Sortimentul viticol al Romaniei i

Romania este una din marile tari viticole ale lumii. Ea detine in prezent o suprafata de 243.000 ha vie (242.000 ha vii pe rod, la care se adauga 1000 ha vii tinere). Plantatiile pentru struguri de vin ocupa 82% din suprafata viticola totala, iar productia de vinuri se situeaza la nivelul a 5 - 6 milioane hl anual. Dezvoltarea viticulturii se datoreste conditiilor foarte prielnice pe care vita de vie le gaseste pe tot cuprinsul tarii, mai ales in zona colinara din rasaritul si sudul lantului carpatic, din Transilvania, din Dobrogea si din partea de vest a tarii. Clima, solul si expozitia constituite, pe teritoriul Romaniei, factori determinanti ai reusitei culturii vitei de vie si ai calitatii vinurilor. Clima dealurilor noastre, favorabila pentru viticultura, este asigurata de resursele heliotermice bogate din perioada de vegetatie a vitei de vie (lunile aprilie - octombrie), care cresc din nordul spre sudul tarii, de toamnele lungi si insorite, de lipsa precipitatiilor in exces, mai ales in lunile de vara si toamna si, in general, de absenta oricaror excese climatice care ar putea crea probleme in realizarea calitatii vinurilor. O importanta premisa a calitatii si originalitatii vinurilor romanesti este cea a soiurilor care stau la baza producerii lor, asociate in sortimente potrivit vocatiei fiecarei podgorii. Din sortimentul viticol al Romaniei fac parte cateva soiuri autohtone valoroase, pastrate in cultura si dupa invazia filoxerei, precum si o serie de soiuri straine, cu aptitudini oenologice recunoscute. Din prima grupa se disting, prin importanta, urmatoarele soiuri de struguri:

-

pentru. vinuri albe: Grasa de Cotnari, Feteasca alba, Feteasca regala, Galbena de Odobesti; pentru vinuri rosii: Babeasca neagra, Feteasca neagra; pentru vinuri aromate: Tamaioasa romaneasca, Busuioaca de Bohotin.

Din grupa soiurilor de provenienta straina fac parte: pentru vinuri albe: Riesling Italian, Sauvignon, Pinot gris, Chardonnay, Traminer roz, Aligote; pentru vinuri rosii: Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Merlot, Burgund mare; pentru vinuri aromate: Muscat Ottonel.

Sortimentul pentru vinurile albe este dominat de 3 soiuri, doua autohtone si unul de origine straina: Feteasca alba, Feteasca regala si Riesling Italian. Dintre soiurile pentru vinuri rosii, cea mai mare extindere revine soiurilor Cabernet Sauvignon si Merlot. Datorita conditiilor de clima, sol si sortiment, care difera chiar si pe areale restranse, in Romania se produce o gama larga de vinuri si bauturi pe baza de must si vin. Sunt astfel prezente in sortimentul romanesc vinurile albe seci (cu zahar de cel mult 4 g/l), demiseci (zahar cuprins intre 4 si 12 g/1), demidulci (zahar intre 12 si 50 g/1) si dulci (zahar peste 50 g/l), vinurile rosii (in general seci), vinurile aromate, realizate in mod obisnuit ca vinuri demidulci si dulci. In functie de soi, podgorie si an de recolta, vinurile se incadreaza in categoria celor de consum curent (cu tarie alcoolica de 8 -10,5°) si a celor de calitate superioara (tarie alcoolica peste 10,5°). Unele vinuri de inalta calitate care se disting prin insusirile lor de originalitate imprimate de locul de producere, de soiuri, de metodele de cultura si de procedeele de vinificare se incadreaza in categoria vinurilor cu denumire de origine controlata (DOC). Gama vinurilor si bauturilor pe baza de must si vin produse in Romania se completeaza cu vinurile spumante (produse prin procedeul traditional de fermentare in butelii), cu vinurile spumoase (impregnate cu bioxid de carbon), cu vinurile aromatizate (mai ales vermuturi), precum si cu bauturile alcoolice de tip Brandy (denumite ,,vinarsuri") obtinute prin invechirea distilatelor de vin in butoaie de stejar. Intrucat sortimentul viticol constituie un factor de baza al calitatii si diversitatii vinurilor romanesti, vom face referiri la principalele soiuri de struguri cultivate si la vinurile pe care acestea le produc. Feteasca alba este un vechi soi romanesc, prezent de foarte mult timp in cultura si bine adaptat conditiilor de clima din podgoriile tarii noastre. Se crede ca a fost obtinut prin selectie populara din soiul Feteasca neagra. Este soiul care detine in viticultura romaneasca cele mai mari suprafete (peste 23.000 hectare). Datorita valorii sale, se cultiva in majoritatea podgoriilor, mai ales in cele din Moldova si Transilvania. Produce vinuri seci sau demiseci, cu continut echilibrat in alcool (tarie 11,5 - 12°) si aciditate, caracterizate prin mare finete. La Cotnari, din soiul Feteasca alba se obtin, in anii favorabili, vinuri demidulci si dulci naturale prin vinificare separata sau intr-un sortiment devenit traditional. Este bine apreciata calitatea vinurilor de Feteasca alba obtinute in podgoria Tarnave (la Blaj, Jidvei, Medias), precum si in podgoriile Alba, Aiud, Lechinta, Iasi, etc. creatie relativ recenta, soiul a fost obtinut in comuna Danes (jud. Mures) intre cele doua razboaie mondiale, probabil ca rezultat al incrucisarii naturale a soiurilor Feteasca alba si Grasa. S-a impus rapid datorita valoroaselor sale insusiri si se bucura in prezent de o larga raspandire in plantatii, intalnindu-se in aproape toate podgoriile. Vinurile se incadreaza in mod obisnuit in grupa celor de calitate superioara, uneori si in categoria celor de consum
-1-

Feteasca regala

in mod deosebit in cateva podgorii din Muntenia si Oltenia (Dealu Mare. Istria-Babadag. soiul se cultiva in prezent pe o suprafata de cca 3. Ele se obtin in anii favorabili din struguri culesi la stafidirea boabelor.robuste. Se cultiva in Transilvania (Tarnave. dar merita sa fie extins in mai multe regiuni. Severin. de tip sec sau demisec. Vinurile de Grasa fac de multa vreme faima podgoriei Cotnari si se plaseaza in varful ierarhiei vinurilor romanesti. cu tarie alcoolica intre 12 . se cultiva in aceleasi areale cu Cabernet Sauvignon. extractivitate.000 hectare. complexa si originala care aminteste de cea a coacazului negru (cassis). castiga evident prin invechire. A fost introdus mai ales in podgoria Murfatlar. Vinuri de Feteasca neagra de o calitate remarcabila se obtin in centrele viticole Valea Calugareasca.echilibrate. din soiul Chardonnay se obtin vinuri demidulci si dulci cu insusiri complexe de aroma si buchet.12. Vaslui). cu aroma pregnanta de soi. de o calitate exceptionala. Ele sunt seci sau usor demiseci. aparut in Romania in perioada urmatoare invaziei filoxerice. alaturi de Cabernet Sauvignon si Pinot noir. un continut ridicat in zahar. iar taria lor alcoolica se situeaza intre 12 -12. mai ales in Muntenia si Oltenia. Tohani si Cotesti. se caracterizeaza prin culoare rosie-intensa. Cotesti. Se bucura de o foarte buna apreciere vinurile seci de Chardonnay. Are insusirea de a acumula cantitati mari de zaharuri in procesul de maturare a strugurilor. soiul a patruns in sortimentul romanesc in perioada postfiloxerica. in Muntenia (Dealu Mare. Plaiurile Drancei). ocupand o suprafata de aproximativ 6.5 . in Muntenia si Oltenia. sunt in acelasi timp robuste si catifelate. Ele sunt seci. Banat. Vinurile de Grasa de Cotnari sunt impresionante prin calitatea lor. Oltenia. unde se cultiva de peste sapte secole.atacati de mucegai nobil (ciuperca Botrytis cinerea). de origine franceza. Alba si Aiud). in podgoriile Odobesti. soiul face parte din vechiul sortiment al Romaniei.5°. de desert. o aroma specifica. Samburesti. in cateva areale din jumatatea sudica a Moldovei (judetele Vrancea. caracterizate prin finete si aroma discreta. Strugurii se vinifica separat sau in amestec cu alte trei soiuri (Feteasca alba. se obtin la Murfatlar si la Dragasani. cu buchet care evolueaza bine prin invechire la sticla. Produce vinuri cu tarie alcoolica in jurul a 12°.5°. pline. precum si in Dobrogea (Murfatlar).000 hectare). Produce vinuri seci sau demiseci fine.12°. originar din Franta. Urlati. au o tarie alcoolica de 11. in Dealu Mare si in podgoriile Transilvaniei (Tarnave. Tamaioasa romaneasca si Francusa). ferme. Galati si Vaslui). Aiud. urmata de invechire la sticla de cel putin 6 luni. vigoare. prezinta o culoare rosieintensa cu nuante rubinii. Produce vinuri seci cu tarie alcoolica de 11 -12°. sunt seci.5 -12. echilibrate gustativ. aroma specifica foarte placuta. cu tarie alcoolica de 11. prin extractivitate. soiul detine un loc de frunte in sortimentul pentru vinuri de calitate superioara. din partea de vest a tarii (Minis. Riesling Italian cu origine incerta. se caracterizeaza prin prospetime. precum si in judetele Galati si Vrancea. 0 calitate deosebita o prezinta vinurile de Feteasca regala produse in podgoria Tarnave. Plaiurile Drancei). au o tarie alcoolica de 12 -12. cu continut ridicat in zaharuri (peste 240 g/l). insusiri specifice de aroma. soiul este in prezent bine fixat in sortimentul tarii noastre. Tulcea). cu personalitate imprimata de o aroma specifica de soi care evolueaza intr-un buchet valoros prin invechire. de culoare rosie-caramizie. in cele din Moldova (cu exceptia zonei nordice). fermitate si buchet care evolueaza prin invechire. catifelate. Panciu. buchet bine dezvoltat prin invechire. rotunde si fructuoase. precum si in podgoriile Dealu Mare si Stefanesti-Arges din Muntenia. Stefanesti-Arges) si Oltenia (Dragasani. La Murfatlar se produc vinuri de Pinot gris dulci. buchet generos care capata nuante complexe prin invechire.500 hectare. Se pare ca are o origine comuna cu soiul Furmint care sta la baza producerii vinurilor de Tokay.5°.5°. Ating apogeul calitativ dupa o maturare la vas de aproximativ 2 ani. face parte din vechiul sortiment al podgoriei Cotnari. seci. intalnindu-se in podgoriile din Transilvania. Dealurile Craiovei. soiul Merlot este inclus in sortimentul pentru vinuri rosii al podgoriilor din sudul tarii (Muntenia. El beneficiaza in prezent de o larga raspandire (ocupa peste 20. Vinurile. intalneste conditii bune de cultura in arealele viticole cu climat mai calduros din jumatatea de sud a tarii. Vinurile de Babeasca -2- Grasa de Cotnari Sauvignon Pinot gris Chardonnay Cabernet Sauvignon Pinot noir Merlot Feteasca neagra Babeasca neagra . In conditiile speciale ale podgoriei Murfatlar. Se cultiva cu cele mai bune rezultate pe solurile calcaroase din podgoria Murfatlar. ce evolueaza bine prin invechire la sticle. dulci si demidulci. au o tarie alcoolica de 12 -12. in general in Transilvania. soiul a patruns in plantatiile din Romania inaintea invaziei filoxerice. de asemenea. producand vinuri demidulci sau dulci specifice podgoriei. introdus in Romania in perioada postfiloxerica. impresionand prin culoarea lor rosie-intensa.5°. Vinuri de Sauvignon de o calitate remarcabila. Detine in prezent o suprafata de cca 11.11. Recas) si din Dobrogea (Murfatlar. sunt pline.200 hectare. Se cultiva in cateva areale viticole din partea centrala si de sud a Moldovei (judetele Vrancea. bucurandu-se de apreciere intrucat produce vinuri rosii de cea mai inalta calitate. Alba).5 . o culoare galben-aurie cu tenta verzuie. Galati. Dealurile Craiovei. Vinurile de Merlot.5°. vioiciune data de o aciditate mai ridicata. Dobrogea) si se cultiva. uneori demidulci. Vinurile de Cabernet Sauvignon au o calitate impunatoare.curent. vechi soi autohton raspandit in prezent in plantatiile viticole din sudul Moldovei. Severin. Ele au o tarie alcoolica de 10.

Lipsesc in primul rand din ea cateva soiuri romanesti. de mare originalitate. in conditiile unui climat mai racoros care este favorabil conservarii aromelor. de insusiri complexe de aroma care amintesc de florile de camp si mierea de albine. se caracterizeaza printr-o culoare galben-pai. Lipsesc.5 -12°. Stefanesti-Arges. aroma tipica de muscat care evolueaza prin invechire de scurta durata intr-un buchet foarte complex. de asemenea. cultivate in podgoriile Vrancei.a. conferita de culoarea lor galben-aurie. totodata. caracterul de originalitate al productiei noastre viticole. stand la baza producerii unor vinuri aromate bine apreciate. participand la realizarea vinului .25 g/l. cateva soiuri introduse mai de curand in sortiment. in podgoria Murfatlar. prin gust fin si delicat. de gustul lor persistent. Este un foarte valoros soi pentru vinuri aromate. zaharul si aciditatea se armonizeaza in cel mai fericit mod. Ele au o culoare rosie-vie cu nuante stralucitoare. Ne vom intalni cu unele din ele in plimbarea pe care o vom face in podgorii. culesi tarziu. ceea ce justifica incadrarea sa in grupa soiurilor autohtone. parte din sortimentul podgoriei Cotnari. in care alcoolul. Alba. Face. Vinuri valoroase de Muscat-Ottonel. de asemenea. Lista soiurilor de struguri prezentate este departe de a fi completa. Toate isi aduc pretiosul lor aport la diversificarea sortimentului de vinuri si asigura.sortiment de calitate exceptionala care se produce aici. demidulci sau dulci. se obtin in podgoriile Transilvaniei (Tarnave. O faima deosebita o are vinul de Tamaioasa romaneasca obtinut la Pietroasa (podgoria Dealu Mare) din struguri cu continut ridicat in zahar (peste 240 g/l). avand o tarie alcoolica de 10 -11°. Zghihara de Husi. Dragasani si in unele areale din zona colinara a judetelor Dolj si Mehedinti (Oltenia). un continut in zahar de obicei mai mare de 20 . asa cum ar fi soiul pentru vinuri rosii Burgund mare. De o solida reputatie se bucura vinul de Babeasca neagra produs in podgoria Nicoresti din Moldova.000 hectare. In prezent este extins in cultura pe o suprafata de peste 8. sunt lejere si fructuoase. dintre care amintim Galbena de Odobesti si Plavaie. pe care le intalneste in cateva podgorii din zona subcarpatilor meridionali. Tamaioasa romaneasca se cultiva de foarte mult timp in tara noastra. Busuioaca de Bohotin s. Aiud etc. si anume in Dealu Mare. bogat. se produc in Dobrogea. Vinurile de Tamaioasa romaneasca sunt vinuri dulci sau demidulci naturale. Mustoasa de Maderat. mai bogate si mai dulci. Inaintea invaziei filoxerice se intalnea mai ales in podgoria Dragasani (de unde si numele de Tamaioasa de Dragasani) si la Cotnari (unde se cultiva sub numele de Busuioaca de Moldova). Aceste vinuri au o tarie alcoolica de 11. au o tarie alcoolica de 12 -12. cu importanta locala si extindere mai limitata.neagra fac in general parte din categoria celor de consum curent.). care-si afirma buna sa comportare in conditiile noastre. la stafidirea boabelor. -3- . prezinta o buna aciditate. care a patruns in plantatiile noastre inaintea invaziei filoxerice. Vinuri foarte bune de Muscat Ottonel. Pretinde conditii speciale de clima si sol.5° si o nuanta impunatoare. care se incadreaza in categoria vinurilor cu denumire de origine. Muscat Ottonel soi de origine franceza. Francusa.

Mihai Macici . 1996.i Sursa bibliografica: Vinurile Romaniei.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful