PROFESORUL IDEAL

REKETES ANDREI
UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE ARTE SECŢIA : C.R.O.A. ANUL II, SEMESTRUL I 10. 12. 2005

didactician. Definiţie 2. Enumerarea trăsăturilor fundamentale pe care ar trebui să le aibă profesorul ideal şi motivarea acestora 4. Explicarea termenilor 3. Profesorul ideal .psiholog. pedagog.PLANUL LUCRĂRII 1. metodist. Relaţiile profesor-elev Concluzii BIBLIOGRAFIE . Profesorul între tradiţie şi modernitate 5.

PROFESORUL-PSIHOLOG.10. Pedagogie şi elemente de psihologia educaţiei.1. Pais. Ungureanu. După cum se ştie.105.5 Metodica este o didactică specială. 1925. cu sitemul de învăţământ. inventiv şi infatigabil. educă pe cineva. mai ales sub acela al fundamentării ştiinţifice a raporturilor instituite între principalii factori implicaţi în acest proces. didactician şi metodist. de care răspunzător este pedagogul. Trebuie să subliniem că activitatea educativ-formativă.Coteanu. Boucher 3 scria că pedagogia nu poate fi o artă serioasă şi eficace decât dacă se sprijină pe psihologie.”psyche”-suflet şi „logos”-cuvânt) este ştiinţa care are ca obiect studierea psihicului.106. 7 C. D.4 Didactica este ramura pedagogiei care se ocupă cu teoria generală a instrucţiei. Cucoş. autenticul profesor trebuie să însumeze calităţi subtile de psiholog.106. PEDAGOG. 1975. atât sub aspectul organizării. persoană care îndrumă. de ceea ce filosoful Constantin Noica numea „devenirea întru fiinţă a omului”. Ibidem. Seche. particulară care arată drumul de urmat într-o anumită disciplină. EXPLICAREA TERMENILOR În învăţământ. cu scopurile procesului instructiv şi cu relaţiile dintre pedagog şi elevi. procesul educativ instituţionalizat este unul extrem de complex. Dumitru.6 1 2 I. 2005. Pedagogia (din gr. profesorul este responsabilul pentru procesul educativ. Dicţionarul explicativ al limbii române. tineretului şi adultului. 3 J. p. Bucureşti. cât. Maria Seche. 4 I. mai precis pe cunoaşterea ipostazelor acestei fiinţe. Psihologia (din gr. de la aceea de ins până la aceea de persoană. cu formele de organizare. agein-a educa) este ştiinţa care are ca obiect cercetarea şi aplicarea celor mai bune modalităţi de educare a copiilor. p. 2. În persoana sa. p. J. 6 Idem. paidos-copil. Boucher. METODIST. Paris. pedagog. nu oricine poate îndeplini cerinţele complexului act educativ. Pedagogie. 34. Bucureşti. M.”1 În concepţia mea. a sufletului omului în complexitatea structurii sale intime2.DEFINIŢIE Termenul „profesor” este definit în DEX ca fiind „o persoană cu o pregătire specială într-un anumit domeniu de activitate şi care predă o materie de învăţământ. Psychologie appliquee a l”education. p. Unul din psihologii veacului XX. apoi de personalitate şi de personaj. se întemeiază pe cunoaşterea devenirii fiinţei umane. Ibidem. p. . 5 Idem. Profesorul este responsabil de modelarea personalităţii umane. Cartea Universitară. p.

spontan. fie modernă. uneori acestea sunt suprasolicitate oficial. buna dispoziţe.3. Ce folos să aibă un solid bagaj de cunoştinţe. Trebuie să fie ingenios. Profesorul trebuie să fie un ghid. deoarece nici un lucru nu va fi bine realizat dacă nu se face şi din plăcere. referiri la artele conexe. Nu îmi pot imagina un profesor opac faţă de universurile sensibile ale operelor. A doua condiţie necesară este înclinaţia spre această meserie. afecţiune pentru copil -capacitatea de a chestiona şi aprecia corect valoarea răspunsurilor . inteligent. ale căror limbaje trebuie să-i fie accesibile. să sensibilizeze elevii şi astfel să creeze condiţiile necesare realizării comportamentelor unei educaţii implicite. simţul critic. deoarece consider că nu toţi elevii sunt genii şi pricep din prima. nu ca scop în sine. În primul rând. autoritatea firească -modestia. faţă de modalităţile didactice căzute în desuetudine. dacă nu este capabil să se exprime clar sau să-şi expună opiniile şi gândurile? Profesorul trebuie să fie creativ. ci ca mijloc de realizare a obiectivelor educaţionale. Răbdarea este după părerea mea o condiţie esenţială a unui profesor. pentru ca prin întregul său comportament. un ghid competent. consider necesară o pregătire de specialitate înalt calitativă. cu elevat gust estetic şi amabil. care îndrumă eforturile receptive ale elevilor. până la pierderea identităţii sale profesionale. imaginativ. posomorât. să nu fie obedient. Este inadmisibil ca atunci când se prezintă în faţa unor elevi sau studenţi să nu cunoască materia pe care o predă şi să fi limitat la manual. pentru că în general vorbind. pentru a putea merge în faţa unei clase de elevi. Competenţa comunicativă ar fi o altă trăsătură importantă a profesorului ideal. fie ea tradiţională. înţelegerea. mintal. profesorul ideal ar trebui să îndeplinească o serie de calităţi. CALITĂŢILE PROFESORULUI IDEAL ŞI MOTIVAREA OPŢIUNII PENTRU ACESTEA În opinia mea. Profesorul ideal trebuie să abordeze studiul obiectului pe care-l predă. faţă de şabloane. Alte calităţi : -echilibru intelectual. chiar dacă. Orizontul lui cultural-artistic trebuie să fie întins şi să-i permită a stabili. să introducă în lecţie dimensiunea estetică. nervos -curiozitate intelectuală -spiritul şi gustul observaţiei. şi nu structura în sine a acesteia . profesorul este factorul determinant al succesului unei lecţii. sensibil. mai rău. singura validă sub aspect psiho-pedagogic şi didactic. luciditatea faţă de sine -adaptabilitatea la cerinţele elevilor -tinereţea spiritului -amabilitatea. rece şi distant în relaţiile cu elevii sau. refractar comunicării libere şi deschise cu discipolii săi.

competenţei de comunicare a profesorului. ea exprimând în fond. PROFESORUL ÎNTRE TRADIŢIE ŞI MODERNITATE Tradiţional. paleta comportamentelor fundamentale ale profesorului. informative şi formative. factor de decizie în managementul disciplinei de specialitate şi al lecţiei Comportamentul pedagogic al profesorului se manifestă atât la nivelul sistemului social de educaţie şi învăţământ cât şi la nivelul clasei de elevi. 4. vom acorda un loc important. motivaţională) -relaţii de cooperare (distribuirea şi redirecţionarea sarcinilor) În cele ce urmează. atunci când este cazul de o suplinire ori întărire a mesajelor verbale. Comunicarea didactică îl are fără îndoială ca protagonist principal. care-i conferea autoritate epistemică. Contemporan. în activitatea instructiv educativă s-a amplificat în conformitate cu noile cerinţe referitoare la calitatea prestaţiei sale. regizor. inexpresivă. era „ştiiutorul”în domeniul său de specialitate. dincolo de o pregătire de specialitate înalt calitativă trebuie să probeze o competenţă de comunicare. Mai importantă decât competenţa mimico gestuală datorită forţei comunicative este competenţa lingvistică a profesorului. el trebuind să dispună de un registru larg şi variat de afişaje faciale şi de gesturi sugestive . capacitatea persoanei de a recurge la limbă ca fenomen şi instrument socio cultural. El media didactic relaţia elevului cu ştiinţa şi era agentul acţiunilor educative. O faţă imobilă. strateg. Competenţa mimico-gestuală a educatorului vizează actoria şi în speţă pantomima. Competenţa lingvistică este un concept de maximă cuprindere. COMPETENŢA DE COMUNICARE A PROFESORULUI Sunt relativ puţine ariile ocupaţionale în care comunicarea interumană are un rol hotărâtor. rutinieră şi mecanică crispează elevii. 5.-capacitatea de a depăşi rutina şi căutarea de noi căi şi mijloace didactice -profesorul. asociată cu o gestică restrânsă. la clasă sunt de obicei structurate pe două direcţii : -relaţii de comunicare (informaţională. iar EDUCAŢIA este probabil cea mai comunicaţională sferă de activitate. în procesul instructiv educativ. Părerea mea este că nu trebuie neglijată nici motivarea profesorului. RELAŢIILE PROFESOR-ELEVI. ceea ce ar însemna o remuneraţie pentru activitatea depusă care să-i permită un trai decent. . profesorul a fost reprezentant al ştiinţei. oportun selectate şi prompt folosite. maestru pe profesor care. afectivă.

de asemenea într-un interval dat. pe diverse criterii. p. adică să dispună intr-un grad înalt de : -abilitate verbală . Competenţa mediatică a profesorului include dorinţa.279. selecţiile cele mai adecvate de cuvinte. ataşându-se la capacitatea de autoalimentare a vorbirii persoanei cu cuvinte din repertoriul specific de semne. Performanţa lingvistică este prestaţie verbală discursivă ce nglobează productivitatea verbală. pe fondul unei anumite îndemnări lingvistice. o temă. C.”10 CONCLUZII În acest eseu am încercat să arăt că nu oricine poate îmbrăţişa cariera didactică. Ibidem. . un mesaj care este înţeles în chiar felul în care sursa a intenţionat acest lucru. Competenţa mediatică a profesorului constă. indiferent de disciplina pe care o predau.Dumitru.cit. deschiderea. voinţa. să fie un om sociabil şi deschis relaţiilor cu ceilalţi. p. consider că pentru ca cineva să fie un bun profesor trebuie să studieze tot timpul. disponibilitatea. din repertoriul de semne. deschiderea spre nou. Ungureanu. De asemenea.Este de la sine înţeles că profesorii. crearea de ocazii de comunicare şi valorificarea lor plenară prin forţa de a comunica. Ibidem.. p. Performanţa lingvistică8 îmbină cantitativul cu calitativul constând în totalitatea mesajelor concepute şi emise de profesor în legătură cu un subiect. într-un mesaj coerent şi cu impact scontat. emiterea de fraze cât mai sugestive şi mai evocatoare. tact pedagogic şi competenţa comunicaţională. 10 Idem. trebuie să fie excelenţi mânuitori ai limbii în care comunică în clasă cu elevii.performanţă lingvistică -productivitate lingvistică Productivitatea lingvistică7 se situează practic în plan pur cantitativ. în esenţă în „gradul în care cel care comunică cunoaşte şi are în vedere caracteristicile interlocutorului şi produce. op. într-un timp dat. 9 Idem. 278.282.281. aşadar. în chiar timpul vorbirii. în consecinţă. Abilitatea lingvistică9 reprezintă pilonul unificator al competenţei lingvistice. Ibidem. un argument al comunicării. exprimând în plan calitativ-exclusiv capacitatea profesorului de a opera din mers. Idem. 7 8 I. Profesorul ideal trebuie să cumuleze o serie de calităţi dintre care cele mai importante mi se par : pregătirea temeinică.

BIBLIOGRAFIE 1 David. Bucureşti. Institutori ieri. Empatia şi relaţia profesor-elev. Ion. Bucureşti. . 2005. Editura Academiei. 1939.. 4 Sulea-Firu. Cartea Universitară. D. 2 Dottrens. 1987. Cornel. Pedagogie şi elemente de psihologia educaţiei. P. Bucureşti. Personalitatea profesorului român. Biblioteca Liceului Românesc. 1971. educatori mâine. Teodora. Robert. Adriana. Ion. E. Predescu. Bucureşti. Ungureanu. 3 Dumitru.