BAZELE FISCALITĂȚII. Tema 10.

EVAZIUNEA FISCALĂ 1. Evaziunea fiscală – noţiuni generale 2. Metode de evaziune fiscală 3. Metode de combatere a evaziunii fiscale 1. Noţiune de evaziune fiscală În literatura de specialitate se încearcă de a găsi o definiţie care ar cuprinde toată complexitatea fenomenului de evaziune fiscală, ca de exemplu: • evaziunea fiscală reprezintă totalitatea procedeelor licite şi ilicite cu ajutorul cărora cei interesaţi sustrag total sau parţial averea lor de la obligaţiunile prevăzute de legislaţia fiscală – reprezintă sensul larg al noţiunii; • sub un alt aspect mai îngust ( se referă la ocolirea pe cale legală a prevederilor fiscale) - evaziunea fiscală reprezintă sustragerea intenţionată de la executarea obligaţiei fiscale, comisă nu prin încălcarea directă a normei fiscale concrete, dar prin evitarea intenţionată, prin ocolirea acesteea prin intermediul unor acţiuni şi acte simulate şi numai aparent reale; • o altă definiţie (de asemenea incompletă) - evaziunea fiscală reprezintă sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale prin transmiterea unor date eronate privind sursele şi veniturile impozabile; ori • evaziunea fiscală ar fi sustragerea prin orice mijloace, în întregime sau în parte, de la plata impozitelor şi taxelor datorate bugetului de stat şi bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale de către contribuabilii persoane fizice şi juridice; • şi în sfârşit, evaziunea fiscală reprezintă acţiunile bine orientate ale contribuabilului, care-i permit să evite sau într-o măsură sau alta să reducă plăţile sale obligatorii la buget (impozitele şi taxele). După modul în care se procedează în activitatea de evitare a reglementărilor fiscale se face diferenţierea între: • evaziunea fiscală legală; • evaziunea fiscală frauduloasă. Evaziunea fiscală legală. Prin evaziunea fiscală legală se subînţelege acţiunea contribuabilului de a ocoli legea, recurgând la o combinaţie neprevăzută a acesteia şi, deci, „tolerată”. Această formă de evaziune nu este posibilă decât atunci când legea este lacunară sau prezintă inadvertenţe. În cazul evaziunii legale, contribuabilul încearcă să se plaseze într-o poziţie cât mai favorabilă, pentru a beneficia în cât mai mare măsură de avantajele oferite de reglementările fiscale în vigoare. Legislaţia fiscală impune sarcini particularilor în folosul statului: în cazurile de echivocitate aceştia trebuie exoneraţi de răspundere, aşa cum este admis şi în materia dreptului civil, care dispune că toate convenţiile trebuie interpretate în sensul cel mai favorabil debitorului. Evaziunea fiscală legală se realizează atunci când o anumită parte din veniturile sau averea unor persoane sau categorii sociale este sustrasă de la impunere datorită modului în care legislaţia fiscală dispune stabilirea obiectului impozabil. Contribuabilii găsesc anumite mijloace şi exploatând insuficienţele legislaţiei le eludează în mod legal, sustrăgându-se în totalitate sau în parte plăţii impozitelor, tocmai datorită unei insuficiente a legislaţiei. Procedând astfel, contribuabilii rămân în limita drepturilor lor, fără putinţă de a li se imputa ceva, iar statul nu se poate apăra decât printr-o legislaţie clară, ştiinţifică, precisă. Singurul vinovat de producerea evaziunii fiscale prin astfel de mijloace este legiuitorul. În practică faptele de evaziune fiscală bazate pe interpretarea favorabilă a legii, deci cazurile de evaziune fiscală „legală” sunt foarte diversificate în funcţie de

1

2 . fraufa fiscală se săvârşeşte prin încălcarea flagrantă a legii. indiferent dacă acestea au avut loc sau nu duce la sustragerea unei părţi din veniturile realizate de la impunere. dar cele mai frecvent folosite metode sunt următoarele: • practica unor societăţi comerciale de a investi o parte din profitul realizat în achiziţii de maşini şi echipamente tehnice pentru care statul acordă reduceri ale impozitului pe venit. • constituirea de fonduri de amortizare sau de rezervă într-un cuantum mai mare decât cel ce se justifică din punct de vedere economic. măsură menită să stimuleze acumularea. • trecerea de cifre nereale în registrele contabile. • trecerea în conturi persoanele a unor părţi din beneficiu. un exemplar real şi altul fictiv. taxelor şi contribuţiilor cuvenite statului. • întocmirea de declaraţii false. • întocmirea de documente de plăţi fictive. Prin evaziunea fiscală ilicită se înţelege acţiunea contribuabilului ce încalcă prescripţia legală cu scopul de sustrage de la plata impozitelor. În activitatea fiscală există însă forme care se regăsesc mai frecvent şi de aceea trebuie să se ţină seama la cercetarea contabilă: • înregistrările făcute în scopul micşorării rezultatelor. Evaziunea fiscală frauduloasă. • executarea de registre de evidenţe duble. reclamă sau publicitate. ştiinţifice şi sportive. Reglementând încasarea la termenele şi cuantumul stabilit a taxelor şi impozitelor şi stipulând norme speciale împotriva ilegalităţilor din domeniul fiscal. indiferent dacă au fost făcute sau nu. • amortismentele nelegale şi amortismentele la supraevaluări. micşorând astfel venitul impozabil. • nejustificarea cu documente legale ale înregistrărilor. Evaziunea fiscală este frauduloasă când contribuabilul. În general este greu să se determine toate formele de evaziune fiscală de acest gen. inventivitatea contribuabilului şi largheţea legii. Tema 10. • crearea de conturi pasive la care se găsesc alocate diferite rezerve. • înfiinţarea de conturi pasive cu nomenclaturi fictive. care constă într-o menţinere prudentă a sustragerii în limitele legale. • reducerea cifrei de afaceri. ele fiind practic nelimitate. • folosirea în anumite limite a prevederilor legale cu privire la donaţiile filantropice. • scăderea din venitul impozabil a cheltuielilor de protocol. legislaţia financiară cuprinde dispoziţii referitoare la infracţiune din acest domeniu. • alcătuirea de registre contabile nereale. recurge la disimularea obiectului impozabil. profitându-se de modul specific în care se face impunerea. la subevaluarea cuantumului materiei impozabile sau folosirea altor căi de sustragere de la plata impozitului. Spre deosebire de evaziunea fiscală legală. • interpretarea favorabilă a dispoziţiilor legale care prevăd importante facilităţi (scutiri. reduceri) pentru contribuţiile la sprijinirea activităţilor sociale.BAZELE FISCALITĂȚII. • nedeclararea materiei impozabile. Infracţiunea în domeniul fiscal poartă denumirea de evaziune fiscală frauduloasă sau fraudă fiscală. • declararea de venituri impozabile inferioare celor reale. obligat să furnizeze date în sprijinul declaraţiei în baza căreia urmează a i se stabili cota impozitului. culturale.

cerând timp şi o bună cunoaştere nu doar a teoriei contabile dar şi a tehnicii respective. precum şi emiterea de facturi fără vânzări efective. Dimensiunile evaziunii fiscale diferă de la o ţară la alta. Expertiza contabilă are ca scop de a cerceta dacă cele prezentate în situaţia înfăţişată de contribuabil corespund realităţii şi dacă realitatea este cuprinsă în întregime în această situaţie. ei fiind astfel ţinuţi să răspundă solidar pentru fapta comisă. Ele îmbracă forma fie a unui joc de conturi care schimbă caracterul de profit al unei sume fie a unei înregistrări care are ca scop de a prezenta o situaţie alta decât cea reală. ca mijloc de fraudare a fiscului. Metode de evaziune fiscală Cele mai des utilizate metode de evaziune fiscală sunt următoarele: (nu toate metodele menţionate sunt obligatoriu utilizate la noi în ţară!) Evaziunea cu ajutorul conturilor bancare . care presupune o convenţie între patron şi contabilul şef. banca la care deschide al doilea cont. Deschiderea celui de-al doilea cont să nu se poată face decât în cazuri temeinic justificate şi cu respectarea unor condiţii. • vânzările făcute fără factură. o societate comercială cu capital privat poate să aibă deschise două conturi la bănci diferite. Mijloacele de disimulare sunt variate. Deschiderea celui de al doilea se face fără avizul şi fără înştiinţarea organelor fiscale sau a băncii la care s-a deschis primul cont. Moduri de evaziune fiscală în contabilitate.BAZELE FISCALITĂȚII. prin care cei interesaţi să fie înştiinţaţi de deschiderea celui de al doilea cont (banca la care are deschis primul cont. cât prin gradul de consimţire la impozit. în funcţie de legile şi realităţile fiscale ale acestora. • falsificarea bilanţului. deschiderea şi funcţionarea efectivă a conturilor să nu se poată face decât după comunicarea şi înscrierea conturilor respective la organele financiar teritoriale în care îşi are sediul şi unde depune bilanţul agentul economic respectiv. Potrivit prevederilor legale. 3 . Pentru a se elimina astfel de fenomene se impune ca prin lege să se prevadă că un agent economic nu-şi poate deschide cont decât la o unitate bancară din ţară. De asemenea. 2. Închiderea contului se face printr-o simplă cerere din partea agentului economic. este în primul rând cea contabilă pentru întreprinderile impuse pe baza registrelor. Sunt practicate procedee din cele mai ingenioase. În acest context legal se pot săvârşi cele mai mari fraude fiscale pe bază de documente „legal” întocmite cu ajutorul conturilor deschise la una din bănci. iar eficacitatea sistemului fiscal se măsoară nu atât prin importanţa veniturilor fiscale atrase la buget. Printre numeroasele forme de evaziune pe care legiuitorul le-a avut în vedere. banca urmărind ca clientul său să nu aibă credite neachitate. organul financiar). la alegere. Este general recunoscut faptul că nivelul evaziunii fiscale într-un anumit stat este invers proporţional cu gradul de consimţire la impozit al contribuabililor din acest stat. care ascund operaţiunile reale supuse impozitării. Tema 10. Deschiderea contului la o bancă se face destul de simplu şi de uşor prin depunerea unei cereri şi a documentelor din care să rezulte că societatea comercială este legal constituită. • diminuarea materiei impozabile rezultate din reducerea cifrei de afaceri prin înregistrarea în cheltuielile unităţii a unor cheltuieli cu caracter personal ale patronilor ori înregistrarea de cheltuieli neefectuate în realitate. Disimularea prin înregistrare e variată. Descoperirea lor e foarte anevoioasă.

• Prin rezerva ocultă se înţelege orice disimulare de profit sau de activităţi. În mod surprinzător. O altă cauză. precum şi a unei anumite părţi din personalul cu atribuţii de control fiscal. printr. În general. materia primă întrebuinţată pentru o construcţie proprie se trece 4 . După ce s-a precizat profitul brut real. o constituie înregistrarea incorectă în contabilitate a unor operaţii. dar şi cea mai gravă din punct de vedere al consecinţelor. reclamă. În acest caz se trec la conturi de persoane. Orice înregistrare trebuie făcută pe baza unei cauze reale. prezentare. • Amortismente nelegale şi amortismente la supraevaluări . o serie de agenţi economici nu cunosc prevederile fiscale actuale. nu trebuie neglijată nici slaba pregătire pe probleme financiarcontabile a personalului contabil din cadrul societăţilor comerciale. ca procedeu de evaziune în contabilitate. Lipsa acestui document.o sumară comparaţie şi cercetare a înregistrărilor referitoare la acestea. Amploarea fenomenelor de evaziune în această direcţie se explică printr-o serie de cauze. justificată întotdeauna de un document. urmate de cererea şi obţinerea de la fisc dreptului de a scădea din profit o sumă de amortizări corespunzătoare unor investiţii mai mari ca cele reale. Din această nepotrivire a reieşit bilanţul fiscal în opoziţie cu bilanţul propriu-zis al rezultatelor întreprinderii. formează prezumţia nerealităţii acestei operaţiuni. Amortismentele nelegale – adică făcute peste cotele maxime admise. • Debitarea conturilor de rezultate şi a cheltuielilor de exploatare cu sume fictive. care nu este reprezentată în nici un fel de bilanţ precum şi introducerea de conturi creditoare fictive în bilanţ. Se obişnuieşte uneori a se crea conturi creditoare fictive. Acest soi de înregistrare este făcut cu scop de a ascunde realitatea şi a disimula profitul. orice exagerare a pasivului are ca prim rezultat scăderea profitului. sume cu scopul de a sustrage părţi din profit. Când se creează rezerve oculte se sustrag din profit sumele care urmează să fie disimulate. În general aceste persoane sunt în legătură strânsă cu întreprinderea şi uneori fac parte din conducerea ei. exagerarea numărului lor. pentru că ele nu au fost popularizate în mod suficient prin mijloacele mass-media. Amortismentele la supraevaluări. eventual. • Înregistrări nereale – metoda înregistrării fără cauză reală este calea cea mai simplistă. În general aceste înregistrări se referă la exagerarea cheltuielilor de transport. Legiuitorul nu a admis printre cheltuieli toate sumele socotite ca atare de principiile privatizării economice. trebuie determinat profitul net impozabil. pentru că frizează falsul. De exemplu. înregistrare făcută însă cu bună ştiinţă. În al doilea rînd. sunt uşor reprimabile. ar trebui menţionată necunoaşterea de către agenţii economici sau de aparatul financiar angajat de aceştia a legislaţiei fiscale sau interpretarea în defavoarea bugetului a prevederilor referitoare la obligaţiile fiscale pe care le au. Printre cele mai frecvente forme de sustragere prin intermediul registrelor contabile putem evidenţia următoarele: • Înfiinţarea de conturi pasive cu nomenclaturi fictive. • Nejustificarea cu acte a înregistrărilor. • Virarea la conturi a unor plăţi din profit . În primul rînd.BAZELE FISCALITĂȚII. cercetând cauza reală a existenţei lor. Tema 10. Deci o atenţie specială trebuie acordată tuturor posturilor de pasiv. constau în exagerarea valoarii clădirilor şi instalaţiilor sau. Pentru descoperirea ficţiunii este necesară o cercetare amănunţită a înregistrărilor în legătură cu aceste conturi precum şi confruntarea acestor înregistrări cu contabilitatea creditorilor (control fiscal încrucişat). • Crearea de conturi pasive la care se găsesc alocate diverse rezerve . rezerve făcute peste maximul prevăzut de lege. şi cea mai de temut.

întrucât teritoriul republicii serveşte drept pod de legătură între Occident şi Orient.corupţia a cuprins toate relaţiile economice şi sociale. vânzările făcute. ajutoare de familii. ci. • Birocratismul administrativ constituie substanţa şi mediul fertil care alimentează fraudele economice şi nu numai că împiedică crearea cadrului legislativ pentru combaterea fraudelor. • Amplasarea geografică a ţării noastre este specifică şi poate să stimuleze extinderea fraudelor economice şi să influenţeze activitatea agenţilor economici din sectorul oficial. materiale.. la unii agenţi economici s-au constatat: • diminuarea veniturilor încasate în contul de venituri prin menţinerea greşită a acestora în alte conturi sau prin neînregistrarea în contabilitate a unor documente primare privind aprovizionarea cu materii prime. toate structurile puterii politice şi executive la diverse niveluri. elaborarea unei strategii unice de combatere a acestor infracţiuni şi a unui sistem unic antifraudă. nu au fost trecute din nou în contul de profit şi pierderi. persoane fizice. se omit încasări. în vederea determinării veniturilor reale ale acestora. Micşorarea încasărilor bugetare din impozite datorită evaziunii fiscale este în multe state o problemă acută şi frecventă. comisioanele primite. Sau un exemplu de operaţiune fictivă – trecerea pentru a doua oară a unei facturi deja înregistrate. produse finite aprovizionate de la vamă. 5 . sau se simulează pierderi accidentale ca: furturi. central destul de periculor pentru securitatea statului . prezentate atât de furnizori cât şi de beneficiari. la cheltuieli de exploatare. Se plătesc pe de altă parte: salarii imaginare. Concret. 3. precum şi a registrului aferent operaţiunilor de încasări şi plăţi efectuate prin bancă sau CEC. materiale. ca urmare a verificărilor efectuate asupra înregistrărilor în contabilitate. atrăgându-i în sectorul subteran. În acţiunea de control şi combatere a evaziunii fiscale se recomandă organelor fiscale locale să apeleze şi la următoarele metode: verificarea încrucişată pe baza datelor prezentate de evidenţe şi a declaraţiilor scrise. ore suplimentare. deşi nu au fost utilizate până la sfârşitul anului. Metode de combatere a fenomenului de evaziune fiscală în Republica Moldova Particularităţile strategiei de combatere a fraudelor şi infracţiunilor economice în Republica Moldova sunt determinate. permite funcţionarilor publici să frâneze procesul de perfecţionare şi eficientizare a legislaţiei în vigoare. • Mascări de părţi din profit prin omisiunea înregistrării : nu se înregistrează dobânzile încasate. demodare etc.BAZELE FISCALITĂȚII. • înregistrarea în conturile de cheltuieli a unor sume mai mari decât cele reale. • Reducerea cifrei de afaceri prin operaţii fictive: se simulează vânzări cu pierderi şi se trec sumele printre debitori. precum şi la apariţia şi consolidarea unui sistem specific de relaţii fraudate. persoane juridice etc. Tema 10. în fond. înainte de impozitare şi care. • majorarea cheltuielilor de producţie sau comerciale cu sume reprezentând salariul patronului sau cheltuieli de natura investiţiilor fără ca acestea să fi fost terminate şi puse în funcţiune fără a fi înregistrate în contabilitate. • neîntocmirea în toate cazurile a registrului de casă. spălarea banilor şi crima organizată constituie un element antisocial. de următorii factori: • Actualmente în sistemul de fraude şi infracţiuni economice corupţia. mărfuri. să contribuie la extinderea corupţiei şi altor fraude economice. în marea măsură. extragerea de date privind cantităţile de materii prime. mărimea acestora nefiind de loc neglijabilă . • prelevarea din contul de profit şi pierderi a unor sume pentru investiţii.

• Scheme cu implicarea deţinătorilor de patentă. Pe lîngă aceasta. prin intermediul cărora importatorii şi intermediarii în circuitul citricilor. Tema 10. cărnii şi peştelui de import. pentru a obţine rezultate scontate şi pentru a exclude practica încetării urmăririi penale ca urmare a lipsei numărului necesar de probe. urmează să-şi orienteze acţiunile spre studierea formelor de evaziune fiscală practicată de contribuabilii din Republica Moldova. În figura de mai jos sunt prezentate schematic metodele şi formele posibile de combatere a fraudelor şi infracţiunilor economice. administrativ. îndrumarul prevede ţinerea evidenţei livrărilor şi procurărilor agentului economic în regim on-line. juridic. în care este necesară desfăşurarea activităţii de combatere a fraudelor şi infracţiunilor economice sunt următoarele: economic. Activitatea organelor fiscale întru prevenirea fraudelor fiscale şi relaţiile cu organele de drept anticorupţie a înregistrat rezultate pozitive în anul precedent: Pe parcursul anilor 2010-2011. perfecţionării legislaţiei fiscale. se eschivează de la calcularea şi achitarea obligaţiilor fiscale faţă de buget. tuturor consumatorilor li se eliberează bon fiscal. create şi înregistrate în scopul asigurării întreprinderilor viabile cu trecere în cont a sumelor TVA. • Scheme cu implicarea întreprinderilor delicvente. care are mesajul de a coordona transmiterea materialelor de evaziune fiscală în organele de drept. stabilirii căilor de stopare a evaziunilor fiscale prin diferite metode (figura 3. ceea ce determină lipsa sau diminuarea obligaţiilor fiscale la capitolul dat. • Anularea sau micşorarea din aparatul de casă şi control a livrărilor efectuate de către magazinele ce comercializează mărfuri electrocasnice. de către inspectorul fiscal. Organele de control. s-a consolidat şi îmbunătăţit coordonarea acţiunilor între Serviciul Fiscal şi organele de drept prin stabilirea mecanismului de perfectare şi transmitere în organele de drept a materialelor de control în care suma încălcărilor depăşeşte 500 mii lei. • S-a creat o linie fierbinte la Departamentul Statistică pentru a fi eliberate acte de achiziţie comercianţilor cu scopul de ai asigura cu documente de provenienţă a mărfii. cu reflectarea în evidenţa contabilă a unui preţ semnificativ mai mic decît valoarea de piaţă. în scheme de evaziune fiscală a tineretului. necătînd la faptul că.BAZELE FISCALITĂȚII. În acest sens. care reflectă completamente şi descriu în detaliu acţiunile inspectorului responsabil de funcţionarea postului fiscal. 6 . care au descoperit nedeclararea volumului întreg de livrări. • S-a elaborat proiectul instrucţiunii „privind modalitatea transmiterii materialelor controalelor şi reviziilor financiareconomice către organele de urmărire penală". studiind fenomenul evaziunii fiscale. punîndu-se accent pe faptul că.1). • S-au depistat noi scheme de fraudă fiscală şi anume: • Vînzarea nedocumentată contra numerar a mărfurilor la valoarea reală. s-au instituit posturi fiscale. • Au fost întocmite îndrumare speciale. • Racolarea. analizei lor. tinerii nu conştientizează totalitatea consecinţelor ce pot să se răsfrîngă ca urmare a înregistrării pe numele acestora a unor întreprinderi „fantome". Domeniile prioritare. social-politic.

1. Metode şi forme de combatere a fraudelor şi infracţiunilor economice în RM 7 .BAZELE FISCALITĂȚII. Metode şi forme cu caracter juridic Metode şi forme de ordin economic Metode şi forme de ordin administrativ Metode şi forme de ordin politico-social Răspunderea penală Optimizarea politicii fiscale Ridicarea licenţei Facilităţi şi înlesniri (acordarea unor facilităţi pentru achitarea sistematică a impozitelor Abolirea fenomenului „firmelor fantomă” Lichidarea şomajului Transparenţa sub diferite forme Reducerea inflaţiei Reducerea deficitului bugetar Răspunderea civilă Dezvoltarea diferitelor forme de proprietate Sancţiuni financiare Penalităţi şi amenzi Răspunderea contravenţional ă Perfecţionarea cadrului legislativ Selectarea şi instruirea cadrelor antrenate în activitatea financiarbancară şi fiscală Educaţia fiscală Figura 3. Tema 10.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful