ffilt'=^...

----_-_*:*
$'iii'i:.i 1e."
.!1r.

ffif/
j tr1 xfi:i .i i,i ,'
i,il
:

CONSTANTA SAVA

CHIMIE ANALITICA VOLUMETRIA
PRINCIPIILE, METODELE $I APLICATIILE ANALIZEI VOLTIMETRICE

EDITURA MT.]NTEMA

w

coNSTANTA
2W8

@@t:lt:r

SAVA

.CHIMIE ANALITICA. VOLUMETRIA*

CWANTUL AUTORULUI
contextul actual al dezvoltirii $tiin,tei 9i tehnologiei, metodele analitice producliei moderne se impun atit in cercetSrile de laborator cat gi in controlul privind de informalii o multitudine pot aduce ce altemative ca industriale, influenla parametrilor de proces, asupra funclionalitalii sau reproductibilitilii unei transformdri chimice, indiferent de scopul in care aceasta se realizeazd.

in

VoLUMETRI A" consmta sava "cHl.iylE-lf ALIII'q:{

de analizd Volumetricd Lucrarea prezintE principiile metodelor. a specializdrii Farmacie' Fiecare studiu de ;;i;;*t"" structurata in conformitate
capitol: rnediu apos' volumetria prin reaclii de neutralizarcin anhidru' rnediu in e" o "eutralizare 6 volumetria Prin reacfii redox volumetria prin reaclii de prectpttare' volumetria prin reaclii de complexare' uzuale' meiodei cAt 9i aplica;iile analitice principiul atii prezintd ca indicatori se bazeazd pe lista Sistematizarea metodelor de o

qi

este

sensibilitatea, reproductibilitatea 9i caracterul lor nedistructiv, alternativele chimice de anahzdpdstreazL gi ast6zi o importanld deosebiti. Faptul se datoreste mai ales simplitafli, accesibilitlfii (ustensile, reactivi) Si rigwozitalii lor' Analizachimicd cantitativa tradilionala se tealtzeazdpiq dou6 alternative; -metode de analizd, gravimetricd (GRAVIMETRIA) - care se bazeazd pe determinarea cantitelii-unui element dintr-un amestec prin separarea lui cu ajutorul unui reactiv specific sub formd de compus greu solubil 9i de constitutie cunoscutd. Acest compus se usuci, se cdntireqte 9i prin calcul se afli cantitatea
elementului caumt $i -metode de analizd volumetricd (VOLUMETRIA sau TITRIMETRIA) care determinA cantitatea unei substanle prin mdsurarea volumului de reactiv folosit intr-o anumiti reaclie, Din volumul gi di-n concentralia soluliilor de reactivi intrebuin{a1i se deduce prin calcul cantitatea substanlei determinate.

Al6tun de metodele fizice, rcinarcabile prin universalitatea, rapiditatea,

analistt interes, cafs se U

;;i;;"

dfferii,
A
fiecare

o o

pfecufi

flexibil
F
indicatr ,,Indica fluores,
denumr domem in aleg

indicatorilor

";;';g"ii flexibilizarea din catalogul rii.."t ii aref &ept-scop
iniicatorului disponibil cel mai adecvat'

*-;;t;

"""ft"a"p"i-f*t.irea Sper ca aceastd lucrarJili" ci "Nihil sine chimia"'
Drezentate conceptul

;

pentru sprijin in studiul Chimiei Analitice

tJfi

Volumetrial" in cadrul iplit"tiit*-::l: in lucrarea ,,CHIMIE ANALITICA' *ooj"i, p"n"ipiul particularizat aplicatiei, prepararel

rezulta
,iacido-t

Metodele de analizl volumetricI sunt larg .folosite in analizele de rutind deearece sunt rapide, convenabile, precise 9i pot fi automatizate. Clasificarea lor seface in funclie de natura proceseior care se desfiSoari in timpul titrdrii: . - volumetria prin reac{ii de neutralizare -insumeazi procesele care au loc cu

)stan!4 activ6' de substan!{

- volumetria prin reaclii redox-insumeazd procesele care au loc cu transfer electroni; - volumetria prin reaclii de precipitare-insumeaza procesele care au loc cu modificarea produsului de solubilitate - volumetria prin reaclii de complexare-insumeazd procesele care au loc cu formarea complecAilor stabili.
de

transfe.r de protoni ?n mediu apos 9i

in mediu anhidru:

"re;tii*"i actlva' neutralizare' Stoare volumetriei prin reac{ii de Fiecare aplicalie corespunz .aanrii de comolexare. comprexare' este -;nn' ,|fuT:J:ffiH A;: ";{ n;;lf ::"" :P::.'"u"t" gi il##;il';;;;ii** : :?"I:T "ii"1 :!:T o" indicatori qi a soluliilor de a" titt*i' 1. il"#;;';i'ril"i
I

*;;;ii

v al conlinuturur ot; calcul al concentra$ei' respecti

L
confpn
Farmac aplicaJi

k
analigti

analizat;

determinarea 2. (metode, titrosubstante) ;

sau etalonarea factorului titrantului-stan dardizarea

Determinerile volumetrice, rapide, precise 9i exacte, ocupi un loc impoftant printre metodele analitice, qi-au pistrat actualitatea 9i 9i-au largit aplicafiile. iosibiiitatea anahzei a numeroase probe fac analiza volumetricd deosebit de util[ in multe domenii.

(analiza compugilor chimict solulia srandard de tirrant "#i';" f"l"'i11 tuluDlF.lr !vrurv--'--/comp,ugilor - ediu anhidru" avAnd ah $l g"**it 9i a compufrror Eapitolul ,,Voiumetria prin.reaclii T*l,t^T"-.tl T"n,""* metodelor de dedicat metoderor este ."," fln'li,ill";n1i:ff',T T,iatr" ,;"a""*"noro', conform "o faranFrrfic metode actualizate

l"-:Tf:t]? * u"'"'"t;l;:;;ia" iff:H"i:s;#il1';':r."t":':,T:l:*::'::1','.?::;":i:il1 ;::'#i*lft malizla compu9lror tr'r"i qt aplicaliile prezentate in cadrul
FarmacoPeei EuroPene' celorlalte caPitole.
aqa

,"0,,*i9"1'"T"1',::""Hil';ffi ;'{':X,:YYl:}r:i,ii;1;.iX.tiil:1;
concentrarer norrnare' "'"'T';;;;;"i :::'":#liilJ'##i?tl"l*'ii"11"pi'""niour"ln:T:::*ll':Y::il"iili qi algoritmul prezentate tehnicile de

li!iiHli";"carcurarr*.'T1:i',:r,"-"1^'":T13"1.::,1,'::fl ':Trll'ff
Iucl
r. y 4- ""r"."tti"e
Acest Drocedeu u$ureaza

-^i ^o+in,rtcr 'J:fiil:1J:ii:1"J:##:"#'* ir y*::::T3i'*Tl$::;1;iJ:*'5: [filj"?!llTii';1:,##ilili"i..r""*;"]::.*:':]:,^'"-::::::ll*:Hi: prezentat' permlte il^I',ffi;:il1'3:;##;;:"iil'"'"rq de rucru astrer

9" :-1f-1^]i

CONStANIA SAYA

,CHIMIE ANALMCA. VOLUMETRIA"

$l

esrc

Fiecare

analistului elaborarea algoritmului de calcul pentru analiza altor specii chimice de interes, sau calculul in cazul folosirilunui titrant cu conccntralie adaptati probei

Un alt aspect cdnlia lucrarea de fala ii acordi atentie, este optimizarea titririi, consideratl de autor de mare utilitate in analiza unei probe reale.

care se studiaze.

%ruorului

c*tt*r.s""""trM

fiware datA pornind de la legea echivalenfei 9i de la definifia concentra{iei, precum gi optimizarea titrlrii), au ca obiectiv formarea unui mod de gAndire

Ambele probleme (algoritmul de calcul general 9i particularizat' dedus de

cap

pe

flexibil, corespunzitor cerinfelor moderne.
lista
Fiecare capitol al lucririi prezintd la final compugii organici omologagi ca indicatori adecvafi fiecirei metode. Tabelele ,,Indicatori acido-bazici" (cod A'8.), ,,Indicatori redox" (cod R.), ,,Ardicatori de adsorbfie" (cod AD.)' ,,Indicatori de fluorescentd" (cod FL.) gi ,,Indicatori complexometrici" (cod C) cuprind denumirea $i structura indicatorului, prepararea 9i propriettrlile lui analitice,

Celor de

e pentru

I.
I.1. I.1.1.

ilor sunt
epararea .{inutului

domeniut de viraj, unde este cazul. Toate aceste informatii sunt deosebit de utile in alegerea indicatorului adecvat fiecirei analize 9i de care depinde exactitatea rezultatului. Deasemenea, domeniul de viraj este ilustrat pentru fiecare indicator acido-bazic Ai redox intr-o diagrauri bidimensionald color.

Lucrarea ,,CHIMIE ANALITICA. Volumetria" este structuratd in

tralizare,
.are, este

rliilor

de

conformitate cu progfitma de studiu a disciplinei Chimie Analitictr la specializarea Farmacie gi se adreseaz6 celor interesa{i,de analiza chimici cu multiplele ei aplicaJii in difErite domenii. in speran{a ce aceaste lucrare va constitui un instrument util in sprijinul anali$tilor, autorul ureazi succes in activitate cititorilor.

Fiilor rnei, Rdwan Si Mihai, cdrora le sunt d'ed.icate toate realizdrile mele

Ll.2.
I.1.3.

I.t.l.
f',

1.2.t.
1.2.2.

mlonarea

t.2.3. r.2.4.
Constanfa Sava

r chimici u"
avAnd
de

ldelor

conform

ln

cadrul
de

I.3. I.3.1. r.3.2. I.3.3. I.3.4. t.4.

utului

definilia
lctiv, sunt calcul la
ugureazi

II.
u.1.
tr.1.1.
fr..L;2.

ucriri

sau

,

permite

8.t.2.'.

\.t.2.t

r0

)

CI]PRINS
Cap Titlul
cHrMrE ENl.r,rircA. voLUMETRTA
Pag
Constanp Sava,,CHIMIE ANALITICA. VOLUMETRIA" Cuprins

pnrFaTa......
CUPRINS.......

Cap
l1
fr.1.2.3.
r1.1.2.4.

Titlul
Eroarea de indicator la titrare................. Clasificarea indicatorilor acido-ba2ici............... Titrarea unui acid tare cu o baze hre.. Stabilirea cutrelor de titrare............... Influenfa concentratiei ini$ale a acidului tare asupra curbei de ...................,.......:...........-....."..... Influenfa concentraliei titrantului asupra curbei de titrare acid

Pag

L
11. L1.1.

INTRODUCERE.. ;................ ANALZA CANTITATIVA PRIN METODE
VoLUMETRICE...................... Principiul metodelor de analizd volumetrici............................. Termeni folosili in volumetrie....... Mdsurarea volumelor........ Obiectivul metodelor de analizh vo1umehic6............................ PREPARAREA SOLUTIILOR. Prepararea soluliilor folosind substanfi solidd.......................... Prepararea solufiilor prin diluare............. Aparate gi ustensile folosite fn analiza vo1umetric1.................. Simbolurile gi semnificafia pictogramelor folosite pentru etichetarea reactivilor........

2t
2t
2t
22 24 27 28 28 30 JJ 35 37 37

II.1.3.
tr.1.3.1.

il

59 62

fr.2.2
11.2.2

64 67
68

rr.2.2
1t.2.2
11.2.2

1..t.3.2.
tr.1.3.3.

r.t.2.
I.1.3.
T.1,4,

titrare...............

u2.2
11.2.2

tare-bazd tare...

rr.t.3.4.
tr.1.3.5. tr.1.4. tr.1.4.1.

r.2.

L2.t.
t.2.2. r.2.3. r.2.4.

Concluzii......... Deterrrinarea volumului de titrant necesar cregterii pH-ului cu o anumit[ valoare...............
Titrarea unui acid slab cu o b^zi tare.. Stabilirea curbelor de titrare......

69 70 72 72 78 79
80

n.2.2
Tr.2.2
11.2.2.

fr.z.2.

rr.t.4.2.
tr.1.4.3. tr.1.5.

Concluzii.........

!r.;.r.r..................

IIr.

h.I ilmOIU A,POS........................ STUDTIJL CT]RBELOR DE TTIRARE DE NEIITRALIZARE............:..,........ Principiulmetodei........... Indicatori folosifi la titrErile de neutralizare II.l.2.L. Mecanismul de schimbare a cu1orii........... 11.1.2.2. Domeniul de viraj al indicatoriloi acido-bazici.....

1.3. I.3.1. I.3.2. I.3.3. I.3.4. 1.4. II. tr.I. tr.1.1. II.l;2.

TEHMCADETITRARE.......
Titrarea Titrareainverse......................

n.1.5.1.

direct5.............

............:...........

fi.t.5.2.
tr.1.5.3.

4t
4t
42 45

Titrareaprinsubstitutie........ Titrareaprindiferenld..........

tr.1.6.
tr.1.6.1.

Ir.l.7.
tr.1.8.
tr.1.9. tr.1.9.1.

OPTIMZAREA

T"TTRARtr.......

VOLLMETRTAPRTNREACTTIDENEUTRALIZARE
49 49 49 50

\.1.9.2.
fr.2.

Alegerea indicatorului; eroarea de indicator..... Titarea unei baze slabe cu un acid tare...... Stabilirea curbelor de titrare..... ........:............... Alegerea indicatorului............... Titrarea unui acid slab cu o bazd s1ab6..... Stabilirea curbelor de titrare..... Solufii tampon. Titrarea acizilor poliprotici. Titrarea acidului fosforic.............. Titrarea bazelor polifu nclionale Titrarea unui hidroxid carbonatat cu un acid tare.......-.,........... Domeniul de existenp,al carbonafilor.....

: m.l.
m.1.1

Concluzii.........

80
84 85 86 86 89 93

m.t.2
m.1.3 m.1.3 III.1.3 m.1.3
Itr.1.3

97
97

m.1.3 m.1.3
m.1.4, m.1.4. m.1.4. Itr.1.5. m.1.5. m.1.5. m.1.5. m.1.6.

98

APLICATIT F METODELOR DE TITRARE PRIN REACTtr DE NEUTRAIIZARE h.t l,mnru APOS...............
Acidimotria..... Frincipiul metodei................-.-..-l-.-.-.-..'.'.'.'.'.'.'.'

101

5l
57

rr.2.t.
n.2.1.1. n.2.1.2.
11.2.L3. rr.2.1.4.
fr..2.1.5.

101 .........

ll

Preparirea solufiilor;................ Determinarea factorului solufiei de acid clorhidric................... Analizaunei solutii ..........j.......

l0l l0l
103 108 110

deborax...........

Analiza unui amestec de CO:- , HCO; ,HO-....
Analiza hidrogenocarbonatului de sodiu................ Analiza compugilor farmaceutici....................

r*2.1.6.
1t.2.1.7.

t17
119

m.2. IU.2.r.

t2

I

Pag

cap

Pag

59 62

64
64 67 68 69 70 72 72 78 79 80 80 84
85

tr.2.2.7 Analiza amestecului de fosfat primar qi secundar......... 11.2.2.8. Analiza solu{iei de amoniac..... 1I.2.2.9. Determinarea puritiifii sulfatului de amoniu. n .2.2.10. Analiza compugilor farmaceutici......'..'...-....

Alcalimetria... n.2.2.1. Principiul metodei'..'.-".. 1L2.2.2. Prepararea solutiilor..'...... fr.2.2.3. Determinarea factorului soluliei de NaOH........ n.2.2.4. Analiza solufiilor de acizi tari monoprotici.'..-.......'.'....'..".'..'.. n.2.2.5. Analiza solufiilor de acizi slabi monoprotici.... n.2.2.6. Analiza soluliilor de acizi poliprotici......'............-..

fi.2.2.

t2t
121
721

cap fr..2.2.

Tittul
Prepararea

Pag

Cz

r23
L29
131 133 137

w.23.
fi.2.4.
fr.2.5.
tr1.2.6.

il;;;";t"
AnalizA

solutiilor.'.'..."
f;torului

165

solufiei de acid

O"i"t-in*u in mediu anhidru a medicamentelor"""""""""' ;;;;;;;;;.lorhidratului de papaverind'

percloric"""""""""" :97 I /u
Lzs
177

rv

Iv w
IV

140 142

fi.2.7.
m.2.8. Itr.3. m.3.1.

drazepam....'.."""""" Analizdcodein6fosfat."""""' Analizi ciclamat sodic,"""""""
Principiul

180

182
183

IM
149
149 149

AICALIMETRIATNT.UMPruANIIIDRU'...' '.

N
Iv

Iv ry

III.

86 86 89 93 97 97 98

Itr.1.4.
Ill.l.4.2 ru.1.5.
m.1.4.1

Itr.1.3.3 m. 1.3.4 m.1.3.5 Itr.1.3.6

III.l.l. Avantajele solvenlilor anhidri'..'.......' m.1.2. Clasificarea solvenliloranhidri.-.......... m. 1.3. Proprietifile solvenlilor anhidri..:......'. Itr.1.3.1 Caracterul acido-bazic al solventului.. In J.3.2 Proprietilile de dizolvare'....".;........;...'...-.
Constanta dielectricd...... Temperatura de fierbere...........

m.l.

VOLTMETRIA PRIN REACTII DE NEI'TRALIZARE tN n moru INHIDRU.......

fi3.2.
m.3.3. Itr.3.4.

metodei......""' Prepararea solufiilor""..:."""""
METO)flDuL

SOLVENTI$ITITRAREAtNVreOrUemmnu

0'1M in etanol"""' Deierminarea factorului solufiei de NaOH 1:: I 60 a medicamentelor"""""""""' anhidru mediu . in O"ii*inut

"

183 1q4

IV

r49
151

m.4.
Itr.4.1.

DE SODru TITRANT b{ *ot

w
,'t
IV fV IV

152 154 154
155
155

fr.4.2.
Itr.4.3. m.4.4.

ANHIDRU.'... Principiul metodei....'.""' ffiu[iu,Ji;d-; JJ;narea

.,o" LzJ
193

ry

ractorurui

re4
195 L97 198

Analizdclorzoxazona."""""' Analizdsulfafurazol (neoxazol)"""'
INDICATORI ACIDO-BAZICL"""

ry
rV

Nivelarea........ Diferenlierea..

Autoprotoliza qi reacfiile acido-bazice in solvengi anhidri......"
Titrarea unui acid slab................. Titrarea unei baze slabe............... Alegerea solventului pentru titIirile in mediu anhidru.......-.'.... Solvenli amfoterici....... Solvenfi bazici (protofi lici).,..,......... ". Solvenfi acizi (protogenici).................. Indicatori folosiii la titririle in solvenli anhidri.'.'..'.'...

r56 t57 r57
158

il.5.
Itr.6.

FLeNsB EIDICAToRI

"""""""' AcIDo-BAzcI"""""""""""""""'
" " " " " " :"

225

l0l
101 101

t59
159 159

Iv.

DE VOLIJMETRIA PRIN REACTN CU SCHIMB
ELECTROM.'..'...;...'!.. "' !.' INTRODUCERE Principiul metodei..... ". "' ""
""

"

AI

IV
IV IV

Itr.1.5.1 TII.I.5.2 Itr. 1.5.3

iv.t.
rv.1.1. IV.1.1.2
IV.1.1.3

ul
"""'f"""""""""

24r

160

10t
103 108 110

m.1.6. fr.z.

Potenfialul redox..'......"""',""'

242

i61

APLICATIILE METODELOR.

tt'l
119

W.2.1.

REACTtrDE NEUTRALIZARE N N,fiDru ANHIDRU....... ACTDIidETRIA ftV tvgOrU aNnpRU.................
Principiulmetodei..........
13

DE

TITRARE PRIN
t63
163 163

rv.1.1.4 ry.1.1.5 IV.1.2. rv.1.2.1

Poten$ialul redox la echilibru""""' Constanta de echilibru Coneentrafiile speciilor la echilibru"""""""'

u3
2M
245 246 246 253 254

ry
IV
IV
rV

redox"'

[1.r.2.2 f{.1.2.3

Titranfi redox. r.;."'...'." Titranli oxidanfi......... " Titranli reduc6,tori.-.. " "

if""ii".ta4 auxiliari"""""
T4

ry
IV

"""""""""""""

IV.l.3.

STUDII.]LCURBET,ORDETITRAREREDOX"'"""

755

ry
i

IV

)

. IY.1. r3 rv.. Analiza paracetamolului prin titrare redox.. Determinarea iodimetric6 i acidului ascorbic""""" acidului a calciu de fV...1 sodiu de tiosulfat de solufiei W..O.r""""""' 348 349 IV.5. lN.3...+.5.. VOLUMETRIA" ) rv....S..46 deKzCrzOt 0... Pag SAVA.1..:.. iiAi^trioxidului de diarsen prin titrare cu solufie standard de KBrOs 342 342 343 343 345 44 45 46 .... Prepararea solufiei de iod in KI 0.lN cu AszOr..4.4...... Determinarea iodimetrici a As(Itr)""""' 3I2 Determinareaiodimetricdahidrochinonei"""""""""""""""" rv..3.........5.11 6 APLICATIILE METODELOR REACTtr REDoX.. Prepararea solu1iilor.3.1 N.....-5 KMnO+ \/... IODIMETRIA Principiulmetodei..:..2..1N.....f .' 298 IV.1 ) J J fv.4....5......4. Determinarea factorului soluliei de KzCrzOz 0....4 ry.........8.... l\t.3..l.. Prepararea soluliei de bromat de potasiu 0'1N""""""""""""" cu Deierminarea factorului solutiei de bromat de potasiu 0'lN fV.... ... Deternindri cu solulia de KMnOa.4. 272 278 278 279 4 5 rv.. Titarea redox a Fe2* cu solufie standard deKzCrzOt...3..5.....+.2.:.7...lN in 281 281 t3 Determinarea factorului soluliei de KMnOa 0. N lN prin titrare cu sare Moht'.4........4.3. Principiulmetodei...3........ solufie standard Determinarea alcoolului etilic prin titrare cu solulie standard IV..3..54 "53 155 IV.. 1V.. I N...5..4.. Prepararea soluliei de KMnOa 0.t............. 315 N...... 325 [V.l.... BROMOBROMATOMETRIA IV.. Tehnica: titrsrea inversi.CHIMIE ANALITICA...2. Analiza sulfitului de sodiu prin titrtre cu solufie standard de 0. Tehnica: titrarea inversd..1. 332 N. DE TITRARE PRIN 28t HzSOa 1N.6... " " " " " " " " "' IV..10 Analizaunui arirestec de As(Itr) 9i As(V)""""""""""""""""' 341 IODOMETRI.. 324 324 {1 +l 4t 42 43 IV.....4 308 IV.2...2...8.3......7 )8 ....2...4. Titrarea redox a unui amestec de Fe2* Si Ti3* cu solutie standard de KzCreOr....4..3.. Analiza iodimetricd a captoprilului"""""""""""""""""""""' 317 IV. IV...-. 15 IV..3 Concluzii...lN.8.: p"iut-in*"" iodometrica a glgrurui activ"""""""' fV...S. PFDr)X INDICATORIRMOX.1.' 352 L6 ... 283 286 286 287 289 291 291 293 295 29...... 0.3 255 cap Titlul Pag ) ) 260 '7 2& 267 271 l N.f ..3.l.....7.6..2.1. ' sulfat de hidrazin6-.6.....2 IV..Z.'...:.....r.2.Sava.. Determinarea manitolului prin tinare iodimericd""' 321 *. IV..7.. .6.4.1. VOLUMETRIA" cap t Titlul Titarea redox a Fe2* cu solufie standard de Cea....4.... Arraliza i2onia2idei.......6. ... iv:..S.. Determinarea iodometricd a 338 iv.. Prepararea solufiei de KBrO3-KBr 0'1N"""""""" : 346 347 cu 347 .2 rv...5.. IV.. o"t"r-inut"u 336 ': W..2..5.6. Titrosubstante folosite la determinarea factorului soluliei de KMnOa.CHIMIE ANALITICA..4. IV.5.... 1v.2.'....'. rv... DICROMATOMETRIA .4 )5 rv.... PERMANGANOMETRIA..! IV. Indicatori redox generali Indicatori redox specifi ci..2.4.... Determinarea factorului solufiei de iod in KI 0..1...:t: Detirminarea factodui soluliei de KBrO3-KBr 0'1N solulie titrati de tiosulfat de sodiu 0'1N"""""""' n"tt*in.. . Analiza azotitului de sodiu prin titrare cu solufie standard de KMnOa 0.. lV..t......6.2.. rv.4. fV.."u f"nolului prin titrare cu solufie KBrOr-KBr""" D"terrninureu acidului acetilsalicilic prin titrare cu solugie KBrOa-I(Br 0'1N.. Alegerea indicatorului. ry. Titrarea redox fdrd indicatori..4.. Determinarea iodometrici a Cu@)""""" a Feq) iodometricd " "" ' iv."""':"""""""""" 322 ascorbic. Indicatori folosili la reaclii le redox.6.....A Principiul metodei......1N in IlzSOa ry. IV.. ...q...3..3.........3....S... 323 sodic""""" a metamizolului iodimetricd Determinarea IV.6.lN in H2SO4 1N. 302 302 303 305 306 Condiliile de realizare ale titrdrilor iodimetrice...1.4.. .Z. ...4...l rv...... Prepararea de sodiu"""""""' 329 tiosulfat de solufiei factorului Determinarea IV...4.g... rv.7 ... Analizamaterieiorganice.. ..iO Determinarea iodimetrici a sirii ...... Condiiiile de realizare ale titrErilor iodometrice"""' 3?6 N""""""""""""" 0.. Determinarea iodometn-ci a Co(tr)"""""""' As(V)"''""' '137 IV.6.. ry..3.

.2........... ""':"""' 409 409 z3 V..4......4.2.1.3.4.. Analizacompuqilor farmaceutici""""" 429 432 432 434 1 IOD' DETERMINAREA IODURILOR CU INDICATOR Principiul metodei...........3.. 389 Metoda Gay-Lussac (turbidimetric6). .3.......4.... \'l ..2. Titrarea de precipitare a unui amestec de I.4.... Determinarea continutului de cloruri din apa potabil6..4.2... V..... V....L.. comPlexare..5. INTRODUCERE V.....4.. 43s VOLUMETRIA PRrN REACTII DE..i.2.L.i titrare complexometricd' Determinarea de curbei Stabilirea 44s M5 445 446 449 352 ....4....3.4....... TitrareacomplexometricdaMg2* lapH= 10"""""""""""""' VI.gi CI. vL vir..5 36 37 38 v....3...2.1..3 v.... V METODAMOHR.. i43 t43 393 v.4...4. 400 400 402 404 406 348 349 \/I.. Principiul metodei.....4...... V........ Principiul metodei""""" 42t 421 422 423 424 32 36 Influenfa naturii gi concentraliei soluliei de analizat asupra profil ul ui curbei de titrare argentometric6.. R2 Coloranli organici (la 20"C 9i pH=0)...... v... v.. 1.3 V 4rL v..... Prepararea soluliilor......1..4.... Vi. ..ILUI bN ECruVETTNTA LA 389 TITRARILE ARGENTOMETRICE.......2. Formarea "omplecailor inneNTlrorper'meTlCI{ELATzANTI"""""""""""' agent de Acidul etilendiaminotetraacetic @DTA) ca 43s 43'7 439 443 V1...1.....4.l.t. R4 Complecgi metalici...z.......1. v..4. .. Determinarea factorului soluliei de AgNO3.3.3.2.1. STUDIULCIJRBELORDETITRARE CoMPLEXOGrRICA. VOLUMETRIA" Cuprins d cap Titlul PLAN$E TNDICATORI REDOX.. 363 363 365 Cap V.4.2....'....2..... Metoda Fajans (cu indicatori de adsorbfie).........1. ......1..3.cu AgNO3 375 375 375 380 V..4.'.3....'i " "' : " " " " " " " " " "'. 384 V........ """""' 415 24 24 25 STTIDIUL CIIRBELOR DE TITRARE PRIN REACTU DE PRECIPITARE.7 l1 .2.4..... Analiza unei solulii de NaCl prin titlare cu solugie standard de AgNO3..8... R3 Coloranli organici (ia 30"C 9i pH=7).... n"i"t*in*"u iodurilor prin titrare cu solulie standard de i42 v...'Metoda Mohr. Compozifia soluliilor apoase de E=DTf'"""""' M-EDTA"""""' qi staUititatea VI.ConsnnF Sava..z.:.....?..4.2..4.. Titrarea de precipitare a ionilor Cl........4.2.... v......4...5.4. v..4. 390 391 Determinarea-concentratiei unei solufii de X solutie standard de KSCN" " " " " " " " " " " ".. Rl Derivali ai fenilaminei (la20oC 9i pH=O... Principiul Pag 5 .4..3......'. ARGENTOMETRIA.2.. V. .5...... Metoda Mohr pentru determinarea bromurilor.... Curba de titrare argentometrici. l. Y1... complexului""' l7 PMg"""""""' iali...1.'. v . condilionai-e de formare a Calculul "oorru*.2 409 367 369 371 371 prin titrare cu Determinarea concentraliei unei solulii de Clsolulie standard de AgNO3""" Indicatori de adsorblie"' Indicatori de fluorescen!5""""" metodei.2.4....cu AgNO3.. y..4.. Pag Constanta Sava..4. v......... r.. Calculul concentra{iei solu}iei de analizat""' y . Titlul METODAFAJANS.4. Y. v...COMPLEXARE""" i41 347 V...4..."" yl...... V.. v.. " yl.." " " " " "" " " "i " ".4.2............ v.4. APLICATIILE METODELOR DE TITRARE PRIN 396 396 396 397 t45 \46 v. Prepararea solu{ii1or. 26 29 y. 4l i42 DETERMINAREA PLINCTI........4......3....6.3.....1.3..." " : Y.fl uenleaz a'c'urba de titrare complexometricd" " 18 .1..4...... voLuMETRIA PRIN REACTII DE PRECIPITARE..l.1.2.. Anaiiza zahainei sodice prin metoda Volhard" " " "' ^ standard de AgNO3""" prin titrare cu "' 426 427 y..Z..2....4.CHIMIE ANALITICA' VOLUMETRIA" '& 2 N.3...2..7.4Determinareafactoruluisolulieidetiocianatcusolu{ie METODAVOLHARD".''.....CHIMIE ANALITICA.....3....4.....l... .. v.. ... REACTtr DE PRECIPITARE. Metoda Mohr (cu indicatori de precipitare) Metoda Volhard (cu indicatori de complexare).4.. ...

...EXOMETRICA.".2. 19 vI....3... 5t7 .......'....2.6...3....2. V1..7...1 VI.....2.. NITRITOMETRJA. "..3...:. vI.....5.1. VI............. PRINCIPIULMETODEI. VII.1...5.....s.. de ecfiivalenld ritrarea complexometric6.5...3.4.5.....8.. Analiza complexometri cd a Ca2* .2. vI. V1...... Compozilia solufiilor apoase de Cu2*.......2. DE TMRARE la PRIN 470 470 470 471 473 473 475 476 478 478 479 481 DETERMINAREA PTJNCTULLI DE ECHrVALENTA..2.2...5.4..CHIMIE ANALITICA.'. Analiza complexometricd a sulfamidelor""""""""" VI.... VIL5.7..4..1....... VOLUMETRIA' Cap Pag Titlul Pag SAVA.....2 Titlul Titrarea complexometrici prin substitulie a Pag Hg2*""' 494 VI............ Determinarea pCa in diferite momente ale titrdrii........... 445 445 445 446 449 483 486 489 491 DETERMINARI COMPLEXOMETRICE PRIN SUBSTITUTIE Principiul metodei.....4.2. Determinarea duritdf ii totale I a potabi l*. Analizaacidului sufanilic qi a acidului p-aminobenzoic"" """' s20 522 522 523 524 525 DETERMINARI COMPLEXOMETRICE DIRECTE.3... Determinarea factorului solufi ei de complexon III.. Curba de titrare complexometrici. Determinarea Ca2* qi Mg2* din apa natura16.2... Prepararea titrantilor... Analizacomplexometrici a a1caloizilor""""""""""' yI.............5. APLICATIILE METODELOR VI. v1....... 517 V1...... Yr...... Prepararea indicatorilor. Calcul ul constantei condilionale de formare.6....4..5..2........2.. METODE DE DETERMINARE COMPI.. Determinarea punctului de echivalen{d folosind indicator Determinarea punctului de echivalenld folosind indicator intern... VN Vtr.1...3 VI..... Efectul agenlilor auxiliad de complexare asupra curbelor de titrare cu EDTA......5...... VII...3. Coloranli azoici gi chinoniminici Domeniul de viraj al indicatorilor metalici..3. -apa Analiza complexometri cd.5......... vrl.6..2..... vrl. M3 vI..3..... Determinarea complexometrici a sodiului............2....2.3.SAVA.2. DETERMINAREA FACTORULTI SOLUTIEI DE NITRIT" DETERMINARI CU SOLUTIA STANDARD DE NITRIT....... VUI BIBLIOGRAFIE..3........... in prezenlaNH3..2 Constanta condilionald de formare a complexului in prezenla unui agent auxiliar de'complexare VI.. vn......... VI...'. VI. Y1.7....3... l....2.1. u...2.....1..5.... vI... \TI... Titrarea complexometri ce' a Ca2*.. \4I..1. CoMPLEXOMETRICI...2.1.. Analiza pancetamolului'. a Cot*..... extern..2.3....la pH=l 0.. in prezenfa unui agent auxiliar de complexare... 503 INDICATORI FOLOSITI LA TITRARILE CUEDTA....... vtr.r'... vI. Analiza complexometrice a Mg2*. 432 432 434 435 435 437 439 MetodedetitrarecompIexometricd'. vL4. Analizasulfamidelor'........6.2.......CHIMIE ANALITICA...5.....4....... vI. " PREPARAREASOLUTIILOR.4.9 REACTTI DE COMPIEXARE.. vn. Determinarea sulfurilor prin tiftare complexometric6.r 493 493 20 . 518 518 518 51. DETERMINARICOMPLEXOMETRICEPRIN DIFERENTA 496 499 4?l 422 423 424 426 427 429 CLASIFICAREA INDICATORILOR VI......... 451 451 451 455 456 457 458 463 463 466 Cap V1.3... vL4..... vI... VOLUMETRIA" 409 409 409 411 415 421 VI. Marcarea punctului Prepararea reactivilor....1. VL3..3..

determinatd prin titrare. Metodele instrumentale folosite pentru detectarea punctului final al titrarii (potenliometria. Punctul de echivalenld poate f.000 mL De De De De De De Cel mult I mL la I mL pXnd la 10 mL la 10 mL oind la 30 mL la 30 mL pdnd la 100 mL 5r8 518 518 I.t marcat prin asocierea cu o transformare 5r9 520 <a') \1) 5?3 524 s25 in volumetrie se folosegte determinarea vizuali a momentului cAnd toat6 cantitatea de substanla de analizat a reaclionat cu reactivul. proprietate corelati cu concentralia analitului gi care se modificd la punctul de echivalenfd. cunoscute 9i disponibile in literatura de specialitate: solubilitatea. Modul de xorimare a . :la. INTRODUCERE Tabe Iul I. Prepararea soluliei de analizat 9i a titrantului se bazeazd pe proprietdlile lor fizico-chimice.1.1. Greu solubil Foarte ereu solubil Practic insolubil la 100 mL pdnd la 500 tuL la 500 mL odni la 1. pe defini{ia concentraliei normale (numErul de echivalenli de substanld care se gdsesc intr-un litru de solulie). denumili indicatori.L. punctul de topirc. . Tabelul i. sau cdt mai aproape de punctul de echivalenfi. aparate .in mod ideal. precurn gi a metodei de marcare a sfArgitului reacliei. Termeni folositi in volumetrie Solufie etalon sau solufie standard: reactiv de concentralie cunoscuti.000 mL la 1000 mL pdnd la 10. spectrofotometria etc) utilizeaVd. Indicatorii sunt compugi care se adaugd soluliei de analizat pentru a obtine o schimbare fizico-chimicd ugor de observat cu ochiul liber.care mdsoard o anumitd proprietate a solufiei. ANALIZA CANTITATIVA PRIN METODE VOLUMETRICE I. 22 21 ) .1.RE I. la o anumitd temperaturd. Solufie de analizat: solulie de concentralie necunoscutd care conline specia chimicd de analizat-analit. Problema fundamentald in analiza volumetricd o constituie alegerea optima a reacliei gi a condiliilor de lucru la determinarea fiecdrei specii chimice. Solubilitatea se exprimd in mai multe moduri: masa maximd in grame de. care se petrece in condifiile echivalen{ei. punctul final al tiharii coincide cu punctul de echivalenti. refractometria.1. exisii o diferenld intre volumul de titrant folosit pentru atingerea punctului de echivalenli gi cel necesar pentru atingerea punctului final. studiate. Se obline prin dizolvarea probei. in acest scop se folosesc compugi care igi modificd vizibil proprietdfile fizico-chimice la finalul reacliei studiate.Consrmla Sava. vOLLTMETRIA" Pag I.CHIMtE ANALITICA. in redlitate.. VOLLIMETRIA" --e"ptr"l"it JNTRooucenr Constanfa sava.2. amperometria. punctul de fierbere.000 mL Mai mult de 10.494 Solubilitatea solubilitdtii compusilor farmaceutici Volumul de solvent in mL necesar sau pentru a dizolva I mL I g substanfd solidd substant6 lichidd . Aceasti diferenfd reprezintd erorea de titrare. Aceastd transformare este denumitd punct final al titririi. qi la momentul lan{ul de materiale). substanta care se pot dizolva in 100 mL solvent. pe definilia concentraliei molare (numdrul de moli de substanld care se gbsesc intr-un litru de solulie) qi pe legea conservdrii masei (exprimaE prin bi fizico-chimicd observabild. INTRODUCF. Punctul de echivalenfi la titrare: momentul in care numdrul de echivalenli de titrant addugat este egal cu numerul de echivalen{i de compus de analizat din probl. Titrarea: procesul in care un reactiv standard (titranQ se adaugi soluliei de analizat pdnd cAnd reacfia dintre titrat gi titrant este practic completd.. volumetria sau titrimetria este metoda de Capitolul I. sau intr-un litru de solvent. gradul de nocivitate etc. intr-un solvent potrivit. Titrat (analit): specia chimicd de analizat. 496 496 499 Foarte usor solubil Usor solubil Solubil Putin solubil Foarte outin solubil 503 517 517 concentralie cunoscutd (ti compusul de analizat (titrat sau analit). stabilitatea. Calculele in anahza volumetricd se bazeazd pe legea echivalenlei (substantele rcaclioneazd in canfi61i echivalente). Pentru compugii farmaceutici solubilitatea se exprimd'in funclie de volumul de solvent necesar pentru a dizolva 1 g de substan!5 solidd sau 1 mL de substantd lichidd la temperatura de 20t50C (FRX pag 984). Principiul metodelor de analizi volumetrici Metoda de analizd volumetricb. calorimetria. folosit in analiza volumefficd drept titrant. sau intr-un litru de solulie.1.CHlMIE ANALITICA.

Vo I 2 3 4 nt rc) rte ne rai Pur Pentru analizd (o. )utilizXnd o cantitate exact cdntdritd de substanld standard secundar. ) ) inaltd puritate. 2) determinarea concentraliei exacte (standardizarea) . standard primar sau titrosubstanfi: este un compus de inalte puritate care se folosefte ca referinfi in metodele volumetrice. )reac{ia cu analitul sd fie cAt mai completi.2 ilorecli e deoarece cotecteazd concen este dificil de cantitativA sunt iar valorile in analiza .Conslanfa Sava . mai pufin puritatea.2). . De aceea. formuld moleculard bine definitl.In cazul in care defineste o altd valoare in ea 3td Nr.'lrlastic. INTRODUCERE ) reacfia sE poatd fi definitd de o ecuafie chimicd. 50 24 ) . Aceasta este prima condilie a rcalizdiri unei analize precise. necesare pentru a obline prin dizolvare in solventul potrivit. Proprietdlile pe care trebuie sd le indeplineascd solutia standald sunt: )sa fie suficient concentraliei I ) sd reaclioneze rapid cu analitul. INTRODUCERE Consranta Sava.schimbarea culorii solufiei indicatorului. la calcule Dupd determinarea experimentald a factorului se folosegte concentralia reald a titrantului: C. Diferenfa intre volumul de titrant care a determinat modificarea culorii indicatorului gi volumul de titrant necesar pand la punctul de echivalenfd.. o solufie de concentrafie exacte.L. . )preludnd un anumit volum exact masurat de solulie a. I intre concentratia reald $i cea teoretiqd. Capirolul l. Standardizare sau etalonare: determinarea concentraliei soluliei standard.a) Chimic pur (ch. 23 de stabili in timp pentru a evita repetarea determinirii Instrumentele folosite in laborator pentru mtrsurarea volumelor se clasificd in funcfie de capacitatea 1o\ de precizia de misurare. Standardizarea este deci procesul prin care determin6 concentraf. accesibil gi disponibil. standardul secundar are o compozilie bine definita gi puritate stabilita prin analizd chimic6 (Tabelul I.CHIMIE ANALITICA.substanlE care indeplinegte condiliile de mai sus. Aceste schimbiri trebuie si se produci la modificdrile de concentrafie asociate punctului de echivalenld. Vase de umplere Baloanele cotate au un singur reper marcat pe gAtul alungit. .constd in cnndrirea cu precizie a cantitafii de standard primar (sau standard secundar).se realizeazd prin trei procedee ?n care titrantul se foloseqte pentru a titra: )folosind o cantitate exact cantArite de substanfi standard primar. Metoda directd este cea mai exact6. in Iocur standardului primar se folosegte standardul secunda4 . I.c11 Puritatea i de puntdli gi limitele maxime de adm ise Limita maximd de impuritigi admise a reald are . Tabelul I.. ntd este un se )stabilitate de nF la oxidare. in acest scop se folosesc doud metode: 1) metoda directd .CHIMIE ANALITICA. reprezintd eroarea de indicator la titrare.1200. Degi nu esre de inaltd puritate.p. A fost definit lin rre compugii care indeplinesc acesre condilii sunt pu{ini. de tehnica de lucru gi de modul de mdsurare: prin umplere sau prin golire. ) )stabilitate fald de umiditarea atmosfericd. E: - f vr c.aparilia sau disparilia rurbidiali.apanlia sau disparilia fluorescenlei. Factorul se noteaz6 cu F. se teoreticd o sol tul se trece exemplu Fo.1. Alegerea metodei insd depinde de natura titrantului gi a soluliei de analizat. condiliile pe care trebuie s6 le satisfacd substanfa folositi ca standard primar sunt: ta. de factorul in afara valorilor optime. Misurarea volumblor sau solufie standard: solutie rezultatd prin dizolvarea standardului primar secundar. VOLUMETRIA" Modificarea observabild este de obicei: . )masd molard cat mai mare pentru ca repercursiunile unor eventualele erori la cAntirire sd fie minime asupra rezultatelor finalel ) solubilitate buni in solventul folosit la titrare.a exactla unei solutii folosit6 de obicei'ca titrant. 25. iar ca teoretice pentru care a fost calculat. VOLUMETRIA.aparilia sau disparilia culorii. = Frvp.) SoecialS 10-'-10-' 10"-10 r0-"-10 10*-10-o - '. Fiind teoreticl la valoarea reali. au diferite capacitafi (10. ria 'ea Capitolul l.unei substanle standard. Sunt confecfionate din sticld sau din material.3..

