REGIUNILE, PODGORIILE SI CENTRELE VITICOLE DIN ROMANIA i

Regiunile viticole din Romania. Tara noastra prezinta importante deosebiri sub raport ecoclimatic. Datorita acestor deosebiri, maturarea strugurilor, pentru acelasi soi, se realizeaza cu circa 4—5 saptamani mai devreme la Greaca (jud. Giurgiu), comparativ cu Cluj-Napoca. Unele diferente sînt generate, si de altitudine, expunere, panta, prezenta unor mari bazine de apa, etc. Pe acest fond se instaleaza deosebirile ecopedologice care fac ca la Dabuleni (jud. Dolj), pe nisipurile ameliorate, la soiul Muscat Perla de Csaba maturarea strugurilor sa se realizeze cu 4—5 zile mai devreme, fata de Zimnicele (jud. Teleorman). În acest fel, rezulta unele habitate întinse, denumite regiuni viticole care, în general, se suprapun pe provinciile istoriceste formate, ce prezinta unele particularitati privind conditiile ecologice, soiurile cultivate, tehnologiile aplicate, nivelul productiilor obtinute si însusirile calitative ale produselor viti-vinicole rezultate. Potrivit particularitatilor de mai sus, au rezultat urmatoarele regiuni viticole: I. II. III. IV. V. VI. VII. VIII. Podisul Transilvaniei (Translivania) Dealurile Moldovei (Moldova) Dealurile Munteniei (Muntenia) Dealurile Olteniei (Oltenia) Dealurile Banatului (Banat) Dealurile Crisanei si Maramuresului (Crisana-Maramures) Colinele Dobrogei (Dobrogea) Terasele Dunarii (VIII), precum si a nisipurilor si alte terenuri favorabile din sudul tarii (IX).

Regiunea viticola a Podisului Transilvaniei (I) cuprinde plantatiile viticole începand de la Apold (jud. Sibiu), pana la Bistrita-Nasaud si Dej. Aceasta regiune viticola se caracterizeaza prin resurse heliotermice moderate (puse in evidenta cu ajutorul radiatiei globale, IH si IAOe), pe fondul unor resurse hidrice bogate (rezultate din valorile CH si a Ibcv). Temperatura din timpul infloritului (17,0-17,8°C), temperatura medie multianuala a lunii iulie (19,6°C), media temperaturilor maxime din luna august (25,7°C), media umiditatii atmosferice de la ora 13 a aceleiasi luni (54%) etc., indica prezenta unui climat racoros. Aceasta caracteristica se conjuga cu numarul relativ scazut al zilelor fara înghet (2°C), a celor privind intervalul cu temperaturi medii diurne active (> 10°C), lungimea perioadei de vegetatie si numarul zilelor cu temperaturi maxime >30°C. Iernile sunt cele mai aspre (cu media extremelor minime de -32,6°C), ajungînd la Dej pîna la -35,2°C. În ansamblul lor, conditiile ecoclimatice satisfac cerintele obtinerii unor produse vinicole de calitate superioara, date fiind toamnele lungi si însorite precum si frecventa mare a putregaiului nobil în timpul maturarii boabelor la unele soiuri. Relieful este alcatuit din dealuri si terase cu altitudinea medie de 411 m. Regiunea viticola a Dealurilor Moldovei (II) include plantatiile de pe plaiurile moldave, incepand de la Hlipiceni (jud. Botosani) pana la Timboiesti (jud. Vrancea) si Smirdan (jud. Galati). Ca urmare, intre ecoclimatul din partea de nord si partea de sud exista diferente apreciabile care se reflecta în cantitatea si calitatea productiei viti-vinicole obtinute. În ansamblul sau, ecoclimatul, cu puternice influente est-europene, este caracterizat prin resurse heliotermice cu valori superioare, comparativ cu cele ale regiunii viticole precedente, in timp ce resursele hidrice sunt evident mai mici. Resursele heliotermice superioare se conjuga, de asemenea, cu nivelurile mai mari pentru mediile multianuale privind temperaturile de la inflorit (18.5 - 19,5°C), temperatura medie a lunii iulie (21,4°C), media maximelor din luna august (26,7°C) etc. Diferente in plus, comparativ cu regiunea viticola a Podisului Transilvaniei, se inregistreaza si in ceea ce priveste numarul zilelor fara înghet (214 zile), a celor ce definesc intervalul cu temperaturi medii diurne active (183 zile), perioada de vegetatie (171 zile), sau numarul zilelor cu temperatura >30°C. Asprimea iernilor este mai mica decat in regiunea
-1-

Altitudinea medie a versantilor ocupati de catre plantatiile viticole este de 179 m.5 mm). de 72 m in conditiile in care viticultura foloseste terenurile cu micropanta si microrelief este un inconvenient important.9 20.. lernile sint mai putin aspre (cu media extremelor minime de . cat si a precipitatiilor scazute (15. Desi situata mult mai la sud comparativ cu regiunea viticola a Dealurilor Moldovei. cursul marelui fluviu. media pe regiune a temperaturilor extreme minime fiind de -27. ceea ce reprezinta circa 44% din altitudinea regiunii viticole precedente. Caracteristica este altitudinea medie relativ mica (71 m) la care se gasesc plantatiile cu vii din aceasta regiune viticola.9°C) ajungand pana la -35°C la Banu Maracine. iar la nord de Centrul viticol Halmeu (jud. precum si lungimea perioadei de vegetatie. temperaturile extreme minime din timpul iernii se apropie foarte mult de cele înregistrate in regiunea viticola a Dealurilor Moldovei.3°C).9 -19. sunt mai mari si nivelurile termice din lunile iunie.2°C. a intervalului cu temperaturi medii diurne active (195 zile). Regiunea viticola a Teraselor Dunarii (VIII) urmeaza. Altitudinea medie scazuta a plantatiilor viticole. resursele heliotermice sunt evident mai ridicate. nu reprezinta decat aproximativ 60% din altitudinea medie ce caracterizeaza Regiunea viticola a Podisului Transilvaniei. respectiv.32. ca o banda. atat sub raportul temperaturilor ridicate (18. din fenofazele cresterii boabelor (luna iulie) si a maturarii strugurilor (luna august).30. Teleorman) pana la Fetesti (jud. sunt mai mici comparativ cu valorile înregistrate în celelalte regiuni viticole din sudul tarii. la contactul acestor dealuri cu Campia Tisei si. Satu Mare). cu extrema minima cea mai scazuta de . regimul termic din lunile iunie-august. aceasta regiune viticola detine cele mai mari resurse heliotermice (IH = 2. de la Zimnicea (jud. Datorita pozitiei sale geografice. datorita influentei ecoclimatului din Europa Centrala. destul de ridicate.0°C la Murfatlar. Altitudinea medie a plantatiilor viticole desi ridicata (242 m).29.50). aceasta regiune viticola se apropie mai mult de cele înregistrate in Regiunea viticola a Munteniei si Olteniei. Viticultura este practicata pe dealurile piemontane (altitudinea medie 231 m) care fac legatura intre Muntii Banatului si zona de campie.33. în conditiile unor resurse hidrice modeste (CH = . Regiunea viticola a Dealurilor Munteniei si Olteniei (III si IV) aduna la un loc plantatiile viticole din sudul tarii începand de la Ramnicu Sarat pana la Halanga (jud. Caras Severin) pana la Teremia Mare (jud. Aceasta regiune detine unele dintre cele mai mari resurse heliotermice carora le corespund cele mai scazute resurse hidrice. temperatura medie a lunii iulie. asprimea gerurilor este aici ceva mai mare (cu valoarea medie a extremelor minime de -29. comparativ cu cele ale regiunii viticole cu care se invecineaza la est (a Podisului Transilvaniei).viticola precedenta. Timis). Datorita aceleiasi cauze.0.6°C). deficitul de saturatie cu vapori de apa a aerului. Influenta pozitiva a ecoclimatului mai cald din Europa Centrala se resimte si în timpul iernii. Regiunea viticola a Dealurilor Banatului (V) cuprinde plantatiile viticole cu caracter insular. Ialomita). Arad). Dolj). prezentand totusi niveluri destul de scazute (media temperaturilor extreme minime .41) si a celui dintre ingheturile de primavara si de toamna (235 zile). Se constata insa ca. Toate acestea se conjuga cu conditiile foarte favorabile din timpul înfloritului.5°C. Regiunea viticola a Dealurilor Crisanei si Maramuresului (VI) este delimitata la sud de Centrul viticol Minis (jud. resursele heliotermice sunt evident mai mari. Aceasta regiune viticola se caracterizeaza prin resurse heliotermice comparabile cu cele ale regiunii viticole din Moldova luata in ansamblul sau. atat ca temperatura cat si ca umiditate (luna iunie). desi este situata in partea cea mai de sud a tarii. ele cuprind însa centre viticole în care extrema minima coboara pana la . Mehedinti) si Segarcea (jud. Cu toate ca aceasta regiune viticola se intinde la nord pana aproape de paralela 48° (cea mai nordica limita de cultura a vitei de vie in Romania). cu toata diferenta mare de pozitie geografica. în acelasi timp. Datorita pozitiei sale sudice fata de regiunile viticole prezentate mai sus. la Racaciuni. care este mai favorabila decat în oricare alta regiune viticola prezentata pana aici. Spre deosebire de aceasta. cat si intinderea mai mare a perioadei de vegetatie (185 zile). Viticultura ocupa dealurile piemontane dintre Mures si Tisa. a celei cu temperaturi active si a lungimii perioadei de vegetatie.8). mai cu seama in raport de regiunea viticola a Podisului Transilvaniei. a numarului de zile cu temperaturi maxime mai mari de 30 °C ('18 . iulie si august. Regiunea viticola a Colinelor Dobrogei (VII) se intinde de la Mangalia pana la Tulcea si Macin. cu zona de campie dintre Oradea si Halmeu (altitudinea medie 222 m).1°C)) ajungand pana la .1°C la Maderat. începand de la Moldova Noua (jud. Ca urmare a inertiei termice generate de prezenta Marii Negre. media temperaturilor maxime diurne din august. dupa media temperaturilor maxime din luna august si umiditatea relativa de la ora 13 a acestei luni. în conditiile în care resursele hidrice sunt mai scazute. Regiunea viticola -2- . insa in conditiile unor resurse hidrice superioare. intrucat.26. Conditiile din timpul înfloritului sunt dintre cele mai favorabile. ca si dupa datele care se refera la lungimea perioadei fara inghet. temperatura maxima absoluta a aceleiasi luni etc. La aceasta contribuie si resursele hidrice mai scazute (CH = 1. În mod analog. diferente pozitive apreciabile se inregistreaza si in ceea ce priveste higroscopicitatea aerului.3) dar. în raport de celelalte sapte regiuni viticole.

Datorita acestui fapt predomina arealele viticole in forma insulara. Mehedinti) si Rîmnicelu (jud. Braila). valoarea cea mai scazuta fiind de 30. Conditiile ecoclimatice. Regiunea viticola a nisipurilor si a altor terenuri favorabile din sudul tarii (IX). Aceasta se datoreste solurilor nisipoase si terenurilor mai mult sau mai putin plane (altitudinea medie 66 m).a Teraselor Dunarii ajunge la o medie a temperaturilor extreme minime de .2°C care a fost înregistrata la Zimnicea si Greaca. Ed. Ea cuprinde podgoriile si centrele viticole dintre Vrata (jud. atat in timpul verii. Sursa bibliografica: OŞLOBEANU M.4°C la Furculesti .. Teleorman). CERES Bucuresti -3- . si colab. cat si a iernii (cu media temperaturilor extreme minime de . ecopedologice si orografice ale acestei regiuni viticole sunt mai apropiate de cele de pe Terasele Dunarii.8°C si extrema maxima cea mai scazuta de . 1991 – Zonarea soiurilor de vita de vie in Romania.0°C. Ele sunt insa mai putin prielnice pentru cultura vitei de vie. grupate cel mai adesea in centre viticole independente.jud.27.29.33.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful