Universitatea din Bucureşti Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială Specializarea Sociologie

Schimbări valorice la studenţii participanţi la programul Work and Travel

Coordonator: Lect. Univ. Dr. Raluca Popescu Absolventă: Tureac Anca Ioana

Iunie 2012

Rezumat
Lucrarea de față își propune să studieze un tip de migrație temporară ce a cunoscut o dezvoltare surprinzătoare în ultima perioadă, migrația studenților prin programul Summer Work and Travel si care este contribuția unei astfel de experiențe asupra individului. Întrebarea care a stat la baza acestei cercetări a fost: Este Work and Travel o experiență formatoare ce influențează stilul de viață al individului? Studiul urmărește în principal dimensiunea axiologică a studenților participanți atât prin stabilirea motivațiilor și a valorilor ce duc la adoptarea unui astfel de comportament, cât și prin determinarea influențelor acestui tip de migrație asupra stilului de viață ulterior. Pe lângă caracteristicile axiologice am urmărit tot odată conturarea unui profil sociodemografic al studentului aplicant. Deasemenea s-a avut în vedere percepția studenților asupra acestei experiențe și modul în care indivizii se raportează la aceasta. Fiind un fenomen nou şi neexplorat în literatura de specialitate din România am ales cercetarea calitativă prin tehnica interviului semistructurat specifică studiilor exploratorii ca cel de față. Respondenții, studenți ce au participat în vara anului 2011 la programul Work and Travel, au fost selectați prin tehnica “bulgărelui de zăpadă” . Participanţii percep această experienţă ca fiind una importantă cu multiple influenţe asupra vieţii lor, şi ca fiind tocmai acel „plus” care îi diferenţiază de un student obisnuit.

2

Cuprins
REZUMAT....................................................................................................................................................................2 1. INTRODUCERE.......................................................................................................................................................3 2. CADRUL TEORETIC.............................................................................................................................................4 2.1. PROGRAME DE SCHIMB INTERCULTURAL. APARIȚIA PROGRAMULUI WORK AND TRAVEL.................................4 2.1.1. Work and Travel în România. ....................................................................................................................5 2.2. MIGRAȚIA STUDENȚILOR PARTICIPANȚI LA PROGRAMUL WORK AND TRAVEL..................................................7 2.3. AVANTAJE ȘI DEZAVANTAJE ALE PROGRAMELOR DE SCHIMB CULTURAL ........................................................11 2.4. WORK AND TRAVEL CA STIL DE VIAȚĂ............................................................................................................13 2.5. VALORI ALE STUDENȚILOR PARTICIPANTI LA PROGRAMUL WORK AND TRAVEL.............................................15 3. PRECIZĂRI METODOLOGICE.........................................................................................................................19 3. INTERPRETAREA ŞI ANALIZA DATELOR...................................................................................................21 3.1. PROFILUL STUDENȚILOR WAT...........................................................................................................................21 3.2. MOTIVAȚIILE PARTICIPĂRII LA PROGRAM..........................................................................................................22 3.4. BENEFICIILE ȘI ASPECTELE NEGATIVE...............................................................................................................24 3.5. INFLUENȚA PROGRAMULUI ÎN VIEȚILE LOR......................................................................................................26 4. CONCLUZII............................................................................................................................................................29 5. BIBLIOGRAFIE.....................................................................................................................................................30 6.1. ANEXA 1:...........................................................................................................................................................33 STIL DE VIAȚĂ – OPERAȚIONALIZARE M. COMȘA....................................................................................................33 6.2. ANEXA 2:...........................................................................................................................................................35 ORIENTĂRILE DE VALOARE – MODELUL LUI SCHWATZ...........................................................................................35 6.3. ANEXA 3:...........................................................................................................................................................36 GHIDUL DE INTERVIU...............................................................................................................................................36

1. Introducere
Am ales să analizez această temă datorită popularității în creștere a programului Summer Work and Travel în rândul studențiilor. De mai bine de zece ani 30 000 de studenți români au

3

ca fost participant al acestui program şi am resimțit unele schimbări la nivel personal. 2. Scopul pentru care a fost adoptată era creșterea gradului de toleranță prin schimbul informațional.ales să petreacă vacanța de vară în SUA. ceea ce m-a determinat să analizez dacă aceste influențe se regăsesc și la alți participanți. Consider că numărul în creștere al aplicanților nu se datorează doar unor modificări de la nivel politic administrativ. Deasemenea acest tip de migrație temporară este un fenomen nou puțin prezent în literatura de specialitate dar care consider că marită cercetat mai ales din punct de vedere cultural și axiologic. Din această cauză găsesc oportună studierea acestui tip de comportament în rândul indivizilor ce îl adoptă.1. ci se explică și prin diferiți factori de ordin valoric la nivel individual si social. Apari ția programului Work and Travel În anul 1948 a fost adoptată în Statele Unite ale Americii legea cunoscută sub numele de Smith-Mundt Act ce prevedea modul de desfășurare al programelor de exchange. Cadrul teoretic 2. facilitarea accesului la program în ultimii ani. educațional. Nu pot să nu admit și câteva motivații de ordin subiectiv. astfel că România se înscrie în primele zece țări în ceea ce privește numărul de studenți participanți. cultural în rândul cetățenilor americani și cetățenilor altor țări oferindu-li-se ocazia de a 4 . Programe de schimb intercultural.

vizeamerica. Programele de tip schimb intercultural sunt un aspect important al politicii externe al Statelor Unite.html 5 . Programul Work and Travel poate fi accesat prin obținerea vizei J-1 prin care se obține dreptul de a lucra și de a călători pe teritoriul SUA pe o perioadă de maxim patru luni. O serie de programe de schimb cultural au fost înființate în anii ’60 de către Departamentul de Stat American conștientizându-se dorința tinerilor de pretutindeni de a experimenta stilul de viață american.interacționa sporind astfel cunoașterea. să fie integraliști. obținerea independenței financiare. în prezent studenți din 140 de țări pot studia. înțelegerea și aprecierea reciprocă. În rândul participanților. Acest proiect a luat amploare o dată cu realizarea faptului că tinerii ar fi mult mai atrași de aceste programe dacă pe perioada de locuire în SUA ar putea avea și un job prin care să se întrețină. să urmeze cursurile unei facultăți la zi și de 1 Informatii preluate de pe siteul: http://www. În România programul Work and Travel a luat ființă în anul 2000 la Cluj. Astfel a fost introdus programul Work and Travel ce nu a suferit modificări majore din momentul în care a fost introdus până astăzi. experiența unui loc de muncă sezonier mult mai bine plătit decât în România. participanți și ei la acest program.1 2. Aceste programe le dădea posibilitatea tinerilor de a cunoaște cultura americană prin locuirea pe o perioadă determinată de timp în SUA.com/workandtravel/index. Astfel studenții iau contact cu cultura americană. La momentul acela condițiile de selecție a studenților aplicanți erau destul de stricte: aceștia trebuiau să aibă media generală peste nouă.1. programul are multiple beneficii precum integrarea într-un mediu cultural diferit. Programul Work and Travel dă posibilitatea studenților din întreaga lume de a trăi în America pe perioada vacanței de vară. munci și călători prin programe de schimb intercultural. vizitarea Americii. Work and Travel în România.1. Totodată programul vine și în ajutorul angajatorilor americani ce sunt în căutarea de personal sezonier în timpul celei mai aglomerate perioade din an. interacțiune cu alți oameni din întreaga lume. iar prin intermediul lor cetățenii americani iau contact cu cultura țării din care provin. date fiind două tendințe importante: pe de o parte cererea de forță de muncă sezonieră din partea angajatorilor americani și pe de altă parte dezvoltarea și evoluția continuă social-economică a țărilor din Estul și Sud-Estul Europei ce a dus la crearea de noi posibilități de experiențe culturale și de muncă în diverse țări în rândul tinerilor.

să fie integralist și să aibă cunoștințe medii de limba engleză.1583/ 3 Informații preluate de pe siteul: http://www. nefiind acceptați studenți din primul și ultimul an și nici studenți la master sau doctorat.presalocala. Odată cu intrarea României în UE au început să apară și programe Work and Travel în Europa în țări precum Grecia. tot din 2007 au fost acceptați la interviul pentru viză studenții la master. pentru aceste destinații condițiile de aplicare sunt mult mai facile. Franța. Nefiind necesară viza. însă studenții nu au posibilitatea să.și aleagă locul de muncă spre deosebire de Work and Travel SUA. 3 2 Informații preluate de pe siteul : http://www. Prima schimbare în ceea ce privește condițiile a fost adusă în anul 2006 când au fost acceptați și studenții de anul întâi cu men țiunea că ace știa să aibă media peste nouă în timp ce pentru cei din ani intermediari media minimă scadea la 8. În prezent condițiile ca un candidat să aplice pentru obținerea vizei J-1 Exchange Visitor Program sunt ca acesta să urmeze la zi cursurile unei facultăți acreditate de Ministerul Educației. restaurante. fast-fooduri. studenții putând lucra în hoteluri. Spania.2 Conform Ambasadei SUA în anul 2011 au aplicat pentru obținerea vizei 4064 de studen ți dintre care 88% și-au petrecut vacanța de vară în SUA. parcuri de distracție. iar începând cu anul 2009 doctoranzii puteau aplica pentru viza J1. acesta fiind unul din factorii care explică numărul în creștere de participanți. Media generală minimă acceptată a continuat să scadă până în anul 2010 când Ambasada a scos acest criteriu de selecție.ro/romania/ro/news/view/id. Un an mai târziu studenții din an terminal erau eligibili să aplice pentru obținerea vizei cu condiția să prezinte un document care să ateste continuarea studiilor de master la întoarcerea în țară. Locurile de muncă sunt din domeniul serviciilor. parcuri naționale etc. Comparativ cu anul trecut numărul de studenți ce au solicitat viza pentru a beneficia de programul Work and Travel a crescut cu aproximativ 25 de procente. precizând doar că studen ții cu note mici au șanse minime să obțină viza. Joburile pe care și le pot alege studenții trebuie să fie conform tipului de viză pe care îl posedă. Italia. adică joburi pentru care nu este necesară o specializare. Din an în an Ambasada SUA a modificat condițiile de accesare ale acestui program în favoarea studenților.ziptravel.asemenea era necesar să fie student în an intermediari.com/2011/09/12/4064-studenti-romani-au-aplicat-pentruwork-and-travel-usa-2011-prin-brgwork/ 6 .

