You are on page 1of 14

CEREREA ŞI OFERTA.

PREŢUL DE ECHILIBRU

CEREREA
1. Cererea: a) reprezintă cantitatea cerută pe piaţă la un moment dat indiferent de nivelul preţului; b) exprimă ansamblul dorinţelor membrilor societăţii; c) defineşte ansamblul cantităţilor cerute la diferite niveluri de preţ; d) reprezintă ansmblul nevoilor consumatorilor. 2. Între preţ şi cerere există o relaţie: a) directă; b) inversă; c) de nedeterminare; d) negativă. A (d) B (b) C (c) D (b,d)

3. Dinamica generală a cererii, exprimată grafic prin curba cererii este: a) descrescătoare, de la stânga la dreapta; b) concavă faţă de originea axelor; c) convexă faţă de originea axelor; d) crescătoare, de la stânga la dreapta. A (a,c) B (a,d) C (b,c) D (c,d)

4. Atunci când preţul unui bun creşte: a) cantitatea cerută din bunul respectiv creşte; b) cantitatea oferită din bunul respectiv creşte; c) cantitatea cerută din bunul respectiv scade; d) cantitatea oferită din bunul respectiv scade. A (a,b) B (b,c) C (a,b,c) D (c,d)

5. Cererea individuală desemnează: a) cantitatea dintr-un bun sau serviciu pe care un individ o poate cumpăra într-o perioadă dată la un anumit preţ; b) nevoie a unei persoane fizice sau juridice, care poate fi satisfăcută prin intermediul pieţei; c) cantitatea maximă dintr-un bun sau serviciu dorită şi cumpărată la un preţ dat pe piaţă; d) ansamblul de cantităţi cerute la diferite preţuri. A (a,b) B (b,c) C (a,d) D (c)

6. Evoluţia relaţiei de cauzalitate dintre cererea unui bun sau serviciu şi preţul acestuia, exprimată în conţinutul legii generale a cererii se concretizează prin: a) creşterea preţului şi scăderea cererii; b) scăderea preţului şi creşterea cererii; c) creşterea preţului şi creşterea cererii;

în sens invers a cantităţii cerute 11. cantitatea cerută dintr-un bun va creşte dacă cererea este: a) elastică.d) scăderea preţului şi scăderea cererii.000 u. c) există o interdependenţă. Între cerere şi preţ se poate aprecia că : a) cererea este variabila independentă. Cererea unui bun este elastică atunci când: a) modificarea preţului duce la o modificare mai mică.c) B (a. d) modificarea preţului duce la o modificare într-o măsură mai mare..m. c) inelastică. În condiţiile menţinerii preţului la acelaşi nivel. . c) scăderea preţului duce la o creştere mai mică a cantităţii cerute. în sens invers a cantităţii oferite. creşterea preţului: a) îl va favoriza pe comerciant. b) creşterea cererii determină scăderea preţului. b) creşterea cu mai mult de 10%.m. 10. Conform cerinţelor legii cererii: a) scăderea preţului duce la creşterea cererii. b) îl va defavoriza pe comerciant. iar cantitatea cerută din acel bun este de 10. A (a. 8. d) scăderea cererii duce la creşterea preţului. b) perfect elastică. cererea pentru bunuri de lux este: a) mai elastică.b) C (b. 13.c.d) D (b. d) creşterea cu mai puţin de 10% a cantităţii cerute. La un moment ulterior previziunile pieţei privind scăderea preţului bunului respectiv se îndeplinesc. b) îl va defavoriza pe comerciant. ELASTICITATEA CERERII 9.c) 7. c) creşterea preţului determină creşterea cantităţii cereute. d) unitară. Preţul unui bun este de 4. creşterea preţului: a) îl va favoriza pe comerciant. b) mai inelastică. Dacă un vânzător comercializează un bun a cărui cerere este inelastică. 12. Dacă un vânzător comercializează un bun a cărui cerere este elastică. c) nu îi va afecta veniturile.b. d) diminuarea preţului determină şi diminuarea cantităţii cerute. 14.000 bucăţi. astfel preţul va fi de 3600 u. Comparativ cu bunurile de strictă necesitate. b) creşterea preţului duce la creşterea cantităţii cerute într-o măsură mai mare decât a crescut preţul. d) nici un răspuns nu este corect. c) nu îi va afecta veniturile. d) nici un răspuns nu este corect. b) preţul este vaiabila dependentă. c) scade cu mai mult de 10%. Care ar fi reacţia cantităţii cerute pentru a ne regăsi în situaţia unui bun cu cerere inelastică? a) creşte cu mai puţin de 10%.

între modificarea preţului şi venitului total al producătorului este o relaţie: a) directă. atunci volumul veniturilor producătorilor: a) va scădea cu 25%. În aceste condiţii: a) veniturile încasate scad. Presupunem că preţul unui bun scade cu 25%. c) nici o relaţie. a Q c. a P determină creşterea cu 7 u. iar cantitatea cerută pentru o anumită perioadă de timp creşte cu 15%. c) scăderea veniturilor producătorilor. c) scăderea cu 6 u. b) veniturile încasate de producători cresc. Dacă un vânzător comercializează un bun a cărui cerere este elastică. c) veniturile nu sunt influenţate în nici un fel. b) creşterea veniturilor producătorilor. d) nici un răspuns nu este corect. b) inversă. iar cererea prezintă o elasticitate unitară. b) creşterea cu 6% a P determină scăderea cu 7% a Q c. O societate comercială înregistrează încasări din vânzări cu 35% mai mari decât în perioada precedentă. d) nu se poate determina. . 20. c) va creşte cu 25%. b) elastică.m. Ştiind că cererea de energie electrică este inelastică. 18. Preţul bunului vândut este mai mare cu 35%. 15. scumpirea acesteia va duce la: a) creşterea cantităţii cerute. c) cu elasicitate unitară. Elasticitatea cererii în funcţie de preţ este de 7/6. Presupunem că preţul unui bun scade cu 10%. În situaţia în care cererea este elastică. a P determină creşterea cu 6 u. Între modificarea preţului (P) şi modificarea cantităţii cerute (Qc) există următoarea relaţie: a) creşterea cu 7% a P determină scăderea cu 6% a Q c. a Q c.m.m. În aceste condiţii cererea este: a) perfect elastică. d) venitul creşte odată cu preţul. b) îl va defavoriza pe comerciant. scăderea preţului: a) îl va favoriza pe comerciant. c) nu îi va afecta veniturile. 19. d) inelastică. 21. d) va creşte cu mai mult de 25%. e) se va modifica independent de variaţia preţului. d) scăderea cantităţii oferite.c) întotdeauna mai mare. 16. b) va rămâne constant. d) cheltuielile firmei cresc. 17.m. d) scăderea cu 7 u.

b. în perioada de bază la 80.5. în perioada curentă. Presupunem că guvernul majorează taxele vamale pentru anumite categorii de bunuri importate. b) cu elasticitate unitară. venitul a crescut de la 60.22. Cererea pentru un bun creşte în perioada curentă cu 200 bucăţi faţă de perioada de bază. 2.000 u. Elasticitatea cererii : a) se exprimă în funcţie de preţul bunului şi cheltuielile consumatorului. determină sporirea cererii lunare la 1. d) nu există o legătură directă între cele două elemente. 28. b) 1300 bucăţi. c) se măsoară prin coeficientul de elasticitate a cererii.000 bucăţi.m. cantitatea cerută lunar este de 1. c) preţul scade şi cererea este elastică. c) modificarea cererii în funcţie de anumiţi factori. c) de elasticitate unitară. b) preţul creşte şi cererea este elastică. c) 1250 bucăţi. c) inelastică.m. c) creşterea cererii pe piaţă. . d) nu se poate preciza.c) 27. 25. 4. 3. = -4.000 bucăţi. A (a) B (b) C (a. cererea este: a) inelastică. = 1. d) modul în care se substituie bunurile în consum. Astfel. venitul total scade: a) preţul creşte şi cererea este inelastică. a) 1350 bucăţi.300..b) D (a. < 1. d) situaţia în care oferta este mai mare ca cererea. Venitul încasat din aceste taxe este mai mare când cererea pentru bunurile respective este: a) elastică. În care dintre următoarele cazuri. 26. d) preţul creşte şi oferta este elastică. Scăderea preţului unitar la 600 u.m. > 1. Dacă preţul unui bun a scăzut cu 10%. 24. determinaţi cererea în perioada curentă. b) exprimă sensibilitatea preţului la modificarea cererii. 29. Preţul unitar al unui bun economic este de 800 u. b) elastică.000.m. d) 1400 bucăţi. b) modificarea cererii în fucţie de venit. Cunoscând coeficientul de elasticitate a cererii faţă de venit de 0. 23. b) cererea este mai mare decât oferta.000 u. coeficientul de elasticitate a cererii în funcţie de preţ este: 1. Care din afirmaţiile de mai jos defineşte elasticitatea cererii: a) creşterea ofertei de produse pe piaţă. Elasticitatea cererii reprezintă: a) modificarea cererii în fucţie de preţ. iar cantitatea cerută a crescut cu 14%.

b) B (b. dacă preţul scade: a) cererea creşte mai repede comparativ cu scăderea preţului. c) cererea scade în acelaşi ritm cu creşterea preţului. dacă preţul creşte: a) cererea scade mai repede comparativ cu creşterea preţului. d) cererea creşte în acelaşi ritm cu creşterea preţului. 32. 31. c) bunurilor cu ofertă elastică.d) D (c.d) D (b. b) bunurilor cu ofertă de elasticitate unitară. A (a. b) cererea scade mai lent comparativ cu creşterea preţului. Modificarea cantităţii cerute în mai mică măsură decât modificarea preţului corespunde: a) bunurilor cu ofertă inelastică. d) nici un răspuns nu este corect. Modificarea venitului consumatorului atrage după sine: a) modificarea cererii în acelaşi sens.c) C (c.d) 35. dacă preţul scade: a) cererea scade mai repede comparativ cu scaderea preţului. c) reducerea cererii dacă venitul creşte. În cazul unui bun cu cerere elastică. d) cererea creşte mai lent comparativ cu scaderea preţului. d) creşterea cererii dacă venitul creşte. b) cererea scade mai lent comparativ cu creşterea preţului. b) cererea creşte mai lent comparativ cu creşterea preţului. În cazul unui bun cu cerere elastică.c) C (a. d) cererea creşte mai lent comparativ cu scăderea preţului.d) se poate determina în funcţie de venit şi de preţ. b) cererea scade mai lent comparativ cu scaderea preţului. c) cererea scade în acelaşi ritm cu creşterea preţului. dacă preţul creşte: a) cererea scade mai repede comparativ cu creşterea preţului.b) B (a.d) 30. b) modificarea cererii în sens contrar. În cazul unui bun cu cerere inelastică. c) cererea scade în acelaşi ritm cu scaderea preţului. 33. . d) cererea creşte în acelaşi ritm cu creşterea preţului. 34. c) cererea scade în acelaşi ritm cu creşterea preţului. În cazul unui bun cu cerere inelastică. A (a.

Când preţul unui bun creşte. b) cresc veniturile cumpărătorilor. Oferta unui bun marfar este: a) egală cu producţia totală din acel bun. b) creşterea numărului ofertanţilor bunului respectiv. c) creşterea preţului factorilor de producţie. d) un număr de firme care produc acelaşi bun dau faliment.c) D (a. . b) îşi vor restrânge activitatea. Scăderea ofertei ar putea fi cauzată de: a) creşterea taxelor pe care le plăteşte producătorul. A (a) B (a. c) se vor reprofila. 38. b) tehnologiile de producţie folosite. Pentru o firmă de marochinărie preţul produselor realizate depinde de: a) preţul factorilor de producţie utilizaţi în realizarea produselor. c) apar firme noi pe piaţă care produc acelaşi produs. 37.OFERTA 36. producătorii acelui bun: a) îşi vor extinde activitatea. 41. b) creşterea preţului duce la o creştere mai mare a cantităţii oferite. d) modificare veniturilor consumatorilor. b) mai mare decât producţia totală din acel bun.c) C (a. a) sau b).b. d) acordarea de subvenţii bugetare pentru produsul respectiv.c) D (c) 40.b) B (b. c) se multiplică.c) ELASTICITATEA OFERTEI 42. e) nici un răpuns nu este corect. c) creşterea preţului duce la o scădere mai mare a ofertei. d) rămâne constantă. c) rata şomajului. 39. d) nici un răpuns nu este corect. Când preţul scade. c) mai mică decât producţia totală din acel bun. Oferta unui bun este elastică atunci când: a) modificarea preţului duce la o modificare similară a ofertei.b) C (b. Curba ofertei pentru un bun se deplasează spre stânga (oferta scade) dacă: a) scad cheltuielile cumpărătorilor. oferta: b) creşte. A (a. d) scăderea preţului duce la o scădere mai mică a cantităţii oferite.

c) 1.m. 47. 44. d) nici un răspuns nu este corect.8. Dacă o creştere a preţului cu 50% antrenează o creştere a cantităţii oferite dintr-un bun economic de la 10 la 20 bucăţi. d) oferte perfect inelastice.43.. c) bunurilor cu ofertă elastică.000 u. a) 0.000 u. c) egal cu 1. d) nici un răspuns nu este corect. determină o creştere a ofertei de la 5.m. c) 0.m.000 bucăţi. c) oferte perfect elastice. d) 0. la 4.1.5. 46. Pentru un bun economic. 45. . Modificarea cantităţii oferite în mai mare măsură decât modificarea preţului corespunde: a) bunurilor cu ofertă inelastică. Să se calculeze coeficientul de elasticitate al ofertei.600 u. Putem afirma că bunul se regăseşte în situaţia unei: a) oferte inelastice.500 bucăţi.000 bucăţi la 12.4. Să se calculeze coeficientul de elasticitate al ofertei în raport cu preţul.m. a) ¼. În cazul bunurilor cu ofertă inelastică coeficientul de elasticitate al ofertei în raport cu preţul este: a) mai mare decât 1. o sporire a preţului de la 2. iar cantitatea oferită din bunul respectiv se majorează şi ea de la 10. Observăm o modificare a preţului unui bun de la 4. b) ½. b) 0. la 4.000 bucăţi la 7.000 u. b) între 0 şi 1. d) 2. b) oferte elastice. b) bunurilor cu ofertă de elasticitate unitară.

c) D (c. c) oferta creşte mai puţin decât creşte cererea. Preţul de echilibru creşte atunci când: a) cererea creşte şi oferta scade. d) oferta scade mai puţin decât scade cererea. A (a.c) C (b. b) preţul unui bun are tendinţa de scădere. În situaţia în care preţul unui bun este mai mare decât preţul de echilibru. Preţul de echilibru este: a) preţul pentru care se vinde / cumpără o cantitate dintr-un bun.d) C (b. Dacă preţul de vânzare al unui bun pe piaţă este mai mare decât preţul de echilibru: a) preţul va creşte. Preţul de echilibru scade când: a) oferta creşte şi cererea scade. fie a penurie. b) este preţul pentru care cererea este egală cu oferta. c) tendinţă de scădere a preţului. Preţul de echilibru îndeplineşte simultan următoarele condiţii: a) este cel mai mic de pe piaţă. b) oferta scade şi cererea creşte.c) B (a. d) menţinerea preţului.c) D (a. iar funcţia ofertei pentru acel bun P = 20+5Q. d) nemodificată. c) cererea creşte şi oferta rămâne constantă. d) cererea scade şi oferta rămâne constantă. b) un exces de ofertă.c. c) 105. A (a. atunci pe piaţă se observă: a) un exces de cerere.m. c) este preţul pentru care cantitatea vândută este maximă. asupra fiecărei unităţi cererea rezultată va fi: a) 20. c) unii producători se vor retrage de pe piaţă. d) noi producători vor apărea pe piaţă. b) cererea scade şi oferta creşte. 51.c) B (b. Dacă se aplică o taxă de 1 u.b) B (a) C (a.b. A (a) B (b.d) 52.CEREREA. d) preţul care determină pe piaţă existenţa fie a unui surplus. Considerăm funcţia cererii pentru un bun P = 100-4Q. A (a.d) D (c. b) preţul unui bun în situaţia în care cererea pentru bunul respectiv nu este egală cu oferta.c) 54. c) preţul pentru care se vinde / cumpără cel mai mare volum dintr-un anumit bun. OFERTA SI PRETUL DE ECHILIBRU 48.d) 49.d) 50.d) C (b) D (c. b) 40. 53. .

În această situaţie..m. b) exces de ofertă.d) D (b. la 6. q = 20.8. q = 10. b) p = 10.d) D(a. 57. q = 6. Pe piaţa unui bun.m. d) 200 u. b) când oferta scade şi cererea creşte.. c) 25. d) 0. d) 36. iar p este preţul. d) 15 bucăţi. rezultă că preţul de echilibru va fi: a) 100 u. Coeficientul de elasticitate a cererii în funcţie de preţ este: a) 2. q = 6. Dacă funcţia cererii este p = 100 . A (a. c) când costurile de producţie scad. preţul de echilibru (P) este: a) 14.2. b) minimă.d) C (a. b) 20. Dacă în punctul de echilibru. pe piaţă există: a) deficit de ofertă. d) deficit de cerere. Pentru punctul ce reprezintă intersecţia cererii şi ofertei cantitatea schimbată este: a) maximă. 58. unde C este cantitatea cerută. iar cantitatea cerută creşte de la 10. Dacă preţul pieţei este mai mic decât preţul de echilibru.m. c) exces de cerere. A(a) B(d) C(b. Preţul de echilibru poate să crească: a) când cererea scade şi oferta rămâne constantă. c) 150 u. 61. Să presupunem că pentru un produs dat există următoarele ecuaţii ale cererii şi ofertei: Q c=15-P şi Qo=35+P. b) 1. atunci preţul şi cantitatea de echilibru sunt: a) p = 60.4. 59. 56.c) 60.m.c) B (b.m. b) 50 u.000 bucăţi. volumul cantităţii oferite este 3..d) este egal cu zero. c) nulă. d) p = 20.000 u.c) 55..000.000 u.4q şi funcţia ofertei p = 40 + 2q. Dacă preţul unui bun scade de la 8.000 bucăţi la 12. c) 0. se dă ecuaţia cererii C=500-7P şi a ofertei O=140+3P.m. c) p = 40. Cererea unui bun evoluează conform unei funcţii liniare de forma: C = 3600 − 4 p . d) când oferta creşte şi cererea scade. .

oferta creşte. A (a. b) puţini producători vor accepta această modificare deoarece le reduce câştigul. d) poate apărea şi exces de cerere. preţul creşte. preţul creşte. d) preţul de echilibru va creşte dar cantitatea nu se va modifica. preţul de echilibru va creşte. Care dintre afirmaţiile următoare sunt incorecte: a) dacă oferta scade şi cererea rămâne constantă. preţul de echilibru va creşte. 67. d) preţul este atractiv pentru producător.d) 65. c) dacă preţul scade. b) cantitatea cerută coincide cu cea vândută. cantitatea cerută creşte. c) cantitatea de echilibru va creşte dar preţul nu se va modifica. d) cererea este mai mare decât oferta. b) dacă oferta creşte şi cererea scade. d) există surplus de cerere sau de ofertă. Când preţul de echilibru al unui bun creşte datorită scăderii ofertei: a) consumatorii nu-şi mai pot permite cumpărarea bunului respectiv. Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată: a) dacă preţul creşte. c) cererea satisfăcută coincide cu oferta satisfăcută. Preţul de echilibru: a) este întotdeauna identic cu preţul de vânzare. c) dacă cererea creşte şi oferta scade. c) unii consumatori nu-şi mai pot permite cumpărarea bunului respectiv.c) B (a. 66. La nivelul preţului de echilibru: a) cantitatea cerută coincide cu cea satisfăcută. Oferta este mai mare decât cererea când: a) preţul de vânzare este mai mare decât preţul de echilibru. 68. Dacă cererea pentru acest produs creşte: a) preţul şi cantitatea de echilibru vor creşte. 63. preţul de echilibru scade. c) nu poate exista cerere cu coeficient de elasticitate unitar. b) dacă cererea creşte. Când există exces de ofertă: a) nu se ajunge la preţ de echilibru. preţul de echilibru va creşte. d) dacă cererea scade. 70.d) C (b. d) când preţul de echilibru este egal cu preţul de vânzare. Dacă există un deficit al cererii de piaţă: a) cantitatea oferită este mai mare decât cantitatea cerută. b) cantitatea oferită coincide cu cea satisfăcută. c) când preţul de vânzare este mai mic decât preţul de echilibru. c) oferta este mai mult mai mică decât cererea.62.c) D (c. b) când bunurile sunt de calitate superioară. . b) cantitatea cerută este inferioară celei oferite. 64. 69. d) dacă cererea scade şi oferta creşte. b) preţul şi cantitatea de echilibru vor scădea. Presupunem că oferta pentru produsul A este perfect elastică.

c) există întotdeauna exces de cerere. b) cantitatea oferită scade.b) satisface atât pe vânzător cât şi pe cumpărător.d) 73. Printre variabilele care definesc şi caracterizează piaţa nu se numără: a) cererea. b) cererea şi oferta pentru acel bun scad. . c) productivitatea. Dacă preţul unui bun scade: a) cererea şi oferta pentru acel bun cresc. b) îl va defavoriza pe comerciant.’ 74.c) C (c. d) nici un răspuns nu este corect. d) cantitatea cerută coincide întotdeauna cu cea oferită. 76.b. d) preţul. 71. c) cererea creşte iar oferta scade. d) cererea scade iar oferta creşte.b. 75. Dacă preţul unui bun creşte: a) cererea şi oferta pentru acel bun cresc. d) există întotdeauna exces de ofertă. Dacă un vânzător comercializează un bun a cărui cerere este inelastică. 72. A (a. Preţul unui bun economic poate reprezenta suma de bani: a) cerută de vânzător. c) nu îi va afecta veniturile. b) cererea şi oferta pentru acel bun scad. c) este fix. 77.c) B (b. d) satisface numai pe vânzător. b) oferta. În mod normal la creşterea preţului: a) cantitatea cerută creşte. d) aflată la un moment dat în economie în posesia agenţilor economici. b) oferită de cumpărător. c) cantitatea cerută scade. scăderea preţului: a) îl va favoriza pe comerciant. b) preţurile de vânzare tind către preţul de echilibru. Pe o piaţă concurenţială: a) bunurile se vând întotdeauna la preţul de echilibru. c) cererea creşte iar oferta scade. c) acceptată de vânzător şi cumpărător.d) D (a. d) cererea scade iar oferta creşte.

(b. (a) C. d. elastică. f) O perioadă scurtă de timp de la modificarea preţului bunului A. b) creşterea cantităţii cerute din alte bunuri. .d) D. ale căror preţuri nu au crescut . 6.g) B. d) În condiţiile practicării unor preţuri mai scăzute. A. c.f. d) reprezintă unul din cele două efecte generale ale creşterii preţului unui anumit bun. C. b) Cererea pentru pasta de dinţi Colgate este inelastică.d. d) Ambele bunuri A şi B sunt inferioare. d) Dacă preţul pentru un bun principal creşte. (a. c) reducerea venitului real şi deci. Preţul produsului A s-a redus de la 10.f. 5.b. (b. cererea pentru bunurile de necesitate este mai puţin elastică decât cererea pentru bunurile de lux.d.b) B. c) O perioadă lungă de timp de la modificarea preţului bunului A imprimă ofertei un caracter elastic.caeteris paribus – oferta de pe piaţa bunului secundar va spori (şi invers). La o creştere a preţului cu 15%.d) 4.Efectul de substituire constă în : a) creşterea preţurilor la bunurile substituibile unui bun dat . maximizarea profitului este posibilă numai în situaţia unei cereri elastice. c) Cererea pentru bunurile de strictă necesitate este inelastică. g) Gradul de substituire al bunurilor reprezintă un factor care nu determină elasticitatea cererii în funcţie de preţ. e) Elasticitatea cererii în funcţie de preţ este 2. b) preferinţele cumpărătorilor.Alegeţi afirmaţia falsă : a) În general. iar B este un bun superior. iar preţul pentru produsul B scade. nu poate fi determinată din informaţia dată. (a.d.În cazul în care curba cererii pentru produsul A se deplasează la dreapta. SET 2 1. 2.f) D. cererea este elastică. Cererea este: a. (a.c. imprimă ofertei un caracter inelastic.Care dintre factorii de mai jos determină creşterea sau scăderea cantităţii cerute la acelaşi nivel al preţului (alegeţi varianta corectă): a) posibilităţile de stocare a bunurilor. B.g) 3. cantitatea cerută a crescut de la 70 la 75 unităţi.d. inelastică. .000 lei şi.c. b) Dacă preţul şi venitul sunt direct proporţionale. se poate concluziona că: a) A şi B sunt substituibile. cu elasticitate unitară. b) A şi B sunt bunuri complementare.e) C. (a.000 la 9. c) A este un bun inferior. ca urmare. (c. A.Alegeţi răspunsul corect dintre variantele A. cantitatea cerută se modifică cu 40%.CERERE – OFERTĂ. b. D: a) Coeficientul elasticităţii cererii pentru bunurile alimentare este mai mare pentru persoanele cu venituri mici. orientarea consumatorilor spre bunuri inferioare .

m./unitate) 100 200 Cantitate cerută din x (unităţi) 90 70 Cantitate cerută din y (unităţi) 70 120 Cantitate cerută din z (unităţi) 180 140 a.f) 7. c. b) se va reduce .5. b. ponderea cheltuielilor pentru marfa X în cheltuielile totale : a) va creşte . ce se va întâmpla cu venitul total? A (a. 1.g) C. Datorită dublării preţului produsului x.5. 3. Ecx/py.75.c. c. b. 2. 3. 2.e. c) cantitatea de echilibru va creşte dar preţul nu se va modifica. evenimentele social-politice şi naturale. 1. 9. b.d. 5/7. Dacă cererea pentru acest produs creşte: a) preţul şi cantitatea de echilibru vor creşte. 3.e. scade) C (a. b) poate fi substituit şi este un bun de strictă necesitate relativ ieftin. x şi z substituibile . 1/3. b. Să se calculeze coeficientul elasticităţii cererii pentru cele trei bunuri (Ecx/px. previziunile privind evoluţia pieţei. -1/3.d. 5/7. d) nu se poate determina. x şi z complementare C.e. Presupunem că oferta pentru produsul A este perfect elastică. (a. 3. 2/9.5. În situaţia în care cererea pentru produsele agricole este inelastică: a) reducerea preţurilor determină o creştere a veniturilor încasate de producători. 7. d) poate fi substituit şi este un bun de lux relativ ieftin. 7/9. În condiţiile în care coeficientul elasticităţii cererii în funcţie de venit este mai mare decât 1 şi venitul creşte. cantitatea cerută din produsele x. 7. b. d) preţul de echilibru va creşte dar cantitatea nu se va modifica. scade) D (a. 2/9. -5/7.e. Calculaţi coeficientul elasticităţii cererii şi al ofertei în funcţie de preţ în punctul de echilibru.b. b) reducerea preţurilor determină o reducere a veniturilor producătorilor. 7. z? A. 1. Cererea pentru un bun înregistrează cea mai ridicată elasticitate dacă bunul respectiv: a) poate fi substituit şi este un bun de strictă necesitate relativ scump. x şi y substituibile. (b. Ce relaţie există între bunurile x. (b. Ecx/pz).g) A. Fie funcţia ofertei P = 3 + 2QO şi funcţia cererii P = 9 – QC. c. x şi z substituibile D. 8.75. x şi y complementare. 11. Dacă preţul creşte.5. z se modifică astfel: Preţul produsului X (u.f) D.f. d) procentul de reducere a preţurilor este mai mic decat cel de creştere a cererii. x şi z complementare B. 2.75. c. x şi y substituibile. -1/3. y.c) d) e) f) g) costul producţiei. Aflaţi preţul şi cantitatea de echilibru. c. B. factori demografici. (a.f. modificarea preţurilor altor bunuri. b. 1. creşte) 10. a. 2/7. 3. y. 0. creşte) B (a. x şi y complementare. 12.b. c) creşterea preţurilor nu conduce la diferenţieri în veniturile producătorilor. c) poate fi substituit şi este un bun de lux relativ scump. 1/3. c) ramâne constantă . b) preţul şi cantitatea de echilibru vor scădea. 2/9.