Universitatea Politehnica București

Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor

Proiect la disciplina Ingineria Proceselor de Obținere a Aliajelor Neferoase

Bronzul

Coordonator științific: Ș.l. Dr. Ing. Valeriu Ghica

Studenți: Andreea Marin George Vizitiu Vlădescu Bogdan Mădălina Solomon Ștefan

Apostolescu

București
1

Universitatea Politehnica București

Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor

2012 Cuprins: Cap.I Procedeele de elaborare ale bronzului. Cap.II Proprietati fizice si chimice ale bronzurilor. Cap.III Clasificarea Bronzurilor. Cap.IV Caracteristici si utilizari ale bronzului. Cap.V Utilaje folosite in sectiile de elaborare, pentru bronzuri Cap.VI Evoluția prețului la bronz

2

Elaborarea lor însă nu se face cu pierderi mari prin oxidare. prin tendinţa de absorbţie a gazelor. Pe lângă staniu. bronzuri cu mangan. Proprietăţile mecanice variază în funcţie de conţinutul de staniu: 3 . Structura lor poate fi apreciată prin luare în considerare a diagramei de echilibru termic binare Cu-Sn. Bronzurile sunt cele mai vechi aliaje fabricate. bronzuri cu beriliu. În funcţie de elementul principal de aliere aceste aliaje se pot grupa în două mari categorii: • bronzuri cu staniu. pe baza sistemului Cu-Sn • bronzuri speciale. plumbul şi nichelul. bronzuri cu siliciu.I Procedeele de elaborare ale bronzului. precum şi de soluţiile tari de baze. Structura bronzurilor cu staniu Aliajele Cu-Sn fac parte din grupa aliajelor binare cu miscibilitate totală în stare lichidă şi solubilitate parţială în stare solidă. există tendinţa de a denumi „bronzuri” numai aceste aliaje. Bronzurile cu staniu sunt caracterizate printr-o temperatură relativ înaltă de topire. printr-un interval mare de solidificare ceea ce le face sensibile la formarea microretasurilor. bronzurile cu staniu au o bună rezistenţă la acţiunea apei sărate. ceea ce este incorect. Deoarece aliajele Cu-Sn au fost cele mai răspândite în perioada de început. SO2. a acizilor sulfurici şi fosforici. plumb sau nichel în cantităţi importante. Bronzurile cu staniu Bronzurile cu staniu sunt aliajele cuprului în care componentul principal de aliere este staniul. a soluţiilor neutre de săruri. care după elementul principal de aliere pot fi: bronzuri cu aluminiu. bronzuri cu plumb. şi nu reţin incluziunile de oxizi sau de zgură. şi bronzuri complexe care pe lângă cupru şi staniu mai contin şi zinc. Din punct de vedere chimic. Proprietăţile bronzurilor cu staniu Cunoaşterea proprietăţilor fizice şi tehnologice ale bronzurilor cu staniu este foarte importantă atât din punct de vedere a prelucrării metalurgice cât şi din punct de vedere a utilizării lor. a atmosferelor cu H2S. CO2. aceste bronzuri mai conţin uneori şi alte elemente de aliere cum ar fi: zincul. Bronzurile cu staniu pot fi aşadar bronzuri binare (simple) care au ca element de aliere numai staniul. bronzuri cu nichel etc. H2O. Adaosuri ale diferitelor elemente chimice în bronzurile cu staniu au rolul de a îmbunătăţi proprietăţile mecanice şi tehnologice ale acestora. ce constau initial in aproximativ 75 % cupru si 25% staniu. dar sunt atacate de acizii azotic şi clorhidric.Universitatea Politehnica București Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor Cap.

galben-cenuşiu pentru conţinuturi de 12-15% Sn. însă duritatea este scăzută.au tendinţă ridicată de absorbţie a hidrogenului şi de formare a porozităţilor. .au fragilitate ridicată la conţinuturi de staniu mai mari de 14 – 16%.solidus.în intervalul 10-15% Sn. plastică şi sunt caracterizate de o rezistenţă mecanică bună combinată cu valori ridicate ale alungirii. iar la peste 18%Sn alungirea devine nulă. ca urmare a unui interval de solidificare mare. ceea ce conduce la creşterea rezistenţei mecanice şi a durităţii. stibiul. dar şi o scădere pronunţată a alungirii. a segregaţiilor şi a tendinţei de fisurare la cald. ci doar a celor prelucrate prin deformare plastică.Universitatea Politehnica București Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor . Celelalte impurităţi. durificare prin ecruisare. Aceste proprietăţi pot fi îmbunătăţite prin adaosuri de zinc. Aceste bronzuri au însă şi unele inconveniente de care trebuie să se ţină seama la alegerea lor pentru aplicaţii tehnice: . pe lângă soluţia solidă α se va găsi o cantitate importantă de eutectoid (α + δ). În bronzurile cu staniu cele mai dăunătoare impurităţi sunt: oxigenul. . . piuliţe etc. siliciul.cenuşiu pentru conţinuturi mai mari de 15% Sn. ce se separă sub forma unor incluzi cenuşii. bucşe de ghidare. fierul. prelucrabilitate prin aşchiere bună. Proprietăţile de turnare se caracterizează printr-o fluiditate scăzută şi o tendinţă de creştere a porozităţii pieselor. sudabilitate satisfăcătoare şi ceea ce este cel mai important o foarte bună rezistenţă la uzură în condiţii de frecare cu ungere. . . .galben-roşiatic pentru conţinuturi mai mici de 6-8% Sn. Datorită proprietăţilor bune de antifricţiune. Aluminiul este o impuritate foarte dăunătoare a bronzurilor cu staniu. care va determina o creştere a rezistenţei mecanice şi a durităţii. colţuroase.au temperaturi de topire şi turnare relativ înalte.în domeniul 0-6% Sn. aluminiul. deoarece favorizează apariţia porozităţii. . Culoarea bronzurilor cu staniu este în funcţie de nivelul de aliere: . fosfor sau plumb. Bronzurile cu staniu prezintă o serie de proprietăţi tehnologice cum ar fi: antifricţiune ridicată. apare eutecticul (α + δ) dur şi fragil. Mărci de bronzuri cu staniu 4 . roţi melcate. în schimb alungirea rămâne aproximativ constantă sau în uşoară scădere.galben pentru conţinuturi de 8-12% Sn. în timp ce faza δ reprezintă constituientul dur care preia solicitările mecanice.au intervalul de solidificare mare ceea ce le face sensibile la formarea microretasurilor. Oxigenul determină apariţia oxidului de staniu SnO2.în intervalul 6-10% Sn. a incluziunilor nemetalice şi a unei structuri cu grăunţi mari care defavorizează caracteristicile mecanice. arseniul şi bismutul. . Această proprietate este determinată de structura eterogenă specifică a bronzurilor cu staniu: soluţia solidă α reprezintă constituientul moale care se uzează în timpul exploatării şi crează canale de lubrifiere. menţinute în limitele admise prin standarde. dure şi fragile care pot deteriora cuzineţii şi lagărele[20].au fluiditate mică în intervalul lichidus . . nu influenţează semnificativ structura şi proprietăţile bronzurilor cu staniu de turnătorie. aliajele monofazice sunt constituite din soluţia solidă α. rezistenţă la oboseală mare. bronzurile cu staniu se utilizează la turnarea pieselor solicitate la uzură chiar şi în condiţii dificile de ungere: lagăre.

. . .span de bronz Cu-Sn din prelucrarea mecanică. îndepărtându-se urmele de zgură de la elaborarea precedentă. bucşe.6.prealiaje ale cuprului Materialele nemetalice sunt reprezentate de fondanţii specifici elaborării acestor aliaje. piuliţe etc. La cuptoarele electrice cu inducţie această operaţie nu este necesară. Elaborarea şi turnarea bronzurilor cu staniu Aşa cum s-a arătat mai sus.CuSn10 până la CuSn5Zn5Pb – pentru cuzineţi de alunecare. piese din cupru. . .Cupru catozi (diverse mărci). alegerea lor trebuind să se facă după proprietăţile specifice şi după caracteristicile mecanice ale fiecărei mărci. .deşeuri proprii din turnătorie: rebuturi. cum ar fi: bare. care de regulă sunt indicate în documentaţia de execuţie prin simboluri. sau a creuzetului. roţi melcate. reţele de turnare.Staniu tehnic. piuliţe. SREN 1982 . elaborarea unei mărci de bronz cu staniu poate să se facă fie pornindu-se de la elementele metalice pure. piese pentru echipament hidraulic etc.deşeuri de cupru electrotehnic provenit din demontări. cuplaje. Deoarece atât cuprul cât mai ales staniul sunt metale deficitare şi scumpe. bronzurile cu staniu sunt reglementate prin SREN 1982 . adică numai acolo unde sunt de neînlocuit sau utilizarea altor materiale ar fi riscantă. În acest moment se va mai efectua o curăţire a cuptorului.2000. . b) Încălzirea cuptorului de elaborare până ce căptuşeala refractară a acestuia a atins temperatura de 800-900°C indicată de culoarea roşu luminos. Domeniile de utilizare ale aliajelor cupru-staniu sunt variate.deşeuri de bronz Cu-Sn. cuplaje. sârmă de bobinaj balotată.CuSn12Ni – cu aceeaşi destinaţie ca şi CuSn12 însă acolo unde solicitările sunt mai mari şi de asemenea unde este nevoie de rezistenţă la uzură în condiţii de coroziune şi cavitaţie. cuzineţi.Universitatea Politehnica București Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor În România.CuSn3Zn11Pb4 – pentru armături şi piese mai puţin importante în exploatare.5 şi 2. . dar care să lucreze fără şocuri: lagăre. roţi melcate şi sectoare dinţate. lagăre etc. SREN 610 .1999 (diverse mărci). Pentru elaborarea bronzurilor cu staniu se pot utiliza următoarele materialele metalice: . şi sunt clasificate în mărci. amestec de 50% sodă + 50% borax sau un alt fondant de acoperire prezentat în tabelele 2. . provenite de la demontări a căror compoziţie chimică este cunoscută: bucşe. A. cu solicitări mici. constituite din lingouri de marcă cunoscută sau deşeuri metalice de asemenea cunoscute.1999.CuSn4Zn4Pb17 – pentru piese care lucrează la frecare şi lagăre solicitate la sarcini mai mici. cu compoziţie chimică cunoscută. În acest sens pot fi date următoarele orientări: .. roţi dinţate elicoidale. ghidaje. maselote. . .CuSn14 – pentru organe de maşini supuse la uzură. fie pornindu-se de la diverse sorturi de bronz cu staniu.CuSn12 – roţi melcate.lingouri de aliaje Cu-Sn. inele şi şaibe de fricţiune. se va încărca o cantitate de mangal bine uscat sau un alt fondant de protecţie cum ar fi: amestec de 50% sodă calcinată + 50% florină. 5 . . c) Pe fundul vatrei cuptorului. Elaborarea bronzurilor cu staniu din elemente presupune următoarele operaţii: a) Curăţirea cuptorului de elaborare. piese de articulaţie etc. utilizarea lor trebuie să se facă cu mult discernământ.

Elaborarea bronzurilor cu staniu. h) Se continuă topirea până ce temperatura băii metalice a atins temperatura de 1120-1150 °C. neintroduse iniţial. m) După omogenizare se supraîncălzeşte topitura la temperatura de 1190-1200 °C şi se menţine circa 5-10 min. k) Se lasă baia să se liniştească şi se introduce cantitatea de staniu tehnic. Pentru a preveni oxidarea şi gazarea băii se va limita contactul cu atmosfera şi se va scurta durata de topire. g) Se va completa încărcătura cu bucăţile mai mici. table etc. degazare şi protecţie .) sau şpan acestea se vor introduce după topirea completă a primelor bucăţi.Universitatea Politehnica București Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor d) Se introduc în cuptor bucăţile de cupru catozi sau cupru deşeu. din diverse sorturi de bronz . n) Se opreşte cuptorul şi se îndepărtează zgura. Întâi se vor introduce bucăţile cele mai mari iar aşezarea lor trebuie să se facă astfel încât să se evite un contact direct cu flacăra. Cea mai eficace rafinare se face pe cale chimică prin formarea zgurelor oxidante. 60% din cantitatea totală de Cu-P). Înainte de evacuare. Se menţine metalul lichid la temperatura de 1150-1200 °C şi după 10-15 min se repetă proba de dezoxidare. oala va fi de asemenea preîncălzită la roşu. însă pe cât posibil nu trebuie să se agite baia metalică formată. i) Se opreşte cuptorul şi cu o lingură uscată se toarnă proba de dezoxidare. Se introduc şi celelalte elemente de aliere.25% din încărcătură. în principal. l) Se omogenizează baia cu o bară metalică protejată cu material refractar. b) Deoarece gradul de impurificare al componenţilor şarjei este mare se impune rafinarea. prealiaj Cu-P (cca. f) Se va controla topirea astfel încât suprafaţa metalului lichid să fie acoperită complet de fluxul de protecţie. efectuându-se dezoxidarea cu Cu-P. respectă acelaşi traseu ca la punctul A. astfel ca zgura să nu se „rupă” sau să fie antrenată în topitură. care se va introduce în baie în proporţie de 0. debitată în bucăţi de 24 Kg. iar atmosfera să fie neutră sau uşor oxidantă. p) Se toarnă într-un timp cât mai scurt.15-0. Introducerea se face prin afundare cu cuptorul oprit.7) la 6 . Acestea trebuie să fie preîncălzite. preîncălzite la 150-200 °C. se vor introduce elementele de aliere sub formă de metale tehnice sau prealiaje. 2.35% din încărcătură (cca. dacă se apreciază că metalul este foarte oxidat şi cu gaze se va proceda la îndepărtarea zgurii existente şi la formarea imediat a alteia prin adăugare de fluxuri pentru rafinare. j) În funcţie de aprecierea probei de dezoxidare se va hotărî mersul în continuare al elaborării: • • dacă se apreciază că metalul este puţin oxidat şi fără gaze se efectuează o primă dezoxidare cu prealiaj Cu-P.6 şi 2. astfel încât să se asigure maximul de căldură. B.25-0. 40% din cantitatea de Cu-P). urmărindu-se completarea stratului de flux de protecţie. cu următoarele precizări: a) Dacă se apeciază că metalul este dezoxidat. În acest scop se îndepărtează zgura de protecţie existentă şi se introduc fondanţii rafinatori (Tab. Dacă se consideră necesar se vor afunda bucăţile de la suprafaţă în topitură. Dacă în încărcătură sunt şi materiale prea subţiri (sărme. cu o sculă specială. iar pe fundul ei se va adăuga restul de 0. sau al curentului. o) Se evacuează bronzul în oala de turnare. e) Se continuă topirea cu reglajul optim al arzătorului.

eutectice şi eutectoide în care se găsesc următoarele trei faze de interes practic: . măreşte rezistenţa la tracţiune şi duritatea însă micşorează fluiditatea . când cuprul este aliat numai cu aluminiul. Diagrama cuprinde domenii peritectice.Universitatea Politehnica București Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor care se poate adăuga şi cuprit (Cu2O) în proporţie de 25-30% din cantitatea totală de fondant. Bronzurile cu aluminiu pot fi aliaje binare (simple). când pe lângă aluminiu mai conţin şi alte elemente de aliere cum ar fi: fierul. La aliajele cu peste 12% Al. Cantitatea de zgură oxidantă nou formată trebuie să fie de cca. În vederea rafinării. ceea ce determină o scădere a rezistenţei la tracţiune şi o creştere a durităţii. Nichelul. iar faza β se va descompune după o transformare eutectoidă. vor avea o structură formată din soluţie solidă β până la temperatura de cca. 850 °C când începe să se separe faza α. Aliajele cu până la 5% Al vor avea o structură constituită din soluţie solidă α. Aliajele cu 7-10% Al. Din cauza prezenţei eutectoidului (α + γ2) aliajul capătă caracteristici mecanice superioare în ceea ce priveşte rezitenţa şi duritatea. Adaosurile diferitelor elemente în bronzurile cu aluminiu aduc o îmbunătăţire a proprietăţilor acestora. Structura bronzurilor cu aluminiu Aliajele Cu-Al fac parte din grupa aliajelor binare cu miscibilitate totală în stare lichidă şi solubilitate parţială în stare solidă. Manganul are o acţiune favorabilă numai în prezenţa fierului îmbunătăţind caracteristicile mecanice. Fierul determină finisarea structurii. Bronzurile cu aluminiu Bronzurile cu aluminiu sunt cele mai răspândite şi cele mai valoroase bronzuri speciale datorită proprietăţilor lor superioare. va creşte cantitatea de eutectoid (α + γ2) dar şi faza γ. metalul va fi încălzit la 1180-1200 °C. a căror structură se poate aprecia pe baza diagramei de echilibru termic. produce o creştere a proprietăţilor anticorozive şi antifricţiune precum şi mărirea rezistenţei la temperaturi înalte.Faza 2γ este o soluţie solidă intermediară formată pe baza compusului intermetalic Cu32Al19 ce cristalizează în sistemul cubic complex şi care provine din transformarea fazei 1γ. manganul. Există şi posibilitatea rafinării cu clor. sau nichelul. şi vor prezenta o bună plasticitate şi alungire ridicată. . în schimb valori modeste pentru rezistenţa la tracţiune şi duritate. în afara îmbunătăţirii caracteristicilor mecanice. . stabilă la temperaturi ridicate. în raport de 2-4 volume fără a se îndepărta zgura de acoperire. 2-4% din cantitatea metalului. 7 . sau bronzuri complexe.Faza α este o soluţie solidă izomorfă cu cupru care cristalizează în sistemul cubic cu feţe centrate şi al cărui domeniu variază cu temperatura.Faza β este o soluţie solidă intermediară formată pe baza compusului intermetalic Cu3Al care cristalizează în sistemul cubic cu volum centrat şi care la 5650C se descompune eutectoid în α si 2γ.

Bronzurile cu aluminiu complexe au rezistenţa mecanică maximă în domeniul structural [α+β+ (α+γ2)]. siliciul. rezistenţa mecanică are valori modeste (20-25 daN/mm2). precum şi a transformărilor de fază care se produc la solidificare şi tratamentele termice ulterioare. cum ar fi: staniul. însă micşorează fluiditatea. care conduc la îmbunătăţirea semnificativă a proprietăţilor mecanice prin aplicarea tratamentelor termice. el singur nu afinează structura. Dacă structura bronzurilor cu aluminiu este constituită din fază α (până la 5-6% Al). atingând valori maxime de 350-400 HB. Caracteristicile mecanice sunt. de apă dulce sau sărată precum şi în atmosfere de hidrogen sulfurat şi bioxid de sulf. bronzurile cu aluminiu se plasează printre cele mai bune aliaje cu bază de cupru. Numeroasele aplicaţii în tehnică ale bronzurilor cu aluminiu necesită cunoaşterea cât mai exactă a proprietăţilor fizico-chimice ale acestora. a durităţii şi a rezistenţei la temperaturi înalte. Adaosurile de fier. Manganul are o acţiune favorabilă în prezenţa fierului. plasticitatea este maximă pentru structura α+β. şi rolul său constă în durificarea prin aliere a soluţiei solide. fosforul. putând înlocui cu succes o mare gamă de materiale metalice. superioare altor aliaje de cupru şi chiar unor aliaje Fe-C. NiAl3. La creşterea conţinutului de Al (peste 12%).Universitatea Politehnica București Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor Sunt o serie de elemente chimice care au o acţiune negativă asupra bronzurilor cu aluminiu. Duritatea acestor aliaje creşte pe măsură ce se măreşte conţinutul de fază β în structură. până la 5%. deoarece ameliorează toate proprietăţile mecanice şi tehnologice: rezistenţa mecanică. iar duritatea(de până la 400 daN/mm2) pentru structura β. conduc la creşterea rezistenţei mecanice la tracţiune. rezistenţa mecanică scade ca urmare a creşterii proporţiei de fază dură şi fragilă β. aliajele Cu-Al reprezintă cea mai valoroasă grupă datorită caracteristicilor mecanice şi tehnologice ridicate. ea înregistrează un salt important (până la 50-60 daN/mm2) dacă structura este constituită din fazele β+(α+γ2) + α (9-11% Al). 8 . 30%) la aliajele cu structura β + α. rezistenţa la coroziune. reduce fragilitatea etc. şi depind atât de structură cât şi de adaosurile altor elemente în compoziţia chimică. uneori înlocuind cu succes chiar şi oţelurile inoxidabile. în soluţii de cloruri şi cloraţi. Nichelul reprezintă cel mai preţios element de aliere al bronzurilor cu aluminiu. Alungirea bronzurilor cu aluminiu creşte proporţional cu conţinutul de fază α. putând ajunge la valori maxime (de cca. Proprietăţile bronzurilor cu aluminiu Caracteristic bronzurilor cu aluminiu este faptul că au un interval de solidificare foarte mic (10-15 °C). duritatea. plasticitatea. FeNiAl9. Aceste aliaje rezistă bine la coroziunea provocată de acizii minerali şi organici. Considerate a fi bronzuri speciale. În ceea ce priveşte rezistenţa la oxidare şi coroziune. în general. plumbul. Rezistenţa mecanică la tracţiune este direct proporţională cu cantitatea de eutectoid (α+γ2). ceea ce conferă o mai bună compactitate pieselor turnate şi o concetrare a retasurii. ca rezultat al pasivizării superficiale datorită formării peliculei de Al2O3 care rezistă la acţiunea substanţelor reducătoare. stibiul. Adaosuri de 5%Ni şi 5%Fe determină formarea de noi faze intermetalice precum: FeAl3. Are o influenţă favorabilă asupra rezistenţei la tracţiune şi a durităţii precum şi asupra proprietăţilor de antifricţiune a acestor bronzuri.

543 0.respectiv 4.6 Max 0. Tabelul 4. au o conductibilitate termică şi electrică bună.7 8.7.3 Ni Cu Rest Rest Rest Rest Max 0. bor etc. staniul sau fosforul au o acţiune nefavorabilă asupra proprietăţilor mecanice dacă sunt introduse în proporţii mai mari de 0.7 Max 0. absorb gaze(hidrogen).588 0.6 7.2% contracţie liniară). Compoziţia chimică şi caracteristicile mecanice ale principalelor mărci de bronzuri sunt date în tabelul 4. Aliajele Cu-Al se caracterizează printr-un interval foarte mic de solidificare.8. tendinţă redusă de formare a microretasurilor.436 0. Adaosul de alte elemente cum ar fi: plubmul.30. bronzurile cu aluminiu pentru turnătorie sunt reglementate de SREN 1982 1999.5 7. Tabelul 4.5-11 2-4 4-6 2-4. Bronzurile cu aluminiu sunt de culoare galben-aurie. însă au o sudabilitate scăzută.588 Capacitatea calorică [J/g∙K] 0.9.0 Conductivit atea termică [W/cm∙°K] 0.8-2. fluiditate bună. însă au o contracţie mare la solidificare (1.5%.82.5 8-10.Universitatea Politehnica București Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor Proprietăţile mecanice ale bronzurilor cu aluminiu pot fi mult îmbunătăţite pe calea introducerii în aliaj a microadaosurilor (sutimi şi miimi de procente) de vanadiu.7-2. La răcirea înceată a pieselor turnate apare defectul denumit autorecoacere care constă în separarea fazei fragile 2γ sub forma unei reţele la limita grăunţilor. Compoziţia chimică a unor marci de bronzuri cu aluminiu Marca aliajului Fe Al CuAl9T CuAl9Fe3 T CuAl9Fe5 Ni5T CuAl10Fe 8-10 8-10.5 Compoziţia chimică [%] ăţi Mn Max 1.7.6 9 Impurit .2 2. formează incluziuni de oxizi care se aglomerează la limita grăunţilor şi determină fisurarea. se prelucrează uşor prin aşchiere. însă ele pot fi utilizate cu anumite precauţiuni în scopul îmbunătăţirii unora dintre proprietăţile tehnologice. Caracteristici fizice ale unor bronzuri cu aluminiu Marcaaliaju Densitatea lui [g/cm3] CuAl10Mn T CuAl9Fe5N iT CuAl9Fe3T 7.419 0.418 Mărci de bronzuri cu aluminiu În România.7 Max 0.4 1.8.8 Contracţia liniară [%] 1.. titan. Câteva caracteristici fizice ale unor mărci de bronzuri cu aluminiu sunt prezentate în tabelul 4.5 4-6.

. Indicaţiile de utilizare pentru aceste aliaje sunt următoarele: . rotori de pompă de apă şi de pompe centrifuge. rotori. distribuitoare. în aparatura pentru petrochimie etc.CuAl9T – pentru piese turnate din industria chimică şi alimentară.9. C – turnare în cochilă Domeniile de utilizare ale aliajelor cupru-aluminiu sunt multiple. . angrenaje elicoidale. armăruri.CuAl9Fe3T – pentru cuzineţi.5-2. Tabelul 4.5-10 1. alegerea lor făcându-se după proprietăţile specifice şi după caracteristicile mecanice. Caracteristici mecanice ale unor bronzuri cu aluminiu Marca aliajului 1 CuAl9T C CuAl9Fe3 T C CuAl9Fe5 Ni5T C Modul de Rezistenţa Alungirea turnare la tracţiune [%] [N/mm2] 2 N 0 N 0 N 0 CuAl10Fe3 N T C 0 CuAl10Mn T C N 0 Simbolurile din tabel au semnificaţia: N – turnare în amestec. carcase de pompe. utilaje chimice.5 - Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor Rest Max 2. Armături care lucrează în mediu de vapori fierbinţi. 10 3 340 39 400 45 540 59 440 49 440 49 4 15 16 8 10 10 11 10 12 12 12 Duritatea Brinell [HB 10/1000] 5 80 90 90 100 110 120 90 100 90 100 .CuAl9Fe5Ni5T – pentru piese cu rezistenţă mecanică şi la coroziune ridicată..5 Impurităţile reprezintă suma concentraţiilor altor elemente chimice.Universitatea Politehnica București T 7. rezistenţe la cavitaţie şi la solicitări alternante de lungă durată. Abateri de până la 20% de la compoziţiile chimice din tabel se admit cu acceptul părţilor şi cu condiţia menţinerii caracteristicilor mecanice.

La cuptoarele electrice cu inducţie această încălzire nu este necesară. table etc. . procesul de topire poate fi început fie pornind de la elemente metalice pure. (diverse mărci).. • deşeuri de bronz Cu-Al.1998.CuAl10Fe3T – pentru angrenaje elicoidale. Întâi se introduc bucăţile cele mai mari aşezându-se astfel încât să nu existe un contact direct cu flacăra. reţele de turnare. c) Pe fundul vetrei cuptorului sau pe fundul creuzetului se va încărca o cantitate de fondant de acoperire apreciată ca suficientă pentru a acoperi suprafaţa băii metalice ce se va forma. . • feromangan. rotoare de pompe şi alte piese pentru industria chimică. maselote.50% sodă calcinată + 50% sticlă pisată. Materialele subţiri (table. • deşeuri de aluminiu tehnic provenit din electrotehnică sau din alte domenii: bare. piese destinate industriei alimentare şi industria chimică.7 şi 2.8. Încărcătura metalică în cazul bronzurilor cu aluminiu poate fi compusă din următoarele: • cupru catozi. Pe parcursul topirii se va completa acoperirea băii metalice formate cu fondaţi de acoperire.35% clorură de sodiu + 65% florină. în ordinea rezultatelor obţinute. • lingouri de prealiaje Cu-Al. Ca fondanţi de acoperire se pot utiliza. fie pornind de la diverse sorturi de bronzuri cu aluminiu aflate sub formă de lingouri sau sub formă de deşeuri.) se vor introduce după topirea completă a primelor bucăţi. sârme. • aluminiu tehnic. provenite din demontări şi a căror compoziţie chimică este cunoscută. 11 . scoarţe etc. SREN 576 . sârme. . • prealiaje ale cuprului conform tabelelor 2.30% borax + 60% clorură de sodiu. • şpan de bronz Cu-Al. următorele combinaţii: cărbune de lemn (mangal). Elaborarea şi turnarea bronzurilor cu aluminiu Pentru obţinerea uneia sau alteia dintre mărcile de bronzuri cu aluminiu. .40% borax + 60% sodă calcinată.. a cărui compoziţie chimică este cunoscută. Materialele nemetalice sunt reprezentate de diferite sorturi de fondanţi specifici elaborării aliajelor cupru-aluminiu. şpan etc. • deşeuri proprii din turnătorie: rebuturi.60% mangal + 40% nisip cuarţos. provenit de la prelucrarea mecanică.2004 şi SREN 1676 . A. . . d) Se introduc în cuptor bucăţile de cupru catozi sau cupru deşeu. Topirea se va face dintr-o atmosferă neutră sau slab reducătoare trădată de culoarea uşor albăstruie a flăcării de la gura cuptorului. b) Încălzirea cuptorului de elaborare până ce căptuşeala refractară a acestuia a atins temperatura de 800-900 °C (roşu-luminos).Universitatea Politehnica București Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor .CuAl10MnT – pentru armături şi piese rezistente la coroziunea chimică. Elaborarea bronzurilor cu aluminiu din elemente presupune parcurgerea următoarelor operaţii: a) Curăţirea cuptorului de elaborare.

în baia metalică sub stratul de zgură. 10-15 min.8-1. preîncălzit la 150-180°C. temperatura aliajului este de 1200-1250°C.Se poate folosi şi prealiajul Mn-Mg cu aceeaşi 12 . n) Se opreşte cuptorul şi se îndepărtează zgura. g) Se opreşte cuptorul şi se toarnă proba de dezoxidare. dezoxidarea se face cu 0. titan sau calciu. 250°C. Încărcătura cuptorului se va calcula în funcţie de compoziţia aliajului şi de cantitatea dorită precum şi de materialele aflate la dispoziţie. m) Se supraîncălzeşte topitura la temperatura de turnare.02% magneziu şi 0. Se va menţine metalul la o temperatură de 1150-1200 °C. celelalte elemente de aliere: procedându-se la omogenizarea băii. în cazul în care se folosesc la topire lingouri Cu-Al.30% din temperatura lichidus. h2. astfel încât să nu se „rupă” stratul de zgură sau aceasta să fie antrenată în topitură. i) Se lasă baia să se liniştească şi să se răcească până la temperatura de 1120-1140°C în vederea introducerii aluminiului. de la o înălţime cât mai mică. Elaborarea bronzurilor cu aluminiu din diverse sorturi de bronz şi din deşeuri . o) Se evacuează bronzul în oala de turnare preîncălzită la roşu.2-0. Cantitatea de dezoxidant va fi astfel calculată încât aportul de magneziu să fie de 0.05-1. f) Se continuă topirea până ce temperatura băii metalice atinge 1150-1200 °C. 5-10 min.5% aluminiu tehnic.03% sau când se utilizează amestecuri de magneziu-mangan acestea să aducă 0.3-0.Universitatea Politehnica București Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor e) Se va completa încărcătura cu bucăţile mai mici de material metalic neintroduse iniţial. cu următoarele precizări: pentru dezoxidare se va folosi o cantitate de magneziu mai mare. efecuându-se dezoxidarea ca la puncul h1.10-0. Dacă se apreciază că metalul este puţin oxidat se va proceda la o primă dezoxidare în scopul dizolvării trioxidului de aluminiu (Al2O3) format. Aceste materiale vor fi mărunţite sau debitate la dimensiuni mici şi preîncălzite. iar pentru piesele simple turnate în amestec de formare uscat va putea fi chiar în intervalul 1150-1180°C. p) Se toarnă într-un timp cât mai scurt. j) Se introduce aluminiu metalic sau sub formă de prealiaj. Dezoxidarea se va efectua cu prealiaje sau fluxuri care să conţină magneziu. Temperatura optimă de turnare a bronzurilor cu aluminiu este cuprinsă în intervalul 11751225°C în funcţie de piesele turnate. magneziu şi mangan. respectă acelaşi traseu ca la punctul A. cca. iar temperatura cochilei metalice de cca. determinată pe diagrama de echilibru. 0. se va îndepărta zgura existentă şi se va forma imediat alta nouă prin adăugarea de fluxuri pentru rafinare. l) Se vor introduce sub formă de prealiaj sau în stare solidă. k) Se omogenizează baia cu ajutorul unei bare de oţel. B. aleasă în funcţie de piesele ce se toarnă. Răcire este necesară deoarece la introducerea aluminiului se degajă o cantitate mare de căldură ce determină creşterea temperaturii băii cu 50-100°C. favorabilă desfăşurării proceselor de dezoxidare-rafinare. şi se va menţine la această temperatură cca.015-0.20% din încărcătură şi eventual adăugarea a 0. La turnarea în cochile.0% mangan. urmărindu-se completarea stratului de flux de protecţie. şi după cca.Dacă topirea se face pornind numai de la cupru catozi sau de la deşeuri de cupru. Temperatura de turnare este recomandabil să fie de 1. imediat înainte de turnare combinat cu amestecarea băii ceea ce uşurează eliminarea trioxidului de aluminiu (Al2O3). h) Funcţie de configuraţia probei se decide mersul elaborării: h1. După formarea băii metalice toate materialele se introduc în cuptor în stare preîncălzită şi se imersează în aceasta. dacă se apreciază că metalul este foarte oxidat şi conţine o cantitate mare de gaze.3% cupru fosforos. se repetă proba de dezoxidare. degazare şi protecţie.02-0.

rezistenţă la oboseală mare. ci doar a celor prelucrate prin deformare plastică. în schimb alungirea rămâne aproximativ constantă sau în uşoară scădere. pe lângă soluţia solidă α se va găsi o cantitate importantă de eutectoid (α + δ). Din punct de vedere chimic.în intervalul 6-10% Sn. aliajele monofazice sunt constituite din soluţia solidă α. Proprietăţile mecanice variază în funcţie de conţinutul de staniu: . În bronzurile cu staniu cele mai dăunătoare impurităţi sunt: oxigenul. fosfor sau plumb. CO2. menţinute în limitele admise prin standarde. Deoarece cuprul este principalul element in acest aliaj trebuie sa amintim si niste proprietati ale acestui metal destul de cautat pe pietele mondiale. plastică şi sunt caracterizate de o rezistenţă mecanică bună combinată cu valori ridicate ale alungirii. Aluminiul este o impuritate foarte dăunătoare a bronzurilor cu staniu. mai ales atunci când s-a folosit drept fondant acoperitor cărbunele de lemn (mangalul) sau fluorurile. siliciul. apare eutecticul (α + δ) dur şi fragil. arseniul şi bismutul. care va determina o creştere a rezistenţei mecanice şi a durităţii. ca urmare a unui interval de solidificare mare.în intervalul 10-15% Sn. Proprietăţile bronzurilor cu staniu Cunoaşterea proprietăţilor fizice şi tehnologice ale bronzurilor cu staniu este foarte importantă atât din punct de vedere a prelucrării metalurgice cât şi din punct de vedere a utilizării lor. prelucrabilitate prin aşchiere bună.Universitatea Politehnica București Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor indicaţie pentru cantitatea de magneziu. Cap. H2O. . a atmosferelor cu H2S. aluminiul. Dezoxidarea cu cupru fosforos nu este recomandată pentru aliajele cupru-aluminiu. Oxigenul determină apariţia oxidului de staniu SnO2. ce constau initial in aproximativ 75 % cupru si 25% staniu. . ceea ce conduce la creşterea rezistenţei mecanice şi a durităţii. dure şi fragile care pot deteriora cuzineţii şi lagărele[20]. durificare prin ecruisare. nu influenţează semnificativ structura şi proprietăţile bronzurilor cu staniu de turnătorie.II Proprietati fizice si chimice ale bronzurilor. dar sunt atacate de acizii azotic şi clorhidric. a incluziunilor nemetalice şi a unei structuri cu grăunţi mari care defavorizează caracteristicile mecanice. colţuroase. Bronzurile cu staniu prezintă o serie de proprietăţi tehnologice cum ar fi: antifricţiune ridicată. 13 . ce se separă sub forma unor incluzi cenuşii. stibiul. Celelalte impurităţi. dar şi o scădere pronunţată a alungirii. SO2. fierul. Aceste proprietăţi pot fi îmbunătăţite prin adaosuri de zinc. deoarece favorizează apariţia porozităţii. însă duritatea este scăzută. sudabilitate satisfăcătoare şi ceea ce este cel mai important o foarte bună rezistenţă la uzură în condiţii de frecare cu ungere.în domeniul 0-6% Sn. a soluţiilor neutre de săruri. Proprietăţile de turnare se caracterizează printr-o fluiditate scăzută şi o tendinţă de creştere a porozităţii pieselor. Bronzurile sunt cele mai vechi aliaje fabricate. precum şi de soluţiile tari de baze. bronzurile cu staniu au o bună rezistenţă la acţiunea apei sărate. a acizilor sulfurici şi fosforici.

8cp În foițe foarte subțiri apare de culoare albastru-verzui datorită transparenței.II.4….s. masa atomică. care se caracterizează printr-un număr mare de planuri cu densitate atomică ridicată și implicit.Universitatea Politehnica București Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor Cuprul (denumire populara “arama”) este un metal de tranziţie situate în grupa întâia secundară a sistemului periodic al elementelor împreună cu argintul şi aurul(subgrupa cuprului).L.1cmc/atomgr 20˚C Densitatea la 20˚C 8.5…3. Cuprul nu prezintă transformări alotropice în stare solidă.0 Kg/m (2. printr-un număr mare de sisteme de alunecare.0) 1083˚C Potenţial normal de Cu/Cu: +0.385Kj/Kg.522V electrod Cu/Cu: +0.92g/ c Duritatea Brinell(Mohs) Temperatura de topire 37.4s 29 63. conferă cuprului o capacitate de deformare plastică foarte bună.05 Kj/mol 2582˚C 300. Sistemul de cristalizare.42.grd 1. temperatura de topire. După clasificarea tehnică a metodelor neferoase.(III) Volumul atomic la 7. cuprul face parte din 14 . Caracteristica Culoarea Structura cristalină Structura electronică Numărul atomic Masa atomică Raza atomică Valoarea Roşie-Arămie cfc K.grd 3.93j/cm.3 Kj/mol 0. temperatura de fierbere.692.M.364V Densitatea la Ttop 8.03g/c Vâscozitatea la Ttop 5. Principalele proprietăţi fizice ale cuprului sunt prezentate în tabelul 1dintre care putem aminti: conductivitate termică bună.452 1. În stare coloidală culoarea cuprului variază de la verde la violet.28Å Caracteristica Căldura latentă de topire Temperatura de fierbere Căldura latentă de fierbere Căldura specifică la 20˚C Conductivitatea termică la 0˚C Rezistivitatea la 0˚C Valenţa Valoarea 13.10Ωcm I.

........78 1500° C.În stare lichidă cuprul formează cu majoritatea metalelor soluţii binare sau complexe (aliaje).7... telurul..1500° C densitatea se poate calcula cu formula: Temperatura de topire are valoarea l083°C......... în sărurile fierului trivalent şi cianurile metalelor alcaline........... în acidul clorhidric concentrat în sărurile de amoniu..178 N/m.........Universitatea Politehnica București Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor grupa metalelor grele..... aldehidice sau cetonice.. bronzurile(aliaje Cu-Sn şi aliajele cuprului cu alte metale decât zincul). halogenii..... iar căldura de volatilizare de 1755 cal/g....... Tensiunea superficială a cuprului are valoarea medie de 1...... sulful. Conductivitatea termică a cuprului este mai mică decât cea a argintului și a aurului și reprezintă 73..... având densitatea la 20°C de 8960 kg/m3....7......................7....... stibiul..Este un metal cu reactivitate chimică redusă chiar dacă la cald sau la rece se combină direct cu oxigenul. în schimb faţă de toate aceste reacţii cuprul nu reacţionează direct cu azotul şi carbonul....8.............02 1200° C. în acidul azotic.70 Pentru temperaturi cuprinse în domeniul 1083..... 15 .......8. etc.........7........94 1300° C........................În soluţiile apoase cuprul se dizolvă în acidul sulfuric concentrat........8% din conductivitatea termică a acestora.Cuprul reacţionează în prezenţa aerului cu acizii organici în soluţii apoase sau în soluţii alcoolice. nemetale sau chiar soluţii........ seleniul...2%............ după cum urmează: 1083° C. fosforul şi altele.... Temperatura de fierbere a cuprului este de 2500°C........03 1100°C........ Densitatea variază cu temperatura pentru cupru în stare lichidă.........86 1400° C..... iar volumul atomic la 20°C de 7. respectiv 88.... Proprietăţile chimice care definesc cuprul sunt în principal cele care au ca bază reacţiile dintre Cu şi celelalte elemente chimice fie ele metale....... arseniul.......... cele mai cunoscute fiind alamele(aliaje Cu-Zn)...1.

care depind de gradul de puritate....38 Alungirea relativă % 16-18 35..24 40. Excepții fac metalele care nu sunt solubile în cupru și formează cu acesta eutectice ușor fuzibile..6 2 Rezistența la oboseală daN/mm 2..2.2 Caracteristici mecanice ale cuprului Caracteristici mecanice Starea cuprului Turnat Recopt Ecruisat 2 Rezistența la rupere la tracțiune daN/mm 17 20.. 16 .2 2 Rezistența la forfecare daN/mm 19 43 2 Duritate HB daN/mm 35. ca și rezistența mecanică..... natura impurităților. Tabelul4.. 100 2 Reziliența Nm/cm 53 - Majoritatea elementelor de aliere măresc valoarea rezistenței la rupere.8 4... de starea în care acesta se află și de temperatură.5 30 Limita de curgere daN/mm2 7....50 2 Limita de elasticitate daN/mm 2... starea materialului metalic (turnat. fiind minimă pentru metalul de înaltă puritate în stare recoaptă și maximă pentru stare ecruisată.. depinde de puritatea metalului.50 5. Duritatea... 10 35. deformat... tratat termic) sunt prevăzute în tabelul 4.Universitatea Politehnica București Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor Proprietăți mecanice și tehnologice Proprietățile mecanice ale cuprului.40 95.

Acesta se obţine prin includerea a 3. sunt folosite pentru fabricarea garniturilor pentru conducte de aburi şi de apa şi pentru lucrări ornamentale. Bronzul .consta iniţial din aproximativ 75% cupru şi 25% staniu. doar 0.5% fosfor.5% plumb. Printre cele mai importante bronzuri sunt bronzurile fosforoase făcute prin adăugarea de până la 0. Bronzuri de plumb Pentru fabricarea lagărelor care trebuie să reziste la viteze si presiuni mari.III Clasificarea Bronzurilor. Bronzurile roşii tradiţionale conţin aproximativ 88% cupru. alama şi aliajele din cupru şi nichel. Ele nu se magnetizează. 17 . la un bronz de cupru şi staniu ce conţine 85-90% cupru.â Plumbul este folosit şi pentru obţinerea bronzurilor de plumb cu staniu. se folosesc pentru lagăre de înaltă performanţă. În prezent denumirea de bronz se referă la o gamă largă de aliaje pe baza de cupru. astfel se desprind la întreruperea curentului electric. este mai potrivit bronzul fosforos de plumb.întrerupătoare acţionate de electromagneţi. Bronzurile cu staniu cu conţinut ridicat. Bronzurile roşii cu nichel conţin până la 5% nichel. Tipurile cu conţinut redus de plumb. Printre aliajele pe bază de cupru se numără bronzul. până la 20% plumb . Iniţial folosit la fabricarea ţevilor de puşti. 8-10% staniu şi 2-4% zinc. Armăturile din aliaj sunt unite uşor pentru a face contact.5% plumb în bronzul fosforos. Unele forme de bronz roşu conţin până la 5% plumb.cel mai vechi aliaj fabricat .Universitatea Politehnica București Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor Cap. bronzul roşu este utilizat la componente pentru construcţii de maşini. aliajul este elastic şi nemagnetic.3% fosfor. Bronzul roşu Bronzul roşu este o formă de bronz care conţine zinc. Bronzul cu aluminiu. Un astfel de aliaj este folosit la fabricarea armăturilor de contact pentru relee . inclusiv rulmenţi. care conţin o varietate de metale şi uneori puţin staniu sau deloc. Cu mai puţin de 0.

Bronzurile cu staniu se simbolizează prin literele Bz (bronz) urmate de un număr care indică conţinutul procentual de staniu ( Exemplu Bz 6). Bronzurile turnate pot fi: . cum ar fi rezervoare şi pompe rezistente la acizi. 18 . armături. profiluri. Datorită acestui fapt.. care conţin o varietate de metale şi uneori puţin staniu sau deloc. etc.sunt foarte rezistente la coroziune. Bronzurile laminabile au conţinuturi mici de staniu. Din bronzurile cu aluminiu se fabrică bare. Exemplu de simbolizare: BzPb25 Aliaje cupru-nichel-zinc sunt foarte numeroase. Din bronzurile cu staniu se fabrică bare. monede. Este folosit la fabricarea elicelor navelor.14%Sn) Bronzurile moi se folosesc la turnarea bucşelor. a armăturilor. roţi dinţate..cel mai vechi aliaj fabricat .. -bronzurile cu staniu conţin maximum 14% Sn. Al (aluminiu) cu un număr (procentul de aluminiu). de cupru cu aluminiu (Cu+Al) sau de cupru cu plumb (Cu+Pb).bronzuri moi (cu 3…. obiecte de artă. armături. etc. Bronzurile . lagare. sunt plastice şi se folosesc sub formă de semifabricate sau de produse deformate la rece sau la cald ca: table. instrumente chirurgicale. Se folosesc numai pentru turnare de lagăre sau piese speciale.conductoare electrice. Cel mai cunoscut este alpacaua care se întrebuintează pentru tacâmuri. inclusiv la acţiunea acizilor diluaţi. a unor piese pentru utilaje hidraulice grele şi a utilajelor de tehnologie chimică. În prezent denumirea de bronz se referă la o gamă largă de aliaje pe bază de cupru. Deşi se numeşte bronz. adesea cu cantităţti mici de alte metale precum nichel.consta iniţial din aproximativ 75% cupru şi 25% staniu. care lucrează în medii corozive obişnuite .6% Sn) . instrumente de măsură. conductoare electrice. benzi. Bronzurile cu staniu au cea mai largă răspândire. Se simbolizează prin literele Bz (bronz). etc. benzi. arcuri. fier sau mangan. adesea nu conţine staniu. iar restul cupru. Bronzul cu aluminiu este la fel de rezistent ca şi oţelul moale şi are o bună rezistenţă la coroziune. având aspect plăcut şi proprietăţi foarte bune de coroziune. membrane.obiecte de artă. -bronzurile cu plumb sunt aliaje cupru-plumb cu 10-40% Pb. lagăre.sunt aliaje ale cuprului cu staniu (Cu+Sn). Ele pot fi laminabile şi turnate. -bronzurile cu aluminiu conţin 5-10% Al. constituenţii principali putând intra în diferite procente. au caracteristici mecanice bune şi excepţionale calităţi antifricţiune (coeficient de frecare mic).Universitatea Politehnica București Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor Bronzul cu aluminiu este un aliaj de cupru şi aluminiu. Bronzul . Sunt bronzuri cu proprietăţi mecanice şi chimice foarte bune.bronzuri dure (9….

pentru piese rezistente la coroziune şi pentru piese antifricţiune. a lagărelor de motoare grele. pentru arcuri inoxidabile. Bronzurile de aluminiu se folosesc şi în stare laminată (bare. Bronzul cu beriliu se foloseşte pentru piese supuse la uzură. Sn. Bronzul roşu este o formă de bronz care conţine zinc. conductoare pentru curenţi de intensitate mică. 8-10% staniu şi 2-4% zinc. etc. carcase pentru pompe. Cel mai cunoscut este alpacaua care se întrebuinţează pentru tacâmuri. coroane dinţate. etc.. pentru piese de ceasornice. O caracteristică importantă a acestor bronzuri este rezistenţa mare la frecare. obiecte de artă. glisiere. având aspect plăcut şi rezistenţă foarte bună la coroziune.. Bronzurile cu aluminiu se folosesc în stare turnată la fabricarea pieselor pentru industria chimică şi electrotehnică (rotoare de pompe. roţi. lagăre. 19 . Bronzurile roşii tradiţionale conţin aproximativ 88% cupru. Iniţial folosit la fabricarea ţevilor de puşti. instrumente chirurgicale. conferită de compusul definit Cu. Bronzurile roşii cu nichel conţin până la 5% nichel. care sunt solicitate la frecare. etc. piese). de aceea se mai numesc bronzuri antifricţiune şi se folosesc la turnarea roţilor melcate. nemagnetice. bronzul roşu este utilizat la componente pentru construcţii de maşini. a lagărelor etc. a bucşelor. constituenţii principali putând intra în diferite procente. Unele forme de bronz roşu conţin până la 5% plumb. tije de pistoane. Bronzurile cu plumb se folosesc la turnarea lagărelor pentru piese de motoare cu ardere internă. inclusiv rulmenţi. Bronzurile cu nichel şi zinc sunt foarte numeroase. pentru scule care nu produc scântei.Universitatea Politehnica București Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor Bronzurile dure au rezistenţe mai mari şi se folosesc la turnarea pieselor mecanice ca: armături. instrumente de măsură. etc).

In timpul Renaşterii (o serie de miscari culturale care a ocupat Europa in sec. Primele mulaje din bronz au fost făcute in nisip. printre care si bronzul-aluminiu.H. dar cred ca bronzul a fost prima data făcut accidental. Aceasta teorie este bazata pe faptul ca bronzul nu a fost descoperit in America de Nord.. Bronzul este un metal compus din cupru si alte elemente. Mai târziu pentru aceasta treaba s-au folosit piatra si lutul. când roci bogate in minereu de cupru si de cositor au fost puse laolaltă la baza unui loc de făcut foc de tabăra. pentru a fi folosite la fabricarea uneltelor.H. fabricarea bronzului s-a răspândit si in Persia. dar astăzi termenul este folosit pentru a descrie o varietate de aliaje intre cupru si alte materiale.IV Caracteristici si utilizari ale bronzului. de către vechii sumerieni in Valea Tigrului si Eufratul. Istoricii nu ştiu cum acest aliaj a fost descoperit. Termenul de bronz a fost original prima data dat unui aliaj din cupru cu cositor. formând bronzul. Bronzul a apărut in China si in Egipt in jurul anilor 2000 i. Bronzul a fost descoperit in anii 3500 i. Când focul încălzea aceste roci. In jurul anilor 3000 i. probabil ca metalele s-au amestecat. Zincul. armelor. monezilor si obiectelor de arta. unde rareori se găsesc roci care sa contina in acelaşi timp si minereuri de cupru si de cositor.Universitatea Politehnica București Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor Cap. unde s-au găsit obiecte ornamentale si arme din bronz. bronzul a fost folosit pentru fabricarea armelor. bronzul-mangan si bronzul-silicon. XIV-XVI ). dar artişti ca Michelangelo si Benvenuto Cellini 20 .H. plumbul si argintul au fost adăugate la aliajele din bronz de către fierarii greci si romani.

Plumbul este folsit si pentru obtinerea bronzurilor de plumb cu staniu. El poate conţine de la 5% la 22% cositor. Astăzi.Universitatea Politehnica București Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor l-au folosit in sculptura. dar si pentru fabricarea anumitor parţi ale unei maşini si a firelor. Acestea sunt doar unele dintre utilizările bronzului.Bronzul care conţine 10% cositor este folosit pentru fabricarea firelor. Caracteristici si utilizari: Bronzul este mai puternic decât orice metal si orice aliaj in afara de otel. Bronzul aluminiu este folosit pentru fabricarea pieselor folosite in marina. Bronzul are un punct de topire foarte jos. Acesta se obtine prin includerea a 3. doar0. 21 . siliconul sau aluminiul sunt adăugate pentru a intari rezistenta la coroziune. Bronzul-silicon conţine intre 1. fapt care îl face foarte folositor la unirea a doua piese de metal. a ceasurilor. folosit pentru mulaje.5% si 25% plumb si intre 0% si 4. datorita marii lui rezistente la coroziune. este un aliaj dintre cupru si cositor. bronzul original. bronzul este folosit pentru fabricarea obiectelor din jurul casei.se folosesc pentru lagare de inalta performanta.5% zinc. Când bronzul-cositor conţin cel puţin 10% cositor.5% plumb in bronzul fosforos. pana 20%plumb. Tipuri: Bronzul-cositor. BRONZURI DE PLUMB Pentru fabricarea lagarelor care trebuie sa reziste la viteze si presiuni mari.5% si 3% silicon.5% plumb. aliajul este puternic si are un punct de topire foarte jos.Cele mai puternice aliaje din bronz conţin o mica cantitate de plumb. Plumbul este adesea adăugat pentru a face bronzul mai uşor de topit. Bronzul este făcut prin încălzirea si amestecarea elementelor componente. Bronzul-cositor plumbat (conţine plumb).5% si 4% mangan. Bronzulmangan este folosit pentru construirea valvelor. este mai potrivit bronzul fosforos de plumb. bronzul este încălzit la 430 de grade C dar nu peste temperatura de topire a metalelor care vor fi lipite. Când este folosit ca material de lipit. Nu se rupe uşor. Cositorul. este rezistent la coroziuni si poate fi transformat uşor in forme prin punere in forme si prin mulare. 1% cositor si intre 0. Bronzul-silicon este folosit si la construirea containerelor chimice. conţine intre 5% si 10% cositor. Bronzulmangan conţine 39% zinc. Bronzul-aluminiu conţine intre 5% si 10% aluminiu.Tipurile cu continut redus de plumb. sunt folosite pentru folosirea garniturilor pentru conducte de aburi si de apa si pentru lucrari ornamentale. a yalelor . intre 1.Bronzurile cu staniu cu continut ridicat. ţevilor si conductelor.

CuAl7Si2 (CW302G). Desi se numeste bronz. Bronzuri de turnatorie: CuSn10-C (CC480K). precum rezervoare si pompe rezistente la acizi. Bronzurile rosii cu nichel contin cu pana la 5% nichel. CuAl10Fe3Mn2 (CW306G) Bronzuri speciale (cu nichel): CuAl9Ni3Fe2. CuSn7Zn4Pb7-C (CC493K). bronzul rosueste utilizat la componente pentru constructii de masini. adesea cu cantitati mici de metale. CuSn5Zn5Pb5-C (CC491K). 8-10%staniu si 2-4%zinc. CuSn8 (CW453K). adesea nu contine deloc staniu. inclusiv la actiunea acizilor diluati. CuAl10Ni5Fe4 (CW307G). a unor piese pentru utilaje hidraulice grele si a utlajelor de tehnologie chimica.Universitatea Politehnica București Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor BRONZUL ROSU Bronzul rosu este o forma debronz care contine zinc Bronzurile rosii traditionale contin aproximativ 88%cupru. fier sau mangan. CuAl8. inclusiv rulmenti. CuAl7. CuAl10Fe2-C (CC331G) Bronzuri deformabile: CuSn6 (CW452K). Initial folosit la fabricarea tevilor de pusti. CuAl9Mn2. CuAl9-C (CC330G).Bronzul de aluminiu este la fel de rezistent ca si otelul moale si are o buna rezistenta la coroziune. BRONZUL CU ALUMINIU Bronzul cu aluminiu este un aliaj de cupru si aluminiu. precum nichel. Este folosit la fabricarea elicelor navelor. CuSn12-C (CC483K). CuAl10Fe5Ni5-C (CC333G) 22 . CuAl8Fe3.

VI Evoluţia producţiei mondiale de cupru şi a preţului acestuia 23 .Universitatea Politehnica București Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor Cap.

în 2005. dacă majoritatea speculatorilor se așteaptă la noi creșteri ale cursului. Așteptările jucătorilor de pe piață privind evoluția viitoare a prețului cuprului diferă. Astfel. companiile consumatoare de cupru. care a depășit producția. Evoluția prețului cuprului în prima parte a acestui an are mai multe explicații. Principalul factor care a determinat creșterea cererii pentru cupru a fost interesul ridicat manifestat de fondurile de investiții și speculatori pentru piața metalelor. speră că prețurile să mai coboare spre niveluri comparabile măcar cu cele de la începutul anului.800 de dolari pe tonă la Bursa Metalelor din Londra (LME). în special cele din industria de echipamente electrice. Astfel. Consumatorii însă au resimțit destul de puternic majorarea prețului cuprului la nivelul costurilor de producție.51 24 . în ciuda scăderii de 10% din ultimele două săptămâni. datorită consumului ridicat. data de reducerea puternică a stocurilor de cupru pe plan mondial în ultimii trei ani. consumul de cupru a fost de 16. cotația cuprului pe piața internațională înregistrează în prezent un avans de aproape 80% față de sfârșitul anului trecut. Acest interes are însă și o bază reală.Universitatea Politehnica București Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor Efectul creșterii prețului cuprului pe piața internațională s-a simțit mai puțin la nivelul producătorilor interni. După ce a atins la mijlocul lunii mai un maxim istoric de 8.

dupa care a crescut lent la cca 3900 $/t pînă în martie 2009 şi are în continuare o uşoară tendinţă de creştere. stocurile mondiale s-au redus anul trecut cu circa 66. Cererea puternică vine în special din partea Chinei și a altor țări asiatice.000 de tone.Universitatea Politehnica București Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor milioane de tone.85 de milioane de tone. unde se înregistrează ritmuri foarte ridicate de creștere economică.44 milioane de tone. la sfarsitul intervalului fiind de 6900 $/t. Astfel. Stocurile mondiale de cupru au coborât la finele anului trecut la 0. fapt care a avut o contribuție importantă la creșterea prețului în ultimele luni.Preţul pe bursa LME(London Metals Exchange) în perioada septembrie 2007septembrie 2008 a oscilat intre 6200-8800 $/t. comparativ cu peste 2 milioane de tone în 2002. ca efect al declanşării crizei financiare la nivel mondial. dupa care. cel mai recent studiu realizat de Internațional Copper Study Group arată că producția de cupru va acoperi în următorii ani consumul și va permite majorarea stocurilor existente. 25 .86 milioane de tone. a scăzut brusc la cca 3350 $/t la începutul anului 2009. în timp ce producția a fost de 16. după ce în 2004 scăzuseră cu 0. Totuși.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful