INTRODUCERE

In ultimii ani s-a observat expansiunea rapidă a comerţului internaţional ca rezultat al progresului tehnologic în transport, comunicaţii şi informatică. Odată cu reducerea barierelor comerciale şi liberalizarea economică din fostele ţări socialiste, această tendinţă se va accelera continuu. Dezvoltarea sistemelor industriale multinaţionale, în cadrul cărora componente şi subansambluri ale companiilor din diferite ţări sunt utilizate de organizaţii industriale mari pentru producerea echipamentelor, este un alt factor care contribuie la intensificarea comerţului. Marii producători din lume se bazează din ce în ce mai mult pe ţările în curs de dezvoltare pentru aprovizionarea cu componente şi subansambluri în domeniul tehnologic intermediar şi la nivel primar, din cauza competiţiei intense şi a creşterii preţurilor la mâna de lucru din aceste ţări. Din aceleaşi motive, cererea pentru o gamă mai mare de produse de larg consum fabricate în întreprinderile din ţările în curs de dezvoltare va creşte. Acceptarea acestor întreprinderi drept furnizori va depinde de posibilitatea lor de a respecta standardele internaţionale ale calităţii. În plus, vor trebui să dea asigurări cu privire la capacitatea lor de a produce la calitatea cerută şi de a respecta angajamentele de livrare. Înfiinţarea sistemelor calităţii certificate în conformitate cu standardele ISO 9000 devine o necesitate inevitabilă pentru intrarea şi susţinerea afacerilor pe piaţa exportului. Sistemul calităţii, aşa cum este definit de Organizaţia Internaţională de Standardizare (ISO) în seria de standarde 9000, a fost dezvoltat ca răspuns la provocările globalizării crescânde a pieţei şi a fost unanim acceptat. Companii şi guverne alocă în prezent resurse considerabile dezvoltării infrastructurilor pentru a fi în conformitate cu aceste standarde, fapt ce constituie o necesitate, atât pentru furnizorii comerciali, cât şi pentru cei guvernamentali. Pentru economiile plasate în afara ţărilor CE, certificarea sistemului calităţii este înţeleasă ca un paşaport pentru intrarea pe piaţa CE. Chiar şi companii mari din Japonia şi SUA, cu programe pentru controlul calităţii bine concepute, sunt în căutarea de certificări în conformitate cu standardele ISO 9000, pentru a obţine credibilitate la nivel internaţional. Drept rezultat, instituirea sistemelor calităţii de către economiile din ţările în curs de dezvoltare a devenit absolut esenţială, dacă acestea doresc să câştige o parte importantă a pieţelor europene şi nord-americane. Importanţa standardelor ce descriu sistemele calităţii poate fi apreciată prin faptul că standardele ISO au fost preluate de un număr mare de organisme de standardizare naţionale şi regionale. Unele organizaţii de standardizare folosesc standardele ISO fără să le modifice; altele au introdus sistemele proprii de numerotare, textul fiind identic cu cel al standardelor ISO. Astfel, Comisia Europeană de Standardizare (CEN) a preluat standardele ISO sub forma seriei de standarde EN 29000 şi a creat Organizaţia Europeană pentru Încercare şi Certificare (EOTEC), care să armonizeze sistemele calităţii cu practicile certificării între statele membre. Implementarea sistemelor calităţii inspiră încrederea clienţilor în situaţii contractuale. Este, de asemenea, de o inestimabilă valoare pentru toţi furnizorii, pentru că transformă sistemele adhoc ale controlului calităţii în sisteme organizate şi cu costuri rambursabile de reglare a calităţii, care pot asigura avantaje competitive imense firmelor prin combinarea înaltei calităţi cu preţuri mici.

1

Un număr şi mai mare de firme, nu numai că implementează sistemele calităţii în propria activitate, dar şi insistă ca furnizorii lor de materiale, componente şi subansambluri să aibă sisteme ale calităţii certificate. La nivelul unei organizaţii (firme), conducerea trebuie să garanteze îndeplinirea cerinţelor referitoare la produse şi servicii stabilite de către piaţă, clienţi şi societate. Aceste sarcini pot fi rezumate sub următoarele titluri: • Protecţia vieţii oamenilor şi a mediului; • Calitatea produselor şi a serviciilor; • Conducerea firmei în vederea realizării succesului comercial. In plus, conducerea trebuie să garanteze luarea în considerare a cerinţelor statutare. Amplificarea concurenţei la nivel internaţional este în continuă creştere. Soluţiile pentru rezolvarea unor probleme speciale şi complexe se situează deja la limitele fezabilităţii tehnice, în timp ce termenele de livrare se scurtează, iar presiunea costurilor este în creştere. Un sistem transparent de planificare, control, monitorizare şi optimizare continuă este indispensabil pentru a realiza obiectivele organizaţiei în raport cu aceste necesităţi. Firmele se schimbă rapid, datorită noilor cerinţe şi pentru a se adapta noilor condiţii impuse de piaţă. De aceea un sistem de management nu trebuie să reglementeze fiecare detaliu în parte. Mai mult, trebuie să acorde un anumit grad de libertate într-un cadru orientativ şi trebuie să prezinte, de asemenea, o funcţie fundamentală de coordonare în vederea controlului organizaţiilor care funcţionează în centre independente de profit, pe măsura evoluţiei procesului de descentralizare a organizaţiei. Schimbările survenite în planul pieţei şi a cerinţelor impuse de aceasta devin din ce în ce mai rapide pe măsură ce aşteptările clienţilor sunt în creştere. Acest lucru are ca efect urgentarea necesităţii ca organizaţiile să continue optimizarea organizării proceselor lor. Seria de standarde ISO 9000 ( DIN EN ISO 9000 ) referitoare la managementul calităţii, reprezintă în prezent, instrumentul recunoscut la nivel internaţional pentru atingerea acestui obiectiv. Accentul se pune pe satisfacerea aşteptărilor clienţilor. Gradul de satisfacere a cerinţelor clientului şi ca urmare, a succesului comercial al unei organizaţii, nu poate fi apreciată prin prisma unui produs; este în schimb rezultatul unui management sistematic al calităţii, care include toţi membrii organizaţiei, şi acoperă toată gama de procese, de la proiectarea produsului, punerea în fabricaţie, fabricaţie, şi chiar dincolo de aceasta. In cadrul sistemelor de management de mediu, punctul de vedere al clientului are o importanţă secundară. Dar, devine din ce în ce mai dificilă comercializarea chiar a produselor cu o calitate ridicată, dacă fabricarea acestora antrenează riscuri cu privire la mediu sau sănătatea publică. Aceasta este o consecinţă a reglementărilor statutare şi a creşterii presiunii publicului. Pe această bază se poate realiza combinarea raţională a diferitelor sisteme de management şi implementarea şi documentarea obiectivelor firmei într-un sistem superior şi uniform. In general, un sistem de management integrat constă cel puţin două sisteme de management diferite, de exemplu, sisteme de management al calităţii (QM) şi sisteme de management de mediu (MM) sau sisteme de management al calităţii şi sisteme de management al securităţii muncii (SM). In prezent, situaţia cea mai frecventă o constituie o combinaţie a sistemelor de management a calităţii, de mediu şi al securităţii muncii. Având în vedere scopul şi întinderea lucrării, ea se rezumă numai la unele din multitudinile de probleme legate de noţiunile de calitate şi standardizare a produselor, pe care autorii le consideră absolut necesare pentru clarificarea problemelor. 2

CAPITOLUL I MANAGEMENTUL CALITATII
1.1 CALITATEA – DEFINIŢII, CONCEPT GENERAL Calitatea reprezinta ansamblul de proprietăţi şi caracteristici ale unui produs si serviciu care îi conferă acestuia aptitudinea de a satisface necesităţile exprimate sau implicite.Controlul calităţii: tehnicile şi activităţile cu caracter operaţional utilizate pentru îndeplinirea condiţiilor de calitate. Asigurarea calităţii: ansamblul de acţiuni planificate pentru a da încrederea corespunzatoare ca un produs sau un serviciu vă satisface condiţiile de calitate specificate.Politica în domeniul calităţii: obiectivele, orientările generale ale unei organizaţii, în ceea ce priveşte calitatea, aşa cum sunt ele exprimate oficial de către conducerea societăţii comerciale la nivelul cel mai inalt. Conducerea calităţii: parte a funcţiei generale de conducere care determină şi implementează politica în domeniul calităţii.1 1.1.1 Definiţii clasice ale calităţii Până la formularea definiţiei standard, calitatea a fost definită în diferite moduri de către diverşi cercetători în domeniu, astfel: J.M. Juran numea calitatea ca „aptitudinea sau adecvanţa la utilizare.” P. Crosby spunea că „un produs este de calitate dacă este potrivit necesităţilor.” Ambele definiţii prefigurează prezenţa clientului. Produsul de calitate este apt sau adecvat pentru utilizarea pe care i-o dă clientul, respectiv, este potrivit necesităţilor stabilite de client. G. Tagughi a formulat definiţia următoare: „calitatea este costul minim pe care un produs îl impune societăţii.” Definiţia se bazează pe principiile: - a preveni este mai ieftin decît a prepara - a face totul bine de la început. După P. Drucker calitatea reprezintă “ceea ce clientul este dispus sa plătească în funcţie de ceea ce obţine şi valorifică.” P.Kotler spunea despre calitate că poate fi privită sub două aspecte: nivel şi consistenţă. “Calitatea produsului reprezintă capacitatea unui produs de a-şi indeplini funcţiile. În această noţiune se includ : durabilitatea, siguranţa, precizia, usurinţa în funcţionare şi reparare, împreună cu alte atribute.’’ Calitatea strategică presupune obţinerea unui avantaj în faţa concurenţilor prin oferirea în mod constant de produse şi servicii care satisfac mai bine nevoile şi preferinţele legate de calitate ale consumatorilor. Calitatea a devenit o necesitate impusă de concurenţă, deoarece numai companiile care oferă cea mai bună calitate vor suprevieţui în viitor. Rezultă că termenul de calitate are un înţeles mai larg. El cuprinde o latură intrinsecă sau tehnică legată strict de caracteristicile si proprietăţile produsului sau
1

UNCTAD/GATT, Manualul sistemului calităţii, Editura Tehnică, Bucureşti ,1997, pag. 21

3

serviciului. Din acest punct de vedere un produs poate avea un nivel de calitate mai ridicat decât altul. 2 Calitatea unui produs sau a unui serviciu este principala caracteristică a produsului / serviciului care face ca acesta să se vândă. Factorii care determină succesul vânzării sunt mulţi şi variaţi. Ei includ condiţiile de piaţă, natura produsului / serviciului, imaginea create prin reclamă, particularităţile socio-culturale ale clienţilor, etc. Factorul major care asigură vandabilitatea unui produs/serviciu este însă calitatea lui aşa cum a fost probată de către clienţi. Vânzarile repetate şi susţinute pot fi obţinute numai pe baza produselor / serviciilor de calitate la un preţ rezonabil. Interesul pentru o firma poate sa eşueze –în anumite circumstante-, în ciuda unor produse / servicii de calitate, dar dacă produsele / serviciile sunt de proastă calitate nici o firmă nu se poate susţine pentru mult timp. O slabă calitate a produselor / serviciilor duce în mod inevitabil la creşterea cheltuielilor generale ale unei societăţi comerciale datorate în special următorilor factori:     nemulţumiţi;  rebutarea produselor neconforme; costuri cu manopera de refacere a produselor neconforme; stocuri mari datorate produselor nevândute; pierdere de timp şi bani pentru rezolvarea litigiilor cu clienţii penalizări datorate neîndeplinirii cerinţelor clienţilor;

Analiza acestor costuri suplimentare datorate slabei calităţi a produselor a dus la concluzia că ele pot ajunge la 15-20% din costurile totale ale fabricării produsului. Toate funcţiile legate de calitate pot fi grupate în cadrul unei societăţi comerciale în una din categoriile:   planificarea şi ingineria calităţii; controlul calităţii;

Aceste funcţii principale sunt prezentate în figura următoare;

Nicolae Cănănău, Ovidiu Dima, Gheorghe Gurău, Ana Gonzales Barajas, Sistemele de Asigurare a Calităţii, Editura JUNIMEA, 1998, pag.13

2

4

conservare. analiza cerinţelor clienţilor şi definirea standardelor calităţii sunt de 5 . Deoarece activităţile de mai sus nu intră toate în atribuţiile compartimentului de monitorizare a calităţii produselor. Organizarea verificărilor intermediare şi interoperaţii. Planificarea verificărilor finale pentru evaluarea calităţii produsului finit şi a eficienţei măsurilor de monitorizare a produsului. Controlul calităţii constă în încercari în timpul fabricaţiei şi după aceasta şi au ca scop asigurarea conformiăţii produsului cu cerinţele calităţii.Marketing şi prospectarea pieţei Scoatere din uz Asistenţa tehnică producţiei Vânzare şi distribuţie Amabalare Depozitare Proiectare Aprovizionare Planificarea Producţie Verificare. Principalele activităţi sunt următoarele:          Asistenţa în instituirea controaleleor calităţii în diferite puncte ale procesului de fabricaţie. Întreţinerea şi etalonarea dispozitivelor de măsurare şi monitorizare. Colecţionarea în cadrul compartimentului de monitorizare a calităţii produselor a informaţiilor cu privire la defecte şi reclamaţii ale clienţilor. asistentei în rezolvarea Implementarea măsurilor de control pe timpul operaţiilor de manipulare.1. depozitare.2 Controlul calităţii produselor Acesta trebuie să fie strâns legată de interpretarea şi implementarea Planurilor Calităţii. analize. unele dintre ele intră în sfera de activitate a altor grupuri sau compartimente. Analiza şi verificarea produselor pentru care s-au primit reclamaţii de la clienti. Investigarea defectelor şi acordarea neconformităţilor în timpul fabricaţiei. Funcţionarea unui laborator de încercari. transport. De exemplu. încercare Funcţiile principale care contribuie la calitatea finala a produselor 1.

63 6 . standarde aplicabile. 4. Domeniile funcţionale şi activităţile incluse în abordarea SMC sunt următoarele: o 3 4 Marketingul şi prospectarea pieţei. măsurarea caracteristicilor. nivelul multifuncţional. Sistemul de Management al Calităţii în organizaţii are ca scop integrarea tuturor elementelor care influentează calitatea unui produs sau serviciu oferit de o firmă. 2002. Din acest motiv rezultă necesitatea integrării activitaţilor tuturor compartimentelor organizaţiei într-un sistem integrat de management al calităţii. Supremaţia prin calitate. nivelul corporativ sau de divizie.). Iaşi. Acest efort de conştientizare trebuie să treacă prin diferite stadii.M. ţinerea sub control şi îmbunătăţirea calităţii”. nivelul muncitorilor.obicei în responsabilitatea compartimentului de proiectare. măsuri de remediere (dacă este cazul).3 1. alegerea unităţilor de măsură.1. începând cu analizarea cerinţelor clienţilor. O mare parte a eforturilor se îndreaptă către activităţi de verificare şi remediere a rebuturilor în timpul fabricaţiei. 3. pag. 154 J. 2004. S-a dovedit însă că numai controlul calităţii nu poate rezolva calitatea unui produs sau serviciu. Editura Ion Ionescu de la Brad. 2. M. Calitatea unui produs şi în general a tuturor activităţilor trebuie să fie proiectată şi fabricată. a cerinţelor de reglementare şi continuând cu toate celelalte procese interne ale societăţii implicate în realizarea produsului / serviciului. eliminarea surselor erorii. Juran susţine că “ managementul calităţii are trei funcţii: planificarea. Eugen Axinte. interpretarea rezultatelor. stabilirea etaloanelor pentru unităţile de măsură alese.3 Conceptul de Management al Calităţii J. Asigurarea Calităţii. etc. Editura Teora. Conştientizarea calităţii trebuie să înceapă cu identificarea clară a cerinţelor clientului. Juran. pag. nivelul departamental. Majoritatea producătorilor sau furnizorilor de servicii doresc să obtină calitate şi depun eforturi considerabile pentru a atinge acest obiectiv. legi. Pentru efectuarea controlului unui produs sunt necesare următoarele: o o o o o o o alegerea caracteristicilor de calitate care vor fi controlate. a cerinţelor de reglementare (norme.4 Aesta a propus patru niveluri de planificare a calităţii: 1.

mediu de lucru). Planificarea proceselor de realizare efectivă a produselor. o mai bună proiectare a produselor. Verificarea. examinarea.1. Proiectarea şi dezvoltarea. încercarea.  eliminarea disfuncţionalităţilor în producţie şi a atmosferei de lucru. de infrastructură. Aprovizionarea. Conceptele moderne de management al calităţii prevăd pe lângă funcţiile prezentate anterior şi o serie de alte funcţii ca de exemplu:     1.  obţinerea constientizării calităţii şi a unei satisfacţii mai mari a muncii printre angajaţi. De asemenea are ca scop stabilirea mecanismelor pentru integrarea tuturor funcţiilor într-un sistem integrat.  îmbunătăţirea imaginii organizaţiei şi a credibilităţii pe piaţa internă şi externă ceea ce este esenţial pentru succesul în afaceri al organizaţiei. Monitorizarea şi măsurarea proceselor SMC. conservare. reducerea neconformităţilor în fabricaţie.o o o o o o o o o Analiza cerinţelor clienţilor şi a cerinţelor de reglementare. distribuţie. Orice SMC trebuie să fie transparent în asa fel încât atât personalul propriu. a rebuturilor şi reclamaţiilor o calitate imbunătăţită a produselor. stabilirea relaţiilor de colaborare.4    clienţilor. Livrare. distribuirea responsabilităţilor . Comunicarea cu clientul.  creşterea gradului de încredere şi al satisfacţiei clienţilor. Analiza datelor. depozitare. etc). Un Sistem de Management al Calităţii vizează pe langă identificarea tuturor sarcinilor legate de calitatea produselor.  utilizarea eficientă a personalului şi a infrastructurii organizaţiei prin creşterea productivităţii. Realizarea efectivă a produselor/serviciilor. cât şi furnizorii şi clienţii săi să 7 . Păstrarea produselor (ambalare. Avantajele implementării unui Sistem de Management al Calităţii (SMC) Principalele avantaje ale implementării unui SMC sunt: o mai buna relaţie cu clienţii si cu furnizorii de materiale şi servicii. creînd astfel un cult al calităţii la nivelul organizaţiei.  Managementul resurselor (umane. Măsurarea gradului de satisfacţie al clienţilor.

Implementarea unui SMC inspiră încrederea clienţilor în situaţii contractuale.înteleagă clar cum intenţionează societatea să se asigure că produsele livrate vor satisface cerinţele clientilor. Un număr tot mai mare de organizaţii. Un astfel de sistem face posibil ca organizaţiile să asigure dovada obiectivă a funcţionării unui SMC care le-ar înlesni îndeplinirea tuturor cerinţelor clienţilor precum şi a celor de reglementare. dar şi insistă ca principalii lor furnizori de materiale şi servicii să aibă Sisteme de Management al Calităţii implementate şi certificate. fac ca un Sistem de Management al Calităţii să fie esenţial pentru orice organizaţiei.. orientată către îmbunătăţirea continuă a performanţelor pe termen lung.pentru managementul operaţional – îmbunătăţirea performanţei organizaţiei pentru a satisface nevoile clientului. Acest lucru presupune: înţelegerea întregii game de nevoi şi aşteptări în ceea ce priveşte produsul. recenta aderare a Romaniei la Uniunea Europeană. . de asemenea. Orientarea către client Organizaţiile depind de clienţii lor şi de aceea ar trebui să înţeleagă nevoile curente şi viitoare ale clienţilor. .2 PRINCIPIILE MANAGEMENTULUI CALITĂŢII La baza dezvoltării familiei de standarde ISO 9000:2000 au stat opt principii de management al calităţii considerate ca fiind determinative pentru îmbunătăţirea continuă a performanţei. luând în considerare în acelaşi timp nevoile tuturor celorlalte părţi interesate.pentru formularea strategiei şi a politicii – comunicarea în cadrul organizaţiei a nevoilor clientului dar şi ale celorlalte părţi interesate. Este. 1.pentru stabilirea obiectivelor – asigurarea legăturii directe dintre obiective şi nevoile şi aşteptările clientului. 1. măsurarea satisfacţiei clienţilor. dependabilitatea etc. de o inestimabilă valoare pentru toate organizaţiile pentru că transformă sistemele aleatoare ale controlului calităţii în sisteme organizate care pot asigura avantaje competitive organizaţiilor prin combinarea unei calităţii ridicate cu aspecte legate de continua îmbunataţire a organizaţiei şi creşterea perfomanţelor generale. Conducătorul 8 . comunicarea acestor nevoi şi aşteptări în cadrul organizaţiei. 2. nu numai că implementează Sisteme de Management al Calităţii în propriile societăţi. preţul. Principalele beneficii ale aplicării acestui principiu sunt: . livrarea.pentru managementul resurselor umane – se asigură faptul că salariaţii au cunoştinţele şi abilităţile necesare pentru a satisface clienţii. Globalizarea în continuă creştere a comerţului. prin focalizarea asupra clientului. . să satisfacă aceste nevoi şi să se străduiască să depăşească aşteptările acestora. strădania de a depăşi aşteptările clientului. Un principiu de management al calităţii este o regulă sau o convingere fundamentală şi complexă pentru conducerea şi operarea unei organizaţii. asigurarea unui echilibru între nevoile şi aşteptările clienţilor şi cele ale celorlalte părţi interesate. managementul adecvat al relaţiei cu clienţii.

reprezentare mai bună a organizaţiei în faţa clienţilor. educarea. împărtăşirea voluntară a cunoştinţelor şi experienţei în cadrul echipelor şi grupurilor. instruirea şi consilierea salariaţilor.pentru managementul operaţional – salariaţii sunt implicaţi în luarea deciziilor şi în îmbunătăţirea proceselor. satisfacţia muncii. bine informată şi stabilă.pentru stabilirea obiectivelor – salariaţii împărtăşesc ideea dreptului de proprietate asupra obiectivelor organizaţiei. Ei ar trebui să creeze şi să menţină un mediu intern în care salariaţii să devină complet implicaţi în realizarea obiectivelor organizaţiei. Acest principiu se bazează pe crearea unei culturi care să confere angajaţilor calificarea şi dorinţa de a planifica – decide – acţiona – asuma responsabilitatea pentru rezultatele şi contribuţiile lor la succesul organizaţiei. pentru beneficiul organizaţiei. Implicarea salariaţilor Oamenii de la toate nivelurile constituie esenţa unei organizaţii şi implicarea lor totală favorizează utilizarea abilităţilor lor în beneficiul organizaţiei. la nivel de director general. . 3. .pentru formularea strategiei şi a politicii – salariaţii contribuie efectiv la îmbunătăţirea politicii şi strategiilor organizaţiei. focalizare pe crearea de valoare pentru clienţi. Aceasta presupune: acceptarea dreptului de proprietate şi a responsabilităţii de a rezolva probleme. încurajarea şi aprecierea contribuţiei salariaţilor. stabilirea valorilor comune şi a unui model de etică pentru toate nivelurile organizaţiei. implementarea unor strategii adecvate pentru realizarea acestor ţeluri şi obiective.Conducătorii stabilesc unitatea obiectivelor şi direcţiei organizaţiei. 4. Abordare pe bază de proces 9 . promovarea comunicării deschise şi oneste. . Acest lucru presupune: abordare proactivă şi conducere prin exemple. cunoştinţelor şi experienţei. căutarea activă de oportunităţi de îmbunătăţire. înţelegerea schimbărilor din mediul extern şi stabilirea acţiunilor de răspuns la aceste schimbări. stabilirea unor ţeluri şi obiective provocatoare. entuziasm şi mândrie ca membru al organizaţiei. căutarea activă de oportunităţi pentru întărirea competenţelor. asigurarea resurselor şi libertăţii necesare pentru ca salariaţii să acţioneze cu responsabilitate şi discernământ.pentru formularea strategiei şi a politicii – stabilirea şi comunicarea unei viziuni clare asupra viitorului organizaţiei. . animarea.pentru managementul resurselor umane – salariaţii sunt satisfăcuţi de munca lor şi activ implicaţi în creşterea şi dezvoltarea lor personală. construirea încrederii şi eliminarea temerilor. inventivitate şi creativitate în promovarea obiectivelor organizaţiei. la nivel de şefi de ateliere. vizând şefii de compartimente. a comunităţii locale şi a societăţii.pentru stabilirea obiectivelor – transpunerea viziunii organizaţiei în obiective şi ţeluri măsurabile. . .pentru managementul operaţional – împuternicirea şi implicarea oamenilor pentru realizarea obiectivelor organizaţiei. luarea în considerare a tuturor părţilor interesate. operativ.pentru managementul resurselor umane – forţă de muncă motivată. Principalele beneficii ale aplicării acestui principiu sunt: . ISO 9001:2000 precizează că managementul trebuie să se efectueze pe trei niveluri: strategic. tactic. Principalele beneficii ale aplicării acestui principiu sunt: . stabilirea unei viziuni clare în ceea ce priveşte viitorul organizaţiei.

Conducerea analizează în permanenţă datele informaţionale şi rezultatele auditurilor pentru evaluarea eficacităţii sistemului Aceasta presupune: definirea sistemului prin identificarea şi dezvoltarea proceselor care pot influenţa realizarea unui anumit obiectiv. măsurările de control. materialele şi alta resurse necesare pentru realizarea rezultatelor dorite. obţinându-se date necesare efectuării managementului de zi cu zi şi luarea deciziilor. înţelegerea şi coordonarea unui sistem de procese intercorelate pentru realizarea unui anumit obiectiv îmbunătăţeşte eficacitatea şi eficienţa organizaţiei.. la o mai bună utilizare a resurselor. 5.Un rezultat dorit este realizat mai eficient atunci când resursele şi activităţile implicate sunt coordonate ca fiind un proces. atât intern cât şi extern. furnizorilor şi altor părţi interesate. Prin dezvoltarea unui Sistem de Management al Calităţii ..pentru stabilirea obiectivelor – obiectivele şi ţelurile proceselor individuale sunt armonizate cu obiectivele cheie ale organizaţiei. valoarea adăugată planificată’’. . în organizaţie se integrează procesele pentru realizarea de produse şi servicii care satisfac nevoile clientului. Tuturor proceselor li se aplică metodologia PDCA (Plan – Do – Check – Act).Planifică – Efectuează – Verifică – Acţionează’’. . Abordarea managerială pe bază de sistem Identificarea. echipe. Principalele beneficii ale aplicării acestui principiu sunt: .pentru formularea strategiei şi a politicii – crearea unor planuri complete şi incitante care asigură legătura între datele de intrare funcţionale şi cele ale proceselor. instruirea etc. cum ar fi angajarea. informaţiile. permite alinierea acestor procese la nevoile organizaţiei şi determină o forţă de muncă mai capabilă. Aceasta presupune: definirea proceselor necesare pentru obţinerea rezultatului dorit.. nevoile de instruire. Procesele trebuie să realizeze . înţelegerea interdependenţelor dintre procesele sistemului. operatori. prin controlul intrărilor şi ieşirilor acestora şi al intercorelaţiilor între departamente. îmbunătăţirea continuă a sistemului prin măsurare şi evaluare. controlul variabilităţii. scurtarea ciclurilor de timp şi o previzionare mai uşoară a rezultatelor.pentru managementul resurselor umane – stabilirea unor procese eficiente în domeniul resurselor umane. Implementarea sistemului trebuie realizată prin evitarea birocraţiei. structurarea sistemului pentru a realiza obiectivul în cel mai eficient mod. stabilirea constrângerilor impuse de resurse.pentru stabilirea obiectivelor – cunoaşterea capabilităţii proceselor permite stabilirea unor obiective şi ţeluri provocatoare. activităţile şi succesiunea lor. stabilirea unor responsabilităţi şi autorităţi clare pentru managementul procesului. identificarea interfeţelor procesului cu funcţiile organizaţiei. Pentru a putea funcţiona efectiv. identificarea şi măsurarea datelor de intrare şi ieşire a procesului. riscurilor şi impacturilor posibile ale procesului asupra clienţilor. furnizorilor şi a altor părţi interesate ale procesului. organizaţia trebuie să identifice şi să administreze numeroase procese interconectate. la scurtarea ciclurilor de timp şi la reducerea costurilor.pentru formularea strategiei şi a politicii – utilizarea unor procese definite va conduce la o mai uşoară previzionale a rezultatelor. Gradul de satisfacere a clienţilor se măsoară prin indicatori. echipamentele. identificarea clienţilor. . metodele. prevenirea erorilor. . adică . 10 .pentru managementul operaţional – reducerea costurilor. Rezultatele dorite se obţin prin eficienţa utilizării resurselor şi eficacitatea proceselor desfăşurate. identificarea consecinţelor. Principalele beneficii ale aplicării acestui principiu sunt: . La proiectarea proceselor se iau în considerare paşii procesului.

11 . reclamaţiilor clientului şi din alte surse. acceptarea îmbunătăţirilor. stabilirea măsurilor şi obiectivelor care să asigure ghidarea şi urmărirea îmbunătăţirilor. luarea deciziilor pe baza rezultatelor unor analize logice cumulat cu experienţa şi intuiţia. Aceasta presupune: îmbunătăţirea continuă a produselor. performanţelor procesului. Abordarea luării deciziilor pe bază de fapte Deciziile eficiente se bazează pe analiza datelor şi informaţiilor. asigurarea pentru toţi membri organizaţiei a unei instruiri adecvate în ce priveşte metodele şi instrumentele de îmbunătăţire continuă. . .pentru formularea strategiei şi a politicii – crearea unor planuri de afaceri mult mai competitive prin integrarea îmbunătăţirii continue..pentru stabilirea obiectivelor – stabilirea unor obiective de îmbunătăţire realista şi provocatoare şi asigurarea de resurse pentru realizarea lor.pentru managementul resurselor umane – o mai bună înţelegere a rolurilor şi responsabilităţilor pentru realizarea obiectivelor comune. 7. .pentru stabilirea obiectivelor – utilizarea unor date şi informaţii comparative relevante pentru stabilirea unor obiective şi ţeluri realiste. Principalele beneficii ale aplicării acestui principiu sunt: .pentru managementul resurselor umane – asigurarea pentru toţi salariaţii a instrumentelor. deoarece cerinţele clienţilor se schimbă continuu. Pentru a lua decizii referitoare la operaţiile sistemului se utilizează informaţiile (fapte şi date) înregistrate. Principalele beneficii ale aplicării acestui principiu sunt: .pentru formularea strategiei şi a politicii – strategiile bazate pe date şi informaţii relevante sunt mai realiste şi cu şanse mai mari de realizare.pentru managementul operaţional – datele şi informaţiile constituie baza pentru înţelegerea performanţelor proceselor şi sistemelor în vederea dirijării îmbunătăţirilor şi a prevenirii unor probleme de viitor. sigure şi accesibile. oportunităţilor şi sprijinului necesare pentru îmbunătăţirea produselor. 6. asigurarea faptului că datele şi informaţiile sunt exacte.pentru managementul operaţional – implicarea salariaţilor în activităţi de îmbunătăţire continuă a proceselor. . Informaţia este obţinută din analiza rezultatelor auditurilor. îmbunătăţirea continuă a eficienţei şi eficacităţii tuturor proceselor. promovarea activităţilor de prevenire. Analiza trebuie să aibă în vedere îmbunătăţirea satisfacţiei clientului precum şi eficacitatea Sistemului de Management al Calităţii. înţelegerea utilităţii unor tehnici statistice adecvate. Îmbunătăţirea continuă Îmbunătăţirea continuă ar trebui să fie un obiectiv permanent al organizaţiei. . acţiunilor corective. utilizarea evaluărilor periodice în baza unor criterii de excelenţă prestabilite pentru a identifica zone potenţiale de îmbunătăţire. . ceea ce determină reducerea barierelor şi îmbunătăţirea lucrului în echipă. Aceasta presupune: efectuarea de măsurători şi colectarea de date şi informaţii. proceselor şi sistemelor. analizarea datelor şi informaţiilor prin metode valide. proceselor şi sistemelor trebuie să devină un obiectiv pentru fiecare membru al organizaţiei.pentru managementul operaţional – o viziune mai largă asupra eficacităţii proceselor care conduc la înţelegerea cauzelor problemelor şi la acţiuni prompte de îmbunătăţire. aplicarea conceptelor de îmbunătăţire incrementală şi în salturi.

sugestii. Organizaţia trebuie să adopte un Sistem de Management al Calităţii prin care să definească procesele şi să documenteze cerinţele faţă de furnizori ce trebuie îndeplinite de aceştia. Principalele beneficii ale aplicării acestui principiu sunt: .pentru managementul resurselor umane – analizarea datelor şi informaţiilor din surse cum ar fi sondaje de opinie. Relaţii reciproc avantajoase cu furnizorii O organizaţie este într-o relaţie de interdependenţă cu furnizorii săi. de aceea o relaţie reciproc avantajoasă sporeşte abilitatea ambelor părţi de a crea valoare. stabilirea unui sistem de comunicare clar şi deschis.pentru stabilirea obiectivelor – stabilirea unor obiective şi ţeluri mai provocatoare prin implicarea şi participarea cât mai timpurie a furnizorilor.pentru managementul resurselor umane – dezvoltarea şi întărirea capabilităţilor furnizorului prin instruire şu eforturi de îmbunătăţire comune CAPITOLUL II 12 . . Principiul se aplică prin parteneriate pe termen lung cu clienţii şi furnizorii.. iniţierea unor acţiuni comune de dezvoltare şi îmbunătăţire a proceselor. recunoaşterea îmbunătăţirilor şi realizărilor furnizorilor.pentru managementul operaţional – crearea şi coordonarea unor relaţii cu furnizorii care asigură livrări la timp şi fără defecte. . 8. stabilirea în comun a unei înţelegeri clare a nevoilor clienţilor. împărtăşirea informaţiilor şi a planurilor de viitor.pentru formularea strategiei şi politicii – crearea unui avantaj competitiv prin dezvoltarea unor alianţe strategice sau parteneriate cu furnizorii. . grupuri pentru a dirija formularea politicilor de resurse umane. Aceasta presupune: identificarea şi selectarea furnizorilor cheie.

Standardele pătrund în toate activităţile de afaceri. care permite producătorilor şi furnizorilor să comunice clar cu inginerii. de activitate financiară şi de contabilitate. precum şi prin extinderea activităţii de standardizare în ţările dezvoltate şi în curs de dezvoltare.difuzarea informaţiei referitor la tehnici. metodelor de încercări.asigurarea nivelului stabilit al calităţii producţiei. desenelor tehnice. Termenul de standardizare descrie o activitate specifică prin care sunt stabilite. standardele 13 . facilitează comunicarea. Pentru piaţa internă. sistemele de dirijare a proceselor etc. Standardele contribuie la sporirea eficienţei producţiei. Funcţia comunicativă a standardizării prevede crearea bazei informaţionale referitor la reglementarea terminologiei. Funcţia socială realizează şi garantează drepturile cetăţenilor. Standardizarea creează un limbaj comun. Standardele se aplică produselor în toate zonele şi etapele de producţie în economia modernă. realizează politica statului privind securitatea vieţii şi sănătăţii populaţiei. difuzarea şi punerea în aplicare a standardelor. În afară de impactul economic direct.concurenţa în baza standardizării metodelor de încercări şi unificării parametrilor de bază ai produselor. protejarea mediului şi securitatea muncii. socială şi comunicativă.sporirea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost.prezentarea informaţiei despre produs şi calitatea lui.1 CONCEPTUL DE STANDARDIZARE 2. clasificatoarelor. materiale şi metode noi de încercări. Eficacitate standardizării în condiţiile relaţiilor de piaţă dezvoltate se manifestă prin funcţiile economică. luând în considerare reglementările internaţionale. Eficacitatea standardizării ca un instrument de ajustare a proceselor şi rezultatelor activităţii în toate domeniile economiei naţionale este confirmată la nivel internaţional. . inclusiv sistemul de evidenţă. credibilitatea.1. designerii şi agenţii de vânzări. oriunde ar fi. de statistică. precum şi în viaţa cotidiană a populaţiei. îmbunătăţesc transparenţa pieţei. .1 NOŢIUNI INTRODUCTIVE Importanţa standardizării în economie este unanim recunoscută. simbolurilor convenţionale etc. . prevederi destinate unei utilizări comune şi repetate. În domeniile importante de achiziţii publice. standardizarea s-a dovedit a fi un instrument flexibil în susţinerea politicii publice într-un şir de domenii. asigură înţelegerea reciprocă. .STANDARDIZAREA MANAGEMENTULUI CALITATII 2. pentru probleme reale sau potenţiale. Această activitate constă în particular în elaborarea. sistemele documentaţiei tehnologice şi de execuţie..asigurarea compatibilităţii şi interschimbabilităţii. compatibilitatea şi eficacitatea bunurilor şi serviciilor şi a altor obiective politice de bază din domeniul public referitoare la sănătate. calitatea. . Funcţia economică cuprinde următoarele aspecte: . securitate şi mediu înconjurător. utilizarea standardelor reprezintă cheia implementării politicii de liberă circulaţie a bunurilor. urmărind obţinerea unui grad optim de ordine într-un context dat. Practica mondială şi naţională a descoperit un spectru larg de probleme care pot fi soluţionate prin intermediul sau în exclusivitate numai prin mijloacele standardizării şi a stabilit diversitatea formelor şi metodelor de efectuare a acestor activităţi în dependenţă de starea şi dezvoltarea economiei naţionale. care permite o evaluare obiectivă.

linii directoare sau caracteristici pentru activităţi sau rezultatele acestora. îndrumări sau definiţii ale caracteristicilor. aprobat şi publicat de un organism recunoscut cu investigarea tuturor părţilor interesate.2 PRINCIPIILE. Standardul reprezintă un document elaborat prin consens. este necesară cooperarea la nivelul agenţilor economici. armonizat cu prevederile Sistemului Internaţional de Standardizare. specificaţiile tehnice. un aspect particular în cazul întreprinderilor mici şi mijlocii. Dicţionarul explicativ al limbii române (DEX) defineşte . elaborat în conformitate cu proceduri consensuale. care a fost aprobat de către membrii Comitetului Naţional al IEC. este adecvat destinaţiei pentru care a fost creat. Definiţia prezentată în toate standardele Comisiei Electrotehnice Internaţionale (ICE) este: . forma etc.document normativ’’ este un termen general.Un document normativ. Pentru ca procesul de standardizare să progreseze..consens’’ este foarte important din moment ce el reprezintă un punct de vedere comun al acelor părţi care sunt interesate de aceste prevederi. le vor accepta. care furnizează. Standardizarea are capacitatea de a fi un instrument eficient care regularizează o gamă largă de politici. Se consideră document orice suport de informaţie împreună cu informaţiile înregistrate în sau pe acesta. comitet responsabil în conformitate cu Partea I a Directivelor IEC/ISO. Expresia . în calitate de proiect elaborat de comitet pentru a fi supus votului şi în calitate de proiect final de standard internaţional şi care a fost publicat de către Oficiul Central al ICE’’. Statutul voluntar este esenţial pentru standardizare şi eficacitatea sa depinde de dorinţa agenţilor economici de a utiliza rezultatele standardizării. Standardele reprezintă acorduri documentate ce conţin specificaţii tehnice sau alte criterii exacte ce pot fi reutilizate pe scară largă în calitate de reguli. şi anume al 14 . Un standard internaţional este un standard adoptat de către o organizaţie internaţională cu activitate de standardizare şi este disponibil publicului larg. Desigur. Cuvântul . codurile de bună practică şi reglementările. prin urmare.. 2. Analiza experienţei internaţionale arată că nici un stat suveran independent nu poate crea o economie naţională şi relaţii civilizate comercial-economice reciproc avantajoase cu alte ţări fără crearea Sistemului Naţional de Standardizare. ghiduri.sunt un instrument care furnizează o referinţă pentru contractele publice... Puterea sa fundamentală îşi are rădăcinile în statutul voluntar menţionat anterior: standardele sunt elaborate pentru cei care le vor utiliza şi. cu care conformitatea nu este obligatorie. În achiziţia publică referinţele la standarde sunt obligatorii în documentele de ofertă.standardul’’ ca . în scopul utilizării lor comune şi repetate. caracteristicile.1. unui produs. cu scopul de a asigura că produsul. dorinţa de a elabora standarde nu este aceeaşi cu dorinţa de ale utiliza în practică. document în care sunt consemnate aceste norme’’. în sensul general definit în această lucrare. documentul normativ reprezintă un document care specifică reguli. BENEFICIILE ŞI CERINŢELE STANDARDIZĂRII Definirea standardului În sens general. natura voluntară a unor standarde poate fi limitată de legislaţia tehnică sau chiar diminuată de condiţiile de piaţă influenţate de către furnizori.. reguli. destinate atingerii nivelului optim de ordine într-un context dat.normă sau ansamblu de norme care reglementează calitatea. care acoperă documente precum standardele. dar acest lucru necesită ca agenţii economici să înţeleagă valoarea pe care standardizarea o va aduce întreprinderilor lor. linii directoare sau caracteristici pentru activităţi sau rezultatele lor.

4. fundamentale). Standarde de metodă. sănătate. etichetării. protecţia mediului. Are un caracter obligatoriu şi este elaborată în scopul rezolvării problemelor repetitive pentru un grup închis (firmă – standarde de firmă). marcare şi etichetare. Reglementările tehnice nu existau. europene sau internaţionale. contracte standard. securitate. Aceste documente sunt elaborate de un grup închis. Standarde de bază (generale. există diferenţe esenţiale în ceea ce priveşte modul de abordare a obligativităţii aplicării diferitelor documente normative. Orice membru al organizaţiei de standardizare poate participa la lucrările de elaborare a unui standard internaţional. prin instrumente democratice. utilizarea metodelor statistice. consumatorilor şi grupurilor generale de interese. faţă de vechiul sistem din Comunitatea Europeană. 2. orice parte interesată poate să-şi exprime opinia în legătură cu elaborarea şi publicarea unui standard internaţional. Sunt standarde care definesc caracteristicile unui produs sau ale unei specificaţii. care sunt standarde care stabilesc cerinţele pe care trebuie să le respecte un produs sau o clasă de produse pentru asigurarea aptitudinii lui (lor) de întrebuinţare. Elaborarea sau revizuirea standardelor este dictată de fenomenul de autoreglare în funcţie de cererea pieţei. care sunt standarde de cadru general. sau standarde de deservire şi praguri de performanţă ce trebuie îndeplinite (proprii pentru utilizare. precum şi alte reguli referitoare la testări. Standarde de terminologie. la aceste lucrări. O altă trăsătură esenţială a unui standard internaţional autentic este faptul că el poate fi supus examinării de către publicul interesat. ilustraţii. protecţiei mediului. compatibilitate. Standardele de acest tip pot fi utilizate ca atare sau pot servi drept bază pentru alte standarde. Tipuri de standarde 1. fiind lipsite de consens total.specificaţii Reglementarea tehnică nu este un standard în sensul prezentat mai sus. guvernamentală sau nonguvernamentală care are legături cu aceasta participă.). uneori de note explicative. utilizatorilor. exemple etc. în orice ţară. calitate etc. care cuprind cerinţe de ansamblu pentru un domeniu oarecare. ordinea testărilor. 3. Astfel. şi orice organizaţie internaţională. în general sunt însoţiţi de definiţiile lor. Standarde – reglementări . urmăresc proceduri specifice şi pot avea la bază standarde naţionale. care. Specificaţiile sunt documente disponibile publicului care au un caracter voluntar. securităţii. protecţia mediului. Sunt specifice consorţiilor sau grupurilor limitate şi se caracterizează prin transparenţă limitată. precum consensul şi examinarea publică. siguranţă. documente de însoţire a produselor sau serviciilor etc. În conceptul de standardizare voluntară standardele sunt elaborate de părţile interesate în cadrul Organismelor Naţionale de Standardizare. sunt standarde care stabilesc termenii. În noul concept de standardizare voluntară. de asemenea. Reglementările tehnice sunt adoptate de organe legislative ale statului. interfaţă şi interschimbabilitate. Ele sunt obligaţii legale (obligatorii) şi reglementează în special aspecte ale sănătăţii. precum eşantionarea.producătorilor. interschimbabilitate. 15 . În vechiul sistem al Comisiei Europene standardele au fost specificaţii tehnice inclusiv referitoare la sănătate. Ele au avut un caracter obligatoriu şi au fost elaborate de un organism administrativ fără implicarea părţilor interesate. sunt standarde care stabilesc metode de testare şi analiză pentru măsurarea caracteristicilor. securitate. Standarde de produs. Ele au statut de recomandare (voluntare) şi se ocupă cu aspecte adecvate scopului.

Standarde de servicii. managementul calităţii. Apariţia calculatoarelor reprezintă un exemplu concludent de tehnologie ce are nevoie de standardizare rapidă şi progresivă la nivel mondial. Standarde de proces. ştiinţele biologice. din moment ce este un catalizator puternic în direcţia inovării. urbanizarea şi construcţiile. neexistând încă prototipuri funcţionale ale acestuia. 3. Diferitele tipuri de standarde nu se exclud reciproc. Necesităţile ţărilor în curs de dezvoltare. Dezvoltarea tehnologiilor emergente. sunt standarde care stabilesc condiţiile ce trebuie respectate la proiectarea de maşini sau diverse structuri în vederea asigurării aptitudinilor lor de întrebuinţare. De exemplu. 9. unul şi acelaşi standard poate fi considerat ca aparţinând mai multor tipuri. La etapele incipiente de dezvoltare a noilor tehnologii. Necesitatea standardizării internaţionale Principalii factori care fac necesară standardizarea internaţională sunt: 1. sunt standarde care stabilesc condiţiile pe care trebuie să le satisfacă un serviciu pentru asigurarea aptitudinii sale de întrebuinţare. 4.. Standarde de proiectare. Din punctul de vedere al tehnologiei. sporirii productivităţii şi a reducerii cheltuielilor. Actualele economii libere încurajează tot mai mult diverse surse de aprovizionare şi oferă oportunităţi pentru pieţele în expansiune.5. 2. Aceste domenii sunt materialele avansate. produsele. Condiţiile se referă atât la caracteristicile cât şi la pregătirea serviciilor. un standard de produs poate fi considerat şi drept standard de metodă. elaborat prin consens între partenerii comerciali. utilizatorilor posibilitatea unei alegeri reale. 8. care au fost elaborate în alte sectoare. sau ambalajul reciclabil sau bioasimilabil constituie preocupări de stringentă actualitate. 5. poate fi imaginată destinaţia produsului. concurenţa loaială trebuie să se bazeze pe referinţe identificabile şi bine definite care sunt recunoscute de la o ţară la alta. Standarde de date furnizate. Standarde de organizare. oferind. Agenţiile pentru dezvoltare recunosc tot mai frecvent că o structură de standardizare reprezintă o condiţie de bază pentru reuşita 16 . un proces sau un serviciu. care sunt standarde care descriu funcţiile companiei şi a raportului dintre ele. Compatibilitate deplină între sisteme deschise promovează o concurenţă onestă între producători. precum şi modelarea activităţilor (managementul şi asigurarea calităţii. serveşte ca mijloc de comunicare în desfăşurarea comerţului. Interpenetrarea sectoarelor. Produsele şi procedeele inofensive pentru mediu. Apariţia sistemelor de comunicaţii globale. cât şi a echipamentului agricol.). sunt standarde care stabilesc condiţiile ce trebuie respectate de un proces pentru asigurarea aptitudinii sale de funcţionare. managementul proiectelor sau al sistemelor. În astfel de situaţii necesitatea standardizării este exprimată prin definirea terminologiei şi acumularea bazelor de date care conţin informaţii cantitative. procesarea electronică a informaţiei a pătruns în toate ramurile industriale. La un moment dat sunt elaborate programe de standardizare în domenii absolut noi. întreţinere. regulile de aplicare etc. La ora actuală nici o ramură industrială nu poate pretinde că este complet independentă de componentele. Şuruburile sunt utilizate atât la construcţia avioanelor. recunoscut la nivel internaţional. sunt standarde care stabilesc o listă de caracteristici a căror valori sau alte date trebuie să fie indicate pentru a defini un produs. analiza valorii. managementul procesului de producţie etc. Progresul mondial în liberalizarea comerţului. sudura este importantă atât în ingineria mecanică. totodată. cât şi în cea nucleară. şi de la o regiune la alta. 6. logistică. mediul. Un standard valabil pentru întreaga industrie. 7. dacă cuprinde metodele de încercare a caracteristicilor produsului respectiv.

în special. Standardul face posibilă dirijarea caracteristicilor tehnice pentru satisfacerea cerinţelor consumatorului. standardul reprezintă: 1. în producţia de bunuri şi în prestarea de servicii. uneori. Activitatea de standardizarea internaţională vizează multe tehnologii din diverse domenii de activitate. securităţii şi protecţiei îmbunătăţite a mediului ambiant. 17 . producţia şi consumul de energie electrică. ce simplifică şi explică relaţiile contractuale dintre partenerii economici. în scopul unei mai eficiente întrebuinţări. a cheltuielilor. Un factor pentru explicarea tranzacţiilor.reducerii numărului de modele . Este folosit de către cercurile industriale ca referinţă indiscutabilă. 2. şi prin aceasta. construcţia de nave maritime. băncile şi serviciile bancare. . Un standard nu este niciodată neutru. la un preţ rezonabil. optimizarea relaţiilor cu furnizorii. .politicilor economice destinate atingerii unui nivel de dezvoltare durabilă. utilizat. utilizatori şi. eliminarea testărilor suplimentare şi posibilitatea de a concura pe mai multe pieţe din întreaga lume. existenţa sistemelor de referinţă oferă companiilor posibilitatea unei mai eficiente evaluări a ofertelor şi atenuării incertitudinilor. Este un document utilizat tot mai frecvent în jurisprudenţă. validarea metodelor de producţie. a competitivităţii pieţei şi a capacităţii de export. în contextul contractelor publice sau al comerţului internaţional. . ajută la identificarea necesităţilor. În condiţiile unor oferte de produse sau servicii supraabundente. Existenţa unor standarde nearmonizate pentru tehnologii similare în diferite ţări sau regiuni pot determina apariţia aşa-numitelor . Pentru participanţii la procesul economic. Industriile orientate spre export au simţit demult necesitatea coordonării standardelor internaţionale. sporirea productivităţii şi oferă operatorilor şi tehnicienilor responsabili de instalare un simţ al securităţii. Ei aprobă în comun specificaţii şi criterii ce urmează a fi aplicate cu regularitate în alegerea şi clasificarea materiilor. precum: procesarea informaţiei şi comunicaţiilor. Standardizarea la nivelul întregii industrii este o condiţie prezentă într-un anumit sector industrial atunci când marea majoritate a produselor şi serviciilor respectă aceleaşi standarde.eficienţei sporite de distribuire şi uşurinţei în menţinere. Această necesitate a stat la originea creării ISO. guverne.compatibilităţii şi inter-operabilităţii sporite a bunurilor şi serviciilor. Scopul principal al standardizării este de a favoriza comerţul. Utilizatorii au o încredere mai mare în produsele şi serviciile care respectă standardele internaţionale. Rolul standardelor Un standard reprezintă un anumit nivel know-how şi tehnologic. industria textilă. Asigurarea conformităţii poate fi efectuată prin intermediul declaraţiilor producătorilor sau a controalelor efectuate de către organisme independente.simplificării. Acest lucru rezultă din acordurile consensuale realizate de către toţi participanţii la procesul economic din sectorul industrial. adică furnizori. . care pot avea o valoare practică foarte diferită. schimbul şi transferul de tehnologii prin intermediul: .calităţii şi fiabilităţii sporite a produselor. În viitorul apropiat importanţa ei va creşte pentru toate domeniile de activitate industrială.sănătăţii. Standardul este un document de referinţă. ambalarea şi livrarea produselor. care face indispensabilă implicarea industriei la elaborarea sa. Un factor de raţionalizare a producţiei . .. pentru a raţionaliza comerţul internaţional. şi pe care se bazează majoritatea contractelor comerciale. Crearea unei astfel de infrastructuri în ţările în curs de dezvoltare este esenţială pentru sporirea productivităţii.obstacole tehnice în calea comerţului’’.

Un factor în transferul de noi tehnologii. Pentru consumatori constituie un factor care oferă beneficii.Managementul calităţii şi asigurarea calităţii – Model pentru asigurarea calităţii în proiectare. . . cât şi pentru persoane private (noi materiale. criterii de calificare pentru auditorii sistemelor calităţii. -ISO 11011 – Linii directoare pentru auditul sistemelor de management. Un factor în opţiunile strategice ale companiilor .alte standarde de asigurarea calităţii pentru diferite echipamente. ei beneficiind. posibilă prin respectarea de către produse şi servicii a standardelor internaţionale. -ISO 9001 – Sisteme de Management al Calităţii – Cerinţe -ISO 9004 . sisteme informaţionale. totodată. montaj şi service.un standard pentru definiţia conceptelor: -ISO 8402 – Managementul calităţii şi asigurarea calităţii – Vocabular. -ISO 9002 . Această familie de standarde de calitate reprezintă un model cu 20 de elemente. Participarea în procesul de standardizare presupune integrarea unor soluţii adaptate la competenţele unei companii şi dotarea personală în vederea concurării în mediile economice aflate în concurenţă. oferă consumatorilor o mai largă gamă de alegere. biotehnologie. care a fost valabilă până în anul 2001. Compatibilitatea globală a tehnologiilor. -ISO 9003 . conducerea programelor calităţii).Managementul calităţii şi asigurarea calităţii –Model pentru asigurarea calităţii în inspecţie şi încercări finale. producţie.2 PREZENTAREA GENERALĂ A STANDARDELOR ISO 9000 Structura seriilor de standarde ISO 9000 Seria de standarde ISO 9000 : 1995. 18 . producţia cu participarea calculatoarelor (CIM) etc. altele se transferă altor comitete tehnice.Sisteme de Management al Calităţii – Linii directoare pentru îmbunătăţirea calităţii. Cele peste 27 de standarde ale familiei anterioare se tratează diferenţiat astfel încât unele se retrag.3.un standard pentru selectarea şi utilizarea standardelor: -ISO 9000 Managementul calităţii şi asigurarea calităţii – Ghid pentru selecţie şi utilizare. cuprinde: .mai multe standarde specifice situaţiilor necontractuale: -ISO 9004 – Managementul calităţii elementelor sistemelor calităţii – (ghiduri şi îndrumări). şi nu suportarea standardizării.). montaj şi service. şi de efectele concurenţei dintre furnizori.Managementul calităţii şi asigurarea calităţii –Model pentru asigurarea calităţii în producţie. Standardul ISO 9001:1995 descrie cerinţele pentru sistemul de asigurare a calităţii. Standardele care fac parte din familia ISO 9000:2000 sunt: -ISO 9000 – Sisteme de Management al Calităţii – Principii fundamentale şi vocabular. 4. . electronică. . In esenţă asigurarea calităţii înseamnă demonstrarea aptitudinii unei organizaţii de a furniza continuu produse care satisfac cerinţele clientului.standarde privind sistemul de auditare: -ISO 10011 – Ghid pentru auditarea sistemelor calităţii – (auditare. iar unele se înlocuiesc de Rapoarte Tehnice. .trei modele de asigurarea calităţii specifice situaţiilor contractuale: -ISO 9001 . dezvoltare. Înseamnă exercitarea standardizării. Standardizarea favorizează şi impulsionează transferul de tehnologii în domenii care joacă un rol esenţial atât pentru companii. 2.

În al doilea rând. uşor de înţeles. În al patrulea rând. şi anume ca o solicitare a acesteia de către unii din clienţi sau ca o condiţie impusă pentru a putea participa la o licitaţie. Al treilea argument se referă la faptul că standardul neglijează unele aspecte esenţiale ale reuşitei în afaceri. nu şi depăşite.Aplicabilitate pentru toate categoriile de produse şi pentru toate sectoarele şi tipurile de organizaţii.. orientarea evidentă către fabricaţie. să ofere răspunsuri şi nevoilor sectoriale specifice care nu sunt în totalitate satisfăcute de standardele generice existente.. simpla certificare a conformităţii cu acest standard creează premisele unor jumătăţi de măsură. de la (doar) prevenirea neconformităţilor. Respectarea cerinţelor ISO 9001 asigură faptul că cerinţele clientului vor fi atinse.modă’’. certificare făcută sub influenţa unor factori externi. să încurajeze o utilizare şi mai mare a standardelor ISO 9000. să menţină integritatea standardelor . Experienţa acumulată arată că revizuirea este necesară la fiecare cinci ani. În primul rând. ca de exemplu: certificare făcută de dragul certificării. profitul) cu costurile calităţii. uşor de tradus. şi anume: dificultăţi de aplicare pentru micile afaceri.Corelarea sistemului de management al calităţii cu procesele organizaţionale. limbaj clar. Este un model de asigurare a calităţii format numai din trei elemente. Beneficii scontate prin revizuirea standardelor Principalele beneficii pe care le aduce această revizuire sunt: . ISO 9001:1995 îngrădeşte în mare măsură creativitatea salariaţilor care sunt obligaţi să respecte strict procedurile şi instrucţiunile (. ISO 9001:1995 urmăreşte relaţia furnizor – client numai prin prisma unor obligaţii contractuale ca . . ca de exemplu: studiul pieţei. generice” ISO 9000 în scopul de a proteja investiţiile făcute de sute de mii de organizaţii din lumea întreagă. . îmbunătăţirea climatului social al organizaţiei prin asigurarea satisfacţiei salariaţilor în implicarea lor în dezvoltarea calităţii şi prestigiului firmei. neglijând ascensiunea către dezvoltarea unor relaţii de . să preîntâmpine proliferarea standardelor referitoare la sistemul calităţii. inclusiv a proceselor de îmbunătăţire continuă şi de prevenire a neconformităţilor. Necesitatea revizuirii standardelor ISO 9000 Experienţa implementării ISO 9001:1995 a demonstrat că există multe argumente care conduc la necesitatea revizuirii standardelor din această familie. 19 . Obiective urmărite prin revizuirea standardelor Principalele obiective urmărite prin apariţia noilor ediţii revizuite ale standardelor ISO 9000:1995 sunt: să faciliteze comerţul prin contribuţia la eliminarea barierelor nontarifare. Acest sistem asociază cerinţele de asigurare a calităţii cu monitorizarea satisfacţiei clientului prin aplicarea efectivă a sistemului.Uşurinţa în utilizare.. vânzările. dezvoltarea relaţiilor client – furnizor în interiorul organizaţiei.scrii ce faci şi faci ceea ce este scris“) La argumentele prezentate mai sus se mai adaugă problemele semnalate de clienţi în utilizarea modelului celor 20 de elemente. adică menţinerea stării de fapt.O reducere semnificativă a volumului de documentaţie cerută. corelarea elementelor financiare ale firmei (cifra de afaceri. proliferarea standardelor ghid. Formula care descrie diferenţa între cele două standarde este.Standardul ISO 9001:2000 descrie cerinţele pentru sistemul de management al calităţii. . din dorinţa de a fi la . la îmbunătăţirea continuă.părţi interesate” în respectarea clauzelor contractuale.parteneriat” şi mai ales către entuziasmarea clientului prin îmbunătăţirea continuă a calităţii. De asemenea nu se ia în considerare creşterea nevoilor utilizatorilor şi clienţilor...

Standardele trebuie actualizate periodic pentru a răspunde cerinţelor şi exigenţelor societăţii privind asigurarea calităţii.O mai mare focalizare asupra îmbunătăţirii continue şi a satisfacerii clientului. un impact mai mic asupra mediului.Conceptul de continuitate. . siguranţă sporită. . un moral mai ridicat. condiţii îmbunătăţite de sănătate şi securitate. o mai mare stabilitate. ISO a creat mai multe grupuri de standarde după cum urmează : Standarde terminologice . atunci: . . industria auto. . .Asigurarea unui traseu natural de abordare a îmbunătăţirii performanţelor organizaţionale.reprezentând practic glosare de termeni din domeniul calitologiei (reamintim că EOQ .Salariaţii organizaţiei vor beneficia de condiţii mai bune de muncă.dedicate în mod deosebit aspectelor manageriale ale calităţii (cum este celebra serie ISO 9000). telecomunicaţii. a editat câteva glosare proprii în acest domeniu.Furnizarea unei baze solide pentru tratarea nevoilor şi intereselor unor organizaţii din sectoare specifice (ex. inclusiv în limba română). .Compatibilitate cu alte sisteme de management cu ar fi ISO 14000 referitoare la mediu. . o îmbunătăţire a stării de sănătate şi securitate. rezultate operaţionale îmbunătăţite. . iar ISO 9004 merge mai departe de aceste cerinţe în scopul îmbunătăţirii ulterioare a performanţelor organizaţiei. vrac etc). în mai multe limbi. disponibile când este nevoie. cunoscuta serie ISO 20 .3 CARACTERIZAREA STANDARDELOR ISO 9000 Standardizarea este o activitate aflată în relaţie directă cu asigurarea calităţii. Standardele care răspund cel mai bine cerinţelor armonizării şi globalizării internaţionale sunt cele elaborate de Organizaţia Internaţională de Standardizare (ISO).Furnizorii şi partenerii vor beneficia prin stabilitate. etc.) . In condiţiile în care aceste beneficii vor fi aduse de către această revizuire. La ora actuală. pot fi clasificate în:  Standarde privind asigurarea metrologică şi colectarea datelor de măsurare. mentenabile.  Standarde privind controlul proceselor de fabricaţie. creşterea cotei de piaţă. creştere economică.Proprietarii şi investitorii vor beneficia prin o rată mai bună de recuperare a investiţiilor.datorită caracterului lor specific. profituri mai mari. parteneriat şi înţelegere reciprocă.Luarea în considerare a nevoilor şi beneficiilor tuturor părţilor interesate.Clienţii şi beneficiarii vor primi produse conforme cu cerinţele.  Standarde privind metodele statistice (de exemplu.Societatea va beneficia prin satisfacerea cerinţelor legale şi de reglementare.Organizaţia Europeană pentru Calitate.  Standarde privind verificarea calităţii loturilor de produse (în bucăţi. Dispozitive medicale. fiabile.. o creştere a satisfacţiei muncii. 2. o Standarde metodologice . o Standarde generale . adică ISO 9000 acoperă cerinţele de satisfacere a nivelului calitativ.

Se poate afirma. s-a avut în vedere asigurarea unei mai bune adaptări la cerinţele diferitelor categorii de utilizatori. de asemenea. • Facilitarea procesului de autoevaluare a măsurii în care sunt îndeplinite cerinţele prevăzute de standardele ISO 9000. Seria ISO 9000 a fost publicată în timp util. în peste 150 de ţări ale lumii au fost acordate certificate ISO 9000 şi un număr foarte ridicat dintre acestea au adoptat standardele ISO 9000 drept standarde naţionale. • Accentul se va pune pe eficacitatea proceselor. “Secretele“ succesului mondial al seriei ISO 9000 se pot descifra urmărind evoluţia în timp a acestora. care a permis armonizarea la scară internaţională a acestui domeniu important suscitând. • Asigurarea unei compatibilităţi sporite cu standardele ISO 14000 referitoare la managementul de mediu. pentru a răspunde aşteptărilor crescânde în ceea ce priveşte standardizarea internaţională în sfera calităţii şi generalizarea adoptării programelor de certificare a sistemelor calităţii de către terţi. De la publicarea în 1987 a standardelor ISO 9000. • Structurarea elementelor sistemului calităţii în cadrul ambelor modele potrivit ciclului PEVA (planifică – execută – verifică . în mai mare măsură. decât pe documentarea acestora. • Definirea unui model de asigurare internă a calităţii orientat TQM. De mai bine de 50 de ani. Publicarea standardelor din seria ISO 9000 în anul 1987. că această evoluţie spectaculoasă este strâns legată de adoptarea şi de succesul fără precedent pe plan internaţional al normativelor din seria ISO 9000. asigurându-se compatibilitatea cu celelalte politici sectoriale ale organizaţiei. în cadrul conducerilor companiilor din întreaga lume. În cadrul celei de-a doua revizii a standardelor internaţionale din familia ISO 9000 : 2000.ISO 8402. Seria ISO 9000 cuprinde un ansamblu complet de concepte şi directive generale aplicabile în conducerea calităţii împreună cu mai multe modele referitoare la condiţiile de asigurare a calităţii. astfel încât aceste standarde să devină un instrument eficient pentru creşterea capacităţii concurenţiale a organizaţiilor prin : • Definirea unui singur model de asigurare externă a calităţii. ca şi a standardului corespunzător de terminologie în domeniul calităţii . “Interpretarea statistică a datelor” elaborată de TC 69 .acţionează). ISO a fost motorul care a susţinut industria. comerţul şi tehnologia.Comitetul Tehnic Nr. urmată la aproape 10 ani de ISO 14000. una dintre cele mai mediatizate serii de normative dintre cele elaborate de către Organizaţia Internaţională de Standardizare (ISO).  Standarde privind fiabilitatea produselor. 89 al ISO) . 21 . care să permită şi îmbunătăţirea continuă a rezultatelor obţinute. impactul crescând al calităţii ca factor primordial în comerţul internaţional. totul traducându-se în elaborarea standardelor voluntare. • Orientarea politicii calităţii către îmbunătăţirea continuă a proceselor organizaţiei şi rezultatele acestora. în cadrul politicii sale generale. • Asigurarea unui sistem informaţional eficient. standardele ISO referitoare la sistemele de management al calităţii şi de managementul mediului au intrat în afacerile de zi cu zi. Astăzi.

astfel încât. că asigurarea calităţii este “parte a managementului calităţii” concentrată pe furnizarea încrederii că cerinţele referitoare la calitate vor fi îndeplinite”. 1.Principii fundamentale şi vocabular. Din titlul acestui standard. este singurul standard care se utilizează pentru certificarea sistemelor de management al calităţii şi constituie baza referenţială pentru evaluarea aptitudinii 22 .2.Cerinţe. . În plus. ele fiind înlocuite cu un nou standard internaţional ISO 9001 ediţia 2000. . care a fost înlocuit cu termenul “sistemul de management al calităţii” pentru a sublinia clar rolul managementului în fundamentarea calităţii. Perspectivele pe plan naţional şi internaţional privind evoluţia standardelor ISO 9000 din anul 2000 se referă în special la armonizarea şi facilitarea relaţiilor comerciale internaţionale.Linii directoare pentru îmbunătăţirea performanţei are ca scop furnizarea liniilor directoare pentru îmbunătăţirea continuă a sistemului de management al calităţii în beneficiul tuturor părţilor interesate prin creşterea satisfacţiei clientului. Standardul ISO 9001 : Sisteme de management al calităţii – Cerinţe este singurul standard care se utilizează pentru certificarea sistemelor de management al calităţii şi constituie baza referenţială pentru evaluarea aptitudinii organizaţiei de a îndeplini cerinţele clientului. ele fiind îmbunătăţite în mai multe rânduri prin revizii succesive. . astfel încât organizaţia să demonstreze capabilitatea de satisfacere a cerinţelor clientului. Vechile standarde ISO 9001.Sisteme de management al calităţii – Cerinţe. prin stabilirea gradului de îndeplinire a criteriilor modelului european al TQM.ISO 19011 : Linii directoare pentru auditarea sistemelor de management al calităţii şi de mediu . începând de la marketing şi prospectarea pieţei până la urmărirea produsului la utilizator. Viitorul în asigurarea calităţii în întreprinderile de mobilă moderne va fi raportarea la standardele ISO 9000 : 2000 şi organizarea activităţii întreprinderii în funcţie de prevederile acestor standarde în toate fazele ciclului de viaţă al produsului de mobilă. pentru că defineşte terminologia utilizată în cadrul tuturor standardelor din seria ISO 9000. cele patru standarde de bază pentru implementarea sistemului calităţii sunt : .Linii directoare pentru îmbunătăţirea performanţei.ISO 9001 : Sisteme de management al calităţii .ISO 9000 : Sisteme de management al calităţii . trebuie remarcat şi faptul că. Standardul ISO 9004 : Sisteme de management al calităţii .ISO 9004 : Sisteme de management al calităţii . Din prezentarea scopului acestor standarde din familia ISO 9000:2000 rezultă că managementul calităţii totale ocupă poziţia centrală în cadrul strategiei organizaţiei de a realiza produse de calitate. în conformitate cu politica Comitetului Tehnic ISO 176. de către standardele internaţionale ISO 9000.. (care a înlocuit standardul ISO 10011) Standardul ISO 9000:2000 Sisteme de management al calităţii – Principii fundamentale şi vocabular are drept scop stabilirea unui punct de pornire pentru înţelegerea standardelor din această familie.• Revizuirea şi îmbunătăţirea calităţii standardelor din familia ISO 9000 a avut în vedere compatibilizarea acestora cu TQM. Standardul ISO 9001 : 2000 arată. standardele din seria ISO 9000 sunt deosebit de dinamice. s-a scos termenul de “asigurarea calităţii”. Sisteme de management al calităţii în abordarea standardului ISO 9001:2000 Noul Standardul Internaţional ISO 9001:2000 .Ghid de auditare a sistemelor calităţii. într-o nouă accepţiune. 9002 şi 9003 ediţia 1994 au fost retrase treptat.

instalarea şi serviciile asociate. Subcomitetul 2. printr-o demonstrare corespunzătoare a aptitudinii furnizorului. până în anul 2003. Standardele ISO 9001. b) atunci când încrederea privind conformitatea produsului putea fi obţinută printr-o demonstrare corespunzătoare a aptitudinii. spre deosebire de fosta variantă care cuprindea trei modele : ISO 9001. care erau aplicabile atunci când contractul cerea demonstrarea aptitudinii furnizorului de a detecta toate neconformităţile produsului şi de a ţine sub control dispoziţiile corespunzătoare. Standardul ISO 9001 : 2000 înlocuieşte vechea ediţie reprezentată de ISO 9001 : 1994 . Standardul ISO 9001 : 2000 defineşte un singur model de asigurare externă a calităţii. Acest standard era aplicabil în următoarele situaţii : a) atunci când cerinţele specificate pentru un produs erau exprimate în termenii proiectului sau a specificaţiei stabilite.organizaţiei de a îndeplini cerinţele clientului. aceste trei standarde au devenit istorie. ISO 9003:1994 defineau trei modele pentru asigurarea externă a calităţii. Ele specificau cerinţele referitoare la sistemul calităţii. în termenii rezultatelor. ISO 9002. Acest standard se putea utiliza în situaţiile în care conformitatea produsului cu cerinţele specificate putea fi dovedită. Aceste cerinţe nu se substituiau. 23 . prevedea cerinţele referitoare la sistemul calităţii. care erau aplicabile atunci când trebuia demonstrată aptitudinea unei întreprinderi de a furniza un produs conform unui proiect stabilit. dezvoltare. În cazul întreprinderilor care îşi desfăşurau activitatea într-un domeniu reglementat. ISO 9003. care sunt aplicabile atunci când trebuie demonstrată aptitudinea furnizorului de a proiecta şi realiza un produs. sau era necesară stabilirea acestor cerinţe. în ceea ce priveşte proiectarea. Standardul ISO 9003:1994 ”Sistemele calităţii-model pentru asigurarea calităţii în inspecţie şi încercări finale”. b) atunci când încrederea privind conformitatea produsului putea fi obţinută printr-o demonstrare corespunzătoare a aptitudinii furnizorilor în ceea ce priveşte producţia. producţia. în ceea ce priveşte inspecţia şi încercările finale ale produsului finit. dezvoltarea. deşi foarte multe certificări ale sistemelor de asigurare a calităţii în întreprinderile de mobilă din România s-au făcut pe baza lor. instalare şi servicii asociate” prevedea cerinţele referitoare la sistemul calităţii. cu un nivel suficient de încredere. Actualmente. Acest standard era aplicabil în următoarele situaţii: a) atunci când existau cerinţe referitoare la proiectare. Transpunerea ca standard european a fost condusă de Centrul de Management CEN (CMC) cu asistenţă CEN/BT WG 107. ISO 9002. Standardul ISO 9002:1994 ”Sistemele calităţii-model pentru asigurarea calităţii în producţie. ISO 9002 : 1994 şi ISO 9003 : 1994. iar cele privind produsul erau formulate. Aceste standarde serveau ca referinţă pentru certificarea sistemului calităţii şi aveau următoarele denumiri: Standardul ISO 9001:1994 ”Sistemele calităţii-model pentru asigurarea calităţii în proiectare. Acesta a fost elaborat de Comitetul Tehnic ISO/TC 176 “Quality Management and Quality assurance”. ci erau complementare celor prevăzute în specificaţiile produselor. ”Quality Systems”. instalare şi servicii asociate”. producţie. instalarea şi serviciile asociate. în principal. în vederea demonstrării de către furnizor a aptitudinii sale privind realizarea calităţii cerute şi în scopul evaluării acestei aptitudini de către client sau o terţă parte. prevedea cerinţe referitoare la sistemul calităţii. cerinţele din standardele menţionate erau considerate cerinţe minime pentru asigurarea calităţii. în timpul inspecţiei şi încercărilor finale.

integrarea activităţilor corespunzătoare tuturor funcţiilor organizaţiei în sistemul calităţii acesteia. de procesele utilizate şi de mărimea şi structura organizaţiei. obţinerea de rezultate în ceea ce priveşte performanţa şi eficacitatea procesului .adaptarea eficace la cerinţele diferitelor categorii de utilizatori. cu accent pe prevenire. necesitatea de a considera procesele în funcţie de valoarea adăugată . . • managementul proceselor. oferit de noua variantă a standardului ISO 9004. . pentru a evalua capabilitatea organizaţiei de a satisface cerinţele clientului. de produsele pe care le furnizează. Specific acestui standard este adoptarea unei abordări bazate pe proces în dezvoltarea. va servi în continuare ca referinţă. îmbunătăţirea continuă a proceselor pe baza măsurărilor obiective. prin îmbunătăţirea continuă a tuturor proceselor pe care le implică un asemenea sistem. de reglementare sau ale organizaţiei însăşi. ISO 9001:2000 consideră că proiectarea şi implementarea unui sistem de management al calităţii al unei organizaţii sunt influenţate de necesităţi diferite.facilitarea evaluării performanţelor obţinute în desfăşurarea proceselor. Astfel. . În definirea structurii standardului ISO 9001:2000. indicând succesiunea firească a etapelor care trebuie parcurse pentru implementarea sistemului de management al calităţii şi pentru menţinerea eficacităţii acestuia. pentru facilitarea implementării principiilor TQM promovate de acesta din urmă. . o astfel de abordare accentuează importanţa pentru următoarele aspecte de importanţă majoră : înţelegerea şi satisfacerea cerinţelor . • managementul resurselor. de la identificarea cerinţelor clienţilor până la realizarea obiectivelor stabilite. de obiective specifice. . a eficienţei sistemului de management al calităţii. instruirea şi motivarea personalului. în noua variantă ISO 9001:2000. devenind baza pentru recunoaştere reciprocă a certificatelor pe plan internaţional. • evaluare. inclusiv de organismele de certificare. implementarea şi îmbunătăţirea eficacităţii sistemului de management al calităţii. analiză şi îmbunătăţire. orientată în principal spre domeniul industrial. evaluarea rezultatelor obţinute şi identificarea unor soluţii de îmbunătăţire a proceselor.asigurarea compatibilităţii cu modelele de sistem de management de mediu. în principal cu cel propus de standardul ISO 14001.definirea elementelor sistemului de management al calităţii. În acest scop. promovarea unor relaţii de parteneriat cu clienţii.asigurarea flexibilităţii necesare pentru ca standardul să poată fi aplicat în egală măsură.Prin urmare. această nouă variantă este realizată potrivit ciclului PEVA (planifică-execută-verifică-acţionează) sau PDCA (plan-do-check-act). se propune ca elementele sistemului de management al calităţii să fie structurate pe patru domenii: • responsabilitatea conducerii. Când este utilizată în cadrul unui sistem de management al calităţii. în scopul creşterii satisfacţiei clientului prin îndeplinirea cerinţelor acestuia. Elementele sistemului de management al calităţii în noua variantă sunt diferite faţă de ediţia trecută a standardului. 24 . se prevăd următoarele aspecte: . . Acest standard poate fi utilizat atât de părţi interne şi externe. pentru certificarea sistemelor calităţii. în întreprinderile mici şi mijlocii.asigurarea compatibilităţii cu modelul de asigurare internă.

Analiza comparativă a cerinţelor sistemului de management al calităţii prevăzute în ISO 9001:1994 şi ISO 9001:2000 Standardele din familia ISO 9000 nu definesc în mod explicit termenul de “element” al sistemului calităţii. În acest sens. organizaţia trebuie : a) să identifice procesele necesare sistemului de management al calităţii şi aplicarea acestora în întreaga organizaţie (indiferent de tipul.elemente legate nemijlocit de producţie : asigurarea calităţii în planificare. în stabilirea şi ţinerea sub control a mijloacelor de verificare şi în documentaţia referitoare la calitate.politica organizaţiei în domeniul calităţii. să implementeze şi să menţină un sistem de management al calităţii şi să îmbunătăţească continuu eficacitatea acestuia în conformitate cu cerinţele acestuia”. depozitare. acest standard este aliniat cu standardul ISO 14001:1996 oferind utilizatorilor mai multe oportunităţi. de realizare a produsului şi de măsurare.elemente ajutătoare ale producţiei (ale planificării şi realizării produselor) : asigurarea în păstrarea produsului (în manipulare. de asigurare a resurselor. În standardul nou. fabricaţie. să documenteze. dezvoltare. cum ar fi cele referitoare la managementul mediului.elemente referitoare la utilizarea produsului. Procesele necesare pentru sistemul de management al calităţii menţionate trebuie să includă procesele activităţilor de management. b) Elementele/cerinţe de desfăşurare a sistemului de management al calităţii care sunt reprezentate de: . . c) să determine criteriile şi metodele necesare pentru a se asigura că atât operarea cât şi controlul acestor procese sunt eficace. elementele/cerinţele sistemului calităţii pot fi grupate în două categorii : elemente/cerinţe de conducere şi elemente/cerinţe de desfăşurare. Conform Standardului ISO 9001 : 2000 ”organizaţia trebuie să stabilească. nici în ediţia veche 1994 şi nici ediţia cea nouă 2000.elemente care se referă la defecte – neconformităţi : ţinerea sub control a produsului neconform. Din această categorie fac parte: .responsabilităţile şi autoritatea în domeniul calităţii. managementul sănătăţii şi securităţii ocupaţionale. . d) să se asigure de disponibilitatea resurselor şi informaţiilor necesare pentru a 25 . . totuşi permite unei organizaţii să-şi alinieze sau să-şi integreze propriul sistem de management al calităţii cu cerinţele sistemului de management cu care este corelat. . 1. ISO 9001:2000 se coroborează mai bine cu alte sisteme de management prezentate în standarde ISO. mărimea şi produsul furnizat).3. . aprovizionare.documentaţia sistemului calităţii. b) să determine succesiunea şi interacţiunea acestor procese. pentru managementul financiar sau pentru managementul riscului. transport). . Deşi ISO 9001:2000 nu include cerinţe specifice altor sisteme de management. acţiuni corective. Potrivit opiniilor exprimate de specialiştii în domeniu. aceste elemente sunt regăsite sub denumirea de “cerinţe”.Modelul unui sistem de management al calităţii bazat pe proces ilustrează rolul semnificativ pe care clienţii îl joacă în definirea cerinţelor ca elemente de intrare în sistem. a) Elemente/cerinţe de conducere a sistemului de management al calităţii reprezintă sarcinile care revin în mod direct managementului organizaţiei în asigurarea calităţii. dar prevăd prin modul de abordare prezentat necesitatea documentării acestor elemente. De exemplu.informarea privind sistemul de management al calităţii.

care se coroborează foarte util. scopul organizaţiei este:“Să identifice şi să îndeplinească nevoile şi aşteptările clienţilor şi ale altor părţi interesate (angajaţi ai organizaţiei. societate). structurat şi adaptat tipului specific de activitate şi proceselor pe care le realizează. furnizează pe baza celor opt principii de management al calităţii. nu era un standard de referinţă pentru auditul “sistemului calităţii”. Aşa cum arată ISO 9004:2000. în scopul certificării acestuia. furnizori. în această viziune nouă.4.”(Sursă : Standardul ISO 9004:2000). Astfel. precum şi a altor părţi interesate. din aceea vreme (care au fost înlocuite ulterior de ISO 9001:2000). “Să realizeze. proprietari. reglementate. Sisteme de management al calităţii în abordarea standardului ISO 9004 Standardul ISO 9004 : Sisteme de management al calităţii . Pentru realizarea obiectivelor pe care şi le-a propus în domeniul calităţii. ISO 9003 ediţia 1994. mai precis în situaţii necontractuale. pe de o parte. ISO 9002 . dar are un impact deosebit şi asupra managementului costurilor şi al riscurilor. Conform standardului menţionat. Linii directoare pentru îmbunătăţirea performanţei”. Titlul al standardului ISO 9004:2000 a fost modificat faţă de cel vechi în vederea înţelegerii mai clare a sistemului de management al calităţii. costuri şi riscuri. 26 . standardele ISO 9001 şi ISO 9004 ediţia 2000.Linii directoare pentru îmbunătăţirea performanţei ediţia 2000 a înlocuit standardul ISO 9004 ediţia 1994. ţinând cont de beneficii.” .”(Sursă : Standardul ISO 9004:2000). îndrumări pentru îmbunătăţirea performanţei organizaţiei şi creşterea satisfacţiei atât a clienţilor. beneficii directe. Elementele sistemului de management al calităţii prezentate au la bază standardul ISO 9001:2000. Aplicarea principiilor de management al calităţii furnizează. Prin urmare. formează în prezent o pereche de standarde ale managementului calităţii. e) să monitorizeze. adaptat nevoilor specifice ale organizaţiei. 1. să măsoare şi să analizeze aceste procese şi f) să implementeze acţiuni necesare pentru a realiza rezultatele planificate şi îmbunătăţirea continuă a acestor procese.susţine operarea şi monitorizarea acestor procese. să menţină şi să îmbunătăţească funcţionarea întregii organizaţii şi capabilităţile. Noul standard ISO 9004 : 2000. servind organizaţiilor la implementarea şi îmbunătăţirea continuă a sistemelor de management al calităţii. Vechiul standard ISO 9004:1994 recomanda şi descria toate elementele cu ajutorul cărora putea fi dezvoltat şi implementat un sistem al calităţii. sau în scopul certificării şi nu reprezenta un ghid pentru aplicarea standardelor ISO 9001. Analizând corespondenţa dintre cele două ediţii ale standardului ISO 9001. adoptarea unui sistem de management al calităţii trebuie să fie o decizie strategică a top-managementului unei organizaţii. El servea pentru optimizarea ansamblului proceselor organizaţiei. referitoare la calitate şi era destinat pentru “asigurarea internă a calităţii”. Organizaţia trebuie să administreze aceste procese în conformitate cu cerinţele acestui standard internaţional. luată în urma unei analize temeinice a : obiectivelor specifice ale organizaţiei. nu era destinat pentru utilizări contractuale. naturii produselor furnizate. se pot identifica elementele sistemului de management al calităţii utilizate în prezent. denumit “Sisteme de management al calităţii. în comparaţie cu ediţiile anterioare. dimensiunii şi structurii organizaţiei şi a influenţelor mediului extern a acesteia. organizaţia trebuie să-şi dezvolte şi să implementeze un sistem de management al calităţii. Deci. să atingă un profit competitiv şi să realizeze toate acestea într-un mod efectiv şi eficient.

consideră că “abordarea procesuală” stă la baza dezvoltării. vizând îndeosebi îmbunătăţirea continuă a performanţelor şi a eficienţei globale a unei organizaţii.instruirea şi motivarea oamenilor faţă de scopurile şi obiectivele organizaţiei. implementării şi îmbunătăţirii eficienţei unui sistem de management al calităţii. .permite evaluarea “stării de sănătate” a unei organizaţii în întregul ei. De asemenea. coordonare. De aceea. noul standard ISO 9004:2000. costurilor şi al riscurilor sunt importante pentru organizaţie. Aplicarea unui management al performanţei pentru o organizaţie este foarte important. . precum şi a eficacităţii acesteia. precum şi prin reacţia de răspuns la pieţele în schimbare. ca şi participarea lor la îmbunătăţirea continuă. alocarea resurselor. Dacă facem comparaţia cu ISO 9001:2000. Prezentele ediţii ale ISO 9001:2000 şi ISO 9004:2000 au fost dezvoltate ca o pereche consistentă de standarde care să se completeze unul pe celălalt. Performanţa este un proces 27 . obiectivele “satisfacţia clientului” şi “calitatea produsului “ sunt extinse.gestiunii conturilor şi utilizării efective şi eficiente a resurselor. obţinerii rezultatelor referitoare la funcţionarea. de fapt. . Acesta se compune din cultura organizaţională şi sistemul de lucru.adaptarea rapidă la oportunităţile pieţei. . pentru că: . prin optimizarea costurilor şi a resurselor. cât şi pentru furnizorii ei.atragerii clienţilor şi menţinerii loialităţii acestora. abordarea procesuală subliniază importanţa aspectelor următoare : înţelegerii şi îndeplinirii cerinţelor organizaţiei . combinaţia şi interacţiunea acestora. . Standardul ISO 9001:2000 urmăreşte să confere asigurarea calităţii produsului şi satisfacţia clientului.oferă un cadru coerent şi echilibrat pentru creşterea performanţei în : management. evaluare.Observarea şi analiza managementului beneficiului. . Atunci când este utilizată în sistemul de management al calităţii.profit competitiv. Specificul acestor standarde din această nouă perspectivă se exprimă astfel : ISO 9004:2000 faţă de ISO 9001:2000 furnizează îndrumări într-un domeniu mai larg de obiective ale unui sistem de management al calităţii. în scopul îmbunătăţirii continue a performanţei. îmbunătăţirea continuă şi abordarea procesuală vizează realizarea unui management al performanţei. clienţii acesteia şi alte părţi interesate. astfel încât să includă “satisfacţia părţilor interesate şi funcţionarea organizaţiei”. Aceste consideraţii despre întreaga funcţionare a organizaţiei pot avea impact asupra: .identificarea proceselor care vor genera cele mai bune rezultate dorite. . În viziunea standardului ISO 9004:2000. reflectat în componentele financiare şi nonfinaciare ale performanţelor sale. îndrumare. dar care să se poată utiliza foarte bine şi separat. ISO 9004 este recomandat ca un ghid pentru organizaţiile care doresc să depăşească nivelul cerinţelor din ISO 9001. prin capabilităţi organizatorice îmbunătăţite. pentru a servi ca ghid de îmbunătăţire a utilizării în vederea obţinerii performanţei. necesităţii de a aprecia procesele în funcţie de valoarea adăugată .abilitatea de a crea valoare atât pentru organizaţie.succesului în afaceri şi realizarea profitului. bazată pe măsuri obiective. modul în care este condusă o organizaţie. îmbunătăţirea continuă a proceselor. . Funcţionarea “efectivă şi eficientă” a unei organizaţii are la bază identificarea proceselor din interiorul organizaţiei. . realizarea şi efectivitatea procesului .crearea unui renume al organizaţiei care să stea la baza câştigării încrederii părţilor interesate. raportare şi contabilitate. în timp ce ISO 9004:2000 utilizează o perspectivă mai largă asupra managementului calităţii. Managementul performanţei este.

Din perspectiva acestei abordări. ce urmăreşte în mod natural progresul unei organizaţii Motivele pentru care se aplică managementul performanţei în cadrul unei organizaţii sunt. prin urmare. . desfăşurate sub semnul întrebării “Chiar ne pasă?”. . în principal. Din perspectiva acestei abordări. care derivă din nevoile şi preferinţele clienţilor cărora se adresează organizaţia. .dorinţa de a lucra mai eficient.dinamic.necesitatea de a cunoaşte în fiecare moment ce acţiuni trebuie îndeplinite şi justificarea realizării acestora. deci strategia. Realizabili (A) . Relevanţi ( R ) . Din perspectiva acestei abordări.setul coerent de indicatori de performanţă şi ţinte SMART care să menţină organizaţia pe un drum corect.existenţa unui angajament personal pentru creşterea performanţei. se pot identifica principalele caracteristici ale unui sistem de management performant. . rezultă că trebuie bine conturate următoarele aspecte strategice: . În acest sens. următoarele : . .direcţia clară. . organizaţia trebuie să aibă o viziune clară orientată spre ”efect” şi în acest context trebuie să răspundă la întrebarea : “Care este rostul organizaţiei?”. A doua caracteristică se referă la existenţa unei planificări robuste şi a unui sistem de revizuire desfăşurat în permanenţă sub semnul întrebării “Face bine organizaţia ceea ce face?”. măsurile de performanţă. măsura de performanţă . .înfiinţarea unui sistem de monitorizare şi revizuire internă care identifică punctele forte şi aspectele de îmbunătăţit prin acţiuni adecvate.setul cuprinzător de obiective pe care trebuie să le îndeplinească organizaţia pentru a răspunde cerinţelor clienţilor săi privind calitatea produselor şi sistemului implementat. Prima caracteristică se referă la faptul că. . rezultă că trebuie să fie bine conturate următoarele aspecte strategice : .SMART produce indicatori cheie de performanţă definiţi prin următoarele atribute : Specifici (S) . rezultă că trebuie bine conturate următoarele aspecte strategice : .realizarea unei planificări financiare riguroase. 28 . a unor planuri de lucru individuale şi de echipă care să precizeze acţiunile ce trebuie întreprinse pentru a atinge obiectivele strategice şi ţintele.dorinţa de a obţine satisfacţie şi recunoaştere profesională şi materială de către toţi membrii organizaţiei. Astfel. deci obiective strategice. Delimitaţi în timp (T). bine definite şi conştientizate de către fiecare lucrător.disponibilitatea fiecărui angajat de a înţelege rolul său şi acţiunile pe care trebuie să le desfăşoare pentru a atinge scopurile organizaţiei.dorinţa de a lucra pentru obiective clare. cu un consum mai redus de reduse şi de timp.crearea unor departemente “legate” care să comunice bine în amonte şi aval. Ce pot fi măsuraţi (M) . A treia caracteristică se referă la existenţa unei angajări şi manifestarea unui entuziasm din partea managerului şi angajaţilor. .existenţa unui leadership care să motiveze şi să entuziasmeze personalul.

este un model de management performant. 2. iau deasemenea parte la activitatea de elaborare a standardelor internaţionale. în mod normal.Având ca punct de plecare caracteristicile unui management performant. Activitatea de elaborare a standardelor internaţionale se desfaşoară. Trebuie subliniat faptul că managementul calităţii totale. 29 . din orice regiune a globului. ISO colaborează îndeaproape cu Comisia Internaţională pentru Electrotehnice (IEC) în toate problemele legate de standardizarea în domeniul electrotehnicii. Modelele de performanţă s-au născut în sectorul privat. Iniţial au fost o reacţie la modelele pur financiare. Fiecare organism membru interesat într-un subiect pentru care a fost înfiinţat un comitet tehnic are dreptul să fie reprezentat în acel comitet. ORGANIZAŢIA INTERNAŢIONALĂ DE STANDARDIZARE Organizaţia Internaţională de Standardizare (ISO) este o federaţie mondială care cuprinde organismele mondiale de standardizare (organisme membre ISO).4. guvernamentale şi neguvernamentale. în esenţa sa. Organizaţiile internaţionale. în cadrul comitetelor tehnice ISO.Companiilor care doresc sa îsi îmbunatateasca performanta si competitivitatea pe piata nationala si internationala. Modelul de performanţă este un cadru de referinţă format din componentele cheie ale unei organizaţii pe întreg lanţul cauză-efect. Modelele au ca scop comun identificarea tuturor părţilor implicate în funcţionarea performantă a organizaţiei şi nevoile lor. în legatură cu ISO. în anii 80 (Malcolm Baldridge) şi reprezintă o dezvoltare a modelelor de “calitate totală”. Tinta implementarilor ISO o reprezinta companiile din toate domeniile de activitate. în timp sau conturat diferite modele de performanţă. care doresc sa supuna propriile organizatii unei evaluari externe si unei comparatii de Buna Practica în raport cu concurenta.

cât şi pentru cei guvernamentali. Chiar şi marile companii din SUA şi Japonia sunt în căutare de certificări ale sistemelor calităţii în conformitate cu standardele elaborate de ISO.Organizaţia Internaţională de Standartizare a elaborat modelele pentru sistemele calităţii în seria de standarde ISO 9000 precum şi pentru alte tipuri de sisteme ca de exemplu: siguranţa alimentului (ISO 22000). în conformitate cu standardele ISO constituie un paşaport pentru intrarea pe piaţa CE. atât pentru furnizorii de produse / servicii. au adoptat conceptul de sisteme ale calităţii. Companii importante şi guverne alocă în prezent resurse considerabile dezvoltării infrastructurilor pentru a fi în conformitate cu aceste standarde. ş. în continuă creştere din Canada şi Marea Britanie. Pentru industrii aflate în interiorul său exteriorul CE.a. Luând ca exemplu activităţile de certificare. fapt ce constituie o necesitate. certificarea sistemelor calităţii. 30 . membrii statelor Comunităţii Europene (CE). tendinţe similare se dezvoltă în SUA şi Asia de sud-est. Organizaţia Internaţională de Standardizare a dezvoltat seriiile de standarde de mai sus ca raspuns la provocările globalizării crescânde a producţiei şi a pieţelor de desfacere a produselor. managementul mediului (ISO 14001).

R. Ordin MAPM nr. al Ordinului MAPAM nr.R. pulberilor in suspensie (PM10 si PM2. sector 5.2006.U.G. a Hotararii Guvernului nr. UNITED ROMANIAN BREWERIES BEREPROD S.84/2006 pentru aprobarea si modificarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. plumbului. 243/2000 privind protecţia atmosferei care transpune DC96/62/CEE. DC 92/72/CEE. 2677 din 20. 27. ap. DPEC 2002/3/CE. DC79/409/CEE. Bucuresti cu nr. 1368 din 22. a Legii nr. DPEC 2001/42/CE. a Hotararii Guvernului nr. DPEC 2000/69/CE. DC 99/31/CE. se emite prezenta autorizatie de mediu. 24 Amplasamentul instalatiei/activitatii: B-dul Biruintei nr. cu modificariile si completariile ulterioare. . a verificarii si parcurgerii etapelor procedurale. cu sediul in Bucuresti. DC92/43/CEE. nr.50.05.50. UNITED ROMANIAN BREWERIES BEREPROD S.00 Fax: : 021 205.1994 (M.50. dioxidului de azot si oxizilor de azot. privind organizarea si functionarea Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor. DC1999/30/CE. judetul Ilfov Telefon: 021 205. sector 5. b-dul Unirii nr.Activităţile specifice societăţii se vor desfăşura obligatoriu în conformitate cu prevederile următoarelor acte normative care sunt în concordanţă cu standardele UNIUNII EUROPENE prin prevederile Directivelor corespunzătoare: O. Ilfov cu nr.408/2004.2006 si a completarilor inregistrate ulterior cu nr. DPEC 2000/69/CE.03.: 5857302 TEMEIUL LEGAL Ca urmare a solicitarii adresate de S. 592 din 06/25/2002 privind aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limita. DC96/62/CEE. RC 259/93.11. in baza Legii 265/2006 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.R. benzenului. 24/06. DPEC 2002/3/CE.CAPITOLUL III -STUDIU DE CAZSISTEM DE MANAGEMENT AL CALITATII IMPLEMENTAT IN CADRUL GRUPULUI UNITED BREWERIES DATE DE IDENTIFICARE A TITULARULUI ACTIVITATII S. sc.5). 24 inregistrata la A. 195/2007 privind protectia mediului care transpune DC 85/337/CEE (modificată prin DC 97/11/CE). Adresa : Bucuresti. 818/2003 privind procedura de emitere a autorizatiei integrate de mediu modificat cu Ordinul MMGA 1158/2007. 021 205. a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de sulf. 2585/26. DC91/689/CEE. bl.M.U. Of. DC91/157/CEE. DC1999/30/CE. 2.05. DPEC 94/62/CE.05 Data infintarii : 1991 Numar de inmatriculare: J40/11906/1994 C. bl.I. 459/2007 privind reorganizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului.C. nr. 15. ap. 89.P. 195/2007 privind protectia mediului.1994) pentru ratificarea Convenţieicadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice. sc. 15. DC75/439/CEE. 655/20. Legea nr.M.77 . b-dul Unirii nr.2001 pentru aprobarea OUG nr. semnata la Rio de Janeiro la 5 iunie 31 .2006 . 152/2007 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii.05.03. DC 92/72/CEE.L. monoxidului de carbon si ozonului in aerul înconjurător. 119/12. Legea nr. comuna Pantelimon.L.C. DC 90/313/CE.P. 2. DPEC 2000/76/CE. 27. la A.

2001/119 privind lista deşeurilor.2003) privind prevenirea.02.01.1997 (M.10. publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene (JOCE) nr. 426/2001 de aprobare a Ordonanţei nr. 124/30. D88/379/EEC. 1999/31/EC privind depozitarea deseurilor. nr.2000 (MO nr. 131 din 28. publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene (JOCE) nr.1992 care transpune Decizia 2004/280/CE şi DC 93/389/CEE modificata de DC 99/296/CEE. 352 /21. L 086/2007. amendată de Decizia nr.06. HG nr.04. L 047/2004. HG nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor în conformitate cu Catalogul European al Deşeurilor care transpune Decizia nr. 621/2007 privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje care transpune în legislaţia naţională Directiva Parlamentului şi Consiliului nr.03.07.04. 398 /11. 78/2000 privind regimul deşeurilor care transpune DC 75/442/CEE(amendata de DC91/156/CEE). Legea nr.1159/2003 (MO 715/14.2002 (M.2007 (MO nr. Legea nr. Hotărârea Guvernului nr. DC 96/59/CE. L 365/1994. 2000/532/CE. 188/28. nr. Decizia Comisiei Europene 2007/270/CE privind formatul referitor la sistemul de baze de date. 662/2001 privind gestionarea uleiurilor uzate care transpune DC 75/439/CEE (amendata de DC87/101/CEE şi de DC 91/692/CEE).04. R793/93.2003 (MO nr. 27. HG nr. DC 99/31/CE. DPEC 2000/76/CE. 536/23. Ordinul Ministrului Sanatatii nr.03.09. DPEC 94/62/CE. amendată prin Directiva Parlamentului şi Consiliului 2004/12/CE. HG nr.Of.2007) privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental care transpune Directiva 2002/49/EC referitoare la evaluarea şi managementul zgomotului în mediul înconjurător – Declaraţia Comisiei formulată în cadrul Comitetului de Conciliere privind evaluarea şi managementul zgomotului. Decizia Comisiei Europene 97/129/CE privind sistemul de identificare şi marcare a materialelor de ambalaj.2007) care transpune DC 96/59/CE din 16 septembrie 1996 privind eliminarea bifenililor şi trifenililor policloruraţi (PCB/PCT). HG nr. . 109 din 20. 330/19. 291/14. reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest care transpune Directiva Consiliului 87/217/CEE din 19 martie 1987 cu privire la prevenirea şi reducerea poluării mediului cauzate de azbest.2007 (M.05. MANAGEMENTUL ACTIVITATII Societatea are implementat Sistemul de Management al Mediului – SR EN ISO 32 . 173/13. HG nr. 321/14. care modifica Legea 360/2003. HG nr.2007 (MO nr.Of. Of. 187/20.2002) privind aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare in mediul acvatic a apelor uzate care transpune Directiva Consiliului 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane modificata de Directiva 98/15/CE. 140/03.2000) pentru reglementarea regimului special privind gestiunea şi controlul bifenililor policloruraţi şi a altor compuşi similari amendată prin HG nr. publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene (JOCE) nr.02.04.03. nr.2003) pentru modificarea HG nr. 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje.2007) pentru modificarea HG nr. 349/2007 privind depozitarea deseurilor care transpune Directiva nr.1997) pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei care transpune Directiva Parlamentului European si Consiliului 2002/49/CE referitoare la evaluarea si gospodarirea zgomotului in mediu. privind regimul substanţelor şi preparatelor chimice periculoase care transpune DC67/548/EEC. publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene (JOCE) nr. 263/2007. L 050/1997.

Registre adecvate privind instruirile vor fi pastrate . AUXILIARE SI MOD DE DEPOZITARE Materii prime Productia de bere Malt Porumb Apa Concentrat de hamei Hamei CO2 Sulfat de calciu Beta glucanase (ULTRAFLO) Clorura de zinc Polyclar 10 Metabisulfit de sodiu Acid lactic Zahar Productia de sucuri Apa Concentrat Cantitatea 2007 16897.P.68 l t 36. instruiri si/sau experienta adecvata . Personalul va fi calificat conform specificului instalatiei pe baza de studii. precum si minimizarea deseurilor si masuri in caz de urgenta. Titularul va pregati si va depune la A. 17 si nr.343 t 400000 mc 13. Planificarea va contine termene pentru atingerea seturilor de sarcini . reducerii si minimizarii deseurilor si va include planificarea obiectivelor si sarcinilor de mediu. precum si modificarile intervenite . Titularul Autorizatiei va asigura instruiri adecvate pe teme de protectia mediului.624 t 3630. productiei mai curate. functie de instalatia pe caresi desfasoara activitatea . Bucuresti. combustibili.68 t 3118. care va include si performantele obtinute in indeplinirea sarcinilor stabilite.Titularul autorizatiei va stabili si va mentine un Sistem de Management al Autorizatiei (SMA).5 kg Tanc de 20 tone Saci hartie 25 kg Bidon plastic 240 kg Bidon 30 l Bidon plastic 240 kg Saci hartie de 25 kg Bidon 30 l Saci 50 kg Rezervor suprateran de 2200 mc Butoaie metalice de 245 kg 33 . in sensul minimizarii consumurilor de materii prime.5 t 30000 mc 242462 kg in Modul de depozitare ambalare si Vrac – in siloz de 180 t Vrac in siloz de 180 t Rezervor suprateran de 2200 mc Borcane sticla de 215 ml Pungi hidroizolate de 0. Astfel de rapoarte vor fi pastrate pe amplasament pentru o perioada de cel putin 7 ani si vor fi puse la dispozitia persoanelor cu drept de control conform legislatiei in vigoare .14001 si Sistemul de asigurarea calitatii ISO 9001: 2000. un raport privind modernizarea.28 t 65 t 2.518 t 1. MATERII PRIME . 18 . titularul autorizatiei va avea in vedere aspectele mentionate in Tabelele nr. astfel: Titularul autorizatiei va pregati o planificare anuala a obiectivelor si sarcinilor de mediu.23 t 35 kg 9. Titularul Autorizatiei va transmite cate o copie a prezentei Autorizatii tuturor angajatilor ale caror sarcini sunt legate de oricare din conditiile prezentei Autorizatii.M.73 t 25 kg 70. SMA va evalua toate operatiunile si va revizui toate optiunile accesibile pentru utilizarea tehnologiei mai curate. ca parte a Raportului Anual de Mediu (RAM). care sa indeplineasca cerintele prezentei Autorizatii . La stabilirea programului de sarcini si obiective.R. materiale auxiliare.

900m2 Statie epurare ape uzate=468m2 Gospodaria de apa = 202m2 Rezervor inmagazinare apa = 118.8m2 Moara si siloz = 240.1 t 2. Dotari 1.9m2 3) Suprafata platforme betonate – 14. Hala imbuteliere – Corp 1 a) Linie de umplut sticle cu capacitatea de 45.775 t 600 t 320000 mc 13415 l 3. baile de clatire Stabilon Plus aditiv pt.596 l 13.1m2 Cabina poarta = 13.6m2 Platforma descarcare malt = 108. 4) Suprafata spatii verzi – 22.000 sticle/h : 34 .000 m2 .7m2 Corp receptie soferi = 67.4m2 Gospodaria de combustibil = 10.9m2 Platforma gegazoare = 83m2 Hala productie si maturare bere = 4.657 l 420 l 6.963.Zahar SD Benzoat de sodiu Acid citric CO2 Imbuteliere bere Apa Lubotop LH lubrifiant sintetic benzi inox Lubo drive P3 lubrifiant sintetic benzi platic Luboklar HH lubrifiant pe baza de sapun Polix NN aditiv pt.900 m2 .7m2 Hala imbuteliere – corp 2=9.675 l 20000 mc 23860 kg 35700 kg 123894 kg Saci de1 tona Pungi hartie de 5 kg Pungi hartie de 5 kg Tanc de 20 tone Rezervor suprateran de 2200 mc Bidon de 240 litri Bidon de 240 litri Bidon de 240 litri Bidon de 240 litri Bidon de 240 litri Rezervor suprateran de 2200 mc Bidon de 240 litri Bidon de 240 litri Bidon de 240 litri DESCRIEREA INSTALATIEI SI A FLUXURILOR TEHNOLOGICE EXISTENTE PE AMPLASAMENT Constructii 1) Suprafata totala de 66. din care : 2) Suprafata construita.960.500 m2 : Hala imbuteliere – corp 1=11. soda caustica Imbuteliere sucuri Apa Materiale auxiliare Hipoclorit de sodiu Clorură de sodiu Acid clorhidric 32% 636.5 t 1.400 m2. la nivelul solului – 29.

000 sticle/oră formata din: 35 .Hala imbuteliere .corpul 2 a) Linie de umplut sticle cu capacitatea de 45.o masina de depaletizat o masina de depaletizat Vrac o masina de denavetat o masina de spalat navete o masina de spalat sticle o inspector de sticle goale o masina de umplut si capsat sticle o inspector de nivel o tunel de pasteurizare o masina de etichetat o sistemul de inscripţionare data o masina de impachetat in cutii carton o masina de navetat o sistemul de inscripţionare cutii o masina de navetat o masina de paletizat o transportoare o masina aplicat benzi Linie de umplut cutii de Al cu capacitatea de 20.000 bucati/h:  masina de Depaletizat  conveior suspendat cutii goale  tunel clatire uscare  masina de umplut cutii  masina de inchis cutii  tunel de pasteurizare  inspector de nivel  sistemul de inscripţionare data  transportor  masina de impachetat in folie contractibila  sistemul de inscripţionare tavi  masina de infoliat  masina de paletizat c) Linie de îmbuteliere bere in butoaie cu capacitate maximă de 240 unităţi/h :  Transportor butoaie goale  Sistem spalare exterioara AK2  Instalatie de spalare interioara "Transomat 6/2"  2 linii de umplere  Transportor  Rasturnator  Cantar  Sistemul de inscripţionare data  Elevator semi-automat  Tanc tampon 200 l d) Line de îmbuteliere bere in dozse de 5l tip AF-80 semiautomata .

000 buc/ora . capacitate 200hl .masina de spalat navete .sistemul de inscripţionare cutii .masina de infoliat Hala productie si maturare bere: a) Sectia de productie bere: .vas recuperare borhot =22m3.masina aplicat benzi b) Insatalatie preparare bauturi racoritare .conveior PET-uri pline . .masina de navetat .masina de umplut si capsat sticle .vas de linistire must „Whirpool” = 760 hl. .Contisolv 15 C-I .transportor pachete .masina de paletizat .masina de Depaletizat Vrac .vas de fierbere cu hamei”Wort kettle”= 760 hl.unitate de CIP-are (spalare/sterilizare) .masina de etichetat . 36 .unitate de filtrare sirop zahar .instalatia dezaerare apa.masina de Depaletizat . umplut si capsat 24.000 Buc/oră .sistemul de inscripţionare data . .unitate de pasteruizare . ..unitate de carbonantare 45.masina de paletizat .000 l/h Linie de PET.masina de etichetat .tanc stocare produs finit . plamadire-zaharificare cu capacitati de 375 si 570 hl.2 vase cilindro-conice pt.moara cu valturi 3016/20.tunel de pasteurizare .masina de impachetat in cutii carton .masina de spalat sticle .statie dezaerare apa 800 hl/h .000 l/h . cu capacitatea de 24.masina de impachetat in folie contractibila .masina de aplicat manar .inspector de sticle goale .masina de Denavetat .unitate dizolvare zahar .masina de Depaletizat .transportoare .unitate de alimentare cu zahar vrac .2 unitati de stocare si transfer sirop primar.masina monobloc clatit.statie mixare Multimix B-4-60 .cazan de filtrare plamada”Lauter” = 680 hl.masina de navetat .inspector de nivel .conveior PET-uri goale . capacitate 50. .

centrifuga de laborator « Hereus ». .vas preparare suspensie apoasa kiselgur. . . .spectrofotometru cu absorbtie moleculara .vas pt. capsulati.vas de stocare borhot = 2 x 84 m3 . .balanta analitica .statie de medie tensiune 20/0.2 boilere = 16.vas colectare drojdie uzata = 250 hl.3 condensatoare .vas tampon pt. propagarea celulei de drojdie = 90 hl .instalatie de curatare si sterilizare a echipamentelor . . .4kV .densimetru/analizor de bere .Ttanc de stocare a condensului = 8 m3 .rezervor pt. . . . .000 t abur/h.3 balante tip PB 3002 . . ..2 instalatii centrifugare – separare tip GSC 150-06-777. . Must = 150 hl.statie de joasa tensiune .racitor cu placi „Wort Cooler” = 750 hl.5 baterii de condensatori uscati. .vas de trub= 48 hl. .baie de termostatare apa . .refractometru . Hamei = 2 x 30 l.vas sterilizare = 50 hl .vas stocare condens = 300 hl. g) Laborator pt. . controlul calitatii : .filtru cu saci textili. bere = 100 hl. .instalatie de dezaerare apa „Varidox”. . . .filtru orizontal cu debit de 400 hl/h. .2 tancuri pre-incalzire must = 460 hl. . . . . 37 .tanc cilindric apa dezaerata = 30 m3 .2 tancuri verticale apa dezaerata = 120 hl si 340 hl. f) Statia de frig : .4 pompe amoniac « Witt » .3 pH-metre . b) Statia « Drojdii » : . .vas pt.vas orizontal condensator = 3000 kW.vas eliminare kiselgur.schimbator de caldura = 200 hl/h. c) Statia tratare apa + centrala termica : . . must = 750 hl. .vas tampon pt.separator-acumulator = 18 t . d) Statia de compresoare aer ZR 90 – 3 buc. . e) Postul trafo si inalta tensiune : . .5 vase stocare drojdie cu capacitati intre 90 hl si 115 hl . combustibil M = 3 m3 . .tancuri cu apa = 2 x 1500 hl si 1x 750 hl.6 compresoare amoniac « Sabroe » .vas pt. . . . . . .rezervor lichid = 10 m3 .

. .1. . Gospodaria de combustibil . . Platforma descarcare malt : . .statie de pompare. .conice pt.separator centrifugal .15 motostivuitoare.buncar semiingropat = 20 t . . fermentare-maturare x 5400 hl . . .descarcare malt la rampa auto. . .unitate de prespalare = 250 kg/h . 38 . linistire bere x 1470 hl .transportor cu banda carcasat = 250 t/h .filtru aersol = 250gk/h .3 elevatoare x 25 t/h. Platforma degazoare : .aparat de cantarit automat « MEAF DUMP » .3 rezervoare cu capacitati 2 x 25m3 si 50m3 . .banda de transport = 18 t/h . . fermentare-maturare x 2400 hl .uscator = 250 kg/h . . .3 elevatoare x 25t/h . Moara si silozul : .filtru magnetic .12 vase pt. .6 celule de depozitare x 180 t. .2 t .balon de recuperare CO2= 75 m3 .aparat de cantarit automat MWBL 120 . . .buncar = 4. .16 vase cilindro-conice pt. .separator de spuma .tanc stocare CO2 = 20 t .rezervor amoniac .separator magnetic malt . . . . Fluxuri tehnologice . .compresor CO2 = 250kg/h .elevator H 0940 .purificator cu carbon activ = 250 kg/h . .desprafuire malt.indepartare corpuri straine. .lichefiator CO2 = 250 kg/h .20 camioane. Fabricarea berii . . .h) Statie recuperare CO2(capacitate de 250kg/h) : . . Mijloace de transport .sistem de snecuri = 25 t/h .150 autoturisme.10 vase cilindro. .banda transportoare . . i) Platforma de fermentatie/maturare : .unitate de racire NH3 = 250 kg/h .baterie de condensatoare = 3 buc. . .unitate rectificare puritate CO2 = 250kg/h. .separator pietre MTSC 120/120 .

. Imbuteliere produse finite a) Procesul de imbuteliere in sticle: . . . . .clatire.linistire. Fabricare Orangina .diluare concentrat.inspectia pentru sticle goale.pasteurizare.pasteurizare.introducere drojdie.2. concentrat diluat si apa dezaerata. 39 . . .paletizare. .macinare umeda. .inspectia pentru sticle pline. . .pregatire sirop de zahar. . .denavetizare.spalare sticle goale in masina de spalat sticle. capsare.infoliere paleti. b) Procesul de imbuteliere in PET-uri: . . . .umplere si sigilare cutii. .umplere si capsare.filtrare prin kieselguhr. .plamadire.insilozare. .depozitare.depaletizare.maturare.inspectia pentru sticle pline. .impachetare. .filtrare. . . umplere cu bautura pasteurizata.carbonatare cu CO2. . .paletizare. .3.cantarire/dozare.depaletizare.centrifugare. . .impachetare.navetare.depozitare.. .fermentare. . .paletizare. . c) Procesul de imbuteliere in cutii de aluminiu: . .preparare bautura din sirop. .depaletizare. .separare trub la cald. . .racire. . .fierbere cu hamei. .clatire cu apa in masina speciala.etichetare.etichetare. .inspectia pentru sticle pline.

. . .depozitare.acumulator NH3 . Activitati conexe a) Statia de frig: .recuperare CO2 din etapa de fermentatie.purificare/dezumidificare.verificare la presiune. . . .stocare NH3 lichid cald.comprimare. . 4.clatire cu apa in masina speciala.depaletizare.umplere cu bere pasteurizata.spalare cu apa in contracurent. b) Statia de recuperare CO2: . . . . . d) Procesul de imbuteliere in butoaie..transfer in balonul tampon. .stocare. FAZ E PROIECT ARE MODUL A FAZ E PRODUC |IE C o n tr o lu l in te r na l p r od u s u lu i MODUL C C o n fo rm it a te c u tip u l MODUL D MODUL B As ig u ra re ac a lit [\ii fa b ric a \ie i Exa m in a r e d etip MODUL E As ig u ra re ac a lita \ii p ro d u s u lu i MODUL F Ve rific a r e a MODUL G p ro d u s u lu i V e rific a re afie c [a ru ip r o d u s fin a l MODUL A V e rific a re ap r o d u s u lu i 40 . .depozitare.pompare NH3 in sistem.condensare. . .represurizare cu CO2.cantarire.depresurizare. .

Raport Termen de raportare Aer 1 Monitorizarea emisiilor si imisiilor in aer (urmand 10 ale lunii urmatoare a fi incluse in RAM) semestrului raportat 2 Poluantii care intra sub incidenta Ordinului 30 ianuarie an urmator MAPAM raportarii 1144/2002 privind “Registrul poluantilor emisi” Apa 1 Valoarea concentratiei poluantilor .) 1 februarie a anului urmator 41 .A.M.crt.RAPORTARI LA UNITATEA TERITORIALA PENTRU PROTECTIA MEDIULUI SI PERIODICITATEA ACESTORA Rapoartele aşa cum sunt ele menţionate în tabelele 17 si 18.urmand a fi 10 ale lunii urmatoare trim. incluse in RAM raportat 2 Poluantii care intra sub incidenta Ordinului 30 ianuarie an urmator MAPAM raportarii 1144/2002 privind “Registrul poluantilor emisi” Deseuri 1 Gestiunea deseurilor 30 ianuarie an urmator raportarii 2 Chestionare si statistici anuale privind Data inscrisa in chestionar situatia gestiunii deseurilor 2 Situatia cantitatii ambalajelor gestionate anual 15 martie anul urmator Alte raportari 1 Raport anual de mediu (R. Rapoarte periodice Tabel 17 Nr. trebuie depuse la sediul ARPM Bucuresti în conformitate cu termenele stabilite.

exploatată şi întreţinută. nota telefonica şi/sau electronic. la sediul ARPM Bucuresti şi la sediul unităţii. iar emisiile vor fi evacuate aşa cum s-a stabilit în prezenta Autorizaţie integrată de mediu. 1 Notificare in caz de functionare defectuoasa a instalatiilor de reducere a poluarii 2 Notificare in caz de oprire/pornire programata a instalatiei 3 Notificare privind poluarile accidentale 4 Plan de dezafectare la oprirea definitiva a instalaţiei 5 . de la orice punct potenţial de emisie -orice funcţionare defectuoasă sau defecţiune a echipamentului de control sau a echipamentului de monitorizare care poate conduce la pierderea controlului oricărui sistem de reducere a poluării de pe amplasament. care depăşeşte valorile limită prevăzute în autorizaţie. Un rezumat privind numărul şi natura reclamaţiilor primite trebuie inclus în RAM.Solicitarea . Titularul Autorizaţiei trebuie să notifice ARPM Bucuresti si Garda de Mediu prin fax.Raportările anuale către ARPM Bucuresti Titularul autorizaţiei trebuie să înregistreze toate reclamaţiile de mediu legate de exploatarea activităţii. numele reclamantului şi să ofere detalii cu privire la natura reclamaţiei.Autorizaţia integrată de mediu . sa functioneze si sa fie intretinute in conditii optime. Toate echipamentele si instalatiile mentionate in prezenta autorizatie trebuie sa existe pe amplasament. Fiecare astfel de înregistrare trebuie să ofere detalii privind data şi ora reclamaţiei. dacă este posibil. -orice incident cu potenţial de contaminare a apelor de suprafaţă şi subterane sau care poate reprezenta o ameninţare de mediu pentru aer sau sol orice emisie care nu se conformează cu cerinţele prezentei Autorizaţii. Titularul autorizaţiei trebuie să depună un raport la Agenţia Regională pentru Protectia Mediului Bucuresti în luna următoare primirii reclamaţiei.c Raport rt. Acest dosar trebuie să conţină minimum: . imediat ce se confruntă cu oricare din următoarele situaţii: -orice emisie în aer. Instalaţia va fi controlată. Maxim o ora de la producere Odată cu cererea pentru Acord de mediu pentru dezafectare 10 zile de la încheierea lunii in care se face reclamatia 42 . trebuie păstrat un registru privind măsura luată în cazul fiecărei reclamaţii.Tabel 18 Nr. Titularul autorizaţiei trebuie să menţină un dosar pentru informarea publicului.Copii ale corespondenţei (alta decât cea desemnată a fi confidenţială) între ARPM Bucuresti şi titularul autorizaţiei . OBLIGATII ALE TITULARULUI ACTIVITATII . Reclamaţii (acolo unde apar) Termen de raportare In cel mai scurt timp posibil Cu 48 de ore inaintea opririi/ pornirii. oferind detalii despre orice reclamaţie care apare. De asemenea.

. în continuare. evidenţierea particularităţilor privind managementul calităţii În acest scop. plecând de la cadrul conceptual general al managementului calităţii. externalizarea unor produse şi servicii. proliferarea sistemelor de comunicare bazate pe internet şi intranet. Pentru eliminarea acestora. Titularul autorizaţiei fiind obligat sa prezinte in acest scop la ARPM Bucuresti orice astfel de act de reglementare actualizat. dezvoltarea unor noi sisteme de organizare a întreprinderilor. • definirea metodelor de măsurare şi a listelor de verificare pentru evaluarea criteriilor necuantificabile. considerăm important ca evaluarea calităţii produselor să fie abordată ca un proces sistematic. cercetarea efectuată a vizat în primul rând evidenţierea evoluţiei acestui domeniu pe plan internaţional şi în România.. Cercetarea efectivă a urmărit. • ordonarea metricilor în funcţie de stadiul dezvoltării produsului. CONCLUZII Pentru a obţine o imagine de ansamblu a orientărilor actuale şi tendinţelor privind dezvoltarea domeniului. pentru fiecare din activităţile corespunzătoare funcţiilor managementului calităţii. • determinarea valorilor metricilor şi evaluarea acestora în raport cu cele aşteptate (prescrise). emise de alte autoritati. începândcu definirea produsului în raport cu cerinţele stabilite şi până în etapa îmbunătăţirii produsului la utilizator. • stabilirea limitelor şi valorilor aşteptate. Luând în considerare aceste particularităţi. • iniţierea de acţiuni corective şi verificarea aplicării lor. În cazul oricărei situaţii de mai jos trebuie trimisă o notificare scrisă către ARPM Bucuresti: -incetarea permanentă a oricărei părţi sau a întregii instalaţii autorizate. fiind parcurse următoarele etape: • identificarea şi clasificarea produselor • determinarea caracteristicilor importante ale calităţii.. -reluarea exploatării oricărei părţi sau a întregii instalaţii autorizate după oprire. • definirea metricilor pentru caracteristici individuale. Modificarea substantiala a actelor de reglementare. astfel încât să poată fi determinate. in termen de 30 de zile de la obţinerea acestuia. -incetarea oricărei părţi sau a întregii instalaţii autorizate pentru o perioadă care poate depăşi un an. au fost definite elementele de bază ale managementului calităţii. cu accent pe analiza obiectivelor prevăzute de strategia naţională referitoare la dezvoltarea societăţii Luând în considerare opiniile exprimate în literatura de specialitate şi rezultatele cercetărilor proprii au rezultat următoarele tendinţe principale cu impact asupra domeniului tehnologiei: modificarea conţinutului muncii şi a pregătirii personalului. O serie de particularităţi privind managementul calităţii rezultă din etapele ciclului vieţii produselor din acest domeniu. 43 . au fost definite conceptele specifice aplicabile. care au stat la baza emiterii prezentei autorizatii poate conduce la revizuirea acesteia de către ARPM Bucuresti. care pot fi uşor identificate.

O altă direcţie a cercetării întreprinse a constituit-o analiza modelelor de sisteme de management al calităţii implementate în prezent şi aume a modelului propus de standardul internaţional ISO 9001:2000 şi a celui definit de schema de certificare TickIT. luând în considerare cerinţele modelului de sistem de management al calităţii definit de standardele amintite. fiind definite procesele tipice ale sistemului de management al calităţii conform cu standardul respectiv. În ceea ce priveşte modelul ISO 9001:2000 un accent mai mare s-a pus pe clarificarea abordării procesuale a activităţilor. Ţinând seama de interesul crescând al organizaţiilor pentru implementarea unui model de sistem de management al calităţii. Pornind de la această premisă au fost analizate aspectele specifice ale evaluării conformităţii sistemului de management al calităţii prin audit. • multiplicarea produselor software. . Pe de altă parte.abordare procesuală.argumentare cu date şi informaţii a deciziilor. Aceeaşi tendinţă a rezultat şi din analiza situaţiei actuale din România.implicareapersonalului. 44 . • modalitatea de verificare a cerinţelor clientului.Un spaţiu distinct s-a acordat aplicării principiilor managementului calităţii fiind formulate propuneri pentru operaţionalizareafiecăruia dintre aceste principii şi anume: -focalizare către client. propunându-se o diagramă de flux pentru etapele parcurse în desfăşurarea unui asemenea audit. . cercetarea efectuată a urmărit evidenţierea aspectelor practiceale implementării unui asemenea model. .relaţii reciprocavantajoase cu furnizorii. • verificarea modului de efectuare a auditurilor interne. O atenţie deosebită s-a acordat modalităţilor de documentare a proceselor sistemuluide management al calităţii. au rezultat o serie de particularităţi ale desfăşurării acestor audituri cu privire la următoarele aspecte: • modalitatea de verificarea a asigurării competenţelor necesare pentru zonele auditate. în contextul orientării spre abordarea procesuală a activităţilor – orientare promovată de noua ediţie a standardelor ISO 9000 – devine importantă identificarea şi ţinerea sub control a proceselor organizaţiilor. inclusiv în cazul organizaţiilor. . mai bine adaptată domeniului.îmbunătăţire continuă. În urma efectuării de audituri ale sistemului de management al calităţii în 25 de întreprinderi. . în perioada 2000-2002. • ţinerea sub control a documentelor referitoare la sistemul de management al calităţii.abordare sistemică la nivelul conducerii.leadership. Analizând stadiul actual al preocupărilor privind certificarea sistemelor de management al calităţii a rezultat o creştere semnificativă în ultimii ani a numărului de certificate de conformitate cu standardele ISO 9000. . făcându-se o analiză a avantajelor respectiv dezavantajelor utilizării diferitelor sisteme de reprezentare a proceselor organizaţiilor. ca principiu de bază promovat de noua ediţie a seriei de standarde ISO 9000. • clarificarea terminologiei utilizate. .

definirea succesiunii şi interacţiunii proceselor precum şi a documentelor necesare pentru ţinerea sub control a acestora. Pentru organizaţiile în cauză au fost apoi definite şi documentate categoriile de procese. propunându-se un mod specific de structurare a unui asemenea plan şi definirea unor responsabilităţi referitoare la aceste activităţi. Pe de altă parte. considerăm că rezultatele cercetării întreprinse referitoare la proiectarea şi implementarea unui sistem de management al calităţii şi la evaluarea efectelor obţinute în cazul organizaţiilor din domeniul bauturilor pot fi valorificate şi în alte domenii de activitate. în sensul creşterii semnificative a ponderii costurilor de evaluare.care să permită: • identificarea şi documentarea proceselor. Un accent mai mare s-a pus pe necesitatea planificării activităţilor de management al configuraţiei. Analizând efectele obţinute prin implementarea sistemului de management al calităţii conform cu standardul menţionat. a rezultat modificarea structurii costurilor referitoarela calitate. În cazul celor două organizaţii menţionate. care permite documentarea şi asigurarea vizibilităţii configuraţiei produselor din domeniul tehnologiei berii pentru fiecare din etapele ciclului vieţii acestora. procesele au fost definite luând în considerare următoarele trei aspecte: stabilirea unor obiective măsurabile referitoare la calitate. • supravegherea şi adaptarea permanentă a proceselor. stabilirea unor modalităţi de monitorizare a proceselor şi de evaluare a eficacităţii acestora. costurilede prevenire având.Din aceste considerente cercetarea efectuată a urmărit stabilirea unei metodologii de identificare şi de îmbunătăţire a proceselor organizaţiilor . • îmbunătăţirea continuă a acestor procese. o pondere redusă. 45 . Pentru ţinerea sub control a proceselor s-a propus apelarea la managementul configuraţiei. în continuare. astfel încât să fie satisfăcute cerinţele definite ale standardului ISO 9001:2000.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful