PENTRU STUDENŢII FACULTĂŢII DE MEDICINĂ DENTARĂ, ANUL VI ASIST. UNIV. DR.

DANIELA TRANDAFIR

1

PATOLOGIA ARTICULAŢIEI TEMPORO-MANDIBULARE

2


      

Sindromul algo-disfuncţional Afecţiuni congenitale şi de dezvoltare Afecţiuni traumatice Patologia tumorală ATM Afecţiuni inflamatorii ATM Afecţiuni articulare degenerative Constricţia mandibulei Anchiloza temporo-mandibulară
3

SEMNE SUBIECTIVE     SEMNE OBIECTIVE Deviaţii ale mandibulei Limitarea mişcărilor mandibulei Hipotonia muşchilor masticatori la palpare (maseter şi temporal)   Durere Oboseală musculară Spasm muscular Limitarea mobilităţii mandibulei Cracmente Senzaţie de obstrucţie auriculară unilaterală    4 .

   EXPLORĂRI IMAGISTICE    Ortopantomografie Radiografii de profil în incidenţa Parma Tomografie Rezonanţă magnetică Artroscopie (când celelalte elem. şi paracl. nu decelează modificări structurale ATM) 5 . cl.

anxiolitice (benzodiazepine).    regim alimentar semilichid analgezice. Ketoprofen. antidepresive infiltraţii intraarticulare cu corticoizi (Diprophos) administrare de toxină botulinică (în fibrele musculare temporale sau maseterine) 6 . miorelaxante centrale (Baclofen). Voltaren). AINS (Ibuprofen.

ireversibilă) stimularea nervoasă electrică transcutanată presopunctura şi acupunctura 7 . mecanoterapia) terapia ocluzală (reversibilă.    fizioterapia (căldură superficială. căldură profundă.

   Aplazia condiliană Hipoplazia condiliană Hiperplazia condiliană 8 .

    Plăgi articulare Contuzii ATM Fractura procesului condilian Luxaţia temporo-mandibulară 9 .

   Anterioară Posterioară Laterală   Acută Recidivantă cronică 10 .

mandibula protruzată Inocluzie verticală frontală.BILATERALĂ  UNILATERALĂ Gura este mai puţin deschisă Linia interincisivă deplasată contralateral Obraz turtit şi alungit pe partea afectată şi relaxat pe partea opusă     Gura parţial deschisă. linia interincisivă nefiind deplasată Depresiune pretragiană Condilul poate fi palpat sub arcada temporozigomatică Obraji turtiţi şi alungiţi    11 .

     Reducerea imediată a luxaţiei (tehnica Nélaton) Efectuarea radiografiilor înainte de reducere (eliminarea diagnosticului de fractură) Fără anestezie sau cu anestezie locală ori generală Bandaj mentocefalic (24 ore) Alimentaţie semilichidă (o săptămână) 12 .

       Mişcări mandibulare absente Otoragie Gură întredeschisă 1-2 cm Retrognatism mandibular cu inocluzie sagitală frontală Obraji turtiţi Depresiune pretragiană (condilii se palpează în conductul auditiv extern) Se poate asocia cu fractura peretelui anterior al CAE 13 .

TUMORI BENIGNE TUMORI MALIGNE     Osteom Osteocondrom Condrom Condromatoză sinovială   Osteosarcom Condrosarcom 14 .

TUMORI BENIGNE Condilectomie cu condiloplastie Extirparea sinovialei modificate (în condromatoza sinovială) TUMORI MALIGNE Extirpare largă cu margini libere negative. urmată de radiochimioterapie Plastie reconstructivă după 3 ani (dacă nu apar recidive)     15 .

sifilitică) Artrita traumatică Artrita reumatoidă Artrita temporo-mandibulară din spondilita anchilozantă Artrita hiperuremică (gutoasă) 16 .      Artrita infecţioasă nespecifică Artrite specifice (actinomicotică. tuberculoasă.

traumatisme ATM) cauze musculare (după traumatisme musculare. fracturi de mandibulă vicios consolidate. supuraţii trenante) cauze cutaneo-mucoase (cicatrici retractile ale tegumentelor genio-maseterine sau mucoasei jugale 17 .   cauze periarticulare (după supuraţii.

fonaţie 18 .      Limitarea progresivă a deschiderii gurii Cicatrici la nivelul părţilor moi ale feţei cu hipertonie musculară Mişcările condilului mandibular .de amplitudine redusă Aplicarea unui depărtător de arcade poate mări amplitudinea deschiderii gurii Durere articulară. laterodeviaţie de partea afectată Tulburări de masticaţie.

    Secţionarea transversală a bridelor cu sutură longitudinală Acoperirea suprafeţelor sângerânde cu grefe libere de piele. lambouri cutanate alunecate din vecinătate Dezinserţia muşchilor maseter şi pterigoidian intern (în caz de scleroză cicatricială a acestora) Secţionarea inserţiei muşchilor temporali de pe apofiza coronoidă sau osteotomia apofizei coronoide 19 .

fibros sau mixt.DEFINIŢIE Limitarea permanentă a mişcărilor mandibulei prin formarea unui ţesut osos. cu dispariţia structurilor articulare ETIOPATOGENIE      Traumatisme Infecţii Poliartrite reumatoide Factori neprecizaţi 20 .

  Intracapsulară Extracapsulară (pseudoanchiloza)   Unilaterală Bilaterală 21 .

   Limitat la apofiza condiliană Extins până la incizura sigmoidă Extins până la apofiza coronoidă 22 .

UNILATERALĂ   BILATERALĂ Relief mentonier şters. hemimandibula afectată este hipoplazică    23 . bărbia mult retrudată Profil de “pasăre” Hipotrofie maseterină şi hipertonia musculaturii suprahioidiene   Menton retrudat Linia interincisivă deviată de partea bolnavă Bloc osos la palparea bidigitală a articulaţiei afectate La copii.

    Limitarea parţială dar permanentă a deschiderii gurii Devierea mandibulei de partea afectată Mişcări de protruzie şi lateralitate posibile. dar reduse ca amplitudine Asimetria facială este mai redusă comparativ cu cea din anchiloza intracapsulară 24 .

         Artroscopia Artrocenteza Discoplastia Discectomia Rezecţia modelantă a tuberculului articular Condilotomia Condilectomia Artroplastia Reconstrucţia ATM 25 .

NEVRALGIA DE TRIGEMEN 26 .

   afecţiune dureroasă OMF de cauză neurogenă cu debut la 30-40 ani: demielinizare (scleroză multiplă). anomalii vasculare (anevrisme de arteră bazilară) la vârstnici: compresia vasculară a nervului trigemen (bucle arteriale anormale în apropierea zonei de intrare a rădăcinii) 27 . procese expansive tumorale intracraniene (neurinom de acustic). compresia rădăcinii nervului trigemen la intrarea în craniu prin foramen (mielom).

IDIOPATICĂ)  SIMPTOMATICĂ (SECUNDARĂ) 28 . CLASICĂ (PRIMARĂ.

cu debut şi sfârşit brusc. mucoaselor sau dinţilor poate declanşa spasmul muşchilor faciali (“tic dureros”) 29 . cu caracter lancinant. tipic unilaterală. declanşate de un stimul senzitiv banal ipsilateral aplicat la nivelul zonelor trigger de la nivelul tegumentului.  crize dureroase foarte intense pe ramura maxilară şi/sau mandibulară a trigemenului. durată de câteva secunde.

     dureri paroxistice (câteva secunde . declanşată de ariile sau factorii trigger atacuri stereotipe pentru fiecare individ fără deficit neurologic evident clinic durerile nu sunt atribuite altor afecţiuni 30 . ascuţită.2 minute) afectând una sau mai multe ramuri ale trigemenului durere intensă.

ascuţită. declanşată de ariile sau factorii trigger atacuri stereotipe fiecărui individ a fost demonstrată o leziune cauzală (prin investigaţii speciale şi/sau explorarea fosei posterioare) 31 . afectând una sau mai multe ramuri ale trigemenului intensă. cu sau fără durere între paroxisme.    atacuri paroxistice de durere (fracţiuni de secundă – 2 minute).

         Nevralgia de trigemen din scleroza multiplă Nevralgia de nerv glosofaringian Nevralgia nervului facial Nevralgia nervului intermediar Wrisberg Nevralgia occipitală Nevralgia nervului laringeu superior Nevralgia vidiană (Vail) Nevralgia nazociliară (sindrom Charlin) Nevralgia trigeminală postherpetică 32 .

       CARBAMAZEPINĂ (300-1500 mg/zi) FENITOINĂ (300 mg/zi) LAMOTRIGINĂ (25 -300 mg/zi) GABAPENTIN (900-2400 mg/zi) VALPROAT DE SODIU (500-1500 mg/zi) CLONAZEPAM (1.5-6 mg/zi) BACLOFEN (15-80 mg/zi 33 .

umflarea unui balon în cavumul Meckel) 34 .     Blocaj chimic prin infiltraţii anestezice Infiltraţii la nivelul ganglionului Gasser Ganglioliza prin radiofrecvenţă Decompresia microchirurgicală Janetta Distrucţia fibrelor durerii din nervul trigemen (criochirurgie.

PATOLOGIA GLANDELOR SALIVARE 35 .

       Variante anatomice şi malformaţii ale glandelor salivare Plăgile glandelor salivare şi canalelor de excreţie ale acestora Tulburările secreţiei salivare Tulburări de cauză obstructivă ale glandelor salivare Infecţiile glandelor salivare Parotidomegalii sistemice Patologia tumorală a glandelor salivare 36 .

    Secreţie salivară bogată în mucus (catar litogen şi precipitarea fosfaţilor şi carbonaţilor de calciu) Poziţia anatomică declivă a glandei (stază salivară) Canalul Wharton are două curburi anatomice Orificiul de deschidere al papilei canalului Wharton este îngust 37 .

   COLICA SALIVARĂ ABCESUL SALIVAR TUMORA SALIVARĂ 38 .

în planşeul bucal şi la nivelul limbii Tumefacţia regiunii submandibulare Durerea cedează rapid.      Blocarea de moment. tumefacţia dispare treptat (evacuarea bruscă a unui val de salivă) Hernia salivară – blocaj momentan. totală a fluxului salivar Criza dureroasă şi tumora salivară “fantomă” Durere bruscă în legătură cu orarul meselor. parţial al secreţiei salivare 39 .

lancinante. eliminare de puroi) Abces de lojă submandibulară (supuraţia a depăşit capsula glandulară) 40 . sublingual unilateral Edem regiune sublinguală Supuraţie glanda submandibulară (presiunea pe glandă este dureroasă.    Dureri intense.

neregulată.   Sialadenită cronică Glandă mărită de volum. cu aspect pseudotumoral Ostium proeminent. întredeschis (secreţie muco-purulentă) 41 . indurată.

      Radiografie simplă (film oral ocluzal. film oral vestibular. ortopantomografie. mandibulă “defilată”. radiografie craniu de profil) Sialografie Ultrasonografie (ecografie) Scintigrafie funcţională Endoscopie intracanaliculară CT sau RMN 42 .

       Eliminarea calculului prin metode nechirurgicale Ablaţia chirurgicală a calculului situat în canalul Wharton sau Stenon Fragmentarea calculului prin litotriţie extracorporeală Fragmentarea calculului prin laser-litotriţie intracorporeală (intracanaliculară) Sialoendoscopia intervenţională Submaxilectomia Parotidectomia superficială 43 .

boala ghearelor de pisică . sifilisul.bartoneloza) 44 . actinomicoza.   Sialadenite virale Sialadenite bacteriene nespecifice Sialadenite bacteriene specifice (tuberculoza.

    Sialadenoze Sarcoidoza Sindromul Sjögren Leziunea limfoepitelială benignă 45 .

BENIGNE  MALIGNE       Adenomul pleomorf (tumora mixtă) Mioepiteliomul Chistadenolimfomul papilar (tumora Warthin) Adenomul canalicular Chistadenomul papilar Papilomul ductal      Carcinomul mucoepidermoid Carcinomul cu celule acinoase Carcinomul adenoid chistic Tumora mixtă malignizată Adenocarcinomul Chistadenocarcinomul 46 .

tulburări funcţionale legate de facial sau adenopatii cervicale Ajuns la dimensiuni mari: senzaţie de tensiune în regiunea parotidiană. suprafaţă polilobată 47 .    Debutează cel mai adesea în lobul superficial Nodul circumscris. fără durere. progresiv. mobil. cu tegumentul suprajacent nemodificat Creşte lent. nedureros care deformează regiunea parotidiană. ferm-elastic.

        Accelerarea bruscă a creşterii tumorii Neregularitatea suprafeţei şi consistenţa neuniformă Fixarea la ţesuturile adiacente Apariţia la suprafaţa tegumentelor a unui desen vascular mai accentuat Paralizie nerv facial (ramuri sau tot teritoriul de distribuţie) Adenopatie regională Durere (în loc de tensiune şi presiune locală) Alterarea stării generale 48 .

nedureroasă Consistenţă elastică Nu ulcerează Nu invadează structuri osoase Nu induce pareză Nu se asociază cu adenopatie loco-regională Mai frecvente în glandele salivare accesorii Creştere rapidă.BENIGNE  MALIGNE              Mai frecvente în glanda parotidă Creştere lentă. simptomatologie dureroasă Consistenţă dură Ulcerează frecvent Poate invada structuri osoase Induce frecvent hipoestezie sau pareză Se asociază uneori cu adenopatie loco-regională 49 .

      Sialografie Ecografie Scintigrafie cu Techneţiu-99 CT sau RMN Biopsie prin aspiraţie cu ac fin Biopsie incizională 50 .

   Parotidectomii parţiale (superficială sau profundă) cu conservarea nervului facial Parotidectomii totale cu conservarea nervului facial Enucleere (tumora Warthin) 51 .

    Parotidectomii (superficială. profundă sau totală) cu conservarea sau sacrificarea nervului facial Evidare cervicală terapeutică (radicală sau radicală modificată) sau profilactică Radioterapie postoperatorie Radioterapie ca tratament unic paliativ pentru tumori inoperabile 52 .

TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL ANOMALIILOR DENTO-MAXILARE SEVERE 53 .

1.

2.

CLASA I: intercuspidare între cuspidul meziovestibular al molarului 1 superior şi şanţul meziovestibular al molarului 1 inferior, cu raport neutral CLASA II: şanţul mezio-vestibular al molarului 1 mandibular este distalizat faţă de cuspidul meziovestibular al molarului 1 maxilar; Axul incisivilor centrali superiori formează un unghi mai mare de 15º cu perpendiculara pe planul de ocluzie (ocluzie adâncă în acoperiş) Axul incisivilor centrali superiori formează un unghi mai mic de 15º cu perpendiculara pe planul de ocluzie (ocluzie adâncă acoperită)
54

CLASA III: şanţul mezio-vestibular al molarului 1 inferior este situat mezial faţă de cuspidul mezio-vestibular al molarului 1 superior (raport mezializat)

55

CLASA I: valori normale ale unghiurilor SNA, SNB, ANB CLASA II: unghi ANB mărit (prin mărirea unghiului SNA şi/sau micşorarea unghiului SNB) CLASA III: unghi ANB micşorat sau negativat (micşorarea unghiului SNA şi/mărirea unghiului SNB)
56

Sindromul de compresie de maxilar (cu prodenţie sau cu înghesuire) Sindromul de ocluzie încrucişată Sindromul de ocluzie adâncă “în acoperiş” Sindromul de ocluzie adâncă acoperită Sindromul progenic (adevărat sau fals) Sindromul de ocluzie deschisă (forma dismetabolică sau prin interpoziţie) Anomalii dento-alveolare (mezializări dentare de grup) Anomalii dentare izolate (anodonţii. 5.1. ectopia. transpoziţia. 2. reincluzia) 57 . 8. 6. 4. 3. dinţi supranumerari. 7.

pentru care tratamentul ortodontic nu are indicaţie nici în perioada de creştere Anomalii dento-maxilare severe diagnosticate tardiv. pentru care tratamentul ortodontic este depăşit ca vârstă Eşecuri ale tratamentelor ortodontice 58 .   Anomalii dento-maxilare severe. cu decalaje scheletale majore.

       Redarea poziţiei normale a articulaţiei temporo-mandibulare Simetria şi estetica facială Ocluzie echilibrată şi funcţională Parodonţiu sănătos Motivaţia pacientului Aspectul tridimensional al arcadelor dentare şi viscerocraniului Permeabilitatea căilor aeriene 59 .

      Istoricul bolii şi chestionarul de motivaţie Examenul clinic facial şi intraoral Examenul funcţional Analiza modelelor de studiu Investigaţii complementare radiologice Analiza cefalometrică 60 .

   Planificarea intervenţiei chirurgicale pe baza studiului cefalometric Planificarea intervenţiei pe modele de studiu şi realizarea gutierelor de ocluzie Intervenţia chirurgicală propriu-zisă 61 .

cu retrudare Osteotomia în “L inversat” a ramului mandibular (Datillo).    Osteotomia sagitală a ramului mandibular (Obwegeser-Dal Pont). cu retrudare Osteotomia verticală a ramului mandibular (Caldwell-Letterman). cu retrudare Osteotomia cu ostectomia corpului mandibular (Blair modificată) 62 .

osteotomia Le Fort II sau osteotomia Le Fort III 63 .  Osteotomia de tip Le Fort I Alternativ: osteotomia tip Le Fort I înaltă.

 Linia de osteotomie interesează corticala internă a ramului mandibular între spina Spix şi incizura sigmoidă. în jos şi înafară. apoi marginea anterioară a ramului mandibular. continuând la nivelul corticalei externe a corpului mandibular. până în dreptul molarului 2 şi extinsă până la bazilara mandibulei 64 .

 Planul de osteotomie porneşte de la apertura piriformă şi interesează peretele antero-lateral al sinusului maxilar. se continuă cu osteotomia peretelui nazal lateral şi cu osteotomia septului nazal cartilaginos şi a vomerului. se continuă apoi retrotuberozitar până la nivelul apofizelor pterigoide. la nivelul crestei zigomato-alveolare. la nivelul planşeului nazal 65 . prin punctele situate la 35 mm deasupra vârfurilor cuspizilor caninilor superiori şi respectiv la 25 mm deasupra vârfurilor cuspizilor primilor molari superiori. în treimea inferioară a acestora.

   Retrudarea mandibulei prognate (după osteotomie sagitală a ramului mandibular Obwegeser-Dal Pont) Avansarea maxilarului (după osteotomie maxilară de tip Le Fort I). în cazurile cu retrognatism maxilar Asocierea între acestea 66 .

   Avansarea mandibulei retrognate (după osteotomia sagitală a corpului mandibular Obwegeser-Dal Pont) Retrudarea maxilarului prognat (după osteotomia maxilarului de tip Le Fort I) Asocierea între acestea 67 .

prin inserarea unei dălţi. la care se va asocia o osteotomie sagitală de maxilar se mobilizează fragmentele maxilarului separate sagital.   se va practica o intervenţie de tip Le Fort I. până se obţine o deschidere de 2-4 mm anterior se activează dispozitivul disjunctor până se obţine o distanţă de 3-5 mm 68 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful