P. 1
SIS Ref 2. Sistemul Energetic

SIS Ref 2. Sistemul Energetic

|Views: 33|Likes:
Published by Aroiu Paul
Sistemul energetic
Sistemul energetic

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: Aroiu Paul on Jun 13, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/23/2013

pdf

text

original

Sections

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI SISTEME INFORMATIONALE IN DOMENIUL CADASTRULUI SI PUBLICITATE IMOBILIARA FACULTATEA DE GEODEZIE

SISTEME INFORMAŢIONALE SPECIFICE -SISTEMUL ENERGETIC-

Profesor universitar dr.ing. Badea Gheorghe Anul: 2012-2013, Semestrul 2

Masterand Paul-Samson AROIU

SISTEME INFORMATIONALE SPECIFICE

SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II

CUPRINS
1. 2. 3. A. B. C. D. 4. A. B. C. D. 5. A. B. C. D. 6. 7. A. B. C. D. 6. A. B. C. D. 5. 6. 7. 8. Cerinte TEMA ................................................................................................................... 2 Sistemul energetic in Romania ........................................................................................... 3 Structura sectorului energetic din Romania ..................................................................... 4 S.C. Termoelectrica S.A. ............................................................................................. 4 S.C. Hidroelectrica S.A. .............................................................................................. 4 S.C. Nuclearelectrica S.A. ....................................................................................... 5 S.C. Electrica S.A .................................................................................................... 7 Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei ......................................... 8 Atribuţii şi competenţe ................................................................................................. 9 Atribuţii şi competenţe ale Operatorul de Distribuţie ................................................ 11 Atribuţii şi competenţe ale Operatorul de Transport ............................................ 12 Atribuţii şi competenţe ale Operatorul de Sistem ................................................. 13 GIS ŞI Distribuţia energiei electrice ............................................................................... 15 Noţiuni GIS ................................................................................................................ 15 Avantajele folosirii GIS .............................................................................................. 16 Web GIS ................................................................................................................ 17 Legislaţie GIS ........................................................................................................ 18 Noţiuni de cadastru a fondului energetic ........................................................................ 20 Documentarea asupra actelor juridice şi lucrărilor tehnice existente............................. 21 Delimitarea amplasamentului .................................................................................... 22 Conţinutul documentaţiilor de cadastru energetic ..................................................... 22 Înscrierea imobilelor unităţilor energetice în actele de publicitate imobiliară ........ 25 Identificarea modalităţilor de integrare şi interfaţare cu alte sisteme .................... 25 CREAREA BAZELOR DE DATE SPAŢIALE ŞI ATRIBUT DIN ZONA DE STUDIU ..... 28 Descrierea zonei de studiu ........................................................................................ 28 Modelarea datelor spaţiale ........................................................................................ 29 Sursele datelor ...................................................................................................... 31 Preluarea şi integrarea datelor în GIS................................................................... 33 Preluarea datelor grafice cu ajutorul tehnologiei GNSS. ............................................... 36 Efectuarea măsurătorilor. ............................................................................................... 41 Descrierea aparatelor de măsurare utilizate .................................................................. 46 Firma TOPO SERVICE cu experienta in domeniu......................................................... 54

Masterand: Aroiu Paul Samson

1

SISTEME INFORMATIONALE SPECIFICE

SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II

1.

Cerinte TEMA

Să se realizeze un studiu al unui sistem informaţional specific unui domeniu de activitate, cu accent pe: - datele cadastrale pe care le conţine, - măsurători pentru domeniul abordat - planuri realizate pentru zonele caracteristice domeniului - aplicaţii utilizate - exemple de bune practici - firme cu experienţă pe această direcţie - soluţii din afara ţării.

• •

Lucrarea de fata am realizat-o individual. Domeniul de activitate: ENERGETIC

Masterand: Aroiu Paul Samson

2

SISTEME INFORMATIONALE SPECIFICE

SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II

2.

Sistemul energetic in Romania

Sistemul energetic reprezintă ansamblul instalaţiilor de extracţie, prelucarare, conversie, transport şi distribuţie a energiei, extins pe un teritoriu şi reprezentînd o parte a economiei acelui teritoriu. Este vorba de un sistem foarte complex, cu legături directe între producţie şi consum, cu legături informaţionale care evoluează în timp. O definiţie asemănătoare, dar formulată într-o perspectivă mai cuprinzătoare, spune că sistemul energetic este ansamblul instalaţiilor care realizează toate lanţurile transformărilor energetice şi toate formele de transport a energiei în cadrul unui anumit teritoriu. Se remarcă din nou prezenţa cuvântului cheie "teritoriu". Dacă ne referim la sistemul energetic naţional (SEN), considerăm sistemul ca fiind alcătuit din toate instalaţiile şi echipamentele prin care se realizează producerea, transportul şi distribuţia, precum şi utilizarea energiei electrice şi termice (produsă în termoficare). Aceste instalaţii şi echipamente sunt destinate alimentării cu energie a tuturor sectoarelor de activitate economice şi social-culturale, precum şi a populaţiei. Obiectivul principal al SEN este să asigure alimentarea consumatorilor cu energie electrică şi termică în condiţii de siguranţă şi în mod economic, conform unor parametri stabiliţi. Având în vedere complexitatea unui astfel de sistem, ne vom referi la acesta ca la un metasistem energetic. Într-adevăr, acesta este alcătuit dintrun număr mare de sisteme energetice, aşa cum au fost definite anterior. De exemplu, metasistemul este alcătuit din sisteme energetice cum ar fi centralele electrice. La rândul lor, acestea sunt un ansamblu de sisteme energetice, care luate fiecare în parte, reprezintă un sistem de sisteme.

Masterand: Aroiu Paul Samson

3

SISTEME INFORMATIONALE SPECIFICE

SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II

3.

Structura sectorului energetic din Romania

Sectorul energetic este format din: S.C. Termoelectrica S.A. S.C. Hidroelectrica S.A. S.C. Nuclearelectrica S.A. S.C. Electrica S.A., cu rol de distribuţie şi furnizare a energiei electrice. C.N. Transelectrica S.A., cu rol de operator de transport şi system A. S.C. Termoelectrica S.A. Termoelectrica este o companie de stat din Româniacare are ca obiect de activitate producerea de energie termica. S-a înfiinţat în anul 1998 ca filială CONEL, şi devenită societate comercială separată în anul 2000 prin restructurarea CONEL. Compania are ca principal obiect de activitate generarea de energie electrică şi termică prin arderea combustibililor fosili.În anul 2002 Transelectrica a transferat la Consiliile Locale 24 de centrale electrice de termoficare. Din punct de vedere al combustibililor folosiţi, centrale companiei folosesc hidrocarburi 65,4% şi cărbune 34,6%. Compania are urmatoarea structură organizatorică:
• 3 filiale - societăţi comerciale de exploatare (Electrocentrale Deva, Electrocentrale Bucureşti şi Electrocentrale Galaţi);

4 sucursale de exploatare (CET Păroşeni, CET Doiceşti, CET Borzeşti, CET Brăila) - fără personalitate juridică;
• •

1 sucursala de valorificari active;

• 12 - filiale - societăţi comerciale de reparaţii şi servicii (Termoserv-uri) printre care: Termoserv Bucureşti, Termoserv Constanţa, Termoserv Mureş, Termoserv Galaţi, Termoserv Deva, Termoserv Turceni, Termoserv Rovinari, Termoserv Craiova.

Compania a fuziona, în septembrie 2009, cu Termoservurile Borzeşti, Brăila, Doiceşti şi Paroşen B. S.C. Hidroelectrica S.A. Hidroelectrica este o societate comercială pe acţiuni cu capital integral de stat în autoritatea Ministerului Economiei şi Comerţului din România, a cărei obiect de activitate este producerea de energie electrică şi furnizarea de servicii în domeniul hidroenergiei. Compania a devenit societate comercială independentă în iulie 2000, prin reorganizarea CONEL. Compania administrează 326 centrale hidroelectrice şi staţii de pompare, ce însumează o putere instalată de 6.325 MW. Cu o producţie medie anuală de 19.772 GWh generată în 12 sucursale, Hidroelectrica furnizează circa 22% din producţia de energie electrică a României, fiind cel mai mare producător local de energie. În anul 2008, compania a produs 17 TWh.
Masterand: Aroiu Paul Samson

4

SISTEME INFORMATIONALE SPECIFICE

SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II

În anul 2004 a început privatizarea prin vânzare a 150 de micro-hidrocentrale. Au fost organizate licitaţii la care au participat firme româneşti si din străinătate. Până în august 2009, au fost vândute 87 microhidrocentrale. Microhidrocentralele sunt unităţi de producţie care au capacităţi sub 10 MW. În aprilie 2009, Ministerului Economiei şi Comerţului a anunţat intenţia de a construi o hidrocentrală de 1.000 MW de acumulare şi pompaj la Tarniţa-Lăpuşteşti (judeţul Cluj), proiect estimat la peste 1,1 miliarde euro. Hidrocentrala de la Tarniţa urmează să fie echipată cu patru grupuri energetice, fiecare cu o putere de 250 MW. Realizarea hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşteşti va duce la îmbunătăţirea regimului de funcţionare al reactoarelor nuclearelectrice de la Cernavodă, al termocentralelor pe combustibili fosili şi al celor în cogenerare Totodată, hidrocentrala va putea să asigure reglajul sistemului, rezerva de avarie de scurtă durată şi condiţiile optime pentru instalarea unei puteri mai mari de 2.000 MW în centralele eoliene. Construcţia hidrocentralei va dura între cinci şi opt ani În noiembrie 2009 a fost inaugurată centrala hidroelectrică de la Movileni, amplasată pe râul Siret, cu o putere instalată de 33,9 MW şi care va furniza 112,4 GWh de energie pe an. Valoarea investiţiei de la Movileni a fost de 650 milioane de lei În august 2010, Hidroelectrica va începe lucrările de construcţie a hidrocentralei de la Cosmeşti, parte a Amenajării Hidroenergetice a râului Siret pe sectorul Cosmeşti, a căror durată este estimată între 3 ani şi 3 ani şi jumătate, costurile preconizate ridicându-se la 618 milioane de lei[12]. Amenajarea se întinde pe teritoriul judeţelor Galaţi şi Vrancea şi este alcatuită din două trepte hidroenergetice, Cosmeşti şi Movileni, cea din urma fiind deja finalizată .Centrala va avea o putere instalată de 37,8 MW (două grupuri) şi va produce 130,1 GWh/an. În noiembrie 2007, Hidroelectrica se afla pe locul 6 în topul celor mai valoroase companii din România, fiind cea mai valoroasă companie cu capital de stat, evaluată la 3,5 miliarde de Euro, cu 30% mai mult decat în anul 2006 Producţia de electricitate pe ani, în TWh: Anul TWh 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001 2000 19,8 15,5 17 15,7 18,2 20 16,4 13,1 15,6 14,2 13,8

C. S.C. Nuclearelectrica S.A. SN "Nuclearelectrica" S.A. este o companie de stat înfiinţată în 1998 prin reorganizarea RENEL. Societatea se află sub autoritatea Ministerului Economiei şi Finanţelor, statul deţinând 88,7% din acţiuni, iar Fondul Proprietatea 11,24%. Domeniul de activitate al Nuclearelectrica este producerea de energie electrică, termică şi de combustibil nuclear. Societatea are două sucursale: Sucursala CNE Cernavodă, exploatează Unităţile 1 si 2 de la CNE Cernavodă precum şi serviciile auxiliare;
• •

Fabrica de Combustibil Nuclear (FCN) Piteşti.

Masterand: Aroiu Paul Samson

5

SISTEME INFORMATIONALE SPECIFICE

SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II

Centrala Nucleară de la Cernavodă a fost proiectată pentru cinci reactoare cu tehnologie canadiană, de tip CANDU, cu puteri instalate de circa 700 MW fiecare. Până în prezent (aprilie 2009) au fost puse în funcţiune 2 reactoare (Unităţi). Unitatea 1 asigură aproximativ 10% din consumul naţional de electricitate, iar prin punerea recentă în funcţiune a Unităţii 2, creşte ponderea energiei nucleare în consumul naţional la 17%-18%. Datorită condiţiilor tehnice, din cele cinci Unităţi, maxim patru pot fi puse în funcţiune.Fabrica de combustibil nuclear Pitesti FCN are misiunea de producere de combustibil nuclear tip CANDU necesar funcţionării şi producerii de energie electrică şi termică în Unităţile 1 şi 2 de la Cernavodă, şi în perspectivă prin dublarea capacităţii de producţie, va asigura combustibil nuclear şi pentru unităţile 3 si 4.De mentionat performanţa de calitate a combustibilului fabricat la FCN : 75 de luni consecutive fără combustibil suspect de defect în funcţionarea Unitaţii 1 Cernavodă.Statul Român intenţionează să construiască şi celelalte alte două reactoare nucleare (3 şi 4), în cadrul unui proiect estimat la patru miliarde euro. Aportul României va fi de 2,04 miliarde euro şi va fi acoperit inclusiv cu sume din Fondul Naţional de Dezvoltare. In anul 2008, CNE Cernavodă, cu ambele untiăţi în operare, a produs 11,2 TWh şi a livrat în Sistemul Energetic Naţional (SEN) o cantitate totală de 10,3 TWh. Întreaga producţie de până în prezent a FCN înglobează circa 1.132 tone uraniu şi energia produsă de acesta ar fi echivalentă cu cea produsă din 133 milioane tone lignit sau 19 milioane tone păcură. Producţia de electricitate pe ani, în TWh: Anul TWh 2008 2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001 2000 11,2 7,7 5,6 5,5 5,5 4,9 5,1 5 5

Masterand: Aroiu Paul Samson

6

SISTEME INFORMATIONALE SPECIFICE

SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II

D.

S.C. Electrica S.A

S.C. Electrica S.A., cu rol de distribuţie şi furnizare a energiei electrice. S.C. Electrica S.A. este o societate cu capital integral de stat din România, aflată în subordinea Ministerului Economiei care are ca obiect de activitate distribuţia şi furnizarea de curent electric. Compania a fost înfiinţată în anul 1998 ca filială CONEL, şi a devenit societate comercială separată în anul 2000 prin restructurarea CONEL. Electrica deţine controlul asupra societăţii de servicii şi mentenanţă Electrica Serv. În anul 2002, "Electrica SA" a fost împărţită în 8 filiale după cum urmeaza: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. Electrica Transilvania Nord (cu sediul la Cluj-Napoca) Electrica Transilvania Sud (cu sediul la Braşov) Electrica Muntenia Nord (cu sediul la Ploieşti) Electrica Muntenia Sud (cu sediul în Bucureşti) Electrica Banat (cu sediul la Timişoara) Electrica Moldova (cu sediul la Bacău) Electrica Oltenia (cu sediul la Craiova) Electrica Dobrogea (cu sediul în Constanţa)

Până în anul 2008 au fost privatizate 5 filiale de distribuţie şi furnizare a energiei electrice din cele 8 deţinute iniţial. În anul 2005 filialele Electrica Banat, Electrica Moldova, Electrica Oltenia şi Electrica Dobrogea au fost privatizate în procent de 51%, "Electrica SA" rămânând acţionar la acestea. Astfel cele 5 filiale privatizate au fost preluate de catre : 1. 2. 3. 4. 5. Electrica Muntenia Sud - SC Enel SA Electrica Banat Electrica Moldova Electrica Oltenia Electrica Dobrogea - SC Enel SA - SC E-On Moldova SA -SC CEZ SA - SC Enel SA

Prin Hotărârea de Guvern 657/2007, cele 3 filiale rămase integral în proprietatea "Electrica SA" au fost divizate pe baza activităţii de furnizare şi distribuţie, astfel luând naştere filialele:
• • • • • •

Electrica Furnizare Muntenia Nord Electrica Furnizare Transilvania Nord Electrica Furnizare Transilvania Sud Electrica Distribuţie Muntenia Nord Electrica Distribuţie Transilvania Nord Electrica Distribuţie Transilvania Sud

Masterand: Aroiu Paul Samson

7

SISTEME INFORMATIONALE SPECIFICE

SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II

Transelectrica este operatorul naţional de transport de energie electrică din România. Compania a fost înfiinţată în iulie, 2000 prin reorganizarea CONEL, având ca obiect de activitate transportul energiei electrice, operator de sistem şi dispecer. În august 2006, Ministerul Economiei şi Comerţului a listat la Bursa de Valori Bucureşti 10% din acţiunile companiei.
• Transelectrica este deţinută în proporţie de 73,7% de Ministerul Economiei şi Comerţului, 13,5% de Fondul Proprietatea, 10% din acţiuni sunt tranzacţionate la Bursa de Valori Bucureşti, iar 2,8% sunt deţinute de persoane despăgubite pentru deposedările din timpul regimului comunist.

Compania gestionează, operează, întreţine, modernizează şi dezvoltă o reţea de transport formată din 79 de staţii electrice de transformare, cu o capacitate de circa 35.506 MVA, şi 9.028 kilometri de linii electrice aeriene de 110/220 kV, 400 kV şi 750 kV, aflate în gestiunea a opt sucursale de transport.

Compania deţine următoarele filiale:
• • • •

institutul de cercetări şi modernizări energetice Icemenerg filiala de formare a energeticienilor Formenerg Icemenerg-Service OPCOM - operatorul bursei de energie

• SMART - societatea pentru Servicii de Mentenanţă a Reţei Electrice de Transport • •

Teletrans, firmă de comunicaţii filiala de servicii de telecomunicaţii şi tehnologia informaţiei

4. Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei Un rol important in sectorul energetic din Romania il are si Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei (A.N.R.E.). A.N.R.E. este o institutie publica autonoma de interes national, cu personalitate juridica, in subordinea primului - ministru. ANRE are misiunea de a crea si aplica sistemul de reglementari necesar functionarii sectorului energiei si pietelor de energie electrica, energie termica si gaze naturale in conditii de eficienta, concurenta, transparenta si protectie a consumatorilor, precum si cel necesar implementarii sistemului de reglementari necesar asigurarii eficientei energetice si promovarii utilizarii la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie.In indeplinirea atributiilor si competentelor sale, ANRE colaboreaza cu autoritati publice si organisme ale societatii civile, agenti economici din sectorul energiei electrice, energiei termice si gazelor naturale, cu organizatii internationale din domeniu, astfel incat transparenta si obiectivitatea procesului de reglementare sa fie asigurate.

Masterand: Aroiu Paul Samson

8

SISTEME INFORMATIONALE SPECIFICE

SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II

A. Atribuţii şi competenţe Atribuţii şi competenţe ale A.N.R.E a) Acordă, modifică, suspendă sau retrage autorizaţiile şi licenţele pentru agenţii economici din sectorul energiei electrice, inclusiv pentru producătorii de energie termică produsă în cogenerare, precum şi pentru cei care vor apărea ca urmare a deschiderii pieţei de energie electrică. Autorizaţie - actul tehnic şi juridic emis de Autoritatea competentă prin care se acordă o permisiune unei persoane juridice română sau străină, pentru a construi, a pune şi menţine în funcţiune sau a modifica o instalaţie de producere, transport, dispecerizare şi distribuţie a energiei electrice . Licenţă - actul tehnic şi juridic emis de Autoritatea competentă, prin care se acordă o permisiune unei persoane juridice, română sau străină: o de exploatare comercială a instalaţiilor autorizate de producere, transport, dispecerizare, distribuţie şi măsurare a energiei electrice; o de furnizare (comercializare) a energiei electrice. Cogenerare - producerea combinată a energiei electrice şi termice. Agent economic din domeniul energiei electrice: o integrat pe verticală - persoana juridică ce desfăşoară două sau mai multe dintre următoarele activităţi: producere, transport, distribuţie şi furnizare a energiei electrice; o integrat pe orizontală - persoana juridică ce desfăşoară, pe lângă alte activităţi din afara sectorului energiei electrice, cel puţin una dintre următoarele activităţi: producere, transport, distribuţie şi furnizare a energiei electrice. Piaţa de energie electrică - cadrul de organizare înăuntrul căruia se tranzacţionează energia electrică şi serviciile asociate. b) Elaborează şi aprobă metodologiile de calcul necesare stabilirii preţurilor şi tarifelor. c) Stabileşte metodologia proprie de urmărire şi control în vederea respectării de către agenţii economici a sistemului de preţuri şi tarife. d) Stabileşte tarifele aplicabile consumatorilor captivi. • Consumator captiv – consumatorul care, din considerente tehnice, economice sau de reglementare, nu poate alege furnizorul. • Furnizor - persoană juridică, titulară a unei licenţe de furnizare, care asigură alimentarea cu energie electrică a unuia sau mai multor consumatori, în baza unui contract de furnizare. e) Stabileşte preţurile şi tarifele practicate între agenţii economici din cadrul sectorului energiei electrice, tarifele pentru serviciile de sistem, de transport şi de distribuţie a energiei electrice, preţurile şi tarifele practicate pentru activităţile şi serviciile aferente producerii energiei termice în cogenerare. • Serviciu de sistem - serviciul asigurat, pentru menţinerea nivelului de siguranţă în funcţionare a sistemului electroenergetic, precum şi a calităţii energiei electrice conform reglementărilor în vigoare.
Masterand: Aroiu Paul Samson

9

SISTEME INFORMATIONALE SPECIFICE

SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II

• Serviciu de transport - serviciul asigurat de operatorul de transport şi de sistem, care constă în asigurarea transmiterii unei cantităţi de energie electrică între două sau mai multe puncte ale reţelei de transport, cu respectarea standardelor de calitate. • Serviciul de distribuţie - Serviciu care constă în exploatarea, întreţinerea, dezvoltarea reţelei de distribuţie în scopul transmiterii energiei electrice de la producători/operator de transport/alţi distribuitori la consumatorii finali, conform contractelor încheiate, în condiţii corespunzătoare de siguranţă şi calitate. • Cogenerare - producerea combinată a energiei electrice şi termice. f) Stabileşte cerinţe, criterii şi proceduri pentru eligibilitatea consumatorilor de energie electrică şi acreditează consumatorii eligibili; • Consumator eligibil - consumatorul care poate să aleagă furnizorul şi să contracteze direct cu acesta energia necesară, având acces la reţeaua de transport şi/sau de distribuţie. g) Stabileşte contractele-cadru de furnizare, precum şi cele dintre agenţii economici privind vânzarea, achiziţia, transportul şi distribuţia energiei electrice, precum şi cele de vânzare a energiei termice produse în cogenerare. h) Stabileşte procedura de soluţionare a neînţelegerilor precontractuale şi soluţionează neînţelegerile legate de încheierea contractelor între agenţii economici din sectorul energiei electrice şi a contractelor de furnizare a energiei electrice. i) Elaborează regulamentul de furnizare a energiei electrice la consumatori, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului. j) Elaborează regulamentul privind racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de interes public, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului. • Reţea electrică de interes public - reţeaua electrică la care se pot racorda cel puţin doi utilizatori. k) Elaborează regulamentul pentru autorizarea electricienilor şi atestarea agenţilor economici care proiectează, execută, verifică şi exploatează capacităţi energetice, respectiv instalaţii de utilizare. l) Elaborează, în conformitate cu prevederile legale, regulamentul de constatare, notificare şi sancţionare a abaterilor de la reglementările emise în domeniu. m) Exercită controlul cu privire la respectarea de către agenţii economici din sectorul energiei electrice a reglementărilor emise, a sistemului de preţuri şi tarife în vigoare şi aplică sancţiuni în cazul nerespectării acestora. n) Sesizează ministerul de resort şi Consiliul Concurenţei cu privire la abuzul de poziţie dominantă pe piaţă şi la încălcarea prevederilor legale referitoare la concurenţă, ori de câte ori constată nerespectarea reglementărilor cu privire la concurenţă şi transparenţă.

Masterand: Aroiu Paul Samson

10

SISTEME INFORMATIONALE SPECIFICE

SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II

o) Creează şi gestionează o bază de date la nivel naţional, necesară desfăşurării activităţii sale şi pentru furnizarea de informaţii altor autorităţi în elaborarea strategiei de dezvoltare a sectorului energiei electrice, precum şi în legătură cu activitatea comerţului internaţional cu energie electrică şi cu practicile internaţionale în domeniu, pe baza datelor ce vor fi transmise de agenţii economici implicaţi. p) Informează ministerul de resort asupra activităţii proprii desfăşurate, prin rapoarte anuale care se dau publicităţii. q) Aprobă regulamentul de programare şi dispecerizare a SEN. r) Aprobă codurile tehnice ale reţelelor de transport şi de distribuţie şi elaborează codul de măsurare a energiei electrice şi codul comercial.

B. Atribuţii şi competenţe ale Operatorul de Distribuţie Operatorul de distribuţie are următoarele atribuţii principale: a) exploatează, retehnologizează, reabilitează şi dezvoltă reţelele electrice de distribuţie, cu respectarea reglementărilor tehnice în vigoare; b) asigură tranzitarea energiei electrice prin reţelele electrice de distribuţie, la cererea şi cu informarea operatorului de transport şi de sistem, pentru acele zone ale ţării în care nu există capacitate suficientă prin reţelele de transport, pentru evacuarea puterii din centrale electrice, inclusiv centrale electrice de cogenerare, pentru conectarea la sistemul electroenergetic al unei ţări vecine, în condiţiile existenţei unui acord bilateral în acest sens, în cazul incidentelor în Sistemul electroenergetic naţional şi al executării lucrărilor de exploatare şi mentenanţă sau al lucrărilor noi în reţelele de transport, care pun în indisponibilitate temporară reţelele de transport din zonă; c) realizează lucrări de dezvoltare a reţelelor electrice de distribuţie prin programe de dezvoltare optimă a acestora, pe baza studiilor de perspectivă, prin consultare, după caz, cu operatorul de transport şi de sistem şi prin programe specifice de modernizare pentru instalaţii; d) asigură conducerea operativă în conformitate cu licenţa de distribuţie; e) difuzează, în mod nediscriminatoriu, informaţiile referitoare la propriile sale activităţi, necesare utilizatorilor de reţea, nefiindu-i permisă divulgarea informaţiilor comerciale cu caracter confidenţial obţinute pe parcursul activităţii sale; f) supune aprobării operatorului de transport şi de sistem programul reparaţiilor şi lucrărilor de înreţinere planificate în instalaţiile cu tensiunea nominală de linie de 110 kV; g) monitorizează siguranţa în funcţionare a reţelelor electrice de distribuţie, precum şi indicatorii de performanţă ai serviciului de distribuţie. (2) În scopul îndeplinirii atribuţiilor prevăzute la alin. (1), operatorul de distribuţie poate întrerupe funcţionarea instalaţiilor pentru timpul strict necesar
Masterand: Aroiu Paul Samson

11

SISTEME INFORMATIONALE SPECIFICE

SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II

lucrărilor de întreţinere şi reparaţii planificate, cu anunţarea prealabilă a utilizatorilor reţelei electrice de distribuţie.

C. Atribuţii şi competenţe ale Operatorul de Transport Operatorul de Transport are şi obligaţia să: 1. Informeaze operativ Operatorul de Sistem despre orice modificare a starii instalatiilor pe care le gestioneaza. 2. Informeaze Operatorul de Sistem asupra programului de reparatii si activitati de mentenanta planificate în instalatiile pe care le gestioneaza în scopul obtinerii avizelor necesare din partea Operatorului de Sistem. 3. Ca în termen de maximum 15 zile lucrătoare de la primirea unei cereri de contractare a serviciului de transport din partea unui titular de licenta sau consumator eligibil racordat la RET, să facă o oferta si, in cazul acceptarii acesteia, sa incheie contractul. 4. Să asigure serviciul de transport astfel incat sa indeplineasca integral conditiile tehnice necesare functionarii interconectate sincrone cu sistemul UCTE prin: asigurarea unei capacitati de interconexiune suficienta indeplinirii criteriului de siguranta “n-1” in orice schema normala de functionare, fara a influenţa negativ din punct de vedere tehnic sau economic funcţionarea sistemelor electroenergetice vecine; asigurarea echiparii RET cu echipamente de protectie, automatizare, transmisiuni si comutatie primara care sa permita izolarea rapida si eficienta a incidentelor din retea si evitarea extinderii acestora; asigurarea echipamentelor de reglaj al tensiunii in vederea mentinerii acesteia in limitele prevazute in Codul RET. Operatorul de Transport informeaza operativ Operatorul de Sistem despre orice modificare a starii instalatiilor pe care le gestioneaza. Operatorul de Transport informeaza Operatorul de Sistem asupra programului de reparatii si activitati de mentenanta planificate în instalatiile pe care le gestioneaza în scopul obtinerii avizelor necesare din partea Operatorului de Sistem. Operatorul de Transport, este obligat ca in termen de maximum 15 zile lucrătoare de la primirea unei cereri de contractare a serviciului de transport din partea unui titular de licenta sau consumator eligibil racordat la RET, sa faca o oferta si, in cazul acceptarii acesteia, sa incheie contractul. Operatorul de Transport trebuie sa asigure serviciul de transport astfel incat sa indeplineasca integral conditiile tehnice necesare functionarii interconectate sincrone cu sistemul UCTE prin: o) asigurarea unei capacitati de interconexiune suficienta indeplinirii criteriului de siguranta “n-1” in orice schema normala de Masterand: Aroiu Paul Samson 12

SISTEME INFORMATIONALE SPECIFICE

SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II

functionare, fara a influenţa negativ din punct de vedere tehnic sau economic funcţionarea sistemelor electroenergetice vecine; p) asigurarea echiparii RET cu echipamente de protectie, automatizare, transmisiuni si comutatie primara care sa permita izolarea rapida si eficienta a incidentelor din retea si evitarea extinderii acestora; r) asigurarea echipamentelor de reglaj al tensiunii in vederea mentinerii acesteia in limitele prevazute in Codul RET. Operatorul de Transport este responsabil pentru administrarea documentaţiei tehnice şi a normelor care reglementeaza proiectarea, functionarea, întreţinerea si dezvoltarea instalatiilor componente ale RET. În acest context, Operatorul de Transport reexaminează periodic normele şi face propuneri pentru revizuirea lor atunci când este cazul.

D. Atribuţii şi competenţe ale Operatorul de Sistem Operatorul de Sistem are obligatia de a asigura nediscriminatoriu serviciile de dispecerizare pentru toti participantii la piata angro de energie electrica, pe baze contractuale reglementate de Autoritatea competenta. Operatorul de Sistem desfăşoară următoarele activităţi: Autorizează personalul de comandă operativă în conformitate cu reglementările în vigoare. Culege, inregistreaza si arhiveaza date statistice privind functionarea SEN, conform reglementarilor. Asigura evidenta, prelucrarea si arhivarea datelor privind miscarea energiei in SEN, conform reglementarilor si recomandarilor UCTE. Asigura evidenta, prelucrarea si arhivarea datelor privind evenimentele din SEN, conform reglementarilor si recomandarilor UCTE. Respectă recomandarile UCTE privind protocoalele de schimb de informatii, rapoartele, structura si procedurile de acces la bazele de date. Respectă conditiile tehnice, economice si organizatorice prevazute de normele si recomandarile UCTE pentru functionarea interconectata. g) Realizeaza schimb de informatii cu partenerii de functionare interconectata si cu alti colaboratori in domeniul energetic. h) Colaboreaza cu partenerii de functionare interconectata la elaborarea studiilor si analizelor de functionare interconectata.
Masterand: Aroiu Paul Samson

13

SISTEME INFORMATIONALE SPECIFICE

SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II

i) Califica unitatile furnizoare de servicii de sistem tehnologice pe baza procedurii proprii, aprobate de Autoritatea competenta. Planifica, dezvolta, reabiliteaza si modernizeaza, in conformitate cu Programul energetic national, cu prognozele de consum/dezvoltare, cu evolutia tehnologica si cu normele in vigoare, sistemele de dispecerizare proprii, in conditii rezonabile de eficienta economica si energetica. l) Coordoneaza realizarea, intretinerea si dezvoltarea unui sistem EMS/SCADA la nivel national, care sa permita monitorizarea si conducerea prin dispecer a SEN si in acest scop: dezvolta, modernizeaza si intretine EMS/SCADA si de telecomunicatii proprii; sistemele

solicită utilizatorilor RET realizarea sistemelor locale SCADA în concordanţă cu cerinţele conducerii prin dispecer a SEN. m) Coordoneaza dezvoltarea, modernizarea si intretinerea sistemelor de protectii si automatizari de sistem, astfel incat sa previna avariile extinse de sistem si sa fie respectate normele de calitate a serviciului. n) Analizeaza si echipamentelor noi la SEN. avizeaza racordarea instalatiilor si

o) Elaboreaza sau revizuieste, cand este cazul, norme si reglementari tehnice necesare pentru realizarea eficienta a activitatii de conducere operativa, cu consultarea si altor factori interesati, conform reglementarilor in vigoare. p) Elaborează şi revizuieşte ori de câte ori este necesar Planul de Aparare a SEN impotriva perturbatiilor majore. r) Colaboreaza , la cererea Autoritatii competente, conform unui program stabilit de comun acord, la elaborarea sau revizuirea reglementarilor emise de aceasta. s) Formulează puncte de vedere si avizează studiile, programele si lucrarile privind dezvoltarea si modernizarea SEN. t) Acorda consultanta pe probleme de conducere prin dispecer altor trepte de conducere prin dispecer si tertilor. ţ) Acorda consultanta pe probleme de comanda, control, protectii si automatizari altor trepte de conducere prin dispecer si tertilor.

Masterand: Aroiu Paul Samson

14

SISTEME INFORMATIONALE SPECIFICE

SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II

5. GIS ŞI Distribuţia energiei electrice

A. Noţiuni GIS GIS reprezintă acronimul denumirii în limba engleză a Sistemelor Informatice Geografice. Cunoscute sub denumirea de GIS, instrumentele de vizualizare şi analiză a datelor geografice constituie astăzi un domeniu cu o evoluţie spectaculoasă. Operaţiile specifice GIS asupra bazelor de date spaţiale fac din aceste sisteme nu numai instrumente eficace pentru producerea de hărţi, dar mai ales, instrumente de neânlocuit pentru analiza informaţiilor ce au o referinţă spaţială. Un GIS sau Sistem Informatic Geografic este un ansamblu de programe, echipamente, norme şi metode având ca scop prelucrarea datelor geografice în vederea atingerii unui anumit obiectiv. În esenţă, un GIS oferă posibilitatea asocierii de informaţie obiectelor grafice ale unei hărţi şi creării de noi relaţii şi legături ce pot determina, de exemplu, dacă o anumită zonă îndeplineşte condiţiile necesare realizării unei investiţii sau în mod analog ce impact ar putea avea realizarea unei anumite investiţii într-o anumită zonă (figura 1.1).

Fig. 1.1 Componentele unui GIS

Un GIS gestionează două tipuri de date: spaţiale (grafice) şi descriptive (negrafice). Datele spaţiale reprezintă poziţia şi forma obiectelor (fenomenelor) terestre utilizând trei entităţi grafice: 1- Puncte , 2- Linii, 3- poligoane. Datele descriptive (alfanumerice) reprezintă informaţii despre obiectele (fenomenele) terestre amplasate pe o hartă utilizând: 1- atribute (întrebări), 2- valori ale atributelor (răspunsuri).

Masterand: Aroiu Paul Samson

15

SISTEME INFORMATIONALE SPECIFICE

SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II

B. Avantajele folosirii GIS sunt următoarele: - reducerea operaţiunilor de rutină şi automatizarea luării deciziilor în probleme care implică folosirea datelor geografice; - identificarea cuantificată a problemelor organizării şi a operaţiunilor tehnice cu date geografice; - controlul obiectiv al calităţii datelor şi al operaţiunilor (obiectivizarea controlului); - verificarea automată a îndeplinirii restricţiilor, regulilor şi normativelor în domeniul folosirii datelor geografice; - eliminarea duplicării funcţionale în lucrul cu date şi informaţii geografice; - reducerea ciclului proiectare – realizare – evaluare pentru diferite domenii de activitate care folosesc date referite în spaţiul geografic; - diversificarea formelor de prezentare a produselor ce conţin date spaţiale (geografice); - creşterea parametrilor de precizie a datelor ce definesc poziţia geografică sau a datelor derivate din (referite la) acestea; - posibilitatea de a răspunde în timp real sau cvasireal în cazul unor evenimente neprevăzute (cutremure, inundaţii, alunecări de teren etc.). GIS oferă posibilitatea de a introduce şi întreţine date şi, mai ales, capacitatea de a analiza şi a interpreta rapid şi eficient datele cu care se operează. Rezultatele prelucrărilor GIS nu numai că sunt incomparabil mai eficace în procesul informaţional – de decizie, producţie, evidenţă – dar transformă radical percepţia pe care o avem asupra realităţii înconjurătoare: astfel înţelegem mai repede şi mult mai bine stările de fapt şi fenomenele pe care le analizăm sau asupra cărora acţionăm. Elementul cheie care diferenţiază GIS de celelalte sisteme informatice, fie de tip CAD, fie de prelucrare a diferitelor tipuri de imagini ce reprezintă entităţi spaţiale sau chiar de gestiune a bazelor de date, îl constituie capacitatea de a efectua operaţii de analiză spaţiala (AS).

Masterand: Aroiu Paul Samson

16

SISTEME INFORMATIONALE SPECIFICE

SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II

Fig. 1.2 Exemplu de structură de bază de date GIS

Analiza spaţială trebuie să răspundă simultan următoarelor cerinţe: examinarea şi interpretarea datelor, obţinerea de informaţii noi pe baza datelor existente, evaluarea cantitativă şi calitativă a entităţilor, proceselor şi fenomenelor din spaţiul analizat şi poate cel mai important aspect, şi anume facilitarea luării unor decizii corecte punând în balanţă mai multe criterii (figura 1.2). În concluzie Sistemele informatice geografice, sunt concepute să proceseze date referitoare la un obiect definit prin amplasare geografică şi având un set de atribute asociate (date descriptive) grupate în baze de date. Pe scurt, GIS furnizează informaţii în format digital despre obiecte din lumea reală, identificate prin poziţia lor geografică. C. Web GIS Produsele Web GIS sunt destinate publicării hărţilor pe Internet. De obicei sunt alcătuite dintr-un server Web GIS şi un client (o componentă adiţională care se instalează în Netscape Navigator sau Internet Explorer). Aceste produse permit realizarea de interogări simple, furnizând rapid răspunsuri precise. Modul de lucru este ilustrat în figura de mai jos: partea client instalată în browser formulează o cerere către serverul Web GIS, iar aceasta furnizează informaţia cerută (hartă, imagine raster, text) (figura 1.3).

Masterand: Aroiu Paul Samson

17

SISTEME INFORMATIONALE SPECIFICE

SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II

Fig. 1.3 Shema generală al unei aplicaţii Web GIS

D. Legislaţie GIS În ţara noastră, anul 2010 a fost unul foarte important pentru ceea ce înseamnă domeniul GIS. Importanţa este dată în primul rând de transpunerea directivei INSPIRE în legislaţia din România. INSPIRE este o directivă aprobată de Comisia Europeană în calitatea sa de organ executiv al Uniunii Europene, în vederea creării unei infrastructuri de date spaţiale pan-europene. Scopul acestei directive este să favorizeze colaborarea între producătorii şi utilizatorii de date spaţiale prin intermediul unei infrastructuri accesibile via Internet, prin crearea unei singure comunităţi geospaţiale în vederea asigurării suportului decizional pentru o Europă sustenabilă şi productivă. Astfel, prin Ordonanţa Nr. 4/2010 a Guvernului României s-au pus bazele creării geoportalului unic la nivel naţional, geoportalul INSPIRE, prin intermediul căruia se va asigura accesul la informaţia spaţială din România.

Fig. 1.4 Localizarea zonei de studiu (cu culoare roşie) - geoportalul INIS

Masterand: Aroiu Paul Samson

18

SISTEME INFORMATIONALE SPECIFICE

SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II

În acest moment (IUNIE 2013) geoportalul este accesibil la adresa http://geoportal.ancpi.ro/geoportal/viewer/index.html şi cuprinde 4 straturi tematice de tip vector (administrativ, transporturi, hidrografie şi acoperirea terenului) şi 3 straturi tematice de tip raster (ortofoto 2005, ortofoto 2008 şi ortofoto 2009). În figura 1.4 este prezentată zona studiată aşa cum apare ea în geoportalul INIS (Insfrastructura Naţională pentru Informaţii Spaţiale), suportul de bază raster fiind ortofotoplanul 2009 peste care au fost activate straturile/temele administrativ, transporturi şi hidrografie. În scopul creării, standardizării şi/sau completării INIS având la bază date raster, au fost publicate de către ANCPI „Specificaţiile tehnice pentru realizarea ortofotoplanurilor digitale la scara 1 : 5000” şi Ordinul nr. 78/2010 privind aprobarea specificaţiilor tehnice pentru scanarea şi georeferenţierea planurilor vechi de carte funciară. Scopul acestor ultime specificaţii este crearea unor proceduri coerente pentru conversia planurilor de carte funciară executate în sec. al XIX-lea, în diverse sisteme de proiecţie, în sistemul Stereografic 1970, din format analogic în format digital şi realizarea unei baze de date şi a unei arhive digitale. Georeferenţierea este procesul de aducere a unei imagini cartografice la o locaţie spaţială, definită în raport cu un sistem de coordonate cunoscut. Acest proces se face cu ajutorul punctelor de control a căror distribuţie va fi pe cât posibil, cât mai uniformă. Uzual, se folosesc 4 puncte şi ideal sunt dispuse pe colţurile foii de hartă. Conform aceloraşi specificaţii, planurile de carte funciară în format digital vor facilita poziţionarea planurilor de amplasament şi delimitare pe suportul cartografic utilizat, ele reprezentând suportul grafic pentru documentaţiile specifice cadastrului. Din punct de vedere a datelor vector, în acelaşi an 2010, ANCPI a publicat Ordinul 79 ce prezintă regulile de realizare a metadatelor conform Regulamentului (CE) Nr. 1205/2008 de punere în aplicare a Directivei 2007/2/CE (INSPIRE) a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte metadatele (informaţii care descriu seturi şi servicii de date spaţiale şi care permit căutarea, inventarierea şi utilizarea acestora sau mai simplu date despre date). Ordinul 80/2010 publicat de ANCPI reprezintă poate cel mai important act emis în ţara noastră în domeniul GIS deoarece acesta reprezintă suportul tehnic pentru realizarea planului topografic de referinţă în format digital, corespunzător scării 1:5000. Planul topografic de referinţă este o reprezentare metrică convenţională, în plan, a suprafeţei României, în format digital, corespunzătoare unui plan topografic la scara 1:5000. Acest plan este un produs digital ce conţine informaţii grafice şi textuale, organizate într-o bază de date spaţială. Planul topografic de referinţă corespunzător scării 1:5000, în format digital, denumit generic TOPRO5, reprezintă o sursă importantă de date spaţiale, principalul scop fiind crearea unui suport unitar şi coerent pentru toate domeniile de activitate ce creează şi utilizează date spaţiale, precum: administraţie locală, protecţia mediului, transporturi, hidrologie, agricultură şi altele.

Masterand: Aroiu Paul Samson

19

SISTEME INFORMATIONALE SPECIFICE

SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II

6. Noţiuni de cadastru a fondului energetic
Cadastrul fondului energetic este un subsistem al cadastrului general prin care se realizează evidenţa şi inventarierea sistematică a bunurilor imobile ce aparţin domeniului energetic, sub aspect tehnic , economic si juridic cât şi executarea măsurătorilor topo geodezice necesare pentru reprezentarea acestor bunuri pe planuri şi hărţi. Scopul elaborării prezentei metodologii este cuprinderea, într-o formă unitară, a reglementărilor, căilor şi metodelor de organizare a cadastrului energetic, ca subsitem de evidenţă a bunurilor imobiliare sub aspect tehnic şi economic, precum şi corelarea acestuia cu lucrările necesare înscrierii în documentele tehnice ale cadatsrului general şi în documentele de publicitate imobiliară ale imobilelor aparţinând unităţilor energetice (unităţi care produc, transportă şi distribuie energie electrică). Executantii lucrărilor de cadastru energetic sunt persoane juridice autorizate de către Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară şi atestate ca furnizori de servicii pentru unităţile energetice. În conformitate cu Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, toate imobilele vor fi înscrise in documentele tehnice ale cadastrului general şi, în baza acestora, precum şi a faptelor şi actelor juridice, se va face înscrierea în cartea funciară. Înscrierea imobilelor în documentele cadastrale şi de publicitate imobiliară conferă proprietarului drepturi reale asupra imobilului. Cadru legislativ. Societăţilor comerciale ce au ca obiectiv de activitate distribuţia enegiei electrice Ie revin o serie de obligaţii în ceea ce priveşte cartografierea reţelelor de distribuţie, obligaţii ce decurg din prevederile legislaţiei în vigoare după cum urmează: -Legea 50/1991 - reactualizată; -Ordinul Ministerului DezvoItării Regionale şi Locuinţei nr. 839/2009; -Directiva Parlamentului European 2007-2-CE /14.03.2007; -OG 4/2010 privind instituirea Infrastructurii Naţionale pentru Informaţii Spaţiale în România. -Ordinul Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului 2081/2010 Filialele de distribuţie a energiei electrice sunt solicitate tot mai insistent de organele administraţiei publice locale pentru aducerea la îndeplinire a obligaţiilor ce Ie revin în ceea ce priveşte realizarea Băncii de date a reţelelor tehnico-edilitare. În acest sens şi în conformitate cu dispoziţiile Ordinului Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului nr. 1430/ 26.02.2005, operatorii de distribuţie au obligaţia de a proceda la inventarierea, evidenţa şi reprezentarea pe planuri şi hărţi a tuturor reţelelor subterane şi/sau supraterane existente, inclusiv a construcţiilor şi amenajărilor tehnice aferente, din intravilanul fiecărei localităţi, precum şi din teritoriul administrativ al acesteia. Fiecare tip de reţea edilitară, înregistrată pe suport magnetic, urmează să se predea astfel primăriei cu titlu gratuit, pe bază de protocol, pentru localităţile din teritoriul administrativ ce îi aparţin. Aceste prevederi şi dispoziţii sunt completate de Ordinul Ministrului nr. 2081/ 11.11.2010 prin care se solicită agenţilor economici lansarea unor activităţi, studii şi proiecte care să susţină realizarea unor proiecte pe Smart Grids.

Masterand: Aroiu Paul Samson

20

SISTEME INFORMATIONALE SPECIFICE

SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II

7. Documentarea asupra actelor juridice şi lucrărilor tehnice existente
Documentarea juridică Documentarea juridică referitoare la imobile constă în identificarea actelor şi faptelor juridice prin care acestea au intrat in administrarea unitătilor energetice (decrete de exproprieri, legi, hotărâri ale Guvernului, hotărâri judecătoreşti, ordine de transfer, extrase de carte funciară etc.). Toate actele juridice enumerate mai sus vor fi complete si vor satisface cerinţele formulate la art. 49 din Legea nr. 7/1996. În zonele în care funcţionează birouri de carte funciară ale judecătoriilor se va solicita eliberarea extrasului de carte funciară pentru imobilele în cauză. Documentarea asupra lucrărilor tehnice existente în domeniu Se vor inventaria toate lucrările de cadastru, topografie şi cartografie executate până în prezent şi care descriu total sau parţial imobilele, precum şi toate lucrările executate de filiale sau de alţi agenţi economici, la comanda unitătii. Această inventariere cuprinde planurile de situaţie la diverse scări şi în diverse etape de dezvoltare a imobilului, planşele ce au stat la baza proiectării obiectivului sau pe baza cărora s-au obţinut diverse avize de la organele de specialitate ale administraţiei publice centrale sau locale, schiţe şi planse din cartea tehnică a construcţiei etc. Se vor solicita de la oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară (OCPI), şi de la departamentele de urbanism şi amenajare a teritoriului, informaţii tehnice asupra imobilelor cuprinse în planurile şi în registrele cadastrale (suprafaţa, categoria de folosinţă şi proprietarul înregistrat), precum şi data referitoare la acoperirea zonei cu planuri topografice sau cadastrale, aflate în arhiva proprie. Raportul asupra constatărilor în urma documentării În urma inventarierii tuturor materialelor sus menţionate se va întocmi un raport, care va avea urmatoarea structură: 1. unitatea energetică; 2. imobilul, adresa si destinaţia acestuia; 3. suprafaţa aproximativă; 4. actele sau faptele juridice de atribuire: - emitent, număr, dată, formă (original/copie); - suprafaţă din documente; 5. informaţiile oferite de oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară, din care rezultă elementele tehnice referitoare la imobil şi înscrise în evidenţele tehnice ale cadastrului; 6. informaţiile oferite de cartea funciară (acolo unde există), prin care se comunică datele de natură juridică asupra imobilului; 7. informaţiile asupra planurilor topografice şi cadastrale existente, care cuprind imobilul; 8. datele estimative asupra cantităţilor de lucrări necesare în zonele pentru care nu există planuri topografice şi nici lucrări cadastrale.

Masterand: Aroiu Paul Samson

21

SISTEME INFORMATIONALE SPECIFICE

SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II

A. Delimitarea amplasamentului Recunoaşterea amplasamentului Pentru recunoaştere şi delimitare se intocmesc: 1. proces-verbal de recunoaştere a terenului, încheiat între reprezentanţii unitătii energetice şi cei ai executantului, în care este descris amplasamentul; 2. schiţa amplasamentului. Descrierea împrejmuirii şi identificarea vecinilor Pentru fiecare vecin se vor stabili următoarele: 1. denumirea persoanei fizice sau juridice vecine; 2. schiţa de vecinătate, în care vor fi trecute toate punctele de frângere (numerele lor vor fi scrise cu vopsea pe împrejmuire). În cazul în care împrejmuirea nu există, limita se va borna; 3. pentru fiecare punct de frângere al împrejmuirii, precum şi pentru punctele bornate, se vor întocmi descrieri topografice. Încheierea proceselor-verbale de vecinătate Pe baza datelor de mai sus, unitatea energetică va semna cu fiecare vecin un proces-verbal de vecinătate. B. Conţinutul documentaţiilor de cadastru energetic Reţeaua geodezică de sprijin şi reţeaua de ridicare Măsurătorile din teren se fac plecând de la reţeaua geodezică de stat şi, în funcţie de necesităţi, se va proceda la o îndesire a acesteia. Punctele reţelelor de ridicare şi de sprijin vor satisface următoarele condiţii: 1. asigurarea unei densităţi minime a punctelor reţelei, şi anume de un punct la 5 ha; 2. eroarea medie de determinare a coordonatelor planimetrice va fi de +/5 cm (în cazul tratării ca reţea liberă). Beneficiarul poate solicita o mărire a preciziei locale prin caietul de sarcini; 3. coordonatele X, Y se determină în proiecţie STEREO 70; 4. punctele reţelei altimetrice vor fi, în marea lor majoritate, comune cu cele ale reţelei planimetrice. Altitudinea punctelor se determină în sistemul de cote Marea Neagră 1975; 5. se va asigura o precizie de determinare a cotei de +/- 10 cm, în funcţie şi de alte necesităţi ale beneficiarului; 6. punctele reţelelor se materializează prin borne şi repere, conform standardelor în vigoare; 7. în măsura în care instalaţiile din incinta obiectivului sunt supuse urmăririi deplasării în timp prin metode geodezice, punctele reţelei de urmărire vor fi integrate reţelei de ridicare, pentru întocmirea documentaţiei cadastrale. Planul topografic digital Detaliile planimetrice vor fi determinate în teren cu precizia de +/- 10 cm faţă de reţeaua geodezică de sprijin. Beneficiarul poate solicita o creştere a preciziei, în cazul în care documentaţia va fi folosită şi în alte scopuri. Vor fi incluse în plan toate elementele cuprinse în anexa nr. 1, capitolele "Conţinutul planului topografic" şi "Măsurători topografice" din Criteriile nr. 2.665 1C/311 din 28 august 1992, elaborate de Ministerul Economiei şi Finanţelor şi Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului. La solicitarea beneficiarului pot fi introduse şi elemente din cadastrul imobiliar şi cadastrul reţelelor edilitare în localităţi cuprinse în metodologiile aprobate de Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului şi de Agenţia Naţională de
Masterand: Aroiu Paul Samson

22

SISTEME INFORMATIONALE SPECIFICE

SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II

Cadastru şi Publicitate Imobiliară, nr. 90 (N) din 2 iunie 1997 şi, respectiv, nr. 911 C.P. din 2 iunie 1997. Planul topografic digital va fi structurat pe straturi, gestionat de o platformă de tip Sistem Informatic Geografic (GIS), fiind exploatat cu produse ESRI (ARC/INFO si ARCVIEW). Planul topografic va avea următoarele straturi: a) stratul 1 - Punctele vechi de triangulaţie folosite; b) stratul 2 - Punctele reţelei de ridicare; c) stratul 3 - Limitele actelor juridice prin care se dovedeşte proprietatea sau dreptul de administrare asupra imobilului; d) stratul 4 - Simbol prin care se marchează poziţia punctului radiat; e) stratul 5 - Număr punct radiat; f) stratul 6 - Cota punct radiat; g) stratul 7 - Limită incintă; h) stratul 8 - Vegetaţie; i) stratul 9 - Hidrografie; j) stratul 10 - Căi de comunicaţii rutiere; k) stratul 11 - Platforme tehnologice; l) stratul 12 - Clădiri; m) stratul 13 - Reţele supraterane; n) stratul 14 - Reţele subterane; o) stratul 15 - Depozite în aer liber; p) stratul 16 - Circuitul primar în staţiile de transformare; r) stratul 17 - Căi de comunicaţii feroviare; s) stratul 18 - Numerotarea cadastrală; t) stratul 19 - Parcele de teren (fond aservit), aflate în zona de influenţă a obiectivului energetic (fond dominant), precum şi zona de servitute; u) stratul 20 - Delimitarea faţă de parcelele de teren vecine imobilului, cu indicarea proprietarilor. NOTĂ: La solicitarea beneficiarului, pentru fiecare tip de reţea (electrică, gaze, apă, abur, telefonie etc.) se va face un strat din arce şi noduri ce descriu integral fiecare traseu de reţea. Numărul acestor straturi se poate micşora sau mări in funcţie de cerinţele beneficiarului sau de situaţia din teren. Numerotarea cadastrală Din cadastrul general, ca date de bază, se va prelua numerotarea sectoarelor cadastrale, precum şi a corpurilor de proprietate. Apele curgătoare primesc un singur număr cadastral pe toata lungimea lor, separat în cadrul intravilanului şi separat în extravilan. Celelalte parcele se vor numerota pe fiecare tronson creat prin intretăierea cu alte detalii, respectându-se următoarea ordine: 1. căile de transport feroviar sunt întretăiate de ape; 2. drumurile naţionale sunt întretăiate de căile ferate şi de ape; 3. drumurile judeţene sunt întretăiate de ape, de căi ferate şi de drumuri naţionale; 4. drumurile comunale sunt întretăiate de ape, de căi ferate, de drumuri naţionale şi de drumuri judeţene; 5. drumurile de exploatare sunt întretăiate de ape, de căi ferate, de drumuri naţionale, de drumuri judeţene şi de drumuri comunale. Parcelele ale caror suprafeţe sunt mai mici de 4 mp nu vor fi numerotate, ele fiind incluse în parcela alăturată predominantă.
Masterand: Aroiu Paul Samson

23

SISTEME INFORMATIONALE SPECIFICE

SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II

Planul cadastral digital Planul cadastral este un derivat al planului topografic şi va infăţişa parcelele structurate pe următoarele categorii: a) suprafaţa liberă (Sl); b) suprafaţa aferentă căilor de transport rutier (Str); c) suprafaţa aferentă căilor de transport feroviar (Stf); d) suprafaţa aferentă reţelelor supraterane (apă, gaze, curent electric, abur etc.) (Sr); e) suprafaţa ocupată de clădiri (Sc); f) suprafaţa ocupată de depozite in aer liber (Sd); g) suprafaţa ocupată de platforme tehnologice (Sp); h) suprafaţa ocupată de elemente hidrografice (Sh); i) suprafaţa ocupată de circuitul primar în staţii de transformare (Scp); j) suprafeţele zonelor de servitute impuse de existenţa obiectivului energetic (Ss); k) delimitarea riveranilor. Numărul acestor categorii de suprafeţe se poate mări, la dorinţa beneficiarului, sau se poate micşora in funcţie de situaţia din teren. Planul cadastral digital va fi structurat pe straturi, conform criteriilor de departajare a parcelelor descrise mai sus, iar fiecare parcelă va fi descrisă printr-un poligon. Planşele vor respecta schema de dispunere si nomenclatura foilor de hartă la scara de redactare. Pentru nevoile interne, planul cadastral va fi desenat la scara la care s-a executat planul topografic. Conţinutul documentaţiei care se predă beneficiarului Documentaţia care se predă beneficiarului cuprinde următoarele piese: 1. avizul de începere a lucrărilor din partea Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară pentru lucrările de interes naţional, sau OCPI, pentru lucrările de interes local; 2. tema lucrării; 3. memoriul tehnic; 4. inventarul de coordonate ale punctelor reţelei de sprijin şi de ridicare; 5. inventarul de coordonate ale punctelor radiate; 6. schiţa reţelei de sprijin şi de ridicare; 7. descrierile topografice ale punctelor reţelei de sprijin şi de ridicare; 8. calculul si compensarea coordonatelor punctelor din reţeaua de sprijin şi de ridicare; 9. tabelele cu suprafeţe conform categoriilor din planul cadastral digital; 10. foile de plan topografic; 11. foile de plan cadastral; 12. planul topografic digital; 13. planul cadastral digital; 14. procesul-verbal de verificare, recepţie şi avizare internă; 15. procesul-verbal de recepţie a lucrărilor, încheiat cu reprezentanţii împuterniciţi ai ANCPI, pentru lucrările de interes naţional, sau OCPI, pentru lucrările de interes local. Verificarea, recepţia şi avizarea lucrărilor de cadastru energetic. Verificarea, recepţia şi avizarea internă a lucrărilor de cadastru energetic se fac de către o comisie numită prin decizia organului care coordonează activitatea cadastrului de specialitate în domeniul energetic. Comisia va verifica pe teren
Masterand: Aroiu Paul Samson

24

SISTEME INFORMATIONALE SPECIFICE

SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II

minimum 5% din elementele cuprinse în planul topografic digital (se verifică precizia punctelor noi ale reţelei, cea a punctelor de detaliu, precum şi corespondenţa elementelor din teren cu cele din plan). La birou se verifică dacă lucrarea este întocmită conform prezenţei metodologii şi temei de proiectare în baza căreia i s-a întocmit lucrarea. Prin grija executantului, ANCPI sau, după caz, OCPI va verifica lucrarea în conformitate cu regulamentele proprii şi va intocmi un proces-verbal de recepţie. Dacă este cazul vor fi enumerate deficienţele constatate şi condiţiile care trebuie îndeplinite pentru a se recepţiona lucrarea. C. Înscrierea imobilelor unităţilor energetice în actele de publicitate imobiliară Până la introducerea cadastrului general la nivelul unităţilor administrativteritoriale, atât în intravilan, cât şi în extravilan, înscrierea imobilelor în cărţile funciare se poate face cu caracter nedefinitiv, conform prevederilor art. 61 din Legea nr. 7/1996. D. Identificarea modalităţilor de integrare şi interfaţare cu alte sisteme Pornind de la o posibilă structură distribuită, prezentată mai jos şi adaptată necesităţilor prezente şi viitoare în cadrul societăţii S.C. Electrica S.A., am identificat următoarele obiective (figura 1.5): -GIS –Sistemul de informaţii geografic -CC – Serviciul clienţi - BDI – Serviciul gestionare date alfa-numerice - SCADA DMS – Sistemul de comandă şi control - SAP – Sistem economic – financiar

Fig. 1.5 Repartizare Sisteme

Conform obiectivelor identificate, sistemul informatic de gestiune a datelor geospaţiale, cartografice şi tehnice, trebuie să implementeze şi functionalităţi de interoperabilitate cu aplicaţiile existente în cadrul S.C. Electrica S.A., prin punerea la dispoziţie a următoarelor module:
Masterand: Aroiu Paul Samson

25

SISTEME INFORMATIONALE SPECIFICE

SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II

- module care să permită vizualizarea datelor cartografice - module care să permită extragerea de rapoarte tehnice. În graficul Repartizare sisteme (figura 1.6 ) s-au identificat aplicaţiile utilizate în diferitele departamente din cadrul societăţii iar dependenţele acestora pot fi analizate după cum urmează:

Fig. 1.6 Dependenţe Aplicaţii/Activităţi

Analiza efectuată relevă faptul că o mare parte a informaţiilor şi datelor din sistem (în proporţie de aprox. 60%) sunt utilizate în multiple aplicaţii, pe diferite domenii de activitate, care chiar dacă nu sunt mandatare, depind de informaţii suplimentare pentru creşterea eficienţei şi optimizarea activităţilor desfăşurate (figura 1.6). Interfeţele ce trebuiesc realizate în vederea susţinerii interoperabilităţii pot fi realizate în mai multe moduri: -Activ –acest tip de interfaţă presupune transferul de date interactiv şi în timp real aplicaţiilor cu care acestea interfaţează. -Pasiv – acest tip de interfaţă presupune transferul de date între aplicaţii nu în timp real ci la o anumita oră din noapte sau zi conform unui grafic prestabilit. -Mixt – acest tip de interfaţă este accesat în baza unui filtru de transfer şi presupune atât transferul sub formă activă cât şi cel sub forma pasivă. Aceasta modalitate deşi puţin mai costisitoare ca realizare şi mentenanţă este totuşi o variantă ce trebuie luată în calcul având în vedere volumul mare de date ce este necesar a fi transferat. Astfel prin această metodă sistemul va reacţiona la solicitarea unui utilizator dacă acesta doreşte să actualizeze sistemul în timp real. Este foarte important ca aceste interfeţe să fie implementate sub forma unor documente de tip XML care permite o analizare eficientă a structurilor de date ce trebuiesc transferate şi o modalitate facilă în a adapta conţinutul acestora conform cerinţelor şi necesităţilor. Acest tip de interfaţă este uşor de realizat şi poate fi utilizată în metodele de citire, scriere sau mapare a datelor din diferite sisteme. Pe lângă aceste interefeţe ce au ca scop transferul de date alfanumerice este necesar să aibă loc şi un transfer de date grafice în acest scop este necesar ca sistemul informatic ce deţine informaţia cartografică (harta, instalaţii etc) să pună la dispoziţia celorlate sisteme un SDK (Software Developer Kit) pentru ca acestea să poată utiliza în propriile interfeţe grafice conţinutul geografic aferent.
Masterand: Aroiu Paul Samson

26

SISTEME INFORMATIONALE SPECIFICE

SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II

Astfel serverul de gestiune a datelor cartografice va pune la dispoziţia aplicaţiilor (în mod similar cu Google) posibilitatea de accesare a datelor. În acest mod se va permite de ex. unei aplicaţii de tip BDI sa acceseze şi să integreze în sistemul propriu o interfaţă grafică unde poate să afişeze informaţiile şi datele alafanumerice. În mod similar aplicaţia de la “call-center” poate utiliza acestă interfaţă pentru efectuarea unor identificări. Sistemul SCADA-DMS care deţine conform datelor primite din tară, topologiile de reţea pentru ÎT şi MT integral, poate să acceseze serverul pentru a vizualiza aceste reţele geografic. Informaţii referitoare la energizarea reţelelor pot fi integrate prin realizarea de interfeţe suplimentare datorită faptului că aceste sisteme SCADA-DMS au fost implementate în diferite tehnologii mai mult sau mai putin deschise.

Masterand: Aroiu Paul Samson

27

SISTEME INFORMATIONALE SPECIFICE

SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II

6. CREAREA BAZELOR DE DATE SPAŢIALE ŞI ATRIBUT DIN ZONA DE STUDIU

A. Descrierea zonei de studiu Zona studiată este situată pe întreaga suprafaţă a judeţul Maramureş (figura 2.1),

Fig. 2.1 Localizarea judeţului Maramureş

Judeţul Maramureş este aşezat în extremitatea nord vestică a României, la graniţa cu Ucraina, în apropierea paralelei 47'55" latitudine nordică şi a meridianului 23'55" longitudine estică, deci foarte aproape de centrul geografic al Europei. Aproape 50% din regiune este muntoasă, aici găsindu-se cel mai înalt vârf muntos din Carpatii Orientali: Pietrosu (2303m). Judeţul Maramureş este situat în partea de nord a tării, fiind delimitat de judeţele Satu-Mare, Sălaj, Cluj, BistriţaNăsăud şi Suceava, respectiv la nord fiind delimitat de frontiera cu Ucraina, având o suprafată de 6.215 km² (2,6% din suprafaţa ţării) şi un relief variat ca morfologie şi complex din punct de vedere geologic. Zona montană aparţinând Carpaţilor Orientali reprezintă 43%, zona colinară (dealuri, podişuri şi piemonturi) circa 30%, iar zona joasă (depresiuni, lunci şi terase) restul de 27% din suprafaţa judeţului. Judeţul Maramureş are un patrimoniu natural deosebit de valoros care cuprinde 35 de arii naturale protejate, din care un parc naţional-Parcul Naţional Munţii Rodnei- Rezervaţie a Biosferei, precum şi un parc natural - Parcul Natural Munţii Maramureşului. Declararea, prin H.G. 2151/2004, a Munţilor Maramuşesului ca Parc Natural, a determinat situarea judeţului Maramureş pe locul 2 în plan naţional, ca suprafaţa ariilor naturale protejate. Pentru a avea o imagine de ansamblu asupra zonei ce urmează a fi analizată, utilizând aplicaţia Web GIS se selecteaza opţiunea SAD apoi SAD COMPLET, (figura 2.2).

Masterand: Aroiu Paul Samson

28

SISTEME INFORMATIONALE SPECIFICE

SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II

Fig. 2.2 Localizarea zonei studiate în cadrul judeţului Maramureş

B. Modelarea datelor spaţiale La baza dezvoltării modelelor spaţiale stă achiziţia datelor spaţiale. Aceasta se realizează printr-un proces îndelungat de observaţii şi măsurători. Datele spaţiale (geografice) sunt date de o complexitate mult mai mare decât alte tipuri de date datorită faptului că ele trebuie să conţină şi informaţii referitoare la poziţie, atribute ale entităţilor prezente precum şi posibile legături topologice. Punctul de pornire pentru orice GIS este construirea unui model de date. În termeni GIS, prin crearea unui model de date se înţelege întregul proces de translatare a problemei geografice într-o simulare computerizată. Un model de date poate fi definit ca o descriere generală a unui anumit set de entităţi şi a relaţiilor dintre acestea. Aşa cum s-a mai arătat entităţile cadastrului general sunt: parcela, construcţia şi proprietarul. Fiecare dintre aceste entităţi trebuie să fie identificabilă şi distinctă. În cadrul proiectului, zona studiată nu cuprinde construcţii, astfel că entităţile care vor trebui reprezentate sunt doar echipamentele energetice. Aplicaţia are sarcina de a rezolva partea de automatizare a distribuţiei energiei al SDEE Baia Mare. Restul componentelor pe care le-am adăugat sunt cu titlu de demo prin care am dorit să evidenţiez posibilităţile viitoare ale aplicaţiei. În acest fel aplicaţia este
Masterand: Aroiu Paul Samson

29

SISTEME INFORMATIONALE SPECIFICE

SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II

capabilă să gestioneze şi date cu privire la parcelă, construcţie şi proprietar conform specificaţiilor cadastrului Energetic. Echipamentele energetice au fost reprezentate prin ancore specifice cu fond de culoare diferit în funcţie de tipul echipamentului, tipul fiecarui icon este specificat în legenda de la baza fiecărui ecran al aplicaţiei. În partea de demo, au fost reprezentate prin linii reţelele de ÎT sau MT şi prin poligoane delimitarea parcelelor/corpurile de proprietate aparţinătoare SDEE Baia Mare. În prezent există două moduri de reprezentare grafică a entităţilor spaţiale cu ajutorul calculatorului: vector şi raster (figura 2.3).

Fig. 2.3 Reprezentarea vector şi raster a aceluiaşi areal

Modelul de date vectorial este modelul cel mai utilizat având mai multe posibilităţi de aplicare decât cel al modelului raster; programele de analiză bazate pe acest model sunt mult mai complexe. Principial se consideră că orice element de pe o hartă analogică sau din teren poate fi de tipul: punct, linie, sau poligon. În acest model informaţia despre puncte, linii sau poligoane este codată şi stocată ca o colecţie de coordonate X,Y. Un punct este reprezentat printr-o singură pereche de coordonate x, y. O linie este reprezentată printr-un şir ordonat de perechi de coordonate x, y. Un poligon este reprezentat printr-un şir de perechi de coordonate x, y care definesc segmentele liniare ce delimitează poligonul. Modelul de date raster reprezintă o zonă de teren sub forma unei matrice (grilă) formată din celule rectangulare uniforme, fiecare celulă având o valoare. Valoarea unei celule indică obiectul situat în acea poziţie. Reprezentând celule rectangulare, forma obiectelor nu este foarte exactă şi depinde de rezoluţia celulei. Dimensiunea unei suprafeţe de teren este reprezentată de o celulă; cu cât suprafaţa reprezentată este mai mică, cu atât rezoluţia este mai bună şi deci datele mai precise, în schimb este nevoie de mai multă memorie pentru stocarea datelor şi deci de un timp de prelucrare mai îndelungat. Acest model permite reprezentarea obiectelor GIS punctuale, liniare sau poligonale. Un obiect punctual este reprezentat printr-o valoare într-o singură celulă a grilei. Un obiect liniar apare ca o serie de celule alăturate care redau lungimea şi forma obiectului. Un obiect poligonal este reprezentat ca un grup de celule alăturate care redau aria şi forma obiectului.

Masterand: Aroiu Paul Samson

30

SISTEME INFORMATIONALE SPECIFICE

SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II

C. Sursele datelor Cele mai importante surse de date pentru GIS sunt: hărţile, aerofotogramele, date obţinute prin teledetecţie, baze de date existente şi date obţinute din măsurători. În cadrul proiectului au fost folosite ca şi surse de date următoarele: schiţe şi planuri cadastrale avizate de OCPI; hărţi topografice şi cadastrale la scară 1:5000 cu titlu consultativ; ortofotoplanuri ce acoperă zona studiată cu titlu comparativ pentru hărţile Google; măsurători clasice cu teodolitul şi măsurători GPS; hărţile puse la dispoziţie de Google. Pentru diferite identificări am folosit planuri topografice la scara 1:5000 şi/sau planurile cadastrale la scara 1:5000 aflate in arhiva departamentului Patrimoniu al SDEE Baia Mare, însă cu rezerve datorită faptului că acestea au fost întocmite cu foarte mult timp în urmă şi corespund doar parţial realităţii. Aşa cum s-a mai precizat, în cadrul unui proiect de cadastru este recomandată folosirea suporturilor cartografice vechi, dar în situaţia când în zonă nu se găsesc planuri cadastrale sau hărţi vechi (de tipul sistemului austro-ungar de măsurători şi înregistrări în Cartea Funciară, ce a cuprins Transilvania, Banatul şi Bucovina), se vor folosi suporturile cartografice existente (fig 2.4).

Fig. 2.4 Porţiune din planul cadastral scara 1 : 5000 (anul 1978) cu o parte din zona studiată

Masterand: Aroiu Paul Samson

31

SISTEME INFORMATIONALE SPECIFICE

SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II

Cele mai potrivite şi actuale produse pentru introducerea cadastrului energetic (în special în zone extravilane fără construcţii), reambulări de planuri sau pentru diferite scopuri de identificare sunt ortofotoplanurile realizate la diferite scări. În cadrul proiectului nu am utilizat ortofotoplanuri ca si suport pentru datele ce urmeaza a fi afisate. S-au folosit în schimb ortofotoplanuri cu titlu consultativ în vedera identificării obiectivelor şi unor trasee ale reţelelor de ÎT şi MT (fig 2.5 si fig 2.6). Datele obţinute prin măsurători şi prin preluarea datelor existente în patrimoniul SDEE Baia Mare au fost reprezentate direct pe harta oferită de către Google Maps.

Fig. 2.5 Ortofotoplan 2009 cu o porţiune din zona studiată (zona Izvoarele)

Fig. 2.6 Ortofotoplan Google Maps cu o porţiune din zona studiată, repere poziţionate (zona Izvoarele)

Masterand: Aroiu Paul Samson

32

SISTEME INFORMATIONALE SPECIFICE

SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II

D. Preluarea şi integrarea datelor în GIS Aşa cum s-a mai arătat, un GIS permite integrarea datelor într-un sistem informatic, operaţie extrem de dificilă de realizat prin alte metode. Prin această operaţie se urmăreşte combinarea unor date diverse pentru obţinerea de informaţii noi prin analize succesive. Trecerea de la sursele datelor la baze de date necesită mai multe etape de planificare atentă a capturării şi integrării datelor. Într-un GIS sunt prelucrate şi preluate două tipuri de date: Date spaţiale (grafice) Date de tip atribut (descriptive) Datele spaţiale sunt necesare pentru a descrie mărimea, forma şi poziţia entităţilor spaţiale. Entităţile spaţiale pot fi exprimate ca: puncte (obiectele având poziţie şi neavând întindere), linii (obiecte cu o dimensiune), suprafeţe (obiecte cu două dimensiuni), suprafeţe 3D (cu 3 dimensiuni) şi reţele. Aceste elemente pot fi create în format vector sau în format raster. Datele în format vector reprezintă sistemul principal pentru descrierea existenţei entităţilor spaţiale. Entităţile punct sunt caracterizate de o singură pereche de coordonate, liniile de minim două perechi de coordonate (una la începutul liniei şi una la sfârşitul ei) iar suprafeţele de minimum 4 perechi de coordonate, prima şi ultima fiind identice. Datele în format raster, spre deosebire de sistemul vector, consideră spaţiul ca o serie de celule discrete. Poziţia şi întinderea oricărei entităţi este definită prin ocuparea celulelor. Datele de tip atribut sunt necesare pentru a descrie caracteristicele entităţilor spaţiale. Datele de tip atribut ce descriu entităţile trebuie să fie legate de datele spaţiale. Datele de tip atribut pot să ia diferite forme. Astfel, ele pot să fie simple, furnizând o etichetă unică unei entităţi (numele regiunii sau a râului), pot să cuprindă o clasificare descriptivă sau un cod ( tipul solului, tipul drumului) sau în cele mai multe cazuri atributele conţin valori cantitative ce descriu proprietăţile entităţilor (mărimea, densitatea, etc.). Datele din diferite surse trebuie colectate şi transformate în format digital. Seturi diferite de date spaţiale au deseori o structură diversă (scară, proiecţie, unităţi de măsură, etc.), deci trebuie efectuate conversii pentru a asigura consistenţa bazei de date. Captura datelor reprezintă procesul de conversie a datelor din forma în care există într-una care poate fi utilizată de un GIS (Aronoff S., 1989). Captura datelor se poate realiza în 4 moduri: Introducerea manuală de la tastatură (utilizată atât pentru captura datelor de tip atribut cât şi a datelor spaţiale. Este utilizată în primul rând pentru introducerea seturilor de atribute simple sau ca o ultimă alternativă, când alte moduri de captură a datelor nu mai sunt accesibile.) Scanarea - prin scanare rezultă un fişier care reprezintă imaginea scanată şi care este compus din celule de formă rectangulară, dispuse pe linii şi coloane. Densitatea reţelei exprimă rezoluţia de scanare. Rezoluţia reprezintă numărul de puncte pe unitatea de lungime (dpi = dots per inch). Cu cât numărul punctelor (dots) este mai mare pe unitatea de lungime (inch), cu atât rezoluţia este mai fină. Scanarea este totodată şi o etapă intermediară în vectorizarea manuală (digitizare la ecran sau on screen). De asemenea, au fost perfecţionate programe software GIS cu ajutorul cărora vectorizarea se poate realiza semiautomat sau automat. Obţinerea planurilor digitale pe baza măsurătorilor topografice sau GPS
Masterand: Aroiu Paul Samson

33

SISTEME INFORMATIONALE SPECIFICE

SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II

Transfer electronic de date - Faţă de limitele introducerii datelor de la tastatură sau costul echipamentelor de scanare şi digitizare, colectarea datelor prin transfer electronic este o metodă fezabilă şi atractivă. Datorită creşterii volumului datelor digitale existente şi deoarece toate datele satelitare se furnizează în formă digitală, transferul electronic al datelor reprezintă o soluţie viabilă. Acest proces implică transferul datelor dintr-un loc în altul prin intermediul unui mediu de transfer apropiat (ex: CD-uri, reţele de calculatoare, etc.). Integrarea datelor de tip atribut În vederea integrării datelor de tip atribut primul pas este proiectarea bazei de date unde aceste informaţii vor fi stocate. O bază de date proiectată corespunzător furnizează acces la informaţii precise, actualizate. Deoarece o proiectare corectă este esenţială pentru atingerea scopurilor utilizării unei baze de date, investiţia şi timpul alocat proiectării acesteia este un factor hotărâtor care se va reflecta ulterior în derularea proiectului. Anumite principii ghidează procesul de proiectare al unei baze de date. Primul principiu este acela că informaţiile dublură (numite şi date redundante) au o influenţă negativă, deoarece consumă spaţiu şi sporesc probabilitatea producerii de erori şi inconsistenţe. Al doilea principiu îl reprezintă importanţa corectitudinii şi caracterului complet al informaţiilor. Dacă baza de date conţine informaţii incorecte, orice rapoarte care extrag informaţii din baza de date vor conţine, de asemenea, informaţii incorecte. O proiectare bună a unei baze de date este, după cum urmează, una care: -Împarte informaţiile în tabele pe baza subiectelor, pentru a reduce datele redundante. -Asistă şi asigură acurateţea şi integritatea informaţiilor. -Adaptează necesităţile de procesare a datelor şi cele de raportare. Eventualele omiteri produse în această etapă sunt de regulă dificil de remediat ulterior. Pentru realizarea acestui proiect am folosit o bază de date de tip XML specifică aplicaţiilor de tip Web. Meta-limbajul XML este o simplificare a limbajului SGML (din care se trage şi HTML) şi a fost proiectat în scopul transferului de date între aplicaţii pe internet şi descrierea structurilor de date. XML este un model de stocare a datelor nestructurate şi semi-structurate. Am ales această structură pentru modelarea datelor de tip atribut datorită avantajelor sale: -extensibilitate (se pot defini noi indicatori dacă este nevoie); -validitate (se verifică corectitudinea structurală a datelor ); -oferă utilizatorilor posibilitatea de a-şi reprezenta datele într-un mod independent de aplicaţie; -XML este simplu şi accesibil (sunt fişiere text create pentru a structura, stoca şi a transporta informaţia); -poate fi editat, modificat foarte uşor (necesită doar un editor de text simplu precum notepad, wordpad etc.); Un dezavantaj major constă în faptul că această structură nu asigură gestionarea unor cantităţi mari de informaţii. În cazul extinderii aplicaţiei şi mărirea cantităţii de informaţie, structurile pot fi migrate uşor către baze de date de tip SQL. În continuare voi prezenta modul de organizare a informaţiei. Tabelele bazei de date sunt (fig 2.7):
Masterand: Aroiu Paul Samson

34

SISTEME INFORMATIONALE SPECIFICE

SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II

Fig. 2.7 Tabelele bazei de date

TABELE S.A.D. G&W
Nr. Crt. 1 2 3 4 5 6 Denumire informaţie Nume simbolic Tip dată varchar text varchar number number varchar Lungime 6 60 24 8 8 3 ID_echipament ID_E Date tehnice TEHNIC Cale către Poză PIC Longitudine LO Latitudine LA TIP_echipament TIP_E Tab. 2.1 Tabelul G&W Cheie primară X Cheie externă

X

IATS
Denumire informaţie Nr. Crt. Nume simbolic ID_E TEHNIC PIC LO LA TIP_E Tip dată varchar text varchar number number varchar Lungime 6 60 24 8 8 3 ID_echipament 1 Date tehnice 2 Cale către Poză 3 Longitudine 4 Latitudine 5 TIP_echipament 6 Tab. 2.2 Tabelul IATS Cheie primară X Cheie externă

X

INTAV-AER
Nr. Crt. 1 2 3 4 5 6 Denumire informaţie ID_echipament Date tehnice Cale către Poză Longitudine Latitudine TIP_echipament Nume simbolic ID_E TEHNIC PIC LO LA TIP_E Tip dată varchar text varchar number number varchar Lungime 6 60 24 8 8 3 Cheie primară X Cheie externă

X

Tab. 2.3 Tabelul INTAV-AER

POLLAR
Nr. Crt. 1 2 3 4 5 6 Denumire informaţie ID_echipament Date tehnice Cale către Poză Longitudine Latitudine TIP_echipament Nume simbolic ID_E TEHNIC PIC LO LA TIP_E Tip dată varchar text varchar number number varchar Lungime 6 60 24 8 8 3 Cheie primară X Cheie externă

X

Tab. 2.4 Tabelul POLLAR

TAVRIDA
Masterand: Aroiu Paul Samson

35

SISTEME INFORMATIONALE SPECIFICE

SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II

Nr. Crt. 1 2 3 4 5 6

Denumire informaţie ID_echipament Date tehnice Cale către Poză Longitudine Latitudine TIP_echipament

Nume simbolic ID_E TEHNIC PIC LO LA TIP_E

Tip dată varchar text varchar number number varchar

Lungime 6 60 24 8 8 3

Cheie primară X

Cheie externă

X

Tab. 2.5 Tabelul TAVRIDA

TABEL RETELE
Nr. Crt. 1 2 3 4 Denumire informaţie ID_Linie Date tehnice Long,Lat Nivel_Tensiune Nume simbolic ID_L TEHNIC LONG_LAT N_U Tip dată varchar text array varchar Lungime 6 60 200 3 Cheie primară X Cheie externă

Tab. 2.6 Tabelul reţele electrice

TABEL PATRIMONIU
Nr. Crt. 1 2 3 4 5 6 7 Denumire informaţie ID_cladire Descriere Cale către CF Cale către schită Longitudine Latitudine TIP_clădire Nume simbolic ID_C DESC CF SCHITA LO LA TIP_C Tip dată varchar text varchar varchar number number varchar Lungime 6 60 24 24 8 8 3 Cheie primară X Cheie externă

Tab. 2.7 Tabelul evidenţa elementelor de patrimoniu

5. Preluarea datelor grafice cu ajutorul tehnologiei GNSS.
Sistemul ROMPOS. Măsurătorile GNSS au fost realizate folosind un receptor GPS produs de compania TRIMBLE model R6 şi sistemul ROMPOS accesat prin internet şi au vizat determinarea punctelor de baza in apropierea stilpului pe care este montat echipamentul specific sistemului de distributie a energiei electrice. Din aceste puncte s-a vizat apoi axa longitudinala a stilpui cu ajutorul unui teodolit marca ZEISS model THEO 010B. Sistemele Satelitare de Navigaţie Globală (GNSS - Global Navigation Satellite System) sunt sisteme care permit determinarea cu precizie ridicată a poziţiei într-un sistem de referinţă geocentric, în orice punct situat pe suprafaţa terestră, în apropierea sau exteriorul acesteia, folosind sateliţi artificiali ai Pământului. Această tehnologie reprezintă cel mai recent procedeu de măsurare şi prelucrare în mod flexibil şi eficient a reţelelor geodezice/topografice şi a punctelor de detaliu, utilizate pentru realizarea lucrărilor de cadastru. Determinarea poziţiei se referă la obţinerea în urma unor observaţii (măsurători) satelitare efectuate în puncte de interes, a coordonatelor (absolute sau relative) acestor puncte într-un sistem de referinţă bine precizat. Observaţiile satelitare constau în diverse tipuri de măsurători efectuate între receptorul satelitar
Masterand: Aroiu Paul Samson

36

SISTEME INFORMATIONALE SPECIFICE

SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II

aflat la sol sau în apropierea acestuia şi unul sau mai mulţi sateliţi ce evoluează pe orbite circumterestre. Metodele de determinarea a poziţiei se bazează pe observaţii efectuate utilizând semnale satelitare difuzate în domeniul microundelor. Fluxul de emisie al semnalului satelitar este de regulă continuu sau poate fi prin impulsuri la intervale regulate de timp. Recepţia acestor semnale se face în mod similar. Sateliţii au un rol activ difuzând semnale care sunt recepţionate de către instrumente (receptoare) specializate care decodifică acest semnal. După decodificarea semnalului din acesta sunt extrase informaţiile necesare determinării poziţiei receptorului. În prezent cele mai importante sisteme sunt: NAVSTAR-GPS (NAVigation System with Timing And Ranging - Global Positionig System), care astăzi este cunoscut aproape exclusiv sub denumirea de GPS – sistem controlat de către SUA; GLONASS – GLObal Navigation Satellite System – sistemul complementar GPS controlat de către Rusia; GALILEO – sistemul realizat de către comunitatea europeană aflat în faza de testare; COMPASS – sistemul realizat de către China, cu o evoluţie rapidă şi aflat şi el încă în faza de testare. Cele mai cunoscute sisteme GNSS sunt sistemele NAVSTAR-GPS (SUA) şi GLONASS (Rusia). Între cele două sisteme GNSS nu există mari diferenţe în ceea ce priveşte principiile de funcţionare şi tehnologia utilizată. Fiecare sistem include trei segmente: segmentul spaţial (sateliţii), segmentul de control (staţii de monitorizare şi control) şi segmentul utilizatorilor. Sateliţii GNSS transmit utilizatorilor informaţii de timp, informaţii de navigaţie şi mesaje de stare ale sistemului. Segmentul de control este responsabil cu menţinerea în funcţiune a constelaţiei de sateliţi, a sistemului de timp ataşat şi determinarea orbitelor sateliţilor. Principiul de bază al sistemului GPS constă în utilizarea sateliţilor ca puncte de referinţă pentru determinarea prin triangulaţie a poziţiilor de pe Pământ. Aceste poziţii se determină cu ajutorul distanţelor la sateliţii de referinţă, date de produsul între viteză şi timp. Viteza luminii fiind cunoscută, nu ne rămâne decât să măsuram intervalul de timp necesar unui semnal să ajungă la staţia GPS receptor (antena). Presupunând că atât satelitul cât şi receptorul (antena) de pe Pământ au aceleaşi coduri putem afla timpul necesar prin compararea diferenţei de timp dintre cele două coduri. Cum între satelit şi receptor se realizează practic o sincronizare de coduri cu maximă precizie, rezultă o diferenţă de timp de aceeaşi precizie. Pentru obţinerea unei precizii de determinare optime este necesar să se recepţioneze semnale de la cel puţin patru sateliţi în acelaşi timp. Însă, pentru determinările similare triangulaţiei, nu sunt suficiente numai distanţele, ci trebuie cunoscută şi poziţia satelitului în spaţiu. Sateliţii aflaţi la distanţe foarte mari, se află întotdeauna pe aceleaşi orbite în jurul Pământului. Orbitele (altitudinea, poziţia, viteza) sunt riguros calculate şi urmărite permanent de la sol, prin staţii de control. Sateliţi înconjură Pământul de două ori în 24 de ore, deci ei vor trece de două ori pe deasupra fiecărei staţii de control. Erorile datorate trecerii undelor prin ionosferă şi atmosferă, precum şi alte erori specifice se elimină prin utilizarea receptoarelor cu dublă frecvenţă (receptoare de precizie). Determinarea poziţiei utilizând sisteme GNSS constă în determinarea coordonatelor unei antene de recepţie pe baza a minim 4 pseudodistanţe, măsurate simultan spre minimum 4 sateliţi a căror poziţiei este cunoscută într-un sistem de referinţă global. Măsurătorile de pseudodistanţe constau în măsurarea timpului de
Masterand: Aroiu Paul Samson

37

SISTEME INFORMATIONALE SPECIFICE

SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II

propagare a semnalelor emise de sateliţi, care datorită nesincronizării ceasurilor din sateliţi şi receptor este eronat cu o valoare constantă (din acest motiv s-a introdus noţiunea de pseudodistanţă). În ultimii ani, Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară a inclus printre proiectele sale şi proiectul de modernizare a reţelei geodezice naţionale. Având în vedere că în prezent realizarea unor servicii moderne de determinare a poziţiei se bazează pe utilizarea tehnologiilor de poziţionare satelitare GNSS (Global Navigation Satellite System), ANCPI prin Direcţia de Geodezie şi Cartografie, a achiziţionat şi instalat o serie de astfel de echipamente, constituite într-o reţea geodezică de staţii de măsurare permanentă, denumite şi staţii GNSS permanente (SGP). Aceste staţii dispun de antene şi receptoare cu posibilitate de recepţie a semnalelor GNSS incluzând în principal GPS (SUA), GLONASS (Rusia), iar în viitor se va opta şi pentru sistemul european de poziţionare GALILEO.

Masterand: Aroiu Paul Samson

38

SISTEME INFORMATIONALE SPECIFICE

SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II

Fig. 2.8 Reţeaua naţională de staţii permanente GNSS (existente în 2008 şi proiectate)

Într-o primă etapă 2004-2008, aceste staţii au fost utilizate numai pentru introducerea şi menţinerea sistemului de referinţă european (ETRS89) şi aplicaţii de determinare a poziţiei în mod postprocesare. Pe baza Reţelei Naţionale de Staţii GNSS Permanente (RN-SGP) – Clasa A , (fig 2.8) s-a realizat un prim nivel de îndesire constituit dintr-un număr de circa 300 borne (Clasa B) şi sunt în curs de realizare lucrări pentru reţeaua GNSS de Clasa C având o densitate de circa 1pct/50km2. Într-o a doua etapă de dezvoltare a RN-SGP, după septembrie 2008 s-a implementat pe lângă furnizarea de date pentru poziţionare în mod postprocesare şi furnizarea de date pentru poziţionarea în timp real. Sistemul ROMPOS, este de fapt o infrastructură definită prin unele servicii care permit poziţionarea rapidă şi comodă, într-un sistem GNSS, la un moment dat a unui obiect în repaus sau în mişcare, inclusiv a punctelor geotopografice. Baza sistemului o constituie aşadar tehnologiile de poziţionare satelitare GNSS cunoscute GPS, GLONASS şi în viitor GALILEO, dublată de un sistem de poziţionare complementar, de tip EGNOS, realizat la nivel naţional, care furnizează informaţii suplimentare pe lângă cele recepţionate direct de la sateliţi.

Masterand: Aroiu Paul Samson

39

SISTEME INFORMATIONALE SPECIFICE

SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II

Fig. 2.9 Schema sistemului ROMPOS

Efectiv ansamblul ROMPOS (fig 2.9) permite trecerea de la poziţionarea prin tehnologiile GNSS în mod postprocesare la determinarea poziţiei în timp real, folosind un singur receptor GNSS. Precizia, variază în funcţie de aplicaţie şi poate fi îmbunătăţită după caz, de la ordinal metrilor, până la nivel centimetric sau milimetric, în acest sens se pun la dispoziţie utilizatorilor o serie de servicii: 1.) ROMPOS-DGNSS, având la bază măsurători diferenţiale, pentru aplicaţii cinematice în timp real, cu o precizie de poziţionare între 3 şi 0,5m, satisfăcătoare unor sisteme GIS, navigaţiei pe mare, pe uscat sau în aer, sau pentru activităţi publice de poliţie, salvare, turism ş.a. 2.) ROMPOS RTK, tot pentru aplicaţii cinematice, în timp real dar cu o precizie de determinare până la 2 cm, apte pentru lucrările de cadastru general şi de specialitate, extinse pe suprafeţe reprezentative de teren, cercetare ştiinţifică, măsurători inginereşti ş.a. 3.) ROMPOS GEO (Geodezic) pentru aplicaţii statice, prin postprocesare ce asigură o precizie sub 2cm, privind reţelele geodezice de sprijin realizate prin îndesire şi lucrări tehnice, inginereşti, de specialitate, GIS, cercetare ştiinţifică, geodinamică ş.a. Alte trăsături, ce completează serviciile ROMPOS ar fi: poziţionarea cu acurateţe în sistemul european de referinţă prin coordonate ETRS89 şi transferul lor în stereografic '70, respectiv Marea Neagră '75; integrarea în sistemul similar european EUPOS şi implicit interconectarea cu sistemele ţărilor vecine; disponibilitatea sistemului în orice moment şi în orice locaţie din România prin extinderea celor 48 de staţii permanente existente la 73, proces care se va încheia în următorii ani; accesibilitatea racordării utilizatorilor prin investiţii rezonabile într-un singur receptor, cu acces din teren la internet prin conexiuni de tip GSM/GPRS şi disponibilităţi de poziţionare în timp real sau în mod postprocesare; Masterand: Aroiu Paul Samson 40

SISTEME INFORMATIONALE SPECIFICE

SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II

gratuitatea unor servicii acordate de producătorii software şi de către ANCPI, simplificarea formalităţilor de contractare a serviciilor ş.a. Aparatura minimă necesară utilizării serviciilor ROMPOS este: - ROMPOS DGNSS – Receptor cu o singură frecvenţă şi acces direct din teren la internet pentru conectare la serverul de servicii ROMPOS-DGNSS (internet mobil prin GSM/GPRS). - ROMPOS RTK – Receptor (cu anumite limitări legate de distanţa faţă de staţia de referinţă, nr. de sateliţi contactaţi, starea ionosferei s.a.) simplă sau dublă frecvenţă şi acces direct din teren la internet pentru conectare la serverul de servicii ROMPOS-RTK (internet mobil prin GSM/GPRS). - ROMPOS GEO – Receptor cu simplă sau dublă frecvenţă ale cărui măsurători satelitare vor fi conectate în mod postprocesare la Reţeaua Naţională de Staţii GNSS Permanente. În conformitate cu recomandarile IAG (International Association of Geodesy) - Subcomisia EUREF (European Reference Frame) şi EuroGeographics, Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI) a inclus în strategia şi programele de dezvoltare în curs de derulare activităţi de modernizare a Reţelei Geodezice Naţionale (RGN). În cadrul acestor activităţi se situează şi cea de integrare a RGN în EUREF şi de implementare în ţara noastră a sistemului de referinţă european - ETRS89 (European Terrestrial Reference System - 1989) având la bază elipsoidul GRS80. Implementarea ETRS89 se realizează prin integrarea unor puncte determinate prin tehnologie satelitara în reţeaua europeană de referinţă. Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI) a realizat acest lucru în anul 2006 şi prin integrarea unor staţii GPS permanente în reţeaua europeană de staţii GPS permanente (EUREF-EPN). La nivel naţional, actuala reţea de staţii GPS constituie nouă Clasă A a RGN. Pe baza materializării în teren şi a determinărilor GPS realizate în anii 2003 şi 2004, ANCPI a realizat şi Clasa B a RGN, care include un număr de circa 300 de puncte. Atât Clasa A, cât şi Clasa B a noii RGN au fost determinate în sistem ETRS89, fapt care creează premisele implementării oficiale a acestui sistem de referinţă în România.

6. Efectuarea măsurătorilor.
Aşa cum am precizat în paragrafele anterioare datele care au fost introduse în aplicaţia GIS au ca surse datele deja existente în patrimoniul SDEE Baia Mare precum şi date noi măsurate. Deoarece echipamentele de distribuţie a energiei electrice au fost montate la intervale de timp diferite în funcţie de necesitate şi puterea financiară a firmei, şi datele despre acestea au fost preluate şi prelucrate la intervale de timp diferite. Contribuţia personală se materializează în preluarea de informaţii de la echipamentele recent montate. Pe lângă informaţiile tehnice specifice distribuţiei de energie electrică am realizat şi măsuratorile aferente obţinerii coordonatelor topografice ale acestor obiective. În zonele în care aceste echipamente se află montate sunt deobicei zone izolate cu acces greu, situate înafara localităţilor. Deoarece din aceste puncte nu există vizibilitate către repere topografice cunoscute, iar reperele cunoscute sunt la distanţe considerabile, tehnica folosită a fost una combinată. În apropierea obiectivului s-a creat o bază de circa 100m cu ajutorul unui GPS marca Trimble R6 (fig 2.10):.
Masterand: Aroiu Paul Samson

41

SISTEME INFORMATIONALE SPECIFICE

SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II

Fig. 2.10 Crearea unei baze AB în apropierea obiectivului

În punctele de coordonate ridicate s-a staţionat cu un teodolit marca Zeiss model Theo 010B şi s-a vizat stâlpul electric pe care este montat echipamentul de comutaţie. Nu s-a ridicat coordonata stâlpului direct cu GPS-ul din cauza urmatoarelor motive: -conform cadastrului energetic se cere coordonata centrului stâlpului electric ceea ce prin poziţionare excentrică cu GPS-ul nu se poate obţine datorită necunoşterii direcţiei de excentricitate. -măsurătorile GPS efectuate sub liniile de înaltă tensiune sunt puternic afectate de erori; -normele de SSM impun restricţii privind măsuratorile topografice executate sub liniile de înaltă tensiune.

Fig. 2.11 Determinarea poziţiei obiectivului cu ajutorul teodolitului

Coordonata centrului stâlpului electric s-a determinat prin metoda intersecţiei înainte (fig 2.11). Măsurătorile topografice s-au executat în acest fel cu respectarea normativelor în vigoare , atât cele care includ precizia măsurătorilor cât şi cele care ţin de normele de securitate a muncii. Aparatul GPS Trimble R6 permite obţinerea coordonatelor direct în Stereo70, calculele făcându-se în acest sistem de coordonate. Coordonata stâlpului obţinută în sistemul Stereo70 a fost apoi convertită în sistemul ETRS89 cu ajutorul programului TransDatRO. Conversia a fost necesară deoarece harta pe care s-au reprezentat
Masterand: Aroiu Paul Samson

42

SISTEME INFORMATIONALE SPECIFICE

SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II

obiectivele oferită prin intermediul aplicatiei Google Maps ,este in sistemul WGS84. S-a considerat că diferenţele între sistemul ETRS89 şi WGS84 sunt acceptabile în cazul acestui proiect. Descrierea amănunţită a ridicării coordonatei unui stâlp electric o voi prezenta după cum urmează: PASUL 1- crearea bazei AB în apropierea stâlpului (datele s-au obţinut după descarcarea acestora din aparatul GPS Trimble R6).
obiectiv R13 baza A B N-X[m] 659040,260 659056,586 E-Y[m] 408706,831 408825,102

Tab. 2.8 Exemplu bază construit cu GPS-ul Trimble R6

PASUL 2 – determinarea direcţiilor din bază către obiectiv
obiectiv R13 directie A-P B-P Valoare directie 345g12c23cc 70g81c40cc

Tab. 2.9 Exemplu citire direcţii bază obiectiv

PASUL 3 – determinarea coordonatelor stâlpului prin metoda intersecţiei înainte folosind relaţiile:

Masterand: Aroiu Paul Samson

43

SISTEME INFORMATIONALE SPECIFICE

SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II

În urma calculelor se obţin coordonatele stâlpului electric în sistemul naţional Stereografic 1970: 408825.102 - 408706.831 ∆ Y AB YB − YA = = = 7,2444 tg θ AB = ∆ X AB 659056.586 - 659040.260 X B − X A

θ AB = arctg ( 7 . 2444 ) = 91 g 26 c 75 cc θ BA = θ AB + 200 g = 291 g 26 c 75 cc θ AP = θ AB + β = 91 g 26 c 75 cc + 70 g 81 c 40 cc = 162 g 08 c15 cc θ BP = θ BA − α = 291 g 26 c 75 cc − ( 400 − 345 g12 c 23 cc ) = 236 g 38 c 98 cc Y − Y B + Y B tg θ BP − Y A tg θ AP XP = A = 658958 , 677 m tg θ BP − tg θ AP Y P = Y A + ( X P − X A ) tg θ AP = 408762 ,123 m
obiectiv R13 ∆X[m]
16,3257

∆Y[m]
118,2703

ӨAB
91,2675

ӨBA
291,2675

ӨAP
162,0815

ӨBP
236,3898

658958,677 408762,123 Tab. 2.10 Determinare coordonate stâlp electric in sistem Stereografic 1970

obiectiv R13

XP[m]

YP[m]

PASUL 4 – transformarea coordonatelor plane din sistemul naţional Stereografic 1970 in sistemul ETRS89 folosind programul TransDatRO , bazat pe un
Masterand: Aroiu Paul Samson

44

SISTEME INFORMATIONALE SPECIFICE

SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II

set de puncte cu coordonate determinate în ambele sisteme (european şi naţional) (fig 2.12).

Fig. 2.12 Transformare de coordonate din Stereo70 în ETRS89 cu aplicaţia TransDatRO

obiectiv g.c.cc] R13

Latitudine[ [g.c.cc] 47°25'24.9 8136"N 0106"E

Longitudine 23°47'20.6

Tab. 2.11 Transformare de coordonate din Stereo70 in ETRS89

Scripturile specifice poziţionării obiectivelor în Google Maps pot interpreta doar coordonate în grade deci este necesar transformarea acestora.

47 ° 25 '24 ' ' = 47 +
obiectiv R13

25 24 + = 47 , 42333 60 60 × 60
Latitudine[g] 47,42333 N Longitudine[g] 23,78888 E

Tab. 2.12 Transformare în grade

Obs. Precizia cu care aparatul GPS trimble R6 a determinat coordonatele punctelor A şi B în funcţie de locaţie variază între 0,7 cm şi 1,5 cm, o precizie foarte bună satisfăcând cerinţele acestei aplicaţii. Teodolitul folosit având precizia de o secundă. În momentul de faţă programul TransDatRO este implementat oficial în toate judeţele şi municipiul Bucureşti pentru efectuarea, verificarea şi recepţia lucrărilor de cadastru, geodezie, cartografie, fotogrammetrie şi teledetecţie. Pe principiul sus menţionat s-au obtinut datele pentru celelalte obiective (stâlpi electrici) pe care le-am sintetizat in tabele de mai jos:
OBIECTIV R5 R6 SD288 R13 R12 SB-30 SB270 R21 Baza A E-Y[m] 371973,8080 371973,8080 408706,8319 408706,8319 410176,6353 388818,5094 387928,3831 382565,7048 N-X[m] 667482,6317 667482,6317 659040,2605 659040,2605 661495,5187 679331,7665 685513,9549 687316,2005 Baza B E-Y[m] 372000,5115 372000,5115 408825,1022 408825,1022 410229,5612 388898,0461 388009,5324 382653,3919 N-X[m] 667439,8615 667439,8615 659056,5862 659056,5862 661432,5098 679120,4626 685523,8161 687312,1164

Masterand: Aroiu Paul Samson

45

SISTEME INFORMATIONALE SPECIFICE

SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II SS-553 377993,3538 684580,9227 R23 369070,9777 694926,2984 SS-579 372579,9134 696940,4115 Tab. 2.13 Centralizator coordonate bază
OBIECTIV

378071,7042 369223,1594 372621,5956

684520,7758 694969,2121 696907,0259

P R5 R6 SD288 R13 R12 SB-30 SB270 R21 SS-553 R23 SS-579

Dir.AP Dir.BP ∆Y ∆X [g] [g] [m] [m] 356,5498 58,1374 26,7035 -42,7702 40,0555 331,5088 26,7035 -42,7702 361,4908 40,3812 118,2703 16,3257 70,8140 345,1223 118,2703 16,3257 72,8530 298,9043 52,9259 -63,0089 344,0167 60,7969 79,5367 -211,3039 112,4968 358,5392 81,1493 9,8612 40,6876 345,6883 87,6871 -4,0841 44,5402 342,0836 78,3504 -60,1469 328,7129 52,8149 152,1817 42,9137 65,9888 341,3742 41,6822 -33,3856 Tab. 2.14 Centralizator orientări bază-reper OBIECTIV P P (Stereo70) E-Y[m]

Ө AB [g] 235,5317 235,5317 91,2675 91,2675 155,5229 177,0813 92,3016 102,9630 141,6802 82,5023 142,9924

Ө BA [g] 35,5317 35,5317 291,2675 291,2675 355,5229 377,0813 292,3016 302,9630 341,6802 282,5023 342,9924

Ө AP [g] 278,9819 275,5872 129,7767 162,0815 228,3759 233,0646 204,7984 143,6506 186,2204 153,7894 208,9812

Ө BP [g] 22,6057 32,9595 250,8863 236,3898 254,4272 316,2844 250,8408 248,6513 283,7638 229,6874 284,3666

P (ETRS89) N-X[m]

Lat.[g]

Long.[g]
23,29976 23,29922 23,78914 23,78888 23,80607 23,52199 23,50626 23,43509 23,37447 23,25392 23,29855

47,49409 R5 372011,572 667469,690 47,49377 R6 371970,629 667437,970 47,42474 SD288 408763,306 659092,041 47,42333 R13 408762,123 658958,677 47,44498 R12 410087,489 661308,941 47,60326 SB-30 388999,019 679269,653 47,65850 SB270 387922,745 685439,291 47,67411 R21 382617,048 687274,199 47,64834 SS-553 378010,111 684504,717 47,74135 R23 369092,977 695049,883 47,75883 SS-579 372568,331 696886,915 Tab. 2.15 Centralizator coordonate repere (stâlpi electrici)

7. Descrierea aparatelor de măsurare utilizate
Aşa cum am prezentat în paragraful anterior măsurătorile au fost realizate cu doua aparate, un GPS Trimble R6 şi un teodolit Karl Zeiss Jena Theo 010 B. Ambele aparate au fost împrumutate de la firma S.C. FORSTINGER COM S.R.L. din Baia Mare prin intermediul domnului inginer Szabo Ştefan care mi-a şi arătat punerea în funcţie şi modul de lucru al acestor aparate (fig 2.13). GPS-ul Trimble R6 este o unitate compactă ce conţine într-o singură carcasă antenă GPS, receptorul GPS ce operează pe 72 canale, modemul radio intern sau unitatea GSM care au rolul de a transmite datele la alte unităţi GPS şi bateria internă. Acest sistem are implementata tehnologia Trimble R-Track ce urmăreşte semnalele: –GPS L1 C/A Code, L1/L2 Full Cycle Carrier; – GLONASS L1 C/A Code, L1 P Code, L2 P Code, L1/L2 Full C ycle Carrier;
Masterand: Aroiu Paul Samson

46

SISTEME INFORMATIONALE SPECIFICE

SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II

– SBAS WAAS/EGNOS support; Receptorul Trimble R6 a fost testat în numeroase şi dificile condiţii de temperatură, presiune, diferite constelaţii satelitare, de eroare multipath, etc., răspunzând foarte bine tuturor solicitărilor. Receptorul Trimble R6 este robust şi usor, cablurile au fost eliminate complet pentru asigurarea unor condiţii de lucru în teren cât mai bune. Utilizatorul poate să foloseasca aparatul atât ca receptor mobil (Rover) cât şi ca receptor fix (Baza).

Fig. 2.13 Punerea în funcţie a aparatului GPS Trimble R6

GPS-ul Trimble R6 este proiectat să funcţioneze într-un sistem integrat în măsurătorile terestre, datele GPS precum şi cele provenite din măsurările realizate cu staţiile totale, pot fi prelucrate în mod unitar, într-un singur fişier de lucru, cu ajutorul software-ului Trimble Survey Controller instalat în unitatea de control Trimble TSC2. Comunicaţia prin radio se realizează în banda de frecvenţă de 430-450 MHz alocată şi aprobată de Inspectoratul General pentru Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei. SPECIFICAŢII TEHNICE PRIVIND RECEPTORUL - tehnologie Trimble R-Track, - cip set GNSS Trimble Maxwell - multiplă corelare cu precizie ridicată pentru măsurători GNSS - tehnologie Trimble de urmărire a semnalelor emise de sateliţi cu elevaţii extrem de reduse - tehnologie ce elimină eroarea de multipath - precizie submilimetric a centrului de fază 72 Canale: – GPS L1 C/A Code, L1/L2 Full Cycle Carrier – GLONASS L1 C/A Code, L1 P Code, L2 P Code, L1/L2 Full Cycle Carrier SBAS WAAS/EGNOS support

Poziţionare cod DGPS Orizontal
Masterand: Aroiu Paul Samson

+/-0,25 m + 1ppm RMS 47

SISTEME INFORMATIONALE SPECIFICE

SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II

Vertical +/- 0,5 m + 1 ppm RMS Acuratete pozitionare diferentiala WAAS<5m 3DRMS Măsurători Statice şi Rapid Statice Orizontal +/- 5mm +0,5 ppm RMS Vertical +/- 5 mm + 1 ppm RMS Măsurători cinematice Orizontal +/- 10mm + 1 ppm RMS Vertical +/- 20 mm +1 ppm RMS Timp de initializare < 10 secunde Gradul de reusită la iniţializare >99,9%
Tab. 2.15 Caracteristici Trimble R6

La indicaţiile domnului inginer Szabo Ştefan, ţinând cont de cerinţele acestui proiect precum şi urmărind instrucţiunile din manualul de utilizare al apartului Trimble R6, am parcurs următorii paşi pentru ridicarea coordonatelor punctului măsurat: Metoda aleasă a fost cea statică cu sincronizare prin Rompos. Din meniul principal alegem opţiunea „jobs” pentru crearea unui noi sesiuni de lucru (fig 2.14).

Fig. 2.14 Crearea unei noi sesiuni de lucru cu GPS Trimble R6.

Alegem o denumire pentru nouă sesiune de lucru (de ex. Arthur) şi alegem sistemul de coordonate în care aparatul să efectueze măsurătorile ( Stereo 70 ROMANIA). Unitatea de măsură a fost aleasă „metrul” (fig 2.15).

Masterand: Aroiu Paul Samson

48

SISTEME INFORMATIONALE SPECIFICE

SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II

Fig. 2.15 Etichetarea sesiunii de lucru şi alegerea sistemului de coordonate.

Din meniul „Measure” alegem metoda de sincronizare prin ROMPOS şi alegem ca staţie de bază pe cea de pe clădirea OCPI Baia Mare (fig 2.16).

Fig. 2.16 Alegerea sistemului de sincronizare ROMPOS şi a staţiei fixe.

Tot din meniul „Measure” se alege apoi parametrizarea punctelor măsurate (număr punct, denumire punct) (fig 2.17).

Fig. 2.17 Etichetarea punctelor ridicate.

Consultând meniul „Point Manager”se poate vedea lista punctelor măsurate (fig 2.18). Masterand: Aroiu Paul Samson 49

SISTEME INFORMATIONALE SPECIFICE

SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II

Fig. 2.18 Vizualizarea listei punctelor măsurate.

După efectuarea măsuratorilor am exportat datele într-un fişier de tip CSV (comma separated value). Această optţune se alege din meniul „Jobs” (fig 2.19).

Fig. 2.19 Exportul punctelor măsurate în cadrul sesiunii de lucru.

Ridicarea coordonatei stâlpului electric s-a realizat cu ajutorul unui teodolit Karl Zeiss JenaTheo 010B făcând observaţii din cele doua puncte ale bazei ridicate cu ajutorul receptorului GPS Trimble R6. Voi prezenta pe scurt caracteristicile teodolitului Theo 010B. Theo 010 B este un teodolit de precizie, folosit în măsurările efectuate în scopul realizării reţelei de triangulaţie geodezică, de îndesire a reţelei deja realizate, de trasare pe teren a proiectelor construcţiilor mari. Citirea pe cercurile gradate se face centralizat, în câmpul unui microscop fixat pe lunetă; în câmpul acestui microscop apare fie imaginea cercului orizontal, fie imaginea cercului vertical, schimbarea făcându-se cu ajutorul unui buton exterior. Este utilizat micrometrul optic cu coincidenţă, cu precizia de 2cc. Modul de efectuare a citirilor de pe cercul gradat ce apare în ferestrele F1 şi F2 se realizează prin utilizarea unui sistem semidigitizat (fig 2.20).

Masterand: Aroiu Paul Samson

50

SISTEME INFORMATIONALE SPECIFICE

SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II

Fig.

2.20

Citirea

semidigitalizată

la

teodolitul

Theo

010B.

C=179g00c+2c73cc=179g02c73cc

În vederea efectuării măsurătorilor am făcut următoarele pregătiri conform instrucţiunilor de folosire a apartului: 1-Punerea în staţie a instrumentului Instalarea trepiedului Ajustaţi picioarele trepiedului astfel încât înălţimea aparatului să fie potrivită pentru efectuarea de măsuratori (fig 2.21). Slăbiţi surubul de blocare.

Fig. 2.21 Potrivirea înălţimii aparatului Theo 010B.

Instalarea instrumentului pe trepied Asezaţi instrumentul pe trepied şi fixaţi-l de trepied prin şurubul de centrare (fixare) 2- Orizontalizarea instrumentului Orizontalizarea cu nivelă circulară Prin rotirea şuruburilor de orizontalizare, puneţi bula în centrul nivelei sferice (fig 2.22). Rotiţi şurubul de orizontalizare şi puneşi bula în centrul cercului. Orizontalizarea precisă cu nivelă torică (cilindrică) Deblocaţi pârghia de blocare a mişcării orizontale. Puneţi nivela cilindrică paralelă cu linia care uneşte suruburile de orizontalizare. Rotiţi şuruburile de orizonatlizare, puneţi bula în centrul nivelei torice . Deblocaţi şurubul de blocare a mişcării orizontale, rotiţi nivela cilindrică cu 90º în jurul axei verticale. Prin rotirea şurubului de orizontalizare , puneţi bula în centrul nivelei torice.
Masterand: Aroiu Paul Samson

51

SISTEME INFORMATIONALE SPECIFICE

SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II

Fig. 2.22 Orizontalizarea precisă al Theo 010B.

Repetaţi paşii de mai sus până când bula rămâne în centrul nivelei torice în orice poziţie s-ar afla instrumentul. 3-Centrarea Rotiţi şurubul de focusare al sistemului optic de centrare şi focusaţi pe marca de pe pământ (fig 2.23). Slăbiţi şurubul de centrare al trepiedului. Priviţi prin sistemul optic şi mişcaţi ambaza pe capul trepiedului până când marca de centrare coincide cu marca de pe pământ. Strângeţi şurubul de centrare.

Fig. 2.23 Sistemul optic de centrare al Theo 010B.

Repetaţi paşii de mai sus. Asiguraţi-vă că intersecţia firelor reticulare coincide cu marca, atunci când se roteşte alidada instrumentului. 4-Focusarea şi punctarea Firele reticulare Punctaţi cu luneta pe cer sau pe o suprafaţă uniform iluminată, răsuciţi şurubul de reglare a clarităţii imaginii până când firele reticulare sunt subţiri, clare şi negre. Scala dioptrică indică în acest moment setarea corectă corespunzatoare ochiului observatorului. 5-Focusarea imaginii ţintei Slăbiţi pârghiile de blocare a mişcării verticale şi orizontale (fig 2.24). Punctaţi pe o ţintă cu ajutorul lunetei de punctare aproximativă.

Masterand: Aroiu Paul Samson

52

SISTEME INFORMATIONALE SPECIFICE

SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II

Fig. 2.24 Şuruburile de blocare a mişcării la Theo 010B.

Strângeţi şuruburile de blocare a miscării. Priviţi prin lunetă şi răsuciţi inelul de focusare până când se vede clar ţinta (fig 2.25).

Fig. 2.25 Luneta la Theo 010B.

Puneţi intersecţia firelor reticulare pe ţintă prin intermediul şuruburilor de mişcare fină în plan orizontal şi vertical. Refaceţi focusarea prin răsucirea inelului de focusare, până când imaginea este clară şi fără paralaxă, adică nu trebuie sa existe miscări aparente între firele reticulare şi ţintă dacă observatorul îşi plimbă ochiul uşor în ocularul lunetei. Dacă există o paralaxă , eliminaţi-o prin reglarea focusării. Săgeţile de pe inel indică direcţia de reglare a focusării la infinit.

Masterand: Aroiu Paul Samson

53

SISTEME INFORMATIONALE SPECIFICE

SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II

8. Firma TOPO SERVICE cu experienta in domeniu
Istoric Din 1992 şi până în prezent TOPO SERVICE dovedit a fi un promotor al noilor tehnologii în

s-a sectorul geo-informaţional.

1992 Societatea comercială TOPO SERVICE este înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Harghita, cu un capital social de 360 USD. Cei trei asociaţi fondatori sunt angajaţi ai oficiului de cadastru din judeţul Harghita. Firma nu are niciun angajat propriu, activitatea este desfăşurată de asociaţi în timpul lor liber. Dotarea firmei constă dintr-un calculator personal şi un program de calcul topografic. Sediul social este o garsonieră de bloc, închiriată. Majoritatea lucrărilor realizate au ca obiect stabilirea şi evaluarea terenurilor aflate în patrimoniul societăţilor comerciale din judeţul Harghita. 1996 Se face prima angajare în cadrul societăţii.Primul angajat este unul dintre cei trei asociaţi, care a renunţat la instituţia publică în favoarea sectorului privat. Se retrage un asociat. Se închiriază un alt spaţiu, se fac primele investiţii în echipamente de birotică. În urma unei infuzii de capital străin TOPO SERVICE se transformă în societate pe acţiuni. Se fac schimbări importante în structura asociaţilor/acţionarilor. Directorul executiv al firmei devine unul din fondatorii societăţii comerciale, Rákossy Botond József. Se dotează firma cu primele staţii totale SOKKIA, plotter, digitizor etc. Se fac diverse achiziţii de hardware şi software. Societatea se mută într-un apartament cu două camere aflată în proprietatea firmei. Primele lucrări topo-cadastrale executate în afara judeţului Harghita sunt în judeţele Satu Mare, Maramureş, Covasna şi Botoşani, în domeniul cadastrului energetic. 1998 Participăm la primele lucrări de cadastru din România de după 1989: lucrări de delimitare cadastrală în judeţele Harghita, Mureş şi Satu Mare, realizând 10 astfel de lucrări pentru tot atâtea unităţi administrativ-teritoriale. Firma are deja peste 10 angajaţi, achiziţionează un spaţiu mai generos unde îşi transferă sediul la sfârşitul anului. Dotarea se completează cu primele receptoare GPS. Materializarea punctelor din reţeaua de ridicare cu bornă (Delimitare cadastrală comuna Răstoliţa, judeţul Mureş, 1998)

Masterand: Aroiu Paul Samson

54

SISTEME INFORMATIONALE SPECIFICE

SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II

Determinarea săgeţilor la Porţile de Fier I. (Documentaţie topo-cadastrală pentru LEA 400 kV Porţile de Fier – Urecheşti, 2001).

Recunoaşterea terenului la LEA 400 kV Roşiori – Mukacevo (Cadastru energetic, TRANSELECTRICA S.A. – ST Cluj, 2002) 2005 Printre clienţii noştri consacraţi se numără trei sucursale ale TRANSELECTRICA: Sibiu, Cluj şi Bucureşti. Preluăm contractul pentru realizarea sistemul informaţional specific domeniului imobiliar-edilitar în municipiul Miercurea-Ciuc. Pe lângă hărţile stradale ale mai multor localităţi din ţară, redactăm şi publicăm Atlasul ilustrat la judeţului Harghita (Hargita - Képes Megyeatlasz): o publicaţie care pe lângă descrierea celor 240 de localităţi din judeţ, conţine hărţile stradale ale tuturor localităţilor şi peste 160 de fotografii. Firma achiziţionează clădirea cu trei nivele în care îşi are sediul actual. Se fac noi investiţii pentru dotarea firmei cu echipamente topo-geodezice marca LEICA, echipamente IT şi autoturisme. 2006 TOPO SERVICE începe realizarea cadastrului general în municipiul MiercureaCiuc, fiind prima localitate din România unde este demarată astfel de lucrare. TRANSGAZ devine clientul nostru: contractele de servicii topo-cadastrale se derulează în judeţele Harghita, Mureş, Vaslui, Iaşi, Cluj, Bihor, Sălaj. 2008 Consorţiul format din DIGICART KFT. şi TOPO SERVICE SA câştigă licitaţia organizată de ANCPI pentru conversia documentaţiilor cadastrale şi realizarea unei baza de date cadastrale în judeţele Satu Mare, Maramureş, Sălaj, Cluj, Bihor, Mureş şi Bistriţa-Năsăud. Acelaşi consorţiu începe realizarea sistemul informaţional specific domeniului imobiliar-edilitar în municipiul Oradea. Numărul de angajaţi atinge cifra 60. Se fac investiţii importante în automatizarea proceselor tehnologice. 2009-2012
Masterand: Aroiu Paul Samson

55

SISTEME INFORMATIONALE SPECIFICE

SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II

Prin programul guvernamental MINIMIS firma se dotează cu cele mai performante echipamente GPS marca TOPCON precum şi echipamente IT de ultimă generaţie. Se face restructurarea firmei, punând accent în special pe calitatea resurselor umane. Au fost contractate lucrări de specialitate în domeniul cadastrului energetic în zonele de activitate ale sucursalelor TRANSELECTRICA din Bacău, Timişoara, Piteşti şi Bucureşti, precum şi ale ELECTRICA TRANSILVANIA SUD. ROMGAZ devine clientul nostru. Contractul de servicii încheiat cu E.ON se derulează în majoritatea judeţelor din regiunile Centru, Nord-Vest, Vest, Nord-Est. Participăm la proiectul APIA de controlul pe teren al modului de utilizare a terenurilor agricole. Participăm la poiectul LUCAS de culegere şi prelucrare a datelor privind acoperirea terenurilor, în judeţele Arad, Bihor, Satu Mare, Maramureş, Sălaj, Harghita şi Covasna.

Masterand: Aroiu Paul Samson

56

SISTEME INFORMATIONALE SPECIFICE

SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II

Bibliografie:

1. Topo Service site oficial http://toposervice.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=28&Ite mid=177&lang=ro

Masterand: Aroiu Paul Samson

57

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->