You are on page 1of 3

Vindecarea in comuna primitiva Timp de secole farmacia nu a fost diferentiata de medicina deoarece nu exista scoli in care sa se faca acest

lucru, medicina si farmacia fiind praxticata de aceeasi persoana. O utilizare rationala a medicinei nu s-a putut face in acele vremuri, atunci baza terapeutica era alcatuita din leacuri care se bazau pe principii active sin plante, unde d.p.d.v. al compozitiei erau foarte complexe, despre izolarea principiilor active nu putea fi vorba.Structurile chimice stabilite cu multi ani mai tarziu. Modul de administrare, metabolismul, actiunea lui la nivelul celular s-a facut pt o perioada destul de lunga. Trecutul reprezinta inceputul a tot ce se cunoaste azi, prin trecut noi apreciem prezentul. Timp de secole farmacia a facut corp comun cu medicina, medicina care poate fi considerata una dintre cele mai vechin stiinte. Unele animale fol O serie de plante tamaduitoare chiar inaintea omului. In comuna primitiva, omul desi foarte rezistent a suferit o serie de boli, a pe care noi le-am folosit din ceea ce a ramas ca mijloc de identificare a unor boli de care sufereau. Forma oaselor, rupturile ne determina sa spunem ca oamenii sufereau de boli reumatismale. Pe schelete sau vazut o serie de fracturi. In istorie s-a pus problema daca in aceasta perioada nu ar fi fost si epidemii, varsta medie a acestor oameni s-a stabilit in jur de 21 de ani. Factorul principal fiind climaterici (rece, alimentatie, efort) care au dus la deterioararea sistemului osos. La inceput tratamentele erau empirice, in unele parti ale lumii existau niste triburi de indieni care se dadeau mari vindecatori, foloseau plante si se dadeau ”adevarati medici”, ei se bazau pe experienta lor, au vazut ca diferite plante administrate fac bine omului. Exista plante cu actiune purgativa, emetica, vermicida, analgetica. La aceasta populatie era si modul si perioada in care se recoltau aceste plante medicinale, avea si un efect psihoterapeutic. Foloseau anumite pietre care prin simpla atingere aduceau duhurile bune. Oamenii au folosit o serie de otravuri pt a se apara, sau pt a-si procura hrana. Pentru vanat, varful sagetilor erau umectate cu extract de curara, venin de vipera pt procurarea hranei. Boabele de calabar (Nigeria), foarte otravitoare, contin o serie de alcaloizi producand fizostignina, se administra sub forma de decoct pt a face justitia divina, pt ca ea actiona asupra omului care facuse o fapta rea. In Mexic, coca – provoaca o stare de euforie, contine cocaina, avea efect anestezic. Mexicanii folosesc arborele Peyotl, frunzele datorita alcaloizilor provoaca un efect halucinogen, la fel si ciupercile au efect halucinogen. Materialul documentar la noi, nu putea fi decat acele cercetari asupra sistemului osos. Tara noastra suferea de rahitism, reumatism, leziunile osoase au fost puse in evidenta si in Tara Romaneasca, media de viata 50 de ani. Se folosesc plante cu reale actiuni terapeutice, plante care mai tarziu se vor incerca sa fie cultivate, obsrevatii ce constatam ca ele ajutau la tratarea afectiunilor. Apele termale, dar si o serie de produse obtinute de la animale, extracte din anumite parti ale animalelor vanate, folosindu-se miere de albine etc. Tara noastra nu a facut exceptie in ceea ce priveste suferinta populatiei. Nu exista diferente in ceea ce priveste arsenalul terapeutic constand din plante, din flora spontana.

China Cu milenii in urma. excipienti aromatici (anason. Materie de baza – regnul vegetal. iar medicamentele aveau o denumire simbolica: lacrima lui Iris (colir). medic. ceara. De pe aceste Papirusuri avem cunostinte despre dezvoltarea unor stiinteș matematica. motiv pt care in vindecarea anumitor boli se apela la bunavointa zeilor prin descantece. unguente) afectiuni ginecologice (irigatii. Aceste retet aveau precizat diagnosticul (indicatia) : in tuse. P. foarte clar se cunosc si retete cu formula secreta. dar uneori se indica zona geografica de unde provenea medicul. Si la egipteni retetele contineau un medicament de baza insotit de o serie de adjuvanti. Ebers. fiind cea mai importanta sursa de informare despre medicina si farmacie din Egiptul antic. sarea vanata (CuSO4). dureri de cap (frectii..Dezvoltarea vindecarii in oranduirea sclavagista Mesopotamia. Regnul animal: lapte. petule. tamaie). splaturi. din canepa indiana medicamente cu actiune anteflogistica (musetel menta). frecventa administrarii. tuse. Irak. Plantele folosite erau din flora locala spontana. datorata unor zei buni sau rai. Practica medicala era transmisa din tata in fiu. somnifere ce rezultau din mac. chimin. NaCO3. Zei buniș Ra (zeul soarelui/intelepciunii). Ele suntș P. se marcau cu o linie verticala rosie.supozitoare si unguente. Ebers este cel care poate fi considerat o enciclopedie medico-farmaceutica. P. stupefiante. P. Alte cunostinte depre tratamente pe langa Templele din Egipt. Existau farmacii de calatorie. Formele farmaceutice cele mai des preparate erau colere. poarta denumirea dupa cel care le-a descoperit sau dupa orasul in care se afla in prezent. Acesti ”medici” cunosteau o anumita ierarhizare: nedic sef.Herst. Regnul mineral: sulf. in arsuri era scris eficienta unui produs (daca sunt bune sau foarte bune). din Londra. grasimi animale. coriandru) diuretice (apa de mare). astronomia dar si unele date despre medicina. NaCl. Cele mai raspandite afectiuni: cele datorate mediului extern. fiind de aproximativ 20 m lungime si 30 cm latime. P. Ingredientele intr-o reteta care erau in continut egale.telina+lapte. fumigatii (smirna. ramanand neafectate pana in zilele noastre. care contine aproximativ 800 de retete. ce ar corespunde 1/2 L avand si un submultiplu ”ro” care era considerat a 32 parte din hin. Papirusurile medicale cele mai recunoscute si pastrate in bune conditii sunt S . Sunt cauze. de alabastru sau de teracota. Datorita faptului ca li se atribuia zeilor bolile acestea erau vindecate prin descantece. oua. Schimt. momentul administrarii. arsuri- . medic inspector. miere de albine cu ulei). seminte de canepa in miere) la nastere.. Osiris ( zeul reinvierii) Isis (zeita maternitatii. Unele medicamente contineau putine ingrediente iar altele foarte complicate. aur. mercur. Herodot afirma ca erau specializati pe o singura boala. India. argint. pe valea Nilului s-a dezvoltat civilizatia antica. cu oameni specializati in descantece ( medicii si farmacistii timpului). de la Paris. In sec 19 s-a descoperit o serie de heroglife de pe inscriptiile m dar mai ales din papirusurile. Unitatea de masura pt formele lichide era ”hinul”. doza si perioada anului. vermifuge (usturoi. Retetele erau anonime. Materia pt prepararea retetei ( ) se pastra in vase de piatra. de fracturi. maceratii. inhalari. sau chiar numele medicului. mai putin cultivata (sedative. feminitatii). Thot ( Hermes Trimegistos – zeul puterii) F cel care da speranta si ocrotire. pulberi. organele. prafuri. P. sangele etc. conjuctivite oftalmologice. In Egipt bolile erau considerate ca fiind de origine supranaturala.

Medicul isi desfasura activitatea alaturi de preot sdi de vrajitor. dar medicul era platiti sau pedepsit in functie de clasa scoiala din care facea parte bolnavul. In istorie. Ei stabileau tratamentul dupa retetele care se transmiteau de catre medici. Ninezu – zeul ocrotitor pt medici. uscaciune) factorilor mecanici. se citeaza ca si plante folosite: palmierul. O astfel de tablita foarte cunoscuta este semnata de si contine 3 coloane. migdalul. Face trimitere la felul cum era rasplatit sau pedepsit medicul in functie de gresala facuta. Femeile se fardau pt adancirea ochilor cu pulbere neagra sau verde.zeul focului. plagi. berea dar era discutia ca vinul era folosit in tratamentul diferitelor afectiuni. mugurii. Au fost influentati de catre greci care au dominat aproape 100 de ani Egiptul. Codul lui Hamurabi – cuprinde o serie de percepte juridice iar in unle paragrafe are cateva trimiteri spre ”tratamentul” epocii respective. Persoana care divulga secretul era supusa ”supliciului ” . mustarul. cu ajutorul zeilor binefacatori. Cele mai importante parfumuri: crinul alb sau din tamaie. In general bolile sunt clasificate dupa localizarea corporala. Terapeutica Egipteana a fost foarte conservatoare. Ea. Maciesul era folosit pt continutul . Erau utilizate anumite parti din plante: sucul. Influenta medicinei egiptene s-a facut simtita in jurul tarilor din bazinul Mediteranean. Pe prima scrie peste 150 de specii vegetale indicand partile folosite din plante si precautiile de care trebuie sa tinem cont si la recoltare. Nabu . mod de administrare sunt denumite tratate. sarpe incolacit pe o ramura. arsenalul terapeutic bazat pe plante. usturoiul. Sursa de informare privind practicarea medicinei si farmaciei sunt niste tablite de lut. Vrajitorul era persoana cvare apela la o serie de procedee magice. A 2-a coloana e indicata de afectiunile de care sufera pacientul. boli datorate factorilor fizici (frig. prin tratamentul careia e indicata acea planta. vant. Mesopotamia Se ocupau de tratamentul unor afectiuni 2 categorii de vindecatori:” medicul” si vrajitorul. Ei erau si foarte bine rasplatiti daca reuseau sa vindece pacientul. care au fost scrise de autori nominalizati. Daca nu respectau reteta puteau fi condamnati chiar si la moarte. Medicii foloseau mijloace empirice. fiziologici (tulburari gastrice. smochinul. O industrie foarte bine cunoscuta era administrarea si prepararea otravurilor dar aceasta era facuta doar de proti. cea mai veche intoxicare cu HCl. Arta cea mai cunoscuta este prepararea parfumurilor si a cosmeticelor. care erau obligati sa nu spuna secretul prepararii. Tenul intretinut cu pulbere de alabastru. Cunosteau foarte bine vinul (de smochine). Ninazida (fiul lui Ninezu) – emblema medicinii. susanul.zeul intelepciunii. iar a 3-a coloana cuprinde modul de preparare si administrare a respectivului leac. . Istar – zeul maternitatii.smirna sau tamaie.miere sau lapte de femeie. hepatice). baile in lapte de iapa pt corp. ceapa.zeul apelor. Expertii au descoperit si combinatii ale parfumurilor din 16 ingrediente. mai ales in tarile in care aveau o serie de chimburi comerciale. Foloseau pt par ulei de ricin. bolile fiind considerate supranaturale. aceste tablite care contin indicatii despre aceste boli. Dar erau si pedepsiti daca tratamentul nu isi avea efect.