Sortimentul viticol al Romaniei i

Romania este una din marile tari viticole ale lumii. Ea detine in prezent o suprafata de 243.000 ha vie (242.000 ha vii pe rod, la care se adauga 1000 ha vii tinere). Plantatiile pentru struguri de vin ocupa 82% din suprafata viticola totala, iar productia de vinuri se situeaza la nivelul a 5 - 6 milioane hl anual. Dezvoltarea viticulturii se datoreste conditiilor foarte prielnice pe care vita de vie le gaseste pe tot cuprinsul tarii, mai ales in zona colinara din rasaritul si sudul lantului carpatic, din Transilvania, din Dobrogea si din partea de vest a tarii. Clima, solul si expozitia constituite, pe teritoriul Romaniei, factori determinanti ai reusitei culturii vitei de vie si ai calitatii vinurilor. Clima dealurilor noastre, favorabila pentru viticultura, este asigurata de resursele heliotermice bogate din perioada de vegetatie a vitei de vie (lunile aprilie - octombrie), care cresc din nordul spre sudul tarii, de toamnele lungi si insorite, de lipsa precipitatiilor in exces, mai ales in lunile de vara si toamna si, in general, de absenta oricaror excese climatice care ar putea crea probleme in realizarea calitatii vinurilor. O importanta premisa a calitatii si originalitatii vinurilor romanesti este cea a soiurilor care stau la baza producerii lor, asociate in sortimente potrivit vocatiei fiecarei podgorii. Din sortimentul viticol al Romaniei fac parte cateva soiuri autohtone valoroase, pastrate in cultura si dupa invazia filoxerei, precum si o serie de soiuri straine, cu aptitudini oenologice recunoscute. Din prima grupa se disting, prin importanta, urmatoarele soiuri de struguri:

-

pentru. vinuri albe: Grasa de Cotnari, Feteasca alba, Feteasca regala, Galbena de Odobesti; pentru vinuri rosii: Babeasca neagra, Feteasca neagra; pentru vinuri aromate: Tamaioasa romaneasca, Busuioaca de Bohotin.

Din grupa soiurilor de provenienta straina fac parte: pentru vinuri albe: Riesling Italian, Sauvignon, Pinot gris, Chardonnay, Traminer roz, Aligote; pentru vinuri rosii: Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Merlot, Burgund mare; pentru vinuri aromate: Muscat Ottonel.

Sortimentul pentru vinurile albe este dominat de 3 soiuri, doua autohtone si unul de origine straina: Feteasca alba, Feteasca regala si Riesling Italian. Dintre soiurile pentru vinuri rosii, cea mai mare extindere revine soiurilor Cabernet Sauvignon si Merlot. Datorita conditiilor de clima, sol si sortiment, care difera chiar si pe areale restranse, in Romania se produce o gama larga de vinuri si bauturi pe baza de must si vin. Sunt astfel prezente in sortimentul romanesc vinurile albe seci (cu zahar de cel mult 4 g/l), demiseci (zahar cuprins intre 4 si 12 g/1), demidulci (zahar intre 12 si 50 g/1) si dulci (zahar peste 50 g/l), vinurile rosii (in general seci), vinurile aromate, realizate in mod obisnuit ca vinuri demidulci si dulci. In functie de soi, podgorie si an de recolta, vinurile se incadreaza in categoria celor de consum curent (cu tarie alcoolica de 8 -10,5°) si a celor de calitate superioara (tarie alcoolica peste 10,5°). Unele vinuri de inalta calitate care se disting prin insusirile lor de originalitate imprimate de locul de producere, de soiuri, de metodele de cultura si de procedeele de vinificare se incadreaza in categoria vinurilor cu denumire de origine controlata (DOC). Gama vinurilor si bauturilor pe baza de must si vin produse in Romania se completeaza cu vinurile spumante (produse prin procedeul traditional de fermentare in butelii), cu vinurile spumoase (impregnate cu bioxid de carbon), cu vinurile aromatizate (mai ales vermuturi), precum si cu bauturile alcoolice de tip Brandy (denumite ,,vinarsuri") obtinute prin invechirea distilatelor de vin in butoaie de stejar. Intrucat sortimentul viticol constituie un factor de baza al calitatii si diversitatii vinurilor romanesti, vom face referiri la principalele soiuri de struguri cultivate si la vinurile pe care acestea le produc. Feteasca alba este un vechi soi romanesc, prezent de foarte mult timp in cultura si bine adaptat conditiilor de clima din podgoriile tarii noastre. Se crede ca a fost obtinut prin selectie populara din soiul Feteasca neagra. Este soiul care detine in viticultura romaneasca cele mai mari suprafete (peste 23.000 hectare). Datorita valorii sale, se cultiva in majoritatea podgoriilor, mai ales in cele din Moldova si Transilvania. Produce vinuri seci sau demiseci, cu continut echilibrat in alcool (tarie 11,5 - 12°) si aciditate, caracterizate prin mare finete. La Cotnari, din soiul Feteasca alba se obtin, in anii favorabili, vinuri demidulci si dulci naturale prin vinificare separata sau intr-un sortiment devenit traditional. Este bine apreciata calitatea vinurilor de Feteasca alba obtinute in podgoria Tarnave (la Blaj, Jidvei, Medias), precum si in podgoriile Alba, Aiud, Lechinta, Iasi, etc. creatie relativ recenta, soiul a fost obtinut in comuna Danes (jud. Mures) intre cele doua razboaie mondiale, probabil ca rezultat al incrucisarii naturale a soiurilor Feteasca alba si Grasa. S-a impus rapid datorita valoroaselor sale insusiri si se bucura in prezent de o larga raspandire in plantatii, intalnindu-se in aproape toate podgoriile. Vinurile se incadreaza in mod obisnuit in grupa celor de calitate superioara, uneori si in categoria celor de consum
-1-

Feteasca regala

au o tarie alcoolica de 11. Vinurile de Merlot. urmata de invechire la sticla de cel putin 6 luni. Vinurile de Grasa fac de multa vreme faima podgoriei Cotnari si se plaseaza in varful ierarhiei vinurilor romanesti.5 . din partea de vest a tarii (Minis. Dealurile Craiovei. ocupand o suprafata de aproximativ 6. Plaiurile Drancei). soiul detine un loc de frunte in sortimentul pentru vinuri de calitate superioara. Urlati.atacati de mucegai nobil (ciuperca Botrytis cinerea). Dealurile Craiovei. Dobrogea) si se cultiva. in cele din Moldova (cu exceptia zonei nordice). Banat. cu tarie alcoolica intre 12 . sunt seci. au o tarie alcoolica de 12 -12. unde se cultiva de peste sapte secole.5°. in mod deosebit in cateva podgorii din Muntenia si Oltenia (Dealu Mare. Tamaioasa romaneasca si Francusa). buchet generos care capata nuante complexe prin invechire. de o calitate exceptionala. in cateva areale din jumatatea sudica a Moldovei (judetele Vrancea. Vinurile de Grasa de Cotnari sunt impresionante prin calitatea lor.500 hectare. aparut in Romania in perioada urmatoare invaziei filoxerice. complexa si originala care aminteste de cea a coacazului negru (cassis). de tip sec sau demisec. El beneficiaza in prezent de o larga raspandire (ocupa peste 20. Tulcea). sunt pline. Recas) si din Dobrogea (Murfatlar. Vinuri de Feteasca neagra de o calitate remarcabila se obtin in centrele viticole Valea Calugareasca. cu buchet care evolueaza bine prin invechire la sticla. in Muntenia (Dealu Mare. extractivitate. vechi soi autohton raspandit in prezent in plantatiile viticole din sudul Moldovei. Severin. cu continut ridicat in zaharuri (peste 240 g/l). pline. o aroma specifica. catifelate. soiul a patruns in plantatiile din Romania inaintea invaziei filoxerice.11. introdus in Romania in perioada postfiloxerica. Galati si Vaslui). o culoare galben-aurie cu tenta verzuie. precum si in Dobrogea (Murfatlar). Are insusirea de a acumula cantitati mari de zaharuri in procesul de maturare a strugurilor. seci. cu tarie alcoolica de 11. precum si in judetele Galati si Vrancea.5 . Severin. soiul a patruns in sortimentul romanesc in perioada postfiloxerica. Ele sunt seci. bucurandu-se de apreciere intrucat produce vinuri rosii de cea mai inalta calitate. La Murfatlar se produc vinuri de Pinot gris dulci. Se cultiva in Transilvania (Tarnave. Se cultiva in cateva areale viticole din partea centrala si de sud a Moldovei (judetele Vrancea. rotunde si fructuoase.echilibrate.5°. se obtin la Murfatlar si la Dragasani. soiul face parte din vechiul sortiment al Romaniei. Cotesti. caracterizate prin finete si aroma discreta. uneori demidulci. au o tarie alcoolica de 12 -12. precum si in podgoriile Dealu Mare si Stefanesti-Arges din Muntenia. Se cultiva cu cele mai bune rezultate pe solurile calcaroase din podgoria Murfatlar. Produce vinuri seci cu tarie alcoolica de 11 -12°.5°. ferme. Alba). de asemenea. Stefanesti-Arges) si Oltenia (Dragasani. alaturi de Cabernet Sauvignon si Pinot noir.5 -12. intalnindu-se in podgoriile din Transilvania. vioiciune data de o aciditate mai ridicata. producand vinuri demidulci sau dulci specifice podgoriei.robuste. Se bucura de o foarte buna apreciere vinurile seci de Chardonnay. Produce vinuri cu tarie alcoolica in jurul a 12°. un continut ridicat in zahar. Istria-Babadag. In conditiile speciale ale podgoriei Murfatlar. de origine franceza. Ele sunt seci sau usor demiseci. Ating apogeul calitativ dupa o maturare la vas de aproximativ 2 ani. vigoare. in Muntenia si Oltenia. Oltenia. Galati. Plaiurile Drancei). sunt in acelasi timp robuste si catifelate. Panciu. A fost introdus mai ales in podgoria Murfatlar. Samburesti. se caracterizeaza prin culoare rosie-intensa. cu personalitate imprimata de o aroma specifica de soi care evolueaza intr-un buchet valoros prin invechire. Riesling Italian cu origine incerta. Ele se obtin in anii favorabili din struguri culesi la stafidirea boabelor. Alba si Aiud). in podgoriile Odobesti. buchet bine dezvoltat prin invechire. mai ales in Muntenia si Oltenia.000 hectare. originar din Franta. soiul se cultiva in prezent pe o suprafata de cca 3. Produce vinuri seci sau demiseci fine. aroma specifica foarte placuta. de desert. iar taria lor alcoolica se situeaza intre 12 -12. Vinuri de Sauvignon de o calitate remarcabila. dulci si demidulci.12. Detine in prezent o suprafata de cca 11. Ele au o tarie alcoolica de 10. insusiri specifice de aroma.5°. fermitate si buchet care evolueaza prin invechire. cu aroma pregnanta de soi. in general in Transilvania. Vaslui). impresionand prin culoarea lor rosie-intensa. prin extractivitate. din soiul Chardonnay se obtin vinuri demidulci si dulci cu insusiri complexe de aroma si buchet. dar merita sa fie extins in mai multe regiuni. 0 calitate deosebita o prezinta vinurile de Feteasca regala produse in podgoria Tarnave. Vinurile de Cabernet Sauvignon au o calitate impunatoare. prezinta o culoare rosieintensa cu nuante rubinii. se cultiva in aceleasi areale cu Cabernet Sauvignon. se caracterizeaza prin prospetime. de culoare rosie-caramizie. in Dealu Mare si in podgoriile Transilvaniei (Tarnave. soiul este in prezent bine fixat in sortimentul tarii noastre. face parte din vechiul sortiment al podgoriei Cotnari. Se pare ca are o origine comuna cu soiul Furmint care sta la baza producerii vinurilor de Tokay.curent. castiga evident prin invechire. Vinurile. Aiud. soiul Merlot este inclus in sortimentul pentru vinuri rosii al podgoriilor din sudul tarii (Muntenia.000 hectare).200 hectare.12°.5°. Tohani si Cotesti.5°. Vinurile de Babeasca -2- Grasa de Cotnari Sauvignon Pinot gris Chardonnay Cabernet Sauvignon Pinot noir Merlot Feteasca neagra Babeasca neagra . intalneste conditii bune de cultura in arealele viticole cu climat mai calduros din jumatatea de sud a tarii. echilibrate gustativ. ce evolueaza bine prin invechire la sticle. Strugurii se vinifica separat sau in amestec cu alte trei soiuri (Feteasca alba.

Face. dintre care amintim Galbena de Odobesti si Plavaie. Ele au o culoare rosie-vie cu nuante stralucitoare.000 hectare. Aceste vinuri au o tarie alcoolica de 11. de insusiri complexe de aroma care amintesc de florile de camp si mierea de albine. Este un foarte valoros soi pentru vinuri aromate. demidulci sau dulci. cateva soiuri introduse mai de curand in sortiment. cu importanta locala si extindere mai limitata. Zghihara de Husi. Lista soiurilor de struguri prezentate este departe de a fi completa. Muscat Ottonel soi de origine franceza. -3- .sortiment de calitate exceptionala care se produce aici. Dragasani si in unele areale din zona colinara a judetelor Dolj si Mehedinti (Oltenia). se caracterizeaza printr-o culoare galben-pai. prin gust fin si delicat. Stefanesti-Arges.5° si o nuanta impunatoare. in conditiile unui climat mai racoros care este favorabil conservarii aromelor. de asemenea. care-si afirma buna sa comportare in conditiile noastre. in podgoria Murfatlar. Ne vom intalni cu unele din ele in plimbarea pe care o vom face in podgorii.neagra fac in general parte din categoria celor de consum curent. pe care le intalneste in cateva podgorii din zona subcarpatilor meridionali. de asemenea. parte din sortimentul podgoriei Cotnari. in care alcoolul. stand la baza producerii unor vinuri aromate bine apreciate. Vinuri valoroase de Muscat-Ottonel. de gustul lor persistent. totodata. caracterul de originalitate al productiei noastre viticole. Vinuri foarte bune de Muscat Ottonel. ceea ce justifica incadrarea sa in grupa soiurilor autohtone. bogat. Pretinde conditii speciale de clima si sol. se produc in Dobrogea. Busuioaca de Bohotin s. Tamaioasa romaneasca se cultiva de foarte mult timp in tara noastra. si anume in Dealu Mare.a.25 g/l. sunt lejere si fructuoase. Lipsesc in primul rand din ea cateva soiuri romanesti. au o tarie alcoolica de 12 -12. In prezent este extins in cultura pe o suprafata de peste 8. care se incadreaza in categoria vinurilor cu denumire de origine. care a patruns in plantatiile noastre inaintea invaziei filoxerice. mai bogate si mai dulci. prezinta o buna aciditate.). De o solida reputatie se bucura vinul de Babeasca neagra produs in podgoria Nicoresti din Moldova. conferita de culoarea lor galben-aurie. Francusa. la stafidirea boabelor. culesi tarziu. asa cum ar fi soiul pentru vinuri rosii Burgund mare. Toate isi aduc pretiosul lor aport la diversificarea sortimentului de vinuri si asigura. Alba. Mustoasa de Maderat. Vinurile de Tamaioasa romaneasca sunt vinuri dulci sau demidulci naturale. un continut in zahar de obicei mai mare de 20 . cultivate in podgoriile Vrancei. se obtin in podgoriile Transilvaniei (Tarnave. Aiud etc. Inaintea invaziei filoxerice se intalnea mai ales in podgoria Dragasani (de unde si numele de Tamaioasa de Dragasani) si la Cotnari (unde se cultiva sub numele de Busuioaca de Moldova). zaharul si aciditatea se armonizeaza in cel mai fericit mod. de mare originalitate. aroma tipica de muscat care evolueaza prin invechire de scurta durata intr-un buchet foarte complex. Lipsesc. participand la realizarea vinului .5 -12°. O faima deosebita o are vinul de Tamaioasa romaneasca obtinut la Pietroasa (podgoria Dealu Mare) din struguri cu continut ridicat in zahar (peste 240 g/l). avand o tarie alcoolica de 10 -11°.

Mihai Macici .i Sursa bibliografica: Vinurile Romaniei. 1996.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful