You are on page 1of 6

MICROECONOMIE SEMINAR 1-2 Economia şi ştiinţa economică. Economia de piaţă contemporană.

Curba posibilită ților de produc ție și costul de oportunitate 1. Care dintre trăsăturile de mai jos definesc trebuinţele umane: a. sunt neregenerabile; b. sunt concurente; c. nu se sting momentan prin satisfacere; d. sunt nelimitate în capacitate; e. sunt nelimitate ca număr. A. (a,c,d) B. (b,e) C. (a,b,c,d,e) D. (d,e) E. (e) 2. Completaţi spaţiile libere: a. Satisfacerea nevoilor implică existenţa şi consumul ............. b. Înainte de a fi producător, omul este ........... c. Resursele umane derivate cuprind:............... 3. În mod normal, economia naturală se caracterizează prin: a. preponderenţa bunurilor libere; b. formarea preţurilor pe o perioadă îndelungată; c. concurenţa permanentă; d. preponderenţa schimbului de produse; e. satisfacerea nevoilor comunităţii şi individului din producţie proprie. 4. Tehnologiile de fabricaţie reprezintă: a. o resursă materială primară; b. o resursă derivată; c. o resursă economică; d. o resursă originară; e. nici una din variantele de mai sus. 5. Legea rarităţii resurselor consideră că: a. volumul resurselor economice a crescut, în ultimele decenii, datorită progresului tehnologic; b. volumul, structurile şi calitatea resurselor economice se modifică mai încet decât volumul, structurile şi intensitatea nevoilor umane; c. volumul, structurile şi calitatea resurselor economice scad, în timp ce volumul, structurile şi intensitatea nevoilor sporesc permanent. 6. Clasificate din punctul de vedere al duratei utilizării, resursele naturale pot fi: a. Primare şi derivate; b. Recuperabile şi nerecuperabile; c. Nerecuperabile şi regenerabile; d. Neregenerabile şi regenerabile. 7. Resursele primare au în componenţă: a. resurse materiale şi resurse umane; b. resurse naturale şi resurse derivate; b. resurse naturale şi resurse umane; c. resurse naturale şi resurse materiale; d. resurse umane şi resurse derivate. e. resurse derivate si resurse materiale.

costul achiziţionării factorului respectiv. pentru că: a. fundamentează soluţiile economice de creştere a eficienţei. b. costul înlocuirii unei unităţi din acest factor de producţie. b. d. valoarea utilizării acestui factor. în Tratatul său de economie. b.tone) 12 A D C B 1000 Automobile a. prin convenţie. c. nu toate resursele economice pot fi folosite din punct de vedere al eficienţei lor în mod egal. b. d. scăderea ratei inflaţiei. îşi are originea principală în caracterul nelimitat al nevoilor. b. Cu ajutorul curbei posibilităţilor de producţie sunt puse în evidenţă combinaţiile posibile de producere a două bunuri prin folosirea integrală şi eficientă a resurselor disponibile. b. abordează comportamentul oamenilor din punct de vedere economic. Sacrificarea unor alternative pentru a produce sau consuma. 12. Menţionaţi situaţiile care nu ar putea provoca deplasarea curbei posibilităţilor de producţie: a. c. 10. Curba posibilităţilor de producţie a două bunuri este de obicei concavă. c. reprezintă procesul de administrare a unor resurse. d. Alegeţi varianta/variantele corecte: a. c. Economia de schimb reprezintă forma universală de organizare şi funcţionare a activităţii economice în lumea contemporană. Adevărat sau fals? a. Ludovic al XIII – lea. d. scris pentru suveranul de atunci al Franţei. factori şi disponibilităţi băneşti limitate cu utilităţi alternative. c. Graficul curbei posibilităţilor de producţie pune în evidenţă repartiţia resurselor rare în cadrul unui orizont scurt de timp. Ţinând cont de costul de oportunitate. 11. Costul de oportunitate al unui factor de producţie reprezintă a. intervine legea randamentelor neproporţionale. 9. creşterea cantităţii de resurse disponibile. atunci când se face o alegere. în special prin reducerea costurilor.8. 14. e. valoarea bunurilor alternative sacrificate pentru a alege un anumit bun spre a fi produs sau consumat. în sensul creşterii ei. în vederea satisfacerii nevoilor reţinute spre a fi satisfăcute în schimbul celor sacrificate. o modificare a populaţiei ocupate. cât se produce din celălalt? . Se dă curba posibilităţilor de producţie: Pâine (mil. 13. Termenul de economie politică a fost folosit pentru prima dată de Adam Smith. o preferinţă crescută pentru unul dintre cele două bunuri. Care este numărul maxim de automobile produs de această economie? Dar de pâine? Atunci când se produce maxim din fiecare bun. toate resursele sunt limitate. cum poate fi definită economia? a. aplicarea unor tehnologii mai performante în producerea unuia dintre cele două bunuri. Mişcarea unei economii de la un punct la altul pe curba posibilităţilor de producţie presupune o schimbare în tehnologie. în 1615.

b. Figura reprezintă curba posibilităţilor de producţie pentru ţara X.a dus la creşterea potenţialului productiv al bunului A. Economia ţării X nu poate trece din B în C fără o creştere în tehnologie sau în cantitatea de resurse diponibile. ale căror preţuri sunt de 1000. Care puncte reprezintă o folosire neintegrală a resurselor? d. Fie următorul tabel ce reprezintă determinarea renunţării datorate rarităţii resurselor Producţie CD-uri Variante (posibilități) de producție A B C D E Timp petrecut (în ore) 0 1 2 3 4 Număr de produse 0 4 7 9 10 Producţie web-cam Timp petrecut (în ore) 4 3 2 1 0 Număr de produse 20 18 14 8 0 Un angajat (al cărui randament este reprezentat în tabelul de mai sus) al firmei EUROSHOP lucrează o oră pentru a realiza CD-uri şi 3 ore pentru realizarea de web-cam (varianta B). Folosire unei tehnologii superioare –in urmă cu un an . Cum se va modifica – în aceste condiţii . Aceste resurse sunt folosite integral şi eficient pentru a produce două bunuri x şi y. Presupunem că resursele economice ale unei ţări însumează 8000 miliarde lei. rezultă punctul B. Pe baza acestor date ipotetice. care ar fi cea mai bună variantă pentru producător dintre combinațiile A-E disponibile? . reprezentaţi grafic curba posibilităţilor de producţie. Care dintre afirmaţiile următoare sunt adevărate? a. e. Care puncte reprezintă o folosire deplină a resurselor? c. d. Dacă ţara X se află în punctul C şi decide să producă 100 cărţi mai puţin. c. respectiv 2000 lei. 14.b. Presupunem că insula X produce două bunuri: A şi B. în timp ce posibilităţile de producţie ale bunului B au rămas constante. a) Care este costul de oportunitate pentru realizarea unui CD dacă s-ar consuma a doua oră pentru producerea CDului (în defavoarea unei ore dedicată producerii de web-cam-uri) (C)? b) Care este valoarea în lei a acestui cost de oportunitate dacă un web-cam s-ar vinde cu 120 lei? c) Dacă un bax de CD-uri s-ar vinde cu 250 lei. Ţara X poate trece din D în A dacă renunţă să producă un număr de cărţi.curba posibilităţilor de producţie? 16. se obţine punctul E. 13. Dacă ţara X alocă toate resursele de care dispune pentru producerea de carne. Economia ţării X nu poate trece din A în C fără o creştere în tehnologie sau în cantitatea de resurse folosite. Care puncte sunt imposibil de atins? 15.

care este costul de oportunitate al lui Woods dacă alege să tundă gazonul? b. poate filma un spot publicitar pentru Nike și să câ știge 1 milion de dolari. Pe ce premise se bazează aceste posibilităţi? b) Dacă economia se află în punctul C. b . În același interval orar. care este costul unui automobil suplimentar? Dar cel al unei rachete? c) Explicaţi cum se reflectă pe această curbă legea creşterii costului oportunităţii! d) Cum trebuie să funcţioneze economia pentru a influenţa evoluţia producţiei la un anumit punct de pe FPP? 17. 16. d . Forrest Gump. În aceste condi ții: a. Întrebarea este dacă el și trebuie să tundă acest gazon în condițiile în care este cel mai rapid? Să considerăm că el poate tunde gazonul în 2 ore. c . Copilul unui vecin.15.combinaţie de bunuri imposibil de produs. . Următorul tabel evidenţiază posibilităţile producerii de bunuri militare şi de bunuri civile: Tipuri de produse Rachete Automobile A 0 30 B 2 27 Productii alternative C 4 21 D 6 12 E 8 0 a) Reprezentaţi grafic. C) De asemenea.costul oportunităţii. precizaţi pe grafic pentru fiecare combinaţie ce literă îi corespunde. Pornind de la următoarea reprezentare a frontierei posibilităţilor de producţie explicaţi ce se întâmplă referitor la forma curbei şi dinamicii costului oportunităţii în următoarele situaţii: A) În procesul de producţie al bunului x se introduce o tehnologie nouă. posibil de produs însă procesul ar fi ineficient economic. cine are avantaj absolut în tunderea gazonului? d.combinaţie de bunuri. dar al lui Forrest? c. cine are avantaj comparativ în acțiunea de mai sus. Să presupunem că Tigger Woods poate tunde gazonul mai repede decât orice altă persoană. B) Pe piaţă apare o realizare tehnică deosebită care permite sporirea producţiei cu 30% pentru toate produsele.combinaţie de bunuri posibile de produs în condiţii economice eficiente. poate tunde gazonul în 4 h sau poate lucra la McDonalds și să primească 20 de dolari. ţinând cont că fiecare literă desemnează unul dintre conceptele: a . performantă .

f. în timp ce un japonez poate obține doar 5 tone. b. Muncitorii americani și cei japonezi pot produce fiecare 4 mașini/an. Care este prețul relativ al unei tone de grâu în acest caz? . un american poate produce 10 tone de grâne anual. e. care economie deține avantaj comparativ în producerea mașinilor și care în obținerea recoltei agricole. care este costul de oportunitate al unei mașini? Dar al unei tone de grâu? d. a. h. construiți un tabel în care să prezentați producția anuală a Americii și Japoniei. idem pentru Japonia. care economie deține avantaj absolut în producerea mașinilor și care în obținerea recoltei agricole. Pornind de la punctele unde se situează fiecare țară înainte de specializare. g.18. construiți frontiera posibilităților de producție pentru fiecare țară. Ce cantitate de mașini și grâne obține fiecare țară? Reprezentați pe FPP aceste puncte. Totodată. oferi ți un exemplu cifric în care comerțul aduce beneficii ambelor economii. înainte de specializare să presupunem că ½ din americani și japonezi ob țin grâne și ½ produc ma șini. pentru SUA. Să presupunem că fiecare țară are 100 milioane de muncitori. c.

Avantaj comparativ Capacitatea de a produce un bun sau serviciu cu un cost de oportunitate mai mic decât al altor producători. întrucât în procesul de producție sunt atrase suprafețe de teren tot mai puțin fertile. Costul de oportunitate: • Costul de oportunitate este un raport între cantitatea la care se renun ță dintr-un bun pentru a produce unitate suplimentară din alt bun. Pot exista exemple de cost de oportunitate constant. dar ele sunt o excepție. considerau că legea se aplică mai puțin în industrie Varianta contemporană: într-o economie în care se produc 2 bunuri cu folosirea integrală a resurselor existente. Avantaj absolut Capacitatea de a produce o cantitate mai mare dintr-un bun sau serviciu comparativ cu alt producător. costul de oportunitate al producerii unei unități suplimentare din bunul x este inversul costului de oportunitate al producerii unei unități suplimentare din bunul y.Legea randamentelor neproporționale: Economiștii clasici: aceeași cantitate adițională de muncă aduce tot mai pu țină recoltă suplimentară. pentru a produce o cantitate suplimentară dintr-un bun se renunță la cantități tot mai mari din celălalt bun. • Dacă cu resursele disponibile putem produce două bunuri x și y. . folosind aceeași cantitate de resurse. • Costul de oportunitate este de obicei crescător: trebuie să renunțăm la cantită ți tot mai mari din bunul y pentru a produce cantități suplimentare din bunul x. de-a lungul curbei posibilităților de producție.