curatiei si ale adevarului" Crestinii nu mai sunt datori sa jertfeasca miei. Cu lumânarea aprinsă. mainile Ti-au pironit. ouăle roşii. carnea de miel. iar aceasta va fi formula de salut timp de 40 de zile. Se spune că acei care ciocnesc ouă roşii în ziua de Paşte se vor întâlni şi pe lumea cealaltă. Deci. fiind interzisă orice activitate distractivă. la cimitir.. sa praznuim. Potrivit acestui obicei – preluat de la maghiari – băieţii merg în familiile în care există o fată sau mai multe. mergând. noi nu comemoram eliberarea evreilor din Egipt. nu cu aluatul cel vechi. pentru crestini. ci cu Cina cea de Taina pregatita cu trei zile inainte de pastile iudeilor. Profetul Isaia. Prima zi de Paşte trebuie să fie petrecută liniştit. „Stropitul” este păstrat şi azi şi reprezintă un bun prilej pentru o reîntâlnire cu prietenii. a fost prezent in casa lui Zaheu. vorbind despre patima Domnului spune: "ca un miel spre junghiere s-a adus. Poate cel mai de notorietate e unul din zona Transilvaniei. afumându-l cu lumânarea. Amintim ca in ziua de 14 nissan (aprilie). unde a savarsit prima Sa minune . Stapane si cu rana Ta din coasta ai vindecat neinfranarea mainilor stramosilor". „ca să nu se veştejească”.

cunoscută în calendarul tradiţional şi sub denumirea de joia morţilor sau cina cea de taină la care Hristos a prefigurat jertfa sa prin frângerea pâinii şi prin oferirea 28 48 . caci dupa ce Hristos a frant painea si a fost recunoscut de ucenici. reuşind să se păstreze cu precădere în lumea satului. se fac pomeniri. De Florii .. oferita de Apstolii Luca si Cleopa. o face nu pentru ca simtea nevoia.Anghel Manolache“. Hristos la Cina cea de Taina a transformat painea si vinul in Trupul si Sangele Sau. se sapă mormintele şi se decorează porţile şi casele cu ramuri de salcie. Domnul nu S-a mai ospatat cu Apostolii Sai. TELEORMAN TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE PAŞTE Din cele mai vechi timpuri religia s-a împletit cu tradiţia . Hristos a spus celor de fata: "Cu dor am dorit sa mananc cu voi acest Pasti.. Daca la Marea Tiberiadei. ci pentru a le descoperi acestora ca Trupul Sau este real si nu o inchipuire. daca tinem seama de cuvintele: "Iata Eu stau la usa. Satele noastre româneşti au rămas din fericire tributare tradiţiei străvechi. I-VIII . În secolul XIX-XX tradiţiile au început din păcate să dispară încetul cu încetul . Daca aude cineva glasul Meu si deschide usa. voi intra la el. pana cand nu va fi desavarsit in Imparatia lui Dumnezeu" Dupa Invierea din morti. Popa Constanţa Şcoala cu cls. TELEORMAN Prof. si bat. fiind purtătoarele unor informaţii . 46) si Se ofera ca hrana pentru viata vesnica. va fi o petrecere fara sfarsit in bucate si bautura trecatoare. acestea fiind adevărate centre de cultură de originalitate. Sa nu uitam ca odata cu Invierea Domnului ni s-a deschis Imparatia Cerurilor. astfel înţelepciunea şi experienţa celor mai vechi strămoşi ajunge la noi sub forma obiceiurilor din viaţa celor de la ţară . Cu totii putem ajunge la acest ospat.Alexandru Depărăţeanu“. se face dezlegare la peşte. Popa Eugen Şcoala cu cls.28 Mielul jertfit si mancat de evrei cand serbau Pastile. voi cina cu el. în care ne regăsim rădăcinile şi autenticitatea. mai inainte de patima Mea. Ospatul Cinei cele de Taina avea sa fie si ultimul. cand Mantuitorul se arata Apostolilor dupa Invierea Sa din morti. cum sunt denumite în popor. Roşiorii de Vede. datina şi obiceiurile . Acesta este motivul pentru care Sfantul Ioan aseamana Sfintele Pasti cu un ospat. Com. pe care omul le-a respectat şi le-a transmis ulterior prin viu grai din generaţie în generaţie. era o prefigurare a Mielului lui Dumnezeu Care ridica pacatele lumii (Iesirea 12. Asta nu inseamna ca viata viitoare. nu a mai avut loc. Prof. Joia Mare. Ultima duminică din Postul mare semnifică Intrarea Domnului Iisus Hristos în cetatea Ierusalimului. un exemplu în acest sens fiind obiceiurile legate de Sfânta Sărbătoare a Învierii Domnului din săptămâna premergătoare Sfintelor Paşti. pe care credincioşii le aduc da le biserică. Scrioaştea. Caci zic voua ca de acum nu-L vom mai manca. a unei experienţe şi înţelepciuni vechi. Fusese o cina euharistica. si el cu Mine”. I –VIII . Iar aceasta Imparatie a fost asemanata de multe ori cu un ospat. S-a facut nevazut. Cina din Emaus. El mananca.

şi pentru ca cei vii să le poată transmite anumite masaje. De aceea . în această zi cerul s-ar deschide pentru ca morţii să poată reveni temporar pe pământ . de această dată la crucile de la morminte . sare). o stafie sau un duh necurat cu un cap uriaş şi părul despletit . Secvenţa de ceremonial comună întregului areal românesc este cea care se desfăşoară la biserică. Noaptea Învierii Domnului reprezintă .Adevărat a înviat!” mărturisind de fiecare dată prin aceste cuvinte adevărul nostru de credinţă. Se spunea că morţii vin acasă pentru a se încălzi şi pentru a primi pomana. Specific deniei de joi seara este citirea celor 12 Evanghelii ce reprezintă fragmente extrase din cele 4 Evanghelii în care sunt relatate patimile lui Iisus. Potrivit credinţelor populare . colaci. ce pedepseşte fetele şi femeile leneşe. Este ziua de doliu a creştinătăţii. se spune în tradiţia populară că este zeiţa morţii . dialogau cu ei chemându-i acasă pentru a le oferii pomana. CLAUDIA LEON Şcoala cu clasele I-VIII Căiuti. denia de vineri seara este a înmormântării lui Iisus. ele îşi plângeau morţii . femeile aprindeau în mijlocul curţii focuri din ramuri de alun sau buruieni uscate . Pe lângă acestea în joia Mare se practică un adevărat ritual închinat celor morţi. în jurul cărora aşezau scaune pentru morţi. Ultima secvenţă se derulează în spaţiul gospodăriei şi în vecinătatea acesteia. atunci când femeile se deplasau la cimitir . timp în care creştinii se salută cu . BACĂU 29 48 .. Cu siguranţă că tradiţiile legate de această sărbătoare şi în general legate de toate sărbătorile sunt mult mai numeroase şi diferite în funcţie de zona geografică dar toate au un punct comun în ceea ce priveşte raportarea lor la religie şi legătura specială a acestora cu credinţa. înainte de a merge la cimitir . pe lângă simbolul sacru al jertfei lui Hristos pentru mântuirea noastră şi un ritual de înnoire anuală a timpului. În zonele din estul ţării ( Bacau) în zorii zilei.. unde aprindeau din nou focuri. Înv.29 vinului ce simbolizează sângele ucenicilor săi . Este deschisă fie cu un animal respingător . Gestul simbolic de celebrare a Paştelui este ciocnitul ouălelor roşii. Bucuria Pascală este cunoscută pe parcursul celor 40 de zile de la Înviere până la Înălţare.Hristos a înviat!” şi . ea supraveghează focurile de joimari. fie cu o babă zmeoaică. ţin post negru pentru iertarea păcatelor şi respectă severe interdicţii privind torsul . Joimăriţa. De obicei se iese la poartă sau se merge în vecini pentru a împărţi din pomana sfinţită la biserică (colivă. întrucât atunci a fost răstignit Mântuitorul. creştinii merg la biserică . Vinerea Paştelui este cunoscută ca Vinerea Seacă sau Vinerea Patimilor . ţesutul sau cusutul.

O9 – să realizeze programe artistice. 30 48 . O5 – să aibă acces la diferite cărţi şi materiale din bibliotecă.30 PROIECTE SI PARTENERIATE NATIONALE Titlul proiectului: CARTEA – COMOARĂ DE ÎNŢELEPCIUNE Coordonator: INS. O10 – organizarea bibliotecii clasei. softurilor educaţionale. interesul pentru lectură a scăzut datorită tendinţei elevilor de a se informa din alte surse (tv. O6 – să cunoască rolul sălii de lectură şi să efectueze lectura unor materiale în incinta ei. O4 – să fie capabil să selecteze cărţi în raport cu vârsta. O3 – să desfăşoare un program intensiv de lectură a unor cărţi cu diferite tipuri de texte. TOŞA GABRIELA Colaborator: TUDOR MARINELA-MIHAELA( bibliotecar) Perioada de desfăşurare: 8 luni Scopul proiectului: Stimularea interesului elevilor pentru a citi independent din ce în ce mai mult texte variate deoarece ”nu-i altă mai frumoasă şi de mai folos în viaţa omului zăbavă decât cetitul cărţilor” (Miron Costin) Motivaţia proiectului: Citirea este un element fundamental în procesul de învăţare şi fără această abilitate elevii ajung într-o situaţie dezavantajată. O8 – să interpreteze texte literare transpuse muzical. etc.) Grup ţintă: elevii clasei a IV-a Obiective: O1 – să înţeleagă rolul cărţii în viaţa omului. O2 – să înţeleagă rolul bibliotecii şi să utilizeze serviciile acesteia. interesele fiecăruia. utilizarea cd-urilor. O11 – să contribuie la mărirea fondului de carte al bibliotecii comunale. Pe de altă parte. O7 – să interpreteze texte în versuri. aptitudinile. dischetelor. dramatice.

• tehnici de aşezare a cărţilor în bibliotecă. frontală. • prezentarea la concurs. 2 O2 La biblioteca • vizitarea bibliotecii . de grup • conversaţia •concursul • chestionar • fişă de lectură • procurare de carte • activitate individuală • conversaţia • activitate frontală. 3 O2 Bucuria • înscrierea elevilor la lecturii biblioteca. individuală • conversaţia • explicaţia • exerciţiul • demonstraţia Cine răspunde învăţător Perioada noiembrie bibliotecara decembrie 5 Cel mai bun recitator -concurs(poezii despre mamă) Portofoliul cititorului 6 O1 O2 O3 O4 O5 7 O4 O5 O7 O8 Suntem flori vii (spectacol muzical literar) • vizită • conversaţia • explicaţia • activitate individuală • vizită • conversaţia • explicaţia • prezentarea • expunerea • activitate individuală. • curiozităţi din lumea cărţii. • cunoaşterea diversităţii tipurilor de texte • împrumut de carte. • structura unei cărţi. • informare privind condiţiile acceptării împrumutului de carte. O3 • cartea de-a lungul timpului. Ob. • memorarea versurilor. • cărţi achiziţionate. • conţinut. • sarcini de lucru . • sarcini de urmărit. • premierea recitatorilor • împrumut de carte. • varietatea textelor. • selectarea adecvată a textelor în versuri . • lectura unor texte despre carte. Denumirea Conţinuturi crt.31 ACTIVITĂŢI PROPUSE Nr. • împrumut de carte 4 O1 O2 O5 O7 Călătorie în lumea cărţii • împrumut de carte. O4 • prezentarea serviciilor pe O6 care le prestează biblioteca. • titluri posibile. activităţii -detalieri1 O1 Povestea cartii • cum se face o carte. • inventarierea cărţilor din biblioteca personală • recitare de versuri • interpretarea unor texte dramatizate • interpretarea unor texte Resurse • conversaţia • explicaţia •munca cu diferite cărţi • activitate frontală. individuală • activitate învăţător bibliotecar ianuarie învăţător bibliotecar februarie învăţător bibliotecar martie bibliotecar învăţător aprilie învăţător bibliotecar mai 31 48 .

32 48 . învăţător bibliotecar iunie Rezultate aşteptate: -16 de elevi capabili să utilizeze serviciile bibliotecii şcolare. -o instituţie (bibliotecă) capabilă să continue activităţi de stimulare a interesului elevilor pentru lectură. determinarea persoanelor aflate în cercuri de prieteni de a utiliza serviciile bibliotecii.32 muzicale independent ă • lucrul în echipă • activitate individuală • activitate în echipă 8 O10 Prietena mea. -publicarea proiectului. -părinţi ai elevilor capabili să decidă curriculum la decizia şcolii. cartea • organizarea bibliotecii clasei • donaţie de carte la biblioteca. -organizarea unei ”mini biblioteci” a clasei. -Modalităţi de folow – up: -Continuarea lecturării unor cărţi împrumutate de la biblioteca. -album foto privind activităţile realizate.

DORICA MARCU Grădiniţa P. ALBA 33 48 . Nr. 8 Sebeş Jud.33 PROIECT EDUCAŢIONAL OBICEIURI ŞI TRADIŢII DIN ARDEAL Ed.N.

într-un conservatorism bine înţeles. Dupa terminarea muncilor agricole. frumuseţea şi sălbăticia naturii. culorile şi imaculatul portului. i-au conservat şi apărat valorile trecutului. cunoaşterea obiceiurilor şi a tradiţiilor populare locale are o importanţă deosebită. cusături. datorită conţinutului de idei şi de sentimente a faptelor care oglindesc trecutul bogat şi plin de speranţe a poporului român. lumea satelor îmbinând în mod plăcut lucrul cu distracţia. ciuituri. care justifică viabilitatea unor motive tradiţionale în ţesături. Şezătorile erau întâlniri comunitare cu caracter lucrativ dar şi distractiv. legende. În cadrul procesului complex şi îndelungat de formare a personalităţii copilului.34 OBICEIURI ŞI TRADIŢII DIN ARDEAL Sebeşul cu împrejurimile sale. 34 48 . Tradiţia şezătorii şi a jocului a făcut să se păstreze genuri şi specii literare cu un pronunţat caracter local. începea sezonul şezătorilor. Valea Frumoasei cu inefabila-i măreţie au constituit dintru începuturi şi dintotdeauna o veche vatră de cultură şi civilizaţie românească nealterată până azi. când lumea satelor intră într-o perioadă de repaus relativ. cântatul la fluier şi jocuri populare. În Postul Crăciunului principala preocupare casnică era legată de industria textilă iar torsul cânepii. zicători. dar mai ales după Lăsatul Secului de Crăciun (15 noiembrie). O mare diversitate de obiceiuri şi tradiţii se află pe locul unde ne aflăm: Podişul Secaşelor şi Valea Frumoasei. ghicitori. cu mai mult spor şi în condiţii mult mai bune în cadrul unor întâlniri comunitare. având doine. glume. căreia munca înfrăţită cu geniul creator al oamenilor – români şi germani – i-a perpetuat vitalitatea. Erau locul în care se învăţau deprinderi practice dar se derulau şi numeroase obiceiuri. costumul popular. a inului şi a lânii se facea cu mai multă plăcere.

În cadrul organizării şezătorilor. se cânta sau se rosteau balade. proverbe. îmbinăm utilul cu plăcutul". cum s-ar spune.35 Apoi se rosteau ghicitori. începând să-şi însuşească. ce încă nu şi-a pierdut identitatea în mediul rural. cos cruciuliţe pe etamina. În cadrul acesta instituţionalizat. În şezătorile ce aveau loc înaintea Crăciunului şi a Anului Nou. nestemate folclorice ce s-au păstrat până în zilele noastre transmise în modul cel mai lesnicios pe aceasta cale. copiii ţes la gherghef. O frumoasă tradiţie păstrată cu sfinţenie de bătrânii satului. se invăţau şi se repetau colindele şi urăturile. ori de câte ori organizăm o şezătoare. pe care o scot la iveală din lada de zestre mai ales în serile lungi de iarnă este şezătoarea. deprinderi practice şi spirituale. fetele erau integrate şi consacrate în colectivitatea femeilor. căci în timp ce lucrează învaţă cântece şi poezii. cu această ocazie. Cu această ocazie am cerut părinţilor să le confecţioneze micuţilor costume populare astfel ca. AZI LA NOI E ŞEZĂTOARE 35 48 . au ocazia să-şi îmbogăţească vocabularul. Pe lângă acest lucru. apariţia copilaşilor este o adevărată încântare pentru invitaţi. se discuta în amănunt despre buna pregătire a acestor sărbători. zicale.

capacitatea lor de asimilare au fost satisfăcute prin punerea la dispoziţia copiilor a unor materiale specifice. povestea bradului de Crăciun. Pe scenă se află atâtea scăunele câte fetiţe sunt pentru că ele au fiecare lucru de mână iar băieţii la intrare se aşează lângă ele. 36 48 . .. pe pat un copil (păpuşă) într-o trocuţă. Categoriile de activităţi au răspuns cerinţelor programei. un fundal cu alte obiecte: costume populare româneşti chindeauă. întreţin o atmosferă plăcută şi distractivă. gestul recunoaşterii şi al aprecierii venite din lumea tainică şi misterioasă a lui Moş Crăciun. Doi copii – o fată şi un băiat – joacă rolul gazdei care face primirea. Curiozitatea copiilor specifică acestei vârste. blide şi alte obiecte aduse de părinţi: teasc. combinate cu activităţile pe grupuri mici sau individuale desfăşurate pe arii de simulare au facilitat înţelegerea semnificaţiei Crăciunului şi cunoaşterea unor obiceiuri şi tradiţii premergătoare acestei sărbători sau care urmează după această mare sărbătoare. sucitoare. Pe fundal stă scris cu litere cursive „AZI LA NOI E ŞEZĂTOARE”. subiectul „Sărbătorile de iarnă” a fost divizat pe două subiecte.. dorinţa lor de a investiga. cât şi prin toate lucrurile realizate pentru sărbătoarea Crăciunului. vârtelniţă. tiglăzău . prin colindele tradiţionale. Activităţile frontale desfăşurate cu toată grupa. Pentru a ne atinge obiectivele propuse. ulcior. ci încărcătura emoţională şi gestul în sine. se amenajează un interior de casă ţărănească cu fereastră. iar mijloacele de realizare au fost selectate ţinând cont de capacităţile de înţelegere şi de intere ale copiilor. deoarece copiii sunt dornici să afle mai multe lucruri despre evenimentele la care iau parte alături de cei dragi. Toţi copiii poartă costum naţional ţărănesc specific zonei Sebeş. se uită la ce lucrează fetele. Ideea derulării acestui proiect cu copiii de 4 ani mi s-a părut potrivită şi binevenită. Copiii au dovedit un interes deosebit pentru cunoştinţele transmise prin povestirile legate de naşterea pruncului Iisus. se uită la ce lucrează şi le invită la joc. Nu valoarea darului a contat.36 Pe scena CENTRULUI CULTURAL „LUCIAN BLAGA” SEBEŞ. uşă şi decoraţii în stil popular specific zonei Sebeş – pat cu covoare şi perne ţesute ca pe la noi. De mici copiii au aşteptat cu emoţie venirea lui Moş Crăciun. sucală. Proiectul tematic „Sărbătorile de iarnă” a fost derulat pe parcursul a două săptămâni cu un număr de 30 de copii.

steaua magilor. cât şi prin prezentarea programelor artistice „Pe la gazde cu colindul.37 Împreună cu copiii am realizat peştera sărăcăcioasă unde a venit pe lume pruncul sfânt. podoabe pentru pom. darurile. Toate acestea s-au încheiat cu serbarea de Crăciun. am realizat un album cu felicitări de Crăciun. Evaluarea proiectului „Sărbători de iarnă” s-a realizat în cadrul unei expoziţii „În aşteptarea lui Moş Crăciun”. 37 48 . sosirea lui Moş Crăciun. Pentru realizarea proiectului au fost implicaţi: părinţii copiilor care au contribuit cu materiale şi accesorii pentru realizarea unei expoziţii finale. subiectul temei corespunde cerinţelor curriculum-ului. animale regii. uratul şi sorcova” şi „Irod şi craii”. lumânări. îngeraşi. ghirlande. iar în jurul peşterii şi a pruncului sfânt au colindat şi au recitat poezii religioase. ieslea animalelor care a servit drept leagăn. bradul. podoabe cu care am împodobit sala de grupă. Proiectul tematic „Sărbătoarea Paştilor” a fost realizat cu întreaga grupă de copii.

„Metoda Proiectelor la vârste timpurii”. BIBLIOGRAFIE Coordonator Preda. I. descoperindu-se. confecţionarea de îngeraşi. Asociaţia folcloriştilor şi etnografilor. comune programul distractiv. V. tradiţiile populare au interesat în mod făcut.38 Copiii au dovedit un interes deosebit pentru cunoştinţele transmise de părintele Crişan Gheorghe. decuparea de ouă şi iepuraşi după contur. pentru povestirile religiosa prezentate de educatoare cât şi pentru activităţile practice realizate în vederea venirii iepuraşului (Albumul de Paşti cu felicitări. Integral. artişti. Preşcolarii grupei dovedit un interes deosebit activităţile alese. bunicilor. amenajarea unei expoziţii finale când au primit şi atenţii de Paşti). Paisi. încondeierea şi pictarea ouălelor. Bucureşti. „Studii şi comunicări”. adevărate talente. 1 38 48 . cu ocazie. Lăzărescu. Miniped. găinuşelor şi iepuraşilor – suport pentru ouă. 2002 Moise. Sibiu. Ed.. invitaţilor pentru succesul înregistrat de copii. pe unii din ei. M. au încununat efortul lor dar şi al nostru.. Ed. Aplauzele de la sfârşitul spectacolului şi lacrimile de bucurie ale părinţilor. noastre au pentru toate şi pentru Obiceiurile şi româneşti ideosebit şi au adevăraţi această Pentru realizarea proiectului au fost implicaţi toţi părinţii grupei noastre de copii care au contribuit cu materiale şi accesorii şi au ajutat la aranjarea scenei. 2002 Ezechil. Bucureşti. „Laborator preşcolar”.

pregătit de sărbătoare. împreună cu dra învăţătoare RONCEA CRISTINA. Au vizitat Muzeul din Salina. Lângă pian.EXCURSIE ÎN MINA SALINA Bucuria lor a fost pe măsură! Cu ocazia sărbătoririi Sfintei Varvara. Au făcut poze în jurul Brăduţului.39 4 Decembrie 2010. au vrut sa înveţe un colind! Ştefan cel Mare. elevii clasei a III-a B au vizitat Mina Salina. ocrotitoarea minerilor.Domnul Moldovei 39 48 Au vrut să se convingă că este de sare! .

de a şti cat mai mult. pe toate treptele de învăţămant. deoarece ne poate uşor conduce la metodele şi mai ales la direcţiile către care trebuie îndreptată această activitate. Planul excursiei trebuie să fie elaborat în conformitate cu planurile calendaristice elaborate pe obiecte de învăţămant. Faptul că excursia poate fi folosită la aproape toate obiecte de învăţămant .dar şi din punct de vedere practic. Profesorul are în excursie numeroase posibilităţi de a traduce în viaţă sarcinile procesului instructiv-educativ. de a se supune unui program de lucru în care activitatea intelectuală este împletită cu munca fizică. Excursia şi drumeţia cultivă dorinţa de a călători. CLASIFICAREA EXCURSIILOR Dicţionarul explicativ al limbii romane(ediţia a II-A) defineşte excursia ca o”plimbare sau călătorie făcută.pedagogul va mai adăuga un scop si anume cel instructiv accentul punându-se pe scopul educativ. reuşeşte să-l cunoască mai bine în toate manifestările lui şi. Este lesne de înţeles că o excursie de vară trebuie altfel organizată decât una de iarnă. Clasificarea excursiilor în funcţie de scopul urmărit are o mare importanţă. este înţeles în sensul că ea este cerută de anumite necesităţi pedagogice. se pot verifica diferite cunoştinţe căpătate in şcoală sau în alte excursii sau vizite.biologie.chimie. să poată realiza mai fructuos sarcinile educaţiei morale.se realizează aplicaţii practice. încercare unei clasificări a excursiilor este utilă nu numai din punct de vedere ştiinţific. în scop educativ.Organizarea excursiei şi deci buna ei desfăşurare depind în cea mai mare măsură de precizarea tipului excursiei. oferind prilejul elevilor de a efectua observaţii asupra obiectelor şi fenomenelor aşa cum se prezintă ele în stare naturală.40 EXCURSIA DIDACTICĂ Excursia reprezintă o formă de activitate extraşcolară care face posibil contactul nemijlocit cu lumea vie.de obicei în grup. de a caştiga prin propriile forţe cunoştinţe noi. Cu ajutorul excursiei se pot transmite noi cunoştinţe.Având în vedere toate acestea. 40 48 . în care se prevede folosirea excursiilor ca metoda de invăţămant :geografie.de cunoaştere a artei populare etc. pentru aproape toate obiectele de invăţămant. ca şi o excursie de durată mai lungă faţă de una de durată mai scurtă sau o excursie de vizitare faţă de una de itinerar. ca atare. pe jos sau cu un mijloc de transport . se pot fixa şi sistematiza cunoştinţele dobandite la lecţii.de a cunoaşte.constituie un prilej de stimulare a creaţiei artistice. Excursia şi drumeţia mai contribuie intr-o largă măsură şi la educaţia estetică a elevilor.în toate tipurile de şcoli şi la toate specialităţile.recreativ etc »Acestor scopuri. IMPORTANŢA EXCURSIEI ŞCOLARE CA METODĂ DIDACTICĂ Excursia şcolară ca metodă de învăţămant este folosită tot mai mult în toate tipurile de şcoli.Datorită faptului că este poate mai apropiat de elev decat in şcoala.istorie etc.

Cu cat se măreşte depărtarea se măreşte şi durata excursiei. 41 48 . prin observarea fenomenelor naturii.el capătă deprinderi practice utile. deschide elevului posibilităţi variate de observare şi cunoaştere . cu o temă bine stabilită .chiar dacă se desfăşoară în orizontul local. După mijloacele de deplasare deosebim :excursii pe jos.excursii de primăvară(lunile martie-mai).Tocmai din acest motiv o excursie şcolară se deosebeşte de una turistică.In timpul desfăşurării. -Cercetarea în prealabil a terenului respectiv de către profesor(mai ales dacă terenul nu este cunoscut) . -Indicarea ustensilelor necesare .41 Clasificarea cea mai cuprinzătoare ar fi următoarea :excursii cu caracter instructiv-educativ.de prelucrare a acestora. În unele cazuri însă excursiile şcolare.ele nu au nici un fel de orientare.pe care nu le uită aşa de uşor.excursii cu caracter sportiv şi excursii cu caracter recreativ Clasificarea excursiilor după locul şi durata acestora se face în raport cu sediul şcolii. -Alegerea locului ce va fi cercetat în excursie .obiectivele nu sunt selecţionate sau se caută să se pună accentul pe lucruri minore. -Fixarea itinerariului şi a duratei . excursii apropiate. După sezonul în care se organizează excursiile pot fi :excursii de iarnă(lunile decembrie-februarie). -Pregătirea elevilor pentru excursie : -Anunţarea obiectivelor excursiei .cu mijloacele auto şi pe apă sau combinate. cunoştinţele fixandu-se astfel mai bine şi adancindu-se mai temeinic.Excursiile pe jos poartă numele de drumeţie. -Desfăşurarea propriu-zisă a excursiei .excursii de lungă durată şi excursii peste hotare. fără să mai vorbim de faptul că rămane cu puternice amintiri. -Precizarea echipamentului şi obiectelor de uz personal . să-i arate cum să observe. să-i dea la faţa locului explicaţiile de care are nevoie.fie n-au un scop definit.excursii de vară (lunile iunie-august)şi excursii de toamnă(lunile septembrie-noiembrie).Este deci o datorie elementară a tuturor celor care au sarcina de a organiza excursii şcolare să le imprime un caracter instructiv-educativ. -Fixarea sarcinilor de colectare a materialelor. păstrarea lui .Alteori. -Prelucrarea normelor de securitate . VALORIFICAREA INSTRUCTIV-EDUCATIVĂ A EXCURSIILOR ŞCOLARE O excursie temeinic organizată. Valorificarea instructiv-educativă poate fi făcută în timpul şi după desfăşurarea excursiei.cu trenul.Profesorul trebuie să-i îndrume pe elevi în aplicaţiile pe teren. ETAPELE ORGANIZĂRII EXCURSIEI -Stabilirea tematicii .cu bicicleta.regionale şi interregionale.care-i pot servi apoi şi în viaţă.fie că nu sunt bine organizate. neesenţiale.În funcţie de depărtarea de şcoală se deosebesc :excursii locale.ea se face în primul rand prin numeroase aplicaţii care pot fi efectuate pe teren.se reduc la simple plimbări pe distanţe enorme şi într-o goană nebună.

viaţa plantelor etc. Excursiile pot sprijini în mod efectiv lecţiile de curs. după aceleaşi metode ca şi o lecţie de curs . lecţiile în natură. apele uscatului.aceleaşi ca şi ale unei lecţii. în general. mărind totodată interesul elevilor.42 Rolul profesorului este deosebit de mare şi după terminarea excursiei.El poate folosi materialul pentru propriile sale lecţii şi are totodată sarcina de a deprinde pe elevi să prelucreze acest material . le poate da să lucreze în mod independent. Pe de altă parte. dacă luăm în consideraţie momentele desfăşurării unei excursii.ţărmul mării şi activitatea eroziunii marine.Andronache Georgeta – Irina şi cadrele didactice din şcoală : MĂNĂSTIRILE DIN NORDUL MOLDOVEI 42 48 . comuna Căiuţi . dau o imagine mult mai vie asupra problemelor. se pot desfăşura. într-o excursie în orizontul local. în general. face fixarea materialului şi sistematizarea lui şi apoi le poate da şi o activitate pentru acasă în legătură cu cele văzute şi învăţate în excursie.De exemplu. cum sunt de exemplu geografia sau ştiinţele naturii. ele sunt. ca şi în clasă.apoi le prezintă la faţa locului conţinutul problemei. profesorul comunică elevilor scopul excursiei. sub îndrumarea organizatoarei inst. profesorul poate purta discuţii cu elevii.In excursii. orientarea în natură. cu tema bine stabilită.Mai mult chiar. îi pot chestiona. Poze din excursiile organizate de elevii Şcolii cu clasele I-VIII Pralea .Lecţii cum sunt formele de relief. concretizate prin excursii. mai ales la unele discipline.

43 CASA MEMORIALĂ A LUI ION CREANGĂ 43 48 .

44 CETATEA NEAMŢULUI 44 48 .

a speranţei şi încrederii depline în ajutorul divin. greşeală. inducere în ispită. pictură Motto: „Hristos a înviat! Ce vorbă sfântă! Îţi simţi de lacrimi calde ochii uzi Şi-n suflet parcă serafimii-ţi cântă De câte ori creştine o auzi…“ (V. când şi natura se primeneşte.45 VĂ UREZ CĂLĂTORIE PLĂCUTĂ ! Inst . situată primăvara. de curăţire a tot ce înseamnă păcat. îndoială sau depresie şi. muzică. GEORGETA-IRINA ANDRONACHE Ins. de sporire a faptelor bune.GABRIELA TOŞA Şcoala cu clasele I-VIII Pralea. totodată. Militaru) Învierea din morţi a Domnului nostru Iisus Hristos este cea mai însemnată. În fiecare an sărbătorim 45 48 . este şi pentru oameni un prilej de reînnoire sufletească. mai înaltă şi mai aşteptată sărbătoare a creştinilor. Bacău Învierea Domnului oglindită în literatură.

În această zi abundă obiceiurile şi practicile magice legate de cultul morţilor. în zborul lor către cer. dar şi în prezent. de decorurile pregătite cu multă migală. astfel îmbunându-i. Tradiţiile şi obiceiurile de Paşte sunt respectate în majoritatea zonelor ţării. O astfel de călătorie devine nu numai interesantă ci şi încarcată de mister atunci când călatorul porneşte pe cărările abrupte ale munţilor din inima ţării şi ajunge pană la mare. de icoanele pictate pe sticlă. Acestea se transmit din bătrâni şi sunt păstrate cu sfinţenie în satele româneşti. de poezii. mărturisindu-şi astfel. Ramurile verzi din această zi. Bucuria lor vine mereu din lucruri mărunte. Îniante de a se servi bucatele pregătite românul primeşte împărtăşania. Să nu uităm câtă fericire poate fi în sufletul unui copil în clipa în care ciocneşte un ou roşu sau ce simte la gândul că va veni Iepuraşul. ea fiind atestată în societatea română ca zi dedicată zeiţei Flora. numită de popor şi Săptămâna Albă. Copiii sunt cei mai entuziasmaţi. Elena Farago. preotul iese cu credincioşii în câmp pentru a sfinţi apa folosită la stropitul culturilor. poate.de planşele de colorat. dar şi pentru a le asigura hrana spiritului nevăzut di lumea cealaltă. 46 48 . totodată. Popescu. iar celălalt îi răspunde “Adevărat a Înviat!”. Tema „Învierea Domnului“ este oglindită şi în literatură de unii poeţi români care cântă în versuri minunea Învierii ca: George Coşbuc. cântece sau jocuri. în timp un partener rosteşte “Hristos a Înviat!”. În acest interval de timp nu se mănancă carne. Un ritual deosebit al Învierii în lumea satului mureşean începe cu masa festivă de Paşte. faţă de toate religiile naturale sau păgâne. întruchipează simbolul castităţii şi al renaşterii anuale a vegetaţiei. Puritatea şi inocenţa bucuriei copiilor dă amploare acestei sărbători. după terminarea slujbei religioase. însă de fiecare dată ne bucurăm de sosirea acestei sărbători ca şi când ar fi pentru prima oară. deoarece se credea că sufletele morţilor se ospătau acum. Urmează apoi Duminica Mare care încheie Ciclul Pascal. ouă. dar nu se fac nunţi sau alte petreceri cu muzică. credinţa. Sărbătoarea Floriilor are străvechi rădăcini. În societatea tradiţională. tradiţii şi obiceiuri străvechi ce îi trezesc în suflet sentimentul reîntoarcerii la adevăratele valori ale identităţii culturale şi naţionale ce creează un popor. Floriile deschid săptămana cea mai importantă pentru pregătirile de Paşti. peste care creştinismul a suprapus sărbătoarea Intrării Domnului în Ierusalim (Floriile. cunoscută şi sub denumirea de Pogorarea Sfantului Duh. care se suprapune peste sărbătoarea populară a Rusaliilor. Pregătirea spirituală pentru sărbătoarea Paştelui începe din ultima săptămană a Câşlegilor de iarnă. Multi. să descopere ţinuturi noi. La 40 de zile după Paşti se sărbătoreşte Ispasul sau Înălţarea Domnului. lapte şi produse obţinute din lapte. de la perceperea corectă a elementelor specifice diferitelor zone ce alcătuiesc întregul. cei mici sunt întotdeauna primii. Fie că este vorba de vopsitul sau încondeiatul ouălor. Există o serie de obiceiuri şi tradiţii ale transilvănenilor. Omului i-a plăcut dintotdeauna să călatorească. M. se vor întreba de unde vine această supremaţie? Răspunsul este simplu: Învierea din Morţi este trăsătura specifică a creştinismului. La Florii şi în săptămâna Patimilor(„Săptămâna neagră“) oamenii împodobesc mormintele cu flori şi miţişori de răchită sau salcie şi fac pomeni pentru morţi. Înţelegerea tradiţiilor şi culturii unui popor porneşte de la cunoaşterea originii acestora. în terminologia populară). întrebuinţate atât în ritualurile casnice cât şi în cele bisericeşti. adică Paştile(pâine cu vin) şi apoi începe ciocnitul ouălor roşii(care arată deschiderea mormântului Mântuitorului) de către membrii familiei.46 Paştele. În această zi.

47 George Topârceanu, Passionaria Stoicescu, Mihai Eminescu, Tudor Arghizi, I. Pillat şi multi alţii. Cu toţii şi-au muiat pana în harul ce li l-a dat Dumnezeu pentru a transpune mesajul literar-artistic dat de incredibila minune a Învierii Mântuitorului Iisus Hristos. Această tematică dezvoltă capacităţi de cunoaştere şi înţelegere a sărbătorilor şi tradiţiilor româneşti şi stimulează curiozităţi de investigare a acestora. Mai formează şi dezvoltă copiilor sensibilităţi deschise spre valorile estetice şi artistice, privind înţelegerea semnificaţiei Sărbătorii Paştelui şi le îmbogăţeşte vocabularul cu cuvintele: Paşti, mântuitor, răstignire, încondeiere, post, pildă, Florii, (cuvinte întâlnite şi la disciplina Religie). Copiii, prin lecturarea unor poezii şi povestiri din antologiile de texte literare, reviste, casete audio-DVD, internet, ghicitori, descoperă aspecte inspirate de marea sărbătoare. Câteva dintre aceste opere literare întâlnite sau studiate în ciclul primar sunt: „La Paşti“ de George Coşbuc; „În ziua de Paşte“ de Elena Farago; „Floriile“ de Vasile Alecsandri. Există fel de fel de legende care ne aduc mărturii despre Învierea Domnului şi Patimile sale, despre Maica Domnului, etc. O legendă aminteşte că, după îmormântarea lui Iisus, mai marii evreilor se adunară la un ospăţ, de bucurie că au scăpat de Dânsul. Pe masă se afla un blid cu zeamă împreună cu carnea cocoşului din care era făcută, precum şi mai multe ouă fierte. Pe când stăteau la masă şi se ospătau, unul din oameni pomeni cuvintele pa care le rostea Mântuitorul înainte de a fi prins şi răstignit, anume că va învia a treia zi după înmormântarea Lui. Atunci cei ce se află în capul mesei începu să râdă şi zice: „Când va învia cocoşul pe care-l mâncăm noi acum şi când se vor face roşii aceste ouă albe de pe masă, atunci va învia şi Hristos“. N-apucă bine să sfârşească de rostit aceste cuvinte că toate ouăle se făcură roşii, iar cocoşul din blidul cu zeamă învie şi bătând din aripi, începu a cânta. În amintirea acestei minuni, zice poporul, se fac ouăroşii de Paşte. Tot la limba şi literatura română elevii folosesc scrierea funcţională pentru „felicitare“. Mesajele transmise la marea sărbătoare a Învierii Domnului „PAŞTELE“ fac ca bucuria celor mici să lumineze sufletele celor trişti şi împăcarea să domine între ei, precum „De Sf. Paşti să aveţi sărbători fericite alături de cei dragi!“, „Mireasma Sărbătorilor Pascale să fie un moment unic de întoarcere spre pietate, armonie, speranţă, toleranţă, evlavie…“. Textul felicitării trebuie să conţină mesajul acestei mari sărbători a anului şi nu trebuie să fie prea lung. El este însoţit de ilustraţii realizate în cadrul orelor de abilităţi practice, respectiv educaţie tehnologică sau pictate la educţie plastică. Realizarea unor tablouri, cu tehnica picturii pe sticlă, care redau momente din viaţa Domnului nostru Iisus Hristos şi a unor colaje, stimulează expresivitatea şi creativitatea prin activităţi de exprimare plastică. Înviera Domnului în muzică este elogiată prin audiţia muzicală: „Prohodul Domnului” –(fragmente) atât la orele de educaţie muzicală cât şi la orele de educatie religioasă. Se poate face şi o vizită la Biserică împreună cu clasa în cadrul orelor de religie unde copiii pot audia în direct acest prohod. Copiii studiază tema „Învierea Domnului“ şi în pictură, învăţând şi tehnica picturii pe sticlă. Prin astfel de activităţi descoperim „un mic pictor“ care trebuie mai apoi şi încurajat. Sigur vor fi şi ei încântaţi de realizările lor. Pornind de la elemntele de limbaj plastic (punctul, linia, culoarea, forma, pata picturală) pe care le folosim cu ajutorul

47 48

48 mijloacelor de expresie plastic (contrastul, valoarea, centrul de interes) cu care alcătuim compoziţii decorative, mai ales la încondeiatul ouălor. Despre vopsirea ouălor folclorul conservă mai multe legende creştine care explica de ce se înroşesc ouăle de Paşti şi de ce ele au devenit simbolul sărbătorii Învierii Domnului. Una dintre ele relatează că Maica Domnului, care venise să-şi plângă fiul răstignit, a aşezat coşul cu ouă lângă cruce şi acestea s-au înroşit de la sângele care picura din rănile lui Iisus. Domnul, văzând că ouăle s-au înroşit, a spus celor de fata: "De acum înainte să faceţi şi voi ouă roşii si împestriţate întru aducere aminte de răstignirea mea, după cum am făcut şi eu astăzi". Culoarea roşie cu care le vopsesc creştinii la Paşti, reprezintă pe de o parte focul, cu puterea lui purificatoare, dar si sângele lui Iisus care s-a scurs pe cruce pentru mântuirea lumii. Ţăranii noştri au obiceiul ca, în dimineaţa din duminica Paştelui, să-şi spele faţa cu apă nouă sau apă neînceputa în care pun un ou roşu, având credinţa că astfel vor fi tot anul frumoşi şi sănătoşi ca un ou roşu. După consumarea ouălor, cojile roşii sunt păstrate pentru a fi puse în brazde, la arat, crezându-se astfel că pământul va da rod bun. În tradiţia populară de la noi, oul roşu de Paşti ar avea puteri miraculoase, de vindecare, de îndepărtare a răului, fiind purtător de sănătate, frumuseţe, vigoare şi spor. Culorile folosite corespund unei anumite simbolistici: Roşu = simbol al sângelui, soarelui, focului, dragostei si bucuriei de viată. Negru = absolutism, statornicie, eternitate. Galben = lumina, tinereţe, fericire, recolta, ospitalitate. Verde = reînnoirea naturii, prospeţime, rodnicie, speranţa. Albastru = cer, sănătate, vitalitate. Violet = stăpânire de sine, răbdare, încrederea în dreptate. Mielul, un alt simbol al acestei însemnate sărbători, îl simbolizează chiar pe Iisus Hristos, care s-a jertfit pentru păcatele lumii şi a murit pe cruce ca un miel nevinovat. Mielul este simbolul lui Iisus în întreaga tradiţie creştină. Copiii îl pictează cu drag pe hârtie sau îl decupează cu uşurinţă pentru diverse docoraţiuni. Educaţia plastică are o importanţă deosebită în formarea copiilor pentru că le educă gustul estetic, le formează deprinderi caracteristice, le stimulează expresivitatea şi creativitatea prin activităţi de exprimare plastică şi le dă încrederea în forţele proprii. Toate realizările lor la un loc se pot croncretiza într-o expoziţie tematică legată de această sărbătoare a Paştelui. Doar aşa copiii vor învăţa să aprecieze şi să evalueze munca depusă. Astfel, activitatea practică de confecţionare a ornamentelor de Paşte(coşuleţe, suporturi pentru ouă, iepuraşi, miei; încondeierea ouălor, colaje) se îmbiană cu pictura, literatura şi muzica. Când copilul este pus în contact direct cu tradiţiile i se formează deprinderea de a fi responsabil şi util, responsabilitate păstrată de-a lungul vieţii. Copiii sunt puşi în situaţii practice în care sunt determinaţi intrinsic să experimenteze deprinderi şi capacităţi noi şi să le consolideze pe cele deja existente. Să trăim bucuria copiilor şi a sosirii Iepuraşului pentru un Paşte fericit şi să rostim cu credinţă în suflete: HRISTOS A ÎNVIAT! Bibliografie: Olga Pîrîială, „Literatura pentru copii“, Ed. Aramis, 2005

48 48

49

Profesor învăţământ primar, Deteşan Mirela Camelia Gimnaziul de Stat ,,Traian”, Târnăveni, jud. Mureş Structură: Gimnaziul de Stat ,,Decebal”, Bobohalma

,,Carte frumoasă, cinste cui te-a scris!’’
Trebuie să recunosc că întotdeauna m-am simţit bogată având şi citind cărţi. Am considerat cartea ca pe o mică avere, deoarece într-o carte găseşti atât informaţie, cât şi imaginaţie. Prin intermediul cărţii devii mai bogat, mai înţelept, mai umblat sau mai sigur pe tine. Preţuiesc atât cartea care îmi călăuzeşte paşii în profesie, cât şi pe cea care mă poartă pe tărâmuri neumblate. Citind, mă regăsesc în locuri unde nu am ajuns niciodată, dar totuşi mă simt de parcă spaţiile în care sunt purtată îmi sunt familiare. Îmi amintesc cu plăcere momentul când am intrat pentru prima dată în Biblioteca Centrală Universitară ,,Mihai Eminescu’’ din Iaşi, în perioada studenţiei. A fost un sentiment asemănător cu cel al intrării într-un locaş sfânt, sentiment care este de linişte şi care îţi dă senzaţia că acolo poţi dobândi şi cunoaşterea, dar şi aflarea răspunsurilor care te frământă de atâta amar de vreme. În bibliotecă am întâlnit oameni de toate vârstele şi mi-a crescut inima când am constatat că pregătirea continuă nu este doar o expresie frumoasă din statutul de profesor, ci o chestiune reală, prezentă şi fără de care un profesor competent nu își poate desfășura activitatea. Într-adevăr, cititul mă pasionează, dar de regulă îmi place să citesc cărţi, nu ziare sau reviste, în ciuda faptului că şi acestea sunt utile pentru a fi conectat la realitatea prezentă.

49 48

50 Frecvent auzim că românul nu mai citeşte, că fuge de cultură, dar eu cred că nu este adevărat. În epoca internetului, stăpânul suprem al informaţiei, există totuşi elevi care preţuiesc o carte, există elevi care iubesc limba română ca materie şcolară şi chiar am observat că sufletele acestor elevi tânjesc după lectură. Mă bucur enorm când văd că încercările mele de a le insufla elevilor dragostea pentru carte au reuşit, îmi creşte inima când văd că aceştia se refugiază în paginile unei cărţi pe care o judecă, o pun la zid sau o păstrează într-un colţişor de suflet. Vă îndemn pe toţi să savuraţi o carte pe care o doreaţi de multă vreme, dar tot aţi amânat şi să intraţi într-o librărie sau într-o bibliotecă pentru a vă îmbogăți atât material, cât și cultural și spiritual! Prof. FLORINA COSTEA Şcoala cu clasele I-VIII Căiuţi, BACĂU

Metoda cubului la ciclul primar
●Cubul este o”metodă de explorare a unei situaţii matematice din diferite perspective cognitive”1.Metoda este” folosită în cazul în care se doreşte explorarea unui subiect,a unei situaţii din mai multe perspective”.2 Această metodă didactică are următoarele etape: 1. 2. Elevii citesc un text sau investighează o temă luată în discuţie. Activitatea Se solicită elevilor care au la dispoziţie un cub din hârtie sau carton să se poate realiza individual, în perechi sau în grup. noteze pe fiecare faţă a cubului câteva cuvinte sau idei, conform instrucţiunilor date de către cadrul didactic. 3. • • • • • • Feţele cubului pot să cuprindă următoarele cuvinte: Descrie! Compară! Aplică! Argumentează pentru şi împotrivă! Analizează! Efectuează!

În cazul elevilor de ciclul primar, acţiunile şi operaţiile solicitate sunt însoţite de cerinţe suplimentare cu caracter concret. Este foarte important cum se implică cadrul didactic în realizarea unei activităţi folosind metoda cubului, cât de bine îşi cunoaşte

50 48

. 2004 – .Mocanu.Neagu.51 clasa de elevi pentru ca fiecărui elev să îi revină acele sarcini de lucru care corespund potenţialului intelectual dobândit până în prezent.. pag 321 Clasa a III-a Obiectul: Matematică Unitatea de învăţare: Înmulţirea numerelor naturale până la 100 Subiectul lecţiei: Înmulţirea + ordinea operaţiilor Obiectivul operaţional: să-şi consolideze cunoştinţele referitoare la tabla înmulţirii şi ordinea operaţiilor DESCRIE 1 COMPARĂ 2 ASOCIAZĂ 3 ANALIZEAZĂ 4 APLICĂ 5 ARGUMENTEAZĂ 6 1.Bucureşti.Care sunt operaţiile matematice învăţate? 9 Efectuează! – Cum se numeşte rezultatul adunării? Dar al scăderii? 1 2 M.Polirom.Psihopedagogie’’. Descrie cum transformăm o adunare repetată într-o înmulţire şi o înmulţire într-o adunare repetată: 8+8+8= 4x6= 2.M. C. Asociază operaţia cu rezultatul ei: 51 48 .Ed. Compară cum este împătritul lui 3 faţă de: 3x3x3x3= 3. . Bucureşti.48 Dumitriu.D. E. învăţătoare poate veni cu următoarele întrebări suplimentare: 9 Descrie! – Cum arată? 9 Compară! – Cu cine se aseamănă? 9 Aplică! – Cum poate fi folosit? 9 Argumentează pentru şi împotrivă! – E bun sau rău? De ce? 9 Analizează! .P. pentru fiecare faţă a cubului. De exemplu.”Metodica predării matematicii în ciclul primar”. Gh..pag.2007. Dumitriu.

SUBTEMA: Moş Nicolae 52 48 . NR.CIUREA DANIELA TEMA ANUALĂ DE STUDIU : Când .cum şi de ce se întâmplă ? TEMA SĂPTĂMÂNALĂ: Iarna .PETRAŞ ADRIANA Ed. înv. Urecheşti-BACĂU PROIECT DE ACTIVITATE GRĂDINIŢA P.P.52 4x5 9x6 7x8 5x4 54 20 48 20 50 63 56 4. Analizează care operaţie are prioritate şi rezolvă corect: 36 – 9 x 3 + 14 = 5.anotimpul bucuriei .DEVA Ed.primar LUMINIŢA ALEXE Şcoala cu clasele I-VIII Cornătel. 7. Argumentează că înmulţirea e comutativă: 6x5 5x6 Prof. Aplică proprietatea înmulţirii în care factorii se grupează: 5x4x2= 6.

. TEMA :Cadouri de la Moş Nicolae – ( grupare şi comparare de mulţimi) SCOPUL : recunoaşterea figurilor geometrice şi gruparea acestora după anumite criterii. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: cognitiv-informationale : . .să observe şi să recunoască figurile geometrice .explicatia.care are Strategii didactice Conversaţia Exerciţiul Evaluare Frontală Conversaţia Explicaţia Explicaţia 3.53 DOMENIUL DE CUNOAŞTERE: Ştiinţă DENUMIREA ACTIVITĂŢII : activitate matematică. exerciţiul. Anunţarea temei şi formularea obiectivelor 53 48 .să grupeze figurile geometrice după criterii date .să compare multimile formate şi să explice care mulţime are mai multe obiecte . lucrul în perechi . . Formarea de mulţimi după unul sau mai multe criterii şi compararea acestora.obiecte din grădiniţă . MIJLOACE DIDACTICE : figuri geometrice .Moment organizatoric 2.care are mai puţine sau dacă sunt egale. TIMP : 30 MINUTE BIBLIOGRAFIE : Revista Învăţământului Preşcolar nr 3-4 /2010 Etapele activităţii 1. psihomotorii .jucarii . Se pregăteşte materialul didactic. afective .să participe activ şi cu interes la activitate .să pronunţe corect denumirea figurilor geometrice .sau după culoare ţi apoi vom compara multimile alcătuite ca sa vedem cine are cele mai multe cadouri .să urmărească şi să analizeze activitatea colegilor . TIPUL ACTIVITĂŢII : formare şi consolidare de priceperi şi deprinderi.să denumească figurile geometrice şi să enumere obiecte din mediul înconjurător cu aceeiaşi formă . STRATEGIE DIDACTICĂ : METODE DIDACTICE :conversaţia . . Tranzitie: Se cant împreună cu copii cântecul :”Moş Nicolae „ Am găsit acest săculeţ . Ce credeţi că este în acest săculeţ? Voi răsturna conţinutul sacului pe jos? Astăzi ne vom imagina că aceste figuri geometrice sunt cadouri pe care ni le-a adus Moş Nicolae. Astăzi vom sorta şi grupa cadourile după formă .să se exprime clar şi corect . Captarea Atenţiei Conţinut ştiinţific Se stabileşte liniştea . .

iar apoi alţi doi copii vor compara mulţimea triunghiurilor cu cea a dreptunghiurilor. Formare şi consolidare de priceperi si deprinderi Voi cere pe rând să vină câte doi copii să formeze mulţimea cadourilor de formă dreptunghiulară şi triunghiulară iar apoi alţi doi copii să formeze multimea pătratelor şi rotundurilor După ce am lucrat în perechi şi am format mulţimile voi cere iarsăşi la alţi doi copii să vină şi să compare multimea rotundurilor cu a pătratelor . Le voi cere câtor doi copii sa meargă să îşi aleagă câteva jucării.Când se vor întoarce cu ele le voi cere să îşi compare multimile de jucării . 4.54 mai putine şi care sunt la egalitate.Îi voi felicita şi îi voi încuraja Conversaţia Explicaţia Exerciţiul Lucru în perechi Frontal Conversaţia Explicaţia Individual Frontal Exerciţiul Lucru în perechi Individual Lucru în perechi exerciţiul Conversaţia Explicaţia Individual 5. Voi repeta cu încă două perechi de copii Voi anunţa încetarea activităţii Voi analiza activitatea copiilor şi comportamentul copiilor la activitate. Le voi explica ce înseamnă să comparăm cele două mulţimi :-vom aşeza obiectele din cele două mulţimi în acelaşi timp una lângă cealaltă până când le vom termina. Se compară toate multimile între ele pentru a vedea care are cele mai multe obiecte .care are cele mai putine sau dacă sunt egale. Dacă nu ne rămâne de la nicio mulţime obiecte atunci înseamnă ca sunt egale .Când le vom termina dacă rămâne un obiect dintr-o mulţime atunci multimea respectivă are mai multe obiecte iar cealaltă are mai puţine . Concluzii şi aprecieri Frontală Individuală 54 48 .le voi cere să îmi spună care dintre ei are mai multe.

apersonalităţii lui.Şi acest lucru se vede în toate faptele vieţii.. ne-a rupt un crin care se întindea peste gărduţul grădinii…Chiar dacă un vecin de-al nostrum se frămantă şi nu ştie dacă e adevarat că fata lor plecată din oraş .i iertăm atunci când fac câte o năzdrăvănie. dar tot la fel de bine trebuie să ştim să fim exigenţi atunci când greşesc. Trebuie să fim aproape de copii . de a vorbi frumos cu el. dar trebuie să mai ştim şi cum trebuie să ne facem şi noi înţeleşi. mici fiind . să le asigurăm tot ce este necesar pentru o dezvoltare armonioasă şi o bună educare. la studio. care este. atunci când descoperim trăsături de caracter negative: îngâmfare. răbdarea de a-l asculta .Trebuie să ştim să. legate între ele cu acelaşi fir…Este vorba despre copiii noştri…de viaţa noastră… Adevărul este că trăim şi muncim cu toţii pentru un scop căruia îi subordonăm toate chibzuinţele şi toate acţiunile noastre. Se ştie că orice părinte doreşte să aibă un copil bine educat.Lucrurile mici” nu trebuie neglijate. chiar dacă . de la somnul din fiecare zi . de la un zâmbet . să uităm că le datoram respectul demnităţii de om . un fin şi neiertător judecător al faptelor noastre. seninătatea . până la a-l dojeni sau încuraja. Dar tot atât de bine trebuie să se ştie că în procesul de formare a copilului. să-i cunoaştem bine . Toate produc efecte deosebite asupra copilului. . Chiar aşa-zisele . au o mare importanţă în creşterea şi educarea lor.Iar munca de educare a copiilor noştri este foarte importantă pentru că noi suntem şi părinţi şi educatori. Ed. De aceea trebuie sa gasim cele mai adecvate şi eficiente metode de educaţie şi. primordială este educaţia din familie . din arsenalul lui inepuizabil.55 Importanţa . până la îngăduinţa atunci când fac fapte fără mari semnificaţii. de la zâmbetul mamei. depind încă mult de noi.N. pentru a clarifica în mintea copilului toate întrebările pe care le pune.Vucani Jud. CIPRIANA-ELIZA HALCIUG Grădiniţa cu P.lună” când ne-am întors de la lucru…Chiar dacă un tânăr trecând pe sub fereastra noastră . nu în ultimul rand. un sărut .. gospodărind singură şi am găsit casa . s-a căsătorit fără ale spune nimic…Chiar dacă…Chiar dacă…?!Sunt fapte. răbdarea . din câte ştim. lipsa de respect etc.fapte mici” trăite de copii.. nu este îngăduit să nesocotim sensibilitatea lor. întâmplări . Trebuie să ştim cum să-i determinăm să-şi înţeleagă greşelile.. De aceea trebuie să ne asumăm o mare raspundere pentru educaţia copilului.VASLUI 55 48 . necinste. dar şi exigenţi.egoism .lucrurilor mici” în educaţie Chiar dacă fiul nostru ne-a spus o minciună de teama pedepsei. pentru că nu şi-a dat seama că nu spune adevărul… Chiar dacă fetiţa noastră ne-a produs o mare bucurie. In numele dragostei ce le-o purtăm copiilor . cum de fapt nu trebuie nici nesocotită influenţa lor. încă din primii ani de viaţă.

În aer pluteşte o boare caldă cu miros de pământ umed. Vietăţile pădurii au mers intr-un suflet la zeiţa Ostara . i-a adus zeiţei un coş plin cu ouă vopsite în toate culorile curcubeului . Toate animalele pădurii au venit la zeiţa cu ofranda . lipsită de frunze şi de ciripitul păsărelelor. acolo la mal.IRINA GEORGETA ANDRONACHE Şcoala cu clasele I-VIII Pralea. a cărui slujitor credincios era un iepuraş . Natura este pustie. o pasăre nemaivăzută până atunci şi-a făcut cuibul într-un copac bătrân . destul de timide încearcă să topească zăpada. în semn de recunostinţă că i-a salvat viaţa . Atunci mi-am dat seama că natura începe să se trezească la viaţă. Pasărea era iubită de toate vieţuitoarele pădurii şi fermecase întreg ţinutul cu trilurile sale . toată pădurea sărbătorea atât venirea primăverii şi a anotimpului călduros . Pasărea era de o frumuseţe rară. BACĂU Voinicul ghiocel Ne aflăm în luna martie şi încă e frig. Într-o zi friguroasă de iarnă . dintr-o poieniţă . zeiţa Lunii pentru a o salva de la moarte pe pasărea măiastră care bucura întreaga pădure cu trilurile sale . De atunci . pasărea a încetat să mai cânte şi a căzut bolnavă din copac . iar atunci când cânta. În perioada echinocţiului de primăvară . dar i-a lăsat însă puterea de a face ouă . vântul stătea în loc să o asculte .56 CREAŢII LITERARE Legenda Iepuraşului de Paşte Se spune că acum mii de ani . iar iepuraşul. cât şi pe zeiţa Ostara . O altă legendă vorbeşte despre o zeiţă anglo-saxonă . Dar iată. Se spune că tocmai acest iepuraş a vopsit pentru prima dată ouăle într-o zi frumoasă de primăvară . penele îi străluceau în lumina soarelui în toate culorile curcubeului . Observ cum razele soarelui încearcă să-şi facă loc printre norii de cenuşă şi. în semn de recunostinţă . iepuraşul a continuat să îi aducă zeiţei câte un coş cu ouă colorate . sub o pată de zăpadă se zăresc câteva firicele subţiri de iarbă. 56 48 . Ins. Zeita Ostara a transformat atunci pasărea în iepuraş .

Era trist pentru ca mama lui. In această seară Zâna Primăvară avea sa vină. Ghiuş Roxana. Pentru câteva clipe au început să-şi vorbească unul altuia. iar dimineaţa când soarele proaspăt de primăvară şi-a revărsat razele blânde şi fragile.57 Din cerul albastru au început să zboare în adierea vântului. în Dumbrava Ghioceilor. A trecut o noapte. Balul va avea loc în ziua în care soarele va straluci din nou. BACĂU Prof. decorată cu flori multicolore.clasa a VII-a B Şcoala cu clasele I-VIII Căiuţi. Pentru o clipă ghiocelul a crezul că este singur şi a început să se întristeze şi el. Pe camp s-a aşezat o pătura verde. Pe cerul senin. Vă aşteptăm cu drag ! BALUL PRIMĂVERII Este prima zi in care soarele a rasărit după o lungă şi rece iarnă. FLORINA COSTEA INVITAŢIE Sunt Curajosul Ghiocel şi vă invit la balul dat de toate vieţuitoarele naturii. dar tristeţea a durat până în momentul în care a simţit că picăturile de apă s-au strecurat la rădăcinile lui. deoarece o adiere uşoară de vânt a mişcat clopoţelul de argint şi picăturile de cristal au alunecat uşor. Păsărelele cântă vesele. Toate s-au dus la casele lor pentru a pregăti ce ştiu ele mai bine. şiroind peste petalele firavului ghiocel. Februarie. l-a părăsit. Fulgul s-a oprit exact pe clopoţelul de argint. firavul ghiocel devenise un voinicel zvelt îmbrăcat în haină albă. În dansul lor. Aceasta a fost prima şi ultima lui tristeţe. Zapada s-a topit . Elevă. 57 48 . Animalele ies din vizuinile lor pentru a se bucura de aerul placut. ajungând pe pământ şi topindu-se. mii şi mii de fluturi albi. pentru a o întâmpina pe Zâna Primavara. soarele arzător mângâie pământul cu razele sale strălucitoare. Fulgul era trist deoarece razele soarelui îl topeau. fiind foarte supărat şi începând să plângă cu lacrimi de cristal.Copacii înfloriti par nişte mirese. aşa că toate vietătile s-au strâns şi împreună au hotarât să dea o petrecere. A rămas singur şi neajutorat. întâmplător s-a desprins un fulg de nea de pe crenguţa unui copac.

58 Balul se va da într-o poieniţa cu ghiocei. Mie-mi place primăvara În pădure ca să merg. care vor acompania. Ghiocei şi viorele Pentru mama să culeg! Elevă. clasa a VII-a B Şcoala cu clasele I-VIII Căiuţi. Totul este asa frumos aranjat! Prin pomi sunt felinare multicolore. Bun venit. Ionela Dumitru. Noi te-am aşteptat de-o iarnă Să ne aduci căldură iară.FLORINA COSTEA 58 48 . pestrite. Păsărelele şi-au pregătit concertul împreuna cu greierii. Iata doi soli ai zânei care suna din trompete făcute din flori de rochiţa rândunicii. Tot în jur e cad şi blând. Seara se lasa încet şi soarele apune. iar buburuzele în rochiţe roşii. Oneşti-BACĂU Primăvara În natură-i sărbătoare Păsările au sosit. S-au facut toate pregatirile. Mesele din frunze de stejar au fost umplute cu toate bunătăţile. Nimeni nu mai are stare. pe care Zâna Primăvară va paşi în condurii ei auriţi. Toţi dansează şi se bucură. Florile copacilor şi-au aranjat rochiţele albe. Petrecerea continua şi natura este plină de viaţă. primăvară Ce aduci bucurie-n ţară. Florile au înflorit! Peste tot este culoare Fluturi albi îi vezi zburând. Câmpiile au înverzit. BACĂU Prof.Bun venit!’’.Trilul pasărilor este minunat! Greierii sunt îmbrăcaţi în frac. E primăvară! Elevă. Pe covor calcă zâna şi toate vietăţile au început să îngenuncheze în faţa acesteia şi fiecare ţi spune . Luncanu Cătălina-clasa a IV-a Şcoala cu clasele I-VIII « George Călinescu ». iar la marginea poieniţei s-a pregatit un covor din petale de narcise. La trecerea ei aerul se umple de parfumul florilor de primăvară. A început petrecerea.. Se apropie momentul în care Zâna Primăvară va veni. îmbrăcată într-o rochie cusută din fir de aur şi cu o coroana plină cu flori pe cap.

Mihai Eminescu" MANJESTI Com Muntenii de Jos Vaslui. Este randul nostru-acum Sa-i rasplatim asa mult Ca-n zi de zi pe drum. Este pentru Dumnezeu In el noi avem credinta. Cozonaci sa framantam. Rostind.. La biserica pornind De-acum nimeni nu va plange. Avand necazuri de dus Noi credem in Dumnezeu Si in fiul sau. Este saptamana mare Noi simtim armonios.... In genunchi rugandu-se Smeriti si cu piosenie. Suferind insangerat Daruind in jur. Pace-n suflet si in noi. Ca sa-i coacem in cuptor La semeni ca sa le dam Sa bea vinul din ulcior. iubire.. Sa-mparta speranta vie. Ei de-a pururi vor ramane. CĂTĂLIN ARSENIE Scoala . Christos a suferit. Dar si pentru al sau fiu Din toata a noastra fiinta. Care s-a sacrificat Pentru-ntreaga omenire. Crestinii vor slavi Zile de inviere Surazatori vor fi Simtind multa putere. Ca noi sa ne iubim Al lui exemplu sfant. S-aprindem lumina A prea-sfintei sarbatori In priviri senine.59 DE PAŞTE Este saptamana mare Cand cu totii ne-adunam Sa fim mult mai buni in toate Si o ruga sa-naltam.. Sa stim s-apreciem. Haideti oua sa-nrosim Simbol pentru al sau sange.. Iisus. Este pace pe pamant. Prin Iisus ne mantuim El murind nevinovat De Paste noi il slavim.Christos a-nviat!" Invatator.. Chiar daca ne-a fost mai greu. 59 48 . Sufletu-n purificare Datorita lui Christos.

cântec. În pădure veveriţele aleargă după ghinde. cocori în zare. Rândunea spre cuib zburând.. Totul este ca într-un vis. copiii. TELEORMAN Învăţător: ŞTEFANIA POPESCU Primăvara în pădure Anul acesta primăvara întârzie să apară. fluturii zboară din floare în floare. Un mieluţ voios zburdând. oare. clasa a VII-a A Şcoala cu clasele I-VIII Căiuţi. însă noi. Fiica cea tânără a anului a adus cu ea multă bucurie.1 Mamei Cer senin . Zâmbet.A venit primăvara!’’ Era o albinuţă care zumzăia şi care mă îndemna să ies afară din casă şi să observ cum iarba a prins colţ fraged şi nou. buburuzele dansează pe cântecul vrăbiuţelor care dau culoare şi grai pădurii. Din lacuri ies peştişori şi încep să facă acrobaţii prin apa cristalină. O zi de primăvară alături de o natură minunată te face să trăieşti momente fantastice şi să intri într-o atmosferă de basm cu prinţi şi prinţese. iar la ureche aud în şoaptă: . iar frumuseţe şi veselie este peste tot! Elev.BACĂU Prof.. iar soarele ne străpunge inimile cu razele lui ca nişte săgeţi. Enache Mădălina Daniela –clasa a IV-a D Şcoala . FLORINA COSTEA 1 48 . Stând şi uitându-mă pe geam mă trece un fior. aşteptăm ca natura să se trezească la viaţă. Bogdan-Sebastian Contofan. jud. întreaga natură să prindă viaţă şi să se îmbrace în haină de sărbătoare. Albastrul limpede al cerului luminează cu putere natura. Mie îmi place anotimpul de primăvară. Ţi le-aduc în dar şi. deoarece întreaga natură se trezeşte la viaţă. Vei simţi cât te iubesc? Elevă.Mihai Eminescu “ – Roşiorii de Vede. Fluturaş pe-o mândră floare. lângă floare C-un sărut le împletesc . să observ cea dintâi rândunică venită de departe tăind albastrul cerului ca o săgeată. aşteptăm ca pomii să înmugurească.

Florina Costea Şcoala cu clasele I-VIII Căiuţi. După cum știm. Numim sărbătoarea de azi Paște după cuvântul care în vechiul grai evreiesc însemna trecere .A trecut iarna cea grea!” Elevă. Primăvara este un anotimp frumos. O sărbătoare importantă a primăverii este sărbătoarea Floriilor. fiind întâmpinat cu frunze de palmier de către locuitorii orașului. creștinii suprapunându-i acestei figuri evenimentul intrării Domnului în Ierusalim. fiindcă aceasta este ziua în care Dumnezeu a adus lumea din neființă în ființă.2 Primăvara Soarele iar s-a ivit Tragând perdeaua de nori. Javla Stela-clasa a IV-aD Şcoala . TELEORMAN Învăţător: ŞTEFANIA POPESCU Primăvara. În timpurile vechi. sărbătoarea cu acest nume era dedicată zeiței romane Flora.. Această sărbătoare vestește Paștele și celebrează ziua în care Iisus Hristos a intrat în Ierusalim.. În zare vâslesc cocori. Numele derivă din latinescul Floralia. Ace verzi au răsarit . credința în mai bine și sporul în toate.anotimpul sentimentelor curate Aproape a trecut și luna martie…mai întoarcem o filă din calendarul vieții…și a venit primăvara. Un ghiocel mititel Scoate capul de sub nea. un anotimp în care tot ce ne înconjoară prinde viață. Acest anotimp îți face viața mai roz și te umple de cele mai frumoase gânduri.Mihai Eminescu “ – Roşiorii de Vede. optimismul. Sună lin din clopoţel: .. clasa a VII-a A Prof. BACĂU 2 48 . un anotimp în care ne recăpătăm speranțele . sărbătoare a vegetației. Floriile este sărbătoarea care vestește Învierea Domnului sau Paștele. Mihaela Damian. Primăvara este anotimpul reînvierii! Elevă.

iar furnicile îşi adună hrana şi le duc spre căsuţele lor.3 Zâmbet de primăvară E moda –n primăvara asta să se poarte Cercei de frunze agătaţi pe ramuri Şi-n funde albe pomii să se-arate E parcă iaraşi bal ca-n alte vremuri. Razele blânde ale soarelui timid încă aleargă jucăuşe printre firele răzleţe de iarbă ce străbat glia. Izvoarele curg repede în valuri înspumate şi albe. se desfac în minuni albe şi trandafirii. sevele proaspete ale pământului explodează.. Şi ce pereche mândră face iară Frunza cea crudă şi floarea de măceş. cântând bucuria întregii naturi. iar fluturii şi albinele dansează valsuri vieneze prin văzduh..A sosit primăvara!’’ Zilele reci ale iernii. Aerul se umple de parfum primăvaratic. Acum. care revine la viaţă. totul are viaţă. cu frig şi cu ceaţă s-au dus. pe sub covorul gros de frunze uscate.. presărat cu flori multicolore..Pascani. Astfel. clasa a VII-a A Şcoala cu clasele I-VIII Căiuţi. BACĂU Prof. IAŞI Tablou de primăvară Un vânt cald adie uşor printre ramurile înmugurite ale copacilor.. Totul în jur e viu şi proaspăt. Primii ghiocei îşi înalţă sfioşi căpşorul către cerul senin şi clar. care se sparg de maluri în stropi strălucitori. scăldate în lumina aurie a soarelui.. Gâze mici mişună pe lângă flori. Dana Susanu. acoperind totul cu un covor proaspăt şi verde.. Totul în jur şopteşte: .FLORINA COSTEA 3 48 . CARMEN PASAT Liceul Teoretic. Când bate vânt călduţ de primăvară Se saltă ca la valsuri flori albe de cireş. Descătuşate de gheţurile iernii. Pădurea se trezeşte şi ea. întreaga natură pare a fi împodobită cu straie de sărbătoare. La expoziţia naturii să poftiţi ! Tablourile-s expuse acuma gratuit : Şi ghiocei şi fluturi şi toporaşi uimiţi : Că dintr-o dată. iată. Crengile copacilor se încarcă cu boabe de smarald. ei toţi s-au întâlnit ! Inv. şi apele se trezesc la viaţă. cu ninsori nesfârşite şi cer cenuşiu ca de plumb.Miron Costin. atinse parcă de bagheta magică a primăverii. o căldură plăcută mângâie întreaga natură. În pădure. care. iar natura ne strecoară în suflete lumina. strălucirea şi blândeţea ei! Elevă. îşi arată chipul un clopoţel de argint care îşi doreşte să vestească primul venirea primăverii.

. sute de flori Ne poartă uşor prin vânt! Elevă. BACĂU 4 48 . Cerul este însorit Pomii iar au înflorit. Păsărelele sosesc. Cârduri. Căiuţi. BACĂU Alai de primăvara Primăvara a sosit Caldă ca o zi de vara. Zeci de copii aleargă pe câmp.4 O CĂLĂTORIE ÎN LUMEA PROVERBELOR… Copile-ntotdeauna… de vrei să-ţi meargă bine Ce poţi face azi…nu lăsa pe mâine! Atunci când te grăbeşti…nu alerga degeaba De nu eşti chibzuit…chiar graba strică treaba! Gândeşte dimineaţa …planuri când faci cu sârg Socoteala de-acasă… nu-i… ca socoteala-n târg! Porneşte dar cu dreptul…că-i bine de ştiut Lucrul bine-nceput …e pe jumătate făcut! De vrei s-ai rezultate…să pui sămânţă bună Cine seamănă vânt …culege furtună! Respectului şi muncii…tu să îi dai bineţe Invaţă-n tinereţe să ştii la bătrâneţe! Când îţi alegi prieteni …tu stai şi chibzuieşte Că-ntotdeauna semeni… cu cel ce te-nsoţeşte! Dacă-ţi doreşti de toate…nu fii ca nesătulul De fugi după doi iepuri… nu vei prinde nici unul! Ca niciodată-n viaţă.. cârduri se zăresc. FLORINA COSTEA Şcoala cu clasele I-VIII Căiuţi. NICOLETA BUSUIOC Şcoala cu clasele I-IV Popeni. Florile au înviat Si apoi ne-au invadat. Andreea Vrânceanu. Mii de albine. clasa a VII-A Profesor.să n-ajungi să baţi câmpii De-acum când bate ceasul…să ştii pe unde umbli! Ins. Mii de culori. sute de fluturi.

Soare blând peste ogoare Asta-i primăvara oare? Elev. Zâmbet blând de copilaş. în adierea caldă am auzit un clinchet slab care anunţa sosirea primăverii. dintre iarna si primavără. Deoarece Zâna Primăverii a ţinut în mâna ei bagheta.. Raze.Aceştia alungaţi.Razele trandafirii ale soarelui strălucitor ating clopotul firav.Cântau atât de frumos încât adunau în jurul lor toate vietăţile cerului.Zâna Primăverii a atins cu bagheta ei magica soarele.Pascani. lăsau în urmă un albastru clar. CARMEN PASAT Liceul Teoretic. iar doamna nopţii. Elev.primar. Ochi rotund într-o băltoacă. jud IAŞI PRIMĂVARA Susur lin de pârâiaşe. reuşeşte să învingă cu succes.. acesta gingaş scoate capul cu teamă. luna lui Mărţişor. Ca din senin mici picături ating uşor palma întinsă pe fereastră. Era lupta dintre ploaie si soare. Pe cer se grăbesc câţiva nori cenuşii. mângâidu-l.Miron Costin. îşi saltă discul argintiu de după dealuri. iar în mijloc un bulgăre de aur. înv.oare ?! Îşi desface-ncetinel Floarea albă de cais Şi se teme că e el Dintr-o dată. luna.mierle cioatcă.fluturi. TOŞA GABRIELA Şcoala cu clasele I-VIII Căiuţi. astfel încât el nu a mai putut rezista tentaţiei şi trimise o rază să străpungă norii .5 Bobocul Un boboc abia ivit Se îndreaptă către soare Şi se uită cam uimit : Ce sa fie viaţa . până când stelele încep să se aprindă una câte una. Ca prin minune am recunoscut glasului privighetorii şi a celui ce-şi striga numele. PRIMĂVARĂ! Iată că e deja 1 martie. a II-a Şcoala cu clasele I-VIII. într-un vis!… Inv. Damian Mihai-Alexandru-clasa a V-a Prof. Busuioc Nicu-Lucian. iar turmele întoarse de la paşune vor aştepta cu nerăbdare o noua zi. BACĂU 5 48 .1 Oneşti BINE AI VENIT.Picăturile cad din ce în ce mai dese.Fenomenul a durat câteva minute dispărând ca printr-o minune. Uitându-mă la el. să lase loc soarelui strălucitor ce ne va mângâia cu razele lui calde multe săptămâni. Se văd amurgurile violete în fascinatele înserări. Nr. Cât de minunat era concertul în aer liber! Sub cerul senin toate vietăţile coboară pe potecile înguste să guste din apa cristalină de izvor.

Florile multicolore împrăştie în vântul cald. iar brazii care abia şi-au lepădat mantia de nea. Primavară. Antal Daniel Rareş-clasa a III-a B Inst. eşti cea mai plăcută surpriza a naturii! Elevă. Cu mantia plină de lumină. de vişin. RONCEA CRISTINA Şcoala cu clasele I-VIII Nr. îşi umflă muguraşii de bucurie. mugurii cresc şi curând se vor desface: flori de cireş. -Da. HUNEDOARA Inv. miresme îmbătătoare. clasa a III-a B Inst.Odată ajunse acolo. copilele au cules din grădina bunicii un buchet de zambile parfumate pentru mama lor.Vlad Karina.OCNA MAGIA PRIMĂVERII Iarna este pe sfârşite. OFELIA BUŞOI PRIMĂVARA Este sâmbătă. iar livezile se pregătesc să dea în floare.Elena. numai să aveţi grijă su nu iasă niciunul! Fetele se joacă cu iezii cei drăgălaşi. fiica cea mai tânără a bătrânului an. a sosit şi la noi cu alaiul ei de flori. Păsările călătoare vin din ţările calde şi se întorc la cuiburile lor. -Putem să le dăm drumul în grădină? Întreabă sora Elenei. Corcodel Roxana. privesc mândri către soare. 2 TG. muşchiul copacilor e moale ca o pernă de puf. clasa a IV-a Şcoala cu clasele I-VIII Teliucu Inferior. Bunicul le invită pe fete să vadă iezii cei mici şi jucăuşi.Elena şi sora sa obosite de atâta zburdat cu iezii se hotărăsc să-i ducă la mama lor. Pete de zapada acoperă ici-colo pământul. In blândeţea zilei. Afară vremea s-a mai încălzit şi cred că primăvara a sosit. RONCEA CRISTINA ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR. cântecul privighetorii face munca oamenilor mai uşoara şi mai spornică. În păduri. Sub căldura binefăcătoare a soarelui. În grădinăpomii dezmierdaţi de soare. La streaşina casei o pereche de rândunele muncesc de zor săşi facă cuibul.Ea a aşternut peste tot un covor multicolor. albe ca bezeaua ne vor încânta privirile. -Sunt nemaipomeniţi. voioşie şi culoare.voioşie.La plecare. bunicule! Spune entuziasmată Elena. veselie. lumină şi culoare. mirosul primăverii. Câmpurile şi dealurile au înverzit. Eleva. Elev. 2 TG.Primăvara aduce frumuseţe.2 PRIMĂVARA Primăvara. bunicii au fost foarte bucuroşi. Ce minunată a fost această zi! Fetele promit că o să mai vină şi sămbăta viitoare. Elena şi sora ei au hotărât să-şi viziteze bunicii.OCNA 2 48 . bucurie. primăvara împarte din pocalul ei tinereţe. cea aducătoare de bucurie şi voie bună.

Înţelese atunci că rândunicile aveau un pui. Afară sunt multe flori. Păsările călătoare s-au întors la noi în ţară. Natura este verde şi fiecare copil se joacă liniştit într-o curte. Copiii sunt plini de fericire şi bucurie. el auzi în cuib nişte zgomote slabe. rândunica taie vâzduhul ca o săgeată. Îşi luă bicicleta şi făcu câteva ture prin faţa casei. iar râurile curg domol. Suntem prieteni buni pentru că avem idei şi 3 48 . Deodată. Când privi mai atent. Chiar şi ultimele petice de zăpadă se topesc crescând peste tot ghiocei. Prietenia se naşte din asemănări dar şi din deosebiri. Eu am mai mulţi prieteni. reveni la cuib. Copiii ies în parcul cel mare. Ei se bucură de venirea primăverii pentru că înfloresc copacii şi florile şi se ivesc fluturaşii şi albinuţele. 2 TG. Fluturii au ieşit din ascunzişuri să se încălzească la soare. Acolo ei se joacă în siguranţă în locurile de joacă. Lacurile sunt pline cu apă. Cojocaru Bogdan Cristian-clasa a III-a B Şcoala cu clasele I-VIII Nr. Rusu Cristin-clasa a III-a B Şcoala cu clasele I-VIII Nr. puiul îşi croi primul zbor susţinut de rândunici. George este cel mai bun prieten al meu.OCNA. La streaşina casei o pereche de rândunici s-au întors la cuibul lor. Ne înţelegem foarte bine deoarece ne asemănăm foarte mult şi aş putea zice că ne completăm unul pe altul deoarece în orice situaţie noi suntem alături unul de altul. Printre copacii înverziţi.3 VINE. Zile în şir. Se învârti prin aer şi văzând că Dan nu e un pericol. BACĂU PRIMĂVARA Este o zi frumoasă de primăvară. la un loc de joacă sau pe o câmpie însorită. Elev.S-a topit zăpada. Dan iese afară să se joace. Ce frumoasă e primăvara şi câte minuni ne oferă ea! Elev. 2 TG. se deschise la marginea cuibului. PRIMĂVARA! Este o zi frumoasă de primăvară. Aşa sunt zilele de primăvară. Tot ce a văzut a fost o experienţă deosebită pentru el şi le-a povestit şi părinţilor ce a observat.OCNA. pe care îl părăsise în toamnă cănd vremea se răci. Razele soarelui încălzesc uşor pământul. BACĂU PRIETENUL MEU Prietenia este un lucru frumos care ne ajută să devenim oameni cu adevărat. dar nu toţi îmi sunt la fel de apropiaţi şi de buni prieteni. Ei sunt încântaţi că se întâlnesc cu prietenele lor. Când vine ultima zi de primăvară. nişte ochi negri şi un cioc mic. albinele cele harnice. Prietenia este un sentiment nobil şi prespune cunoaşterea profundă a acelei persoane care urmează să-ţi devină prieteni. Speriată. Dan urmări minunea cu ochi negri şi cu câtă dragoste rândunelele îl îngrijau şi îl hrăneau. copiii se bucură deoarece vine vacanţa cea mare.

Elev. Maria ouă a dus Să-l răscumpere pe blândul Isus. bunici se adună Şi împreună cântă. locaţia Slobozia I-VIII 4 48 . Relaţia noastră de prietenie este trainică şi reciprocă.George este un băiat puternic şi creativ. Când clopotele mândru sună În noaptea cea mai sfântă. Apoi cu toţi îngenunchem. Dar călăii. când mergem să ne jucăm. Şi pe Domnul L-au osândit. Copii . . De Paşti vă punem pe masă Să fie lumină şi pace în casă. Cozma Cristian Andrei-clasa a III-a B Şcoala cu clasele I-VIII Nr. încondeiate De toţi aşteptate. locaţia Slobozia I-VIII OUĂ ROŞII Ouă roşii. adăugiri şi ne completăm unul pe altul. BACĂU Inst. Atât eu cât şi el venim cu idei . Şi-i mare bucurie Şi imn de slavă înălţăm Şi ne-nchinăm azi Ţie Maftei Cosmina-Maria-clasa a II-a Şcoala cu clasele I-VIII Sireţel . Din mâinile şi coasta ta Râuri sângele-i curgea Şi ouăle de sub cruce.4 preocupări asemănătoare şi acelaşi mod de comportament. Iar obiceiul acesta preasfânt A rămas până azi pe pământ. nu le-au primit. S-au vopsit cu sângele-i dulce. părinţi.Andreea-clasa a IV-a Şcoala cu clasele I-VIII Sireţel . 2 TG. Elevă. Domnul a Înviat! Cu sufletul cuprins de nerăbdare Ne-ndreptăm cu capul aplecat Spre biserici pentru a cere iertare. Roşu Ioana. CRISTINA RONCEA Învierea Domnului E sărbătoarea .OCNA.

Aducând de sărbători. De copiii cuminţi aşteptat. Elev. locaţia Slobozia I-VIII Mama Când mă culc şi mă trezesc Eu pe mama o zăresc. Mama s-a gândit la toate Plină e de bunătate. Elev. Mult iubitul iepuraş. Ani mulţi. Este ca o rază rară. Călăuze înţelepte. noroc şi fericire ! Eu astăzi îţi urez Îţi mulţumesc că mă veghezi Şi că în mine crezi. Coşuleţul încărcat. mămico Îţi spun că te iubesc Promit să nu te supăr Şi n-o să mai greşesc. Roşu Ioana –Andreea-clasa a IV-a Şcoala cu clasele I-VIII Sireţel . O cunună de argint. Pregătindu-se de Paşti.2 Mult iubitul iepuraş Prin grădini şi prin ponoare. Culege floare cu floare. Placată cu fir de aur. locaţia Slobozia I-VIII 2 48 . locaţia Slobozia I-VIII De ziua ta! De ziua ta. Jardă Marius-Gabriel-clasa a II-a Şcoala cu clasele I-VIII Sireţel . Suflet bun mi-a dăruit. Ouă de multe culori. Maftei Cosmina Maria-clasa a II-a Şcoala cu clasele I-VIII Sireţel . Elevă. Mama este un tezaur! Respectul şi buna purtare. Sunt floarea îndrăzneaţă Ce azi te-nveseleşte Eşti cea ce mi-ai dat viaţă Şi care mă-ngrijeşte. În plin prag de primăvară.

au ieşit Peste câmpul înverzit Îndată ce s-au trezit. Cu vocea plină de iubire Tu eşti comoara cea dintâi. Primeşte darul meu Şi nu uita nicicândTe voi iubi mereu! Elev. Babătă Iustin-clasa a IV-a Şcoala cu clasele I-VIII Sireţel . Păsările au venit. Animalele. iubită mamă! Tu eşti un înger păzitor Ce îmi alungă orice teamă Şi-mi dai aripi să zbor. Izvorul meu de fericire. Soarele s-a dezmorţit. De aceea astăzi mamă. Jardă Georgiana-clasa a II-a Şcoala cu clasele I-VIII Sireţel .VIORICA MAFTEI 2 48 . Îţi mulţumesc. Florile au înflorit. Cuib îndată şi-au găsit Şi puţin s-au odihnit. locaţia Slobozia I-VIII Ins. Elevă. locaţia Slobozia I-VIII Primăvara Primăvara a sosit.2 Mamei C-un zâmbet cald tu mă alini.

Aşadar? Şi plăpânda făptură începe să-şi depene povestea: . MARIANA DULGHERU 3 48 . Ne aşezăm la masă Mulţumindu-i celui ce s-a jertfit. Dintr-o dată curtea s-a umplut de gingaşii ghiocei în frumoasele lor rochiţe de culoarea zăpezii.VIORICA MAFTEI Povestea ghiocelului Soarele îşi face loc printre norii cenuşii. ghiocelul. Haina albă a pământului se destramă în firicele subţiri. locaţia Slobozia I-VIII Ins. iar tu m-ai încălzit cu razele-ţi jucăuşe am ştiut că pot să-mi scot căpşorul şi să mă întind pe tot cuprinsul. Ne-ntoarcem din biserici Cu sufletul smerit. Ziua e mai frumoasă Şoseaua mai voioasă.primar. Prună Denisa-Elena-clasa a II-a A Şcoala cu clasele I-VIII Sireţel. pufoasă şi umedă.înv.De-a lungul vieţii mele multă lume m-a ajutat: cineva m-a pus în pământ. Cerem din nou azi iertare Lui Iisus cel înviat din morţi Îngenunchem cu bucurie mare Că prin jertfa Sa ne-a mântuit pe toţi. Glasul lor cristalin a trezit la viaţă întreaga natură. m-a învelit cu o plapumă albă. Elevă. vestitorul primăverii! . El trimite câteva raze spre întinderea argintie. eu sunt. Când primăvara a venit. dar niciodată nu te-am întrebat care e povestea ta. Gîrbea Ana Maria-clasa a IV-a Şcoala cu clasele I-VIII Sireţel .A.3 Paştele în sat Hristos a înviat! Se-aude azi în sat. iarna. Elevă. Cling! Cling! se aude un glas cristalin. tu erai! De mult timp ne cunoaştem. -Cine eşti? -Soare drag. ca să mă apere de viscol şi ger.toamna a avut grijă de mine trimiţându-mi ploi.judeţul Iaşi Prof.

Dealul a-nverzit. Nechifor Marian-Florin Clasa a –II-a A Şcoala cu clasele I-VIII Sireţel. Pe cerul albastru Cocorii se-nvârtesc. Totu-i înflorit. Vine primǎvara ! Soarele rǎsare. Bucuraţi-vǎ şi voi ! Blaj Alexandra Iuliana-clasa a II-a A Şcoala cu calsele I-VIII Sireţel.judeţul Iaşi Vine primǎvara ! Vine primǎvara ! Ghioceii înfloresc. Printre crengile copacilor Vezi pǎsǎri cǎlǎtoare. Judeţul Iaşi Prof. Elev. Gerul cel cumplit S-a dus de la noi.primar. Pǎmântu-i dezvelit. Cerul strǎluceşte Pǎsǎrile-au sosit. MARIANA DULGHERU 4 48 . Iarba se iveşte.înv. Ghiocelul iese. Iar fluturaşii veseli Pe noi ne înconjoarǎ.4 Primǎvara S-a topit zǎpada. Primǎvara vine. Vine primǎvara ! În aer rândunica Cu voioşie zboarǎ.

Tuturor o sǎ ne lase Ouǎ roşii. Şi intră tiptil în case. Dulgheru Mariana Învierea Domnului Din nou pomii-au înflorit Frumos s-au împodobit.5 Hristos a înviat! Pe cǎrarea din grǎdinǎ Prin iarbă. Spuneţi-le la pǎrinţi “Hristos a inviat!” Iisus . Dacǎ vreţi să-i mulţumiţi. Dupǎ ce v-aţi desteptat.judeţul Iaşi Prof. Dulgheru Mariana 5 48 . Să vestească-n ţara toată.înv. din cer aude Ce frumos aţi salutat Şi atunci vǎ va rǎspunde: “Adevǎrat a înviat!” Elev. Sandu David-clasa a -II-a A Şcoala cu clasele I-VIII Sireţel.judeţul Iaşi Prof. Că e bucurie mare: Hristos a înviat! E sărbătoare! Tupiluş Elena-clasa a II-a A Şcoala cu clasele I-VIII Sireţel. Iepurasul o sǎ vinǎ Când copiii s-au culcat. În odăile curate.înv.primar. minunate.primar.de sus. Să vestească orişicui Învierea Domnului! Clopotele încep să bată. pe înserat.

Acasă e livada umbroasă. harnici şi prietenoşi. care scoate apă rece din fântână şi tata care-şi fumează ţigara zâmbindu-mi şiret.cu faţa rumenă Şi părul ei negru împletit în cosiţe. dealuri cu vii şi livezi. Să mă întorc ”oleacă” ACASĂ! Inv. merg la uluc. Sunt munţi cu creste înzăpezite. Are forma unui buchet de flori. ca soarele.. Acasă e fânul parfumat în care mă culc obosit şi cerul de deasupra împovărat de-atâtea stele. jud IAŞI Ţara Ţara mea se numeşte România. Eu aş dori să pot vizita toate locurile frumoase din ţara mea. dintotdeauna… Şi aşa va ramâne… Numai eu voi dori mereu. Acasă e corcoduşul strâmb în care mă urcam zdrelindu-mi picioarele subţiri. iar peste tot aleargă râuri susurând vesel spre mare. cu iarba înaltă şi crengile cu poame atârnând de povară.Miron Costin. şi vânt şi soare. Acasă e prietena mea cea mai bună. iarăşi şi iară . Aici cântecul este mai vesel. cetăţi. iar seara e mai domoală. zone de agrement. Oamenii din ţara noastră sunt primitori. mănăstiri.EMILIA BÂRZU 2 48 . Este şi zăpadă şi ploaie. CARMEN PASAT Liceul Teoretic. Este ţara mea pentru că aici m-am născut şi aici locuiesc. În ţara mea sunt patru anotimpuri. aburind în mijlocul mesei . Aici au văzut lumina zilei oameni importanţi. care au făcut cunoscut numele ţării noastre.. Acasă e totul la fel. Locuri frumoase ne îmbie în fiecare vară să le cunoaştem: monumente. Acasă e mama. Acasă e colbul ridicat de trecerea vacilor seara. câmpii roditoare. Acasă e mămăliga aurie şi rotundă. Popovici Octavian Gabriel-clasa a II-a B Şcoala Nr 10 „Mihail Sadoveanu” VASLUI Înv. când sătule şi leneşe.Pascani.2 ACASA Acasă e uliţa din mijlocul satului până la mine în bătătură.

Veniţi copii să ne jucăm Si în cor noi să strigăm: . Tuturor le spunem: . clasa a VII-a A Prof.3 Ţara mea Ţara mea este România. totul e curat. Încercând să îl deschid. căci s-a încălzit Soarele din nou pe cer a răsărit. cinstiţi. Totul este viu. BACĂU 3 48 .Bine ati venit!’’ Glasuri de copii se aud în cor. Soarele pe cer străluceşte neîncetat! Elevă.Arătam ca o gogoaşă mare şi lipicioasă. Mădălina Contofan. Tot ce noi avem. generoşi şi iubitori de ţară. Primesc cu bucurie pe cei ce le trec pragul.. păduri cu animale de tot felul şi câmpii cu cereale şi flori. de neclintit.EMILIA BÂRZU Bucuriile primăverii E frumos afară. Acesta s-a răsturant şi tot aluatul a curs pe mine. Bunica mi-a spus în ce dulap să le caut. Oamenii din România sunt curajoşi. Toţi sunt bucuroşi de-un miros încântător.A venit primăvara!’’ Tot ce ne-nconjoară este minunat. Era exact dulapul din faţa vasului cu aluat. e un suflet curat! Ghiocelul inocent iar a răsărit. FLORINA COSTEA Şcoala cu clasele I-VIII Căiuţi. izvoare limpezi cu peşti argintii. dar mai aveam nevoie de nişte farfurii. Este o ţară puternică.Matei Miruna Patricia-clasa a II-a B Şcoala Nr 10 „Mihail Sadoveanu” Vaslui Înv. Am făcut aluatul. am dat din neatenţie peste vas.. Sunt mândru că sunt român! Dobîrceanu Marius Ştefan-clasa a II-a B Şcoala Nr 10 „Mihail Sadoveanu” VASLUI O întâmplare hazlie În vacanţa de vară împreună cu bunica am vrut să facem gogoşi. Ce-am mai râs şi eu şi bunica de această poznă! Elev. Este frumoasă şi bogată: are munţi inalţi.

Flori multicolore înfloresc.înv.primar. Iar albinele zumzăie de veselie. jud.Terchescu Denisa-a IV-a Şcoala Cornăţel.feeric Mieii zburdă pe dealul înverzit şi mic. Elevă.LUMINIŢA ALEXE CUTIA CU SURPRIZE 4 48 . Zăpada se topeşte Şi o lume feerică se iveşte.BACĂU Prof. Totul este un peisaj de basm. Elevă.înv. Iar pomii sunt îmbrăcaţi cu veşmânt Cusut din muguri şi petale de flori. Soarele străluceşte pe cerul fără nori.jud. Terchescu Denisa-clasa a IV-a Şcoala Cornăţel. Iar pădurile înverzesc.primar. LUMINIŢA ALEXE Primăvara În păduri se aud trilurile păsărelelor Ca un imn de bucurie Câmpul este împodobit cu culoarea Şi parfumul înmiresmat al toporaşilor.BACĂU Prof.4 Sosirea primăverii Un soare blând Peste pomi risipind Perle şi muguri Ne desparte de norii suri.

5 E primul semn al primaverii Ce iese foarte curajos De sub covorul gros de frunze Si ne vesteste timp frumos. Il ajuta sa nu-l prinzi Daca dupa el colinzi. Dar când iese soarele Fug de-şi rup picioarele. (randunica) Cuie mici cu măciulie Strălucesc pe cer o mie. (ghiocelul) In frac negru imbracata Zboara iute-n lumea toata Coada-i ca o furculita Rosioara sub barbita Toamna ea ne paraseste Primavara ne-o vesteste. Colorate si-nflorate. (stelele) De mai multe zeci de ori Aripile-i pudrate. (fluturele) 5 48 .

(zmeul) Cine ştie o crăiasă Toată noaptea luminoasă Între stele locuieşte Oare cum se mai numeşte? (luna) Are blana mătăsoasă.6 Urechi lungi si coada scurta Are-o hrana preferata. La lăbuţe-are gheruţe – Stau ascunse în pernuţe. (melcul) 6 48 . (pisica) Voinicel cu cornişoare Umblă cu casa-n spinare. La căldură toarce-n casă. Morcovi. (iepurele) Nu-i pasăre şi totuşi zboară Dacă-l ţii bine de sfoară. varza si salata.

Să nu uitaţi! Bucuria la toţi să o daţi! Aşa veţi fi un mic Iepuraş de Paşte! Mocanu Roxana-clasa a II-a B Şcoala Nr 10 „Mihail Sadoveanu” Vaslui Înv. Eu îmi doresc multă fericire în familie şi să îmi împrospătezi bucuria de Paşte . Aş putea împărţi dulciuri. Aş mai vrea sănătate şi un an de neuitat cu multe bucurii . copii! Cred că v-ar plăcea de mine. Te rog să-mi îndeplineşti dorinţele pe care ţi le-am scris! Cu multă dragoste . aş fi fericită în fiecare zi pentru voi. Îmi doresc o bicicletă . Bacau Ins.Te aştept cu mare drag să-mi aduci nişte ouă colorate de Paşte pentru mine şi familia mea .EMILIA BÂRZU 7 48 . cadouri şi bucurii. Îmi doresc un singur lucru: aş vrea să fiu Iepuraşul de Paşte. Nu vreau să văd niciun copil trist în ziua de Paşte.IRINA ANDRONACHE Gânduri pentru Iepuraş Eu sunt Roxi. Bacău Scumpul meu iepuraş .7 GÂNDURI ŞI SCRISORI CĂTRE IEPURAŞ Dragă iepuraş . Ijac Oana-clasa a IV-a Şcoala cu clasele I-VIII Pralea. o chitară şi multe dulciuri . Suditu Celina-clasa a IV-a Şcoala cu clasele I-VIII Pralea.

pască şi cozonaci. să aibă sănătate şi să se bucure de frumuseţile ce le-a dat Dumnezeu. Antonică Bianca Elena-clasa a II-a B Şcoala Nr 10 „Mihail Sadoveanu” Vaslui Dragă Iepuraşule. dragostea şi respectul nostru. Te rog. Toată lumea este veselă şi se pregăteşte de Paşte. măcar de Paşte. -Bine mamă aşa voi face . Ei au cel mai mult nevoie de darul tău. -Bine . Natura întreagă a revenit la viaţă. IRINA ANDRONACHE 8 48 . Te-aş ruga să ai grijă de copiii fără părinţi şi de bumicii singuri.Nu ştiu .La revedere ! Praja Anca. Alerg către mama .du-te . sau dragostea şi respectul celor din jur. Îmi doresc ca. -Eu vreau să-mi aducă următoarele lucruri : o carte . o punguţă cu câteva dulciuri în ea şi câteva hăinuţe de vară . ai în grija ta pe cei singuri. nevoiaşi sau cei ce nu au de mâncare.clasa a IV-a Şcoala cu clasele I-VIII Pralea. să ne iubim şi să învăţăm lucruri noi. mamă ! . acum mă duc să mă joc cu prietenii mei . EMILIA BÂRZU Ziua dorinţelor Este primăvară . Iepuraş Este anotimpul de primăvară.8 Dragul meu. Niciun cadou nu poate să înlocuiască grija părintească. Mi-aş dori ca acesta să aducă tuturor copiilor hăinuţe noi. -Voi face cum spui tu . căci şi ei sunt oameni. ouă de ciocolată. BACĂU Ins. spune-mi tu . Jacotă Vlad Ştefan-clasa a II-a B Şcoala Nr 10 „Mihail Sadoveanu” Vaslui Înv. Şi lor le este necesară grija.dar să nu stai mult . Baciu Marius Andrei-clasa a II-a B Şcoala Nr 10 „Mihail Sadoveanu” Vaslui Dragă Iepuraşule. Te-aş mai ruga să aduci pace şi linişte pe Pământ. Se apropie ziua când tu faci daruri la toţi copiii. să fim cu toţii mai buni. să ne respectăm. Toată lumea de pe pământ să trăiască în pace. spunându-i ce vreau să-mi aducă iepuraşul : -Mamă . -La revedere . mamă ştii ce vreau să-mi aducă iepuraşul? . să ne simţim în siguranţă. Şi eu aştept cu nerăbdare să vină Paştele şi Iepuraşul. În curând va veni şi Paştele . -Ţi-aş sugera să fii cuminte şi să ne asculţi pe mine şi pe tatăl tău pentru ca iepuraşul să-ţi aducă tot ce-ţi doreşti .

Intitulată “ Ziua Mamei” Noi îi oferim felicitări Şi îi transmitem diferite urări. Purtându-te conştiincios… Aşa este frumos! Astăzi este ziua ei.primar. BACĂU Prof. Spălându-ţi papucii murdari.ALEXE LUMINIŢA 9 48 . Terchescu Denisa-clasa a IV-a Şcoala Cornăţel. Respectând-o…. Elevă. Luând note mari.înv. Drept răsplată niciodată n-o insult. Ea mă iubeşte nespus de mult. Oare cum o preţuim pe cea care ne-a dat viaţă? Şi care la nevoie ne dă speranţă? Iubind-o.9 MAMA Mama este cel mai scump cuvânt de pe Pământ Care mă ocroteşte de când pe lume eu sunt.

10 Magia copilăriei „CĂ trĂiesc ca Şi cÂnd nu vor muri niciodatĂ Şi mor ca Şi cÂnd n-ar fi trĂit vreodatĂ . dar şi o copilărie tristă în care copiilor le sunt arătate greutaţile şi responsabilităţile vieţii prea devreme. 10 48 . reprezentând vârsta inocenţei şi a candorii. idee ce se desprinde din următoarea afirmaţie a naratorului : „Ce-i pasă copilului când mama şi tata se gândesc la neajunsurile vieţii . domeniul în care îşi manifestă spiritul creativ. aşa cum reiese din opera celebrului humuleştean. este lipsa de griji. Copilăria este cea mai frumoasă perioadă din viaţa fiecăruia. ce devine activitatea cotidiană a copilului. se grĂbesc sĂ creascĂ mari Şi apoi iarĂŞi tÂnjesc sĂ fie copii . dar şi a copilăriei universale. Unul dintre scriitorii care au evocat într-un mod magistral anii copilăriei este marele nostru povestitor Ion Creangă. Jocul este activitatea dominant a copilăriei astfel prin joc copilul descoperă lumea. reprezentând o modalitate prin care copiii pot descoperi lumea înconjurătoare şi totodată minunatele lucruri pe care copilăria le poate oferi. CĂ se plictisesc cu copilĂria. George Coşbuc. Una dintre caracteristicile copilăriei. iar adulţii se întorc la perioada copilăriei redescoperind acea vârstă a inocenţei. sau că-i frământă alte gânduri pline de îngrijire”. CĂ ÎŞI pierd sĂnĂtatea ca sĂ facĂ bani Şi apoi ÎŞi cheltuiesc banii ca sĂ-Şi refacĂ sĂnĂtatea. Copilăria – perioada magică a vieţii noastre pe care nu ne-o aducem prea bine aminte. acest lucru devenind traumatizant pentru aceştia (Ion Creangă. dându-i farmec. Jocul şi joaca sunt elemente caracteristice copilăriei. Mihail Sadoveanu). în opinia lui Creangă. Copilăria este perioada cea mai frumoasă din existenţa fiinţei umane. ca atare nu există personalitate marcantă din toate domeniile de activitate care să nu fi scris măcar câteva rânduri despre clipele minunate petrecute în primii ani de viaţă. Tudor Arghezi. care în capodopera sa literară „Amintiri din copilărie” realizează o veritabilă definiţie artistică a copilăriei de pe aceste plaiuri mioritice. la ce poate să le aducă ziua de mâine .” EXCERPTUL APARŢINE LUI OCTAVIAN PALER ÎN „INTERVIU CU DUMNEZEU”. Mihai Eminescu. este jocul. Mulţi scriitori au oglindit în operele lor anumite fapte amuzante din copilărie. de aceea jocurile şi activităţile evocate de autor sunt multiple şi variază în funcţie de anotimp şi de vârstă. însă din povestirile părinţilor şi fraţilor mai mari ne amintim cu multă plăcere anumite scene care ne-au făcut copilăria fericită. O altă trăsătură a copilăriei.

Popeni. SOFIA TOFLEA. când mă gândesc la locul naşterii mele. de crăpau mâţele jucându-se cu ei. Căiuţi. când se bucură din plin de farmecul dulce al doinelor naturii. când toată lumea era a lui : „ Nu ştiu alţii cum sunt.” Poeziile pentru copii constituie un mijloc important pentru a cultiva în sufletele acestora cele mai nobile principii morale. În poezia”Fiind băiet păduri cutreieram”. Această imagine luminoasă a copilăriei apare şi în opera de început a celui mai mare poet al poporului român. lumea copilăriei este o lume plină de taine. de care mă ţineam când începusem a merge copăcel [.. de necunoscute. Ed. de mistere. parcămi saltă şi acum inima de bucurie!”. la aceste clipe fericite. după cum afirmă criticul literar George Călinescu. dar eu. de cântecul dulce al doinelor şi-al baladelor strămoşeşti. sentimente înalţătoare şi simţul estetic. autorul suprinde cu talent şi cu sensibiliate aceste clipe.. la stâlpul hornului unde lega mama o sfoară cu motocei. de întrebări ce aşteaptă răspunsuri corespunzătoare.este perioada magică o păstrăm în suflet şi ne gândim mereu cu plăcere la ea. de strălucirea basmelor populare : „ Fiind băiet păduri cutreieram Şi mă culcam ades lângă izvor.] şi la alte jocuri şi jucării pline de hazul şi farmecul copilăresc. Mihai Eminescu. autorul e copleşit de emoţie şi de nostalgie şi regretă că a trecut această etapă din viaţa lui. Pe lângă toate acestea. „copilul se naşte curios de lume şi nerăbdător de a se orienta în ea”. la casa părintească din Humuleşti.11 Gândindu-se. Copilăria. Iar braţul drept sub cap eu mi-l puneam Un freamăt lin trecea din ram în ram Şi un miros venea adormitor. Grădiniţa cu program normal. peste ani. BACĂU 11 48 . la prichiciul vetrei cel humuit.

Arsene Cătălin. Ed. Toflea Sofia. Ins. Vieru Andra. Prof. Ed. Ins. Crăciun Roxana. Ed.12 Mulţumim tuturor colaboratorilor ! Nr. Costea Florina. Ins.1 Responsabilitatea pentru originalitatea şi conţinutul articolelor revine în exclusivitate autorilor acestora . ISSN 2246 – 9281 ISSN – L = 2246 – 9281 Prof. Leon Claudia.Popa Eugen. Petraş Adriana. Alexe Luminiţa. Maftei Viorica. Bârzu Emilia. Prof. Ed. Marcu Dorica. Înv. Ciurea Daniela. Roncea Cristina.Deteşan Mirela. Ciobanu Rodica.Înv.Popa Constanţa. Vişciun Mihaela. Buşoi Ofelia. Ins. Înv. Goran Lenuţa. Ins. Dulgheru Mariana. Ins. Ed. Prof. Ins. Pasat Carmen. Boeru Luminiţa. Popescu Ştefania. Ins. Halciuc Cipriana. Ins. Busuioc Nicoleta. Inv. Înv. Ins. Prof. Înv. Vă aşteptăm în numărul viitor ! 12 48 .

13 13 48 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful