MODULUL X

ELEMENTE DE COMANDĂ NUMERICĂ

CAPITOLUL 1

modul de control al vitezelor (principală şi de avans). modul de selectare şi utilizare a unor facilităţi asociate procesului de lucru (dispozitive de prindere. Din punctul de vedere al controlului mişcărilor. întâlnit la primele maşini pentru aşchiere. controlate exclusiv manual. .Comanda numerică reprezintă o treaptă superioară a nivelului de control a maşinilor şi utilajelor. Între un nivel de control complet manual şi unul complet automat pot fi enumerate următoarele etape: • nivelul zero. decisivă este performanţa operatorului uman. • nivelul unu. modul de control şi limitarea mişcărilor pe axe. asociat maşinilor acţionate cu ajutorul roţii hidraulice / motor cu ardere internă / motor electric prevăzut cu comandă de tipul “pornit/oprit”. scule) etc. Controlul unei maşini-unelte sau utilaj implică domenii cum ar fi tipul de acţionare.. nivelul doi include majoritatea maşinilor-unelte convenţionale caracterizate prin posibilitatea sincronizării mişcării sculei cu a piesei.

tamburi cu bile etc. Aceste cerinţe au impus dezvoltarea unui program de cercetare amplu. finalizat cu realizarea în 1949 a primei maşini-unelte NC. . copiere hidraulică şi electrică. rapiditate şi supleţe *MOR. bazate pe sisteme de comandă prin came. comandă secvenţială de tipul matrice cu fişe. automatizării îi era asociată noţiunea de productivitate. navală etc. Înainte de apariţia comenzii numerice. nivelul patru include sistemele de prelucrare care asigură măsurarea dimensiunilor piesei în timpul procesului.. nivelul cinci cuprinde gama largă a comenzii numerice Apariţia comenzii numerice a fost impusă de necesitatea perfecţionării tehnologiei. După apariţia acesteia noţiunea de automatizare implică alături de productivitatea şi alte trei idei directoare: precizie. 98+. Apariţia comenzii numerice marchează o etapă nouă în dezvoltarea sistemului de control al maşinilor-unelte..nivelul trei este specific maşinilor care operează în cadrul unor cicluri fixe de mişcări prestabilite. în prima fază. din ramurile industriale generatoare de dezvoltări tehnologice cum ar fi industria aerospaţială.

a secvenţelor de prelucrare. a fost dotată cu un sistem numeric pentru poziţionarea sculei în raport de piesă. A doua generaţie este cunoscută şi sub denumirea de “generaţia benzii perforate”. proiectată pentru operare manuală. Controlul deplasărilor sculei (piesei). Pot fi evidenţiate mai multe generaţii de echipamente numerice. gestionarea sculelor etc. . în echipamentul numeric. întro formă standardizată. Este caracteristic faptul că maşinile-unelte sunt proiectate special. un ansamblu numeric de prelucrare. constituind împreună cu echipamentul de comandă. Maşina. Prima generaţie este asociată primei raportări a unei maşini -unelte cu comandă numerică. se realizează prin intermediul numerelor introduse. în concordanţă cu cerinţele impuse de echipamentul numeric.Comanda numerică face parte din categoria comenzilor după program. Este un concept fundamental în care comanda se abordează diferit faţă de etapele anterioare.

Integrarea calculatorului în sistemul de comandă al maşiniiunelte face posibilă implementarea unor facilităţi în comanda numerică. Se bazează pe integrarea pe scară largă a calculatorului în procesul de control. practic greu de imaginat cu câteva decenii în urmă.A treia generaţie este cunoscută sub denumirea de sisteme CNC (Computerized Numerical Control). .

Maşina unealtă la care programarea comenzilor se realizează prin interfaţa unui calculator. . folosind un cod numeric convenţional. capată denumirea de maşină unealtă cu comandă numerică (MUCN). comandând aceleaşi lanţuri cinematice.

3 1 2 1. Mașina unealtă propriu-zisă 2. Echipamentul electric . Echipamentul de comandă numerică 3.

Program Cititor G F Scule Dulap Aparatură Electrică Manual Panou S T M ECN H Maşină unealtă Logică Traductoare .

al firmei Siemens . Japonia Alcatel.Cele mai cunoscute echipamente CNC sunt : Sinumerik. Germania . Germania FANUC. Franta Mikromat.

numărul de axe purtătorul de program memoria pentru înmagazinarea programelor modul de introducere a programelor posibilităţile de adaptare pentru legătura cu o memorie externă precizia obţinuta .

Se suprimă o serie de erori de reglare crescând astfel calitatea produselor şi îmbunătăţindu-se exploatarea maşinii. Se înlătură necesitatea utilizării unor şabloane sau modele care funcţionează foarte greu. Se poate îmbunătăţi organizarea producţiei trecându-se în final la conducerea automată a întregului proces de producţie.1. 3. In cazul în care forma piesei poate fi exprimată prin ecuaţii matematice de exemplu : Profilul unei palete se poate renunţa total la desene şi se poate deduce direct profilul din funcţia numerică. şabloane. 4. . 2. modele. 6. Programele numerice se modifică mult mai uşor şi mai rapid decât programele rigide fixate prin came. prelucrând aceeaşi piesă. Posibilitatea reglării în timp minim a unui număr oarecare de maşini-unelte identice. 5.

Asigurarea existenţei unui personal specializat pentru conceperea şi elaborarea programelor şi pentru intervenţii urgente în cazul defectării aparatului de comandă numerică. . Anumite condiţii impuse de o utilizare eficientă a MUCN. Costul ridicat al echipamentului de comandă numerica (de 5-10 ori mai ridicat ) decât al unei maşini unelte obişnuite. 2.1. 3.

deoarece programul ţine cont de aceste axe. Aceste mişcări sunt executate de organele mobile ale maşinii unelte cu comandă numerică. Orice mașină unealtă execută mişcări în raport cu nişte axe specifice fiecăreia. Există un sistem de axe de coordonate ale maşinii unelte când axele corespund deplasărilor sculei un sistem de axe de coordonate al piesei ce se referă la deplasările executate de elementul pe care se fixează piesa. Stabilirea corectă a axelor este foarte importantă în cazul MUCN. . In comanda numerică s-a introdus noţiunea de axă ca fiind o deplasare liniară .Pentru unificarea şi uşurarea interschimbabilităţii datelor de programare numerică s-a alcătuit şi acceptat sistemul ISO-R 841 pentru standardizarea axelor de coordonate şi a mișcărilor la MUCN.

formând cu acestea un triedru . axa Y de mişcare e perpendiculară pe axele X si Z.La toate maşinile unelte cu comandă numerică : axa Z coincide cu axa arborelui principal. axa X reprezintă axa principală de mişcare în planul în care se realizează poziţionarea piesei faţă de sculă.

Astfel. arborele principal antrenează scula. în timp ce la un strung. care se poate determina şi cu regula mâinii drepte din fizică. Axa Y se alege astfel încât să formeze împreună cu celelalte un sistem ortogonal drept. Dacă maşina nu are arbore principal. axa Z coincide cu axa piesei. . Sensul pozitiv al axei Z corespunde deplasării prin care se măreşte distanta dintre piesă şi scula. axa Z se alege perpendicular pe suprafaţa de aşezare a piesei. orizontală şi paralelă cu suprafaţa de aşezare a piesei.Axele de coordonate se stabilesc după anumite reguli. Ea este axa principală de deplasare în planul în care se face poziţionarea piesei faţă de sculă. la o maşină de găurit sau de frezat. astfel : Axa Z este paralelă cu axa arborelui principal al maşinii . Axa X este în general.

C’ – pentru piesa .A. B’. C – rotatiile dupa X. B. Y. Z pentru masina unealta A’.

rotaţie în jurul axei Y C .rotaţie în jurul axei X B . X+ A+ Z+ C+ OM Y+ B+ .rotaţie în jurul axei Z Pentru stabilirea sensului mișcărilor se consider piesa ca fiind fixă. Alt sistem de coordonate este cel asociat piesei.Mişcările de rotaţie se notează astfel : A . Aceste axe de coordonate au sensul pozitiv în sens opus celor ale maşinii unelte. iar mişcările sunt executate de sculă.

Sistem de coordonate al masinii Sistem de coordonate al piesei .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful