You are on page 1of 23

Set I CONCURENŢĂ. TIPURI DE PIEŢE 1.

Definirea pieţei ca spaţiu economic înseamnă că: a) piaţa nu are întotdeauna o determinare geografică; b) piaţa este o confruntare abstractă între cerere şi ofertă, fără a avea o localizare fizică; c) segmentarea pieţei se face numai pe regiuni geografice; d) există întotdeauna o piaţă locală, regională sau internaţională. A (a,b) B (b,c) C (c,d) D (c,d)

2. Atomicitatea ofertei caracterizează : a) concurenţa monopolistică; b) numai concurenţa perfectă; c) duopolul; d) monopolul. 3. Bariere mari la intrarea sau ieşirea pe piaţă a producătorilor există în condiţiile concurenţei: a) de monopson; b) de oligopol: c) de monopol: d) monopolistice. A (a,b) B (b,c) C (c,d) D (a,d)

4. Concureţa perfectă : a) se manifestă permanent pe piaţa produselor alimentare; b) există numai ca tendinţă pe piaţa bunurilor de consum; c) se întâlneşte pe pieţele reglementate legal; d) conduce la practicarea de preţuri mari. 5. În condiţiile concurenţei monopolistice există: a) controlul preţului exercitat de către producător; b) mulţi vânzători; c) mulţi cumpărători; d) mărfuri neomogene. A (a,b,c) B (b,c,d) C (a,c,d) D (a,d)

6. Alegeţi varianta corectă: a) piaţa exclude concurenţa; b) nu există concurenţă între cumpărători; c) concurenţa perfectă se manifestă numai pentru produsele diferenţiate; d) cererea poate fi inferioară ofertei în economia reală. 7. Producătorul exercită cel mai mare grad de control asupra preţului pe piaţa: a) monopolistică; b) de oligopol; c) de monopol; d) perfectă. 8. Piaţa bunurilor de consum:

a) b) c) d)

nu are o determinare fizică; este cadrul de manifestare a unei cereri derivate; poate avea capitalul ca obiect al vânzării; este puternic segmentată.

9. Pe piaţa de oligopol firmele: a) pot produce mărfuri omogene; b) adoptă întotdeauna un comportament necooperant; c) pot produce mărfuri neomogene; d) nu adoptă întotdeauna un comportament cooperant. A (a,b) B (b,c) C (a,c) D (c,d)

10. Alegeţi variantele care exprimă o clasificare a formelor de concurenţă: a) pot produce mărfuri neomogene; b) concurenţă perfectă şi între consumatori; c) concurenţă neloială, şi între cumpărători; d) concurenţă loială şi neloială. 11. Oligopsonul este forma de concurenţă caracterizată prin: a) transparenţă perfectă; b) atomicitatea ofertei; c) atomicitatea cererii; d) preţuri dictate de producători. 12. Să presupunem că o firmă doreşte să vândă un produs la un preţ superior preţului pieţei, în situaţia în care firma acţionează pe o piaţă cu concurenţă de tip perfect. În acest sens: a) cantitatea vândută va fi nulă; b) cantitatea vândută va fi maximă; c) cantitatea vândută nu va fi influenţată de preţ, dar va fi diferită de zero; d) cantitatea vândută va fi influenţată de preţ, dar nu se poate preciza mărimea sa. 13. Piaţa cu concurenţă de monopson se poate caracteriza prin următoarele: a) oferta este realizată de câţiva vânzători; b) oferta este realizată de un singur vânzător; c) cererea este realizată de câţiva cumpărători; d) cererea este realizată de un singur cumpărător. 14. Pe o piaţă cu concurenţă imperfectă, pentru un preţ diferit de preţul de echilibru, cantitatea vândută este: a) egală cu media între cantitatea cerută şi cea oferită; b) egală cu diferenţa dintre cantitatea cerută şi cea oferită; c) egală cu cantitatea corespunzătoare preţului de echilibru; d) egală cu cea mai mică dintre cantitatea oferită şi cea cerută. 15. Pe o piaţă de tip monopol o firmă este interesată să mărească preţul în cazul în care, pentru o modificare dată de preţ, cererea este: a) elasticitate unitară; b) inelastică; c) elastică; d) în nici unul din cazurile de mai sus. 16. Piaţa cu concurenţă perfectă nu are drept caracteristică: a) omogenitatea pieţei; b) atomicitatea perfectă;

d) un singur vânzător pentru un anumit bun. c) se obţine supraprofit de monopol. 19. Menţionaţi piaţa unde se practică cel mai ridicat preţ: a) piaţa cu concurenţă oligopol. 21. Care sunt elementele prin care se deosebeşte piaţa monopolistică de piaţa cu concurenţă perfectă: a) transparenţă. p2 şi p3 sunt ponderile procentuale ale primilor trei ofertanţi. d) intrarea şi ieşirea liberă pe piaţă. c) excluderea oricărui concurent. c) p1 = 4% p2 = 3% p3 = 1% n = 97. c) diferenţierea produselor. 23. 20. Se presupune că acelaşi bun economic se tranzacţionează pe mai multe pieţe cu situaţii diferite. prin fixarea preţului de către monopol: a) nu se fixează şi cantitatea. d) piaţa cu concurenţă monopolistică. aceasta variind în funcţie de preţ. Pe piaţa cu concurenţă perfectă: a) costul marginal = preţ. b) există prea puţini oferanţi. b) dispariţia mobilităţii. d) perfecta mobilitate a factorilor de producţie. d) nu este influenţată cantitatea existentă în situaţia anterioară. b) atomicitatea ofertei. 24. Să presupunem că într-o ţară există numai trei firme producătoare pentru un anumit bun. b) nu se poate fixa şi cantitatea. Menţionaţi tipul de piaţă în care cumpărătorul influenţează preţul: a) perfect. dacă se impun condiţii suplimentare. d) monopson. În această situaţie există o piaţă cu concurenţă: . 18. b) piaţa cu concurenţă perfectă. 22. d) nu există omogenitatea produselor. b) oligopol. d) p1 = 30% p2 = 25% p3 = 24% n = 432. Atomicitatea ofertei pe o piaţă cu concurenţă perfectă este reprezentată cel mai bine de situaţia următoare în care p1. c) piaţa cu situaţie de monopol. b) p1 = 90% p2 = 2% p3 = 1% n = 180. aceasta variind în funcţie de ofertă. iar n este numărul de concurenţi de pe piaţă: a) p1 = 50% p2 = 15% p3 = 5% n = 80.c) transparenţa perfectă. 17. c) s-ar putea fixa şi cantitatea. În cazul unei pieţe cu situaţie de monopol. Monopolul nu se caracterizează prin: a) fixarea preţului. c) monopol.

este monopol. însă niciodată pe piaţa forţei de muncă.c) C (a.d) D (c) 27.a) b) c) d) perfectă.d) D (b. fiecare cu putere economică mare. Manifestarea liberei concurenţe nu încetează atunci când: a) cererea este egală cu oferta.b. b) prezenţa unui număr mic de cumpărători şi vânzători.d) 31. dacă: a) exclude complet concurenţa.d) C (b. dar cu putere economică redusă. d) monopolul statului în toate domeniile.b) B (b. c) există un singur producător şi mai mulţi consumatori. b) cererea este mai mare decât oferta. c) a existat şi există în orice economie. d) controlează o jumătate din sursele de materii prime. A (a. b) există doar în cadrul economiei de piaţă. d) nici unul din răspunsurile de mai sus nu este corect. Factorii care incită la concurenţă pot fii următorii: a) profitul.d.d) 30. Atomicitatea. indiferent de timp şi de spaţiu. Piaţa cu concurenţă de monopson presupune: a) existenţa a mai mulţi producători şi a unui singur cumpărător. c) existenţa unui număr mic de vânzători şi de cumpărători.c. monopol. 25. cu putere economică redusă în funcţie de moment. 29. d) una din cele trei situaţii de mai sus.c) C (c.c) B (a.c. Manifestarea concurenţei.b. ca trăsătură a pieţei cu concurenţă perfectă presupune: a) existenţa unui număr mic de cumpărători şi vânzători.) B (a.d) C (a) D (a. 28. oligopol. c) manifestarea pe piaţă a unui număr mare de vânzători şi cumpărători.c. oligopson.c) D (a. A (a. A (a. O firmă care acţionează într-o anumită ramură a industriei. d) există mai mulţi producători şi un singur consumator. d) toate cazurile expuse mai sus sunt corecte.b. urmărită la modul general: a) se regăseşte pe piaţa bunurilor şi serviciilor. c) pluralismul formelor de proprietate. b) introducerea progresului tehnic. b) vinde produsele la preţuri scăzute. A (a.d) 26.b.b. c) contribiue cu 60% la producţia totală a industriei.b. Pe piaţa cu concurenţă de oligopol: . b) posibilitatea cumpărătorului de a exercita influenţe asupra preţului.d) B (a.

b.d) D (a. b) manifestarea fluidităţii cererii şi ofertei.b) A (a) 32. d) sunt prezenţi numeroşi consumatori şi producători.c) D (a.c.d) 36. d) pieţe naţionale. c) realizarea unei bune cunoaşteri a cererii şi ofertei. b) pe piaţa cu concurenţă oligopol.d) C (a.b. d) în general. c) locul unde se realizează schimburile între diferiţi producători.d) C (c) D (d) . se manifestă atomicitatea cererii. A (a. c) adoptarea lor înlătură manifestarea riscului economic.c. existenţa unui număr mare de producători ce reprezintă oferta de pe piaţă. Pornind de la obiectul tranzacţiilor care se desfăşoară pe piaţă. d) pe nici una din pieţele amintite anterior. existenţa a mai mulţi producători şi puţini cumpărători. A (a. b) realizează o bună satisfacere a cererii. d) locul unde se realizează schimburile dintre vânzători şi cumpărători.b) B (b. Cererea şi oferta prezintă caracter de atomicitate: a) pe piaţa cu concurenţă monopolistică.b) C (a. c) există produse diferenţiate.b.a) b) c) d) producătorii pot influenţa situaţia de pe piaţă în ceea ce priveşte preţurile. 35. Referitor la strategiile anticoncurenţiale. c) piaţa financiară. delimităm: a) pieţe internaţionale. 34. b) spaţiul economic în care acţionează doar persoanele fizice. Piaţa cu concurenţă monopolistică se caracterizează prin faptul că: a) nu există atomicitatea cererii şi ofertei. Funcţionarea concurenţei este posibilă dacă sunt întrunite. nu sunt recomandate.c) B (b. c) pe piaţa cu concurenţă monopsonică.d) C (b.b. A (b. Piaţa este considerată a fi: a) locul unde se întâlnesc agenţii economici.c) B (b.c) C (a. A (a) B (a. b) piaţa muncii. B (c.d) 33. d) existenţa egalităţii între ofertă şi cerere. b) nu pot fi utilizate de către întreprinderile mici şi mijlocii. se poate afirma că: a) toţi agenţii economici trebuie să le folosească în funcţie de conjunctură.d) 37. în mod obligatoriu următoarele condiţii: a) existenţa unor preţuri libere pe piaţă.c) D (a.c) D (a.

c) îmbunătăţirea calităţii bunurilor oferite. A (a.c) 40. A (a.d) D (a.38.d) D (b. c) oligopol. 44. Controlul producătorilor asupra preţului este posibil pe piaţa: a) cu concurenţă monopolistică. 43. c) în ambele cazuri menţionate. b) cu concurenţă perfectă. d) nici un răspuns nu este corect. Existenţa pe piaţă a unor restricţii la ofertă. În cazul concurenţei monopolistice regăsim: a) influenţa vânzătorilor şi cumpărătorilor asupra preţului. 41.d) . b) prezenţa pe piaţă a unor produse diferenţiate din punct de vedere calitativ.c) 39. b) un număr mare de vânzători. b) concurenţă monopolistică. c) un număr mic de cumpărători.c) B (b. cu o putere ridicată. mai precis accesul pe piaţă a firmelor este blocat sau restricţionat.b) B (b. b) scăderea ofertei de bunuri şi servicii pe piaţă.c) C (c. b) piaţa cu concurenţă pură. dar având o putere mică. c) piaţa oligopol. A (a) B (c) C (d) D (c. c) existenţa unui număr mic de producători. În care din următoarele situaţii se poate observa posibilitatea cumpărătorilor de a influenţa preţul: a) piaţa cu concurenţă perfectă. b) piaţa cu concurenţă monopolistică. d) comercializarea unor produse identice. d) monopol. d) imposibilitatea cumpărătorului de a alege cel mai bun produs. d) accesul blocat pe piaţă. 42. Piaţa cu concurenţă perfectă presupune: a) existenţa unui număr foarte mare de producători. d) monopol. c) oligopol. conduce la încadrarea în următorul tip de piaţă: a) concurenţă perfectă. d) nici un răspuns nu este corect. Concurenţa dintre producători pe piaţă conduce la: a) promovarea progresului tehnic. nediferenţiate. Pe care piaţă concurenţa dintre producători va urmări atât preţul cât şi calitatea produselor şi serviciilor oferite? a) piaţa cu concurenţă monopolistică.d) C (a.

b) profitul normal nu poate fi inferior supraprofitului c) profitul normal nu se întâlneşte în economia de piaţă. Rata profitului: a) este un raport procentual între capital amortizat şi profit. Menţionaţi care din următoarele afirmaţii sunt adevărate: a) pe piaţa cu concurenţă perfectă creşterea cantităţii oferite de un producător are efect asupra preţului. 5. . c) excedentul costurilor de producţie şi de desfacere a bunurilor peste încasările realizate. sub formă bănească obţinut din exercitarea unei activităţi. 2.c) C (c. d) în funcţie de modul de calcul ales înregistrează diferite valori. d) câştigul net. d) nu se modifică la creşterea preţului. Alegeţi varianta corectă: a) profitul brut nu poate fi egal cu cel net. b) o dovadă a utilităţii activităţii acestuia.d) D (a. Profitul se determină ca diferenţă între: a) preţul de vânzare al bunului şi costul factorului de producţie muncă utilizat în producerea bunului.c) B (b.d) Profitul pe diferite tipuri de concurenţă 1.b) B (b.c) C (b. A (a. 4. c) ceea ce se încasează şi ceea ce se plăteşte în activitatea economică. d) profitul unitar este întotdeauna mai mare decât preţul de vânzare. mai mare şi preţul de vânzare al acestuia. când profitul este pozitiv.45. c) poate fi negativă.d) D (c. b) costul produsului. c) pe piaţa de oligopol fiecare ofertant ţine seama de deciziile celorlalţi. d) veniturile obţinute prin vânzarea bunului şi costul capitalului circulant utilizat în realizarea bunului. d) pe piaţa cu concurenţă monopolistică se remarcă un grad ridicat de satisfacere a cererii. iar celelalte condiţii rămân neschimbate. b) poate fi negativă. Profitul reprezintă pentru întreprinzători: a) o motivaţie exclusiv subiectivă. c) se urmăreşte a fi cât mai mică. A (a. b) monopolul înseamnă existenţa pe piaţă a cel puţin unui vânzător. b) nu se modifică dacă producţia creşte.d) 3. dacă impozitele sunt diferite de zero. Diferenţa dintre venituri şi cheltuieli a) reprezintă întotdeauna un profit legitim.

14 milioane.m. 10. 16..m.m.000 u. 14 milioane. Calculaţi în următoarea ordine indicatorii: capitalul fix. 30. b) 70 milioane.000. Ce cantitate de bunuri vinde pe piaţă? a) 1. 7.000. Cheltuielile cu materii prime. a) 70 milioane. b) 7. având în vedere că încasările obţinute sunt de 21. materiale şi alte elemente de capital circulant sunt de 30 milioane. În perioada imediat următoare se înregistrează o creştere a acesteia cu opt puncte procentuale.28%. 8. Preţul unitar pentru bunurile vândute pe piaţă de către un producător este de 15. 9. iar profitul obţinut este jumătate din costul variabil.m./buc.200. 65 milioane.. 50 milioane. La o societate comercială producătoare de covoare. d) 34%.m. Determinaţi modificarea procentuală a ratei profitului în t1 faţă de t0.000 u. b) profit rămas după plata impozitelor.500.. 10 milioane.000 u.000 u.250. 64 milioane. Costul fix al producătorului este de 9. Preţul unitar pentru bunurile vândute pe piaţă de către un producător este de 20. d) Profitul: 5.000 u. c) 56 milioane./buc.28%.28%. 15. Ce profit obţine la această cantitate vândută? a) 2.. b) 32%.300.m.000 u.000 u. O firmă se regăseşte în următoarea situaţie: costul variabil reprezintă jumătate din costul fix... 60 milioane. iar costul variabil de 5.. Rata profitului:15.000 u. Cifra de afaceri este de 80 milioane pe an.m. 11. d) 56 milioane.000.000. amortizarea anuală.6.000 u.. c) 5..m.000 u./buc.000 u. d) nici un răspuns nu este corect.500 buc. Rata profitului: 14./buc. costul total al producţiei.m. b) 1.000 u.m. d) profitul care-l motivează pe întreprinzător să-şi desfăşoare activitatea într-un anumit domeniu. iar costul variabil de 4.m.000 u.m. c) Profitul: 5.m.000 u. Profitul suplimentar (supraprofitul) este considerat a fi: a) parte din profitul normal.000. Costul fix al producătorului este de 11.m. Rata profitului: 14.000 u.m.000 u. costurile materiale totale sunt de 44 milioane. . Rata profitului în funcţie de costuri în momentul t 0 este 25%. c) profit obţinut ca urmare a cazurilor de concurenţă imperfectă. Producătorul obţine un profit de 9.000 u. d) nici un răspuns nu este corect. 14 milioane. 20. capitalul tehnic este de 100 milioane şi produce anual 1000 de bucăţi..000 u./buc. b) Profitul: 3. c) 1. Producătorul obţine o producţie de 1.. profitul unitar./buc. c) 24%. a) 28%.28%.m. a) Profitul: 3.. iar cele salariale sunt de 16 milioane/an. Rata profitului: 15.m. Determinaţi masa şi rata profitului firmei în funcţie de cifra de afaceri.000 u.m.m.

d) forţei de muncă. Să presupunem că ecuaţiile cererii. b) supraprofitul este suma dintre profit şi profitul normal. În condiţiile în care se dublează costurile produsului. dacă supraprofitul este maximizat. c) 7.38 milioane lei. d) volumul încasărilor = volumul costurilor realizate pe activitatea respectivă. Precizaţi care este relaţia corectă între profit. b) de capital. atunci raportul procentual dintre profitul total şi costul total va fi: a) n. 18. d) rata profitului rămâne neschimbată şi profitul creşte cu procentul respectiv. Rata profitului calculată în funcţie de cost creşte în perioada curentă faţă de perioada de bază cu 26%. b) rata profitului scade. atunci profitul asociat acestui produs: . şi preţul rămâne constant. În situaţia în care. c) 2. a) 2. Q. Precizaţi care este egalitatea care caracterizează pragul minim al rentabilităţii: a) volumul producţiei = volumul costurilor realizate pentru aceasta. iar profitul creşte cu procentul respectiv. respectiv ale costului total sunt următoarele: 5Q=63-p (p – preţ. 13. c) rata profitului creşte.7 milioane lei.19 milioane lei. b) n-1. Ştiind că pentru firmă costurile de producţie în valoare de 9 milioane rămân constante. d) 2. 15.53 milioane lei. Dacă se calculează rata profitului determinată în funcţie de cifra de afaceri ca fiind egală cu (1/n)100.cantitate) şi CT=5+60Q-9Q 2+Q3. d) 100/(n-1). a) 3. Să se determine cantitatea pentru care se realizează profitul maxim. c) de pământ. d) profitul normal este sinonim cu profitul. c) n/n-1. b) 5. 16. 17. 19.12. c) volumul încasărilor = volumul producţiei realizate. 14. b) volumul costurilor totale = nivelul preţurilor obţinute pentru producţia respectivă. profit normal şi supraprofit: a) profitul normal presupune existenţa supraprofitului. d) 9. Profitul este venitul ce revine posesorului: a) tuturor factorilor de producţie. veniturile şi costurile totale de producţie cresc cu acelaşi procent atunci rata profitului calculată la costuri şi profitul vor înregistra următoarea situaţie: a) rata profitului şi profitul cresc cu procentul respectiv. iar profitul obţinut de firmă în perioada curentă este de 3 milioane lei determinaţi profitul obţinut de firmă în perioada de bază. b) 2. c) supraprofitul presupune existenţa profitului normal. iar profitul scade cu procentul respectiv.

b) costurile unitare şi preţurile de vânzare scad proporţional. d) d.05%. Un agent economic înregistrează următoarele date la un moment dat: rata profitului faţă de cifra de afaceri = 20%.: a) 10%. a) a. d) o firmă nu poate înregistra în acelaşi timp profit nelegitim şi legitim. lei. 20%. dar nu se poate calcula mărimea scăderii. c) 5 mil. CF = 30 mil. 1 mil. a) 4 mil. Capital = 400 mil. b) profitul este minim. Q = 1. d) costurile unitare rămân neschimbate şi preţurile de vânzare scad. 24. 40 mil. . 20. 2 mil. 3% 42. 15%. Calculaţi masa profitului şi ratele profitului. 1 mil. se va micşora. 10%. firmele nu înregistrează profituri nelegitime. CTM = 800. profitul şi rata profitului faţă de cost. 0. 60 mil. 6% 40% 60%. Să se calculeze: volumul încasărilor. 21. 26. 15%. 10%. b) va creşte cu 25%. b) 4 mil. 25%. fară a preciza proporţia. 20%. Dacă la o socitate comercială se înregistrează o creştere a profitului cu 20% în condiţiile în care cheltuielile de producţie rămân neschimbate. lei. costurile de producţie = 4 mil. Alegeţi varianta corectă: a) profitul normal poate fi superior supraprofitului. d) profitul este egal cu media pe ramură. 10%. c) costurile unitare şi preţurile de vânzare cresc proporţional. 30 mil. Capital utilizat: 1000 mil. c) profitul este maxim. Profitul creşte când: a) costurile unitare cresc şi preţurile de vânzare scad. 25%. c) c. 23. lei.000. 25. 3. 10%. Pragul de rentabilitate desemnează situaţia economică în care: a) profitul este nul. c) va creşte cu 20%. b) 15%. fără a preciza proporţia. c) în economiile moderne. lei. 35 mil. d) va scădea.8% 30%. d) 30%. atunci rata profitului calculată la costuri: a) va scădea cu 20%. 2 mil. Să se calculeze ratele profitului pornind de la următoarele date: preţ = 1. 22.a) b) c) d) se va dubla. se va mări. d) 5 mil. 42%. se va înjumătăţi. c) 20%. lei. Să presupunem că la o societate comercială se înregistrează următoarele date: venituri = 100 mil.5% 45% 30%. CV = 40 mil. 4% 60% 40%. b) b. b) profitul brut poate fi inferior celui net.000.

c) C (a. d) 33 bucăţi. b) asigură motivarea deciziilor privind producţia. O societate nu-şi poate continua activitatea pe termen lung dacă: a) nu se obţine profit normal. 28.b. producţia care corespunde pragului minim de rentabilitate este: a) 3 bucăţi. 30.b) B (b. a) accelerează viteza de rotaţie a banilor. Rata profitului unei firme în funcţie de cifra de afaceri este de 25%. Costurile de producţie sunt în valoare de 12 milioane lei.c.d) 29. Încasări: 18 milioane lei.27. firma va înregistra o pierdere echivalentă cu costul fix.d) D (a. Încasări: 20 milioane lei.d) D (b. 32. d) când producţia unei firme este egală cu 0. c) veniturile totale depăşesc preţurile. Cifra de afaceri la o firmă este de 45 milioane unităţi monetare.d) 31. b) Profit: 4 milioane lei. d) între profit şi cost de producţie există o relaţie direct proporţională. .c) C (c. A (a. Identificaţi care dintre variante exprimă o funcţie a profitului.b) B (b. c) stimulează concurenţa. Profitul total se determină: a) ca diferenţă între venitul total şi costul total. c) 30 milioane bucăţi. c) Profit: 8 milioane lei. b) rentabilitatea reprezintă capacitatea unei firme de a obţine supraprofit.d) C (c. c) la creşterea duratei unei rotaţii a capitalului. a) Profit: 6 milioane lei. profitul anual scade. d) Profit: 2 milioane lei. atunci când celelalte condiţii nu se schimbă: a) masa profitului creşte când veniturile firmei cresc. b) 3 milioane bucăţi.c) D (c. Dacă preţul produsului comercializat este 15 unităţi monetare. profitul se diminuează.c. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate: a) la acelaşi capital investit şi la încasări egale rentabilitatea a două activităţi este aceeaşi. Care dintre variante este adevărată. Încasări: 10 milioane lei. Încasări: 16 milioane lei. Determinaţi profitul şi încasările obţinute de firmă. A (a.c) B (a. b) se obţine numai profit normal. d) nu se înregistrează supraprofit. A (a. d) antrenează indivizi la acceptarea riscului.d) 33. b) la creşterea preţului. c) obţinerea de către o firmă a unui profit negativ desemnează situaţia în care firma nuşi acoperă cheltuielile din încasări.

d) motivarea dezvoltării activităţii economice.b) ca produs între preţ şi nivelul producţiei. iar preţul de vânzare este de 400 u.c) B (b. Un agent economic realizează costuri fixe de 2.. c) 1..c. profitul actual este: a) 1.. A (a. În cadrul unei firme. faţă de perioada de bază. Funcţiile profitului la nivel de firmă vizează a) stimularea concurenţei.. b) 53./bucata. Profitul unei firme creşte cu 600 u. a) Q = 8. d) Q = 70 bucăţi. 39. d) ca diferenţă dintre cifra de afaceri şi venitul total.850 u. 38. Să se determine producţia pentru care profitul este zero. a) 48.d) 35. d) structura producţiei fabricate..m.d) B (a. 37. iar produsele obţinute se vând cu 600 u. c) reflectarea raţionalităţii acţiunilor economice. Profit se obţine atunci când: .m.000 u. Să se determine nivelul de producţieipentru care se obţine o rată a profitului calculatăp în funcţie de cifra de afaceri de 25%.45%../bucată.4%.m.c.d) C (b.m.c) C (c.m. un cost variabil mediu de 200 u. d) Q = 15.d) D (c. 36.b. În acest caz.800 u. costul variabil mediu de 300 u. Precizaţi care sunt factorii care influenţează mărimea profitului: a) nivelul preţului de vânzare al bunurilor realizate de firmă.m.. în condiţiile în care indicele profitului este 150%. d) 1700 u.d) 40. c) ca produs între volumul producţiei şi diferenţa dintre preţ şi costul total mediu. calculaţi cât este rata profitului în funcţie de cost. Cunoscând că rata profitului în funcţie de cifra de afaceri este 35%. c) Q = 65 bucăţi. d) 53..d) D (b. 34.m.m. b) Q = 25. b) nivelul costului de producţie al bunurilor. costul fix este de 6.m. c) Q = 3. A (a. c) 47%.84%. b) impulsionarea dezvoltării durabile a unei economii în general. b) Q = 55 bucăţi. a) Q = 60 bucăţi.000 u.m. c) viteza de rotaţie a capitalului.m.c. b) 1200 u.

. d) toate răspunsurile de mai sus sunt incorecte. d) costul de producţie este mai mare decât profitul. cu cât trebuie să crească costul pentru ca profitul să rămână acelaşi.000 u. b) diferenţa dintre profit şi costul fix.. să se determine preţul produsului..m.m. 46. a) cu 62.. b) rate ale profitului diferite. În condiţiile în care preţul creşte cu 25%. d) nici unul din răspunsurile de mai sus nu este corect.d) C (c. costurile fixe sunt mai mici decât costurile variabile.m.b) B (b. c) profitul obţinut se reduce cu mai mult de 25%.000 u. Raportul cost mediu/preţ pentru un bun este 2/5.c. 47. b) încasările obţinute prin vânzarea producţiei sunt mai mici decât cheltuielile efectuate. profitul constituie: a) o parte din costul total.000 u. costurile salariale nu depăşesc costurile materiale. Privit ca mărime.000 u. b) 22. d) 36. 44.a) b) c) d) veniturile sunt egale cu cheltuielile.m..m. În situaţia în care două firme au acelaşi cost de producţie.d) 45. c) acelaşi profit.m.c) C (c.m. un agent economic obţine un profit de 8 u.b) B (b.. c) 22. d) o parte din costul fix. Activitatea unei firme devine nerentabilă atunci când: a) preţul de vânzare al bunurilor este mai mic decât costul pentru producerea lor. d) 22. . a) 23.m. 43. cheltuite.m. Ştiind că preţul pentru un produs este cu 20% mai mare decât costul său unitar şi profitul obţinut prin vânzarea acestuia este de 5. b) 35... La 100 u..d) D (b. a) 30. b) cu 63. c) o parte din preţ. să se determine costul producţiei.d) D (a. c) 32.m. Proftul legitim se defineşte ca: a) sumă între cost şi venit.300 u. acestea pot avea: a) profituri diferite.. veniturile care se obţin sunt mai mari decât cheltuielile ocazionate de realizarea producţiei. b) o parte din costul variabil.000 u.c) 42. A (a.000 u. A (a. 41. c) suma dintre profitul brut şi cel nelegitim. Încasările totale fiind de 24.b.000 u.5%.5%.m.500 u..800 u.m.

. d) cu 62%.5%.c) cu 64.

. încât nici unul nu poate influenţa preţul. adevărat b. Dacă o firmă produce cu puţin sub producţia care îi asigură maximizarea profitului. fals. 2. un număr potrivit de cumpărători şi vânzători. preţul dar nu şi cantitatea cumpărată. d. b. atât de mulţi cumpărători şi vânzători. fals. fals. independent de preţ. a. atât de puţini cumpărători şi vânzători. atât de puţini cumpărători şi vânzători. venitul marginal este: a. Profitul unei firme este maxim acolo unde distanţa verticală între curba costului total şi curba venitului total este minimă. 5. O creştere a cererii pentru un bun pe o piaţă cu concurenţă perfectă va avea ca efect o creştere pe termen scurt a producţiei şi profitului pentru firmele existente. a.SET II CONCURENŢĂ Capitolul 7 Tipuri de pieţe şi mecanisme de formare a preţurilor 7. încât nici unul nu poate influenţa preţul. adevărat. b. mai mare decât preţul. Venitul marginal este venitul total minus costul care rezultă din producerea unei unităţi de producţie suplimentare. mai mare decât preţul. a. astfel încât fiecare poate influenţa preţul. a. d. 6. egal cu preţul. încât fiecare poate influenţa preţul. firma nu mai doreşte să producă dacă preţul de vânzare scade sub costul mediu total minim. 3. adevărat. preţuri. b. adevărat. consumatorul individual determină: a. mai mic decât preţul bunurilor pe care le produce. dacă elasticitatea ofertei în funcţie de preţ la bunurile pe care le produce este mai mare decât 1. atât de mulţi cumpărători şi vânzători. 4.1 Piaţa cu concurenţă perfectă: ofertă. Pe termen scurt. b. 7. b. Pe piaţa cu concurenţă perfectă. Pentru o firmă care acţionează pe o piaţă cu concurenţă perfectă. fals. atunci preţul este mai mare decât costul marginal. c. a. e. . adevărat. comportamentul producătorului 1. b. fals. c. Pe piaţa cu concurenţă perfectă. există: a. e. încât fiecare poate influenţa preţul. 8.

Dacă preţul scade sub acest nivel. venitul total minus costul total. costul total minus venitul total.b. e. venitul marginal minus costul marginal. b. 9. b. Potriviţi coloana din stânga cu fraza corespunzătoare din coloana din dreapta: 1) Concurenţă perfectă a) Piaţa pe care nu există bariere de intrare sau de ieşire şi 2) Ofertă pe termen scurt există atât de mulţi vânzători şi cumpărători ai unui produs 3) Ofertă pe termen lung standardizat încât nici unul nu poate influenţa preţul de 4) Venit marginal vânzare. costul mediu minus preţul de vânzare. fiecare firmă va produce mai puţin şi va obţine un profit. cât şi cantitatea. (shutdown point) c) Creşterea venitului total ce rezultă din vânzarea unei unităţi suplimetare. pe termen scurt: a. Pe piaţa cu concurenţă perfectă este egal cu preţul de vânzare. venitul total minus costul total. e) Punctul în care curba costului marginal intersectează curba costului mediu. Să presupunem că avem o piaţă cu concurenţă perfectă pe care acţionează multe firme identice. profitul total al unei firme este: a. d) Punctul în care curba costului marginal intersectează curba costului variabil mediu. d. atât preţul. nici cantitatea cumpărată. c. Pe piaţa cu concurenţă perfectă. venitul marginal minus costul mediu. profitul unitar al unei firme este: a. 5) Prag de rentabilitate b) Cantitatea vândută în perioada în care stocul de capital este 6) Punct de încetare a activităţii variabil. fiecare firmă va produce mai mult şi va obţine un profit. b. care produc cu un profit iniţial egal cu zero. iar profitul firmei este zero. 11. preţul de vânzare minus costul mediu. c. Dacă cererea scade. c. atât preţul. fiecare firmă va produce mai mult. f) Cantitatea vândută în perioada de timp în care stocul de capital este fix. Pe piaţa cu concurenţă perfectă. d. dar numai dacă produsul este standardizat. 12. e. e. d. d. e. firma îşi va înceta activitatea. cât şi cantitatea vândută. venitul marginal minus costul total. c. nu determină nici preţul. chiar şi pe termen scurt. . suportând o pierdere. cantitatea cumpărată dar nu şi preţul. fiecare firmă va produce mai puţin şi va suporta o pierdere. 10. fiecare firmă va produce mai mult şi va obţine în continuare un profit nul. venitul total minus costul mediu. costul mediu plus preţul de vânzare.

punctul de minim al curbei costului fix mediu. venitul total va fi ……….. venitul total va fi ………. minimul curbei CV. atunci firma va continua să opereze pe termen ……….. firma va lua această decizie pe termen scurt întrucât preţul P 3 este încă deasupra curbei (Cmg sau CM sau CVM). Haşuraţi profitul firmei când preţul său (în cazul P 1) este deasupra punctului K..... Atunci profitul (pierderea) va fi ………... şi costul mediu va fi ………. Se dau graficele: Cmg P S2 D1 P S R P1 P2 J E T P2 P1 G D2 H Q Q Figura a CTM Figura b . costul total va fi ……. şi îi rămâne ceva pentru a acoperi costurile ………. Se dă figura: Preţ. Se poate ajunge la acelaşi profit.. punctul de minim al curbei costului marginal. rezultă aria profitului total ………… .. venitul total va fi suprafaţa ………….. şi costul total va fi ………. b.13. punctul critic va fi ……. . . Dacă preţul se menţine P3. rezultă aria costului total …………. Dacă preţul este P3. ea poate să-şi acopere încă costurile ………. punctul în care curba costului marginal intersectează curba costului fix mediu.. În ciuda pierderii. e. . punctul de minim al curbei costului mediu.. dar nu şi pe termen ………. b. Prin urmare. Dacă preţul este P2. firma va oferi cantitatea ………. oferta va fi ………. 14. Multiplicându-l cu cantitatea vândută. cantitatea oferită va fi ………. în figura 1. costul mediu va fi ………. Dacă preţul este P1. precum şi pierdere când preţul (în cazul P3) este sub K. . Profitul va fi suprafaţa ……… . şi atunci profitul său mediu este ………. c.. şi profitul va fi ……… . . d. cost P1 A B P2 P3 J F Cmg K CTM G S N CVM Q4 Q5 Q6 Cantitate a. S1 15. punctul de minim al curbei costului variabil mediu.. Atunci. d. ştiind că venitul său mediu este egal cu preţul P 1. costul său mediu este ………. costul mediu va fi ………. c.. şi multiplicând acesta prin numărul de unităţi vândute. Punctul de încetare a activităţii sau de părăsire a industriei reprezintă: a.

caeteris paribus. cu ……… .. nu înregistrează profit. 16. Fiecare firmă va avea acum…. 17. Aceasta este parţial anulată de o scădere a ………. Vmg = Cmg. c. ceea ce înseamnă o……… (creştere sau descreştere) a venitului cu ………. …………. în ……. Prin urmare. Când cererea scade de la D 1 la D2. 21. iar punctul de echilibru pe termen scurt se deplasează din ………. la ………. O firmă va produce începând cu punctul în care preţul de vânzare este egal cu CVM. . o firmă îndeplineşte condiţia V mg = Cmg. şi ……… . oferta este egală cu S 1 în figura b. Fiecare firmă individuală din figura a va răspunde prin a se deplasa de-a lungul curbei ofertei sale din ………. 20. Oferta pe termen lung este construită unind toate punctele ca ……….. activitate sa poate fi semnificativ îmbunătăţită.. chiar dacă înregistrează pierderi? 19. Explicaţi de ce fiecare dintre afirmaţiile următoare referitoare la o firmă ce acţionează pe o piaţă cu concurenţă perfectă este incorectă. la ………. Firma. Toate condiţiile fiind constante. are un venit total egal cu zero. 18.. b. . preţului şi ………. Dacă preţul scade la P2. . Completaţi spaţiile goale: a.În figura de mai sus. . .. e. pe termen lung. Punctul de încetare a activităţii este în zona în care preţul este mai mic decât costul mediu minim. condiţia de maximizare a profitului pe piaţa cu concurenţă perfectă: a. profitul său este maxim. Care este.. . venitul total în cazul unei industrii cu concurenţă perfectă este ……… . ceea ce determină modificarea ofertei totale în figura b de la ………. există o reducere a surplusului producătorului cu ………. va părăsi industria. are un venit total pozitiv. Se dă următorul grafic: P P1 P2 1 S 3 2 Q1 Q2 Q Dacă preţul este P1. despre firma respectivă se poate spune că: a. preţul scade de la ………. Oricum. . venitul total este ………. ofertei determină mărirea preţului. Pe o piaţă cu concurenţă perfectă. cantităţii cerute. b. Scăderea ofertei determină ……….. în ………. cererii sau ………. dacă avem şi Vmg = P. prin urmare. b.( un profit sau o pierdere) egală cu aria ……….. iar punctul de echilibru se deplasează din ………… în ………. d. Ea este (perfect elastică sau cu elasticitate unitară sau inelastică). Rescrieţi fiecare frază în forma corectă: a. De ce există cazuri în care firmele continuă să producă.

care va fi producţia firmei pe termen scurt? Cât va fi profitul? Arătaţi acest lucru pe grafic.m.m. care va fi producţia firmei pe termen scurt? Cât va fi profitul? Arătaţi acest lucru pe grafic. care dintre aceştia –dacă există . Presupunând că preţul este 50. c. Q .b. nici unul. e. Completaţi tabelul. Presupunând că preţul este 10. care va fi producţia firmei pe termen scurt? Cât va fi profitul? Arătaţi acest lucru pe grafic. c. CVM şi Cmg. U. d. Cmg Cmg CTM Q (B) Q CTM Cmg CTM C (C) a. U. b.m. e. 23. P = Vmg. Reprezentaţi pe acelaşi grafic CTM. VTM = CTM. Presupunând că preţul este 30.m. (B). (C). d. Costurile unei firme sunt date de următorul tabel: Q 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 CT 100 130 150 160 172 185 210 240 280 330 390 CF 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 CV CVM CTM Cmg a. (A). Care este relaţia între curbele CTM şi Cmg? Dar între CVM şi Cmg? c. Considerând cele trei reprezentări grafice ale costului şi ale cererii pentru trei producători. 22. b. Vmg = Cmg = P.acţionează pe o piaţă cu concurenţă perfectă? U. Cmg CTM C C (A) U. Vmg = Cmg = P = VTM = CTM. d.

profit sau pierderi? P P PA PB Cm Cmg g QA Q CTM QB Q CTM . profiturile producătorilor sunt mari. respectiv B. e.CT CT VT B A Q a. b. b. Fie reprezentările grafice de mai jos ale costului pentru firmele A şi B. VT. Indicaţi intervalul unde se poate realiza profit. Ce înregistrează aceste firme. iar Q A şi QB reprezintă producţia fiecărei firmei. cererea individuală este perfect elastică. PB reprezintă preţul pieţei pentru A. nici una dintre variantele de mai sus. oferta totală este inelastică. Explicaţi de ce reprezentarea grafică a venitului total este o dreaptă. d. Figura reprezintă costul total şi venitul total al unei firme pe o piaţă cu concurenţă perfectă. 26. Care dintre condiţiile următoare indică faptul că un bun este produs în condiţii de concurenţă perfectă? a.24. 25. unde P A. profiturile producătorilor sunt mici. c.

Precizaţi a. va beneficia întotdeauna de creşterea preţului la bunul pe care îl produce. P PA PB PC Cmg Q CTM 7. b. furnizarea de informaţii generale pentru toţi clienţii. fals. Fiind date următoarele situaţii definite prin trei reprezentări grafice ale venitului marginal. acordarea unor facilităţi clienţilor. a. 2. în care situaţie are loc o pierdere şi în care caz firma se află la pragul de rentabilitate. arătaţi în care situaţie se obţine profit. adevărat. b. adevărat. 3. a. Gradul de diferenţiere al bunului care satisface o anumită nevoie.27. raportul dintre oferta şi cererea de bunuri sunt unele dintre condiţiile care determină conturarea mai multor tipuri de concurenţă. b. .2 Piaţa cu concurenţă imperfectă 1. c. crize). fals. O firmă acţionând pe o piaţă de monopol. specularea cu promptitudine a situaţiilor critice (războaie. d. instrumentele luptei de concurenţă de natură economică: sporirea calităţii bunurilor.

Când firma X vinde 9 unităţi/săptămână la preţul de 10 u. VT să fie maxim. preferinţele consumatorului. mai mic decât preţul. b. P este preţul. venitul marginal al celei de-a 9 a unităţi este 2. a. graficul) P Vmg c Q 10. b. adevărat. prin convenţie./unitate. bunuri complet diferite produse de firme diferite. unde Vmg este venitul marginal. cererea scade. Vmg = CM d. d. De ce pe piaţa cu concurenţă monopolistică. Într-o concurenţă monopolistică. Condiţia de maximizare a profitului în cazul unei firme pe o piaţă cu concurenţă monopolistică este următoarea: a. b. fals. d. Situaţia A Cantitate cerută Situaţia B Cantitate cerută Preţ Preţ . CM costul mediu. 7. 9. c. b. Cmg = P c. întotdeauna mai mare decât zero. orice diferenţe dintre produse percepute de către consumatori.4. produse complet diferite realizate de aceeaşi firmă. 6. c. Cmg costul marginal.(v. Situaţia A reprezintă concurenţă perfectă. 5. b. iar B reprezintă cazul unui monopol.m. firmele tind să aibă cererile foarte elastice? a. egal cu cererea. Diferenţierea produselor se referă la: a. 8. Dacă reprezentarea grafică a cererii este o curbă descrescătoare. venitul marginal este: a./unitate şi 8 unităţi/săptămână la preţul de 11 u. c. pentru că atunci când preţul creşte. demonstraţi că venitul marginal este mai mic decât preţul. Vmg = Cmg. egal cu preţul. VT veniturile totale. pentru că firmele produc bunuri cu un grad mare de substituibilitate.m.

Care ar fi valoarea preţului şi a cantităţii de echilibru pe o piaţă cu concurenţă perfectă? 13. d. Determinaţi funcţia venitului marginal..m. c. iar preţul şi cantitatea cerută variază după cum indică datele din tabelul următor: Preţ Cantitate 27 0 24 2 21 4 18 6 15 8 12 10 9 12 6 14 3 16 0 18 a. Care este profitul maxim al firmei? c. 3000 lei. 12. b. 4800 lei. b.1 2 3 4 2 2 2 2 1 2 3 4 9 8 7 6 Desenaţi venitul marginal şi cererea pentru ambele situaţii.În cazul în care firma urmăreşte maximizarea profitului. cel mai mare preţ la care acest monopolist ar putea găsi cumpărători pentru 10 unităţi trebuie să fie: a. Presupunem că un monopolist produce la un cost marginal constant de 10 u. Curba cererii pentru produsul firmei este dată de: P = 22 – 2Q. 4700 lei. . 11. e. 2000 lei. cantitatea de echilibru şi profitul său. Dacă un monopolist poate găsi cumpărători pentru 9 unităţi la preţul de 5000 lei şi dacă venitul marginal ce revine celei de-a 10 a unităţi este 2000 lei. Fie un monopol care produce cu un cost mediu şi marginal constant: CM = Cmg = 2. 5200 lei. arătând diferenţele dintre concurenţa perfectă şi monopol. să se calculeze preţul.