ocupându-se de găsirea ofertelor de muncă. Așadar avem de-a face cu migrație externă. destinația studenților fiind SUA. Tipologia clasică a migrației presupune împărțirea după câteva criterii precum: natura granițelor care au fost traversate (migrație internă versus migrație externă). gradul de organizare al migranților (migrație spontană versus migrație contractuală). (Anghel și Istvan. Procedurile de înscriere în programul Work and Travel încep chiar și cu câteva luni înainte de a pleca în SUA. probabil datorită faptului că este un fenomen relativ recent. 2009) În baza acestei clasificări voi încerca să definesc migrația specifică programului Work and Travel destul de ușor de integrat în fiecare din categoriile specifice. Primele teorii și studii despre migrație au apărut în secolul al XIX-lea printre care studiile lui Max Weber referitoare la migrația poloneză și legile lui Ravenstein.2. de asigurea unui loc de cazare în SUA și chiar de achiziționarea biletului de avion. deasemenea din punctul de vedere al timpului petrecut în afara granițelor.2. studenții cunosc faptul că. cu cât încep mai repede aceste formalități cu atât vor avea ocazia de a-și alege un loc de muncă mai bun. nefiind constrânși de nici un fel de influențe astfel că se poate vorbi de o migra ție voluntară. pașaport. asigurare de sănătate astfel că statutul migrantului este unul în deplinătate legal. Dintre teoriile clasice 7 . orizontul temporar al migrației (migrație temporară versus migrație definitivă). Migrația studenților participanți la programul Work and Travel Acest tip de migrație ce ia amploare în rândul studenților este puțin analizat în literatura de specialitate dedicată migrației. permis temporar de muncă. O mulțime de agenții își oferă contra-cost serviciile studențiilor în acest sens. o lună fiind acordată călătoriilor. statusul legal al migranților (migrație legală versus migrație ilegală). Studentul nu poate intra pe teritoriul Statelor Unite fără să aibă în posesie viza. gradul de libertate de care dispun cei care iau decizia de a migra (migrație voluntară versus migrație forțată). oferta de muncă a angajatorului. de întocmirea dosarului pentru viză. fiind mediatori între studenți și angajatori. Toate aceste etape de pregătire ce participantul trebuie să le parcurgă până să plece în SUA ce au ascopul de a uşura procesul de migrație și de acomodare în societatea gazda ce se întind pe o perioadă destul de lungă de timp încadrează acest tip de migrație în migrația de tip contractual. se poate încadra în categoria migrației temporare având în vedere că studentul solicită pentru o perioadă de patru luni dintre care poate munci legal trei luni. de obținerea diferitelor documente de care participantul are nevoie. Studenții participanți sunt singurii responsabili pentru luarea acestei decizii.

oportunitățile și informațiile de care dispun. acesta nefiind singurul 8 . (Anghel și Istvan. migranții având o mulțime de restricții pentru a combate stabilirea lor definitivă în țara-gazdă. În prezent o mulțime de țări democratice dar și nedemocratice au adoptat astfel de programe.T. 2011) De-a lungul timpului cele mai cunoscute programe de cerere de forță de muncă au fost în anii 1955-1973 în Germania cunoscut pentru chemarea forței de muncă din Turcia și cel din anii 1942-1964 în care au fost chemați cetățeni mexicani pentru a lucra temporar în America. istorici. (P. din acest motiv organizațiile internaționale militează pentru creșterea numărului de oportunități pentru cetăţenii din ţările mai sărace care în urma migrației în țările bogate ar completa deficitul forţei de muncă al acestora. susține că indivizii implicați în procesul migrației pot face alegeri raționale și pot valoriza resursele. Lenard și C. Lenard și C.apărute în această perioadă amintesc de Teoriile neoclasice sau funcționale. 2009) P. economici ce influențează alegerile ”raționale” ale indivizilor implicați în procesul migrației . pg 31). 2011) Chiar dacă programul Work and Travel nu se poate încadra în categoria programelor de muncă temporară. Lenard și C. 2009. în acest fel prin migrație se realizează transferul de forță de muncă al societăților sărace spre societă țile bogate. Straehle susțin extinderea programelor de migrație temporară pentru muncă considerând a fi un bun instrument pentru acoperirea deficitului de muncă și în redistribuirea bogăției la nivel mondial. Hicks (1932) susține că diferen ța de salarizare este unul din factori majori ce generează migrația. Mai târziu Zelinsky aprofundează cercetările făcute de Revenstein încercând “să conceptualizeze migrația ca o evoluție stadială generată de modernizarea societăților și intrarea în circuite economice internaționale” (Anghel și Istvan. Straehle. (P. politici. Contribuția lui Revenstein în cadrul acestui set de teorii a fost de a elabora pentru prima dată o serie de legi despre acest fenomen și de a cerceta pentru prima dată fenomenul migrației internaționale. Acestui model i se reproșează că nu ia în calcul o serie de factori culturali. Presiunile pentru a extinde programele de muncă temporară vin din două direcții: la nivel mondial în fiecare an mii de migranți din țările sărace traversează granițele în căutare de oportunități mai bune de angajare. Pe plan național. extinderea acestor programe ar veni și în ajutorul guvernului care se confruntă cu două situații contradictorii: nevoia de a completa deficitul forței de muncă fără însă de a crește rata migrației permanente. Straehle. Contractele oferite în general sunt pe perioadă scurtă de timp. însă prezentul articol face referire doar la societățile democratice.T.T. Modelul “ortodox” cum a fost denumit. bazându-se doar pe principiul cererii și ofertei.

studenții pun în balanță atât costurile precum cheltuielile programului în sine care este de aproximativ două mii de dolari. sindicatele s-au implicat în activități politice transnaționale în ceea ce privește programele temporare de muncă din două motive: pentru interesul național și pentru solidaritate la nivel mondial. discomfortul psihic legat de eventualele nereguli ce le poate întâlni la destinație dar și beneficiile incluzând câștigul material evaluând și alternativele pe care le-ar avea în România. teoria capitatului uman integrează o serie de factori foarte importanți într-un astfel de proces mai ales în studiul de față. evaluarea mediului în care va lucra și va trăi pentru câteva luni dar mai ales avantajele ce i le-ar putea oferi o astfel de experiență după încheierea ei. în același timp mulți dintre studenți aleg să plece ca urmare a lipsei de alternativă pe perioada verii. printre beneficiile programelor temporare de muncă cercetătorii subliniind și combaterea inegalității de șanse. Astfel spre deosebire de teoriile economice neoclasice ce susțin că migrația este generată doar de diferențele salariale. Pe de altă parte individul evaluează câștigurile materiale. eventualele efecte în gospodăria de origine survenite în urma plecării respectivului migrant precum și “discomfortul psihic al migrantului”. Teoria ce extinde teoria economică neoclasica a lui Hicks este Teoria capitalului uman relevantă în cazul particular de migrație studiat în această lucrare. 2009) În ultimul timp. Individul calculează pe deoparte costul călătoriei până la destinație. costurile legate de asigurarea traiului în țara gazdă.aspect de care sunt interesați participanții are câteva elemente comune cu astfel de programe. Deasemena studenții se aseamană cu migranții înrolați în astfel de programe prin existența unor criterii de selecție și existența unor restricții în vederea asigurării întoarcerii în țara de origine. Acest model se bazează pe principiul cost-beneficiu. idee ce este prezentată în acest articol. De asemenea se evidențiază că migranții aleg să lucreze în altă țară ca urmare a negăsirii unui loc de muncă în țara de origine. (Anghel și Istvan. În primul rând programul a fost conceput în vederea creării de oportunități și șanse egale pentru tineri. cheltuielile de întreținere în societatea respectivă. “calitatea mediului natural social și cultural” dar mai ales beneficiile ce le va avea în urma migrației. Implicarea sindicatelor s-a efectuaut cu ajutorul instituțiilor 9 . În articol autorul punctează foarte mult beneficiile economice ale acestor programe de muncă temporară care nu sunt relevante în acest caz studenții cheltuindu-i de cele mai multe ori pe teritoriul Statelor Unite. (Anghel și Istvan. 2009) Este foarte posibil ca înainte de a lua decizia finală de a aplica la acest program pentru a petrece perioada vacanței de vară în SUA.

4 În vederea protecției participanților Ambasada SUA a înființat în anul 2011 un program pilot în țările Belarus. circulație globală. Numeroase sesizări au fost făcute de către studenții ce s-au confruntat cu abuzuri.importante la nivel mondial cum ar fi Confederaţia Sindicală Internaţională (International Trade Union Confederation) prin campanii globale și campanii ale ONG-urilor militând pentru drepturile angajațiilor. din vara anului 2011 când peste 400 de studenți au protestat împotriva exploatării și condițiilor de la locul de muncă în cadrul unei mari fabrici de ciocolată din SUA.gov/policy/media/pr-02142011. Oke. Bulgaria. Moldova. la nivel mondial sindicatele au cerut protejarea drepturilor lucrătorilor migranți prin ratificarea Convenției ONU privind protecția drepturilor tuturor angajaților migranți. exploatare și încălcarea drepturilor de către angajatorii americani. Ambasada SUA se vor asigura de înțelegerea drepturilor și responsabilităților în cazul fiecărui student. voluntară. legală și de tip contractual. 2010) Programul Work and Travel nu a fost ocolit de astfel de probleme. Investigarea aspectelor aferente costurilor și beneficiilor programului oferite de studenții intervievați ar putea elucida de asemenea acest aspect. Pentru a minimiza aspectele exploatorii. țări din care provin aproximativ 30% din participanți în fiecare vară. De asemenea angajatorii americani sunt admiși în program după un control mult mai riguros. Rusia şi Ucraina. și încălcarea drepturilor acestora. Pentru a spori siguranța studenților toate părțile implicate: companiile sponsor americane.usembassy.romania-insider.com/romanian-foreign-work-and-travel-students-protest-against-cheap-labor-programin-us/31470/ 5 Informații preluate de pe siteul Ambasadei SUA : (http://romania.5 Așa cum am explicat mai sus migrația studenților prin programul Work and Travel este un tip de migrație externă. România. Prin identificarea factorilor ce generează acest nou fenomen de migrație am putea vedea în ce măsură acest program se încadrează în rândul programelor de migrație temporară pentru muncă. „exodul creierelor” în cadul acestora se remarca și o serie de dezavantaje: vulnerabilitatea și exploatarea angajaților. temporară. Pe lângă avantajele oferite de programele de muncă temporară: mobilitate. iar companiile sponsor sunt responsabile de monitorizarea continuă a acestora. 4 http://www.html) 10 . Cunoscut este cazul recent. (N. oportunități. agențiile locale WAT.

Articolul reliefează că dezvoltarea capacității de comunicare într-o limbă străină nu duce doar la o comunicare mai rapidă și mai ușoară ci și face individul să fie mai interesat și mai informat în ceea ce privește modul de viață în diferite părți ale lumii.8%) urmată de dorința de îmbunătățire a cunoștiințelor academice . oferirea unei noi perspective de vedere asupra lucrurilor. Acest lucru se explică prin interacțiunea cu vorbitori nativi ai limbii respective având fiecare un stil diferit de a comunica ceea ce conferă un cadru realist și natural al situației de comunicare. Avantaje și dezavantaje ale programelor de schimb cultural Programul Work and Travel este promovat ca un program de schimb cultural. 2006) arată că studenții petrec o perioadă de timp în altă țară prin intermediul unui program de schimb cultural. existând o mulțime de programe ce promovează mobilitatea tinerilor. Terehoff. iar studiile despre acest tip de programe reliefează multiple avantaje ale acestora cât și dezavantaje. Locuirea chiar și pentru o scurtă perioadă de timp într-o țară în care se comunică într-o altă limbă îmbunătă țește considerabil capacitatea de a vorbi mai repede și cu o mai mare ușurință. realizarea faptului că maniera de a trata o anumită situa ție nu este nici singura nici cea mai bună opțiune .2. De asemenea în aceste condiții înlăturarea presiunii dată de un mediu academic lasă individului posibilitatea de a învăța în propriul ritm. se diferen țiază de cei ce pe tot parcursul studiilor rămân în țara de origine prin faptul că au o probabilitate mai mare de a opta pentru înscrierea la studii postuniversitare dar și în ceea ce privește salariul ca viitori angajați. În articolul “ Learning by living the language: The benefits of foregn exchange programs”. creșterea nivelului de toleranță. 2000) Numărul de studenți care participă la programe de schimb cultural a crescut în ultimul deceniu. Îmbunătățirea unei limbi străine și a capacității de a comunica în acea limbă are implicații puternice asupra creșterii gradului de încredere și a încrederii în sine. Printre beneficiile programelor de schimb cultural se numără creșterea gradului de receptare și deschidere la nou. Printre aceste motivații se numără de asemenea și dorința de 11 .3. (I. Irina Terehoff (2000) pune accent pe avantajul oferit participanților la programe de schimb cultural de a-și îmbunătăți nivelul de cunoaștere al unei limbi străine. Un studiu din Elveția asupra programului ERASMUS (Messer si Wolder. Studiul se axează pe motivația tinerilor de a participa la astfel de programe dezvăluind ca primă motivație îmbunătățirea limbii străine (79.

Wolter. (K. a crescut cu succes aprecierea și înțelegerea pentru fiecare dintre culturi. Astfel în urma vizitei s-au observat schimbări substanțiale în ceea ce privește gradul de informare despre țara vizitată. Studenții americani au remarcat diferențe culturale de exemplu valori precum ospitalitatea și respectul pentru oamenii în vârstă ca aspecte surprinzătoare și interesante din cultura thailandeză. Autorii articolului “Foreign visitors. United Kingdom and Australia” analizează dezbaterile din jurul programului Au Pair ce poate fi interpretat ca un instrument al politicii de stat pentru diminuarea costurilor de îngrijire a copiilor. Stefan C. considerând de asemenea că se simt mult mai încrezători în a purta o conversație în limba engleză după această experiență. în timp ce studenții thailandezi au realizat diferențe culturale foarte mari. Astfel câțiva studenți din fiecare universitate au părăsit pentru o lună de zile țara de origine pentru a locui în țara de destinație. A study of Au Pair Politicies in the United States. Programul Au Pair se adresează tinerilor cu vârsta cuprinsă între 18 și 30 de ani ce nu au neapărat experien ță în creșterea copiilor. Orr. Ca și programul Work and Travel face parte din cele 15 programe ce pot fi accesate prin viza J-1. Atât dorința de îmbunătățire a limbii engleze cât și dorința de a stabili noi relații se regăsesc în motiva țiile studenților ce aleg această variantă pentru petrecerea vacanței de vară. Studenții din Thailanada au admis că a fost o ocazie de ași îmbunătății limba engleză. 2004) Pe de altă parte unii cercetători pun în discuție o perspectivă mai puțin pozitivă a programelor de schimb cultural. Ajunși în țara de destinație ei locuiesc împreună cu o familie ce este dispusă să ofere tânărului cazare. înțelegerii și acceptării unor culturi diferite. Robbins. ambele programe fiind introduse prin Actul Fulbright Hayes Act in Congress. De asemena studenții din ambele țări vorbeau cu entuziasm și emoție despre această experiență. pe de altă parte tânărul ajută la treburile casnice și se implică în îngrijirea copiilor. O Universitate din Tennesse și o Univeristate din Thailanda au inițiat un program de schimb cultural pentru studenții din cele două universități pentru ca aceștia să beneficieze de o perspectivă comparativă a celor două societăți punându-se accent pe interacțiunea cu oamenii locului.extindere a capitaluilui social (Dolores Messer. Atât programele de tip ERASMUS cât și programul Work and Travel promovează mobilitatea tinerilor în vederea cunoașterii. 2006) . R. masă și o sumă de bani. exchange students or familly member. Chiar dacă scopul propriu-zis al programului ERASMUS este unul academic. observăm că motivațiile studenților sunt multiple și chiar asemănătoare cu cele ale studenților aplicanți la programul Work and Travel. Guvernul American și agențiile de profil promovează acest program ca 12 .

Work and Travel ca stil de viață Termenul de “stil de viață” apare la inceputul secolului al XX-lea ca și concept sociologic la Max Weber. să-i asigure “bani de buzunar”. însa este discutabilă măsura în care angajatorii americani participă la acest program doar cu scopul schimbului cultural. (C. relația dintre ei nefiind nici de cum una de tip angajat-angajator. Dacă Guvernul american susține că familia are obligația de a trata tânărul ca fiind un membru al familiei. Comsa. Este cunoscut faptul că aceștia au anumite avantaje (scutirea de la anumite taxe în cazul studenților) astfel că poate fi considerate o alta manieră prin care se poate folosi cadrul legislativ al programelor de schimb cultural în scop economic. astfel făcându-l mai accesibil în rândul aplicanților. de a studia cultura și de a experimenta un nou stil de viață. În același timp Alfred Alder utilizează acest termen ca și concept important în psihologia individuală. Se remarcă un aspect comun al celor două definiții și anume socializarea individului.4.(M. autorii articolului propun o altă perspectivă susținând că programul este promovat ca fiind unul de schimb cultural pentru a se ocoli diverse proceduri necesare programelor de migrație pentru muncă. Există însă dezbateri în ceea ce privește statutul tânărului integrat într-un program de tip Au Pair. fiind astfel o alternativă necostisitoare în ceea ce privește creșterea copiilor. Alder desemnează stilul de viață ca fiind efortul pe care individul il depune pentru a se adapta mediului. Yodanis . R. Statutul participanților WAT nu este unul ambiguu. 2006) După cel de-al doilea Razboi Mondial studiile despre stilul de viață au luat amploare. ca program de schimb cultural. și mai ales cu scopul de a menține un “salariu” redus. Launer 2005) Lucrarea de față ne va ajuta să identificăm în ce măsură studenții sunt conștienți și resimt beneficiile programului Work and Travel. apariția studiilor despre comportamentul de consum se datorează dezvoltării economice din acea 13 . Pentru Weber stilul de viață reprezintă “un indicator important al statutului având ca funcție principală integrarea individului” . S. 2.fiind unul de schimb cultural unde participantul are scopul de a îmbunătăți limba. acela fiind de angajat.

către diferite forme de orientare socială (valori. valori. consum de bunuri și servicii (Sobel 1981 apud M. (M Vasile. atitudini. Există câteva puncte comune indiferent de direcția teoretică în care se încadrează. felului în care transmit informații despre personalitatea lor și la nivelul relațiilor interpersonale. Comsa. Pe de altă parte trebuie avut în vedere faptul că stilul de via ță există doar în condițiile în care individul are libertatea să aleagă și resursele necesare pentru a adopta un stil de viață sau altul.perioadă. Acesta exprimă maniera în care indivizii aleg să își organizeze via ța și să își definească o identitate personală cât și concordanța cu grupurile din care fac parte. activități. opinii. identitatea socială în contextul determinat de cadrul social şi societal al societăţii lor. Cele mai reușite cercetări asupra stilului de viață s-au remarcat în cercetarea de marketing. structuralismul și postsstructuralismul. Indiferent de perspectiva teoretică ies în evidență câteva caracteristici comune ale stilului de viață. Un alt aspect comun ce este punctat de cercetatori atunci când definesc acest concept ar fi asemănările și deosebirile dintre indivizi la nivelul felului în care își trăiesc viața. Stebbins subliniază că atitudinile și valorile sunt determinanți ai comportamentelor și că prin măsurarea acestora se pot stabili stilul de viață al unei persoane. cultural. atitudini și comportamente și definiții explicative ce fac apel la seminificațiile date de indivizi vieții. 14 . Meigel (1994) subliniaza că “Stilurile de viaţă reprezintă expresii ale ambiţiilor indivizilor de a-şi crea propriul specific personal. deci stilul de viaţă este definit ca un fenomen determinat structural. psihologia cognitivă. 78). consider că stilul de viață este „o sensibilitate a individului. o orientare interioară. 2010) Pentru lucrarea de față. p 125). 2006) Conceptul de stil de viață este destul de greu de definit. (M. interese. Marian Vasile (2010) clasifică definițiile cu privire la stilul de viață în două categorii și anume: definiții ce descriu stilul de viață al indivizilor prin valori. p. Comsa. poziţional şi individual. 2006) Mircea Comșa remarcă patru direcții teoretice în care se pot încadra definițiile cu privire la acest concept: comportamentul consumatorului. comportamente)” (Vasile. 2006.” (Comsa. 2010. în al doilea rând stilul de viață adoptat este o decizie personală a individului luând în calcul posibilitațile/ alternativele pe care le are la un moment dat. însă de cele mai multe ori este asociat cu modul de viață făcând referire la o serie de caracteristici ale individului (sau ale grupului) precum trăsături de personalitate. În primul rând stilul de viață se schimbă odată cu dinamica socială și economică a societății din care individul face parte.

am selectat doar dimensiunile pe care le-am considerat relevante în cazul de față pentru a putea stabili stilul de viață al studenților dupa experienta WAT. Valoare semnifică în același timp costul unui produs.Prezența anumitor comportamente poate duce la identificarea cu un grup și de asemenea dă indicii celorlalți pentru a plasa indi vidul în grupul din care face parte. idei. ajutând la intergrarea individului în diferite categorii sociale. De asemnea conform definiției invocate este interesant de analizat în ce măsură un astfel de comportament poate duce la identificarea studentului cu un anumit grup și la definirea unei identități personale. evenimene de a corespunde necesităților sociale și idealurilor generate de acestea.1998).5. grup care se poate caracteriza printr-un anumit stil de viață (M. 15 . dar mai ales “însușirea unor lucruri. o valoare matematică. Pentru lucrarea de față consider necesar de analizat acele valori și atitudini care justifică și explică participarea la acest program de schimb cultural. Diferite domenii au fost preocupate de definirea acestui concept dată fiind multiplele sensuri ce le cunoaște termenul la nivelul limbajului comun. definiție care ne aduce mai aproape de sensul sociologic al termenului. Vasile. 2. fapte. Chiar și în limbajul comun termenul de “valoare” este destul de dificil de definit datorită caracterului său polisemnatic. Modelul pe care il propune M. Comșa pentru operaționalizarea stilului de viață este alcătuit din 17 dimensiuni. de asemenea care este percepția participanților asupra unei astfel de experiențe și ce informații consideră că transmit printr-un astfel de comportament. astfel am ales doar aspectele care consider că au suferit modificări. Deasemenea participarea la programul Work and Travel se poate explica doar prin anumite atitudini și valori care conduc la abordarea unui astfel de comportament. Valori ale studenților participanti la Programul Work and Travel Valorile sunt un element central al stilui de viaţa.” (DEX . 2010). Am diminuat numărul de dimensiuni pentru că nu consider că stilul de viață al studenților s-a schimbat pe toate planurile. (anexa 1) Pornind de la acest model.

(B Voicu. activități. influenţând comportamentul. respectă. folosind drept criteriu “nivelul de generalitate” a încercat să clasifice valorile. Valorile pot fi catalogate drept acea manieră în care individul alege să-şi structureze viaţa în funcţie de anumite. p. În concepția acestuia orientarea de valoare reprezintă „concepţie organizată şi generalizată. În funcție de valorile pe care le are individul poate prioritiza și alege diverse lucruri. Valorile presupun trei componente: cognitivă. recomandate” (Rezsohazy. Hitlin si J A. Hitlin si J A. 2008.concepte evaluative sintetizate la nivel afectiv și cognitiv pentru a oamenii in lumea in care traiesc” (S. propun ca ideal poate fi considerat o valoare.în științele exacte și în cele sociale. 15) Valorile se diferențiază de atitudini prin faptul că acestea sunt mai profunde. atitudini. 2010) Martini definește valorile ca fiind . recomandă. Piliavin 2004. lucruri materiale. 363) Rudolf Rezsohazy propune o altă definiție a valorilor: „tot ceea ce oamenii apreciază. Idei. la relaţiile omului cu ceilalţi şi cu privire la dezirabil şi indezirabil. În urma cercetărilor la nivel macro 16 . gesturi.. mai abstracte generând atitudinile care sunt mai superficiale. p 362) Rokeach consideră că valoarea semnifică o credinţă de durată care determină alegerea unei anumite cai. 2010) Trecem în revistă concepția câtorva gânditori despre valori: În viziunea lui Kluckhohn (1951) “valorea reprezintă o concepţie. mai concrete. în virtutea căreia sunt apreciate.. preferată in loc alteia in concordanţă cu ceea ce este social si personal acceptat (B Voicu. distinctivă pentru un individ sau caracteristică pentru un grup. p. 2010) Bogdan Voicu remarcă câteva caracteristici ale valorilor prezente în toate definițiile conceptului: Valorile nu sunt direct observabile. aşa cum pot fi acestea legate de mediu şi de relaţiile inter-umane”. 2004. doresc să obțină. explicită sau implicită. cu privire la natură. emotii. care influenţează selecţia modurilor.pot poseda această calitate.. astfel se poate face distincția între „valori” și „orientări de valoare”. instituții. Kluckhohn. (B Voicu. Orientarea de valoare se caracterizează printr-un grad mai mare de generalitate decât valoarea. O altă caracteristică unanim acceptată de cercetători este aceea că valorile sunt concepții despre dezirabil. la locul omului în ea. dorite. cu privire la ceea ce este dezirabil. mijloacelor şi scopurilor disponibile ale acţiunii” (S. Piliavin. afectivă și evaluativă. aceasta fiind proprietatea cea mai semnificativă dar și motivul pentru care acestea sunt foarte greu de studiat.

(S. aversiuni. obiective. îndatoriri. 2010) Rudolf Rezsohazy remarcă patru dimensiuni fundamentale ale valorilor: orice element al realității sociale ce este apreciat. Rezsohazy. obligații morale. Hitlin și J A. Hitlin și J A. (S. teoriile actuale oferă puține îndrumări pentru a înțelege modul în care valorile modelează comportamentele. La acestea. convingeri. manifestări ale valorilor. nevoi. autorii articolului adaugă alte două: valorile nu trebuie confundate cu alte fenomene psiho-sociale și valorile sunt puternic dependente de contextul cultural și istoric. Hitlin și J A. măsurarea valorilor ridică mari probleme. De asemenea o altă explicație în ceea ce privește caracterul social al valorilor este dată de Merton (1968) prin teoria grupurilor de referință. Termenul de valori se referă la interese. dorințe. De multe ori valorile sunt invocate ca și cauză a comportamentelor observate sau sunt ignorate din cauza subiectivității sau a dificultății în a fi măsurate. acestea se schimbă destul de greu doar în urma unor stimuli puternici ce produc schimbări în întreg sistemul de valori. Piliavin 2004) Hechter (1993) susține că în studiul valorilor se remarcă patru impedimente: valorile sunt neobservabile. 2008) S. Hitlin și J A. Indivizii pot adera la anumite valori în urma dorinței de a transforma grupurile de referință în grupuri de apartenență. Piliavin 2004) 17 . unii autori afirmând că sunt rezultatul interacțiunii sociale și comunicării. Piliavin atrage atenția asupra cercetării superficiale a valorilor aducând în discuție noi aspecte. evaluarea fiind numită „judecată de valoare”. valorizat poate deveni o valoare.mai degrabă decât micro s-a ajuns la concluzia că valorile sunt stabile în timp spre deosebire de atitudini și opinii. Piliavin. preferințe. Acestea se găsesc într-o relație de interdependență putând genera mai multe atitudini și comportamente. Valorile pot fi studiate indirect prin intermediul atitudinilor și comportamentelor. plăceri. credințe. S. de asemenea un comportament sau o atitudine poate fi cauza mai multor valori. explicațiile comportamentale sunt neconvingătoare atunci când procesul care generează formarea valorilor este necunoscut. actorii individuali sau colectivi sau diverse grupuri sociale se caracterizează prin anumite valori ei reprezentând „purtătorii de valoare” (R. acest element este evaluat în funcție de principii. Valorile individuale sunt determinate social . (B Voicu. valorile pot avea statut de normă atunci când dirijează acțiunile sau impun anumite comportamente sau conduc la alegerea unor căi de acțiune în defavoarea altora. preferințe.

18 . Distincția dintre cele două este dată de nivelul de control cognitiv aplicabil mai degrabă în comportamentul bazat pe valori. pentru membrii ingroup-ului/outgroup-ului care le consideră mărci ale gradului de umanitate. norme și nevoi. Schwart. N Stuch. Teoria Values and Humanity of the Outgroup (Teoria valorilor și a umanității Outgroup-ului) identifică șapte tipuri distincte de valori din care două sunt de interes major. trăsături. iertare. Agresivitatea poate fi trăsătura care poate fi înfrânată de valori. în timp ce valorile hedoniste precum preocuparea pentru plăcerea și confortul propriu denotă interese egoiste. valorile ocupă un loc mai înalt în realitatea interioară a individului fiind mult mai stabile în timp. Trăsăturile pot fi negative sau pozitive în timp ce valorile sunt considerate în primul rând pozitive. Bilsky analizând diferențele dintre valorile în group și outgroup și influența acesteia asupra interacțiunii dintre membrii ingroup-ului si outgroup-ului prezentând câteva teorii care au la bază asumpția că indivizii percep valorile outgrupului ca fiind diferite de ale lor. (S. W. Valorile prosociale de egalitate. indivizii explicându-și anumite acțiuni ca fiind legitime în baza valorilor.H. ajutor reflectă dorința. Social Identity Theory (Teoria identității sociale) susține că indivizii sunt preocupați pentru a obține o identitate socială pozitivă de aceea se prezintă prin prisma unor valori apreciate de membrii outgroup-ului. depășind situații specifice. Acest lucru l-a avut în vedere și S. Oamenii acționează în concordanță cu valorile fără să conștientizeze nici un fel de presiune normativă. Hitlin si J A. Hitlin și J A.Există cel puțin patru concepte care deseori se confundă cu valorile: atitudini. sunt ordonate în funcție de o importanță relativă. Acestea sunt mai degrabă la nivel biologic în timp ce valorile au o latura spirituală. Piliavin 2004) Schwartz și Bilsky (1987) sumarizează cinci caracteristici comune regăsite în toate definițiile despre valori: concepte sau convingeri. fiind criterii de selecție sau de evaluare a comportamentelor sau evenimentelor. despre ceea ce este dezirabil. Comportamentul explicat prin trăsături este adesea confundat cu comportamentul explicat prin valori. Atitudinile se referă mai degrabă la obiecte sociale concrete. Piliavin 2004) Oamenii își exprimă individualiatea prin comportamentele lor care sunt expresii ale valorilor în care cred. Trăsăturile adesea confundate cu valorile sunt aspecte fixe ale personalității. preocuparea pentru starea de bine a altora. (S. Normele spre deosebire de valori presupun un acord comun și sunt un fenomen mai degrabă la nivel de grup în timp ce valorile sunt în general studiale ca și construcții la nivel individual. Nevoile comparativ cu valorile au influență diferită asupra comportamentului. Atitudinile sunt evaluări favorabile sau nefavorabile ale unor obiecte în timp ce valorile se focusează mai degrabă pe idealuri.

autorealizare. Pentru a cerceta acest aspect am ales ca fenomenul de migrație temporară să fie reprezentat în studiul de față de programul pentru studenți Work and Travel. (S. (Mărginean Ioan. de aceea consider a fi oportună cercetarea de tip calitativ. iar instrumentul de cercetare este interviul semistructurat (anexa 3). Cercetăriile cu privire la migrația temporară au reliefat că aceasta are o mare contribu ție în ceea ce privește formarea/schimbarea stilului de viață al individului. Experiențele trăite de individ în această perioadă își pun mai mult sau mai puțin amprenta asupra individului iar cele ce au rol important în formarea identității sunt numite experiențe formatoare – “acele experiențe ale tinerilor care-i deschid spre cunoașterea necesară schimbărilor lăuntrice ca experiențe de inițiere la modele de om. 3. Bilsky. N Stuch. Metoda de cercetare folosită este ancheta. studiul este unul exploratoriu. Cele zece orientari de valoare sunt grupate in patru dimensiuni: deschidere la schimbare. Precizări metodologice Scopul lucrării este de a studia contribuția pe care o are experiența migrației temporare în viața individului. De asemena perioada tinereții este prezentată în literatura de specialitate ca fiind o perioadă de cristalizare a stilului de viatță. Dată fiind noutatea acestui fenomen. preocupare pentru ceilalţi. De asemenea am ales interviul pentru a asigura răspunsuri personale dar și pentru că discuția s-a desfășurat despre o experiență plăcută din viața individului și nu despre o experiență ce ar fi impus păstrarea anonimatului. Fiind o cercetare descriptivă. W. (prezentată in anexa 2) clasificare pe care o voi folosi pentru a identifica orientările de valoare ale studenților care participă la programul de schimb cultural Work and Travel. consider că interviul semistructurat va constitui o metodă potrivită în analiza cât mai profundă a situației oferind respondentului cât mai mare libertate și flexibilitate în formularea răspunsurilor. apropiate de idealul de 19 . De asemenea elementele comunicării nonverbale sunt întotdeauna de ajutor. programul având din ce în ce mai multă popularitate în rândul studenților din toată țara.Preocuparea pentru o identitate socială pozitivă se realizează atât la nivelul individului cât și la nivelul grupului din care face parte.H. 1996). 1990) Shalom Schwartz a realizat o clasificare a valorilor identificând zece orientări valorice la nivel de individ. conservatorism. de creștere și de dezvoltare dar și o perioadă caracterizată de vulnerabilitate. Schwart.

Percepția influenței experinței Work and Travel asupra studentului 6.. Am realizat 12 interviuri cu studenți înscriși atât la studii de licență cât și de master cu vârsta cuprinsă între 21 și 24 ani. Selecția respondenților s-a efectuat prin tehnica “bulgărului de zăpadă”. apud Elena Beca și Dana Sima Costin in Marginean coord. 20 . Profilul studentului aplicant la programul Work and Travel 2.perfecțiune al fiecăruia” (Levinson D. Motivațiile aplicării la acest program 3. Impresii post-program 5. Așteptările studentului 4. 1996 ) Suprapunerea experienței migrației temporare peste această perioadă din viața individului a dus la conturarea întrebării de cercetare: Este Work and Travel o experiență formatoare ce influențează stilul de viață al individului ? Obiectivele cercetării au constituit și principale teme de discuție din cadrul interviului astfel: 1. Stilul de viață 7. Condiția obligatorie în selecția respondenților a reprezentat participarea în anul precedent la programul Work and Travel. Planuri de viitor Populația țintă a fost formată din studenți atât de sex feminin cât și de sex masculin de la diverse facultăți din București.

3. sesiunea de vară încheindu-se mai târziu decât în cazul altor facultăți și o perspectivă asupra viitorului mult mai clară și mai sigură în rândul studenților mediciniști. Sociologie. Profilul Studenților Wat Pentru a indetifica profilul studentului aplicant la programul Work and Travel. Odata cu avansarea în vârstă scade participarea la acest program deși vârsta limită este de 29 de ani. Teatru. De asemenea există o probabilitate mai mare ca participantul să fie student la licență mai degrabă decât student la master şi puţin probabil în an terminal. Am intervievat studenții ce studiază diferite domenii precum: Arhitectura. Nici unul dintre responden ți nu erau studenții acestei facultăți. am introdus în interviu câteva întrebări despre date socio-demografice care am considerat că pot avea o influentță în această decizie.1. programul WAT are atractivitate în rândul studenților. Vârsta studenților sau mai degrabă anul de studiu/nivelul de învaţamant reprezintă un factor care influenţează implicarea în program. Interpretarea şi analiza datelor 3. Științe Politice. Cauza acestui fapt ar putea fi structura diferită a anului universitar. observându-se o diferență destul de mare între numărul de studenți din cadrul acestei facultă ți care participă la acest program și oricare alt domeniu de studiu. De remarcat ar fi totu și ca dintre studenții de la Facultatea de Medicină sunt foarte puțini cei care aplică la un astfel de program.fapt confirmat și prin discuțiile avute cu angajați ai unei agenții Work and Travel ce se ocupă de recrutarea studenților. Studii Economice ceea ce arată că indiferent de domeniul de studiu. Explicația ar fi ca o dată cu vârsta se schimbă și prioritățile în ceea ce prive ște 21 . Tot în acest sens am purtat câteva discuții și cu personal al agențiilor de recrutare.

2. Totuși eforturile pe care studentul le face să ajungă acolo sunt văzute ca o demonstrare a capacităților față de propria persoană. cred că aș avea senzația că lucrez în 22 .cariera. Există studenți care au și un job însă acest venit nu acoperă în totalitate cheltuielile lor. spre sfârșitul facultății și la master tot mai mulți dintre studenți sunt în căutare sau au un loc de muncă stabil în domeniu studiat. de obicei part-time și nu se poate vorbi despre studenți care și-au început cariera în domeniul studiat. cunoașterea unor locuri și oameni noi). 3. O astfel de experiență ar avea riscul pierderii locului de muncă. Printre motivele acestei alegeri amintesc de dorința de testare a programului prin prisma celor care participă înainte la program precum și nevoia de obișnuire cu o etapă nouă din viața individului și anume intrarea la facultate cu atât mai mult pentru studenții de provincie pentru care această perioadă vine cu mult mai multe schimbări (schimbarea domiciliului. Diferențele percepute dintre România și America sunt mai mari decât între oricare altă țară de destinație în care se desfășoară programul ceea ce reprezintă o motivație foarte mare pentru studenți. chiar dacă nu este cerută o medie generală minima. Cei mai mulți dintre studenți aleg să trăiască această experiență la sfârșitul anului doi de studiu. de aceea sprijinul financiar al părinților este esențial. mediu sau peste mediu. Aceștia se caracterizează de asemena printr-un interes pentru facultate. adică în jurul vârstei de 21 de ani. Deși iese în evidență o curiozitate destul de mare asupra unei societăți atât de mediatizate. rezultate bune la facultate cresc considerabil șansa de a lua viza. mulți dintre studenți nici măcar nu își pun problema ajungerii acolo nici măcar în viitorul îndepărtat până la aflarea de acest program datorită imaginii intangibile care persistă despre această țară. alte destinații nepărând tentante tocmai datorită ușurinței cu care se poate ajunge acolo. Dintre cei ce au avut experiența locului de muncă înaintea plecării în SUA se remarcă tipuri de job temporare. a depășirii limitelor. separea de părinți. venitul provenind în general de la părinți. Motivațiile participării la program Ceea ce îi motivează pe studenți să aplice la programul Work and Travel aș putea spune că în primul rând este destinația. Situația financiară a studenților este medie. Acest lucru se datorează probabil și criteriilor de selecție impuse de Ambasada SUA în acordarea vizei. (”Nici nu m-am gândit să aleg o altă țară. America fiind încă văzută ca o țară în care este foarte greu să ajungi iar oportunitatea de a ajunge acolo le dă studenților un prim imbold de a introduce această alternativă în planurile pentru vacanță. ce frecventează de obicei cursurile și au note în general bune.

De aceea cei mai mulți dintre studenți au în vedere un câștig care să le permită traiul zilnic. Cei mai mulți dintre studenți nu văd participarea la acest program ca pe o sursă de venit substanțială. Bineînțeles se pun în discuție și o serie de alte diferențe ce duc la refuzarea aceluiași loc de muncă în țara de origine. Deși nu se poate ignora diferența salarială destul de mare în cazul celor două țări. Mulți dintre studenți remarcă o diferență imensă între “plictiseală. Totodată nu se poate trece cu vederea refuzarea unanimă în rândul respondenților a aceluiași tip de job în România. și o săptămână la mare” (A. oameni. Banii nu reprezintă un resort motivațional invocat de studenți. Teoriile neoclasice ale migrației ce susțin ca factor motor al acestui proces este câștigul nu este aplicabil în mare măsură în acest caz. vizitarea câtorva locuri și întoarcerea în țara cu suma de bani echivalentă costului programului. experiențele noi. distracția.22 ani). pierderea de timp. așadar s-ar pune problema ce popularitate ar avea acest program în condițiile în care câștigul ar fi echivalent. poate ceva de muncă. Nu este de ignorat nici influența pe care o au cunoștințele ce deja au participat la program astfel influența socială exercită o presiune asupra studentului destul de mare ce îl poate face să își dorească să se identifice cu aceștia. Din aceste considerente programul Work and Travel nu poate fi introdus în rândul programelor de migrație pentru muncă. studenții fiind conștienți de șansa pe care o au și de care trebuie să profite.România”. diverse activități de relaxare. petreceri. Explica ția dată chiar și de unul dintre respondenți ar fi ca odată ce te axezi pe acest aspect ri ști să le omi ți pe altele mult mai importante. “Numai faptul că mă aflam acolo reprezenta o distrac ție 23 . 23 ani) și intensitatea. Același model teoretic susține de asemenea că indivizii implica ți în procesul migrației pot face alegeri raționale și pot valoriza resursele. Lipsa de alternativă în România în care este inclusă mai ales dificultatea găsirii unui loc de muncă pe perioada verii și mai ales perspectiva unei experiențe atât de noi și inedite în viziunea multor studenți au reprezentat motivații puternice. oportunitățile și informațiile de care dispun fiind absolut valabil în cazul de față. unul dintre ei plasându-l chiar pe ultimul loc. studenții fiind conștienți că un caștig mare reprezintă și un volum de muncă mare care lasă o parte locuri.G. sau cel puțin la nivel declarativ nu a reie șit ca fiind un aspect importat. agitația din stilul de viață pe care lau avut în America și perioada verii. invocând imediat ca motiv câștigul financiar. Revenind la argumentul referitor la demonstrarea capacităților acesta se amplifică în momentul în care studentul se raportează la cei ce au trăit deja experiența simțindu-se într-o situație inferioară.

testarea unui stil de viață (“ca în filme”. extinderea capitalului social.V. 22) ce prezintă mult interes. Aspectele negative sunt neimportante și aproape neluate în calcul în contextul dat.. Washington DC.M. 24 . însă balanța înclină considerabil către cel de al doilea aspect. 24 ani) sau în func ție de zonă (“Voiam neapărat să fie la ocean. Așteptările pe care la aveau înainte de plecarea în SUA nu diferă foarte mult de la un student la altul: vizitarea unor locuri/ orașe extrem de populare precum New York. În cea mai mare măsură aceste planuri s-au și indeplinit. muzica și diverse stereotipuri precum cele legate de aspectul fizic al americanilor. De asemenea majoritatea au afirmat că nu s-au documentat foarte mult și nu s-au implicat în alegerea locului de muncă. afirmând că este un mod foarte plăcut de a-ți petrece vacanța de vară în anii studenției. Cascada Niagara.. 22 ani).prin prisma locului în care mă aflam și a oamenilor cu care eram. și de mâncarea americană. Dorul de casă. în România ar fi trebuit să aleg între muncă și distracție și probabil n-aș fi reușit să fac niciuna ca lumea” (C. De obicei pentru alegerea acestora s-a folosit drept criteriu proximitatea față de unele locuri pe care studentul dorea să le viziteze (“Știam că trebuie să ajung în New York de aceea îmi doream ca ora șul unde voi lucra să fie cât mai aproape sau chiar New York”. Statuia Libertății. 22 ani). studenții pun în balanță unele costuri (mai ales cele materiale pentru mulți constituind o sumă destul de mare) și beneficiile acestui program. fiind nesemnificative în raport cu beneficiile: “Mă gândeam că o să dorm vreo noapte prin aeroport dar asta nici nu mai conta când mă gândeam că voi fi acolo” (C. Această neimplicare s-ar putea traduce printro dorință puternică de descoperire a unei lumi noi. așa ca în filme”. Studenții susțin că nu cunoșteau foarte multe despre cultura americană înainte de această experiență fiind invocate mai ales filmele. având în vedere implicațiile unei astfel de decizii studenții nu se gândesc înainte foarte mult la aspectele negative care pot apărea într-o astfel de călătorie. de aventură. zonei. 22). a jobului. statului în care vor locui. de prieteni este puternic estompat de sentimentul de libertate. de independență caracterizat ca fiind extrem de plăcut. 3. Beneficiile și aspectele negative Paradoxal poate.C. Nu iau în calcul posibilitatea neadaptării în societatea americană sau faptul că nu se vor descurca la locul de muncă cu atât mai mult cu cât pentru mulți dintre ei este și primul. orașului. de familie. și nu au temeri.4. Conform Teoriei capitalului uman.

curățenie au fost de asemnea aduse în discuție reieșind o atitudine favorabilă fa ță de americani. dând o senzație de neimplicare la nivelul relațiilor interpersonale.În ceea ce privește aspectele negative ce le-au surprins în cultura americană respondenții enumeră în principal aspecte ce țin de devianță și delincvență mai ales cea juvenilă precum infracționalitate crescută. alcool. Ca puncte slabe ale americanilor au fost prezentate de asemnea incultura și lipsa de cunoștințe. În același timp unii dintre respondenți susțin ideea că acest amestec cultural este tocmai motivul pentru care în SUA comparativ cu oricare altă țară te simți mai puțin străin și îți dă sentimentul că poți avea totul. Ospitalitatea și faptul că americanii sunt extrem de prietenoși și cu zâmbetul pe buze au fost văzute atât ca un lucru pozitiv cât și negativ ca fiind mărci ale superficialității. 22 ani). piercinguri. a fost aplicată de către studenți astfel că americanii au fost descriși mai degrabă ca având valori hedoniste fiind preocupați pentru propria persoană. tradiția și cultura superioară. dezvoltarea economică a Statelor Unite. În acest sens mulți dintre studenți au menționat mâncarea ca singurul lucru care le-a lipsit. Faptul că nu țin cont de părerea celor din jur acționând după propriile principii au fost caracteristici ale americanilor foarte apreciate de studenții români. droguri ușoare. făcându-se apel de multe ori la mixul de culturi și la lipsa specificității țării gazde. tatuaje. individualiști și egoiști care conform acestei teorii sunt trăsături ce indică un grad de umanitate redus. Elemente ce țin de civilizație. Teoria Valorilor și a umanității în cadrul outgroup-ului ce susține că anumite valori pot caracteriza un grup prin gradul de umanitate. Aceste caracteristici au fost prezentate în raport cu veridicitatea și autenticitatea românilor. fericirii. Diferențele dintre cele două țări au fost resimțite de către studenți și la nivelul modalităților de distracție. și falsității. a faptului “că nu poți lega prietenii adevărate” (S. de cealaltă parte s-a remarcat o atitudine favorabilă pentru România în ceea ce prive ște nivelul de educație. caracterizând mâncarea 25 . Studenții nu au simțit lipsa multor lucruri pe teritoriul american. însă nu neapărat dintr-un punct de vedere negativ. detașării de probleme. punctând că indiferent de vârstă americanii știu să se distreze. lipsei de stres lucruri pe care studenții afirmă că le-ar plăcea să le vadă și în România. În ceea ce privește diferențele dintre cele două țări s-au remarcat două axe în discursul celor intervievați. Pe de-o parte s-a făcut referințe la evoluția. În mod contrar totuși aceeași studenți au apreciat zâmbetul american ca fiind semn al stării de bine pe care o transmit și celor din jur.

care pun accent atât pe calitate cât și pe cantitate. Problema adaptării s-a adus în discuție mai degrabă la întoarcerea în țară studenții descriind-o ca pe o perioadă extrem de dificilă. de unic responsabil pentru deciziile proprii i-a fermecat mult pe studenți reieșind constant în fiecare discurs. de libertate totală. În același timp o parte dintre studenți nu au resimțit lipsa nici unui lucru. Nu este de ignorat acest aspect efectele acesteia nu sunt simțite doar la nivel mental.23 ani). Trebuie admis faptul că indiferent de punctele slabe subliniate. precizând că America este locul în care nu are ce săți lipsească idee foarte bine subliniată în afirmația “Asta îmi place cel mai mult la State..ceva nu e la locul lui” (F. că simți că poți avea orice!”(I. Subliniez încă o dată că ideea de independență deplină. Aceasta își găsește explicația în importanța acordată mâncării de către români. Această perioadă a fost și momentul în care unii dintre studenți susțin că ar fi preferat să rămână în SUA.americană ca fiind artificială și fără gust. 22) . 26 . dar parcă în Europa să-l faci e și mai aiurea” (M. Deși nu au luat în serios ideea de a rămâne acolo după expirarea vizei pe perioada verii. Poate surprinzător în răspunsul studenților nu s-a accentuat în această secțiune foarte mult dorul de casă/ de parinți/ de familie. Mulți dintre studenți nu numai că nu ar accepta același job în România dar nici măcar într-o alta țară din cauza standardelor și exigențelor ridicate care într-o altă țară nu sunt acoperite de partea financiară ”Poate în America am avut un job care nu e ok. utilizând chiar cuvinte “grele” precum depresie. unii dintre ei afirmând că poate doar la sfârșitul perioadei au simțit lipsa familiei din cauza apropierii momentului întoarcerii. fiind probabil puternic substituent al “dorului de casă”. Astfel studenții consideră că sau adapta foarte bine culturii americane și afirmă că și-ar dori să locuiască acolo măcar pentru o perioadă de timp. (lipsa gustului și artificialitatea ar putea fi subiective) atâta vreme cît au un efect real asupra organismului studenții menționând creșteri destul de mari în greutate și dereglări hormonale. Influența programului în viețile lor Toți studenții au admis că această experiență a avut o influență asupra lor prezentată ca fiind in totalitate pozitivă.5. și destul de extinsă în timp de până la 2-3 luni. s-a observat atât prin comunicare verbală cât și prin elemente nonverbale un puternic entuziasm în ceea ce privește această experiență cât și o atitudine favorabilă asupra țării-gazdă. “Aveam un sentiment de . afirmând că ideea de a se reîntoarce era dominantă. 22 ani) 3. susțin că s-au gândit măcar în mică măsură la acest lucru. 24 ani) “Ca și chelner acolo se trăiește bine din bacșiș” (R. Ei susțin că această experiență i-a făcut să se simtă mai siguri pe sine.

Șansa pe care au avut-o de a se afla în acela și loc cu atât de mulți oameni foarte diferiți (naționalități diferite. realizare. minorități sexuale) i-a transformat în niște persoane mai tolerante. Lipsa de stres și starea de bine a americanilor a fost împrumutată unii dintre studenți afirmând că acum sunt mai echilibrați și mai puțin stresați de lucruri mărunte care înainte le dădea o stare de tensiune. În continuare le voi argumenta pe scurt pe fiecare în parte: Putere (power): se referă la orientarea spre prestigiu social înalt iar această experiență este percepută ca fiind aducătoare de prestigiu iar preocuparea spre controlul resurselor reiese din discuțiile privind utilizarea unei șanse unice de a vizita America. toți studenții făcând referire la diverse activități de relaxare. De asemenea acest lucru i-a făcut să fie mai sociabili și mai interesați de cei din jur. rase diferite. având viziuni diferite și multiple asupra lucrurilor. Realizare personală (Achievement) are în vedere orientarea spre succes personal. la excursii pe 27 . Un alt lucru pe care l-au dezvoltat în urma acestei experiențe a fost reprezentat de capacitatea de a se organiza și de a găsi timp pentru mai multe tipuri de activită ți. Studenții se raportează la această experiență ca la un “test” dat propriei persoane în care își testează capacitățile de a se descurca de unul singur. și că le-a dat mai mult curaj oferindu-le în egală măsură un sentiment de putere și control asupra propriei vieți. la petreceri. “Când m-am întors în țară aveam impresia că pot să schimb lumea!” (L. studii. stimulativitate și hedonism) și la autorealizare (putere. familie) fiind mai orientați acum spre a cunoaște mai mult. hedonism). 22 ani) Studenții ce trăiesc această experiență conform spuselor lor. într-o țară străină. au așteptări mai mari de la viață iar ordinea priorității lucrurilor are într-o oarecare măsură de suferit. mai deschise și receptive la tot ceea ce este nou. ace știa afirmă că au realizat că există lucruri mult mai importante în viață decât cele pe care le considerau anterior (job. lucru care îi face mai responsabili. a călători mai mult.mai încrezători. demonstrarea capacităților personale lucru de care direct sau indirect toți studenții recunosc că sunt interesați Hedonism face referire la preferinţa pentru recompense şi satisfacţii care ţin de plăcerea personală. a întâlni mai mulți oameni. Conform modelului lui Schwartz în care împarte orientările valorice în patru categorii și a valorilor reieșite din discursul studenților și prezentate aici prin atitudini și comportamente putem observa o înclinație spre deschidere la schimbare (autoconducere.

178) afirmând că ceea ce contează pentru ei este “să se simtă bine” sau “să fac ceea ce îmi place”. Studenții sunt fascinați de un stil de viață atât de promovat și de ideea unei experien țe atât de inedite. Această tendință este mai amplificată în cazul 28 . Toate acestea plasează programul Work and Travel în rândul programelor de schimb cultural. trei dintre aceștia vor repeta experien ța în vara aceasta. Auto-conducere (self-direction): se referă la preferinţa pentru independenţă. stil de viaţă nonconformist). Tot aici participanții au menționat că îmbunătățirea limbii engleze a fost un alt beneficiu al programului. iar unul dintre aceștia va pleca în vara aceasta pentru a treia oară. control asupra propriei vieţi. nepalpabile și cu o orientare către valori postmaterialiste a împlinirii pe toate planurile. Întemeierea unei familii nu reprezinta o prioritate pentru ei nici inainte de a participa la acest program precizând că acum aceasta a fost surclasată în lista priorităților. Stimulativitate (stimulation) se identifică cu plăcere din lucruri noi. de altfel întreaga călătorie poate fi privită ca satisfacție și o plăcere personală. Dintre cei ce au fost o singură dată. Ace știa sunt persoane destul de active care împacă atât studiile cât și activitățiile de timp liber. sociabiliate elemente destul de valoroase. adaptabilitate. Ca și angajator o asemenea experiență ar putea fi interpretată prin deschidere la nou. Fără doar și poate participanții au sesizat o influență pe plan personal asupra propriei persoane însă consideră că nu este de ignorat nici pe plan profesional.care le-au făcut în America considerate binemeritate având în vedere că erau rezultatul efortului propriu. motiv pentru care unica opțiune rămâne America. Intenția de a repeta experienta se găsește la fiecare dintre subiecți. Trebuie să precizăm că doi dintre ei au fost plecați de două ori. Am menționat deja cât de apreciat este efortul pe care îl depun pentru a ajunge la destinație. experimente. petreceri. p. predispoziție pentru explorare și care sunt poate cele mai evidente sentimente pe care le-au trăit și le-au apreciat participanții. “obsesia modernă de a câştiga pe toate planurile şi de a nu sacrifica nici una dintre posibilităţi” (Béjin. acordă mare importanță prieteniilor și timpului petrecut cu aceștia. 1998. În ceea ce privește stilul de viață actual al participanților aceștia sunt persoane care acordă o mare importanță lucrurilor imateriale. dificile (sporturi extreme. Majoritatea prezintă interes pentru a se stabili în SUA sau într-o altă țară pentru continuarea studiilor sau pentru a locui definitiv.

cel mai puternic resort motivațional în cadrul programelor de migrație pentru muncă reprezintă numai o motivaţie marginală. continuarea/ finalizarea studiilor fiind pentru toți o prioritate. aşa cum de altfel şi promovat. de extindere a capitalului social. creșterea capacităţii de adaptare la situţii noi. 4. S-au avut în vedere de asemenea și factorii care influențează această decizie atât externi . datorită aşteptărilor şi motivţiilor celor implicaţi. Participanții acordă mai degrabă caracteristici pozitive programului iar aspectele negative sunt neobservate sau chiar văzute într-o lumină pozitivă. Cele mai importante beneficii/influențe ale programului in vieţiile lor au fost o mai mare deschidere la nou. de independență. Concluzii Faptul că experiența migrației temporare are implicații asupra stilui de viață și influențează sistemul de valori al individului. fiind și motivul pentru care susțin că s-au întors în România. În același timp tendința de migrație definitivă s-a accentuat în urma participării la programul WAT. programul face parte din categoria programelor de schimb cultural. De asemenea predispoziția de a alege SUA în locul altei țări este mai mare în aceste cazuri. S-a demonstat prin lucrarea de față că programul Work and Travel este un tip de migra ție temporară cu rol formator în conturarea stilului de viață ce contribuie la schimbarea sau adoptarea unor noi valori. Studenții se raportează la acestea prin testarea limitelor și capacităților având o contribuție semnificativă la creșterea nivelui de încrede în sine. așteptărilor.precum influența socială. este o ideea acceptată în literatura de specialitate. Studenții din ani terminali sunt mai dispuși să migreze în altă țară. Aspectul financiar. amplificarea sau dezvoltarea unor atitudini și modificarea sau generarea unor comportamente.de tipul motivațiilor. creşterea 29 . lărgirea ariei de oportunităţi. unii dintre ei neluând în calcul această posibilitate înaintea participării. și ca fiind tocmai acel plus care îi diferențiază de un student obișnuit. fiind apreciate tocmai datorită efortului depus pentru depășirea diferitelor situații dificile.celor care au trăit experiența de două ori sau a celor care deja au facut unele formalități pentru vara aceasta. dar mai ales interni . valorilor. Participanții percep această experiență ca fiind una importantă cu multiple influențe asupra vieții lor. altele fiind motivaţle principale: dorința de cunoaștere. În ciuda unor asemănări cu programe de migrație temporară pentru muncă.

tocmai pentru a vedea identifica impactul asupra valorilor si stilului de viaţă. BIBLIOGRAFIE Andre. De asemenea. Dacă în ceea ce privește atitudinile și valorile. București: Editura Antet 30 . Faptul că cercetarea a avut loc la o perioadă de câteva luni după întoarcerea în ţara are ca rezultat măsurarea unor raţionalizări ale proceselor lăuntrice. extinderea capitaluilui social. îmbunătă țirea nivelului de cunoaștere al unei limbi străine. studiul de faţă ar putea fi un punct util de plecare pentru viitoare cercetari cantitatitative care ar putea permite generalizarea rezultatelor la nivelul întregii populații de studenţi participanţi la program. gândurile. ideile. De asemenea consider că cele mai importante schimbări la nivel valoric şi comportamental sunt vizibile la momentul întoarcerii în țară. atunci când vorbim de comportamente analiza poate fi mai clară putând certifica atitudinile și valorile. Sexualități occidentale.gradului de încredere în sine. De aceea găsesc utilă măsurarea acestora în momente diferite. printr-un proces de raționalizare și de readaptare. B și Aries. P. inainte şi dupa plecarea în SUA printr-un studiu de tip panel. putem fi sceptici datorită problemelor în ceea ce privește măsurarea acestor două concepte. Cu timpul. sentimentele. se mai estompează. evaluate doar la nivel declarativ. creșterea nivelului de toleranță şi responsabilitate. 5. Majoritatea celor intervievaţi au declarat că intenţia de a pleca din ţara de origine s-a amplificat după experienţa WAT.(1998).

48 (4). N. 359-393. Iași: Editura Polirom. [Online] Disponibil pe: http://ppe.03. 2010. R.(2008). D. Learning by living the language: The beneffits of foreign Exchange programs. Struch. I. National Association of Secondary School Principals. Robbins. Terehoff.- Anghel. și Horvath. Values and Intergroup Social Motives: A Study of Israeli and German Students. 29 (2). Annual Review of Sociology. (2006). 84 (612). Metode cantitative şi calitative.S.com/content/early/2011/03/26/1470594X10392338. Thailand Student Exchange Program..T. Comșa. (2009). W. (2011). și Bilsky. si Wolter. 70-75 Rezsohazy. Social Alternatives. NASSP Bulletin.(1990).(1996). Editura Lumen. Provocarile anilor `90.2012] - Mărginean. J. global redistribution and democratic justice. (2007) Metodologia cercetării sociologice.H. Are student exchange programs worth it? High Educ . Cluj-Napoca: Editura Presa Universitară Clujeană.P.S. Social Psychology Quarterly. L. și Straehle C. S. și Piliavin. Working Transnationally: Australian Unions and Temporary Migrant Work. 83-84. Iaşi.). Values: Reviving a Dormand Concept.A. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică Oke. (2000). București: Editura Economică. NACTA Journal. Sociologia valorilor. 51-56 Schwartz. Outcome Assessment of a Short-Term U.C. R.. Temporary labour migration. 185-198. K.). G. 30 . București: Editura Expert Messer. Teorii și studii de caz românești. N. (2008). I. Hitlin. Iași. Studii în domeniul tineretului: Traiectorii şi stiluri de viaţa.Orr.(coord. S.sagepub. 31 . și Phavaphutanon. (2004). Stiluri de viață în România după 1989. I. 54.. 647-663 Mitulescu.53 (3). Stilurile de viaţă în România postcomunistă. (2010). (2007). Lenard. (2004). Editura Institutul European. S. Chelcea. Ce modele comportamentale adoptăm şi de ce. [accesat la data de 09. R. Marian. - Vasile. S.(coord. Sociologia migrației. Tineretul Deceniului Unu. M.

and Australia. The International Journal of Sociology and Social Policy.- Voicu. Exchange Student. B. Valorile si sociologia valorilor.1583/ o http://www.romania-insider.vizeamerica. (2005).presalocala.gov/policy/media/pr-02142011. 41-64 Alte surse web: siteul Ambasadei SUA : http://romania.R.usembassy.html diverse siteuri ale agențiilor Work and Travel/aricole de stiri: o http://www.25 (9).com/workandtravel/index. Sociologie. or Family Member? A Study of Au Pair Policies in the United States. in Lazar Vlasceanu coord.ziptravel. Iasi: Polirom Yodanis C.com/romanian-foreign-work-and-travel-students-protestagainst-cheap-labor-program-in-us/31470/ o http://www.Foreign Visitor. United Kingdom.și Lauer S. (2010).com/2011/09/12/4064-studenti-romani-au-aplicat-pentruwork-and-travel-usa-2011-prin-brgwork/ 32 .html o http://www.ro/romania/ro/news/view/id.

. .libertate şi preferinţa pentru una dintre acestea. organizarea societăţii. Comșa I. . sport.calitate.1. MUNCĂ .modul de petrecere al timpului liber. pensie) lor.existenţa timpului liber. cantitate. IX. investiţie. XI. plăcere. bar.ocupaţia. VENITURI (sursa veniturilor) . ORIENTARE TEMPORALĂ . . VIII.. TIMP LIBER .viziunea de societate. IV. . .veniturile monetare. cont propriu / pentru altcineva).interesul pentru politică. raportarea la politic. colegi. viziunea asupra rolului fiecăruia.orientarea spre trecut.raportul egalitate . . determinanţi ai votului.auto-consumul. POLITICĂ . Anexa 1: Stil de viață – operaționalizare M.audiţia programelor radio.atitudinea faţă de capitalism şi actorii săi. practicile preferate: mass-media.orientarea politică. clasele sociale. antreprenorial. ECONOMIE . . FAMILIE .tipul de familie. respectarea preceptelor religioase. MASS-MEDIA .satisfacţia muncii (muncă. volumul şi structura (stat. . prezent sau viitor 33 .vizionarea programelor de televiziune. .comportamentul de economisire. .lectura presei. tipul ocupaţiei (stat / privat. III.locul familiei în existenţa personală. trebuinţă. . . . etc.structura consumului (raportul dintre consumul alimentar / ne-alimentar / servicii). film.statutul (ocupat sau neocupat).preferinţele generale manifestate prin consumul de media. credinţele religioase.locurile de unde se achiziţionează a produsele.votul pentru un anumit partid. preţ.raportul dintre soţ / soţie / copii. V. candidat.6. operă. . imitaţie. VIAŢĂ SOCIALĂ . salar. VII. X. promovare. II. lucrul în gospodărie. privat.atitudinea faţă de economia de stat şi cea de piaţă. . teatru.). . RELIGIE . etc.proprietăţile şi investiţiile. VI. . lucrul cu contract de prestări servicii sau la negru). întâlniri cu prietenii.tipul de religie.practicare religiei.timpul alocat pentru muncă (unul sau mai multe servicii. discotecă. CONSUM . .

suma cheltuită cu jocuri de noroc. statut marital. distracţie. . cd. LOCUINŢĂ . pământ. . 2006.diferenţele dintre o zi „de lucru” şi una de week-end. .raportarea la normele sociale. motivaţii. . livadă. . venit. vârstă. XIV. VALORI – NORME . Comșa..număr de camere. video. JOCURI . prezent şi viitor XII. PROGRAMUL ZILNIC . practicarea acestora. . SOCIO-DEMOGRAFICE .bunuri de folosinţă îndelungată: autoturism. etc.dinamica activităţilor zilnice. .tipul locuinţei (bloc / casă. televizor. vie. .atitudinea faţă de jocurile de noroc. (M. XV. p 127. odihnă. ocupaţie.proprietăţi: altă locuinţă. frigider. BUNURI POSEDATE ..dobândite: educaţie. computer.. . chirie / proprietate). casă de vacanţă.prescrise: sex. etc.poziţia pe dimensiunea materialism – postmaterialism.atitudinea faţă de trecut.valori fundamentale. etnie. XVII. pădure. maşină de spălat. XVI.timpul alocat pentru muncă. rezidenţă. suprafaţă (total şi pe membru de familie). XIII. radio.credinţe despre ceilalţi.priorităţi în viaţă.128) 34 .

Hitlin și J A. Anexa 2: Orientările de valoare – Modelul lui Schwatz  Hedonism: preferinţa pentru recompense şi satisfacţii care ţin de plăcerea personală  Putere (power): orientarea spre prestigiu social înalt. spre controlul resurselor. Piliavin 2004.2.6. structurilor şi ierarhiilor. caritate (benevolence): preocuparea pentru bunăstarea altora  Conformitate (conformity): respectarea regulilor. înţelegere cu ceilalti  Altruism. siguranţă. susţinerea instituţiilor care să protejeze această siguranţă (S.  Realizare personală (Achievement): Orientarea spre succes personal  Stimulativitate (stimulation): orientarea către risc şi aventură  Auto-conducere (self-direction): autonomie in gândire şi în acţiune  Universalism: toleranţă.  Tradiţie (tradition): respectarea traditiei şi a normelor religioase. obedienţă. armonie in societate. p 364) 35 .  Securitate (security): stabilitate.

note.3.6. tu te-ai gândit să alegi această variantă? 36 . vârsta. Profilul studentului aplicant la programul Work and Travel Spune-mi câteva date despre tine: domeniul de studiu. și cât de mult te-ai implicat în alegerea acestora? Ce știai despre SUA/ cultura americană/americani înainte să pleci? Te impresionau/ îți plăceau lucrurile pe care le știai? Cum le vedeai în raport cu România? O parte din studenții care participă la acest program aleg să rămână acolo ilegal după expirarea vizei. 2. orașul în care ai stat. frecvența la cursuri. în ce măsură și-au dorit să studieze la facultatea respectivă. Anexa 3: Ghidul de interviu 1. situație financiară. mediu de rezidență al studentului și al părinților. Așteptările studentului Ce așteptări aveai în momentul în care ai aplicat la programul Work and Travel? Ce planuri aveai pentru momentul în care vei ajunge în SUA? Ce temeri ai avut? Te-ai gândit vreun moment că nu te vei descurca cu limba/jobul (mai ales pentru cei care era primul job)/ că nu vei face față dorului de familie. anul. dacă lucrează sau dacă a mai lucrat până să plece în SUA. Motivația aplicării la acest program Ce te-a determinat să aplici la programul Work and Travel? În ce măsură banii/ călătoria/ experiența în sine/destinația au constituit motivații pentru a te face să pleci? Era un vis de-al tău să vizitezi/să locuiești în America? Ai fi avut resurse să ajungi în America fără ajutorul acestui program? Dacă era vorba despre o altă țară ai fi aplicat la program? În momentul în care te-ai hotărât să pleci în SUA existau în cercul tău de cunoștințe/prieteni persoane care deja participaseră la acest program? Ai încercat să îi contactezi înainte să pleci pentru a afla informații despre program? Ce ai fi făcut în vacanța de vară dacă nu ai fi plecat în SUA? 3. prieteni sau că nu te vei adapta acolo? Cât de mult te-ai documentat înainte de a pleca în ceea ce privește locul de muncă/jobul în sine/ statul.

Influența experinței asupra studentului Consideri că te-a schimbat într-o oarecare măsură experința? Cum? Cât de importantă consideri că este participarea la acest program ca experiență personală/ profesională? Prin ce crezi că se diferențiază un student care a participat la programul WAT de unul care nu a participat? 6. Planuri de viitor Dorești să aplici și pe viitor la acest program? Te-ai gândit ca pe viitor să te mu ți în SUA pentru o perioadă mai mare de timp? Dar într-o altă țară? Dar să mergi să studiezi într-o altă țară (să te înscri la master spre ex. Stil de viață Căror aspecte din viață acorzi cea mai mare importanță? Descrie-mi o zi obișnuită din viața ta? Cum îți petreci timpul liber? 6.4.)? Te gândeai la acest lucru și înainte să pleci în America? Ce vrei să faci după ce termini facultatea? Dorești să îți continui studiile? 37 . Impresii post-program În ce măsură ți-ai îndeplinit planurile pe care le aveai înainte să pleci? Ce te-a impresionat cel mai mult din această experiență? Ce te-a surprins cel mai mult într-un mod negativ? Care sunt primele trei lucruri/ întâmplări care îți vin în minte când te gândești la experiența ta din State? Cât de diferită consideri că este SUA de România? Spune-mi câteva lucruri care ți-au plăcut în SUA și ți-ar plăcea să le vezi și în România? Ce ți-a lipsit cel mai mult în SUA? Cât de bine te-ai adaptat acolo? Ți-ai fi dorit să locuiești acolo? Ai accepta să ai acela și job în România (ca summer job)? 5.

datelor si formulărilor care nu îmi aparţin. În cadrul lucrării precizez sursa tuturor ideilor. date sau idei elaborate de altcineva (mai mult de 10 cuvinte consecutive) fără a preciza explicit sursa acestora conform normelor de citare. Declar că toate afirmaţiile din lucrare referitoare la datele si informaţiile analizate. chiar dacă formulările din text sunt modificate.2010 Semnătura: 38 . Înţeleg că atât susşinerea publică a unei teze elaborate de altcineva. Data: 5. cât si inserarea în lucrarea proprie a unor formulări. combinate cu idei proprii sau traduse din altă limbă.06. pe baza efortului personal de cercetare si redactare. la metodele prin care acestea au fost obţinute şi la sursele din care le-am obţinut sunt adevărate. Universitatea din Bucuresti. constituie plagiat si sunt sancţionate prin exmatriculare. conform normelor de citare a surselor. declar că lucrarea de diplomă este elaborată doar de mine.Declaraţie de asumare a răspunderii Subsemnata Tureac Anca Ioana student/ă în anul III al Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială. Înţeleg că falsificarea datelor si a informaţiilor analizate în lucrare constituie fraudă si este sancţionată prin exmatriculare.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Cancel anytime.