2 0. diierenlei inrre coeficienlii de dilatare termici ai materialului gi ai de lupi al solufiei face mult mai vizibilE diviziunea unt 50 corespunzdtoare tangentei la menisc.". VOLUMETRIA" lrd in rei lte lra se Vase de curgere sau de golire Pipetele Kipp sunt dispozitive prevhzute cu un rezervor calibrat (de l. biurete cu rezervor din material plastic cu umplere automatE de tip Schilling. erorile se compenseazi @gura nd de nit )ea iza ca de Pipetele automate sunt prevdzute plastic sau cu v0rf de sticld gi au o pompiln pentru preluarea volumului selectat. Au avantajul cd previn evapofarea in cazul solvenlilor volatili sau a amoniacului qi a acizilor concentrali. Au diferite capacidfi in domeniul l-100 pL 9i100-5000 pL gi precizie foarte buni.50 sau 100 mL. cu un singur reper.2 0. de azotat mercuros care se reduce biurete din sticli brund. iar cele gradate pot fi folosite gi la preluarea unui volum cuprins intre douE repere. ^ Indiierent de instrumentul gradat folosit la mdsurarea volumelor de lichide' udd perelii citirea se face la nivelul tangentei la menisc atdt pentru lichidele care Biuretele sunt pfevdzute cu robinet cu slif care trebuie uns cu unguent (menisc convex).arii.1 0.1 0. biurete cu rezervor din sticld cu umplere automate de tip Pellet. Au precizie mare de mdsurare. biuretele sunt prevezute cu o bandd albastrd in spatele gradaliilor .50 gi 100 mL gi microbiurete cu capacitatea de 1.02 0. Biureta este cel mai precis instrument de mdsural'e. Citirea corectl a volumului pentru lichidele cari uda per4ii vasului $i care formeazd menisc concav A. cu capacitatea de l. . pot fi prevazub cu dop glefuit (pentru solvenfii volatili) 9i au diferite capaciteli intre 5 mL gi I L' Pipetele gradate sunt de doud feluri: cu bull.'CHIMIE ANALIflCA. Sunt utile la preluarea volumului corespunzdtor capacitalii rezervorului.rd.02 0.de diviziuni/mlM6rimea unei diviziuni (mL) 0. Citirea volumului la ---_-t B.5.1 0. volumului. Citirea volumului la tangenta la menisc nivelul la care lichidul uda peretii vasului mL (Tabelul I.05 0.02 0. sau solufia la mercur metalic) se folosesc pentru evitarea soecial rezistent la reictivi. 25 26 .. 5 sau l0 mL) care se atageazd unui flacon cu reactiv sau solvent. 2 sau 5 cu virf de unici folosinli din material A. Cilindrul gradat areprecizia cea mai micd dintre vasele gradate gi mdsoard volumele de lichid prin golirea intregului continut sau pdni ]a un anumit reper. 500. In vasutul (menisc concav) cAi 9i la cele care nu udi peretii la care nu poate fi vasului peretii ude care 9i colorate. 10.1 0.biurete de tip Schellbach. Efectul Lichidele gi soluliile care trebuie mdsurate se aduc obligatoriu la temperatura pe fiecare la care au fost etalonate vasele de mdsur6. 10.25 .05 0.25 mL. Capacitatea gi precizia de misurare te biuretelor si a microbiuretelor Microbiurete Biurete 2 l0 25 50 100 1 5 Capacitatea (mL) 50 50 50 20 l0 l0 5 Nr. La titrarea cu solutii care suferi transformdri sub acliunea luminii (cum este solufia de azotat de argint in care ionul argint se reduce la argint metalic negru. tZjoC J*o*o solu!iei. pentru 200C cotate pentru baloane $i i"*". inchiderea gi deschiderea se mai pot face cu cleme sau dispozitive simple de tip clapeti cu unic sens. 1. Se confeclioneazd din sticlI sau din polipropilend.5. Din punctul de vedere al capacititlii sunt biurete de 10. te^mperaturE inscriplionata apar erori Altfel pipete).02 0.02 Precizia de mdsurare (mL) Figura I. citirea se face de fiecare I'1)' Astfel. sunt confecfionate din sticli sau din matedal plastic.25. Penfiu a mdri precizia de citire a volumului. intens tiuflifor nivelul obsevabil' la "-ui datd observatd i"ngrntu la menisc.3). 1000 mL) gi au inscriplionata temperatura la care au fbst etalonate. atat pentru asigurarea etanqeitdtii cat $i Li".02 0. se Se 100. precizie de mdsurare a foafie mare avlnd etalon soluliilor prepararea la folosesc CONSTANIA SAVA. qi gradate cu capaciatea de l.se ule Tabelul L3. Lichide colorate' B' Lichide transparente : icE de Din punct de vedere constructiv sunt biurete simple.

1.10 0.CHIMIE ANALITICA.50 t0. Urmatoarea etapA este punerea ?n opere a metodei gi tehnicii de lucru: substanfd pentru un litru de solutie.0 t0. In Dispenserul este un dispozitiv care se ataSeazd.50 <0.00-25.substituili in reac{ia de neutralizare )Penfru acrzi n = numlrul )Pentru baze n = numdrul grupdrilor HO. Analize cu solulia standard de titrant. Pentru aceasta trebuie parcurse urmAtoarele etape: 1. Bi ureta di gi tali :refii tte fi rabil.xErxVr(L) =c..2.00 2.10 <0. la flacenul cu reactiv poate prelua diferite volume cu precizie gi reproductibilitate (Tabelul I.sau valenfa metalului )Pentru s[ruri n = numdrul de ioni metalici inmulfit cu valenla lor' -in reacliile redox: >|n numSrul de electroni schimba{i inmullit cu numerul de ioni din de solutie.1. transformdrile pe care le suferd gi coeficienlii stoechiometrici ai reactanlilor gi Metodele de ma ratura iecarc elori produEilor de reacfie.50-2.00-5.r'r::. $1 abelul I. ). Prepararea titrantului. gi ai auxiliari) 2.Se selecteazE metoda adecvati speciei chimic e de malizat.2.50 1.Se optimizeazd metoda de lucru in funcfie de natura probei.50 1. I 2 Domeniul de misurare icafiile tehnice ale dispenserelor Volumul Toleranfa Imprecizia I.0 5.. Adiugarea titrantului se face automat. grame Pentru o solulie O.CHIMIE ANALITICA.0-50.60 r0.05 0.4. -in reacliile cu schimb de ligand: )numdrul de liganzi participanli Ia 27 complexare.1 mg la balanla analitica.0 10. grame de substanfd pentru un litru de \ I.4. -in reacliile cu schimb de ioni: )numarul ionilor care fac schimbul. iar solufiile concentrate se mdsoard cu precizie. Echivalentul gram se calculeazd pentru fiecare reaclie in parte ca raport intre masg molard M 9i n. Nr. solutii tampon. fiole conlinand volumul balon cotat se obtine solu{ia de o anumitd concentrafie (Foto I'3)" 28 ) .2) 9i titrisolexactd necesard prepardrii solu{iei de o anumitd concentrafie care prin diluare la din concentrata de.4.00 Vo Vo l 4 5 0. tmde n este: -in reacliile f6rd schimbarea numdrului de oxidare: . reactivi I 3.50 r0. Eg = lwn. De asemenea.).10 <0. II.10 *o ffid € r =!I!_=nyg_ = =EsxVs(L) "n=vr(L) LxvsQ) vsQ) n ffia =C. pentru'o solulie de concentralie Co se dizolvd CnxEg. moleculd care fac schimbul.50 10. in func{ie de valoarea echivalentului-gram pentru reacfia care se studiazd gi de volumul necesar de solulie: mL minim mdsurabil mL 0. confinind masa (Foto I. mple hide.2.10 <0. se poate determina echivalentul-gram al unei substanle pure penrru a afla modul de desfldgurare al unei reaclii chimice. Pentru prepararea solu{iilor sunt disponibile gi fiole titrofix. Fi gtra 1. III. PREPARAREA SOLUTTILOR Pentru prepararea solu{iilor se poate folosi substanla solidi care se dizolvd in solventul adecvat sau solulie concentrate care se dllaeazL. cu o pipetd gradat6.Se prepar[ solu{iile (de analizat.xM xVr(L) 0.solutie necesar uri.lN se dizolvd lf = I. Prepararea solufiilor folosind substanfi solidi Masa necesard prepardrii soluliei se calculeaza din definilia concentrafiei normale. VOLUMETRIA" )sesc Biureta digitald este un instrument modem prevdzvtd digital al volumului prclrrat. VOLUMETRIA" Constanta Sava.10 <0. indicator.20 0.00-10. crt. Precizia de mdsurare afigaj cu este de ordinul pL. Obiectivul metodelor de airalizi volumetrici analizFt volumetrici se aplici in scopul determindrii conlinutului de substanti active dintr-o prob6 care se prezintd sub formi de solulie sau in stare solidd. Fqnt tarea I. Substanfele solide se cAntdresc cu precizie de cel pufin 0.@ I lSAVA . Determinarea factorului titrantului .lxEg.

CHIMIE ANALITICA' VOLUMETRIA" din :SE liile -. Prcpararea solubilizdlii solufiilor prin diluare rfi la pilnie efilat Foto I..Consunta Sava.3. normal' doriti unitafle Substanleledisponibilesubformddesolufiiconcentrate(cumsuntactztt se dilueazd rurfol. (molar6.2.2.rrolul lti ei laza Foto Ll. iotforic..luleiin 29 30 .tiilor Constanta Sava. INTRODUCERE Modul de lucru la prepararea solu.. sau amoniacul' apa oxigenatd etc) ffiffiil.exprimat6 "rortiiii nentru a obtine solutia de concentialia necesard.2..CHIMIE ANALITICA VOLLJMETRIA" i. Prcpuarea soluliilor folosind o fiola titrofix masa risolare la acest scop trebuie. Prepafarea soluliilor din substant6 solidd litru ede )cafe ffipatniiriolei titiisol se preia toate solufia din fiol6 cu o pisetii cu solventul Balon cotai cu solventul Fiola titrofix cu substanli se sparge la capht cu o baghetd prevAzute cu rozeta gi varf i din necesat' dizolvdrii substanlei solide qi Fiola titrofix se sparge in zona laterald prevdzutd cu sticld sublire cu o baghetb prevdzutA cu rozeta Se preia substanla din fiola titrofix cu o piseti cu solventul necesar roofiolititrisol Foto I.. PrePararea solu{tt 1. uioti. in sau procentuald)..

*i.CH I M I E ANALITICA. fosforic..r ..CHIMIE ANALITICA' VOLUMETRIA.tttd cu eticheta pe care este inscriplionat conlinutul 9i concentralia soluliei oblinutd prin diluare la lL Foto L 1. sau amoniacul acest scop trebuie exprimatd in necesard' p""* "Uff.2.2.2..Constanta Sar. VfJLT ] M ETRI A. azotic..' Modul de lucru la din )se tiile -rprrolui rti ei iazit Fiola titrisol ptevdz."f* soiuliei in unitatile rli la Substanleledisponibilesubformddesoluliiconcentrate(cumsuntacizii masa ri sol - iLre la 29 30 . Prepalarea soluliilor folosind o i'iolA titl'ofix apa oxigenatd etc) se dilueazd clorhidric. Prepararea soluliilor din substantd solidi Modul de Iucru Ia litlu ede )cztl€ @ i din folosind o fiold titrisol I. i lNTRoDt 'CERE CONSIAN1A Modul de lucru la prepararea solu{iilor din sutrstanll solidi SAVA. Ptepararea solufiilor prin diluare Foto I.e soiulia de concentralia(molard' sau procentuald)' normald " dorite i"". sulfuric.

.final Nr..5 46 60 70 98 89 89 25 1gv !-y6o7o Es Tot Uilanlut de materiale se aplica qi pentru prepararea seriei de sol'ufii etalon cu concentrafii succesive intr-un anumit domeniu folosind o solulie stoc standard (Tabelul I.xVr.r 31 .CHlMIE ANALITICA. = C^.sotuent x too = t000x C.54 1.9 N mL mL 00 00 00 00 00 00 63 100. Vr.final Vs.64M cizii eazd matA HCIO4 r00. Eg=Iwn 6 CVo cm HCI HNOr HCIOa L. = mL I 2 -t pldensitatea (g/miX px 103 (g/L) !xv.=CrxVr.. vOLUMETRIA' Capitolul L INTRODUCERE Calculul concentrafiei molare (Cm) $j a concentraliei normale (Cn) in funcf ie de coneentrali a procenfiald CVo CVo capirolul I.38 0. VOLUMETRIA" Constanla Sava.2M N de dilufie' Se in calculul intr6 de dilufie gi este un numdr adimensional..10 15.88 t7 l7 t7 t3..3 N 11.2M 11.78 N 31.5. 32 Cn. e = numdrul de echivalenli gram (vali).75 1.80 1.8 N 4 5 M 90 80 60 40 20 l0 20 40 60 80 100 0.46 98 98 98 17 H..rxVs.).Weparueaseriei de solufii etalon ald Ci=O.29 1.t C. 'r.xVr.67 1.).4M 9.=t*vt.38 N 16"56 32 12..5 63 100. Vs.0r 0.46 ^ rooo ^ P cEo=mn xr00=C'rxEr-xv. (l) md = masa de substan{a dizolvat6 (g). vt.9 M 11. mi=mf .Consranta Sava.. x L x loo = f c a 1 96 = J9l .-5 fixLxCVo M 36."1 36.xVr...t9 1.04 0.rxc '(f') cn "xA P Semnificalia mdrimilor de mai sus este: v=numdrul de moli. = Cu.) gi de concentralia normali (Cn) nt n c x Mrxv t (L) g. Bilantul de materiale cat solutiilor in functie de modul de exprimare al con99 Concentratie Concentratie normal5 Concentratie molard vi 7o Vr(L) ErxVt(L) p Et: x ls )e =vf ei=ef C.75 ^L . Tabelul I. iniliale (iiesre "gul Tabelul I.7...=**'r. M = masa moleculard (g/mol) ffi IN Tabelul I..46 9.rxVr. Concentralia molard (C*) qi concenralia normald (Cn) de concentrafi a procentuali CVo pentru solutiil e concentrate untale Solulia conc.02 0.. =0.T. INTRODUCERE Pentru prepararea soluliilor prin diluare se foloseqte legea conservdrii p. Factorul noteazdcu de'diludrio succesiune analizatddupd a fost concentra{iei solu{iei care 6 0 i inipat este factorul f F =Y:'!-=9ou Vr.(L)y1Qg=J9n y c-* ffi ati rtul frts p looo .SO. cotcefltfalia cn c. C x -!= = -m qo n's ol4)"v'rt) 4hl'"t) M 8 mol 36..46 49 32.lx C.9r 0.in bilanJul de materiale: confinutul de substanld al soluliei exprimuia masei .9M 13.66 49 9.r C.. ffi .lN folosind o solutie stoc standard de concentrafie I Cn..4 N 9. vr.CHIMIE ANALITICA.9 36N 47.6..u con{inutul de substanld al soluliei finale (f) (Tabelul L6.08 0.06 0.64 N t8M 15. Vs = volumul de solulie (valilL) normala (moli/L). i Calculul concentraliei procentuale (CZo) '(*) 6 '(il lr Et EE C^.ffi ''$ in funcfie de concentralia molard (C. H:POa HfOa NH: NH" 100. = concentrafia molard = Eg = echivalentul gram (g/val).r= I 11.=lxvr.

Figura I.6.3...ClllMIE ANALITIC.4. L6.5. Se Figura I. prezintl echipamentele flecvent fblosite in analiza volumetricd.. L4.2.7.3.Consrrnlr sava . Balanla tehnicd e.. L5. Distilator cu rezervor de stocarc GFL 2004 33 34 . \IOLLll\4ETRlA' Cdpilolul I..7.t:ti{.. Consnnla Sava "CFIIMIE At'IALITICA VOLLIMETRIA" Capitolul L INTRODUCERE '. Pard cu doub supape pentru umplerca gi golilea in siguranli a pipetelor culul Figura I. PiPete automate Figura I. Aparate qi ustensile folosite in analiza voiumetrici Figurile I.3. INTRODLICERE tal1t rtiei tr. 9i 1.\. Vase gradate )lLrlij stoc Figura I..

2. caracteristici de risc evidenliate prin simbolurile prezentate in continuare qi adoptate pe plan internalional.4. Substangele focul si incdlzirea Criteriu: peroxizii organici care sunt combustibili chiar f6r6 contact cu materiale combustibile. Criteriu: ftri sd fie coroziv.. Precau{ii: se va evita contactul cu ochii sau pielea. Criteriul.ldur6. posibil ireversibil sindtatea prin simpla. teratogene care pot periclita sever . Daci se constat?i daune severe. inghilirea sau absorblia prin pieie in cantitdli mici pot cauza daune considerabile senAt4ii gi pot fi uneori letale. repetata sau absorbfia prelungitd a compugilor cu efecte mutagenice. Precaufii: in funcfie de riscul potential se interzice introducerea in mediul inconiuritor. prelungit sau repetat cu pielea sau mucoasele poate Provoca imflamafii. Cine nu se simte bine trebuie si consulte imediat medicul. Existi riscul sensibilizdrii prin contact cu pielea. Se va acorda atenfie deosebiti compugilor carcinogeni. VOLUMETRIA" I. scdntei sau surse de cdldurd' sau cdnd acest efect poate fi prevdzut' vor lua misuri speciale de protecfie a ochilor' pielii 9i hainelor. Criteriu: inhalarea. inghilirea sau absorbjia prin pielepot cauza daune acute sau cronice sinitd{ii. Criteriu: lichidele cu punct de imflamabilitate sub 210C. Alte'substair(e chimice gi preparare care de reguld nu sunt combustibile dar care in corttact cu mater.iale combustibile amplifici considerabil un incendiu int6mplitor gi intensitatea unei fl icdri. precautiir trebuie ferite de foc deschis. scanteia. carcinogene. Atenlie deosebitl i l i { 'i I I 35 36 { ) . Precaulii: se va evita contactul cu corpul uman. INTRODUCERE etichetarea reactivilor Reactivii analitici folosili in analizd prezintd in afara propdetalilor analitice. frecarea. 350C. Gazele gi amestecuri Eazoase inflamabile in aer la presiune normali gi temperatur6 ambiantI' ilecautii: trebuie ferite de foc deschis. Se vor respecta regulile de manipulare. contactul imediat. Simbolurile gi semnifiga{ia pictogramelor folosite pentru Capitolul I. posibil ireversibile asupra sdnitifii prin simpla. VOLUMETRIA" Capitolul L INTRODUCERE Constanta Sava. i i Criteriu: inhalarea. Extrem de imflamabil Criteriu: lichidele cu punct de imflamabilitate sub 00C 9i punct de fierbere max. scAntei sau surse de cd.CHIMIE ANALITICA. Exist6 riscul sensibilizdrii prin inhalare. nu se inhaleazi vanoriInflamabil Iritant Exploziv Criteriu: substan{ele chimice gi preparatele care pot leac{iona exoterm flrd oxigen atmosferic generdnd astfel gaze gi care. Existi riscul aprinderii! Substanta intreline focul gi impiedicd sringerea incendiilor. : prelungitE.CHIMIE ANALITICA. Precau$ii: trebuie evitat orice contact cu corpul uman.in conditii determinate prin tesi detoneazi sau explodeazA la incilzire se va evita lovirea.. Semnifi catia. Precaufii: se va evita orice contact cu substanle combustibile. Compugi cu efecte mutagene. teratogeni sau cu efect mutagen asociafi cu anumite substante. repetara sau absorbtria lor solide gi preparatele cire expuse scurt timp unei surse de aprindere se aprind uqor gi continud si ardd sau si fumege. Nu se vor inhala vaPoril Coroziv Criteriu: atacareatesuturilor vii se Precaufii: gi I N Periculos pentru mediu Criteriu: eliberarea in mediul inconjuritor poate provoca daune imediate sau mai t6rzii uneia sau mai multor componente ale mediului inconjurdtor. carcinogenice gi toxice.Consranla Sava .

addugAnd: - Algoritmul de calcul al factorului de corecfie. Solufia de Analizat se prepard in paharul de titrare (Erlenmeyer tip B de 100 250 mL).ron'nq C n.3. sau conlinutul de substan!5 activ6.i. Pentru realizarea titrdrii djrecte este neYoie de o biuretd cu titrant... in funclie de reaclia care are loc. La titrarea direct6. XV CAnd se folosegte o titrosubstantd. este disponibil un indicator adecvat marcdrii punctului de echivalenla 9i in solulia de analizat se pot crea condi. VOLUMETRIA'. pahare conice @rlenmaySr) cu g6t larg (tip B).iile desfa$urtu-ii rcactiei fdte p. Calcule gi Concluzii: titreazi pAnd la vilajul indicatorului.tit'nntXV s''i'*''uq'XF'i"nn' C n. pentru determinarea concentrafiei soluliei de analizat sau pentru stabilirea conlinutul. secundare nedorite.r. se D 'titrail XV s .ui de substanld activd al probei. titratea direct6. la titrarea directi # # # # # B. se bazeazd pe legea echivalenlei gi pe definilia concentraliei normale.. TEHNICA DE TITRARE analizei. Titrarea directi "l url --l l i I I Titrarea directd se aplicl in cazul in care reacfia dintre titrant 9i analit este practic totali.3.. iar solu{ia de analizat in pahar. factorul se expliciteazi din legea echivalentei: # # # # solulia tampon pentru reglarea pH-ului seactivii auxiliari spi distilatd sau solventul de lucru. pentru diluare Indicatorul adecvat. un agitatol daci este recomandat in tehnica de lucru.titrantul: solufia standard de titrant .on.. ucene in funclie de specificul _l rl I 1.. I.. Se aplici pentru determinarea factorului de corectie al iitrantului. titrarea se poate realiza prin mai multe titrarea prin substitulie sau titralea prin invers6. se desfigoard dupd urmdtoarea schemE: A. volumul de titrant consurnat pdnd la echivalenld.l I Constmla Sava.i.onnlit s.". Condilii.CHIMIE ANALITICA. Reactivii necesari gi metoda de preparare sunt specificatdla fiecare protocol de lucru.. se exprimd numdrul de echivalenli de substanfd etalon in funcfie de masa luatd in lucru: €analit = €titrant 37 38 ) . concentraiia soluliei de analizat. in Biuretd .inainte de a incepe titlarea se studiazi biureta Pentru a observa numdrul de diviziuni pentru fiecare mililitru $i a determina cu ptecizia necesard analizei cantitative. agitdnd continuu se noteazd volumul de titrant consumat pAnb la echivalenld se calculeaze factorul solufiei de titrant din biuretS. €analit masa sau volumul optim de solutie de analizat CAnd se folosegte solulie etalon.onatit C. pentru determinarea factorului sau' pentru determinarea concentraliei. c c ( Schema titririi directe --J Titrarea directd. titrarea tehnici: diferenla..1.solulie cu concentralie 9i factor cunoscute = €titranr j Cn'anotitXVsdoatit =C. titrantul este in biurete.

on XV s .1x X C."q -X F. €analit a 'tit.eq.rir. €analit C n.o'''b't ' ffitituxubst.titrorrt XV s. concentraliei norrnale. ro. XV s lirrant.onalit = C n..X Ftirror.5.nnnlrt = C r. i. masa cantarite se corecteaze pentru conlinutul in substanfi activi care reactioneazd cu ti trantul : . iar in definifia ffi"ub't' E g.r. VOLUMETRIA" Capitolul I.r."q.tit."q. respectiv molare. Relalia devine: E in mililitri..rubrt.tltfnnl Vo subst. pentru omogenizarea dimensionalh a relatiei se transformA volumul din mililitri in litri = C'''i"o"xV s''it'nn''"q'x F'it'nn' ffirob"t.rir.rir rnor.rirroor.ont '"q'X Frirrno..ri ro r u b rmale^ CToxm "t m proba x103 s. INTRODUCERE ConstmlaSava.X C u.CHIMIE ANALITICA.ffi Consranla Sava.tt.CHIMIE ANALITICA. - nx n't'n' *1gg m probn Vosubst.nq." rl.X F.nnntit = €fitrant XV s. tr p u -lubt X C r.rrrrb"t.rrbrt ffitit. x V . :nti de C .tit'n"' XV s'tit'n't'"1'X Ftit'ont E g.. VOLUMETRIA" Capitolul L INTRODUCERE lfr ir'u'ubsr' Eg = c u.Xl03 X C. X Ftitrnrt "V:: Foto I..:€:-:-: T-FE. Biuretd brund pefltzu solufii sensibile la lumind 39 40 ) ..rirror.tiu'n rt XV s.inon X V s..r.(mL) Dacd titrosubstanla este un standard secundar confinind C7o substan$ activA.rubrr.i..X C . volumul este exprimat in litri.titrorub..= E .X C r.i. ID rirrant - E g.titrorub. = 0. - €titrant intrucAt volumul de titrant se mesoard (x t0-3). (mL) Pentru omogenitatea dimensionald a relaliei se transfonne volumul de titrant din mililitri in litri (x tOr): Tosubst.out xv s firrout. Algoritmul de calcul al confinutului procentual de substanfi activi la titrarea directE Se calculeazd din legea echivalenlei masa de substantA activd care reacfionat cu titrantul $i se raporteazd lamasa probei luatd in lucru.rirrn r.nn.rirrou. rnr.. x100 E E g. Algoritmul de calcul al concentrafiei la titrarea directl Determinarea concentratiei soluliei ei: m proba de analizat se bazeaze pe legea echivalenlei gi pe definilia concentrafiei nornale.rirrnr. = E g.

6.IV.)' 42 4t ) .9.6. a Titrarea inversi Constanta Sava.: YPLUMETRIA" Capitolul L INTRODUCERE iare Titrarea inversd se aplicd in cazul in care specia chimica de analizat suferd transformari neclorite in condifile de lucru (Cap.3. Metoda de lucru este la fel ca la titrarea direct6. ecchivalentd cu substanla de analizat. La titrarea prin diferenld este nevoie de doui biurete gi doi titranfi standardizafi (Cap. conlinutului de substantd activ6.3.IV. in paharul de titrare (Erlenmeyer tip B de 100-250 mL) se adaugd: Volumul optim ales de solufie standard de titrant Apd distilat6 sau solventul de lucru pAnd la aprox. Titrarea prin substittilie are avantajul cd se poate folosi acelagi indicator pentru toli componenfii analizali. I i l I ( I + + * Algoritmul de calcul la titrarea prin substitu{ie Legea echivalenlei aplicatd acestei tehnici: I. Calcule 9i Concluzii: # Se titreazd pAnd la virajul indicatorului # Se noteazh volumul de titrant consumat # Se calculeazd coneentra(ia solufiei de analizat sau conlinutul in substanla activi folosind acelagi algoritm de calcul ca la titrarea direct6. in Biuretd: nul de # Solulia de analizat (pentru care trmeazd sd se determine concentralia) C.4.VI. Schema Schema titrtrrii inverse penfu deteminarea concentraliei. sau cdnd nu este disponibil un indicator adecvat fiec6rei specii chimice studiate (Cap. Cap.2.3...2'3'2')' La rirarea invers6. Masa de reactiv de deplasare trebuie sd asigure reacfia cu toatA cantitatea de analit plus un exces.: Cap'II'2'2'8'.1'. pentru diluare Solulia tampon pentru reglarea pH-ului Reactivii auxiliari Indicatorul adecvat. Se aplicd pentru analiza compuqilor care reaclioneazd lent sau incomplet cu titrantul (Cap. YI. sau incompleti. sau conlinutul de substantd activ[.2. Cap. lY.2.50 mL. Calcule gi Concluzii: # Se titreazi pdnd la virajul indicatorului. Cap. iar calculul tine seamd de legea echivalenfei aplicattr acestei tehnici.1I. Se folosesc doi titranli: unul se adaugd in exces exact determinat qi m6surat.CHIMIE ANALITICA VOt-UVefnln'' INTRODUCERE 1. L.:-=:!T:-re I I ru1. Titrarea Prin diferenfd Titrareaprin diferenld se aplicdin cazul in catercacliadintre titrant $i titrat este lentd.oard dupi Titrarea prin substitufie. iar excesul se retitreazi cu un alt titrant adecvat. Ustensilele necesare sunt aceleagi calatt:'Jfarea direct6.distilati sau solventul de lucru.3.9).3.titrantul: # Solufia standard de titrant C Condilii. O parte se consumd ln reactia cu analitul.3. B. agitAnd continuu "# Se noteazd volumul de titrant consumat pAnd la echivalentd # Se calculeazd concentrafia solufiei de analizat. Aceasta este determinatd prin titrare.2. . prin substitutie o specie chimicd.IV. se desfdgoard dupd urmitoarea schemd: A Solufia de Analizat se prepard in paharul de titrare @rlenmeyer tip B de 100 .).CHIMIE ANALITIC:A.3. sau cnnd nu este disponibil un indicator adecvat fiecirei specii chimice care se analizeazl.2. deoarece titfantul reac[ioneazf cu specia chimicd substituid. Condilii. pentru determinarea concentraliei sau # # # # # umAtoarea schemd: A.8..6. Titrarea inversd titririi Prin substitufie a se desfd. pentru diluare # Indicatorul adecvat speciei chimice substituite.7. Titrarea prin substitufie Titrarea prin substitulie sau prin deplasare constd in adiugarea ?n solufia de analizat a unui reactiv care transforma analitul I = €titrant calculul concentraliei sau al conlinutului de substanla activa este similar €analit= €subsrituir intr-un compus stabil eliberAnd celui aplicat la titrarea direct6.*-*-=*] ii. Algoritmul de calcul la titrarea inversi Este similar celui aplicat la titrarea directd. I ConsrantaSava. specia chimicd substituiti fiind aceeaqi. B in Biuretd . titrantul este in pahar.. in funclie de reactia care are loc.IL2.7.250 mL). adnugind: # masa de probd sau volumul optim de solufie de analizat # Solutia tampon pentru reglarea pH-ului # Reactivul de deplasare adiugatin exces # Apd. Pentru aplicarea acestei tehniai este necesar si se asigure un exces de reactiv pentru ca tot analitul sd reacfioneze. Cap..IV. dar nu este necesare cuantificarea cu precizie analiticE a excesului. iar solulia de analizat in biuret6.

r = etitantl.tit'n't2. addugAnd: # Substanla sau solutia de Analizat # Solventul adecvat tinirii.. se desfigoarE Solulia de Analizat se prepard in paharul de titrare @rlenmeyer tip B de 100 250 mL). VOLUMETRIA'.titrnntl. Algoritmul de calcul al confinutului de substan{i activi Foto I.x Frz C n-onolit = - C n.r:r:::: y:::if-:a:i IConslanIa Sava. €analit = elitrantl'r = € titranr 2 € fitrantl.CHIMIE ANALITICA.i - € titrantl. iar nevoie 1. algoritmul cr.). Calcule qi Concluzii: # Se titreazi pAnd la virajul indicarorului # Se noteazd volumul de solulie standard I adEugat in exces (V1) # Se noteazd volumul de titrant 2 consumat p6nd la echivalentd (V2) # Se calculeazi: concentralia soluliei de analizat.zxVs."g'X Ftit'o'tz 'onntit similar ' Vs de calcul devine: CAnd concentraliile celor t1oi titran[i sunt egale.iX Ftitrontl C n.i = € titrontl."r.i) trebuie sd fie adaugat in exces: numhrul de echivalinli adiuga{i inilial cu iu numdrul de echivalenli de titrant I reaclionat analitul (e16un11. * e titrantl.titrortlXV S..) plus "guf Din acest bilan( se n"umdrul de echivalenli de titrant I rdmas in exces (otit'nntl..titrantul l: # Solulia standard 1 care se adaugd in exces mdsurat 82 In Biureta 2 .erces . 6 lent Titrarea prin diferenli pentiu determinarea concentrafiei.CHIMIE ANALITICA.. pentru solubilizare sau pentru diluare # Solu{ia tampon pentru reglarea pH-ului # Reactivii auxiliari # Indicatorul optim marcdrii punctului de echivalen{d.oxVr.exc e s l.ruX Frt- Cn.rz...2. icator A dupi urmitoarea schemE: Algoritmul de calcul al concentraliei la titrarea prin diferen{I se scrie bilanlul de materiale pentru num[ru] de echivalenfi de titrant I (e6*"n.titranni 2: # solufia standard 2 cu care se face titrarea excesului de solulie standard C Condi{ii.'.1.8.tit nntzXVs.2.titrant'v Ftit'ant2 s'inantt'ix Ftit*ntt--v5'tit'ant2'"q'x titral ' S 'analit rdecvat adaugb itul.."*""s). INTRODUCERE tE cu Schema titririi prin diferenfi Conslan!a Sava. € titrantl.€titrantl.exce s o:2 canalit . ) . care calculeaza numarul de echivalenli de titrant I reaclionat cu analitul analit. in funcfie de reaclia care are loc. Capitolul l. (etirontt. .rXVs.i "titrantZ Cn. Titrarea prin diferenli calcul masa de probd 43 la titrarea Prin diferenfl tn Ladeterminareaprocentualdaconfinutuluidesubstanldactivaseia cantAritA. de conform legii echivalenlei este egal cu numdrul de echivalenli iau a Bde Br in Biureta 1.o = Cn.6.nnorit Si = cn. VOLUMETRIA'. )smnle € titrantl.

tittanleq. r..w.) Fu C Vs'.05N.min=l .nin = -- Pentru Co."q.gg tn"""t*-* = O.z xV s."q.r X X F.. = 10-3xEe similar se calculeazd masa optimd de substanfa $i pentru alte valori ale concentratiei norrnale a titrantului' Pentru Co.ant 2 lucru. mL=10x I0-'L "ot.r=l $i V.eq.nrotir x (C r. ..x F. ine: calcul.*o*=10 10x 10-3xE =0. INTRODUCERE rant I sd fie € analit e tilrant2 ffianalit E g. t voanalit ffianatir m probo C u.x F. si fie volumului de solulie care trebuie luat cuprins intre tifArii are drept scop identificarea cantiElii de substanld sau a in * a *r.. respectiv la determinarea concentraliei sau a conlinutului de substanla activ6.analit ffinnnrir = E g.Jx 10rx E.f"tq'i:tO rnl. I mL ti l0 mL.5x 10-3xE.rit^rt2xvs.u*t * x C n.X Ftirrnrrz ffi analit = E g. zxV s. care +"tt- = Cu. in cazul in care proba confine CEo analit.(pentru analizit) sau ch.. Fo.= 10x 10 mproba.ri.'"q.iX Ftitrar.1x10x10-3 xELg -Lw =tO-tx& mprobo.-ffi=O.1 x 10-3xE* = lOaxEg Vs.lxlo-3 vtrn ^v C 1.Osx I.(chimic puri).titrmt. din legea echivalenlei se calculeaza masa de analit care consume intre I qi l0 mL solulie de titrant: le la tn de analizat este in stare solidi. 3. C0nd proba este o solutie de concentrafie necunoscutA' se €analil = €fitrant 46 ..Constanta Sava'..titr"ot = 0.r C u. modificarea de culoare avAnd loc inainte sau dupd consumarea analitului. tX V s. =-xu'r'(rvAlv = ^7 efectueaze trei titrhri pentru identificarea volumului optim de solulie de analizat care se va lua in lucru penffu ca volumul de titrant consumat pand la echivalenli s6 fie cuprins intre 1 9i 10 mL. la determinarea factorului.a.i X F. .x __ _o . 2) Vs.. z.tit.. de puritate lffix0..CHlMlE ANALITICA. r..u.CHIMfE ANALITICA VOLUMETRIA" ConstanF Sava.r=1 $i Transformdnd volumul din mililitri in litri. OPTIMIZAREA TITRARII Optimizarea Z.w. CAnd substanfa p. = Si 3 Y L * E g."* = ff Vs. Fo.ot.Volume mai mari de 10 mL (30-50 mL) determind diluarea solufiei 9i in consecinla mic$orarea saltului la echivalenl4.u.dt mL = l0-3 L rn-"1l-o = 0. masa care trebuie luati in lucru se maiorcazd.lN loo s nu| =1g-z *E xExo.onolit X C'.tit*.min=1 mL = l0-3 L mun"nmi'=0. in acest caz.titrant.rontrXV s firoott.toth ' UJX E X (C.t i"o't X V s'tit'nnt'" q X F t it Pentru Ca.onalit = c "''i"n'" xv s ''i"ou''"q'x F'i"on' ) plus .nrout2.05 x 10-3 Vs. Astfel: . z-"o xEr=0. Astfel: * 0.cu 100/C g.ou.p.*a*=10 rnl. astfel incat volumul de titrant consumat pina la punctul de echivalenld.116un1 ^nt E g.t * tO* l0-3xE.. domeniul de viraj al indicatorului poate fi situat in afara saltului la echivaientd."q.tinout \V s.min=l v1.= l0x 10-'L = 0.nq. Un volum de titrant mai mic de 1 mL induce erori in mL = l0-3 L v*.titr"nt = 0.lN. ...r.4. relalia devine: u/oanalfi = ^.anl se ). i.. VOLUMETRIA" Capitolul l.

7. Dintr-o solulie standard de titrant de concentralie 0.1.0870 se aduc Ia atd in Vs.. c. 47 48 ."q. 0.ouoti. =C. g.5 mL titrant.irtN cu F=1.analit xloomL=9.xV. v. €analil C .2 mL solulie titrant de concentralie 0.. .or. ': Volumul optim care trebuie luat in lucru in analizd va fi: ll V s.eq.ro n.nnoti.rxVrxF.ZntL ' =9lx!try.rirrnn . rv!.x Fru.analit. = * r t.1N 0. L t. se recomandi diluarea titrantului. dacd l0 mL solufie de analizat au consumat pAn6 la echivalenli 1. se i.r.t) Fconstanra sava_. = €titrant De exemplu cdnd concentra{ra inifialn este c1 = 0'1N 9i factorul F. Preluarea solufiei cu pipeta Kipp :p'lizal alenlh C.'u'o"'"n = balon cotat de 100 mL. pentru a prepara i00 mL solulie titrant cu Cf = 0. €i=€y :i. proba este prea diluatii iniaport cu rirrantul.X F.0il" * t mLxl = 33 13 m L titrant.run.lN qi factor F se poate prepara o solufie o.X Frirrnr. ' =o.wxV.xF.CHIM IE ANALITICA Se titreazE I mL solufie de analizat vOl'ulullfBl A " Setitreazd I0 mL solu{ie de'analizat mL solutie de analizat Se alege volumul de solulie de analizat care consumi volumul de titrant cuprins intre I gi 10 mL gi se calculeazd concentralia estimatd a analitului Cn. = r' vtl.01N gi factor 1. In acest caz. Apoi se optimizeazd volumul care va fi luat in lucru din legea echivalenlei: Se titreazd 100 Capitolul l. cu care se reiau probele de identificare ale volumului optim de soiutrie de analizatcare va fi luatdin lucru. fie diluarea probei la balon cotat... rri ale Vs. INTRODUCERE v ' =9tt!r*Y' C. Apoi se optimizeazdtitrarea cu noua 5..01N 9i Fr = 1.0 I 5N titrant.0000 se calculeaie volumul necesar de solulie din care prin diluare se obline solulia propus6: = C pgtrant XV S .i.uuatir g1*txl'l*L l0mL = 0.0870. concentralia solufiei de analizat este: .CAndlatitrareaalmLsolufiedeanalizatseconsumdpeste50mL concentrafie.xF.0000..onntit = /f.. proba este prea concentrate in raport cu titrantul.o.clttY. x F. se recomandd fie prepararea unei solutii mai concentrate de titrant. In acest caz.1N 9i F=1.illfutll ffi ..i. aplicand 4 I bilanpl de materiale.xF. = 1..nunlit XVs. Rezultd cFi 30'40 mL solulie de analizat vor consuma 4-6mL solulie de c?ndla titrarea a l00mL solulie de analizat virajur indicatorului sProdus Ia prima picdturE de titrant.lP 1\lYJ]cA voLUMETRtA" Consranta Sava . S-au obtinut astfel 100 mL solulie titrant de concentratie 0.. De exemplu.1Nxl'0870 o'olNxl itrant.

constanta termodinamici de echilibru este: Iuarea v' -an'xaroLn-o ' -Qn.l neutralizare' Volumetria prin neutralizare cuprinde toate determinirile bazate pe o reaclie Deoarece gradul de disociere al apei este foarte mic (la250C. Studiul are drept scop alegerea corecti a indicatorului adecvat titrdrii Ei deierminarea domeniului de concentralii ale soluliei de analizat pentru care se poate aplica metoda.= 2H2O titrant sqlutia drept folosesc care determindrile toate cuprinde Acidimetria unui acid tare pentruanalizabazelor qi a sdrurilor cu hidrolizd alcalini.24x10-e) actividlile pot fi aproximate cu concentra{iile.ol Cuantificind concentratia molard a apei.o Prin produsul ionic al apei se pot explica fenomenele care au loc la neutralizare: concentralia If provenili de la acid 9i concentralia HO.Volumetria pdn t€aclii de ncutralizare in mcdiu apos II.=lH. VOLUMETBIA PRIN REACTII Fi= r00 se consranla sava. produsul concentraliei ionilor hidroniu H3o* gi oxidril Ho. autoprotolizei i se poate aplica legea acliunii maselor. consideratd constantA gi inclusd Numdrul de molecule disociate fiind foarte mic.r i0 mL az. luo ]={+ ta. = l0-ra L8x1o-16 x55. constant in apa purA si la temperaturd constanE.u=l.=Lu.in conformitate cu valoarea K". "=W.. 49 50 ) . Ca titranli alcalimetrici se folosesc adesea baze tari ca NaOH sau KOH..l=lao-l upu pura luc in solulii apoase conlindnd acizi sau baze.CHlMlE ANALITICA. Solufia va conline ioni ItO* 9i HO.1. STT]DIUL CURBELOR DE TITRARE DE NEUTRALTZAHE U. VoLUMETRIA" Capitolul Il. ca acidul oxalic [4. =L =r5. VOLUMETRIA" are in mediu aPos Acesta este produsul ionic al apei (constanta de autoprotolizd). solufiile acestor acizi. Rezulte constanta de echilibru functie de concentratie: ' r ri r. Principiul metodei x. concentralia apei poate in constanta de echilibru: fi lp..ramane constant satisfacdnd produsul ionic al apei.4n --'L MxV MxV M =nn''t't 18g mol lor se standardizeaz| cu standarde primare C*IzO+xZHzO sau acid succinic HzCzHtO+' Solutiile Alcalimetria cuprinde toate determindrile care folosesc drept titrant solufia unei baze tari pentru inaliza acizilor 9i a sdrurilor provenite de la acizi tari 9i baze slabe.K* r. echilibrul reacliei de autoprotolize este mult deplasat spre stanga: HzO+HzO+S HIO*+HO- [a.1. rezultd: pxv p ot C.l=lno-l="[4 la rtratie mului Apa este un electrolit foarte slab cu caracter amfoter. Astfel. se Fiind o reacfie de echilibru.4 lnr)xlno-l=rc-" curba de titrare este repfezentarea graficl a pH-ului (sau poH-ului) in funclie de volumul de titrant addugat.CHIMIE ANALITICA.l --[ro-l la.oxlH.8xlo-.l* ["o-]= K o. sau acid sulfuric HzSOl.Consranla Sava. trebuie standardizate foiosind standarde primare ca tetraborat de sodiu NazBaOzx 10HzO (borax) sau carbonat de sodiu NazCOt. ]* ["o-J= Ku. Titrantii cel mai des folosili sunt soluliile acizllot tati' acid clorhidric HCl.gl=r.l"lno-l ln.. Concentrafia ionilor se poate calcula: r.de labazir sunt controiate de K*. se calculeazd pH-ul (sau poH-ul) pentru incremente mici de volume de titrant addugate qi se reprezinti grafic valorile obtinute. Nefiind titrosubstanfe. de luo-l -. t:o* + HO. K* este DE NEUTRALIZARE iIV VTPPIU APOS in olutia Itl.1=.. restul ionilor se combin6 9i formeazd molecule de apd nedisociate' '.

.-rrr!:+. Similar se compofte gi nitrofenolii: in solulii A ) (i )culoarea pe care o dau soluliei sd fie vizibila gi la concentralii mici ale Ioc iate.rNDICATORI FOLOSITT LA TITRARILE DE NEUTRALIZARE Indicatorii acido-bazici sau indicatorii de pH sunt compugi care Penrru ca ?gi Constanta Sava. la bt :lui) in r pentru HInd + HzO culoarea valorile I l. ?ndeplineascd umdtoarele condili i : schimbarea de culoare sI fie reversibili. in plus.i. VOLUMETRIA' Capitolul ll. se observd schimbare4 culorii: culoarea 1.. in solventul folosit la titrare qi stabilitate Ind + HzO culoarea I 5 IndH+ + HOdeplasarea culoarea 2 l[.Volumetria prin rcactii de neutralizare in mediu apos fi. albastru-violet.Volumetria prin reac{ii de neutralizare ln mediu apos schimbd culoarea in funclie de concentralia H* sau HO-. in mediu neutru gi alcalin coloreazd solu{ia in galben. din clasa coloranlilor trifenilmetanici acizi (ftaleine). forma ionicd . CAnd concentratia moleculelor nedisociate este suficient de mare.tte compusului in solufie. )substanfa sd aibd solubilitate bund chimicd mare. Ionizarea in solulie are loc astfel: 2) Teoria cromoforilor (A. Un indicator bazd slab6 Ind. acizi sau baze slabe sau compugi amfoteri.R. La pH<3 acceptd protoni qi ionii rezultali conferd solu!iei culoarea rogie. culoarea compugilor organici este datoratd prezen\ei in molecull a unui orbital molecular extins. au culori diferite. oxalic Teoria ionicd (Ostwald. prin urmare in funclie de pH. Asemenea indicatori care prezintd doui forme colorate sunt denumiti .CHIMIE ANALITICA. HInd. se observ6 schimbarea culorii.rn:. Metiloranjul . azo. Viteza mdsurabild de r. Dacd transformarea decurge flupd mecanism ionic. fenolftaleina. Similar se comportd coloranfii trifenilmetanici bazici folosifi ca indicatori acido-bazici. Asemenea indicatori carc ptezintd o singurd formi coloratd sunt denumifi monocolori. chinoni.E1lg+):IF3frryT@ constanta sava. corespunzitoare moleculelor nedisociate se transformd in culoarea 2.G5F:a.5--!!q!uas{s$:ie..a.. imind etc. rtririi care gi se j i i ' Cregterea concentrafiei ionilor oxidril tHOl determind deplasarea echilibrului de disociere spre dreapta. la la bazit tate cu reac. izonitrozo. VOLUMETRIA" Capitolul ll.galbenS. iar ?n solufiile neuffe gi alcaline. 1894) consideri indicatorii acido-bazici compugi organici. Exemple tipice de grupe cromofore sunt:. Pentru a explica schimbarea culorii indicatorului s-au formulat mai multe teorii: litrantii sulfuric echilibrului de disociere spre stanga. ionizeazd la scdderea pH-ului: fr r( ionilor o substan$ se poatd fi folositd ca indicator trebuie sd d rl apei. Teoria ionic6 explicd schimbarea culorii la modificarea pH-ului solu{iei dar nu gi viteza mdsurabild cu care are loc procesul..fia.a=iajt. Un indicator acid slab.l.f .:ri:i:9r?1.2.i. rdizate ax) sau solufia qi baze : 1). denumit cromofor. )modificarea culorii sd se producd intr-un interval de pH cdt mai mic. Hantsch 1908) Conform teoriei cromoforilor. Teoria ionici r KOH. Moleculele nedisociate gi ionii provenili prin ionizare la schimbarea pH-ului soluliei. carbonil. Astfel. CAnd concentralia moleculelor disociate de indicator este suficient de mare.cHlMIE ANALITICA.\.4). -::::-ti::rsiFi-::itjaiii:i:Ei-5R"itE'!... marcdnd astfel vizual modi fi carea conce-ntraf iei protonil or.hirnbu. este in mediu putemic acid. are pKo=9.ii:. 5l 52 . Astfel cristal-violetul. disociazd la cregterea pH-ului: bicolori.:_t::trI." a culorii implicd o transformare intramoleculard. studiul spectrofotometric al indicatorilor aratd modificarea spectrului de absorblie odatd cu schimbarea mbarea Aceste obiecfii (viteza mdsurabild qi modificarea spectrului de absorblie) sugereazd faptul cd teoria ionici este incompletd.n::ra! ir:lil:::l. H3O + Ind culoarea 2 + pH-ului.. a ionilor. viteza ar trebui sd fie foarte mare. HInd + HrO 5 H:O* + Indion moleculd de fenolftaleind roqu incolord acide este prezentd forma moleculard -incolor6.2.colorant azoic @azd slabd pK6 =3. galben. Mecanismul de schimbare a culorii Indicatorii acido-bazici folosifi pentru qlarcarea punctului de echivalengi la Cregterea concentra{iei ionilor de hidroniu [H*] determind solufia titr5rile de neutralizare sunt compugi organici care ?gi schimbd culoarea la modifi carea pH-ului soluliei.l. iar in mediu neutru qi alcalin.qa.

b datoratb rmofor.cHIMIE ANALITICA.- p p 11 s )utru $i ezultali Jicatori - l-\ \\-'\i FHs ""*oar-G '\r.. -i 53 54 . -NRz.1" Conform teoriei cromoforilor schimbarea de culoare a indicatorilor este datorat6 modificirii structurii intramoleculare printr-o transformare izomerd'. prin tautomerie (II. etc influenfeazd culoarea functionale ca: -NHz' -NHR.d): n (\ \. in chinonimind (tr. -OH. sufera transformdri si mil are.-G( Metiloranj structura azo galbentr azocolorantului protonat (tr.c).f)' rogie: c or .e). avind structura de lactoni cu trei inele benzenice (II. iar in enumili soluliei lecurge Na+o^s J\ Similar se comporti gi ceilalfi nitrofenoli folosili ca indicatori acido-bazici. acceptarea unui proton determini transformarea d d V galben -Jl'.c d Ct imini f( iI. Metiloranjul (sarea de sodiu galben.ti ca indicatori acido-bazici. (tautomerie) din forma benzenici II a Astfel. ^l+ taubmerie - c iC i II.///\ .b cetoiminicd (incolorl).*[-G:.b . VOLUUerntn" tl. neutru 9i alcalin. Ele sunt "omprlifor de varietatea culorii compuqilor azoici. rcsp€ctivi. VOLUMETRIA' Eapitolul ll./ H / N-N rbild de studiul rosie e odati sorblie) II.CHIMIE ANALITICA...e (+ II. \ II. in forma prezenlain molecula compugilor organici cu grup-e cromofore a altor grupe constanfa sava. 'N-<7 \_.f Rogul de metil (sarea de sodiu a acidului 4-dimetilaminoazobenzen-2carboxilicj ca gi ceilalli coloranfi azoici folosi.#f"". colordnd solulia c Inumiti ".SAVA . Asemenea grupe Se numesc auxocrome. unul din inelele benzenice transformAndu-se in inel chinonic...d Ro.J./ bH. Fenolftaleina este incolord in mediu acid gi neutru. 4-nitrofenolul ffece prin izomeizarc (galbend)' II. 1..21 I | + tautomerie o lasarea sociate t-Ll I )-l ot -Hl ILa I \ N'/o* o in mediu acid. in mediu alcalin este rogie."*J. a ftaleinelor etc' .Volumetria prin reaclii de neutralizare in mcdiu apos Similar se compoftA bazele slabe cum sunt coloranlii azoici. -OR.Volumetria prin rcactii de neulralizare in forma na. a acidului 4-dimetilaminoazobenzen-4?n s --capiiotul sulfonic) are structurA azo in mediu slab acid.

/ 'cHo + iautomerie - iDnilroD galben *.Y+1. in forma chinon6 (II. Teoria cromofor-ionici JrTnarea v\"se /\ bubmene ( \ d+"-o'". Astfel se poate explica ugurinla cu care gi reversibilitatea fenomenului procesului de disocialie gi viteza mdsurabild de schimbare a culorii gi modificarea spectrului de absorblie . aceasta trece In cazul indicatorilor baze slabe cum este metiloranjul.din solufie. care acesta decurge in ambele sensuri.b <- II. spre forma lactond. Teoria cromofor-ionicd admite ci indicatorii de pH sunt fie acizi slabi. Y*- d I 3).a rr.i). vOI-UUerntn" Capitolul ll.g ")-\ () E( N_N H cH^ N" cHg - :i. comportare caracteristicd fenomenului de La fel se comportE coloranlii trifenilmetanicibazici' Consfanta Sava.r rometri Consranla Sava. . rcsie il 55 .d).i: :'irir nzen-4>lulia in Teoria cromoforilor explicd -viteza misurabila de schimbare a culorii spectrului de absorblie in VIS. galbend.i <-+ II . se desflgoari doui procese paralele: izomeizarea qi disocialia.. rogie. in forma azo ProtonaE (II.c<-----+ II.h proton transformd molecula (II. fie baze slabe.Volumetria pdn reaclii de neutmliztre in mediu apos ci disocialie. tiautomede o^'N/ cHg )-l o-. pe mdsurd ce cre$te concentralia in ioni HO-. suferi Fenolftaleina se transformd tautomer din forma lactonS. Astfel. iar prin tautomerie in forma chinonimind rogie (tr.}" acceptarea unui d H* 0 Teoria cromofor-ionicd reprezintd o sintezd a teoriei ionice gi a conceptului de cromofor: schimbarea de culoare este datorati fenomenului de disocialie inso{it produce schimbarea de culoare de modificarea structurii moleculei.CHIMIE ANALITICA VOLUMETRIA" a prin reacli i de neutralizare in mediu apos t f nirli-j 1. cele doud echilibre sunt interdependente.e <-> IL f Procesul in ansamblu poate fi rsprezentat astfel: 56 ) . fie compugi amfoteri. p-nitrol€ nol A U o lt € -H+ +H+ A lt I -o^"-4\nii -3.:- rlrat: :-::t:..d +----+ II. deplaseazd echilibrul tautomer la stAnga.f). Echilibrul rautomer se deplaseazd la dreapta. in solulie.\J \ N-</ /\ \>-N f1s \:. incolord. in cazul indicatorul acid p-nitrofenol: - specifice II.rt"" 'o"q enzen-2- II. Scdderea concentmliei ionilor HO. I:ll in@lor \Nl//*1 I I o\*ro-.CHIMIE ANALITICA. cu trei nuclee benzenice (ILc). ftransformare moleculara) 9i modificarea culorii este datorata numai modificarii schimbarea admite Dacd se reversibilitatea explica fenomenului 5i uqurinla cu poate se nu atunci structurii..-$*-r-$ galben H cH^ N O^ ).specifice procesului de ffansfomare moleculard.e).ii::a:t!Fiaiirs:r. -or.

1 tlndl nKU+le.ffi f-' : Consranta Sava. Se poate observa modificarea culorii cAnd raportul: tHo... iar 11.ro si [htd-] 5'l trr.CHIMlE ANALITICA. "'b tl.> Hhtdt <'nu"'''"'i" >HInd* formei acide' Culoarea asociatd unei anumite structuri qi transformdrile reciproce ale ince obiect de diferitelor forme este o problemd neelucidatd deplin.o* ] = +(K ""*)= o+ HInd + H2O culoarea mediu in acid 5 H:O" + Indculoarea in mediu bazic pH=pKot I Similar. colorate.rll tHIYl < L [Ind ] 10 pH =14- pH =14.. Un indicator acid slab. culoarea formei acide a indicatorilor cand concentraliaeiestedeaproximativl0orimaimaredecAtaformeibazice'Similar' culoareaformeibazicedevinevizibilicindconcentra}iaeiestedeaproximativl0 ori mai mare decdt a Ind < *tr.1. Domeniul de viraj al indicatoriior acido-bazici xll tH^O+ 1=y *[Hlnd] =K r-'3" tt [Ind. disociazi in solulie conform echilibrului: IH Constanta de ionizare estei Ka _ de unde: [H 30' ]x[Ind ] IHInd] IHInd] x- a- Ind + culoare in mediu bazic HzO 5 IndH* + culoare in mediu acid HO rO+ ]= Ko [Ind- ] consranta de ionizare este: K.o+ ] = foirma bazicd : pH = -tg[H -18\K Un indicator acido-bazic poate fi un acid organic slab sau obazdorganicd un compus amfoter.(1H:-'1x!'Ho- l Concentralia ionilor If tlndl din solufie determind raportul intre concentralia formei acide qi a bazei conjugate a indicatorului.] tHlndl .*J4L" [IndH' ] pOH = PKr-lE--ao ThtdH. _ lhtdl . Ochiul uman nu este foarte sensibil la schimbarea de culoare a solugiei confinAnd un amestec de HInd gi Ind-. I Y =A a -I0 formabazicd: IH UO+ ] = Ko [Ind. reprezentand studiu.t = u. -. ale ciror forme disociate 9i nedisociate sunt diferit sau slab6. reaclii de neutralizare in mediu apos iilV6lurnetria prin reaclii de neutralizare in mediu apos Penttu compugi organici acizi slabi: 6i!"l"tlffiffiilttfi Hlndo<gt:L+HInd < -H' > IndPentru compugi organici baze slabe: este observad Prin urmare. VOLUMETRIA" VOLUMETRIA" ConstanF Sava.2. o bazd slab6.] CalculAnd PH-ul: / \ forma acidd : pH = -lg[H .PKb*l pH = pKw- oKUtl 58 ) . disociazd in solulie apoasd conform echilibrului: axl7 )= pK opK I t de dou6 unitati de pH in jurul Domeniul de viraj al unui indicator este deci .2.e).j.CHIMIE ANALITICA. ea unul I.

Voluvfrnle" CONSTANIA I cCnd .g114-rT)*y.3 Cind solulia con{ine exces de HO-. in funcfie de natura titrantului gi a titratului.exces de H provenind de la un acid tare .exces de HA provenind de la un acid slab . xl00 "'r i s. Titrarea cu indicator se termind cdnd pH= pH=9.P^a O eroare acceptabild nu trebuie sd depiSeascd 0.1 .i x100 59 60 ) .4 Rosu de fenol Rosu de metil 5 4.ixvs. catitr .3.provenind de la obazE tarc . = H+.i jurul PH) Cdnd solufia conline acid slab in exces: Indicatorul poate se vireze inainte sau dupd punctul de echivalenld.ri Consranta Sava. irtiv l0 cauza sensibilitE{ii'diferite a ochiului uman pentru diverse culori. VOLUMETRIA" Din Capitolul ll. in momentul virajului indicatorului.i xl00 Tabelul II.6. titrarea se termind cdnd pH=pT..imilar-.l%o trebuie ca pT indicator sd fie cu cel pulin trei unitili mai mare decft pKa. C v HO-.CHIMlE tANALITICA.nT 3-3 pT> pK-+3 Pentru ca eroarea sd nu depdgescd0. v Erqo= Ht'n"tit' *100 v H+.1. dependentd SAVA.I culorii indicatorului se produce cAnd Deci cdnd solutia con{ine 10-pr ioni g IfiL pT [f1=16- nr indicarorul igi schimbd ca ] corrtitr.. CxV . pH=3.i HO-.I [HA] tHAl H+ l Ka A.8 8.f c g+.e adicd canetit.netitr Erqo= xV-.CHIMIE ANALITICA.netitrxvs. Ka lo.exces de HO . lo. igi schimbd culoarea cAnd [H+]=lQ. solulia poate confine fie: * .4 3.4 adicd c rrtit.8 6.2 .6=pT=3.l.n-PT oK ' a-oT py =i-L-ttEUL = 'u = I0' == Catitr. ilustreazd valoarea domeniului de viraj.100 o o. jurul valorii Ko sau K6' domeniul de viraj este situat in Astfel.4 Exemplu: Fenolftaleina ?re pK1. to- PT xvs'J ^ CixVr.-[H+ ]-10-PH -[H+ Catitr. CxV v_ o' r HO netitr xl00= HO .i 't" Ero/o xI00 1I.l iul de virai pentru cativa indicatori acido-bazici .PKo cro* Ka r . =I o-3 x c o tit.2. Domeniul Indicator DKtna Domeniul de virai 3.4 =pT=9.4.1.i c ErVo ITPKa-pT <Io-3 eKo. Tabelul II.1 7o culoarea.Volumetria prin reac{ii de neutralizare in mediu apos de culoarea structurilor limiti ale indicatorului' ErTo= pOH-14-pT.4 i$i schimbi culoarea cdnd [If]=10-3. Eroarea de indicator la titrare Eroarea de indicator la titrare apare cind existd o diferenld intre pH-ul soluliei la punctul de echivalenfd gi pH-ul de schimbare a culorii indicatoru]ui numit indice de titrare sau punct de titrare pT (care se exprimd in uniEfi de in = .4 Metilorani 7.l Metiloranj are pK1. = H*' o rit.exces de MOH provenind de la o bazi slabi Schimbarea a H+ lxtA.

75) se pot'folosi indicatori cu pT5ll-4.lvo 3.75.4 qi rogu de metil pT=5.tuonl or=7.0 albastru-verzui 2.= La sfArqitul ry+ ylno- ) IMOH] _tHO-l Kb L.8 9.0 o.7 2. Fenolftaleina cu pT=9 gi turnesol cu pT=7 nu sunt acceptabili.retit.unt Bazd slabd in exces: K 11..CHIMIE ANALITICA.5 -3. Galben de alizarind Albastru ePsilon Galben de titan portocaliu galben 10.rc-( ' Cb.3.t 0. (pKa=4'76) trebuie ales un De exemplu pentru titrarea acidului acetic rogude metil cu pT=5'5 9i turnesol cupT=3.8 salben albastru 11.0 11.3. pOH=l4-pT = 1gPK6+PT-14 rr 1 7. la titrarea NII4OH (pKu=4.2.o Metil violet Cristal violet Albastru alcali .2.r 7.0 brun violet rosu Tabelul ll. salben ealben Domeniu de viraj 2. metiloranj cu pT=3. ln ordinea urmStoarea clasificare aranjeazdindicatorii in clase de compugi.0 . u=-.CHIMIE ANALITICA.1. colorate sub care crescatoare a domeniului de viraj.6 verde 0.1.1 .8.10.0 violet violet roz .1 -8..2 -9.6 13. rH=pT.4 5.5 - 2. fndicatori bicolori din clasa coloranfilor azoici Tabelul I Domeniu de virai Denumire Galben de metil A1) toz toz violet rosu . .O . precizdnd 9i numirul formelor se )domeniul de viraj.violet fie cu + S.73.4.l.13.2 6.. \ 10'b -nK.2.0 0.0 incolor DUmUnU Fen^lftalei 8.l.b tM+ I cro* tHoKb l Clasificarea lor se face duP6: ) criterii structurale (cromofor) .6 12.3 albastru 2.0 4.violet trifenilmetanici Tabelul ll.t" CONSTAN[A SAVA.0 4.13.25.4.5 7.violet galben Metilorani Rosu de Congo Roqu de metil Pentru ca eroarea sd nu depi9easc60.7 2.3 rosu-violet albastru albastru Timolftaleina cr-Naftolft aleina (bicolor) roz-maroruu 62 6l ) . Clasificarea indicatorilor acido'bazici acizi compugii organici folosili ca indicatori la titrarile de neutralizare sunt sau baze slabe. pT5l6.0 .0114-rT) to-PKt' ) numdrul formelor colorate. in schimb..5 sunt recomandali. VOLUMETRIA" ".2. Metiloranj potrivit' pT=9 cu este Fenolftaleina convenabili.4. indicaror cupT>7. H:r) p =cb.2 salben ealben rosu-oortocaliu salben pKb+pT-14<-3 pT3)I-pKU De exemplu. tHo- l l0-poH .Indicatori bicolori din clasa coloran{ilor trifenilmetanici L2) bazici Denumire Oxatit Ae verde malachit Verde de metil Verde briliant galben galben 0.rit.1- 4.nutitr.Indicatori monocolori din clasa coloranlilor acizi-ftaleine(Ptfu incolor incolor incolor Denumire Domeniu de viraj . VOLUMETRIA' clii de neutnlizare in mediu aPos SAVA.4' -wnta$Etoxitrifenilcarbinol +etraUromofenolft aleina rogu .PKb titrerii pH=pT.5 3.12. prezinti. lo.0 .2' sd 2". cb. i'O nu .0 3.

i-uHCl.0 7.3 9. sunt practic complet disociafi in Se consideri titrarea solulie.2-3.2.Volumctria prin reaclii dc neutnlizarc in mediu apr:s lnt acizi Tabelul ll.0-4.4 albastru 4.6 .3-6. practic total disociat' De aceea. pH-ul solufiei Solufia inifiale Domeniu de virai foz salben 0. VOLUMETRIA" Capitolul II.CHlMIE ANALITICA.1.3.I.4.ad n.3-3. a L 1 l _l I - l -.eilbui galben .Volumehia prin reaclii de neutralizare in mediu apos Domeniu de virai erol -Ahartrudebr-omoclorof Ib astru de brom ofen ol -A ordinea sub care Verde de bromocrezol Rosu de bromofenol galben-verzui galben-verzui verde.8-6.0 .2-2.8 galben DUmUnU iniliali contine HCl.0 6.l. Ambii reactivi fiind electroliti tari.N aOH * r tni=@u.4-_3.0 0.4-dinitr ofenol incolor 2. o parte a HCI se neutralizeazd: HCl+NaOH--+ NaCl + H2O Pdnd la punctul de echivalenfd solufia conline HCI incd netitrat.6.5-8. uct.3 DUmUflU 4.3. r+.HCtxV s.5-dinitrofenol incolor 4.0-8."t"'dxV C s.8 albastru-violet 5.'.0 I 1. Pentru simplificare se admite cE activitatea ionilor din solulie egald cu concentrafia Ior.NaoH.7.4-9. -'" ttr vHcl.2 . Stabilirea curbelor de titrare a 100 mL solulie HCI 0.4) Denumtre Consranla Sava.8 salben 6.1M cu solulie NaOH 0.HCt.v r.i-Vs. Indicatori monocolori din n clasa 4{Ig&!9!i!!!Cq9a 46) Denumire Domeniu de virai Acid oicric galben incolor 0. -l foz rosu-violet rosu galben galben t.8-8.-F Constanla Sava.:-_-l 4.6 albastru II.Indicatori bicolori din clasa coloran(ilor trifenilmetanici acizi-sulI of'traleine (Plansa A. NaCl rezultatd din reacfie gi ap6: .1.* r u foz olor _.2.4.Indicatori tricolori din clasa colorantilor trifenilmetanici acizi-sulfoftaleine (Plansa A'5 Denumire Rosu de crezol Rosu de fenol Pumuriu de m-crezol Albastru de timol Albastru de p-xilenol 1).6 1.ad=cn n'(v r.8-7.6 albastru-violet 3. pH-ul solufiei inaintea punctului de echivalenfi Pe mdsura adiugdrii titrantului.2 5.7 -7..1.0 7.i .5 albastru-violet 3.5 3-nitrofenol galben-portocaliu incolor 6.1 Tabelul II. Indicatori din alte dlase si coloranti naturali (Plansa A Denumile Domeniu de virai Eozina G Eritosina Ro$u de chinaldind Rosu de alizaind I I 2).HCl.8 t.2-2.i=cn.2-6. TITRAREA UNUI ACID TARE CU O BAZLTARE II.i-C n.0-4.5-2.5 1..l.0 salben 2.0 r.4 7.0-7.0-3. netanici galben porlocaliu incolor galben 0.5 8.$a A1) Rosu de clorofenol Fumuriu de bromocrezol Albastru de bromoxilenol Albastru de blomotimol salben.5 6.8-9.8 salben 4-nitrofenol galben incolor 5.CHIMIE ANALITICA.8 .s.4-12.8..6 Tabelul 1I.+ .1M.2-2.0-9.2.HCI.4 albastru 5.4 rosu .-.ad I Indigo carmin .5.netitr vHCI.8-5.1.tit.violet 5.NaOH.7-6. VOLUMETRIA" Capitolul ll.brun salben-verzui salben ealben 3.6 DUmUnU FI+ ]=CHCI pH =-lg[H+ ] =-IgC ACt Pentru exemplul considerat: PH = 1 rosu-violet violet albastru albastru tanici -t ___J l __l __l I Tabelul 11.5-8.2.1.5-13 violet violet albastru galben-portocaliu galben ' Dacd: cn.O roz DUnU u-violet oortocaliu I astru astru Hematoxilinh Litmus (colorant natuml) Rosu neutral galben rosu I rosu-violet albastru 63 s. -c 64 .N aoH.2 verde ro$u ". oa) Vs. uoou. acid tare.0 2.

ttx lo0.7 40 50 60 80 0. pOH.699 0 U t.2 2.66x 10-' 0. pH-ul solufiei la punctul de echivalenfi La echivalenfd tot HCI ptezenl in solu{ie s-a neutralizat cu o cantitate NaCl gi ap6' echivalentd de NaOH.43x 10-' 0.01 200. pH.00 60.301 796 .91x 10* 0.00 mL"*"..lN Ko.00 50.10 12.5 2.309 9.0 80.041 12.00 80.UeEEIgg.00 90. 0 0 0 0 0 0 0 0 0 .8I8x l0 0.lN 99.309 2.du$e llClo.638 . da Tabelul II.1 3olulb lbOH o. exces gi ap6.lN .00 99.0I '100.99 100 0 0.045 NaCl Reprezentdnd gafic pH = f( V.447 200 I00 t2.33x l0: 0.49x l00. vOLUMETRIA" Cupintut ll. Solu{ia confine doar 0 tH+ I = tHO. 9i pOH = f( Vs.b de tnrurs ! lm 0.6 2. In consecin!tr.MdlhLr Figura tr.90 99.00 0.398 12.exces 2.*e volumul de NaoH singura variabila de care depinde pH-ul soluliei este pJntru diferite volume de NaoH cuprinse intre 0.to 3.. Cu.301 4.00 4. NaOH.2.laoH ) FiguralI.0 10.0 40. 4.690 r0. Vs.1.5x 0. VOLUMETRIA'.959 4. r0 2.0 60.2M 12.2.4 2.pOH 40.699 7 5. Date privind evolufia pH-ului 9i pOH-ului pe parcursul M cu o bazi tare (NaOH) de acid tare Vs.E.28x 0-' 0...362 12.in exces: J*i =r[r-' de = ]o-7 v.1.47x I00.519 t.25x l0-' i3 t76 .690 r1.-]i -l:] ni?:::l.3 2.0 0.16x 0-' 0. tH+l= Vs.30t 7 8.5 2.716 r0.672 11.5x 0 0 0 0 0 0 0 l0l0- o 0 0 9.3.6 4.00 99. pH poH H exce 0 0 0 0 0 0 0 0 mL 00. Etap a NaOH adaugal NaO HCI netiml mL cHcb redmt CNnoH.309 3.i 0.00 12.00 0. pH-ul va fi determinat de prezenlaHO titrdrii unui Tabelul tr. iar rezultatele sunt prezentate in concenratia UU.90 99.)o 2.328 2.l@frLDl4. 46.49x 10" 0. .477 12. c!-r4.9 4.0 20.632 r poH -te[Ho. Evolulia poH-ului Ia titrarea unui acid tare cu o bazdtare dupi punctul echivalenfi Dupd punctul de echivalen{6.284 3.20x 0-j 0. Evolutia pH-ului la titrarea unui acid tare cu o bazdtare 4.087 13.I = pH = pOH =7 4).1. = C n. I f* Constmta Sava .52x 10-" 0.NaOH..10 0.1 0 t0 zo 40 50 60 80 90 99 2..4 4.5 s16!9 t0 20 40 50 60 80 0 0 0 0 0 0 0 2t0 220 240 250 260 280 300 4.699 .0 12.49x l0-" 0.Volumefiia prin reaclii de neutralizare in mediu aPos rConstmla Sava.99 200.- .00 20..8 mL u mL 100 tHo j=-T: r.8 90. protonilor.521 50.10 1.&oHo.481 65 66 ) .553 0 0 0 0 Figura II.8 4.602 955 i2. se oblin curbele de titrare.7 2.CHIMIE ANALITICA.i0 I0l 0 20 201.2 AA I00.1'3' taOH '{i in rld cu Z[i"i.49x l00.690 0 0.01 0.CHIMIE ANALITICA.398 .00 200. :lf :.00 4.1.re.tN 3).301 l1.t tHo-l= Vs.1.368 .N"ou ) Figura II'1.699 8. continudnd adiugarea NaOH' solulia conline NaCl.NaOH xV s.01 9i 99'99 mL se ^Ahllsat.01 0 0 0 0 x l0-' 4 d.33 x 0-' 5. pH-ul solu{iei .- .] pH = 14.

CHIMIE ANALITICA.s23 I 2 0 :"lttl r-04iI | I 50 1m V.3 6.l.1N lnl unul 12 10 5 r. Astfel: pH la pH la pH la CHct=CNooH 0. pH-ul la echivalenli este situat mai aproape de pH-ul soluliei diluate de pH-ul la echivalenld este situat la mijlocul saltului canil titratul 9i titran au aceeagi concentralie. VOLUMETRIA' Crpnilul Il. Influenla concentraliei iniliale a acidului tare asupra evoluliei pHului la titrarea cu o bazd tare 0.3.3 7 7 10. Curbele de II.1N. CurEh d6 ffiE..k tohillbrde HCI dadrefr cononhti.1% HCI exces echivalenti 0. arati o micqorare pH la echivalenfd (Figura II. 0.e ale eoluliilorde HCI de dtredb con@ntragi.0001N 3.qEr.3. 6'7 68 fr .1. la punctul de echivalenli pH-ul solufiei este 7 in roate cazuile.041 IN 0.001N.7 9.::s!:1si:r}:r.0001N) cu solulie de NaOH 0.87 6.309 i.87 7 7 7 7.3 6.813 I 1.IVo acid tare netitrat qi O. 0.4.. dar saltul de pH la echivalenfi (Q.l.@Fs:iar{:liltri:rn. Inlluenf a concentratiei inifiale a acidului tare asupra ctirbei de titrare Curbele de titrare ale unor solulii de HCI (de diferite concentrafii lN.6ee I Figura II. corespunzdtoare a saltului de in consecinld numdrul indicatorilor care pot fi utilizali este mult mai mic.itis. cu aolulig de NaOH 0.CHIMIE ANALITICA. 0. 9.1N Figura II.00rN 0..n.ss-1 (?.01N.3).716 I 6 1.2.328 1.l%o acid tare netitrat qi o.3.7 1'7 I I 1.01N 0. Influenfa concentrafiei titrantului asupra curbei de titrare acid tare-baza tare Curbele de titrare ale unor solufii de HCI de diferite concentra{ii.3 5. vOt-utUPrnln" Capitolul ll.1.NaCH (mL) 150 o.01N 3.000tN 6.:.6ee I _:_--J 1..3es 1.17o NaOH exces r.Volumeria prin rcactii de neulralizalt in rnediu apos Consranta sava.1.6ee-l | 0.7 9.1N 0. 6.Volumetria prin reacfii de neutralizm in mediu apos :.5 4.17o HCI exces echivalentd 0.69r_l ].3 7 91 9.3oe +309 I I I | I Calculele afttd cd.3.IVo exces de titrant bMd tare) se micgoreazd cu diluarea soluliei de acid tare analizat 9l diluarea titrantului.::i.lN 0.li:f.ii-ji@rE:iti fr: -'--------Consranta Sava. c! lds$e de N..l%o exces de titrmtbaul" tare) se mrcsoreaza cu diluarea e acidtare analizat.91@ncshlb 14 fra. dar saltul de pH la echivalenld (o.7 calculele aratdcd la punctul de echivalenfd pH-ul soluliei este 7 in toate cazuile.17o NaOH exces IN 0. Influenla concentraliei iniliale a acidului tare asupra evoluliei pHului la titrarea cu o bazd tare de aceea$i concentra{ie .4). CHcr pH la pH la pH la 0.7 9. ilustreazd micqorarea saltului de pH la echivalenld (Figura Ii.001N 0.r5.IN.638 l.63? I 1.ili::ri..7 7 7 7 7 4.7 8.l.7e6 t.OB der@.:1t{af-J 1I. titrate cu solu{ie de NaOH de aceeagi concentratie cu acidul.3 I.| acid tare titrat.r:ijffir!ta3ri::.

HCl .lM' se constata: -unui acid tare cu o bazA tare de aceeagi Alegerea indicatorului itrate cu saltului )pH-ul soluliei iniliale depinde numai de concentrafia inifali a acidului tare qi se calcsleazd" pH=-lgCu (rdmagi ln exces): denumdrul de moli de HCI netitrali )in timpul addugdrii titrantului.Vs.10 mL dup6. pH =1) trebuie adiugati Rezuld cd la 100 mL solufie HCI 0.017 unitdti.301 = 5..HCtxVs. adich +-0. la adaosul a 90 mL NaOH.H Ct .301 =1 unitate.4.690 .5 4-nitrofenol 6. . echivalenld pH:ul se calculeazd in funclie de NaOH adiugat JE.NaoH =Vr. -''HCl'"t" V.1N pentru ca = lsqa !42 =9321 pH-ul la echivalenla este situat la mijlocul saltului doar cand tit|atul titranrul au aceeagi concentratie. liei pH- / in toate cu exces de zat qi in jurul punctului de echivalenti (0.HCt vs.N ao H = C n.0.. N ao [H+ ] *V r. pH-ul II.HCIx Cn.act + [H+ ] xvr. VOLUMETRIA" iilV6ii*etrio prin t"aclii de neutmlizare in mediu apos de l II.NaoH ' vr.x"eg: anumitd valoare.2 mL NaOH adiugali: A pH = 3.389 unit6!i.1N (tO pfl-ul si atingI valoarea pH = 3' 70 ) .I _''NaoH.10 mL NaOH determind crc$terea de pH cu A pH = 4.380 0. pentru ca pH-ul soluliei sd-atingd o V'.1.N"orr)caretrebuieadiugat soluliei Ae HCt.301 .01 mL NaOH determind crcgterea de pH cu A pH = 5. [H+ ]*v r. V.2 Roqu de 8. 69 qi -tN..NaoH='oo*ffi 98 mL solulie NaOH 0.NaoH xv s'NaoH C n.0 .I mL NaOH determini creqterea pH cu ApH=3.rooH = cn. -Cn'NaoH xvs'NaoH . se expliciteazi 11a2. -v HCI -Cn. pH-ul creEte de la echivalenld (4.301 .301-2.6.HCl s.8 .i titrantul Duph punctul de echivalenld cregterea pH-ului este len6.HCl +vs.10 mL inainte gi 0.7).284=1.Nno H + It v H xV s.284' A pH = I.1. Din relalia de calcul a concentraliei H*..9. .02 mL NaOH ad[uga1i: )La echivalen!6.Hs1. cregte lent pentru volume relativ mari de NaOH addugate.r' Cn. Determinarea volumului de titrant necesar cre$terii pH'ului cu o anumiti valoare SepoatecalculavolumuldesolufleNaoH(Vs. pH-ul soluliei se apropie (fdrd sd atinge) pH-ul soluliei de NaOH 0.0 Turnesol (litmus) Indicatorii care au domeniul de viraj in interiorul saltului de pH la metil in timpul addugdrii titrantului.8. .HCI x Vs.5.HCtxv s.3.0. Acesta este "saltul de pH la echivalenld" reprezentdnd o creqtere brusci a pH-ului pentru volume mici de titrant addugate: A pH = 5.3.HCIxVs...HCt-[n* ] Vs.6.r*re. Apoi adaosul a: .8.u+ .CHIMlE ANALITICA VOLUMETRIA" Constanta Sava.4. marcheazd foarte bine sfirpitul titrarii' 4.3. cn. Astfel.H CI xV s.1N..389 0.r+ .4..lvo) cregterea pH-ului este: A pH = 9. de concentrafie Co.301 = 1 unitate.8 Fenolftelaina 4.4 Rogu de clorofenol 5.NaoH + [H+ ] toH.284 unit6gi.8 . Concluzii Studiind curba de titrare a concentralie 0. Pentru [H *]= l0-3 0.cn.5 . solulia este neutra confinind o sare provenite de la un acid tare 9i o bazd tare.0 Rogu neutral 5.3-9. pH-ul soluliei se calculeazA in funclie .4 -'7.ttoou IH tH+ I = )Dupi exces.H CI Cn.NaOH -[H+ + - ]xvr.2 .CHIMIE ANALITICA.rConstanla Sava. Pentlu dublul volumului de titrant necesal'pdnd la punctul de echivalenfi.001 = (PH = 3) vs.

z . -Ii aOH .1.18 mL NaOH de la 81.1M (bazdtare)' 0'1M NaoH solufie 4.2 =Vs.HCI Acidulaceticfiindunacidslabpufindisociatinsolulie'concentraf..s.2 ' H3C-COOH+HzOS H3C-COO. acid slab.1..01 *]z -3 pHz = 3 = [H = 10 = 0. pufin disociat' cn.001 BLZI\TARE II. de la 2 la 3.CooH] tH o acid slab' pu]in disociat pH-ului soluliei de analizat.HCIx ]t Cn.l =Vs.xbKa-lxryca 71 72 ) .NaOH + [H+ ]1 o't -o'oot o't -o'ot vs.001 ^ -v . cn.4.0.4.ar acidului nedisociat poate a acidului.I= [H 30+ ] tnlocuind in expresia constantei de aciditate: r) W_J tra - IH "O' La ]' = ro+ [H3O']= KoxCo I ) adaugati pH =-Is[H 1=-f. pulin se considera titrarea a 100 mL soluiie acid acetic 0. considerata apioximativ egald cu concentralia ini{ial6 - 81.1 +0.r = 98 *"=ffiffi HrO+ fi = C . cn.-K.NaoH +[H+ ].tere a pH-ului de la pH1 la pH2.CHIMIE ANALITICA.NaoH + [H+ ]2 1) pH-ul solufiei inifiale Solulia contine acid a&ic.C iar: . volumului de titrant care determine virajul indicatorului..HCt-[H+ Vs.[H+ ]Z atingi s. 3C-COO.82 mL Ia 98 mL.Voluntetria prin reac[ii dc neutralizare ln mediu apos Ti Ceneralizdnd. se poate calcula volumul soluliei de NaOH care trebuie soluliei de HCI pentru a detdrmina o cre.:irj* to".z. Stabilirea curbelor de titrare (acid slab.Vs.-r \0.1 ) Vs. TITRAREA UNUI ACID SLAB CU O pHr = 2 =r [H *]r = 10 -? = 0.+ -Vr.fConstan[a Sava.l cn.HCt ad6ugat Vs.82 = 16.HCr-[H+]t vs.NaOHl o cn.76)cu dirori. VOLUMETRIA" prin reactii de neutralizare ln mediu apos pH la II. cu aplicalii Ia calculul ConstmtaSava. determind cregterea IH . VOLUMETRIA" Capitolul ll.1. addogar. adaosul a 16.18 mL Deci. PKo= ionilor este egald cu Pentru simplificarea calculelor se admite c6 activitatea concentra{ia.HClx .CHIMIE ANALITICA.0J \ ' = 16s*( + 0.

PKo-tg: .netitr .netitr.-Ig '" vr-.75x10-s t : pH = pK. y *"a. cin'! Ca. .. pH-ul solu. ' saltul de pH la echivalenli este cuprins intre momentul cdnd au rhmas 0'1 mL acid netitrat gi s-au addugat 0.CHIMIE ANALITICA.ia H:C-COOH 5 H3C-COO. pH-ul soluliei devine egal cu pKa al acidului slab. ncentratla .titat in consecinfa.88 2).1 mL bazdin exces. raportul: netitr C.netitr lxtH30+ l K a-tH3C-C)OIH sc_cooH] PH = 4'76 ' -E "H 99.titrat fost Pe misura addugdrii soluliei NaOH.+ H3O+ iniliala H3C-COo. VOLUMETRIA' ll.tiei inaintea punctului de echivalenfi tl Numdrul de moli/echivalenfi de sare formati (acetat de sodiu) este egal cu numdrul de moli/echivalenfi de acid titrat.76 Ca. vOlUUftnla" a. 'a.lx[H2o] 74 ) .:-= vo.9 = a'76 -( -3) = 7'76 oxl sdr IH "o+ 1= Y Deoarece[ H3C-COOH] = Ca.6r.C-COOHlx[HO J tH3C-CO}..76 + i-x I = 2.+ HzO 5 H3C-COOH + HO- =-lgKo-rycU'etit " sare Din hidrolizd: constanta de echilibru a reacfiei de hidroliza.:-x4. o parte din acidul acetic se in momentul : in care jumdtate din cantitatea inilial6 de acid a neutralizatd. Penffucazulconsiderat: -Tapitolul Co = 10 -r N/lr4 (fiind un acid monoprotic) ab. Prin urmare. pH =-xrpKo -=xlgCo v tt Consranta Sava.titr.Volumetria pdn reaclii de neutlalizalt in mediu apos o .* pH =.o+ oH = J H3C-COO-Na* + HzO5 H3C-COOH + NaOH H3C-COO.orc C a. Iar I HsC-COO-] = C^.= Co." m^O+7..netitr. se exprimd constanta oK -b"a'nettr a"f " sare 73 a v-' ] tH. pu{in egald cu Ka=1. 5 ' -rF:9-teet! o prc-coo-1 f 3) PH-d solufiei la echivalenfi Solulia conline doar acetat de sodiu carehidtolizeazd" . . raportul neutralizeazd transformAndu-se in acetat de sodiu..rConstanla Sava. . pn = -|rs t. iar pH = pKa pH =4.+ Na+.zs x o--5 I .netitr. Din expresia constantei de ionizare a acidului slab se expliciteazd concentralia H3C-Coo-Na* 5 ionilor hidroniu: jumdtate din cantitatealniliala de acid s-a titrat (punct de semiechivalenfd)' . P0ni la punctul de echivalenld solulia con{ine un amestec de acetal de sodiu 9i acid acetic. pH-ul solufiei la inceputul saltului.lx k fiC a..J-aCrorc pH =-lgtH.CHIMIE ANALITICA.titr. C netitr a. v a.

:r:tai:f!l:-a :ttlffi -F constanta sava. + lxryK o -Lx PKa-lxlSCso'e PH = 14..lA:YgMIrS{ KxtHrOJ=*. tt"Uoi sd fie mai hidrolizei acetatului' in realitate crc$terea hidroxidului de sodiu i" *.iM cu solulie t'iuO'fi O'ffut sunt prezentate in Tabelul 9i [H* ]- S-a realizat asfel exprimarea concentraliei .76 +!x1g0.nrololtol.=wffi#? conc enff ari a ste egal cu i onl or o )i$rfirsl #.1u"ou*"ntale sdrii rezultate' 11f::"":"flll".A:X::o::.f.3?$t --cn*v''l!t'oH'"*"t v''t punctul de echivalen!6: tHo. a Thrarea a 100 mL solu$e acid acetic 0'1N cu solutie NaOH 0'1N poH = -!xtgr* -lxrycror. c?rnd sare Ka acetic pOH = PH=9.NaOH (mL) pH =7 +!x4. Pentru I mLNaoH N-qoH .cid a fost Deoarece: Rezult6: Ka I -tH 3C-COOl=Cro* tH3C-COOHI=IHO ] si tHrC-COO- -Kw NnoH tHo-r 1-u . pH-ul solufiei o.t.POH pOH =7 c'ns'ian'la r n ...t -Cnxv''l'k'oH'"x'es vr...aa"e"f.loo+Ioo+1 4.."'1ffi Kh=G7-.i8-0'65=8'73 flgu.."""r"i" ""uii*.cHIMlE 4x4Llf.fiE*tutio pH-ului la titrarea unui acid slab cu o bazdtare 75 't6 .1 la incePutul K*xCtorc [HO.t 0'INxlmL 5xl0-4 = .3 1F).*=.ut.12 -KW c slab..ut"La pH-ul sol{iei in sodiu: 4) pH'ul solufiei dupd punctul de echivalenfS .^ Vstr VsJ wsare 200 100 Vs.i tH?C-COOHIxtHO- I .o U.. datoritd hidroxidului de sodiu retrogradeazd prezenta Jt"tit* oH-ului este neglijabila' iridroliza acetatului de sodiu' func}ie de excesul de hidroxid de De aceea . o*o'sur i oni c ar apei : qi hidroxid de sodiu in Dupi echivalenta t"iti* *"iin"^utttot de sodiu mare decit cel determinat de prezenla exces.tH+ t.vr.-.] = Ka reprezentate grafic in Figura II'1'5' sau 0.'." . gi de concentratia analiticd oxidril in funcfie de .1 parcursul titrdrii a 100 mL solufie aqid pe pH-ului evolulia privind Datele II'1'4' 's. .Ka .I =u HO.05=7 +2. u r6mas 0.f .

2.7 90 99 t0 0.936 5. Concluzii Studiind curba de titrare a unui acid slab cu concentrafie.NaoH Ca.698 r0.CHIMIE ANALITICA.Volumetria prin reaclii Consranla Sava .6 40 z0 60/40 50/50 40/60 20t80 10/90 4.362 5.759 8.760 4.4.4. Prin de titrare a unui acid slab se poate determina constanta de ionizare' )inaintea punctului de echivalenfd. )pH-ul corespunzdtor a LlzVs.10t99. 4). 2).30t 12.e cregtelea V.697 I 1.I - HO---'exces v s.1 58 mL ridroxid de mL 100 mL 0 0 0 r).1 r/99 0.806 4.lr' fzacid'netitrat v V s. qi 4t.73).698 -7.3 4).netin' C pH adiugat 11.eqcorespunde valorii pK".9 0 0 0 0 0 l'.755 7.t mai mic este mult 1. H3C-COOH Vs. I )punctul de echivalenld este in mediul alcalin = la titfarea decat . din curba urmare. solulia conline acid slab netitrat gi sarea sa. I proprietate se.523 (' pH = PKo-ry"4iletfirat e a.Volumetria prin reacfii de neutralizare in mediu apos le sodiu i1 DE Tabelul II. 1.: aceastd Pe tarc adeugate...t pOH=-lglHOl 78 PH=14-POH .939 pH )saltul de pH. de aceeaqi exces rogradeuzd netiti'at rot" 2. A = 9. - Hasselbalch Algoritmul de calcul al pH-ului in fiecare din cele patru etape ale gi se aplicd la calculul pH-ului soluliilor! I t ( titrerii: " * t t0 20 40 50 t20 140 150 160 180 0 0 I.:--i:.cHIMlE ANALITIcA. Date privind evolu{ia pH-ului aclo acetl( aceti cu o bazd bazA tare (NaOH) t itririi unui acid slab (acid Eta pa Vs.1. de bazd pentru volume relativ mari I iazeazdr folosirea amestecurilor acid slab-sarea sa. vOLUMnrRle" Cipitolul II.':.NaoH Ie prezenp .2 4).678 I tampon.1. ca solufii tampon.titrat PH = PKa .584 4.4 4).10 I II.90 0 0 )pH-ul solufiei inifiale este mai mare decdt pH-ul la titrarea acid tare-bazd tare 9i ( depinde detdia acidului gi de concentratia solufiei' pH neutru' (pH nu la 8.9 0 0 0 0 6... I I ( Se constatd din calcule qi din curba de titrare. voLUlraerntn " cle neulralizarc in mediu apos Constmta Sava.456 12.:a.10 0 0 0 0 0 0-4 2).1 Stabilirea curbelor de titrare) este i ecualia ilendersson r00 100.759 = ( acid tare-bazd tare. Relalia de'i calcul a pH-ului acestor solu{ii (dedusd la IL4.10 solu{ie acid 0.9 3).:rrj:11.8 4).73 99.959 .4 2)..ta I 4)-t 4).acid. prco-1rrro * 2" 2' )pH-ul solufiei inaintea punctului de echivalenfd: r )pH-ul solufiei inifiale: pH =4 nH = oK^ -Ie"a'nett'trat csare 'f t' 0 0 0 0 12.714 D.88 3..5 4).4.4120 )\1 ?t ? D.5 ta: 50 60 80 0 0 0 0 0 0 2).titrat )pH-ul soluliei la punctul de echivalenfd: +!kc 'oH =7 +! 2'rx a 2" Sare )pH-ul solufiei dupd punctul de echivalen!6: v tHO.6 l0t 110 I 9. I 0 l0 20 4A 90 80 60 50 90/10 8. cd pH-ul acestei solufii creqte lent .'53':]I1r 'ir: j:t. se constate: o bazd tare.8 2).I!::iTr*Effi _}Capitolul Il.362 60 80 100 200 12.

1N '. 2 "b Relalia este similari cu calculul pH-ului soluliei unui acid slab: oH =lx nKa-lxlpca '22 Pentru baza slabd consideratd: pH = 14 .lN. vireazd cind 20Va din acid a fost titrat.4.:.759 la 8. mL solu{ie 0.Volumelria prin reaclii de neuraliztre in mediu apos aceeaqi $i ll. din curba sa.I _tHo.I =.r de i : r-.lxurc.:ir::-alEa+7i:**r. foarte aproape de pH-ul la echivalenp (8. in acesr de indicator este 807o..a:'i$.. 125 -!Z! 22 2) pH-ul solufiei inaintea punctului de echivalenfl in 100 timpul adiug6rii titrantului solutia conline NII+OH netitrat.8x10-5. rezultat din reactie gi api.1N.l.73: o picdrurd de hidroxid de sodiu determini modificarea culorii.20 = 20 mL solu{ie NaOH. Titrarea unei baze slabe cu un acid tare IL1. de concentralie 0. NIi4OH (Ku=1.OLUMETRIA" Capitolul ll.ii rril Consranta Savx. pKln6=J.12 K- b [NH4OH] Cb tHo. modificarea culorii este brusci deoarece adaosul a 0. + lxtsC U rH = u + 1xry0.1.j.5.tN (Figura II.73) Eroarea de titrare este foarte mic6. . Curbele de tlFarc ale acLilor rlabi mnoprofd de @ncenualic 0.4) ceea ce corespunde unui adaos de 40 . Un viraj amt de lent este greu de observat' [.Alegerea indicatorului' eroarea de indicator constmta sava.fjii:nri:rTt:ff ffiff.1N cu solutie de l{rOH O. solulie 0.]rj !:lrr. Num5rul indicatorilor adecvati 1) pH-ul solufiei inifiale (bazi slabi) .ou.1. Evolulia pH-ului Ia titrarea acizilor slabi monoprotici cu o bazl tare oOH = oY. odati cu scdderea tdriei acidului. VOLUMETRIA" Capitolul Il. *rncb. marcAnd punctul de echivalenld.3.NrS (mL) - bazd tare. Culbele de titrare ale acizilqr slabi monoprotici. 2 b-!xbc. titrdrii: fitrarii se micEoreazd corespunzitor. saltul de pH este foarte mic ai acegti acizi nu mai pot fi titrali in solufie apoas6. Din calcule similare titrdrii acid slab Vs.0. metiloranj viraeazd de la roz (pH = 3. in plus.6) ilustreazd micgorarea saltului de pH la echivalenti. \.oH=lxoK. -PCb'netitr' D " Cror" nH =14. 4. 80 cro* 79 ) .cHIMIE ANALITICA. Pentru analiza lor se aplicd titrarta ?n mediu anhidru (Capitolul III).6. rezult6 relapia: Figura II.75) cu solufie HCI 0. t la titrarea Metiloranjul.1. Pentru acizi cu Ko < lO-E.ublitr.5 9i tumesolul pK1o6=1. pKrna =3. schimbarea culorii este lentd.lN cu o bazd tue.2. in plus.Volumetria prin reacfii de neutralizre tn mediu apos )aza tare )utru. et'oarea caz.5. sarea cre$te lent 'l prietate se Relalia de titrare) este i soluliilor e La fel se comporta rogul de metil.375 . Fenolftaleina are pKln6 =9.5 = I I.1 = 14 .1 mL solulie NaOH determind ircgterea pH-ului de la 7 .tnfH!]. Stabilirea curbelor de titrare Se considerd titrarea a 100 pKt=4.NH4OH _tNH4+ lxtHo.pou = u -!x pr.F ffi!i.1) la galben (pH = 4.netitrat Deoarece ^sare - _.CHIMIE ANALITICA.']}lFl.j:1qt-r?Yi:i' ri:.1.

rirr.7. 3) pH-nl solu.. NlI4Cl a) pH-ul solufiei dupi punctul de echivalenfi Dupd punctul de echivalenld in solufie este exces de HC]. Evolu{ia pH-ului la titrarea unei baze slabe cu un acid tare prc.. =vH+ -Cn.lxtNH4+ I Kb I I :i il t.. vr.HCl.05 =7 ' 2 2" at.5. HCl + H2O 5 NIIaOH + NII+* + HzO 5 NILOH + H+ u _[H* ]xtNH4oHl _ Kryx[NH4oH] _Kw n 1NH4+ I tHo. Prezenfa HCI rehogradeaze hidroliza NI{4C1.-lxbC --!x 2b2'sare 2. pH-ul se calculeaz6 in funclie de concentralia de HCI in exces. f Consranta Sava.r+ .Consranta Sava..1 N .7s -!xry0. Evolulia pH-ului in timpul titrdrii este redatd in Figura II.t pH =-lg[H+ ] 8l 82 .tiei la punctul de echivalen{i La echivalenld solufia conline NII+CI apd gi NIfuCI carehidrolizeazd.l 100 zoo I VsHCI(ml) pH =-tg[H+ ] =z pH =z -]xkc.1. CURBA DE TITRARE A 1OO ML SOLUTIE NH4CI CU SOLUTIE HCI 0. VoLUMETRIA" Capitolul llVolumetria prin reactii de neutralizare ln mediu apos nH = 14 - r*u *rr" b'netitr' c b.7.HClxVs.orr*]*rrrc. Figura IL l. VOLuluqMA" Ilvolumetria prin reactii de neutralizare in medlu apos 'in Rezultatele calculului pH-ului pe parcursul tiffArii sunt prezentate Tabelul II.275 pa =7 -!xn.l.8x l0-5.CHlMIE ANALITICA.CHIMIE ANALITICA.65 = 5. .exces vt.375 +0.

saltul de pH este foarte mic Ai devine imposibild titrarea cu precizie.3 = 1. VOLUMETRIA. Capitolul U..a:t:]ffi.5 -0. pentru aceeagi concentratie ca adiugat exces netitrat C ro* Cbn n. 4)5 t20 t40 150 160 180 201 210 220 0 0 ) nH = 14 ?17 .9 0 0 200 200.296 7. b 2 "b 2 =11 vl di p€ 2\3 D4 2\5 2)6 30 40 50 60 50 40 60t40 50/50 9.852 9.. atat saltul de pH este mai mic. Analiza bazelor slabe se face prin titrare in mediu anhidru (Capitolul III). cu relalia de mai sus.netitr' /w C.5=10.5.. t1. A pH = 6.1.n".1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 6.0 l0/90 U99 8.1 r60 180 20 40t60 20t80 9.426 9.1 .fi rn :il.1 0 0 0 0 0 0 0.25=4.CHIMIE ANALITICA. Pentru baze cu K6 mai mic de l0.r.bazd tare.:.:ffi i.. pH mL 0 mL 0 0 0 0 0 mL 100 mL 100 C t n n. se poate folosi pentru determinarea pK6 al unei baze necunoscute.25 pKr=7 pH = 1a -!*7 *!x( -I)= 14 .4. 84 ."75 Punctul de echivalenfd este in mediu acid (pH = 5.1M.648 pKb=6 pH=I+-!*6*!4 -11=14-3-0.Volumetria prin reactii de neutralizare in mediu apos il.5 '22 60 80 90 2\7 D8 2\9 3) 99.CHIMIE ANALITICA.074 8.3.nu.netitr = C sare t..477 200 0 PKo= 14-PH Din curba de titrare pH-ul corespunzdtor VzYuc1echiv.25 . r.o*.9 l0 1.Tftft re ---I= g Consranla Sava . 0.. Cu cdtbaza este mai slabd. + sare C 0' 0 0 40 50 $6 4)7 4)8 4)g 60 80 100 240 250 260 280 300 2. Concluzii pH-ul solufiei iniliale depinde de tdria gi concentralia bazei. iarpH-ul soluliei este: pI de 4\t 4\2 4..125 10. Etap a Constanta Sava.638 Iar: 0 0 0 pH= 14-pK6 Din aceasta relafie se poate determina pKb..041 t.544 t.i. Cu cAt baza este mai slabd cu atat scade pH-ul soluliei ini{iale.25 pKb=s pn=l+-!xS+14 -lS=t4-2.5-0.5.Volurnetria prin reaclii de neutralizare ln mediu apos ln pH-ului pe parcursul tirarii unei baze slabe (NFI+OH) cu Tabelul II.+!xtgC.u99. * rn b.95 unitel de pH este mult mai mic decat la titrarea acid tare .25 < 11< inaintea punctului de echivalenfd.2. VOLUMETRIA" Capitolul Il.9 100 100.302 3. cu /. astfel: PKu= 14 -9.5 so sc 190 199 199. NFI4CI rezultatddin reaclie qi apd.5 = 10 ju UI 0.. VNu+oH Vscr Vuct C bnn.i.i.699 1. Evolulia tare (HCl) un acid tare Vr. Saltul de pH la echivalen{d.27).:i'ffi I i-:-r-i?9*]:ffip]:ft. solutia conline NI{4OH netitrat.10 0.204 dc Dt 2)2 t0 20 ll0 t20 t40 150 pu pentru pentru pentru 90 80 90/10 80120 =H-lxpx.303 l0r 110 I l0 20 I tale 4)3 4\4.779 Cdnd 50Vo din baza slabd s-a neutralizat : b.

?6 cu solulie N}I4OH.:.lN Constmla Sava.?6 pu =lxpx--lxtsC^=1.. cu un acid tare.2. odati cu scdderea tdriei bazei. Roqul de metil are domeniul de viraj in intervalul de pH 4. pentru scdderea pH-ului de la 9.Volumerria prin reaclii de neutralizare in II.88 a -a 2 2 Calcuiefu sunt similare cu titrarea unui acid slab (acid acetic) cu o bazi tare.1.i:arffi'. Alege"rea indicatorului Micgorarea saltului de pH la echivalenfd. Influenfa tftiei bazei slabe asupra profilului curbei de tjtr.75x 10-5.2 virand de Ia rogu violet la incolor. PKa=4. Pentru baze cu Kb < l0-8 saltul de pH este foarte mic $i aceste baze nu mai pot fi titrate in solufii apoase.R MONOFUNCTTONALE O.5 Fenolftaleina (pK = 9) igi schimbh culoarea in intervalul de pH 9.t::liair':j:iij:i. pIQ = 4.r[riif ..RBELE t. solulia de HCI 0.-o"r -_l I pH = PKa-ry?""::+ " a"tfirat nH = pK -IP"a'ltetitrat a _ Cro* de echivalen.6.a3-.2 la 4.6 . consranla sava.If:{.{l!{-{tl rZtm_-. roEu de metil pK1.IN.IN. K"=1.A.6 Titrarea unui acid slab cu obazil slabl II..iTre!. DE TTTBARE ALE BAZEL.lN (Figura II. VOLUMETRIA- Capitolul ll.rtTl.are cu un acid tare K a _tu+ lxT sc-cooIH l jC-COOH] 86 .).lxtN[4+ l Figura II.jiiijissiri+i.r.'j{::rl:::4:Eri:rl. in plus.2 mL solulie HCI in jurul punctului de echivalen{d. pK" = 4.Ur3rslffJ$Tiff .CHIMIE ANALIfIC. Curbele de titrare ale bazelor slabe monovalente de concentra{ie 0.2 trcbuie sd se adauge 90-20 = 70 mL solulie HCI 0.j/j-r-.8 la 8.. Cei mai convenabili indicatori sunt cei care au pK13 in domeniul saltului de pH: -metiloranj pKrno =3. iar schimbarea de culoare este brusci.75- 1) Solufla pH-ul solufiei ini{iate iniliald- acid acetic Ku = 1.8.:. ingusteazh gama indicatorilor care se pot folosi.-:r: .5 .3.5.8.1. ilustreazd micgorarea saltului de pH la echivalenlS.1.Z I\Vo din NII+OH ranAne netitrat.6.g-g.5.. VOLUMSTRIA" Ilvolumetria prin rerctii II. 2) pH-ul solufiei pAni la punctul de echivalenfi . Eroarea de indicator esre'inacceptabild.1. _ SC-COOHIxINH+oH] h tH3C-C7O.:i.iili. ceea ce face modificarea de culoarc prea lentd. pentru scederea pH-ului de la 6.75 x 10-5.1. CAnd pH-ul soluliei atinge valoareaS. -: a-'r: €:rff*F3:5Xr:I]a ll::l::Lit: ri:ti :l:.1 Stabilirea curbelor de titrare Se considerd titrarea acidului acetic.INCUSOLUTIEHClO.iir'1. echivalenfS' solulia confine acetat de amoniu : i HrC-COONI{4+Hzo5H3C-CooH+M{4oH H3C-COO .:ia:r:.5 este necesarE addugarea a 0.ti f 3) pH'ul solufiei la punctul La punctul de hidrolizeazl.+ NEI4* + H2O 5 H3C-COOH + NII+OH tH K. 4.cHIMlE ANALITICA.ffiMir!.

[H+ ]x[H{-coo[Hf-cooHi=--*.37-2.r* . tHo.. uw slab gi o bazd slab6.--.-.lx[NH 4+ ] tH *w Calculul pH-ului este analog titririi bazei slabe cu un acid' datoritd modificarii Titrarea acid slab-baz[ slabE nu are aplicalii analitice echivalenld la a saltului tiMrii timpul fi Iente a pi-ului in 9-0"1ryt CalculelesuntutileladeterminareapH-uluisolufiilorconfinAndunacid 3c-cooHl2 tH sc c?o* KoxK6 l: -2 _cooHt =lt#ff ] [H+ ]xcro.fl i .lKw*ciou^Ko \ C'ror"xKoxx6 88 .lx[NHa+ ] K6x[NH4+ ] I tH+lxtHoKoxKb l Kw K axKb PH=7+2.lxtNg4+ Kb l eH=7+(:xpK"-i"o*u) pn..=z inlocuind Ko gi K6 in constanta de hidrolizd: L.-= ." Egaiind cele doub relalii ale concentraliei acidului acetic' [H+ ]xcro.lxbx o+ Lx?ru +lx(pKo-pK6) de unde rezultd" INH OOH] = tHo. H* t =.38=6.lx[NH 4+ ] INH4OH] l) = -]xhK* .CHIMIE ANALITICA' VOLUMETRIA" de unde rezultdi [H sC -CooH] tH+ lx[H 3c-cooH] =---i.i Constanla Sava'CHIMIE ANALITICA' \'OLUMETRIA' CONSTANTA SAVA.=-..\KY:K" -Is[n+ 1 K.-. tH+ lx[H ac-coo- "h- ro4a3C-Coo- ] tHo.99 a) pll-ul solu{iei dupi punctul de echivalenfi Ktf-rH sci99!l:IW!!=K oxK6 tH 3c-coo.. Ka a-)-2 87 = lr*"r?on KoxK6 \ . ---_----iE.

Aceste amestecuri avand proprietatea de a menline aproape constant pH-ul solutiei sunt solufii tampon de pH.1 mol/L are: pH = ' Variafia de pH este: pH-ul creqte cu 5 unit61i.1 89 PK-=4. pH =-tgtH+ I =-1g0. Curba de titrare acid slab (ex.82-4.bazd slabd . Amestecul echimolar acidacetic-acetat de sodiu 0.82 .Volumetria prin reactii de neutralizare in mediu apos ExaminAnd curbele de titrare se observ6: >un tronson aproape vertical corespunzator saltului de pH . . o cantitate echivalentd de acetat de sodiu se transformd in acid acetic (acid slab).acid tare -bazd tare gi invers. titrant u]ui pentru volume mari de >' doud tronsoane curbe cu pantd foarte micd reprezentAnd PK^+Q9!2=4'64 ' a "0.01 moli bazd tare. ii.. pH-ul acestei solufii este: Daci la I L solulie tampon.76=0.76 ' a Exemplele date ilustfeazd concludent mecanismul prin care solulia tampon menfine pH-ul aproape constant. Calculul pH-ul solufiilor tampon corespunde etapelor 2) (in timpul crelteri mici ale pHetapei inaintea 9i Ele corespund adeugate.7. pH-ului pentru un volum mic de titrant addugat concentratia titratului gi a titrantului. Pentru exemplul dat.12 pH=pKo-I lL apn puri (pH=7) se adaug6 aceeagi cantitate de bazd tare C=to'|r=I Cacid pH = pK^a pH = pKotI a POH =-lg[HO.acid slab -bazdtare qi invers.acid slab L'PH=2-7=-5 - bazd slabd gi invers.l.r Constanla Sava.cregterea brusci a DacE la lL solulie tampon acid acetic-acetat de sodiu se adaugd 0.76 = -0. - depinde de natura 9i H:C-COONa+HCI PH = + H3C-COOH+NaCI dupd punctul de echivalenld cind solulia confine amestec de acid sau bazd 9i sarea sa.01moli): ApH=4.12 pH-ul scade cu 0.o rebtia irendersson-Hasselbalch Csare Ctnd: Cdnd: Cacid I Csare I Cacid I0 _10 pH=pKo+1 Varia{ia de pH este: pH-ul cregte cu 0.11 Varialia de pH este: lpH = 4. .64 -4.volrrmetna pnn reaclii de neutralizare ln nrediu apos --------Zfp*tlul Il.12 unitefi Dacd la 4) (adbugarea unui exces de titrant) din studiul curbelor de titrare pentru fiecare caz in parte:.acid tare 9i invers.01=2 Variafia de pH este: pH-ul scade cu 5 unitlli. acid acetic-acetat de sodiu se adaugd 0. VOLUMETRIA" Capitolul II. o cantitate echivalentd de acid acetic se transformd in acetat: HaC-COOH+NaOH+ H:C-COONa+HzO nH = ' pH = pK ^-lS-=u pH=pKa+lg Cdnd: Cacid LSAre sau csare pK +lso'II a " 0. acid acetic) -bazdtare (e* NaOH) aratd cd amestecul acid acetic .acetat de sodiu este o solutie tampon.] =-150. pr-+k!= a "0.CHIMIE ANALITICA. adiugirii titrantului) gi lL apd purd (pH=7) se adaugd aceeaqi cantitate de acid tare (0'01 moli). pH-ul solufiei oblinute are valori in limitele a aproximativ doue unit[li de ptr{.12 unitifi.09 =4. solulia tampon acid slab-sarea sa: 90 . Dacd la (0.CHIMIE ANALITICA.or. VOLUMETRIA. .01=2 pH =14* pOH = 12 L.pH=12--7=5 in funcgie de natura amestecului talnpon. . SoluEii tamPon de PH Constanla Sava.01 moli acid tare..

NaOH 0.01 moli NaOH PH=13. . NaTEICOT .2M-NaOH0.6 5. nu in domeniul in care solufia funclioneazd ca amestec tampon (pentru a micgora eroarea de indicator la titrare).2 M 7.1 M Imidazol ?) 3.1 M Citrat trisodic 0.lM 0.2 M-HCl0.baz[ s]abd.6.2M .1 Piridind .lOHrO 0.11 mol/L.0 5.1M Glicind0.7 11.6 6.CHIMIE ANALITICA.acid citric 0.05 M .2M M 91 92 ) .NaOH 0.22M NarCOr.2 6.8 q1 9. iar pH=0.6 7. dependen{a pH-ului de concentrafie fiind logaritmic6' ConsrantaSava.9 9.6-trimetilpiridind 0.96 se adaugd 0.HCI 0.HCI 0. mecanismul este diferit.2 M .9 8.adid acetic Acid dimetilelutaric 0.0 3.05 M .HCI 0. Curba de titrare acid Iare .04 2. In acest caz insd. VOLUMETRIA" Capitolul Il.96-l=-0.2 M ..1 M KILPO' 0.'' pHmax.1 0.bazd tare aratd cd atdt acizit tari cit 9i bazele tari funcfioneazd ca solufii tampon.NaOH 0. >bazatare adaugata NaOH) se transfolmA in sare Consideralii similare se pot face despre celelalte amestecuri tampon cal'e rezultd in timpul titrdrii acid tare .2 M pH min..11rno11 rNH.2 M .1M Na. in timp ce 0.bazd slabd sau acid slab .NaOH 0.1 M .8 4.0 5.BoO.NaOH 0. (pH=l) ftfl=O. (acetat de sodiu).2M Dietilbarbiturat de sodiu 0.1 M .8 8.HCI 0.2 6.1 5.9 (NIIa)CO: 0.4 6.6 8.2 M KII ftalat 0. vOLUMETRIA" Capitolul ll.8 7.HCI 0.04 unita! Dacd la I L solutie NaOH 0.acid succinic 0.Volumetria prin reacfii de neuralizare in mediu apos' )acidul tare adaugat (HCl) se transforma in acid slab (H:C'COOH).4 8.0 10.NaOH KCl0.025 M-HCl0.1 M .2M 6.04 unitefl.5 7.6 A mestecun Amestecul tampon KCI 0.0 Indicatorul potrivit pentru o titrare trebuie sd aibd domeniul de viraj in interiorul saltului de pH.1 M NaOH 0.1 pH-ul scade cu: ApH=0.2 M Tris(hidroximetil)aminometan 0. Practic se folosesc diferite amestecuri tampon cu valori ale pH-ului care acopera aproape tot domeniul de pH (Tabelul II.7 10.1.2 M . 1.6 8. a'.04 M .acid acetic 0. 4..lM (pH=13) se adaug6 0.2M- HCI 0. In solulia unui acid sau unei baze trebuie addugatd o cantitate mare de acid respectiv de bazd pentru a determina o modificare perceptibile a pH-ului' Cantidli mici addugate schimbd foarte pulin pH-ul. atunci: .9 IO.01 moli HCl. 8. l0HrO 0.1 M r0.1 M .3 9.8 10.6 6.1N.3 )') 2.NaHCO: 0.9 IHO-I=$.0 7.1 M .0 KHftalat0. La dilulii mai mari.6 3. solufiile de acizi qi baze tari nu mai au proprietdli de tamponare.6 8.3-propandiol 0.2 M 7. cdnd concentra{ia este destul de mare.l Constanla Sava.9 13.9 7.acid citric 0.0 7.2 M .2 M .1M-HCl0.7 3.).01 moli NaOH ad6ugali la I L apd determind cregterea pH-ului cu 5 unitdJi.2 9.0 NarHPOa 0.1 M Na?HPO40.1 M Dac|la I L solu{ie HCI 0.1.i 8.1 M Cacodilat de sodiu 0.4.1 M 2-amino-2metil-1.1 M Glicind 0.NaOH 0.1M NazBrOr 10HzO 0.025M*NaOH O.0 12.CHIMIE ANALITICA.1 M 9.0 3.2 M Acetat de sodiu 0.04-13=0.2 pH-ul crepte cu ApH=13.)HCO" 0-03 M KCl si HrBO:-NaOH0.9 11.1 M .8 0.Volumetria prin reactii de neutralizare in mediu apos Tabelul u tr.

'l Albastru alcali Albastru epsilon Galben de titan Indigo carmin PHar.1.."q'=9. r*' t0-14 lnrroi].sxt(t-3 pKr=2.9) ExaminXnd curba de titrare a soluliei de acid fosforic (I. +H' lM cu o bazd'tare HPo.r Kl s. f c-1 l- r-ll.t .. .=--L'oj=) ==L:'".= IH)P'4]1H'l = a't r"= ..r6xt06 o ""'tt.. puncte de inflexiune multiple dacd raportul intre constantele de disociere consecutive este mai mare ? sau egal cu l0-..eq=4. Titrarea acizilor poliprotici Constmla Sava.tia este incompletd.)"x* J L J-___!____:_--4aO lr"t-1 Z=. =7.55 "o l!'' l-K2 -6.Constanla Sava. VOLUMETRIA" Capitolul il.65 H2PO45 HPO.2 lrAr-l"lr.8.9 Mbrimea saltului de pH in apropierea punctului de echivalenld. Este cazul acidului fosforic: r/ HPo42-+Ho--+POj-+uro -_L___________-4_-L a'III H3Po4 -a 5 arroo+ n+ Kt=S.|"r-].PO.ot ? K3 =.!lr"..9x10" Ln RosuCongo metil bromocrezol I ) Verdz de F pHno=4.65 rronklno- l Valoarea mare a constantei de echilibru aratd cdreaclia este completd.. + H rO T _t T _tr.-3 .l K.Volumetria pritr reactii de neutraliztre in mediu apos Titrarea acidului fosforic Curbele de titrare ale acizilor poliprotici prezintd.{aOH) se conshte: 1) pH-ul fiecdrui punct de echivalen!6: PIII. s Po.r_.=12. +H' K3=4.CHIMIE ANALITICA.rolf"x. Constanta de echilibru a celei de a treia trepte de neutralizare este micd.t6xt0-8 pKz .Volumetria prin reacfii de neutralizare in mediu apos II.eq.-rt . + Ho--) Fenolf"taleina HPO|- +n Timolfialeina PHu. lH2Po4l K = ' .95 2) Indicatorii adecvati fiecirui punct de echivalenfd: RoSu de 3PO4+ HO- + H.CHIMIE ANALITICA..8xtO-13 nKr=11.e4=12.sxt. depinde de reacfia: H pIIILeq=!. A doua treaptl de neutralizare este de asemenea completd: H2PO.t6xt0-8 =6.ot De aceea.=5. pe curba de titrare a H3POa se pot observa doar doud salturi de pH @igura II.JJ pHlu.95 . VOLUMETRIA' Capitolul ll. dovedind cdreac. qBxto-t3 Kw I0-t4 lrr"i..ln.K2=6.I laeo2o.

. existl o diferenti semnificativd intre valori constantelor lor de aciditate. Curba de titrare a 100 nil solufie acid fosforic 1"M. VOLUUefnlnConstanla Sava. Aceleagi constaHri sunt valabile pentru Vn. I.eq J.s5 titrdrii pentru fiecare domeniu de pH.Volumetria prin reaclii de neutralizare in mediu apos 3) Constantele deionizare ale fiecErei trepte: l l. Figura tr. Acizii tari ins6. 0<vp6kl vHo amestec tampon H3PO4/ Hrpo. fosfatul pimar HrPoo rezurtd din neuhalizarea CAnd solulia iniliale confine doar H3pOa. folosind solvenfi cu proprietdfi de diferenliere (Capitolul Itr). III.9."nl {#L -i5) Compozilia soluliei ?n timpul Nr. apa fiind un solvent nivelator."n = 'olvttt..=pH t t 4) pH-ul fiecdrui punct de echivalenji este media arirmeticd a valorilor ou. nu pot fi diferenfiali din amestec prin titrarea solufiilor lor apoase. VOLUMETRIA" Capitolul ll. pKr+pK.."n.r = -- =''' )''' = n. 5. 4."q cu solufie NaOH LM ) \ !r('. 8.2 PK 1= PH rnv."r=l deoarcce in prima teaptd a acidului HPO.n)-'ru="'n pK corespunzdtoare treptelor de ionizare. / pH=4.CHIMIE ANALITICA.".vt."q.eq . Curba de titrare a acidului fosforic cu o bazd tare )3 amestec tampon fosfaf 6) fosforic..' pH=9.g = __ = 9.CHIMlE ANALITICA.95...sq /VLsq )2.eq. HPq- / p}i- vuo13 Vwo bazdslab5 PO:- tM i/HO- pH=12.la tilrarea cu NaOH.o. Amfolit HPO:' amestec tampon 6.65.2+lj. .eq.sq /V1. 7."0-'.05 soh ie depinde de numdrul de Nr. Observatii pH=1.or= r. tl 1l'ttpq-vt. Dacd solulia initiale confine acid fosfirric H3POa gi fosfat secundar Vyl. Analiza amestecurilor de acizi tari se poate efectua prin titrare in mediu anhidru.nq t PK t \ = 2't PK2=7. -1 Amfolit HrPO. pn p. Vttt.. Vn.o( \ Il. 7.55: II.. Astfel: pK. amestec tampon H 1<vHok2 vso12 2<vHo-<3 "PO. $i 95 Profile similare se oblin la titrarea unui amestec de acizi cu o bazd tare."o....Consran{a Sava. HpO. dacd 96 . _v l t."rt-vtt.u1)+ .moli HOadiueati vno =0 molj HO Compozilia soluliei H acid slab 3po4 lM 2. 1.

Titrarea bazelor polifuncfionale 4) pH-ul fiecdrui punct de echivalenld (este media aritmeticd a constantelor pK corespunzdtoare treptelor de ionizare): ll.2.CHIMIE ANALITICA.3 nUs-V2)=6's Concentratia este suma concentratiei tuturor speciilor chimice din solulie nKa=pHp166.txtH..=# t tHCo. dizolvat in apd.25 Amfolit acol amestec tampon PlLq = 8'4 2) Indicatorii adecva! fiecdrui punct de echivalenla: Albasrrualcali -l nHtw=12'15 Galben de alizarind _l 2<vH*<3 HCo.O+ [H2CO1] t pKt=6. l) se determind: Nr. Compozi{ia solutiei in fiecare moment al tiffArii pentru fiecare acol+ a+ s pK. participd la echilibrele: Metilorani -l Rosu Congo _fi PHtn'"o=3'25 H2Co3+H2o= HCo3 +HtO+ J .9.':::::. K.".=A. VOLUMETRIA' Capitolul ll..J t4. nK 1 ) 5) Nr. Titrarea unui hidroxid carbonatat cu un acid tare seneutralizeazd intAi Prin adiugarea unui acid tare in solulia conlinAnd hidroxid carbonatat ionii oxidril HO-.PH I.3 + 14 pH ='-'--' = 12.r-v. )Co:.l.9.addugati.)co3 pKz = 10."q = 5 nco."e.15 coz 3 Amfolit CO. 9.l pKz= t0.15 il. 13.= pK" + pH 10. Vc'=3 11.3 nK2 = pH 1721t.r.I HCo. acid slab I{2CO3 Domeniul de existenfd al carbonafilor I Fenolftaleina \ nH. -- 6.l.15 PH . l0_3+6. apoi ionii carbonat.= 8'4 --2 .5 domeniu de pH: = pH 1n1vr_v.Volumetria prin rcaclii de neutralizare ln mediu apos Constanta Sava.+ n+ pK.. conform reacliilor: Ho +H'= H2o cozr. IH2CO3 pH=pKu=l.*{ Consranfa Sava.9.5 ----:---'-'.Volumetria prin reacfii de neutralizare in mediu apos II. 10.4 3) Constantele deionizare ale fiecirei trepte: PK2= PHtny2-Vt)=10'3 PKt = PH Hco3 + H20 s corz-+ l4a'o* I aro+ ur-tcol2tHCOs. = 12.) tnco3 I) \tHCo3 1 97 98 ) . l<vu'<2 VH _L amestec tampon HCO3 PHHTCOT=PKa=3.1.+ Un carbonat de concentralie C. ) Din curba de titrare trasate pentru concentralii molare. VOLUMETRIA" Capitolul Il.] =--.=12.1.l. c = tH2co3 l + tHCoj 1+ 1cor2 t = tHCo3 t-(!![y-..moli HO'adiueati O<vH-<1 VH*=1 solutie depinde de numdrul de moli H.4 ll t2.+pK. H.CHIMIE ANALITICA. Compozitia solutiei Observatii amestec tamDon ]HO-/co2 pH-ul fiecdrui punct de echivalenli PH"q. pH _ =8.

-:11 :: . se degajd in prezenla unui acid. -lxkc r--2.nH *. iar masa molard MNazCO:=106.9 6. x(.:.. 50 3.--mol lco?-1=L L JI M 1066 L pH-ul soluliei (sare provenin o * t{{Jroslab-bazd tare) saturate este: l--J J o'f - rcqE nH =7+!xoK.. vOLUMStnte'' Capitolul Ilvolumetria prin reactii de neul..rn:iaE.046 % HCO: J 100 CO2+ HzCO: CO2 CAnd concentrafia in carbonat dizolvat depdgeqte 0'046M.u_it::t:rii:tls{{frali _:l:::li'l:.0'n'-" *..ralizile in mediu apos C"prChfilJ/ol"m"t.t" p*ieacgii SAVA.:T.1.'.5 1 0.estedeplasatddinsolulieprinacliuneaunei baze tari. Lafel. deoarece pH-ul scade sub 3'9' ' prin Acest principiu se foloseqte la determinarea carbona{ilor 9i sulfurilor s6ruri altor a la determinarea qi extinde se 9i volatili conjugali deplasarea acizilor ale acizilor slabi ca cianuri..obaz6volatild'aNtl.u*E€ Constanra Sava. VOLUMETRIA* de neutralizare in mediu apos c = HCo 3. tiosulfali.[rorc o = 3.:iI-.lo1) os = !* pr.ai. la 15o c care este Scoz=1.] #) Domeniul de existen|a al acidului carbonic este in mediu acid dar este de solubilitatea co2. dar concentralia lui nu poate depdgi solubilitatea. '2 t t 99 100 -- ) .onn .:ri j:tTt::s." r.rf / :a:l?:F-"t:.i!:f.l::1..ffi)=.3 12. .-_--a:.02 I COzIL ap6 ceea ce limitat pH-ul corespunde unei concentralii 0.5-!!+rot'lnrnl -.0'o-ort) yn+ I =.I x(t * toa'+ .a r:rJ.+!xtu.--12'a22 = lxa.q -1xQ0. Concenralia molard a soluliei saturate de carbonat se poate calcula: t .ilrif(tr': i.CHIMIE ANALITICA.t x(*F.046 M. La 15oC..ifrl.*. pH-ul solu{iei saturate in CO: este unui acid slab.CHIMIE ANEUITICA. solubilitatea carbonatului este S =164 gtL.al'.lTj-q?1ri:-i!.35 14 pH Domeniul de existenld al carbonatului este in mediul alcalin.e c = tHCo3.. -(. c = [HCo3. ?#. sulfili.

..lN din bilanlul de materiale: eHo .P r epararea soluf iilo ATENTm ! Acidul clorhidric este o substanfd coroziva.'5.z) se dizolvE in 80 mL ap6 gi se completeazS cu etanol 96Vo pdnd la 100 mL.17o mlv) g 0.3!i1. conlinutul balonului' se transvazeazdimediat dupd preparare intr-un flacon de sticld bine inchis. VOLUMETRIA" Capitolul ll.4609 * Se calculeazd volumul de HCI concentrat necesar pentru a prcpara 1000 mL O completeazd cu api distilat6 pind la 100 mL' 'bompleteazd cu acelagi solvent pAnd la 100 mL. dupd preparirea soluliilor trebuie determinat factorul de coreclie.CHIMIE ANALITICA. VOLUMETRIA" Capitolul Il.raa.. 1I. rcuu l0l ro2 ) .17o mlv) etanol 96Vo Si se .2. Acizii tari folosili uzual ca titran. 's'Hclconc' cn. Adaosul a cel mult 0'1 mL solufie acid clorhidric 0. acidul sulfuric.t:i::llllil::::.i+:. :il-r:jt:'. = C. acidul azotic. = I 1.Acid clorhidric (M=36. ACIDIMETRIE II. mL solu{ie concentratd de HCI care se (in care se gdsesc aproximativ 300 mL HrO++HO-e2H:O If+HO-*HzO Acidimetria este metoda volumetricE bazatepe reaclia de neutralizare care folosegte ca dtrant un acid tare pentru analiza bazelor tari. " I g fenolftaleine (A8. 9-10 aduce intr-un balon cotat de 1000 mL apd distilat6). Se omogenizeaz1.- | :i:!i']8ffi_t{ilr il:". APLICATIILE METODELOR DE TITRARE PRIN REACTIT DE NEUTRALIZAHE IN MEDIU APOS Constanta Sava.9 I ' M 36.^.nr.2.I.1. de solulie HCI 0.Volunretria prin rcaclii de neuralizrc in mediu apos tr.F:.aa. solulie 36. Nefiind titrosubstanfe.Siiti I r'.5Vo. I 9glcm3 .?. i:ria -' -1t!:.4) Fenolftaleini' solufie Rl (|Vo rnlv) se dizolvd in 80 mL etanol 967o 9i se Metiloranj.. II.4) se dizolvd in 80 mL Fenolftaleini.Flacon de reactiv de 1000 mL pentru solulia preparati Modul de lucru # Se calculeaze concentralia normalE a soluliei de HCI: 9 C n. V S.ucrcmc.2.2. = 19.aiTr.. Principiul metodei Volumetria prin reaclii de neutlalizare in mediu apos se bazeazd pe reactia: rl -. p=I.1. nck.XVr.:i.5.1 metiloranj (sarea de sodiu a acidului 4-dimetilamonoazobenzen-4sulfonic. solufie R (0.Hck.2.ilTaE:ir-Ei$.{5liir.1 M aq.2. la nipd pentru a limita pierderile de HCI sub formd de vapori.3963=8. energSc balonul (cu migcdri circulare) qi se adaugd apd distilatd plnd la semn.Volumetria prin rcac1ii de neutralizare in mediu apos C n. Amestecul format din 0.HCktit.t.:rjirijt{:!r:rr:':ra jle:i?1'€. care in contact cu pielea produce arsuri. XV r.n.. Test.itlrf . p * L= t x Lt 9 x . HCutit. schimbd culoarea solufiei la roqu.en-rrr:fffiF1llri:jp=ii-::i.1 mL solulie de indicator 9i 100 mL apd distilatd lipsitd de dioxid de carbon este galben.tw.CHIMIE ANALITICA.l:.9l -t .HCI concentrdt o'lxlooo I l. .4609 g/mol ).. solufie R (0.=ffi9 'l 7 I Constania Sava.l C n.nr.1 Prepararea indicatorilor Prepararea solu{iei de acid clorhidric Reactivi gi ustensile: g fenolftaleind (A8. es.t. r rr. = eHg.Instala{ia de preparale a unei solulii prin diluare la balon cotat de 1000 mL .:jil{1i.nr. ATENTIE! Mdsurarea volumului de acid clorhidric qi aducerea sa in balonul cotat trebuie s6 se facd repede.'irf:iifffiii*:iij1: . = XV r.t:a:=i1..ti sunt acidul clorhidric. Acegti acizi sunt disponibili sub foma unor solufii concentrate din care se prepard prin diluare soluliile folosite ca titranfi.i C r. a bazelor slabe gi a sArurilor cu hidrolizd bazicd.4omL # # # # # # # Se mdsoari cu o pipetd gradat6.. Se omogenizeaed.1. Flaconul cu solufie de acid clorhidric se va eticheta corespunzdtor i r 0.

25 ' Fiind sdruri provenite de la acizi slabi gi baze tari.5 152.3. 9i 10-3xE.[r"*C" 103 ro4 ) .n= PH"q.on.8 lo-r2 1.1 t0-5 I..2.23 66. d?tnd soluliei un pH alcalin.= 5. iar ptezenta acidului slab determinA pH-ul soluliei : KHC03 J Carbonat acid de notasiu Na2B4O?x l0 H2O Tetraborat de sodiu I9 t00. hidrolizeaz[. iar volumul soluliei la echivalen{d este aproximativ 100 mL (0. -j* r-nJ91 =!. KOOC-CoHr-C()(JH Ftalat acid de potasiu 3.CHIMIE ANALITICA VOLUMETRIA" I i ronetdaprinIeac|iidcneutralizareinmediuapos 11.25 6.998 204. pH*.5 10" 6.1 l0-' I0-'l 4.1 2 l9 ll2xpK^ -!l2xlsC..8 l 33.2r 5.lval 5?. l.31 l0-' 4. De aceea.65 l0-'l 6.8 t.74 13.6 7.999 204. i a Carbonat de sodiu NaHC03 Carbonat acid de sodiu 84.t4 tr.1. NazCOt +ZHOH--+ 2NaOH+HzCO: Bazatare rezultate se titreaz6 cu solufie de acid clorhidric: 2NaOH + 2HCl -+ 2NaCl +zHzO Reactia totala: Na2CO3 + zHCl--+ 2NaCl + H2CO3 slab pH-ul solusei la echivalenp este determinat de prczenla acidului (acidul carbonic).3 K2B4O7X4H2O Tetraborat de potasiu NazCzOr Oxalat de sodiu l0-'" 9.74 305.^c" 5 i/2XpK"+l 9. din rezultat ooate folosi una din titrosubstanleleptezenlate in Tabelul ILI'1.=!x p K" -f2- xteG 6 7 PILq-'*= +1. =!xr r. p K"+1. 1a+l=. disponibild gi accesibild.9944 84. Determinarea factorului soJrrfiei de acid clorhidric PrinciPiul metodei Constanta Sava . La echivalenfd. "intitur" HCI . s.O7 PH"cr.6 I0-r1 IDxpK" r3.75 pHr.65 l0-r 2 4.6 0-12 0-14 4 381..t9 4. acesta fumegi.9x 10-6 Clnd masa de titrosubstanld luatd in lucru.1N cu carbonat de sodiu-substanfi Principiul metodei solidi pH' ^.!tJ Constanla Sav:T.i" Kr K"" 5"65 PKar nKa.25 f'' 1. pK " *l . pHr.31 l0-7 5.37 10.Volumetria prin reactii de neutralizare in mediu apos Acidul clorhidric nu este titrosubstanla.41 pn. baza tare rczultatd din hidrolizb se neutralize:azl. laprepararea soluliei de se misoarb intotdeauna un volum de solulie mai mare decit cel Pentru determinarea factorului solu{iei de HCI concentlat se calcul.. este cuprinsa intre 10axE.31 I All r0.2. este stabili.. La deschiderea flaconului cu pierzindu-se inevitabil o solu{ie de acid clorhidric concentrat. hidrolizeaza la dizolvarea in apd: ^.37 190. Titrosubstanle ul solullel solutiei de HCI factorului deterrnlnarea laclorul toloslte la determinarea Nr crt Titrosubstanta Na2CO3 M s/mol t05..5 t.CHIMIE ANALITICA.37 10.988 8 Es de acid clorhidric greu cuantificabild.l4 TT. are formula moleculard bine definitd.1 L)' pHul la echivalenld are valori ?n intervalul: Determinarea factorului sotufiei de acid clorhidric 0.=!x r x"-|*W197=!.ntrut Tabelul II.5 Carbonatul de sodiu indeplineqte condiliile necesare unei titrosubstante: se obline in srare purA.685 [H+)"0 =^[r.23 6.=!v o u"-i"tte#*. Fiind sare proveniE de Ia un acid slab 9i o bazd tare.07 100. VOLUMETRIA" Capitolul II.

adicd 0..mL = .Tqggi${..... Condi{ii..) = ^x 22 K n. Conshnfa SaVa..1191./ pH "... .8 Vapr distilatd = ...8 Vaprdistilau = . rotro. are loc hidroliza: NazB+Or +7H2O + 2NaOH + 4H:BO: La titrare....005-0.2 Prezentarea rezultatelor # Se efectueazi minim trei concordante Se tifdri qi factorul este media aritmeticd a valorilor.050 g Na2CO3 (uscat) care se aduce in paharul de titrare cu apd distilatd (ftartd gi rdcitd) din pisetd. verde de bromocrezol.1!:t:.9944 Modul de lucru: in paharul de titrare .r ncr= Indicator= . ro$u de alizarind i 2 sodiu='....(mL) 300oC....8 Vapidistitatt Indicator= lll3.HCl= c Calculul Media determindrilor fHcl - pH-ul la echivalenld gi situat pe domeniul saltului de pH asociat echivalenfei (metiloranj. Constanp Sava.. pe sticld de ceas sau in fiold de cAntirire o prob[ de (104-103)xEs.(mL) J ... det.i i.= ..5-dinitrofenol.37 +l= 4. 2..ro..CHIMIE ANALITICA.1N cu tetraborat de sodiu (borax) .:r.@rPi.988 8/2=52.acr\V 5.. -:XlS.rj:i!:t::r:T::91-:.HCl= f:t::''= R +F. Se dizolvd qi se adaugd ap6 distilati fiarti gi rlcitd p0n6 la aprox..... ro$u Congo...mL sodiu= . (mL) OP 4 ') t:' ...Vo o rLhoo -*-__-__: ea mNa2col o$r4n{z f.. fa{i de celelalte subsranle etalon din Tabelul II.r f1rrsn:€sxn@wxsri:.HCl= Fo. In Biuretd .carbonat J cle . Calcule gi Concluzii: # Se titreazd pAnd la virajul indicatorului de la galben in portocaliu # Se incdlzegte pentru eliminarea dioxidului de carbon gi dupd ricire se continui titrarea pind la viraj persistent (dacd este necesar) Se calculeazd factorul soluliei de HCI 0.titrantul: Solulie de HCI 0.rr. Cn 2"^""2' ll p pH".XC n..t..."o. pH oo.r::tlinl':. Determinarea factorului prin aceasta metodd se bazeazd. ...= Cn'uctx F nctxV ..l"zco3= I 05.... uscatA in prealabil la 250- Indicator= Ill2.l.CHIMlE ANALITICA. +Fj 3 = . Eg.50 mL solufie 9i 3-4 picituri de indicator metiloranj B..lN-solufia de standardizar c.l avantajul masej molare mari gi implicit a unei valori mari aEr.carbonat de sodiu ..1rtr tt....:::i-1_!:F..mL Vs3...7 E r.-:xlgCnrco....(L) ( \ fn nnrcorxl03 =I I x 6.....carbqatde A Solutia de analizat B Titrantul Vsl. VoLUMETRIA" Capitolul n. sau0..."..D K -.lN aplicAnd legea echivalengei: eNarcor = eHcl A.'t 1... VOLUMETRIA" Capitolul IlVolumetria prin rcaclii de neutlalizare in mediu apos II oHeo. .r..MVo tnlY in apd distilatd Apd distilaE fiartd 9i rdcitd..(mL) Vs2.^. ml.ntn =-x6. liberd de COa Solufie de HCI O.'r. * * * * # # sau hematoxilin). are loc neutralizateabazei tari rezultate: 2NaOH +2HCl -+ 2NaCl + 2 H2O Reaclia totald este: NazB+Or + 5HzO + 2HCl -+ 2NaCl + 4H3BO3 105 106 . Reactivi gi ustensile: Aparatele gi ustensilele necesare titrdrii directe Metiloranj 0.soluJia de Analizat: Se cintiregte la balanfa analiticd..!t :: ...tiili:S]ga:l:..5 = 4. Principiul metodei Determinarea factorului solufiei de acid clorhidric 0.substanfi solidi Tetraboratul de sodiu este titrosubstanld gi are. pe urmdtoarele reacli i chimi ce: La dizolvarea in apd a tetraboratului de sodiu.i .=:X..04Vo rt/Y ?n etanol 20Vo.lN-solufia de standardizat Carbonat de sodiu-substantd chimic pur4-Na2CO3...il. tabelul Se titreazi o probd de carbonat de sodiu cu solulie de acid clorhidric in prezenla indicatorului acido-bazic care are domeniul de viraj cat mai aproape de Nr.37 + I. ceea ce reduce considerabil erorile la analizd.

in Biwetd .. pe stich de ceas o probi de 1104-10{.= 3 borax=.CHlMIE ANALITICA.lN Solulie de analizal.. r.'6 Vsl.'8 Se titreazd o prob6 de borax cu solulia de acid clorhidric (pentru care se (viraj 4. borax=.CHIMIE ANALITICA. VOLUMETRIA' in nrediu aPos La echivalenld pH-ul soluliei va fi dal de pH-ul solutiei de acid boric ai se de volumul final' va situa in intervalul 5.2.substanli chimic pur6' uscatd la etuvd Egum"=lW2 = 38L..5'7 + 1. pH....l.6-6 in funclie Consrmta Sava.xE... =. . ..Analiza unei solufii de borax cu solufie standard de acid clorhidric Principiul metodei Se titreazi solufia de borax de concentralie necunoscutA...mL . # Si se completeze tabelul cu rezultate.=4... Problematizare Dat fiind modul de lucru la determinarea factorului soluliei de HCI' sd ie efectueze analiza folosind o altA tirosubstanld din Tabelul II. liberi de COz Solu{ie de HCI 0. 3 J Vnp5 61561216=.. care se aduce in paharul de titrare cu api distilati (fiarta 9i racita) din pisetS. Si se intocmeasc6 schema de lucru.fiII- Indicator=.024.=4.5-6. Se dizolvd gi se adaugE apd distilata fiann 9i racitd pan6 Ia aprox.t-.. Obiective: Modul de lucru: A.. Indicatoe..titrantul: Solufie de HCI 0...2)' dercrminE factorul) in prezen!6 de ro... solulie de borax t07 108 ) .lN-solu}ia de standardizat NazB+Orx lOHzO (borax) .17o mN in etanol96Vo Apd distilate fiart6 9i r6citd.. vOLUMETRIA" Capitolul II..( L) * # # + Reactivi gi ustensile: Aparatele $i ustensilele necesare titrdrii directe Rogu de metil O.. HCI= Indicator..* p k...."rr. 2 \t .(mL) Fl=..t o...u de metil I Vap[distitata= IIl2. cu solufie standard de acid clorhidric de ebor@ = eHcl 0'lN' +E*Es. # # * # + # * * Reactivi qi ustensile: Y apa distilatt- mL HCI- Aparatele gi ustensilele necesare tifferii directe Ro$u de metil 0.07 pH Prezentarea rezultatelor # *Se "0.57 Se efectueazd minim trei titrari qi factorul este media aritmetica a rezultatelor concordante.xlgCntBot=-x...**. (mL) 1 1 I . ITI3.trI.sct-rr.ncrx F acrxV. in prezenli roqu de metil.(mL) Vs3. HCI= F... Condilii.lVo mN in etanol 96Vo Solufie standard de HCI 0.Hcr - Fr +Fz +F: bmx= .2 gborax. 50 mL solutie.iN aplicdnd legea echivalenlei: Sd se aleagd indicatorul adecvat folosind tabelul cu indicatori acido-bazici (Cap.t X C n.......o.. Sd se calculeze factorul Fo.....(mL) \7 Y s2. Fr=. ...5= 6..nct XV .. determindrilor Titrantul Calculul det Solutia de analizat IIll.8 ..4).57 +l=5... Se adaugd 3-4 picdturi roqu de metil' B. gJ4-!*kc^ pH.r Constanla Sava. .r. .2. ..1 N-solufia de standardizat C. adici intre 0.37 12=190'685 g/val..o.l.^n. in paharul de titrare-solufia de Analizat: Se cintAregte la balanla analiticd..Volumetria prin reaclii de neutralizare in mediu apos f Hc!- m toror>-I}S lFl+l= KnxCn E 11. Calcule gi Concluzii: Se titreazd pAni la virajul indicatorului de la galben la porlocaliu Se calculeaza factorul solulrei de HCI 0. # # ll.. tabelul Media C B A Nr.bor = C n... Sd se optimizeze masa de tirosubstanlA.4.

.='.mL Vapa distitata=. UCt Calculul J Vs:.CHIMIE ANALITICA. Calcule pi Concluzii: Se titreazd pAnd la virajul indicatorului de la'galben la portocaliu # # Se incdlzegte la fierbere. Si se completeze tabelul cu rezultate. a....mL Vsp141561n16=... Reactivi 9i ustensile: I uoru=. rn**=10 mL.(mL) C= Solulie deanalizat Modul de lucru: A1 in paharul de titrare ..ucr.0.IIIL Vst. exemplificare o solulie de borax ..XV s. Succesiunea reacfiilor care au loc: 'I de cu solulie standard de HOCn.. .lN.lN.. C'- Indicator=..d.. : * * # * # * HCO.=100 mL... Analiza unui amestec care confine ioni hidroxil.d' ind. VOLUMETRIA" Capitolul Il. bonx=... A.nctXV s. €NarBoor=€l.. r09 110 I ..= . sd se efectueze determinarea concentratiei unei solu{ii de NaOH.:{mL) "q. respectiv continutul de substanfd actiyd. ind. Vs:.5.X F V s.LVo mN in etanol20% Solutie standard de HCI 0. Cr Cr- Hr-'t en 3. ..(mL) Vrl. carbonat pi hidrogenocarbonat. HCI eq. ' '.1.. + If -+ HzCOz Aparatele gi ustensilele necesare titrdrii directe api distilatd fiarte Di rEcite Fenolftaleind (FEN) 0.=.. Vsr r.. a-d. se rdcegte gi se continud titrarea pdnd la viraj Se considerd pentru 11. Vnp6 4i511116=.Consrarla Sava. a.uoro"=l mL. ."-.. '. boril- Vsr "o.2. In Biuretd .Nati<ot H61 -+ HCO.mL Vs2.solufia de Analizat: # Se mdsoar[ l0 mL solufie de analizat.acr.Itr. +If +tt -+HzO CO!C.1Vo mlv in etanol96Vo Verde de bromocrezol (VBC) O.. Vsl.IllL Indicator=.= Indicator=.Volumetria prin reac[ii de neutralizare in mediu apos Se determinE volumul de solutie de tetraborat de sodiu care va modelul .CHIMtE ANALITICA.. Problematizare Dat fiind modul de lucru la analiza solufiei de borax..IIIL Vsz. Sd se optimizeze titrareal Si se aleagd indicatorul adecvat folosind tabelul cu indicatori acido-bazici (Cap. boru=.Volumetria prin rcac[ii de neutnlizare in mediu apos Modul de lucru: Constanla Sava.. Solutia de analizal Titrantul Concentratia determinlrilor Vst... Condilii......tct metodei Se titreazd solulia probei in prezenfE de fenolftaleind gi verde bromocrezol (care se adaug6 in diferite momente ale titririi) acid clorhidric 0.titrantul: Solufie de HCI 0... dupi lucru Se inscriu datele in tabel: fi luat in 2 Nr. A B C Media det. B Titrantul Hcr. prin titrare cu solufie standard de acid clorhidric 0. VOLUMETRIA" Capitolul Il.Naza$.4).1N Pisetd cu Prezentarea rezultatelor # Se efectueazd cel pufin trei titrdri 9i rezultatul va fi dat de media aritmeticd a or Se inscriu datele in tabel: Nr...."0.uctXF actXV ... det 2 3 A Solutia de analizat Vst. KOH qi a unei sari cu hidrolizd bazic6.1N standardizatd C.NazBaol= C r. puritatea. "o. Vs:. in paharul de titrare-solulia de Analtzat: Se mdsoard un volum cuprins intre 5 qi 10 mL solulie de borax care se aduce # in paharul de titrare Se dilueazd cu apd distilatE pdnd la aprox.Optimizarea titrdrii". . Obiective: SA se intocmeascd schema de lucru.rr.. Sd se determine concentratia. 50 mL solutie # Se adaugd 3-4 picdturi de rogu de metil # B."(t.. .. ind.1N Principiul # persistent Se calculeazd concentralia normali a soluliei de bomx din iegea echivalentei. HCteq...= un3. C .

.ir"'r=--... '' '.."ritnrr=.xFr'xJJE!v pulin trei tiu6ri."..2_ .4 3.(mL) l::: 5... iar rezultatele se trec in tabel.a ai*ir..(mL) I/ V ....lIlL ...mL Vr..rilerr=. det....u=.+C 3 Vo'r..:= ::::i:::-:-::::::-:: 3 J Vs:=.. de la roz Ia incolor qi volumul la prima echivalenti se noteaze cu Vppp..t= C Concentratia Media Fiqa I. ..t. (nt confine hidroxid sau carbonat neutru) 5i se iveMA in prezen[d de verde de bromocrezol..ITIL Vsr=.. # Nr....mL \/FEN.'.i_-] : il-a-i .....*C.'.+C" 3 = Vsz=. Cdnd VrBN=Vvsc.A..'mL V"-r r.::ffi : i :-:a:::l : :: :ils ::i....(mL) La calcule se va {ine seama de um6toarele situalii gi relalii: 11I l12 ) ..a=.... solujia conline numai NaOH (Fiqa 1...mL V'. Al Solutia de analizat B Titrantul \t V V c Concentra{ia pH Media determin6rilor ca= 14 Vsr=.'.'... det..lN Cr Se titreazi pdnd la virajul indicatorului fenolftalein6 (FEN).titmntul: Solulie slandard de HCI 0... +C.l.mL V"^o r:-rr"..'...CHIMIE ANALITICA..lilL 2 J FEN.(mL) Cn:= C...8 A2 Se adaugd peste'solufia (dupd titrarea in prezenfd de fenolftaleind) clteva picEturi de indicator verde de bromocrezol (VBC) in Biuretd .1 FEN.... vOI-UVerntn" Capitolul ll. Az Solutia de analizat I 2 Vsr='..titrantul: Solulie standard de HCI 0..... Se efectueazd cel Se l).CHIMIE ANALITICA.[1L B Titrantul Vt'gc... VOLUMETRIA" dilueazi cu apd distilatS pind la 50-60 mL Se adaugd 3--4 picdturi de fenolftaleind.I - Vsz=....(mL) Vvsc. VreN=Vvec determinirilor .Volumetria prin reacfii de neutralizare in rnediu apos + g coistanla sava.1N B C2 Se titreazd pind la virajul indicatorului verde de bromocrezol (VBC) de la albastru la verde net gi se noleazi volumul consumat pAnd la a doua echivalenlh cu Vvsc.. Dac6 solufia se coloreazd in prezenldde fenolftaleind se titreazd cu solutie standard de HCI 0'lN in B Biureti .. Cpa6sXV5=QgglXFHsl XVFEN Cunon v=Cr....'............II'IL Vvsc:= .fiII- ............ Se efectueazd minim trei titrari..(mL) C.3- .'...mL Vnel 651i1n16=. Rezultatele se trec in tabel. atunci conline doar ioni HCO..1)..r rli.. Nr.. Dacd solutia rimine incolorS.il:i -:i=1-iliitl::irT]:iffi Consranta Sava ...

3) C C Nnrcorxv.:i :::' .Volumetria prin reacfii de neutralizare in mediu apos 2).tiili !i::i:..ri :ri: .. = Cn. xVu* f n.i::. Cdnd ' !vs.4 3. solulia contine numai NaHCOT (Fiqa 1.8 5.-iglii4l:ii:lll:i:l:. = r' x Fr.* For.:r:::igiriffi.2 9..r:aii:::+:|Aar:lilr r.i FieaL3. ANALITICA.::l'..rffil::t:ftF:qryK€rflFi$ .-:.CHIMIE . r.i*i:lr:li:il.8 14 8. .Volumetria prin rcaclii de ncutralizare in mediu apos Consranta Sava.*Y 3). VOLUMETRIA" Capitolul II.8 L VreN=O Vvec Q 9j .8 8. CdndVpeu=0 $i Vvnc > 0.2) Cp1s663X Vg C rnrro.=2 solulia consne vr* numai Na2CO: (Fiqa 1.x pH 9.. VOLUMETRIA' Capitolul ll.2 5.CHIMIE ANALITICA. vVBC W=. VpBp= Vvsc > 0 r i* vo* . ll i: 1. 113 114 ) .i : Figa I.::l&ffi g'. -rl l Cons[an{a Sava.2.':ai:::i:t]i.4 3.ll::! . = CHctXFnctXVvnc = Cor.x$ pH FEN 14 Cnnrca.

n ro.uno. Clnd ' -Jss-<2 vro.8 8.q?ff !1r i.2 I /& tn Niaco t= Eg.r:l}*!r. confine Se adauga in paharul de titrare cateva picituri de indicator verde de NaHCO: (Figa 1'2).li tr?ryliu$lKffi FtffiXffiE$tl.Volumetria prin reactii de neutralizare in mediu apos Constanta Sava.!5!: i: TtFr::f.4. a doua la consumat volumul Vws(ml) cu gise noteazd verde net doar DacA solulia nu se coloreaz6 in roz in prczen!6 de fenolftaleind. oax F actxy r^ (mL)xL}-3 7o NarCOz=!!J9-x100 m probci 115 '& r-t= '/ = 'tt 1.xFrr. m co NdH 3= E s. ' .scL\ F ncrxV .ll.obri (mL) ' " Dacd solulia se coloreazd in roz 5.xFr".ff1Tq. Na rco.sij Conslanla SaT.ur(L) ffi.CHIMIE ANALITICA' VOLUMETRIA" 4).926 lx4Y/o:-"t. FieaL4.2 7o NaHCOt=0''*Es'NnHco'xC n'acrxF ncLxVvac m p.Tll. = Cn.iil'..VreN) = 2xVren - Vvsc = volumul de titrant consumat pentru C.*v'ac:-vnn =C.. conline Na2CO3 gi NuffCO.I d. :./ Vz ) . VOLUMETRIA" Capttolul ll. r *X p 11ctXV ve6 QnL)x I}a pH 14 Eo NaHCO3=mNnHco' Xr00 m probci 9. t/ amestecul este format din NaOH gi Na2CO3 Giga 1.5)' Se calculeaz6 confinutul hidrogenocarbonat al Probei- in carbonat neutru Si in Calculul conlinutului in carbonat neutru al probei 0 eNo"co. N aH co tX C ^.CHIMIE ANALITICA.'d.. til !vo.Vrew = volumul de titrant consumat pentru titrarea NaHCO: rezultat din NazCOr (Vvsc VrBN titrarea NaOH = €gcr - .pctx F actxV rrr(L) Eg **ro..8 in prezen].4 3.fi'n:: i-.. de fenolftaleini. (Fiqa 1.).r.Hco 3 = Cn.1. t. c" ^^ =Cr.ldo = /o[ o)-DE-'+. Vvsc .€fi*lffigil-..a. x C n.- : ii i i:::I..1 * # i Vp6p= volumul de titrant consumat pentru titrarea NaOH qi NazCO-r (carc se ffansforme in HCO.: .*2xvo^ -v'u' eNa'cox-vHct^'na^ V" 14 m N. = eHa m Natco t Eg . (ZoNa2CO3=Q) €Noaco. i Vvsc = volumul de titrant consumat pentru titrarea NaOH gi NazCO: (carbonar neutru gi hidrogenocarbonatul rezultat din reaclie) # bromocresol (VBC) 9i se continua tiffarea cu HCI' la Se titreazd pAni la virajul indicatorului verde de bromocrezol de la albastru titrare.

. Cartonatde sodtu nonobidiat' ' ' :i i t:' : : r' nin. Sc €copprE paharuJ $ se lasi ln repaur 3! min.: qpAcsoH \/ in 25 mL &pI'Sc titreaztr cu sol4ic acid soluflc R' ca indicatu' metiloranj clortridric lM folosind 0.CHIMIE ANALITICA.nonrrtxC n.1.2 rnl. ca indicatror. eflorpsccnte.--t. stva. *o* fu.lx Determhure.rr.0 E5.-ei. se titrea?tr cu solulie de acid clorhidric lM pAntr la disprilia coloralici roz. .5 mL fenolftslein[ solutie R ca indicator. Lichid siropos. 83. i. . Dcscricra. E*. -2xVr*)erf )xt0lt tlu Srd editlan of tlte Europewt Pluntwopaeis [0191] | D?ii].4o.. carbonatul dc sodiu monohidrat contine NarCOrxHzO M*124.. sau cristalc incolore.. continc echivalentul amin.0% m/m qi max.C O t =0. ..cHIMlE ANALInci. _ ^ =Cr. ' W nanCOg=mh9P".li i -'.. Acidul Iactic ai u"ia p"iil""ii' $'"pr i-r. Echilibrul dintre f{nrruura Ieqc)1dar E"=M Acidul lacric consti dintr-un'"r"rto" i" oil cal{6q MJg0.88.M4Z 2f 6 )z l{?a a Dr*rb... oractic insolubilc in alcool.0% 9i ochivalcintul ' ' i '. cu arcoorur g ': acidul lactic ai acizii polilactici dcpindc ie concentiagie6 Acidut racric de obi.lntr-un pahar cu dop rodat se adaug6 l^000 g.M/2 3ril ailtton otthz European Planwcopoeit {01921. NazCOrxl0HzO M:286. Definw.mctilonanj oolufio R.-- . foarte r' a : lacfic . H OH : . puAre ctistalinl albf.:t I:'. se dizolva 2o00 g ln 25 mL ap!. t mL solufie hidroxid de sodiu lM este echivalant cu 90' I mg C3II6Q' Carbonat de eodiu : tufico. " . practic ineolubito ln alcool.actx1nlx(V**axY*u) f:= m EB ttoaco" |: .cci un tu i*-r}ii:u"io "ste gi izomcrul (+)-(S) poarc predomina. Se titrcazl cu solutie acid clorhidric lM folosind0.:.--. d" co1{cleare ca ffgyfli .r il9 120 h. cchivalcnt esG cu 52.7. foartc solubile ln aptr.lt Se dizotvtr 1.l acidut tactctiactic .O%mlmCilIoOr Dcscriere. folosind 0. ? &ro Determilure. .. annliza compu$ilor farrrgceuuci prin titrare acidimetrici Acid golubile in aP6.dltt . .dax'F flc4(Vw. incolor sau ugoi gebui. I mL solulie acid clorhidric lM oste echivalcnt cu 52.2.or Nazcor. . . .Consranp Srvn. )(nrt) thc nl : lrfM -r"iiii. * E{ /n' ro' : f .2 mL mg NazCOs.xc.sENazcori' .x(vnsc *2xv*o It. Carbsnatul dc sodiu d€cahidrAt conline min. voLu\4ryrA- N a.i 'j' .i Calculul conlinutului in hidrogenocarbonat al probei enangp. Pudr{ stistalin{ aJbU.?% $i echivalcntul **. : ntNa$car= Et.".xnl 'mP*d' % NeHCAt=O...:. Dcfini1ie.99 mg Na2CO3.. 36.S lM clqtri&ic acid mL soluFe I . 92. :.' .nffid. cuiclcrul.1 .00o g .. sair incolod cristalc trarisparente. V ren' (zll ) :r.' .1 ilecshidrat Ff'.Consunla %.arax F rc. VOLUMETRIA.C''aax {acri m lr.iaroxipropionic.mrco. 'Oier tu*. miscrbir cu apa. l0 mL apd A ?0 mL solulie hidroxid de sodiu lM.

schimb6 culoarea solufiei la rogu.10) tntrun amestec format din 4 mL solufie hidroxid de sodiu aq.1 M aq. se adaug6 apd distilatl pini la semn. Nefiind titrosubstanle.1 mL solugie de indicaror 9i 100 mL ap6 distilat{ lipsitd de dioxid de carbon este galben.2. AB.dt) intr-un amesrec formar din 1. Se transvazeaz6 imediat dupi preparare intr-un flacon de plastic.l.gi 50 mI. schimbd culoarea soluliei la rogu-violet.CHIMIE ANALTTICA.4. Test. Se omogenizeazd (cu migcdri circulare) imediat 9i energic balonul cotat pentru ca substanla sd nu adere la partrea inferioarE a balonului 9i pentru a Se cAntdresc 4. Adaosul a cel mult 0.6). solufie R (0n1% rn/v) 0.86 mL NgOH 0.2.1 rnl. Fenolftaleni.l Metiloranj. etanol 96% pi se completoaz6 cu acelagi solvent pAnd la t00 mL.de fenol.l.8. Se dizolvi 50 mg albastru de bromotimol (. Aceste baze sunt disponibile sub form{ de substan{tr solidfi. solufic RL (lVo mlv) I g fenolftaleinn (A8. . Prepararea solu. Test: Arnostecul a 0. Se completeazi cu ap6 p0ntr la 100 mL.02M aq. ALEALIMETRIE ll.1 M aq. dupi prepararea solu{iilor trebuie determinat factorul de coreclie.1 mL solufie indicator gi 100 mL rrp6 distilat[ Iipsiti de dioxid de carbon este galben. Test. pelete sau granule.2.2 2. VOLUMETRTA" Crpitolul Il.lVo rnlv) 0. Albastru de bromotimol.3 mL solntie de indicator 9i lffi mL apd lipsitd de dioxid de carbon.3) se dizolvd ln 2. Cilpitolul ll. lf + HO- * Alcalirnsbia 6ste metoda vohametricd bazati pe reaclia de neutralizare care sodiu gi hidroxidul de potasiu. Feqolftaleni. Se completeazh'cu api la l0O mL.02 M aq. p&n6 la 100 mL. a acizilor slabi 9i a sirurilor cu hidrolizfi acidii.1 mL NaOH 0. Flaconul cu solulie ds hidroxid de sodiu se va eticheta corespunzAtor. Dup[ dizolvarea completd. Adaosul a 0. 100 mL apd f6r6 dioxid de carbon $ 0. Bazele tarj folosite uzual ca titrant sunt hidroxidUl de ll. 0.Volumetria prin lttclii de lrutnrliT.2. solu{ie Rl (0.Volumetria prin reaclii de ncutralizse ia mediu upos # # # HrO Se omogenizeazd confinutul balonului. De asemenea este higroscopic ai adsoarbe ugor dioxidul de carbon din atmosferE" se carbonateaze.tie R (fi.2.02M schimb[ culoarea solugiei la albastru. ATENTIE ! Hidroxidul de sodiu este o substsnf[ corozivi gi ?n contact cu pielea produce arsuri. Se rduc hidroxidul & sodiu cu ap5 distilatd lntr-un balon cotat de 1000 mL (carp coafine aproxima4iv 300 mL aptr distilatE)' antrenffnd tnatd cantitatea de NaOH ATEN'IIE ! CAntlrirea 9i aducerea hidroxidului de sodiu ?n balonul cotat trebuie sd se facd repede p€nuu a evita carbonatarea acestuia. Rogu.1 M 20 mL etanol 969o.I g meriloranj (sarea de sodiu a acidului 4dimetilamonoazobenzdif-4sulfonic. Modul de lucru f # # # # # NaOH la balanfa tehnicl. determin[ virajul culorii indicatorului de la rogu la galben. Adaosul a cel mult 0"1 mL solulie favoriza dizolvarea.05 mL solutie HCI 0.057o ur/v) tzt t1) ) . folosegte ca titrant o bazi tare pentru analiza acizilor tari.0 g 9i .1 g fenolftalein{ (A8.02M aq.2) se dizolvd in 80 mI.2. solufie R (0.Amestecul format din 0.1 g roqu de fenol (A8..Z. NaOH 0.* 2HlO Con$(an[4 Savo'CHlMIE ANALlfieA. Amestecul format din 0..t' tr Conslantil Sava .02M 9i 20 mL etanol 957o gi se diluoazi cu apd la 100 rnl" (pH-ul de viraj 6.3.0 la ?.4)r se dizolv6 in 80 mL etanol 967o qi sr completeazd cu api distilat6 pind la 100 mL.059o m/v) Se dizoivS 50 mg yogu de metil (AB.ap6 gi se complete*zd cu eranol 96%.1. Cel rnult 0. este rogie.1 mL solufie de indicator.solulie acid clorhidric 0.4.etanol 96Vo.tiilor de indicator Rogu de metil. 0.4) se dizolv6 in 80 rnl. ln fioli de cAntirirc.nre'itt nrediu !f{ts II.1 mL solulie hidroxid de sodiu aq.82 mL solutie NaOH 0. este galben. Ia balon cottt de t@0mL Hidroxid de sodiu (M=a0 g/mol) de puritate analiticd Flacon de plastic (polietileni) de 1000 mL pentru solulia preparat#" Test: Sollrfia confinend 0. solu. solufie R (0r17o m/v) 0. PrinciPiul metodei Volumetria prin reaclii de neutralizare in mediu apos se bazvazA pe reaclia: HrO* + HO. VOLUMETRIA.Prepararea soluf iilor Prepararea solufiei de hidmxid de sodiu 0'1M * * - Reactivi gi ustensile: Instalafia de preparare a unei solulii din substanltr solida.

De aceea. rezultd o sare cu hidrolizd bazicd.5x 10-' x l0-5 l.ll@ .1 PKu DKo r M s/mol 126. pH-ul solufiei la echivalenfd este pH-ul solufiei unei s6ri provenitd delaobazd.=150'C.3x l0-' 3.19-:. in mediu apos.0332 I 2 J (COOH)zxZH:O Acid oxalic 6. xv. in consecin!6.47 5..28.5 36.5 7.45 7.7 4 l0{ 204.=7 + iro u"+lxtgC ** -1. Titrosubstanfele folosite la determinarea factorului soluliei de hidroxid de sodiu. a celor doud trepte de neutralizare.21 7.5+1/2 x pKa pKo pH* "c =7 + I / 2 xl gI0'2 + I I 2 x pKu=7 - 1 + 1 I 2 x pK u=6+ I / 2 x Acidul oxalic este un acid diprotic de tdrie medie. c6H5-cooH Acid benzoic (HzC-COOH)z Acid succinic KOOC-C6II4* COOH Ftalat acid de ootasiu HzSO+ 6. pKa2=4.2xlC. z plval 63.125 I 18."={2fu=lo-3N L 6 HCI Acid clorhidric (solutie standard) 1.CHIM]E ANALITICA. Adsoarbe cu ugurin!6 vaporii cle apd qi dioxidul de carbon din atmosferd.Volumeria prin reaclii de neutralizarc in mediu apos 11.3 x 10-5 4.f. :***'"=qffiy=lo-:N C Asrfel.41 t22.68.n"ia Determinarea factorului solutiei de hidroxid de sodiu 0o1N cu acid oxalic .1 4 t?2.CHIMIE ANALITICA.=7 +l/ Zxl gCru.1.. gi un volum de solulie finalE 100 mh0.4x 10-6 3. ugor solubile in apd (120 gll). este totald: (COOH)2 + 2NaOH -+ (COO -Na +)2 + 2H2O pii-ul soluliei t23 la echivalen{d: 124 .l.2.?.07 g/mol se prezinrd sub iormd de cristale albe cu p.19' Ka2=S. reaclia de neutralizare cu o bazd tare. Capitolul ll.l9 4. pH-ul la echivalenfd se poate calcula: lO_3xE*. benzoic.68. echivalenfii-gram gi intervalul in care se situeazd pH-ul la pKal=1.lL sunt prezentate in Tabelul 1J.20 5..2. Determinarea Principiul metodei factorului de corecf ie al solufiei ile hidroxid de sodiu Nr crt Conslanla Sava.9 II. Constanla Sava. Titrosubstante folosite la determinarea factorului Hidroxidul de sodiu nu este titrosubstanld.92 36.1 Acizii oxalic.28.20 4.. cu efect iritant.066 E" oH". VOLUMETRIA. pH =7 + pE^io "e..substanfi Principiul metodei Acidul oxalic HOOC-COOHx2HzO. Diferenla intre constantele de ionizare ale celor doud trepte. VOLUMETRIA'.o.2. echivalenfi cdnd se folosepte o masd de (10-4-l0r)xE.2.211 qi nu permite identificarea succesivi.23 8. M=126. masele molare. g de subsianld gi considerand volumul de solutie finali l00ml = 0.l L concentrafia de sare este: /w n'sare 6.t.2.+1/2 x pKu Pentru o masd de acid cuprinsi intle (104-10-3)xE.E r*. - €acid lllrett (L) 5 Acid sulfuric (solutie standard) rz)rc-' I. Pentru determinarea facrorului soluliei se poate folosi una din tiffosubstanlele prezentate in Tabelul solutiei de NaOH Titrosubstanla Kat K"r 6.125 59. iar la titrare se folosesc biurete automate sau biurete previzute cu filtru pentru CO2.7 - f.2 1.3. p.92 98 49 7 cnuo.Volumetria prin reactii de neutralizare in mediu apos Tabelul II. Prin neutralizare cu obazd tare.=l0loC . solufiile se pdstreazh in vase bine inchise.23 204. succinic ai ftalatul acid de potasiu sunt acizi slabi. xU'l\L) s'n'i'r _ _. la prepararea solufiei se iau precautii specifice: cAntdrirea substanlei se face in fiold de cdntbrire.5 + 1 l/2xlg70-3 +l /2xpKa=7 /2xpI("=5.9x 8. este relativ micd (Kar=6.tare $i un acid slab: pH"c.2.2.5x10-2.. Capirolul ll.

3-nitrofenol (A. Acid oxalic .lN din legea echivalenfei: eacid oulic = eNaoH pH ^i.xE*.Apd distilateftu:':a gi rbcitd.omlic lnc ox'ilic = C n.. xlgC . Deoarece cdntdrirea exactd ia mult timp.l%o mN ln etanol 96Vo..61-8.11- tx3= I I. C.o*tr" X C n.3033 g acid oxalic.ar.8.1 L' pH-ul soluliei la echivalenlE este cuprins intre: 1 calculeazdfactorul solu{iei de NaOH 0.* calculeazdin funclie de cantitatea de acid rorui.0664/2 = 63.6.1N care se aduce la balon cotat de 1000 mL.. albastru de timol (A.1 I Indicatorii cei mai adecvali sunt cei care au domeniul de viraj in intervalul 7.lN de acid oxalic se cantdresc 1B balanfa analitica 6.Volumetria prin reactii de neutralizare in mediu apos rrI 1x4.unon XV r. I L solulie 0.q .unon x Frno.4')' Reactivi gi ustensile: Aparatele $i ustensilele necesare titrarii directel o .CHIMIE ANALITICA.11+: xlgC ".11: cr-naftolftaleina (A. xvr.Q33 glval .8. m-.1N .)..1..+!xlg. Prepararea solufiei etalon de acid oxalic 0'1N Se folosegte o fiol6 fixanal acid oxalic 0.2. Se aduce la balon cotat de I L printr-o pAlnie uscati' Pentru a obline t26 ) . in Biuretd .2).=9.solulia de Analizat: # Se cAntdreqre (pe sticld de ceas) la balanta analiticS o cantitate de acid oxalic cuprinsd intre 0..8.). Solulie de NaOH 0. Eg.lN.E (mL) g.61 E x. Modul de lucru: in paharul de titrare . liberd de carbonat.".1|-tx 2= 8.033 glval 1.lN-solulia de standardizat. Astfel' dacd se cdnthlesc (10'-10 -3.5.C *. . Fenolftaleind0.8.). + 2NaOH-+ (COO*Na Reactivi gi ustensile: - A. 2. ^.-x103 E'NaoH .05 9i 0. Determinarea factorului solufiei de hidroxid de sodiu 0'LN cu solutie etalon de acid oxalic 0'LN ": Principiul metodei Acidul oxalic rcacfioneazd cu o bazd tare intr-o singurd treapte: *)z+ZHzQ (COOH).8..n".un'=9.solulia de standardizat Conditii.l o.22+- B.' 2"^"2" pH = 7 + concentralia Conslanta Sava.o.O66412 = 63. Solu{ie de NaOH 0. VOLUIUETRIn' ll. Acid oxalic - (COOH)zx2 HzO-o fiold de fixanal acid oxaric = M"gs4 e*"1i"/2 = 126.rno.. roqu neutral (A. Calcule gi Concluzii: # Se titreazd pXnd la virajul indicatorului cx-naftolftaleind de la galben la # # verde Se inre oxalic luatd in lucru qi volumul soluliei la echivalenfd. VOLUMETRIA" Capitolul ll.rnor.titrantul: Solulie de NaOH 0.3-7 g..substanld chimic put'6.cHllvtlE ANALITICA.8.ro (L) pH.lI Constanla Sava.Naftolftaletnd l7o m/V solulie alcoolicd.B.079 gi se aduce in paharul de titrarc cu ajutorul unei Pisete # Se spalS sticla de ceas cu apd distilat6 pentru a anffena toate cristalele de acid oxalic # Se spal6perelii paharului gi se dizolv6 acidul oxalic # Se mai adaugd pdnh la 50 mL apd distilath # Se incdlzeqte la 60-70oC (pentru a indep6rta CO:) # Dupi rdcire se adaug6 3-4 picitud a-naftolftaleina a j Es Aparatele gi ustensilele necesare titrdrii directe. acirlonric = Macia oxaticD = L26.solulia de standardizat..-.5.Volumetria pdn rcaclii de neulHlizare in mediu apos pH = 7 * 1* p Y. se cdntdregte exact o probd de 6.4.'r. acid oxalic (g) qi volumul soluliei finale este 100 mL =0."0. litmus (tumesol A."q = 9.

.CHIM tE ANALITICA.Volumetria prin reaclii de neutralizare in mediu apos corespunzatoare masei cAntdrite gidizolvate in apa. r.ornli" XV.u.....0300 ' IIl2..teorclcr - b xll- P= o'oggq 0.....9990 2 Cu 7g = 0.(mL) R +F.o*n16=.nti...... =.0332 ' rral E s. - lllucia ouric Vgulon "o.4 pic6turi fenolftaleind B..lN .nu.. pipetd gradatd de l0 mL.....n"-ot ti" ([lL) Prezentarea rezultatelor Se C n..... Condilii. = C n.. IIl3. det.....solutia de Analizat: rz8 ... u ao n.iT Fiind tirrosuhstanld...lIlL Vsl....Nnon.o*11q=....103N Nr. VOLUMETRIA' concentratia Capitolul ll..)::..uooH XVr..n".*." = Er...70oC Dupd rdcire se adauge 3 ........solutia de standardizat C.rq.... Nr'..3c c..1 =0.e.000mL..u. x6.$ S?U V51.Volumetria prin rcaclii dc neutralizare in nediu apos . NooE F3- Fenolftaleind}J%o mlv in etanol = "q.lN-solutie etalon Indicator =.s=.r1oo se masoar5 exact un volum de solufie etalon 0"1N de acid oxalic cuprinsd intre 5 gi 10 mL."q..: j :- :..) 96Vo Solulie de NaOH 0. 0'to: Iar factorul de coreclie: p = = 1.50199 acid oxalic cal'e s-au dizolvat Ia balon cotat titrul acestei solufii este: ....qs1.i-!a-. 6'5019S Ur..1 I 6....(mL) 3 Reactivi gi ustensile: Aparatele $i ustensilele necesare ritrarii dirccte.'""".esfi A Solutia de analizat 6=.u......:-'-:r... lTly.o*116 ='. r.. baie de nisip Pisetd cu apd distilatd.1N din legea echivalenfei: # # # # # 63.. Calcule 9i Concluzii: Se titreazi de la incolor Ia roz persistent.'.. se calculeazd factorul soluliei de NaOH 0."""mL Vry6 61s61a6=". =. I 6.'IIIL Vnpl 615g1x6 ="" """'lTlL Indicator=...'.::-:!-:1:: :i:i:ri::i -l 1l:Tr............. +R 3 ' A.. Daci de 1... Modul de lucru: in paharul de titr"are .0332-LxlL C n. B c Calculul Fr= Media determinhrilor fNxoH - Titrantul Vst..".....onti...ill.sp1i6=.'.. XV r'n . care se aduce in paharul de titrare Se mai adaugd apd distilatd pdnd la 50 mL Se incdlzegte la 60 ... Concentralia normalS a aceleiapi solufii este: . ng. solulia de acid oxalic va avea Calculul factorului Conslan!a Sava. Capitolul Il..... &. 6'5019 g 1000 tabelul: mL - o..... 'mL Vap6 6661116=.lN-solutia de standardizat Acid oxalic 0...n" *oli.0eeeN c..r Constanla Sava.$ S3U V53. VOLUMETRIA. J Indicator =. /mT. Fr"q.. Nno e NooH n Y F u no n =I acid oxalic \V "...CHIMIE ANALITICA.'IIIL Vs1 xnon...1l1N t=t#=r.o.. in Biuretd-titrantul: Solulie de NaOH 0. N"ott..xVt(L) ^ =O. Calculul concentratiei reale n7 C.o"ntk Titrul reprezintd masa de substanld dintr-un mL de solufie . 6g.xVrlL) t1tn.n.$ S&U 2 V52 o"... (g) Frno.'.==__? 63. - C n.. se s-au cantdrit 6..q..Oy2_B_xft val 0.oo6s -L mL = 0.

d.1N standard Solufie de analizat (IINO3) Modul de lucru: - # # Seoptigrizeaz6titrarea Se titreazd cu solutie de NaOH 0. C. de este rogu pH' Astfel de saltului viraj interiorul de ln au domeniul fenolftaleina 9i al1ii.. Ctn=Cn=I2N.CHIMlE ANALITICA VOLUMETRIA'' Capitolul ll. respectivd cu solufie standard de NaOH o... de la galben la roz. Condilii. PrinclPiul metodei sau litmus (turnesol). nroB ct.) VsrnoVss.eltretia Solutia de analizat Vsr. se indicatorilor acido-bazicica rolu de fenol.oR oq.Volumeuiu prin reuclii de prin titrare fl.so= I rnl-+ a.. 129 t30 ) ..Naou.l9g/L Modul de lucru: b).= 3 nc* 100 ml+a. Aparatele gi ustensilele necesarc titrlrii directe Ropu de fenol O..ttct PrinciPiul metodei Acidul clorhidric este un acid tare monoProtic. Calcule gi Concluzii.d'+ind. XVr..4.'q HCI + NaOH -+ NaCl + HzO Reactivl gi . VOLUMETRIA' in mediu apos A.act XVt. det... in prezenla B...Analiza soluliilor de acizi tari monoprotici cu solufie standafd de hidroxid de sodiu SAVA.. uslensile ' Prezentarea rezultatelor * - Aparatele gi ustensilele necesare titrfuii directe Rogu de fenol 0.(mL) c a-.. x.1% mlv in etanol 207o # Se efectueazi cel pulin trei a titrnri 9i rezultatul va fi dat de media aritmetici rezultatelor concordante obtinute.. se titrcazd solulia de acid de clorhidric respectivi cu solufie standard de NaoH o. cAnd are Ioc reaclia: s Ca...ftrezentd de roqu de fenol. solutia de acid azotic # # se determina volumul de solulie de acid clorhidric cal€ va lucru dupi modelul ..Optimizarea titririi": fi luat ln Optimizareatitririi: Nr.d. ropu neutral solugie standard de NaOH 0'lN' cu respectivf. Sc cpnsider6 pentru exemPlificare concentrafia solufiei de HCI=O'lN. Analiza solufiei de acid azottu Principiul metodei Acidui azotic este un acid tare monoprotic. # Se titreazi cu solulie de NaOH 0.2.lN ln .1N din biureti pini la paharul de titrare Se dilueazI cu ap6 distilattr p0nl la aproximativ 50 mL Se adaug6 solulie de rogu de fenol 3*4 picituri ln Biuretd* titrantul: Solufie de NaOH O'lN. Vsr.+ind' Vg. de acid iirturasolulia care Saltul de pH la ecliivalenF este mare 9i permite folosirea indicatorilor metil.. cind are loc reacgia: IsIOr + NaOH -+ NrNOr + HIO ... 10 mL+ a.r'taon X Fnoo. ln paharul de titrar+-solufia de Analizat: # Se mtrsoari exact intre 5 gi 10 mL de solulie de I{CI*O'IN care se aduc ?n Acizii tari monoprotici se neutralizeazi complet la pH 7.....lN din biureti pAnd la virajul indicatodui de la galben la roz.CHIMIE ANALINCA.2...lN ln prezenftr de rogu fenol.n. p=l.+ind' . x Fttnox xVt'tvnol''q' .. Reactivi gi ustensile: A n TiFantul c Cnnc. standard # # a) Analizt solufiei de acid clorhidric # viraju! indicatorului de la galben la roz Se calculeazd concentrafia nonnala a soluliei de acid clorhidric utilizand relalia de calcul dedusE din legea echivalenlei: € Hcr=9 Nrott C a. Se titreazd.".r Sava.lVo nN in etanol20% Solufie de NaOH 0...Hct=T C -Cn'uoon . Solulie standard de NaOH 0'1 N Acid clorhidric concentat C%=37-39%..= """""""'(mL) .

# # # Se optimizeaz d titrar ea. B c Concentratia Titrantul Vo" - Aparatele gi ustensilele necesare titrdrii directe Fenolftaleind0.sxVs acid actti" pH.1 A + ! xlgC** =9.r "^=.d..unon X FNnon XVr. pH echiv= I + | x +.4 3s"ti"=0. a.lxlOx10-3 0.uoott Vs.=lQx L solupie de analizat V. VOLUMETRIA.= I + ! x p y" zz +! xgC ** + Prezentarea rezultatelor # Se efectueazdcelpu.n.nno.3s. Calcule gi Observafii: # Se titreazi cu solufie de NaOH 0.. Reactivi qi ustensile: acid acetic Cn.1N.7.6 na1.75x10-s.r ""=.1 L. Nr. ind.Volunrctria prin reaclii de neutralizare ln mediu apos r ConsTanp Sava.CHIMIE ANALITICA.=100 mL. Vse s..eq. standard C.5. V"" 2 3 *. VOLUMETRIA'' Capitolul II.lVo m/V in etanol96%o Solulie de NaOH 0..rnl". ind.1N in prczenle de fenolftaleind cdnd are loc reactia: # indicatorului de la incolor la roz pal persistent.lN se procedeaza astfel: In paharul de titrare .1 Vr=l0m].tin trei va titriri dupiincercdrile preliminare gi rezultatul fi dat de media aritmeticd a valorilor concordante obtinute.7 la9. Capitolul ll. pK^=4.=10 rnl-.. det..r-100 mIF0. Setitreazd solulia de acid acetic cu solufie standard de NaOH 0.o" = .2.mL C'c"C Modul de lucru: Se completeazd tabelul cu rezultate "u. 1 Optiqgereq A Solutia de analizal Vsr n*=l mL. Vsr s.or'"rk' CH3COOH + NaOH -r CH:COONa + HzO pH-ul soluliei la echivalenlE este pH-ul solufiei de sare provenitd de la un acid slab fi o bazA tare: pH ".ni.o*-ll-----I' V.titrantul: Solufie de NaOH 0.CHIMIE ANALITICA.1N standardizatd Solufie de analizat (CHTCOOH=0.3 I Prezentarea rezultatelor # Se efectue^ze cel putin trei tirari dupd incercdrile preliminare Si rezultatul va fi dat de media aritmeticd a valorilor concordante obtinute.Noon V.4 2 2- xg C** ! 2 10-3 DacE se considel€ 9i Co.76)."r. Principiul metodei B..1N) Vst N..1N din biuretd pAnd la virajul Acidul acetic este un acid slab monoprotic (I!=1.d. Pentru o solutie de acid acetic-0. a.iu _ O. Condilii. In Biuretd ..1 =I0-:N Vs.mL A.2.""ruu (L) soluliei de acid azotic.Volumetria prin reactii de neutralizare in mediu apos # Se calculeaze concentralia normalh a soluliei de acid azotic din legea echivalenlei: C n.uoon O x Fuoott \Vt... a. Se calculeazd concentralia normald a solu{iei de acid acetic utilizAnd relalia de calcul dedusd din legea echivalenfei: Cn.solu{ia de Analizat: Se mdsoard exact intre 5 gi 7 mL de solufie de CHsCOOH (=0..4-:x2=9. solufie finald (la echivalenf[): 131 132 .d. ^ Analiza solufiilor de acizi slabi monoprotici prin titrare cu solufie standard de hidroxid de sodiu Analiza solufei de acid acetic 11.1N) care se aduc in paharul de titrare Se dilueazd cu apd distilatd pdnd la aproximativ 50 mL Se adaugd fenolftaleind 3-4 picituri. ind. c...r SAVA. Saltul de pH la echivalenle este dela7. Dupd optimizarea tifarii se determine concentralia = 9.u.

8x 10-13 Raportul constantelor de ionizare este mult mai mare de 103 (Kar/Kaz=l05 gi KazlKa:=l0t.= Media determin[rilor H+-"... NaOH.+C".. 3 \/sZ H+-"'.. Se efectueazd cel a # Rezultate: PrinciPiul metodei .r=5. eq.'. H+- Titrantul Vst..CHIMIE ANALITICA..'..... se pKn. gi fiecate punct de echivalenld poate fi identificat chimic cu un indicator adecvat... Condilii... Se completeazd tabelul cu rezultate qi se calculeazd concentra{ia solufiei de acid sulfuric. eq. de acid iit .- Cil...H. Calcule gi Concluzii: # Se titreazd cu solufie de NaOH 0.PO.. det Y A Solutia de Analizat sl. \I v s3.:>10'" in solu{ia de ptezenla indicatolilot' acido-bazici adecvali fiecbrei trepte. Se titfeazl 0'lN.. corespunzdtor fiecdrei trepte de ionizare (Cap....o! Vs..). Solutie de NaOH 0.Volumetria prin reacfii de neutraiizde ln mediu apos C n. ttaoH.u. Indicator=.1N A...92) direct in treapra a doua....9i 7.s+= fmT. NaOH.9x 10-3 * H:SO+-O...""""" Indicator=..r'mT."+C..titrantul: Solufie de NaOH 0.. Y " " 2 v ape distihla-.tr.. V"pe v s 3.lN de NaOH standard cu solulie respective *ulfuri.Cons[an1a Sava.. Se 0.11r1.. in paharul de titrare .i * H*+ HPOI+ Pol- K.z=1.CHIMIE ANALITICA' VOLUMETRIA'... Se determind volumul de solu{ie de HzSO+ care va a... VOLUMETRIA" Capitolul Il... C. de NaOH standard acid respectivi cu solulie liizli poliprotici se neutralizeazd in pu{in trei titrdri gi rezultatul va fi dat de media aritmeticd concentratiilor obfinute.) c) Titrarea acidului fosforic Principiul metodei Modul de lucru: fi luat modelul . HPO:.tirno='..z=6..\ vtr2' H+- Reactivi gi ustensile: - Aparatele gi ustensilele necesare titrdrii dirccte Roqu neutral 0.2x10-. Analiza solutiilor de acizi poliprotici prin titrare cu solufie sfandard de hidroxid de sodiu PrinciPiul metodei ConsIanla Sava..'...Nnon X FNnott XV".1%' mlY in etanol 704k.2..solulia de Analizat: Se misoard exact intre 5 qi 10 mL de solulie de HzSO+ (={'1N) care se aduc in paharul de titrare Se dilueazd cu apd distilatd pdni la aproximativ 50 mL Se adaugd solulie rogu neutral 3-4 piclturi B.....1. Capltolul ltl/olumetria pfin rcaclii de neutralizare 1n mediu apos \I...1N in titreazi solufia de acid fosforic respectivd cu solufie standard de NaOH prezenta indicatorilor adecvafi pH-ului la echivalenfd. # Se calculeazd concentrafia normali a soluliei de acid sulfuric utiliz1nd rela{ia de calcul dedush din legea echivalentei: H. ^-? Acidul sulfurjc este un acid tare care se neutrahzeazdtotal (K^. standardizatd C....' H+-. eq. I' -+ Na:SO+ + HzO J lndicator=.....2=1...son lrepte cand raportul K^r/K".16x10-8 # # # *t{ K4=4.'= -C^.. cdnd are loc reaclia: HzSOa + NaOH b) Analiza solufiei ae acia sdfuric Nr.(mL) \t Y s 2..lN din biuretd p0nd la vira-iul indicatorului de la rogu la galben.... ..8. Pentru exemplificare se consideri lucru dupd solutie de Acidul fosforic este un acid hiprotic de tdrie mijlocie: HfO+ I{ +HrPOo K". B c Concentratia vnl.La roiuliu prezenlL de rogu neutral... in Biuretd .2.nnos " n...'.1 N standardizatd Solulie de analizat (H2SOa=0. L34 ) .lN.' I V4adisriho=.Optimizarea titrerii"..6. pH-ul la echivalenld fiind aproximativ in 0.

.. V"p5 =..(mL) Vs3. concentrafia normald a acidului fosroric Cr.(mL) Vs1 NaOH C n..... se titreazd de la verde la albastru)....I1L Indicator=....... HsPoa V.T Consranla Sava....(mL) Vs} Naotl.... 61.. Reactivi gi ustensile: intre5gi 7mL solulie de acid fosforic(=0.1N) care se aduc in paharul de titrare Se dilueazd cu apd distilatd pdnd la aproximativ 50 mL Se adaugE rogu de mettl 34 picdruri...Aparatele qi ustensilele necesare tiferii directe .... se tiffeazd de la incolor la - titrantul: Solulie de NaOH 0.H3eoa =.rr*.. Tiuanrul Vsl....xnon X Fttnos XVr.......ttnott Vr.lVo nt/Y in etanol 96Vo sau timolftaleind Solufie de NaOH 0.1N standard ..CHIMIE ANALITICA.. det I dat de media aritmedca a A Solutia de analizat B c Conc... Vr. H:roa=MHr p6y'l glval Modul de lucru: A in paharul de titrare-solufia de Analizat: Se mdsoard exact E_q.......1Vo mlv in etanol 96Vo ... NaoH Media determindrilor Se fac cel pulin trei titrAri $i rezultatul va trei valori inute...NaOlJ Co3...... cq..=""1rtrV45 6..CHIMIE ANALITICA.HrPoa este: se fac cel putin trei tifi'eri $i rezultatul va valori concordante..solulia de Analizat: Se mdsoard exact intre 5 gi 7 mL de solufie de acid fosforic (=0.66 f =""rrll =.1N. Cnr. Cn3....Volumerria prin reacrii de neurmliziElilii[liiji] 1..16x10-8 ...=""rnl..arroo=""fftr' Indicator =....r.n3roo Gr nrpo...9x I0-3 Consranta Sava...(mL) Vs3.. VOLUMETRIA" Capitolul Il.NnOH _ "n...trIIIndicator =.=""i'nL =......r 2 Vr....psa/2 (glval) Modul de lucru : A in paharul de titrare .....1a11 =. =... srPOl 2 Vr..Solufie de analizat (H:POa)...5s11a6 Vst. Treapta Reaclia chimicd I.....fiIIIndibator =. ^# B In Biuretd .1N) care se aduc in paharul de titrare Se dilueazd cu apd distilatd pAnd la aproximativ 50 mL # # C Condilii."u'_----------------Vs.tirranrul: Solufie de NaOH 0...Volumetria prin reac{ii de leutralizae ln mediu apos H3POa + NaOH Treapta a-II-a. Titrarea acidului fosforic pAni la fosfat primar (fosfat monosodic) -+ NaH2pOa + H2O Reactivi $i ustensile: K.... A B Nr Solutia de analizat fi dat de media aritmeticd a celor c Media Titrantul Concenfretia determindrilor Vr.... xV fi rei ": fl:tfiTrt"lll..Solulie de NaOH 0.... Titrarea acidului fosforic pAni la fosfat secundar (fosfat disodic) Reac{ia chimici HfO++2NaOH-+NazIIPO+ +zWO K. Calcule qi Concluzii: # Se titreazd pAnI la virajul indicatorului de la incolor la roz pal persistent (dacd se lucreazd in prezenfd de timolftaleind.(mL) =... NaOH... NaoH. Cn2.. Hrpoa =lvt l5.........NoOH ^.. ...z=6...ureou ='.. Se c Condilii. Calcule gi Concluzii: # se titreazi pand la virajul indicatorului de la rogu la galben (dacd se B ^# In Biureti Se adaug6 cdteva picdturi de indicator (timolftaleind sau fenolftaleind)....lN standardizat6 calculeazl concentralia normald din legea echivalentei: f C.(mL) J V".... "' n"nOH n vt...urroo=""ftilIndicator=....rrro.. t36 . # lucreazd in prezenld de verde de bromocrezol.nrpoo ^.. Eg....ro.Rogu de metil 0.. Vapl 6. cq..-^"xF^. Nr. standardizatd # Aparatele gi ustensilele necesare tiharii directe Fenolftaleine 0..1N standardizati Solulie de analizat 1H3PO+)...51. Capitolul lt. H3PO4 =..r=5. eq. =.. H3PO+ C r.. VOLUMETRIA.

- HrPOo ------------* NaHrPOa {+HCl +NaOH + . ( L) Eg.. pind la viraj de la albastru la verde..xlls."o.-FnooHXVr..oXCnx(F"a. Ee.Cn.Hporxr:H.(L) Eg.."at. VOLUMETRIA" Capitolul ll.. XFHctf Vr. VOLUMETRIACapitolul ll.55) este situat in domeniul de viraj al indicatorului timolftalein5... NaHrPo{ X Cn.+NaOH Na2HPO4-+ +HCl +HCl +NaOH 3).eo.ogXFru"ol.ba ( eHsl proba conlie fosfat monosodic ai disodic' Con{inutul in fosfat monosodic se calculeazE ca Ia punctull. Astfel: l).. Pentru aceasta se titreazd Solufia de fosfat cu soluJie standard de HCI 0.Analiza amestecului de fosfat primar qi secundar Consranta Sava . Cind solofia probei conline doar fosfat !r:". ( L ) H2PO.2. in solulie semisaturati de NaCl 9i pe aceeagi probd se titreazd cu HCI in prezenld de verde de bromocrezol.O -+ NaHzPO+ + NaCl Cdnd concentratiile celol'doi titranli sunt egale: mNr. se deduce compozilia probei. N"uzPoa=MNaH2Poy'l = L?}glval 2).xng1r.1N in ptezen[d de timolftaleine :** = cn.O eunrneor=enct =Cn."". X (FHcr X V".HPO.q(L) Eg.t'trott nx (mL) pH-ul la echivalenld (pH-ul soluliei de NazHPO+ PH""r.CHIMIE ANALITICA.HPOoxl2H.v.q. in prezenll.ro."q.O :ry=Cn'HoXFgoXV. Pentru aceasta setitreazd solulia de fosfat (TM).apo.) Astfel tot fosfatul disodic (cel existent in solulie gi cel rezultat din transformarea fosfatului monosodic) va fi neutralizat. P O o= ffi rnoH'rc' m proba x 100 -+ NazIIPO+ + HrO VoNaH"POo=OJx E g.o.7.r :s'o X C.. iar con{inutul in fosfat disodic: eNdlHPo! = €HCt - €nnoH HPO:-+H*-+ H2PO.o =Eg."q.q(L). Fosfatul secundar (monohidrogenofosfat) se determind prin transformarea in fosfat primar (dihidrogenofosfat)..Volurnetria prin reaclii de neutralizare in mediu apos lI..O =0.1x nt l"ubo ' r38 . cu solulie standard de NaOH 0.q..NlH. Na2HPol=M Nuzspoy'l = 358. NazFIPO+ + HCI mNa. uaouXFruaoH X Vr.'Hcl. de verde de bromocrezol.nron. x I 211'9 = r*':Ill9c!I-'o><1 gg Frnon X V".1N in prezentd de verde de bromocrezol.*. situat Pe o probi se determind fosfatul primar cu solutie de NaOH in preznnld de timolftalein6 pXnd la albastru-pal.+H2O NaHzPO+ + NaOH Vo N aH.POl mNaHlpo{ = Eg. Eg.oH.Constmla Sava. apo..i'=9. consumate pdnn la echivalenfi.NarHPo. Compardnd volumele celor doi titranti.N"oH.) mproba vo N a " H p on x I2p"6 = g. uaouXFNao"xv. In acest caz.X V. se tifteaze proba cu solulie standard de HCl."uon.or".17 glval ToNarFIPO. Na'F{POrxl2H. x. 9N"os=0 in NarPO+ mNa?HPolxl2H?o Eg..NaH. Cind oNaoH = ess proba confine doar fosfat monosodic t37 ToNa.gcrXFsoxvr.se coloreazd in albastru prezenla indicatorului timolftaleina..1 * Eg.2.Pou X Cn.xllH. ucr.NaogXFNaouXV.xt:sro X C.Hct.. pH-ul la echivalentd (pH-ul soluliei de fosfat monosodic PILcr."o."n.v=4'65) este in domeniul de viraj al indicatorului verde de bromocrezol. tot fosfatul secundar atAt cel existent initial cAt gi cel rezultat din prima titrare.=eNnoH Tehnica: titrare Prin diferenfi Principiul metodei Fosfatul primar (dihidrogenofosfatul) se determind prin transformarea in fosfat secundar (monohidrogenofosfat).CHIMIE ANALITICA.. NarHPOrxl2H. +HO--+ HPO!.Volumetria prin reaclii de neutralizare ln mediu apos eNnH.xV. Cdnd eNooH p.

(mL) rPo...mL =..CHIMIE ANALITICA...1N.8 Br Titrantul I lTTM) Vsl.12 : PH *...1 N standard Solu{ie de NaOH 0..=.1N.Volumetria prin reactii de neutralizare in mediu apos - Aparatele qi ustensilele necesare tilrdrii prin diferentd Timolftaleind 0.409 fosfat disodic (fosfat secundar) la balanla analitici. VOLUMETRIA" Capitolul Il. gi se aduc in paharul de titrarei Se dizolvd gi se adaug6 solu{ie saturatd de NaCl pindla aproximativ 50 mL.(mL) =. Calcule gi Concluzii: + NII+CI + H2O + HCI (exces) HCI (exces) + NaOH -+ NaCl + HzO pH. standard.. Il.Analiza solufiilor de amoniac Tehnica: titrare prin diferenfl Principiul metodei Amoniacul este volatil gi se comportd in solulie ca o bazd slabi (K6 =1.7 6-!x 2" kr0-3 al probei..'. # Este obligatoriu la aceast6 titrare se se pregdteasc6 o solufle de comparalie de fosfat primar (NaH2PO+) cu indicator Rela.(mL) Vs3...... apoi excesul de HCI se va titra in prezen!6 de rogu de metil cu NaOH solulie 0.titrantul 1: Solulie Cr Condilii.NaoH =..75x10-s).Aparatele qi ustensilele necesare titrerii prin diferenfd .a.04 gi 0.. De aceea pentru analiza cantitativd este preferatd titrarea prin diferen!6: se neutralizeazd tot hidroxidul de amoniu cu un exces de solu{ie standard de HCl.17o r|v in etanol 967o ..1N standard Solufie saturate de NaCl (conform FR X) 30g NaCI se agitd cu 70mL aptt distilatd gi se lasi in repaus timp de 24 de ore... Se comparl volumele celor doi titranli qi se calculeazd con{inurui in fosfali Bz In Biuretd Br in Biuretd ....z- PH nrn =t - )" +'t - )xlglo-z = 4......IN...(mL) =.a.1N) Modul de lucru : A in paharul de titrare .2. NaOH Vs2.a.(mL) Vs3.1Vo mlv in etanol 207o Solulie de HCI 0. Capitolul ll..lN standard .Solulie de NaOH 0. v v Titrantul 2 (VBC) Vsl....mI mfosfaF...9 Va. Calcule gi Concluzii: # Se titreazd pAnd la virajul indicatorului de Ia albastru la verde net... Solulie de analizat.Rogu de metil 0. Modul de lucru: 41 in paharul de titrare ..1 verde de bromocrezol (VBC) 3-4 cu apd distilatd pitndlaaproximativ 50 mL titrantul 2: Solufie de HCI 0.(mL) filtreazl..8.fiL -.."..solulia de Analizat: 139 140 . HCI Va. Reactivi gi ustensile: NI det A Solulia de analizat lllfmfat=.... A2 In paharul de titrare: # Se adaugd in paharul de titrare A.ni.CHIMIE ANALITICA....62+1.solu{ia de Analizat: Se c6ntlresc intre 0.8 Vs2. NaoH Bz C Conc.Soiulie de HCI 0. Reacliile chimice: NII4OH + HCI (necesar + exces) # # Se adaugd 3-4 picdturi timolftaleind (TM).Volumett'ia piln reactii de nellmlizare in mediu apos Reactivi qi ustensile: Consran[a Sava. HCI I NdTHPol NnH - Va.1N standard ...-i - _t 7 e l * p Xo -:xlgC ** ..5= 6.=.lvo mlv in etanol 50Vo Velde de bromocrezol 0.3tJil... HCI J =.r I I i Constanla STva ..Solulie de analizat (NH3=0.iile de calcul pentru confinutul procentual in fosfat primar Ei secundar al probei se deduc din legea echivalenlei. de NaOH 0.2. agitAnd din cAnd in c6nd gi se 2 lllfosfat=.. standard Cz Condifii.... pe sticla de ceas.. amestec de fosfat primar qi secundar..=.... = t -L 2x 4. VOLUMETRIA. . = . standard # Setitreazdpindla virajul indicatorului de la incolor la albastru persistent...

1616="""'II}L sl.1n16=""""ffIIv s3- - HCI-.eq.2.!!. Vg3. Er..eq... NaoH...mL =..l%o mN in etanol96Vo Solu{ie de NaOH 0. Condifii. Cn1 NI{4C| # li Indicator=...IN. la echivalentd va fi portocalie). Se adaugd 3-4 picdturi de rogu de metil. pAnI la roz pal in prezenld de fenolftaleine Sulfat de amoniu impur.07+ Vsr.NH4CI Solulie de hexametilentetramind 20Vo." NnOH.."" =. du solufia fiind coloratd in galben .solulia de Analizat: 0.. det. . din biureta 2 pAnS la virajul indicatorului la galben.eq. Determinarea puritifii sulfatului de amoniu prin titrare Br in Biureta cu solufie standard de hidroxid de sodiu Tehnica: titrare prin substitufie Principiul metodei Sulfatul de amoniu (la fel reaclioneazd qi alte sdruri de arhoniu cum ar fi clorura sau azotatul) se trateazd cu aldehidd formicd: 2(NlI+)zSOr + 6CHzO --> N+(CHz)e + 6HzO + 2 HzSOa C. 1: solulie de HCI 0.' 6ig1tu11=....in cantitate echivalent6 cu sarea de amoniu . :zi tabelul trei determindrl..1161 - Q u........ # Se calculea zd concentralia normald din legea echivalenlei: eNHnoa =euct-€unou de 11.titrantul: Solulie de NaOH 0. neuttalizatd cu solutie NaOH 0..... N1.NH ^oH - -Cn.1arv...1N pdnd la portocaliu)..:.s11 = C.CHIMIE ANALITICA. Vs:....na s.NnonX F Nnoa\!...se titreazi cu o solu{ie de NaOH standard..lN standard C..un.nctx F ncrXV s.". Naoll. opos (=0.9.. l0minute) Se adaugd 34 picdturi de fenolftaleind in Biuretd .t !.. Cnt.1 N '....51. Se dizolvd gi se dilueazd cu apd distilatn pAnd la 70 80mL solufie.. VOLqMETRIA.... Se calculeazd conlinutul B..o. Se omogenizeazi solutia din paharul de titrare 9i se aqteaptd cAteva minute (5- Indicator=..pnsxX F unouXV s 'unou '"q Acidul sulfuric rezultat din reacfie ..1N.'mL 2 Vuo5 v sl HCI-...Volumetria prin reaclii de neulralizare in mediu apos metil 3-4 Pic6turi... Se adaugi l0 mL CHzO 20Vo...nctX F ncrXl/ L.03 analiticd. pe sticld de ceas gi se aduc in paharul de titrare cu ajutorul pisetei. =...lN standardizatd c Conc.a!.1N) cale se Se mSsoara exact intre 5 gi 7 mL de solulie de amoniac (4040 Se adaugd rogu mlll distilata aph se dilueaz6cu de ritrarel paharul aduc in # Consranta Sava. Reactivi gi ustensile: C... Y - Aparatele qi ustensilele necesare titrdrii directe Fenolftaleind 17o (solulie alcoolicd) Rogu de metil 0.CHIMIE ANALITICA..IN.ro. Se completeza B2 B1 A Titrantul 2 Titrantul I Solutia de analizat Vst. vr..04 g sulfat de amoniu impur la balanfa Se cAntdresc intre 0.'rnlVupl 6. standard 2: solulie de NaOH 0.2..Na "ouXVs.....r4glt=.(mL) Vs1. NH...... # procentual in sulfat de amoniu din legea echivalenlei: 141 142 ) ... HCI-... standard Bz in Biuleta Calcule Condilii.rct Indicator=. Prezentarea rezultatelor Se fac cel n Nr.de la rogu de metil.'.(rnl-) C.. Modul de lucru: tn paharul de titrare ...mL 3 Voo6 6s1. in prezen{a fenolftaleinei (viraj de la incolor la roz)."*...(mL) Vss.Constanla Sava... vOLUMETRIACapitolul ll. Calcule 9i Concluzii: # Se titreazd de la rogu (culoarea indicatorului rogu de metil in mediu acid) la portocaliu (fenolftaleina vireazd la roz...... cdnd solutia'devine portocalie (dac6 solulia se coloreazi in ropu se adaugd NaOH 0..=+=ry=66. mtaon=. 9i Concluzii: C # Se adaugb din biureta I solulie de HCI pdnd cand solu{ia de analizat se coloreazi in roqu 9i cAliva mL in exces # Se noteazd cu VHql volumul de solulie HCI adhugat' # se rirrcaza excesul de HCI cu solu{ie de NaOH 0... A.. NH+Og=...

. 1 Cnl..u =.tuaott 11. Lichid clar.acid clorhidric 0. Analiza compu$ilor farmaceutici X Fttnott Xvr.52 mg CroIIrsNO.eq.. Determinare. NaOH. VOLUMETRIA'' Capitolul ll.r Constanta Sava . rnc..(rn]-) Vs3.nnctu x F rno o xV s... .5 gin 50 mL solulie acid clorhidric lM qi se titreazl excesul de HCI cu solutie hidroxid de sodiu lM..08 mg C2H7NO. aitdtrrr =.UVo (1ft.. . Sclerozant Preparate.. uo(un .2SOJ- =..1 M. Agonist beta adrenergic. A Substan0 de analizat ffisulfut de anmniu.mL ^ un3.05 mL solufie rogu de metil R ca indicator.8 Vrn..SO.t.)" soo .10. .Volumetria prin reac. 1 mL solu{ie acid clorhidric 0..2S)-2-metilamino-l-fenilpropan-l-ol. "'8 Vann di*rihtq ='.."o " Hd"'--rCI{ CzHzNO M=61.(Nll4)tSOJ=..08 E -M Acliune farmacolo gic d Si tntrebuinldri. Miscibil cu apa gi cu Prezentarea rczul latel or Nr. Se dizolv6 0.lNH . =.... Folosind 0..(NllJ. NrOll.'mL Insulfar de B c Calculul Cni.). .= acid clorhidric lM este echivalent cu 61.rrE t'lutt )'sctuxC ''ttnoa ltl x Fuoon Xvs'unctu '"q Definilie. VOLUMETRIA" prin rcaclii de neutralizare in mediu apos elnn uy. =. 987o Si max 100.sc. Titrantul Vsl. foarte solubile in alcool gi in eter.1 M este echivalent cu L6. Etanolamina este 2-aminoetanol..2...1.200 g in 5 mL alcool gi se adaugd 20 rr[.0Vo gi max. so X C r.u..o.. t.CHIM lE ANALITICA.....2. Se dizolvd 2... anhidrd.(mL) CroIIrsNO.NHrils04=.. Media etmol (96Vo). Confine CzHzNO...1 M pind la coloralie galbend. . so. 143 . n.. Injeclii cu etanolaminb oleat.. "'8 V"......soo -111(un)'soo *'oo nl prrbn vo(uu .CHIMIE ANALITICA...iN a u 7. pulin solubil in eter..ii de neutralizare ln nediu apos " ltllw.fiz O M=L74'2 3rd edition of the European Pharmacopoeia for Ephedine Hemihydrate t04891... J anruiu..?=. _a r r. se titeazd cu solutie de hidroxid de sodiu 0.mL lTlsutfu de amoniu..57o p..eq..... 99.. miros slab. Etanolamina Monoetanolamina l|x1 nu... Definifie."o. se tope$te laaptox. Fdrd uscare prealabill. Determinare..3=. echivalentul a lOI.. NaOH. = e nnoa Constanta Sava.obn Descriere.l=.eq. calculat cu substanfi de referinlE Descriere. det.42"C. I mL solufie C1nr. = E g. y. so.rnor.. PudrE cristalind albi sau cristale incolore.. incolor sau pulin gdlbui.)rso.. folosind solutie ro$u de metil R ca indicator. Efedrina hemihidrat conline min..o r*.(mL) Vs3. Acliune farmacologicd Si tntrebuinldri. solubile in bpd.

ugor solubil in ap6. pulin solubile in ap6. VOLUMETRIA" Capitolul llvolumetria prin rcactii de neutralizare in mediu apos Acid benzoic Constcn[a Sava. Definilie.. solubild in apd fierbinte pi in alcool fierbinte. Se dizolvi 0.81mgCrHco:.r=M 3rd edition of the h.Uvo acid 2-acetoxibenzoic. M=1231 Ee=M 3rd edition ofthe European Pharmacopoeia [0459]. folosind 0.xare. pAnE la coloralie roz. folosind 0.lMesteechivalentcul3. Descriere.Volumetria prin reactii de neutralizare ln mediu apos tll \. Se realizeazd gi titrarea in alb. I00. fdr6 miros sau cu uqor miros caracteristic.-.120 g in 30 mL alcool 9i se adaugd 20 mL ap6.57o acid benzen carboxilic. intr-un pahar cu dop rodat se dizolvd 1.57o acid carboxilic calculat cu substanld de referinli uscatd. Anal gezi c.GF*. Determinare. an tipireti c. Pudrd cristalind alb5.99. Pudrd cristalini albd. Conservant antimicrobian gi max.CHIMIE ANALITICA. Tablete de acid nicotinic Definifie.31mg CaHsNOz.0Vo fanmcolo gicd Si tntrebuinldri.. Acidul nicotinic confine min. t' { i Consranla Sava .1M. Acidul salicilic conline min. Se dizolvd in solufii diluate de hidroxizi gi carbonali alcalini. l00. calculat cu substanfd de referinld uscatd. Acliune A\'\/'cCCt4 Acid salicilic CzHoO2 M=122. sau cristale incolore. Acidul acetilsalicilic conline min99. uqor solubile in alcool gi in eter. Se dizolvE 0. Acidul benzoic conline min. solubil in alcool.1 mL solufie rogu de feno] R ca indicator.ropean Plwrntacopoein [0366] Acliune farmacolo gicd Si intrebuinldrl. Keratolitic. Se dizolvd 0.5M este echivalent cu 45.5 M.5vo acid 2-hidroxibenzen carboxilic calculat cu substantd de referinld uscat6.lM folosind 0. I mL solu{ie de hidroxid de sodiu 0. Component al vitaminei B.45 . Se inchide paharul qi se lasd in repaus o o16. 3rd editiott of rhe Eu.250 g in 50 mL apE. Deterrninare. se titreaze cu solulie HCI 0.2 Desciere.5Vo gi max.25 mL solulie fenolftaleind R ca indicator. Acid nicotinic 1mLsolu!iehidroxiddesodiu0.2mL solulie fenolftaleind R ca indicator.1 M.200 in uleiuri grase. Se titreazd cu solulie hidroxid de sodiu 0. uqor solubile in alcool. Se realizeazi gi titrarea in alb. 1 mL solu{ie hidroxid de sodiu 0. sau cristale aciculare albe sau incolore. 99. Descriere. in eter gi g in 20 mL alcool gi se titreazd cu solulie de hidroxid de sodiu 0. pufin solubili in ap6.5Vo gi max. 1 mL solulie hidroxid de sodiu 0.1M este echivalent cu 12.1 M este echivalent cu 12.5 M. Folosind 0.ropectn Pharmacopoeiafor Acetylsalicylic Acid [0967]. Pudr6 cristalina albd.. Acliune fannacologicd Ei tntrebuinldri. Pulbere cristalind albd sau cristale incolore. Defirtilie. solubile in eter.99Vo $i max. pind la modificarea culorii de la galben la rogu-violet. echivalentul a l0l. l43oC. piridin-3- sCqHeOr oJr'* o Eg=MJz M=180.2I mg CrHeOz. 146 1. Se titreazd. solubil in apd fierbinte. Se adaugd 50 mL solulie hidroxid de sodiu 0. 100. Acliune farmac o Io g i c d S i tnt r eb uin ( dri. loH (/Y CzHoOg lvl=ll$'l F.CHIMIE ANALITICA. Se tope$te la aprox. practic insolubild in eter. cu solulie hidroxid de sodiu 0.1 mL solulie roqu de fenol R. Deteftni. Determinare. ca indicator co(}l \l Definipie.04 mg CeHsO+. VOLUMETRIA" Capitolul II. c00H Aspirina Acid acetilsalicilic cooH CaHsNOz .1 E"=M the 3rd edition of the European Phammcopoeia [0066]. Preparate. pufin solubile in ap5. Descrtere.00 g in l0 mL alcoot. pulin solubile in clorurd de metilen.

Teobromina conline min. Determinare.2- o)-r)-*'l CzHrN+Oz M=180.r I Consranta Sava . Zahanna conline min.1M. Preparate. foarte uqor solubili in apd qi etanol. sau cristale incolore. Lichid ciar. indulcitor Definilie. Determinare.000 g acid fosforic concentrat se adaugi o solu{ie confindnd l0 g clorurd de sodiu in 30 mL aptr. I I it rrr. 90. Se dizolvd in solulii diluate de hidroxizi gi carbonati alcalini. t Descriere.07o pi max.7-dihidro-lH-purin-2.1 M gi se agit6.1 M pind la coloralie roz.Volumetria prin reaclii de neutralizare in mediu apts Teobromina HN . gi se incdlzeqte ulor dacA este necesar. I mL solulie hidroxid de sodiu lM este echivalent cu 49. Se dizolvd 0.1 M este echivalent cul8. Se dizolvd 0. 98.1 M este echivalent cu 18. VOLUMETRIA" CONSTANIA CapitoluJ ll.1 M este echivalent cu 18. siropos. se rdceqte la 50"C-60"C gi se adaugd 25 mL solutie azotat de argint 0. I mL solulie de hidroxid de sodiu 0. Pudrd alb6.)Vo 1. Se titreazd cu solutie hidroxid de sodiu 0. Determinare. u$or solubild in amoniac.1 M. Se ti$eaz| cu solulie hidroxid de sodiu lM.Volumetda prin reaclii dc neurrulizare in mediu apos Acid fosforic HrPO+ M=98. Se dizolvd in solulii de hidroxizi alcalini. se adaugd 20 mL azotat de argint 0. Acliune farmac olo g ic d S i tntre b uin[ dri.150 g in 100 mL ap6.6-diona.r oL*L't Me CzHeN+Oz M=180.\r-'". Teofilina conline min. incolor.6-diona. * rc " lt L' Defi.84. echivalentul a l0l. 1 mL solufie hidroxid de sodiu 0. i 147 148 .02 mg C7H6N+Oz.07o $i max echivalentul a l01.150 g in 125 mL apd fierbinte. miscibil cu apa qi cu alcoolul.nilie. Zaharina \-A*s' 3 r d e dit i (-Y4. practic insolubild in eter. : 3rd edition of the Ettropean Pharmacopoeia [0299].h3{#.2 Eg=M 3rd edition of the European Pharmacopoeia [0298] .99. folosind fenolftaleind R ca indicator. Se dizolvi 0. Se adaugd 25 mL apd gi 0.. d% % 7l rx'.00 mg H3PO+. echivalentul a t}L. SAVA. putin solubili in etanol. Pdstrat la temperatura scdzutd se poate solidifica intr-o masd de cristale incolore care nu se topesc sub 28oC. pulin solubile in api fierbinte gi in alcool.02 mg CzHsN+Oz.07o m/m qi max..32 mg CzHsNOrS. Jfiill:..150 g in25 mL alcool. . Are o densitate relativ6 de 1. Descriere. I mL solulie de hidroxid de sodiu 0.CHIMIE ANALITICA.99. La 1.25 mL solutie fenolftaleind R. Acid fosforic diluat Definilie.0Vo mlm HzPO+ Descriere. VOLUMETRIA" Capitolul ll.0Vo 3.|Vo 1. Descriere.7-dihidro-ll1-purin-2.1 M. Se dizolvd in solufii diluate de hidroxizi alcalini gi in acizi minerali. coroziv. calculat cu substanld de referin!5 uscatd. ugor solubild ?n apd.7dimetil-3. ll -tr-'*\ n Acliune Si intebuinldri. Se adaugi I mL solulie albastru de bromotimol RI 9i se titreazd cu solulie de hidroxid de sodiu 0.UVo qi max. ugor solubile in apd rece gi in eter. Acidul fosforic concenu?t contine min. ?n amoniac Ai in acizi minerali.7.1-dioxid. Pudrd cristalind albd. Determinare.3-dimetil3. calculat cu substanlA de referin{d uscatd.CHIMIE ANALITICA.2 Eg=M benzizotiazol-3(2@-ona 1. Bronhodi I atator x antinic Defini[ie. Se adaugd I mL solulie fenolftaleind R gi se titreazd cu solulie de hidroxid de sodiu 0.. Se realizeaz|gi titrarea in alb. ' Teofilina o M*ry- of. Pudri cristalind albd.0 Eg=Mlz 3rd editiott of the Ettropean Pharmacopoeia for Concetttrated Pltosphofic Acid [0004]. calculat cu substanld de referinfd uscatd.

acid acetic H:C-COOH. metanol CH3OH. sulfamidelor etc.. acid fluorhiddc IIF.toluen CeHs-CH3. Procesul de solvolizd (autoprotolizd) se desfa$oard conform reacfiilor: HIC-SO-CHI NHs+NH35NtI+++NHzHzN-NHz PIG = 32 PKs= 25 + HzN-NHz 5 HN-NH3++ H2N-NI| r50 ) .\ (/ N. VOLUMETRIA PRIN REACTII DE NEUTRALIZARE iX ITBUIU ANHIDRU [I. unii'acizi in tiferii. De asemenea. o solutie rezulte sd api incit in de solubile suficient sunt no L-" qi unele ia valori ale constantei de disociere mai mici de 10-8. nitrobenzen CaHs-NOz. )protofilici au constanta de bazicitate mai mare decAt constanta de aciditate (K6>Kj : amoni ac NH3. Prin alegerea potrivitA a solventului se poate miri aciditatea sau bazicitatea extrinseci a iompusului analizat incAt sd poatd fi titrat. solutiile sunt pfea diluate pentru a putea determina punctul final al tifarii @igurile IL6 9i II'8)' Aceste probleme pot fi rezolvate folosi4d solvenli anhidri. dimetilsulfoxid Solvenli neprotici (aprotici): Solvenlii protofilici au constanta debazicitate mai mare decdt constanta de aciditate (Kb>Ka) qi se folosesc la titrarea acizilor slabi. punctul final al eiperimental in.1M. cloroform CHCI3. hi drazin a H:N-NHz. in solvent se desfdgoard procesul de solvolizd conform reacliilor (Ks este constanta!1 de solvolizi a solventului): Autoprotoliza solventului protogenic PK 6.. piridina CsHsN.1. eti I endi amina HzN-(CHz)2-NH2. etanol CzHsOH. rcaclii deneutraltzare in mediu anhidru consranta sava. acetona HIC-CO-CH:' N'Nt49 )acizi sau baze Lewis: acetonitril H3C-CN.tilor anhidri ExaminAnd curbele de titlarc ale acizilor 9i bazelor de diferite tlni se mai mici de l0-8' nu pot fi constantd cE acizii qi bazele cu constante de disociere valori mici ale constantelor de la deoarece Aceasta apoas6. VOt-Utrlernla- III. Avantajele solven. SOLVENTI $I TITRAREA IN MEDIU ANHIDRU UI. nitrometan dioxan CaHrOr.r I @tprin Constanlo Sava. saltul de pH corespunzdtor punctului de echivalenf5 este plus.at nu poate fi determinat 0. III. solulie in iit at" atat de mic disociere.N-dimetilformamida HCI Dioxan Lichid incolor Piridina fl mirc ds ets ddectabil HiGRaTSaOPIC @r{F) li o n -t 72 nnh )iner[i: benzen Ca]Ir. VOLUMTTRIA'. acid sulfuric H:SO+.cHIMIE ANALITICA.>Kr): acid formic HCOOH. acid clorhidric HCl.6 HF + HF Acid sulfuric Protonat Hrr* + Acid fl F Anion fluorurtr uorhidric Protonat oH (DMSO).3 HCOO5 HCOOH'++ HCOOH + formiat HCOOH Acid formic protonat Anion H3C-COOH L. xileni CrHro: Solvenlii protogenici au constanta de aciditate mai mare decat constanta de bazicitate (KDKb) gi se folosesc la titrarea bazelor slabe (amine. propanol C:HzOH.'. etilenglicol HO-CH2-CH2- + +I{3C-COOH HTCOOHz + Acid acetic protonat HgSO++ + + H3C-COOAnion acetat 12.Volumetria prin reaclii de neuralizare ln mediu anhidru H3C- dimetilformamida (DMF).6 '. anhidrida acetic6 (HrC-CO . acid propionic H:C-CHzCOOH.1.2.1. HzSO+ + HzSOr 5 j. )amfoteri au valori comparabile ale constantelor de ionizare (Ko=Kr): apa H2O.1.. alcaloizi etc). HSO' Anion hidrogenosulfat 3.. Clasifi carea solventilor anhidri Solventii anhidri se clasifici in: Solvenli protonici (amfiprotici): )protogenici au constanta de aciditate mai mare decAt constanta de bazicitate (K. tetraclorurA de carbon '\: \*J (_) (_) -1 -\ CCla. Capitolul Ill.CHIMIE ANALITTCA. solubilitatea acestol' compugi (mul1i dintre ei oryanici) este mult mai bund in solvenli neapoEi decat in ap6. izobutilmetilcetona H:C-CO-C+Hq.

cloruri acide. Ansamblul reacfiilor care au loc sunt: clneutri. toluen ceHs-cH:.Volurnetria prin reactii de neutralizare in mediu anhidru CaHqNHz + C+Hq-NH:5 C+HqNH:++ C+HqNH- Conslan[a Sava. : )in )la CsIIsN: solufia de titrant Q{ClOl dizolvatin + H3C-COOH 1.-Kr'. xileni. Asffel. autoprotoliza: H3C-COOH + HgC-COOH 5 H3C -COOHi + H3C-COO- III. VOLUMETRIA. este mai mare decdt in solulie apoasa datoritd tendinlei mai accentuate a acidului d. . Capitolul III. Caracterul acido-bazic al solventului 1). proprietdlidielectrice: punctul de fierberel proprietilile de nivelare. acid sau debazd. C'p'tniul Ill. este practic imposibil de titrat piridina in apd (Ko=l. HsC-O. Constanta de bazicitate Ku abazei slabe (:B) in acid formic. propdetdlile de difefen{iere.3. solvenlii inerli nu posede functii acido-bazice decelabile. derivali halogena{i ai hidiocarburilor cloroform CHCI3. Proprieti{ile solven. Solvenfi acizi care miresc bazicit*ea solutului + CzHs-OH 5 La C2H5OH2* + etanol Protonat CzHsO- t9 cregte.e a ceda protoni.3.7x 10-e). constituind (cu exceptia solvenlilor iner{i) sisteme acido-bazice care favorizeazi manifestarea functiilot' extrinsece de acizi sau de baze. constanta debazicitate extrinsecd a piridinei creqte. proprietdtle de solubilizate.alcoolii: Autoprotoliza solventului amfoteric PK. Propdetdlile solvenlilor cate infl uenleazd desfdquralea ptoceselor sunt: )in solulia de analizat (piridinS dizolvatd in acid acetic anhidru) ionizareabazei'. Se considerd dizolvareabazei slabe (:B) dizolvarea unei baze slabe intr-un solvent cu caracter acid.1.1. in solvenlii ine4i este exclusA rcactia protolitici cu solventul.r r i -- COnsIan[a Sava .oprietb[ile solventului sunt hotdrdtoare penffu desfdgurarea reacfiilor. tdria bazei in acidformic' are loc reac{ia: etoxid Solvenfii aplotici funcfioneazd caacizi sau baze Lewis.tilor anhidri Pr. De exemplu. Prin dizolvare substanlele ?gi pot manifesta funcliile proprii (intrinsece) de )in solvent.Volumetria plin reaclii de neutralizare in mediu anhidru Solvenlii amfoterici au functia acidi comparabild cu ceabazicd K. (FI3C-CO)2b Clorura de benzoil 5 CoHs-COCI 5 PK' HrC-COO15 H:C-O+ + CcHs-CO+ + :B+HOHSBH++HOIonul formiat este analog ionului HO-.Co o H i + CIO oS CsI{s-N*H+ CIO o Se observ5 ci solventul (acidul acetic) determind ionizarca piridinei.nici bazele sub influen!a solventului. Astfel' solventul mdreqte bazicitatea extrinseci a bazei slabe dizolvate. iar anionul acetat care rezultd este o bazd mult mai tare decdt piridina. +2CH3-C}OH CsHsNTI+H3C -COo-+ H rC . devine posibild deteminarea bazelot slabe care nu pot fi titrate in iolulie apoasi.17 H:C-OH + H:C-OH 5 HrC-OHz+ + metoxid metanol protonat CzHs-OH III. Solventii interac{ioneazd cu substanlele dizolvate. Folosind acid acetic ca solvent. De exemPlu. temclorurA de carbon CCI+. sulfoxizi etc... VOLUMETRIA. fiind Exemplu: hidrocarburi benzen collc.1. adici nu ionizeazd nici acizii. Autoprotoliza solventului aprotic :B + HCOOH Similar are loc reacfia in aP6: 5 BH++ HCOO- Anhidrida aceticd.CHIMIE ANALITICA. ale substantelor. HCIOr + H3C-COOH titrare: 3 H3C -COOH| + CIO.CHIMIE ANALITICA. Exemplu: anhidride. C5H5N*H + H:C-COOcH3cooH anhidru) ionizarea acidului: 1) 2) 3l 4) 5) 6) proprietdlile acido-bazice (de ionizale). l5l 152 I .

Proprietifile de dizolvare Alegerea unui solvent convenabil atat pentru substanlele reactante cat $i pentru produ$ii de reactie.3.COOHi + CIO^ Datoritd tendinlei de a forma perechi de ioni. Se considerd dizolvarea unui acid slab HA intr-un solvent etilendiamina: III. Cu cat aciditatea solventului albazei. gradul disociere de cre$te atat La Constanla Sava. ionii se gdsesc in cea mai mare parte sub formd de perechi: a HA + H2N-CHz-CHz-NHz 5 HzN-CHz-CI{z -NH:* + A- de aaccepta protoni. Aga este fenolui care ate K"=10-10 in apd gi nu poate fi titrat in acest solvent' Folosind etilendiamina ca solvent. cu extrinsec al substan{elor dizolvate.COOH. Cu clt bazicitatea intrinsecd a solventului este mai mare' cu a6t cre$te gradul de ionizare al acidului slab dizolvat. Acest lucru este valabil doar pentru acizi (HA) qi baze (:B) fErd sarcini electrice. Solvenfi bazici care miresc aciditatea solutului La dizolvarea acizilor intr-un solvent cu caracter bazic. ritranrul (acidul percloric) .CHIMIE ANALITICA. ionizarea acidului: C6I{5OH + HzN-CHz-CHz-NHz 5 HzN-CHz-CH2-NH3* + Perechile de ioni disociazA. 2). solventul cu proprietdli bazice intrinsece (etilendiamina. <+ H3C . ' Solvenlii cu caracter acid intrinsec mAresc (accentueazl) calacterul bazic este mai mare. de exemplu) mare. acizii qi bazele sunt relativ slabe ?n solven{ii cu constantd dielectricd mic6.2. Disocierea acizilor gi bazelor slabe in solven{i cu constante dielectricd mic6. iar constanta de disociere are valoarea CaHsO- Titrantul bazic acceptd protoni de la etilendiamina protonata care este un acid mult mai tare dec6t fenolul. Ansarnblul reacliilor care au loc: solvent autoprotoliza: * )in HzN-CHz-CHz-NHz + HzN-CHz-CHz-NHa 5 I{rN-CHr-CH2-NH3* + HzN-CHz-CHz-HN- HCIO4 + H3C-COOH i H$-COOHixClQo Kd=l0r )in solulia de anahzat.i 154 t { ''. trebuie privitd ca un proces in doud trepte: formarea perechilor de ioni 9i disocierea lor. De exemplu.ti in apd.2) este complet ionizat. Astfel. Constanta dielectrici Constanta dielectrica este o mdsurd a energiei necesare separarii ionilor cu sarcini opuse.. ionii dizolvali au o foarte slabd tendin!6 de forma perechi. Prin acest mecani$m solvenlii bazici mAresc aciditatea extrinsece a $olutului. Astfel.1. printre cele mai mari intre lichidele cunoscute. datofite constantei dielectrice mici a solventului. pot fi determinali in solvenli anhidri cu catactetbazic.@ia Constanta Sava. acidufui cre$te. are drept consecinlA crearea Si menlinerea unui sistem o*og"n in tot timpul titrdrii. in benzen (e=2. Valori mari ale constantelor dielectrice se datoresc energiei mici necesare separdrii ionilor cu sarcini diferite. tdia extrinsecd a bazic.. conform reacliei generale: HA+ HSolv 5 :B + HSolv HzSolv* + A- 5 I{B*+Solv 153 .dizolvat in acid acetic.3) este nevoie de consum mare de energie penffu a separa ionii cu sarcini opuse.CHlMlE ANALITICA.: ) .5). cedeaza nrotoni anionului acetat. H 3C . gradul de disociere al fenolului creqte suficient de Acest echilibru este deplasat spre dreapta. ceea ce ?nseamnd cd ionii tind s6 existe ca perechi de ioni. acidul percloric dizolvat in acid acetic (e=6. efectul de dizolvare este foarte important. VOLUMETRIA" izare in mediu anhidru III.3. acizii prea slabi ca s6 poatd fi titra. ugurAnd determinarea. Dar. Acegti compuqi reaclioneazi iu solventul care poate acceptasau ceda protoni. apa are constant6 dielectrici mare(e=78. datorifi tendinlei etilendiaminei mult ca sd poatd fi titrat.1. Prin urmare. vOt-UNaefela" prin reaclii de neutralizarc in mediu anhidru titrare. Astfei. xClO.3. Asrfel. .te (accentueazd) propriet6file acide extrinsece ale solutului (de exemplu fenolul).

are o tendinfd destul de accentuate de a accepta protoni de la solventul donor. VOLUMETRIA" Capirolul IILVolumetria prin reaclii de neurralizare ln mediu anhidru Solvenlii cu constantA dielectricd micd favorizeazL fonrratea perechilor de ioni HzSolv+xA.3. III. Diferenfierea Dacd solventul este lipsit de propriet6fi acide sau bazice (cazul solvenlilor aprotici) este eliminata problema niveldrii. iar solventul poate fi utilizat pentru diferenliere. datoriti slabei tendinte a acidului acetic de a accepta protoni. acidul azotic HNO3.CHIMlE ANALITTCA. iar in cazul acizilor poliprotici pot fi puse in evidenfi treptele de ionizare.Constanta Sava. ceea ce privegte tArid acestor acizi. nu este posibili diferentierea amestecurilor de acizi sau debaze in acegti solvenfi. in cei cu constanta dielectricd e<15 se constituie numai perechi de ioni.+ H3C-COOH se micgoreazh (niveleazd) 5 HCI + H:C-COO- Aceast6 reac.3. Totugi. iar in cazul acidului sulfuric HzSOr nu por fi puse in evidenli cele doud trepte de disociere. De exemplu. apar diferenfe in HCI + H3C-COOH 5 H3C-COOH2* + Cl- 156 . acizii fiind total disociali. Latitrarea in ap6.3. VOLUMETRIA" Capitolul III.. Consranla Sava. acidul azotic HNo3 sunt considerali acizi cu tdrie comparabild. + H:C-COOCsHsN + H3C-COOH 5 C5H5NIf + H3C-COO- III. diferenlaintre tdriile celor doi acizi. trebuie sd se utilizeze un solvent inert sau care nu produce nivelare. cum ar fi acidul benzoic cate are constanta de aciditate in apd Ku=lQ-'. acidul clorhidric nu este un acid tare. este deplasat La titrarea amestecului de acizi tari (acidul percloric HCIO4.respectiv HB*xSolv-. iar pentru oblin salturi separate pentru fiecare treaptd de ionizare. HzSO+ se In alfi solvenli. amoniacul necesiti echipament gi precaulii speciale pentru a putea fi folosit ca solvent. Echilibrul reacliei: Solvenlii amfiprotici se folosesc pentru tiffarea acizllor sau bazelor slabe.4.y gi a faptului cd. Cl.6. acidul clorhidric HCl. se vor ob{ine acelea$i curbe de titrare. in plus. 1. Mulli acizi ca acidul percloric HClo4.Volumetria prin reactii de neutralizare ln mediu anhidru in consecinfi. H3C-(CH'3-NH2 + I{3C-COOH S II3C-(CHr):-N*H. in acid acetic ca solvent. Astfel.. iar cAnd constanta dielectrici are valori intermediare l5<e<40 existi atdt perechi de ioni cit gi ioni liberi.ie face sd creascd gradul de disociere al acidului acetic. diferen{ierea nu este posibilS. este un acid mult mai slab in emnol. Temperatura de fierbere Temperatura de fierbere este DatoritA proprietdtilor de nivelare ale solven{ilor amfiprotici.1.'Aceasffi proprietate se constata cel mai bine studiind tdia acizilor in apd. III. diferentierea este posibild folosind ca solvent metil-izobutilcetona" HA + HzO* Il:O*+ Atotal spre dreapta.CHIMIE ANALITICA. Solvenlii cu constanta dielectrici intermediard. Metanolul avdnd punctul de fierbere 64oC este in echilibru cu vaporii sdi.are caracter amfoter. acidul clorhidric HCl. acizii carboxilici.5. Astfel. in cazul unui amestec de butilamind gi piridind in solvent acid acetic. cu slabi bndin!6 de disolciere. Cdnd trebuie realizatd titrarea unui amestec de acizi (sau baze) neavAnd date asupra tdriei lor. conlin ionj liberi gi perechi. FierbAnd la -78oC.1. acid sulfuric HzSO+) se observd cd saltul de pH Ia punctul de echivalenfd este mult mai mare decdt la titrarea in ap6. Nivelarea Datoriti valorii scdeute a constantei de disociere a apei (Kyy=l0-la. apa este un solvent nivelator. micaorAnd astfel tdna acizllor qi bzrzelor. anionul clor Cl. pentru toli acizii anorganici tari. echilibrul acestei reacfii este deplasat spre stdnga. se poate detemina numai ionul acetat: o proprietate care determina condifiile de lucru. De exemplu. Practic se considerd ci in solvenlii cu constanta dielectricd e>40 se formeazd numai ioni liberi.

] in expresia constantei de echilibru a reactiei cle titrare. ln concluzie. . ----Jo--l-=[u ''7m1"7urc-O-l Ks + H"C-COOH ] -Ka I a1xftrc-coQH]l Ks IHB+ Similar se observi ci echilibrul reacliei de titrare este cu atdt mai mult Se observd cd deplasarea a. a solventului.*."gt r.2. de . H3C-OH + A- . Autoprotoliza gi reacfiile acido-bazice in solventi .rnptu.4.1. l. un acid tare ca titrant se poate obtine dizolvdnd acid percloric_in acid acetic ca solvent. solvolizd ( autoProtolizd) a solventului. esrc mat n.u"1iu d" titrare i unui'acid slab este cu atal mai completd cu cXt mici valoarea constantei de aciditate Ko echiliblultii de titrare sple d€apta este favodzata a acidului gi scederea constantei de deplasat spre dreapta cu cat este mai mare constanta de bazicitate a bazei slabe gi mai mici constanta de solvolizd (autoprotolizd) a solventului.4.CHIIVlIE ANALITICA.d solvolizd (autoprotolize) K. specii a celorlalte decit concentrafie mult mai mare din Reactia de titrare poate fi ob{inuti scdzAnd reaclia de autoplotolizd reacfia de disociere a acidului in solvent. _ ____-_____y__ "b' t:Bl [HB+ ]x[H|C-COO- ] HA +H:C-OH 5 HrC-OHz"+A- disociere: Reaclia de auto- ''aKs= L-"- tHec-oH.+Clo. VOLI]METRIAneutraliza6 in mediu anhidrr.tAHAI l COOHT ] x tCH |COOKs = IH 3C - l protoliz6: Reacfia de titrare: CHr-OH+HrC-OH5H:C-OH1*+H3C-O- tHsc-o$lx[ftc-o.1.4. 157 158 I-_ . De exemplu.l>.u ". in mod obignuit titrarea unui acid slab intr-un solvent anhidru se realizeazd De HCIO+ + H3C-COOH 3 H3C-C))H. acizii gi bazele slabe sunt cel mai bine titrate ln solvenli cu constante mici de autoprotolizd. Reacfia de H3C-CO)H: +:B + H3C-COOH ob{inutd sc6zAnd reacfia de autoprotoliz5 a Aceasti reacfie poate solventului (acid acetic) din rea4ia de disociere a bazei slabe (:B)' in solvent (acid acetic).I :B+ HrC-COOH. Reactia de titrare a unei baze slabe este cu atAt mai completi cu cAt constanta de solvoliz5 a solventului este mai mici.1. Titrarea unei baze slabe in mocl anaiog titrarea unei baze slabe in solvent anhidru se poate realiza ctr un acid tare. * ID* Acidul acetic protonat reactioneazd cu o bazd slab6: HA+HIC-O-5H:C-OH+AIA ] K= [HA]x[HsC-o. Reaclia de III.d. Reac{ia de fi :B + H3C-COOH 5 HB* + disociere: Reaclia de auto- H3C-COOH3C-COOH + H3C-COOH !..le anhidri III.. un acid slab HA poate fi titlat in metanoi cu o solulie de metoxid solvent) este: (fdra ionizareain irr considerare lua titral€ a sodiu. avdnd acelagi anion ca cel format pfin autoproroliza solventului. Titrarea unui acid slab cu obaz|tale. !?in reaclii . H3C -COOH. concentfatia in metanolului IH3C-OH] este omisA deoarece melanolul este solventul prezent chirnice. HB+ t K= nrotolizir Reac{ia de titrare: HA +HrC-O- :.1.r la prin rcactii de neut CON5IaNIA SAVA fi1. + HrC-COO- !.

izopr.:"".rvreai.#il: .1.r.z-l.. "-ri. Avand constanE dielectricd relativrnare..5 Vo) din acidul acetic glacial.oll?. amide aminnan.nJL-ina.nt *r. dizolvate.ir unnio" Chiar ionul Cl .TJri?Jil gi metanol).n*" 0.. acizilor gi a bazelor protonate.r"* protonat. mai .u aceeagi titranli. se formeazd mai murt perechi de ioni. for-a. .3.5. Ei au caracter amfoter gi prezinti avantajur unei varori scezute a constantei de autoprotolizd.z.iatia.Or.1. aceticd.T:.Reaclia de titrare cu protonul II+ provenit din HCIOa este: :::"*j5Tj":':T:?:'-" .din NaCl poate fi titrat cu protonul }f provenit din HCIO+ -.e" iour"u substanfelor organice qi a polimerilor 2) Dimetilformamida (DM-F) H-c(o)-N(cH3)2 este un sorvenr srab bazic..te acidul percloric.l-...-". ."". aminoacizi.aminoetoxid de sodiu HrN_CI{2-CHr_O-Na+ (oblinut din sodiu metalic 2-aminoetanol HzN-CHz-CHz_Off Oiroiuuiin e-tileJdiamind. Figura ltr.2) ilustreazd avantajere ritrdrii in mediu anhidru' La titrarea soruliei ae acio ruriuti.deoarece anionii care nu sunt deloc bazici in ap6..u* . +-. .".. _ OH <+NH.1.r in solvent acid acetic glacial.eapt'.J. cu o bazd tare in etanol. De aceea...opanor sau in amestec de benzen gi metanol.1. fi: gecfiill volumutui i. etilendiaminu g. varoarea micE a constantei de autoprotorizd are efectur predominant gi gradul de neutralizare al ionului amoniu (H3C-CO)rO+HzO - 2H3C-COOH IJIJ.. de . se comport d cabazein acid acetic. avind tendinfa o.#.6t s.uiir*""'l. r59 protoni se desfdSoard intJl _srlqura ." solvenli. De asernenea. Acidul acetic graciar (pur) se forosepte roafte srabe: fOafte Slabe: amine. ca titrant in Acidur acetic este cer mai folosit solvent pentru titririle in mediu anhidru. ai"*"-. constanta dielectricd micd a solventului nu influenleazd reacfia de disociere. *. Ca titran! in etilendiamini se folosesc: . .fff5: "J#.i.5. a unor s'ruri anorganice.1f. in *Ju upor.. poate dizolva o serie de sdruri. Anhidrida aceticd reaclioneazd cu apa continuti de sorufia dJ acid ftrcloric r:o-+oz"j ii'cJ lrm"re de apd (0.at. Aceasta."i" O" 160 . Sotventi acizi iprotogeni) sorvent se forose. .. Dar dificultdfile legate de manipurarea a"estui sotveni ia temperaturi foane scdzute gi mentinerea lui in srare lichidd au facur sa nu poura fi forosit i" .."0.. !...#.r. "*r" IfI.. Alegerea sorventurui pentru titririle in mediu anhidru des folosifi solventur are un ror hotbrator la titrarea in mediu anhidru. Solvenli amfoterici mediu anhidru. ii I cregte auzlgr . n"u. acid aceric..n.u..2. in acest caz.estenec"^.i.:::::_^r::111... este mult mai mare decat in apa. Multe rnai ales sdruriie de amoniu gi de-sodiu pot fi titrate cabaze in acid acetic..ro..p"nou * . i t in mediu anhidru ilr.. Datoifi consrantei dielectriie relativ mici u u. acest NHI + H. respectiv de acid oxaric este pusd ?n evidenld neutralizarea in rrepte. se fJ"r.?::*11tf:tici la folosirea acidului acetic ca solvenr este coeficienrul *' .ffi: r.2-0. .C _ CH.""*".* p".* ^ il. 1) Etilendiamina HzN-(CHz)z-N$z (En) se foloseqte in mod obignuit pentru Proprietd{ire de sorvent ale amoniacurui richid au fost studiate.. aii.+ 4C-COOHJ * Nu*+ ID(+H3C_COOH ff$:T::j::l-T in etilamini (En). cele de amoniu fiind cele mai imporrante.amide. Metanorur gi etanorur au fost murt studiali ca sorvenfi pentru titririre in determinarea aceloragi compugi ca gi "i'.I1.. amine. roror"q. ionur amoniu Nrlj poate fi foarte bine titrat cu obazl tarein etanol gi nu in ap6.1 ':. "uii"u."i ru !g: aceea. Ai [I. .r* ii["#'oLo* Na*X. 9i proprierdfire imporrante pentru titrare au fost piizentate la Na-dizotvar intr_un amesrec de metanol si benzen (ob!iinut din .uiuo*li. pentru a anhidriza solufia de acid percloric sL adaugd ""t -uiri". .*r. "" sSruri.. sorven{ii cer mai in mediu anhidru clasificarea solvenlilor.-.C_ CH _ OH: ^ NHi.ioi r*-rr." .i iJ&.S.. f"*ril.il. Solvenfi bazici (protofilici) ..iJ nu. Are constanta dielectricd 3g.hidroxid de tetrabrrtiramoniu (caHe)al{oH dizorvat in etanor. -y uree..-r .5. Jif"r"n1u ionizare fiind mic6 (Tabelul n. pentru un acid cdrui dizolvare nu necesiti separarea ioniror formali."tri. p#. ^ curbele de titrare (Figura IrI. aciaiiat-ea dfarile in mediu anhidru.j.iuiro. i""-r"".

in acelagi solvent folosit ca mediu pentru titrare..@ 10.00 8.00 5. La determin[rile cu titrant bazi (metoxid de Na.1.Volumeria pdn reaclii de neutralizare in mediu anhidru tlt€rca pllfftrlci fl aciduld sulfurlc in Edlu inhldru abelul III.l-Naftolbenzein 2-Nitroanilinl Albastru oracet 2R 161 t62 ) . La determindrile cu titrant acid (HCIO4.CHIMIE ANALITICA. sau amestec de solvenli..2. anhidru Albastru Ml .00 pH 6. rogu de fenol.oo 3.Sulfonftaleine '12.{ 'r I t t CONSIANIA SAvA I e"p'tol"l IILVol"m"tria .1. Indicatorii acido-bazici folositi in mediu anhid Coloranti azoici bicolori (Plansa AB1) Galben de dimetil Metilorani Rosu de metil Albastru epsilon Coloranti trifenilmetanici bazici bicolori (Plansa AB2) Metil violet 10. Capitolul lll.1.00 4.oo 1. VOLT]METRIA' prtn rcac1ii de neutralizare in mcdiu Conslan{a Sava. in general.Curbadetitrareinmediuanhidruasolufieideacidoxalic Albastru de bromtimol Indicatori acido-bazici folosifi doar in mediu III.00 4. de exemplu) indicatorii cei mai utilizati sunt: metil violet. Curba de titrare in mediu anhidru a soluliei de acid sulfuric Titrarea in mediu anhidru a aciduiui oxalic Coloranfi trifenilmetanici acizi .oo 2.CHIMIE ANALITICA.00 2. VOLUMETRIA'.00 o. cristalviolet.OO Bicolori (Plansa AB4) Verde de bromcrezol Tricolori (Plansa AB5) Albastru de bromfenol 0.00 6'00 7'00 8'00 V+KOlUmer (ml) Roqu (purpuriu) bromcrezol Rosu de crezol Rosu de fenol de Albastru de timol FiguratrI.ti anhidri Indicatorii folosili ia titrarile in solvenfi anhidri sunt folosili $i l-a titrtuile in solutii apoase. KoH in metanol.ftaleine monocolori (Plansa AB3) Fenolftaleina Timolftaleina Diverse clase (Plansa AB7) Bicolor Monocolor Rosu neutral Rosu de chinaldind Coloranfi trifenilmetanici acizi . etc) indicatorii cei mai utilizali sunt: albastru de timol. timolftaleina. Indicatori fotosi{i Ia titririle in solven.6. Indicatorii se prepar6.00 Cristal violet Albastru alcali Figura III.

u o. Precizia analizei cantitative impune realizarea .absolut al valorii dE/dV (unde 163 E este potenfialul. Se dizolv6 cantitatea necesard de substanld de analizat corespunzdtor de acid acetic anhidru.2..1M in acid acetic anhidru pdnE la modificarea culorii indicatorului.. se adaugd 15 KHCO3 + HrC-COOHi +H3C-COO-+-> H3C-COO. ion responsabil de funclia bazicd extrinsecdcreat4: . modificd echilibrul de autoprotolizd cu formarea ionului acetat (baza tare conjugatd a acidului slab) al bazei protonate. cristalviolet . La titrarea substanfelor cu funetiune bazicd cu acid percloric in acid acetic anhidru se desfiqoar6 urmdtoarele procese cu schimb de protoni: 1./Vantrtari<ra = 1/5-6). sau se procedeazd cum este specificat in monografie. Dinrre bazele folosite ca titranli se numdr6: alcoxizii alcalini (de sodiu.COOHI er KCIO+ + 2 H3C-COOH lII. hidroxidul de potasiu etc.. vOLUMETRIA' Capitolul lll.CHIMIE ANALITICA.' Metoda I in volumul in prezenla indicatorului specificat in monografie. 2. func{ia debazicitate a substanlelor este amplificatd gi se pot titra cu rezultate bune.CHIMIE ANALITICA. Dacd este necesar se incdlzeqte plnd la solubilizare qi se analizeazd dupd rdcire. Acizii tan folosi{i ca titranli sunt: acidul percloric. + H3C . H3C-COOH+H:C-COOH <+ HrC-COOHi + H3C-COOSub influenla solventului protogenic.titr6rii in alb".+ K+ + COe + HzO + H3C-COOH REACTIA DE TITRARE mL soluJie acetat de mercur (II) inainte de neutralizarea solventului. Principiul Precautii la titrarea in solventi anhidri Pentru titrarea substanlelor ?n mediu anhidru se folosesc solulii titrate de acizi Eibaze tari in solvenfi organici. VOLUMETRIA'. Capitolul III.2. denumiti gi proba martor.Volumetria prin rcaclii de neutralizare in mediu anhidru I ACIDIMETRIA TN MEDIU ANHIDRU metodei Acetatul bazei protonate se titreazd apoi cu solulia de acid percloric in acid acetic anhidru gi anhidridd aceLicd) folosind un indicator adecvat (metilviolet.+K* + CIO."ron6 gi se usuc[ la pompa de vid pentru a elimina urmele de ap6. H:C-COO. Se titreazd cu solulie de acid percloric 0. acidul paratoluensulfonic. Volumul consumat de titrant la proba martor se scade din volumul consumat la analiza probei. de potasiu. Aceasta se rcalizeazd prin determinarea volumui de titrant consumat de toli reactanfii folosili in analizd (solventul. Substanlele de analizat solide (mai ales medicamentele) se mojareazd bine gi se dizolvd intr-un volum minim de metanol la cald sau in acid acetic glacial la cald . 5. reactanlii auxiliari) mai pulin compusul de analizat. ceea ce corespunde maximului.l. apoi se adaugd solventul conform monografiei. Substanlele lichide care se analizeazd se anhidrizeazd cu anhidridd aceticd inainte de diluarea in solventul anhidru ales (Vro1ug1. indicatorul. acidului se face cu anhidrid6 acefice. indicatori etc. acidul clorhidric. care ionizeazd in solufie conform reactiei de autoprotolizd: Sticldria cu care se lucreazd se cldtegte . Indicatorii folosili in aceste titr6ri (metilviolet. Conslanta Sava . de litiu). 3. cristalviolet preparat in acid acetic anhidru). in acid acetic anhidru. 4. in prealabil neutralizat SOLUTIA DE ANALZAT (Titrosubstan{a: KHCO3) Titrosubstanla reacfioneazi cu ionii solventului. SOLVENTUL Acidul acetic anhidry este un solvent amfiprotic protogenic. albastru de timol) se solubilizeaz[ intr-un volum mic din acelagi solvent folosit la prepararea titrantului. TITRANTLIL Acidul percloric se solubilizeaz1. hidroxizi de tetra R-amoniu. reactanli auxiliari. Titrarea in alb se teahzeazd ii aceleagi conditii experimentale caanaliza probei gi folosind aceleaqi volume gi concentralii de solvenfi. CAnd substanfa este o sare a acidului clorhidric sau bromhidric.Volumetdx prin reactii de neutrulizare ln mediu anhidru APLICATIILE METODELOR DE TITRARE PRIN REACTII DE NEUTRALIZARE IN MEDIU ANHTDRU TTT. HCIO++HgC-COOH<+ClOo x HrC -COOHi<+ClOo+ H3C Anhidt'izarea Metode de titrare in mediu anhidru -COOH.Consranla Sava. iar V este volumul de titrant la titrarea t64 ) .

. Se titreazl pAnd la modificarea culorii indicatorului.-HCI. formAnd acid acetic: (H:C-CO)zO + H2O -+ 2H:C-COOH Ill.1 x 100.ro 100-60 =-i.HCIo4 - m!'acrot l6J 4 = lo'87 mL umiditatea mediului in timpul determindrii.tiei.l00. Volumul de solulie de acid acetic glacial necesar prepardrii unui litru de solulie de acid percloric 0. ]itru de solulie 0.59mL d rrtoo d s.s*^nr. (r)xl9 = r+':sg = 0.t 100 = lll HCrcAx C r. Metoda II Titrantul. Este disponibil sub formd de solutie apoasd 6AVa sau 70Vc.2. @tIiaPIinIcac[iideneutIaliarci[mediuan|ridru Dotenliometricl).lM rezultl din urmdtorul bilan!: V.of. .697 gH. Se realizeazd o titrare Constanla Sava. Indicatorul specificat ?n monografie este deasemenea folosit la neutralizarrea soluliei de acetat de mercur (II) $ la standardizafea titr-antului.ts.alie 607o gi respectiv 70Va necesar prepardrii unui c lll. HCto 4 - c n x E r.X E c.rctot = Cux Et. Anhidrida acetice rcactianeaze cu apa continut6 de solu{ia de acid percloric. Se protejeaz6 solulia de tih'ant de dioxidul de carbon atmosferic $i r".. in scopul folosirii ca titrant se prepard o solulie de acid perclodc 0. I mol apd (18 g) reaclioneuecu (102 g). * Vacid acetic Vacid acetic = Vs - (Vxcro+ * Vunr.HCto+ = C.o. VOLUMETRIA.^ .74g =6.-.1M..Volumetria prin reaclii de neutralizare in mediu anhidru ffit. ceeacecorespunde maximului absolut al valorii dE/dV (unde E este potenlialul.=_=____-_____!:Jy2_ " V.39Crdou 60 = rc. m:'rtcu 1! ]] v HCto 4 . Se dizolvd substanla de analizat in volumul corespunzdtot' de solvent in prealabil neutralizAt in prezen{a indicatorului.(l) Et.459 x r x $ tx 4 (Z) x .001 l(ttlt2\] qi se calculeazd rezultatul analizei cu volumul corcctat. iar V este volumul de titrant la titrarea potenliometric6).* t6. in acest scop se calculeazb volumul de solulie de acid percloric de concentr.r4mL mol mL trlHcrol = C. Titrantul se sr. Pentru obfinerea unei solulii de acid percloric in acid acetic anhidru se calcvleazd necesarul de anhidridd aceticd pentru anhidrizarea solufiei de acid percloric.o .HCtotxV. I mol anhidridd aceticd Conform reac.PrePararea soluliilor Prepararea solu(iei de acid percloric 0'1N in acid acetic anhidru Acidul percloric nu este titrosubstanla. ^" M ttzo ^=pu-*M ^^.. vnnn=^* -Y.uaoaxV.2. c?nd temperatura (t2) a titranrului la momentul determinadi diferS de tempefatul'a (lr) a titlantului la momentul standardizdrii' se multiplicd volunrul de tifant necesar cu [1+0. vs.r.rctotx y.^^=- loo-cu".1x. sau se prepard direct o solulie.CHIMIE ANALITICA..l'54 1-01 nxs. (Z) . = Vgctoa .459*r" 70 Crdo.andardrzeazdfolosind acela$i solvent $i indicator calaanaliza substantei. Serealizeazl o titrare in alb cind este necesar..(L1xJ9- * Vxn6.102ft p"t.) 165 166 b*-- ) . se incdlzegte Si se race$te daci este n"""rur....oo v HClo4 Deoarece gi acidul acetic glacial con{ine un mic volum de apd se calculeazd necesarul de anhidridd aceticd pentru anhidrizarea solufiei de acid acetic glacial.x E t.no .67 = 8. M rro pn. solventul gi indicatorul sunt prevhzute in monografie. VOLUMETRIA" Capitolul III.ConsIanla Sava..nctot x Y" (f) n1.o *Mn* -a'ag!-s.ncto = 0.CHIMIE ANALITICA.1 4 I in alb cAnd este necesar.a.1 M in acid acetic anhidru care se anhidrizeazd cu anhidridd acel'jca- 111.. lg g LgS_€_ =35.

r. respectiv brom.lM .1) se dizolvd ln 100 mL acid acetic anhidru. 1 -naftolbenzein 0. in acid acetic anhidru in cotat de 1000 mL. Se adaugd 0.. Se complet.1 mL solutie de acid percloric O.:irt.05 mL solulie cristal violet/acid acetic anh.. 5l mL Metiloranj solufie saturati/acetontr Se prepard o solufie saturatd de metiloranj (AB. ?n prezenla a 0.38 . in sub$tante solubile dar foarte pufin disociate (IigClz respectiv HgBrz) care nu interferi la determinarea substanlei active.1. . . -700-Cnno.6 lssris=60. Pentru a prepara I L solulie de acid percloric 0.74ntL Prepararea solufiilor de indicator Cristal violet0.87 + 35.lM /acid acetic anh.n.t:o Pnun tS I t..88 mL Tabelul IlI.r..1 lWacid acetic anhidru.2) se dizolvd ?n 100 mL acid acetic anhidru.. l1 mL solu{ie HCIO4 60 Vo sau 8.1t '_100-Cnn.14 + 15.5) se dizolvd mlv ti: Volumul toral de anhidridd aceric6 necesar anhidizdii solutiei de acid mL acid acetic anhidru. .7Vo Mon6.5. 167 f 168 L'. "'lI20^"'. ro = U# x954ntLxr..05 CuctorT0To 9mL g/mol Mns.u *rr.25 mL solu{ie de indicator gi 50 mL acid acetic anhidru este albastri.u..CHIMlE ANALITTCA. Pentru virajul culorii indicatorului de la albastru la verde dlbdstrui trebuie sd se consume cel mult 0..l9%o mlv 3. vo.Volumetria prin reacfii de neutralizare in mediu anhidnt Vacirr acedc -.459 Panrr.. se adaug6: aprox.o Prepararea solufiei de acetat de mercur (II) Solu{ie acetat de mercur (Il) 3.1M /acid acetic anh.19 g acetat de mercur @) se dizolvd in 100 mL acid acetic anhidru.).14) = 954 mL Se calculeazd masa de ape conlinuta de volumul de solu{ie de acid acetic glacial: .2) in acetonE.1 mL solulie acid percloric 0.08 CncroF60%o g/rnl g/mol 0Hcron=1.t.CHIMIE ANALITICA._-- . l1 mL solulie HCIO4 60 Vo sau 8. Test: amestecul conlindnd 0. pdn reaclii de neuralizarc in mediu anlticlnr Constanla Sava.. Culoarea solufiei devine verde albistrui.eazd la semn cu acid acetic glacial..05 0snnr= 1.. Solufia de acetat de mercur (II) se folose$te la anaTiza compu$ilor care se prezintd sub formd de clorhidrali sau bromhidrafi in scopul transformerii anionului clor.1 mL solulie de indicator 9i 50 mL acid aceiic anhidru este albastru intens.tot# M .6 mL solulie HCIO+70 Vo..S%o 0.2 g l-naftolbenzein (A8. 500 mL acid acetrc glaciai.o..4 7ssr. se adaugi ap'ox.2Vo rnlv 0.6 mL solutie HCIO+ 70 7o.acerica=1.54 g/ml- Css. ca indicator.o5#= t r Se calculeazd volumul de anhidridl aceticd necesar anhidrizdrii solutiei acid acetic glacial: nx*n=ffixM". Se completeazdla semn cu ap[ distilatl lipsiti de dioxid de carbon.1000 - (10. 500 mL ap6 distilatd lipsitd de dioxid de carbon. r anhidridd acetica.Reactivii necesari i solutiei de acid in acid acetic Solulie acid percloric AnhidridE aceticd Acid acetic glacial Ep.9.Og 8 nnl mL percloric Ai solu{iei de acid acetic glacial: Vanh. Test: se amestece 0.totai =r5. 100 n.:cri. Tesi: amestecul format din 0.Capitolul Consranla Sava.at:ct* ----ffi-xVa.''*.74= 50.nn. balonul Albastru Nil 17o m/v g albastru Nil (AB."1..racirtaceti "=35. in balonul cotat de 1000 mL.=*LxY. VOLUn ftnla.rid. VOLUMETRIA" Capitolul ilI.67 slmL Pentru a prepara I L solufie de acid percloric 0.2.25 mL solulie de indicator cu 50 mL acid acetic glacial.HCro4= 100.9.5 g cristal violet (AB. l. I Pentru vitajul culorii indicatorului de la galben-brun la verde trebuie sE se consume cel mult 0.g=99.1M in ap6.1M (in acid acetic anh."0=102 Pacioaceric=l. 100 in = \Lnh. Se neutralizeazd dace este necesar cu solufie acid percloric 0.XPnna.1 mL solufie de acid percloric 0./HCtoa * Vanh.

det. r'70 Ill. = e ncoo m KHco r = C tx F n n. ".ncro+.1N preparatd in acid acetic anhidru' c.Volumetria prin reaclii de Tabel ul IIl..... rl HCIru- ll l: F:= Fo. Solvenlii anhidri amplificd proprieti{ile acido-bazice extrinsece ale acizilor gi bazelor slabe fdcAnd posibili determinarea lor in mediu anhidru' Tabelele [I.". ln Biuret6: Solulie de HCIOa 0."66=..1N preparati in acid acetic anhidru condifii. insolubile nu se coloreazd in prezenla indichtorului. Punctul de in mediul de reacfie gi echivalenld este pus in eviden{6 cu indicatorul cristalviolet preparat in acid acetic anhidru.1349 F Ill. 20 mL acid acetic anhidru.-. rcto - Vu. in Biuretd: Solulie de HCIOa 0.262 se calculeaz6factorul soluliei de HCloa 0. 6 Tris-ftidroximetil)-aminometan (HO-CHz)sC-NHz t21. prezintd cdteva substante medicamentoase care se analizeazdprin titrare cu acid percloric in acid acetic anhidru..5. in paharul de tjirare: Se cAntiregte la balanta analiticd o cantitate de KHCO: cuprinsa intre 0. Titrarea hidrogenocarbonatului de potasiu: A..1-UI. .' v sl.acid acetic anhidru (acid acetic glacial anhidrizat cu anhidridd aceticd). Se cornpleteazb tabelul: A Solutia de Analizat IIlt rgCO:=. Modul de lucru Titrareain alb in paharul de titrare: Se B. 2.. I Constan!a Sava...". condilii. ) .*" 2 3 "" "'ITIL IIlu xnco:=. concordante. Se noteazd volumul de titrant consumat pind la Se dizolvd echivalenfd Vsz... Ti trosubstante fol osite !4 rta4llqg!ry11 actzl Constmla Sava.. Cand titrantul este preparat in apd. . Se noteaze volumul de titrant consumat pAni la echivalen{b 1..4.. HCIO4Y determinirilor . ncro+. ..CFllMIE AN-ALITICA VOLUMETRIA" Capitolul lll. HCIO4- Fucor anhidru.2255 52.8 V-^..Determinareasubstantelormedicamentoase prin titrare acidimetrici in mediu anhidru Mulli Jompuqi organici folosili in terapie se analizeazd prin titrare in mediu anhidru deoarece sunt prea pulin solubili in apd pentru a putea. calcule concluzii: Se titreazd pdnd la virajul indicatoruiui de la albastru la verde pefsistent.--:an&itFp:a'mi r Nr. ?nctt saltui de pH la echivalenfd este prea mic pentru a putea fi marcat. 2.. HCIO4- m6soar6 20 rnI. crt.. in plus.fnl- V.tei: e xnco...1 169 Fidat acid de potasiu HOOC-C6II4-COOK Carbonat de sodiu Na2CO3 Hidroeenocarbonat de sodiu NaHCOT Hidrosenocarbonat de potasiu KHCO3 Olfenitguanidlna (CoHs-NH)2 C=NH (Ct:HteNf ) 2 J 4 in aprox.. Rezultd perclorat de potasiu cristale albe.3.'.2.2. Se adaug6l-2 picdturi cristalviolet (0.rnco. care viiazdde la albastru la verde. r.CHIMIE ANALITICA VOLUMETRIA" lizare in mediu mhidm Titrosubstanfa (Ee=M) M (e/mol) 204..3. Se adaugd 1-2 picituri indicator cristalviolet (0.' .57o preparat ?n acid acetic anhidru). A.2. . calcule concluzii: se titreazd picltura cu picaturd dE la albastru pand la verde. prezintd titrosubstanlele care se pot folosi la determinarea factorului soluliei de acid percloric in acid acetic scrot= Er^rrffi mKHco'xlo3 Prezentarea rezultatelor se efectueazd minim trei titrari gi factorui este media aritmetica a Principiul metodei Acidul percloric reaclioneazi cu hidrogenocalbonatul de potasiu printr-o rezlltatelor Nr.2..r=. Vsr. v sl.'..1N preparatd in acid acetic anhidru din legea echivalen.9955 84..01 gi 0. Tabelul W. ucro 116 o ox(V.8 B c Calculul Media Titrantul v s l.0089 100..o ao o) E s. Se efectueazl minimum trei - titrlri 5 211.4o.'.1 g cu precizie de 10* g gi se aduce in paharul de titrare. B..3.ob-1ine o solulie cu concentralia opdme drdrii.2.2. au proprietili acido-bazice . c.1N in acid acetic anhidru utilizAnd hidrogenocarboaat de potasiu reac{ie cu transfer de protoni.Determinarea factorului de corecfie al solufiei de HCIOa 0. solu{ia de analizat conline solvenfi anhidri qi anhidrida asigurdnd desfdgurarea reac[i i lor.5Vo mlv preparat in acid acetic anhidru). 169 intrinsece atat de slabe..

gi 30 mL acid acetic anh.'iL'y' g) CreH:rNO:xH:PO+xHzO M=406. 4) t07701 J-) 8) t00741 Md Codeina fosfat v/\ A\. Medicamente analizate prin titrare in mediu anhidru cu acid percloric 0.l9Vo in acid acetic anh.1 M Aq.t*1.1 ryL l-naftolbenzein 0. *...4 CrrHrrNzOzi M=204. VOLUNIetnle" Capitolul III.11Ee=M r72 acetica .2.M t71 M=122.3.5Vo mlv in acid acetic anh Virai la albastru -vetz Nr European Substanfa activd A Pharntacopoeia Proba 3rd editiott \fr_A*o* 1 '\..35 g in l0 mL acid acetic anh.l '|rs'J gin20mL anhidddi aceticd r) t07s2l Alanina H NH" \i' rbcr'-coon CrHrNOz. Medicamente analizate prin titrare in mediu anhidru cu acid percloric 0.n /Y O.4.l [07s7] 0.Volumetria prin reaclii de neutralizare in mediu anhidru Tabelul III. Se adaugd 6 mL acetat mercuric 3. anh. Fl .l.2./ fi'l /{v.0 mg qi 30 mL acid acetic anh.Conslanla Sava.u. rai de la salben-brun Ia vercle Nr European 7) t0017l Chinidina Sulfat Se dizolvi 0. Indicaror 9.2 7n m/v in acid acetic anh. Se incdlzegte daci este necesar gi se adaugd 5 rnl. M=891.200 Substanla activi A Proba Plnmmcopoeia 3rd editiott 11 I'3w|e1 . I -z--i-.90 mg CaoHsoN+OrS 2) [078s] 0.1M Aq. Indicator 0.orde 0.300 g in 30 mL acid acetic anh. gi 30 mL acid acetic anh. Tabelul m. E"=M t0r02l Papaverina clorhidrat 5) .rb ErM J) t12721 Triptofan 0. VOLUMETRIA " Consrantra Sava.1.5()1.150gin3mL acid formic anh.*Y)r^=T n'"o-^\--\Z ClHrzClNe: M=344.:t=-"i n M=783 I mLHCIOa0. 9i 30 mL acid acetic anh.05 mL Cristal violet 0. I '. L "l'/ I?X. ltl 0. *j\'"' \cot'lH2 CeIIr.H3PO.300 g in 80 mL acid acetic glacial .9: E"=M Nicotinamida Se dizolvd 0.soa/3 echivalent cu 24.l00gin3mL acid formic anh.9.-1-l-. H \_r/ H ''coon M-l15. 80.300 g in 50 mL amestec acid acetic glacial/ t06r6l l0 [0047] M=375. CzoHzrNOaxHCl 0.8: 6) a.3.NzO M=375.CHIMIE ANALITICA./ CsHqNOz. /\.1.Eo=M Prolina in 3 mL acid formic anh.250 g metiletilceton6= CzrHzrCIFNOz U7 'lNr tll in 20 mL acid acetic anh..l M este l.100 g se dizolvi in 3 mL acid formic anh. E.CHIMIE ANALITICA.2. (CzoHz+NzOz)u x H2S04x 2H2O En=M162glr2aN2o 2)2xHz. 0. gi 20 mL dioxan .2.

9: E.r4 0.M CrnHraN"OrXHrSOa 173 174 ./ .-1'." . CzoH:+N:O:xH:SOs l4 ITEM 1062 Chinina Diclorhidrat i._---.r.3 1 mL acid perclodc O.lM.5 Ee=W2 Plnnrncopoein 3rc| etlitiott NazSO+ anh.t ol nq .saturati metiloranj A European Substanfa activd Nr Pharmacopoeia Proba 3rd edition t6) ITEM278 Cloropromazina Se dizolvd 0.45 g in 15 mL apd+25 mL NaOH/et 0.5Vo mlv in acid acetic anh Nr Europeart Substanla activd A Proba 0.6 Eg=M czou:aruz o2xuzsTta/2 =422.-'\.+-.Conslan!a Sava.i..1 M.CHIMIE ANALITICA.+s. se usuca cu M=318.ii --. M=422. Medicamente analizate prin titrare in mediu anhidru cu acid percloric 0.g.2.1 M ln acid acetic anh. Se spald cu ?A mL apd.ir\'.CHIMIE ANALITICA.'rn l. gi ?0 mL anhidridE acetica. II .4 0. t-t ...13 mg evapofa la sec la pres de 2 kPa.-.-r li i. Medicamente analizate acid acetic anh' M in 0.-r-:t': l il *. Indicator 0.1 M Aq. .. h '. Se Nr European Substanta activd A Proba 0.' ilr"..3 g in 50 mL acid acetic anh.. VOL JMETRIA [ii de neutralizare in mediu anhidru ConsIanF Sava.lt H 3r l H 0. Se adauga l0 mL solulie acetat mercuric 3.2.---"t. Se extrage cu 25 rnl- CrzHrqCINzS \'il H CHClr. Se diz. Se evapord la sec la pres de 2 kPa. M=284.Faza org.3 g in acid acetic anh.3.r. VOLUMETRIA' prin titrare in mediu anhidru cu acid Tabelul III.3..3.3.2.1 Pefcloric Indicator Cristal violet 0. Eq= t3 ITEM IO59 Chinina Bisulfat 'HFor 0.... 12 ITEM 15 Adenalina/Epinefrina ilo Tabelul trI.'I .3. Medicamente analizate prin titrare in mediu anhidru cu acid percloric 0.19Vo Tabelul m.rdg ll I t"'.3 mL albastru Nil l7o m/v in acid acetic anh.lM este echivalent cu 21.-/-1p "'rr"i. Viraj 1a CqHrqNOr.4. Se dizolvd reziduul in 50 mL acid acetic anh..Faza or3. M=183.)(..7 . Se spal6 cu 20 mL apb. Cr.500 g in 50 Pharnncopoeia 3rd edition ll [0022] mL anhidridd aceticE CzoHz+NzOzxH2SOrx 7HzOl M=548. reziduul in 50nil.612=211.acid acetic anh.En=\fl? t5 ITEM IO59 Chinidina Bisulfat acetond i -' .2.5. Se extrage cu 25 mL CHC13..45 g ?n 15 mL ap5+25 mL NaOFVet . se usuc6 cu Na:SO+ anh.8 g CzoHe+N:O:X2HCl in 300 mL M=397. in acetond metl Indicator 3 mL sol.<Hr TCINzO.

Determinarea clorhidratului de papaverina OMe I Capitotul lll.pnpn "rirox FoaooxC n. $i Eg.-) _"-l^.papdverina m Papaverina clorhidrat CzollzrNOaxHCl M=375.2.1M este echivalent cu 37. exprimat in 9/100 mL.5Vo mlv in acid acetic anhidru B: in Biureti titranrul: solugie standard de HCIOa 0. Se adaugl 6 mL solulie acetat mercuric.L9Vo m/.Volumetria pdn rcactii de neutmlizare in mediu anhidru consumat vz (mL). Concluzii: Se titreazd picdturd cu pichrurd pdn4 la virajul indicatolului de la albastru la verde persisrent.9 Determinarea concentrafl ei papaverinei clorhidrat-fi ole Modul de lucru Proba in alb A: Solulia de Analizat. 0.59 mg C26H22CINOa.r"1o o) 7o papaveina =0]x r**"r* X C u.r'on)xl0-3 l-.05 mL indicator crisral violet 0. se noteazd volumul de titrant 175 A: Solulia de Analizat. greu solubild in apA. C: Condilii. m papaveim = E s.300 g in 30 mL acid acetic anlddtu. C: Condigii.5Va m/v in acid acetic anhidru. in paharul de tirrare Analiza probei papaverini clorhidrat (fiole 4Va actrJ ' B: ln Biuretd titrantul: solulie standard de HCIOa 0. Determhmre: Se dizolvd 0.19Vo m/v..05 mL solulie crisrzl violet ca indicator. Vopapaverina =3.cu 0.lM aq.Se titreazd cu solulie 0.CHIMIE ANALITICA. lglnl-: -!!.u xrco Pentru densitatea soluliei de papaverind E r.197c m/v gi se agitd pAnd la solubilizare. VoLUMETRIA" III.CHIIVIIE ANALITIcA.0 Vo qt max. 99. B: in Biuretd titrantul: solulie srandard de HCIOa O./OMe Calculul continutului de substanf6 activ6: P =2" HCIOI . 0.J-l g comprimat mojarat de papaverini clorhidrat. 101 .=Q.05 mL indicator cristal violet 0. 1 mL acid percloric 0.lM aq.7-dimetoxiizochinolind clorhidrat. fafd de substanta uscatd. in paharul de titrare se adaugd rn6"4i"o.v qi se agite panl Ia solubilizare. Concluzii. in paharul de titrare se adaugd: 30 mL acid aceric anhidru gi 6 mL acetat mercudc 3. VOLUVefRteCapitolul lll. t76 . Hgloa=0. sau cristale albe sau aproape albe. v* Determinarea concentrafiei papaverinei clorhidrat-comprimate Modul de lucru Analiza probei papaverini clorhidrat (compnmate ZAVo) Solufia de Analizat. Definilie: Clorhidratul de papaverind conline min. utor solubild in alcool. -)r Ir'l .lM aq. Calcule. lN JtoLd Pentru Ca.ncto o v-.57o mlv in acid acetic anhidru.Volurnetna prin reaclii de neutralizare in rnediu anhidnr Constanla Sava.rrroo)xl0-3 m pdrywdna vo p apaverina = mp-on xlo} = m-lltl'tu PxVy.poryverina =Ln'HCto4XFoaoo*(Vr.rc. '" Proba in alb se prepar6 la fel A: se adaugb conlinurul unei fiole de papaverind clorhidrat. Descriere: Pudrd cristalini albi sau aproape albi. Se titreazd picdturi cu picdrurd pdntr la virajul indicatorului de la albastru la verde persistent.. iar rezultatul este media lor. Calcule. iar rezultatul este media lor. se noteazd velumul de titrant consumat Vz (mL).o o X Fnaonx(Vr. practic insolubild in eter. Se efectueaza minim trei titf5f..4dimetoxibenzil)-6.05 mL de indicator. 30 mL acid acetic anhidru $i 6 mL acetat mercuric 3.0 Vo l-(3.9 Eg=M Europ ean P harmacop o eia [ 0 I 02 ] Acliune famrtcologicd Si tntrebuinldri: Antispasmodic. exprimat in g7o. cristal violet 0.1M acid percloric aq.5.rrroo*(Vr. 30 mL acid acetic anhidru gi 6 mL acetat mercuric 3.i.759x Fr'oox(vr.papaucrina=M=37 5. Se noteazd volumul de titranr consumat V1 (mL).u". " p g papaverirn . Concluzii: Se titreazi piclturd cu picdtu$ pAnd la rrirajul indicatorului de la albasrru la verde persistent.Consranla Sava. 0. Calcule.rgou'Vr..r'oo -vr.ou-Vr. C: Conditii. Se efectueazd minim trei titr6ri.

".. n'o " ffintdicanent vr.Volumetda prin rcaclii de neutralizate ln mediu anhldru Calculul conlinutului de substanlS activi Constanla Sava. pdnd la coloratie verde..r pcna= v sl .. Concluzii.fiL Fl2.7 Europ ean PlmrmacoP o Ee=M eia [ 0022 ] - Acliune farmacolo gicd Si tntrebuinldri.Constanla Sava .....25 g diazepam se dizolve in 15 mL acid acetic anhidru (R)' se adaugd cristal violet in acid acetic anh.papaverina=ffi"rc0= Vo E ".5 L g Diazepam CrcHr:ClNzO M=284.2. diazepam... Proba de diazepam A: Solulia de Analizat.r Y unrne= ncroa= Vo- C%o= 3 sl....500 g in 50 mL anhidridd acetic[. r'o.... Calculul continutului de substanfd activd anhidru Definilie: Diazepam conline min.oo ffi n'"ditn. Concluzii...6o B Titrantul v sl HCIOIV. Se noteazd volumul de titrant consumat Vr (mL). Calcule. Se adaugi 0'3 mL albasrru Nile ca indicator $i se titfeazl cu acid percloric 0. r. C: Conditii.o ".Volumetna prin reaclii de neutraliz Tt. l. - V r.j%o 7-cloro-l-metil-5-fenil1.. fr mcdk art Nr. 0. VOLUMETRIA.HCIO4- C Calculul 4o= Media determindrilor V""r". in paharul de titrare se adaugd: Nil Ilmedicam. 1 mL acid percloric este echivalent cu 28.CHIMIE ANALITICA. Diazepam Solufii rectale. Vo- Analizi diazepam Me "*j" --N Determinare diazePam comPrimate Proba in alb in paharul de titrare se adaugd: 50 mL anhidri acetica 9i A: Solufia de Analizat.. Diazepam Solugii orale... Se titreazd picdturd cu picAturd pand la virajul indicatorului de la albastru la galben-verzui. Se efectueazd minim trei tifferi.0Vo 9i max' l}I.3 mL albastru Nil 17o m/v in acid acetic anhidru B: in Biuretd titrantul: solutie standard de HCIO+ 0...onpn*ut nxC n..". $i se titreazA cu acid percloric 0.759 F o *o o x lv r.1M aq' C: Condi{ii. det. o - v.r*Et''ra*e*'xCu'aaotx fl-.. Descriere: pulbere cristalind albd sau aproape alb6...ficment Fncto+x(Vtaaot -Vwaot) ffimedit:mrcnt Todiazepam = 2... iar rezultatul este media lor...n.1 mol/l in acid acetic anh. medtcam-. Capitolul Ill.inare: se dizolvd 0.CHIMIE ANALITICA.3-dihidro-2H-1.. Calcule. Todiazepam=!!!!!!!!-*rOO . Diazepam Injec{ii. VOLUMETRIA'. medicam= V. I mL acid percloric 0.. Anxiolitic. Se noteazd volumul de titrant consumat Vz (mL). Se titreaza picdturd cu piciturd pina la virajul indicatorului albastru Nil L7o m/v in acid acetic anhidru de la albastru la galbenverzui.mL .' "9 V. foarte pulin solubild in ap6' solubild in alcool.^...1 M pand la virajul culorii indicatorului la galben verzui.) : t77 t78 .99.1 mol/L in acid acetic anh.o o) Determ.3 mL albastru : 17o nr/v in acid acetic B: tn Biureta dtrantul: solufie standard de HCIOI 0'1 M aq..n.354) recomandd umAtoarea metodd de dozare: 0....6.47 mg CreHtrClNzO.847 * F x r'o u \v. 50 mL anhidrd aceticd gi se agiti pAn6 la solubilizare. Farmacopeea Romdnd X (pag.4-benzodiazepin-2-ond rapoftate la substanla de referinf5 uscatl.=. corespunde la 0'02847 g CroHr:ClNzO.= 100*9.r.. HCIO4- V"r 111.naoox Fraoo*(V=. Diazepam Tablete Preparate: Diazepam Capsule. ^ 0..^^. '..oo )*roo papaverina =3. A Solutia de anahzat rrrl.

5 Vo de substanla uscat6. . practic insolubil in apa.6S. 101.Consranta Sava.I -metil-5 -feni l. Acliune farmacologicd Si intrebuinpdri.-metil-morfin-7-en-6-ol fosfat.2s Vsl.1.CHIMIE ANALITICA. . cu gust amar. fatd Descriere: Pudri cristalind albd sau cristale mici incolore. Concluzii.1 g cristal violet se dizolvd in 100 mL acid acetic anh.1Vo rn/v in acid acetic anhidru B: in Biuretd titrantul: solulie standarcl de HClo+ 0.1N. HClo4= C Calculul o7^_ Media determindrilor Proba de diazepam t 2 3 Irll. Ee=M Ee=M Acliune farmac olo gicd Si tntrebuin ldrit antitusi v. HClo4= Vs2. Tranchilizant.-- 100*0. . Se titreazd cu solufie acid percloric 0. Se titreazd pic6turd cu picdturi pAnd la virajul indicatorului de la albastru Ia verde persistent. se efectueazd minim trei tikari. sau alb-galbuie.. se noteazd volumul de titrant consumat vz (ntr). Ugor solubil in acetonS. . ln acid acetic anhidru C: Condifii. Cristal violet in acid acetic anh.05 mL cristal violet ca indicator. Se noteazd volumul de titrant consumat Vr (mL). det.1 mL cristal violet 0.CHIMIE ANALTTICA.7.4 ]. benzen. ugor solubild in apb.1 mLcristal violet}. se adaugd cristal violet in acid acetic anh. calcule. Determinare: Se dizolvd 0.. . Calcule.2. c ""'-' o E l\I. VOLUMETRIA' Capitolul Ill.4Diazepam benzodiazepin-2-ond. Codeina fosfat Hemihidrat Europ e an P hannacop oeia [ 0074 1 mL acid percloric 0. ln paharul de titrare se adauge: 15 mL acid acetic anhidru qi 0. Solubilitate.'. Se calculeazd continutul de substantd activd.02847 g ClsH2lNO3xHaPO+xHzO cr6Hr3clN2o. (0. diazepam.9R. pind la colorafie verde. Conline cel pu{in 98.|Vo C16H13CIN2O raportat la substanla uscatd.1 mL cristal violet 0. anticonvulsivant. 0. Nr.lN.7 E"=M 7-cl oro. practic insolubild in eter. corespunde la 0.lM aq. 179 180 .'.4 M=397. cloroform gi dimetilformamidd. in acid acetic anhidru c: condi{ii. 1 mL acid percloric 0. concluzii.l%o m/v in acid acetic anhidru B: in Biuretd titrantul: solulie standard de HCIO+ 0.1. este echivalentcu3g.mL A: Vo- Solu{ia de Analizat.5-epoxi-3-metoxi-9-c.8 V"o1u"n1=..T4 mg de C1sH2aNO7p. ClsH2alr{O7PxtlzH2O M=406.l4R )-4. 98. greu solubild ln alcool.3-di hi dro-2H. tocolitic. .1 mL pentru 20 mL solufie de titrant).^r= Monografia din FR X pag.Volumetria prin reaciii de neutralizare in mediu anhidrr Consranta Sava.mcdism=. (5R.0 Vo Determinare diazepam Proba in alb A: Solulia de Analizat..^. A Solutia de analizat "B Tirantul Vsl. analgezic. HClo4= V"r scrru= Vsl. VOLUMETRIA..1 molll- ln acid acetic anh. 15 mL acid acetic anhidru gi se agit6 pdn6 la solubilizare. . Analizi codeini fosfat solubil in acid acetic anhidru 9i alcool. . Dozare: 0..5Vo qi oel mult l}L.lM aq. greu sqlubil in eter.Lvo rrlv in acid acetic anhidru de Ia albastru la verde persistent.: 0.l35.1 mol/l in acid acetic anh.25 g diazepam se dizolvi in 15 mL acid acetic anhidru (R). in paharul de titrare se adaugd: rnmecricam. (1) qi se titreazE cu acid percloric 0. Descriere. iar rezultatul este media lor..354 Diazepamum Diazepam CrcHrrClNzO M=284. Pulbere cristalind alb6. Preparatet tablete gi suspensie oral6 Definilie: Codeina fosfat hemihidrat conline min. fdrdr miros. se titreazd picdturd cu picdrurd pdnd la virajul indicatorului 0.350 g intr-un amestec de l0 mL acid acetic anhidru gi 20 mL dioxan. . in prezenla a 0. gi max. HCIO4= Vo' Vo- V.

"ni..8 V"^r"""r=..'.CHIMIE ANALITICA.8........ gCtOl= V..=. unrru= 7o- IIll *dien=.F ff t I I Constan[a Sava .'8 "..LZ mg CeI{rzNNaOgS. Se noteaz6 volumul de titrant consumat Vz (mL)... 0.. HCIO+= c Calculul Vo9o= Vo= Media Nr. VOLUMETRIA. este echivalent cu20. Determinare: Se dizolvd 0.n = Vsl.. V.2..* ErM Defini.timDl -V rncrco) Nr. det. Calculul continutului de substanfd activd vocodeina -'n"'t"*' *169 fr. foarte ugor solubile in apd' solubile in alcool. Se efectueazi minim trei titreri.. Sd se calculeze continutul de substan!5 activi in 7o. ... ....../"o.lM aq' C: Condilii. ".. 0...'9 B Titrantul Vsl.CHIMIE ANALITICA' VOLUMETRIA' in mediu anhidru Determinare codein[ fosfat Modul de lucru Proba in alb A: solulia de Analizat..1 mL solufie naftolbenzein $i se titreaza cu solulie de acid percloric 0. I mL solufie de acid percloric 0..1. 9i max....medicam="'.l]]L I1lf.o1u"p=. det..-.mL III?mai"*=.. ugor solubile in eter. Sd se realizeze proba in alb 9i analiza probei de medicament. HClo4= V.5Vo n/v in acid acetic anhidru B: in Biuretd titrantul: solufie standard de HCIOa 0.nao e 111_". Se titreazi picdturd cu piciturd pdnd la virajul indicatorului de la albastru la verde persistent.... HClo4= J V.'. HCIO4= To= Vsl.. .2..Volumetria prin reactii de neutralizue in mediu anhidru III."r=. Concluzii.^t-.59o ciclohexilsulfamat de sodiu calculat cu substanfe de referin{d uscati. Capitolul lll. ' .ttctotx Fncto tx(Vz..05 mL de indicator cristal violet O. Descriere: Pudrd cristalind alb6 sau cristale incolore..' . Sd se optimizeze masa ce se va lua ln lucru..1M aq.. .. Analiza probei codeini fosfat A: Solulia de Analizat...8 V. ... Vocodeina =0.=.101'0Vo N- Problematizare Sd se analizeze prin titrare in mediu anhidru ciclamatul sodic ai un medicament ale cdrui proprietd{i sunt prezentate in Tabelul nI. anhidru Conslanfa Sava..05 mL indicator cristal violet O. B c Calculul Vo= d^- Media determinErilor determinirilor I 2 J Titrantul Vrt.... 10 mL acid acetic anhidru 9i 20 mL dioxan 9i se agitd pdnd la solubilizare.IIIL V. Analizi ciclamat sodic ofthe European Pharrnacopoeia [0774]' Acliune Si tntrebuinfdri.. A Solutia de analizat llll mdicam=....|x A E u...1M aq. Calcule. Sd se lntocmeascd tabelul cu rezultate. ".'"""""II|L Vrot*or=. I 2 lll Solutia de analizat l...9 \.5Vo mlv in acid acetic B: in Biuretd titrantul: solulie standard de HCIOa 0'1 M aq' C: Condilii.. .'. pind la modificarea culorii indicatorului de la galben la verde.'. in paharul de titrare se adaugi: 100/C*0. Calcule. Se titreazd picdtura cu picdturd pAnS la virajul indicatorului de la albastru la verde persistent' Se noteazd volumul de titlanl consumat Vr (mL).. V"r serru= Vsl.' indulcitor the 3rd edition ' CeHrzNNaO:S M=201'2 $--*"'- .150 g fdrd incdlzire ?n 60 mL acid acetic anh.fnl.35 g medicament.fftL lll3..8 medicam=..2.-[I....oaoinn x C n... HClo4= Vsl.e snru= Vo= l8l 182 -) . Se adauga 0...^n..Obiective: Sd se alcatuiasca schema de lucru. Si se compare rezultatul analizei cu conlinutul declarat al medicamentului in substanld activd gi sd se calculeze eroarea de determinare.ie: Ciclamatul sodic coflline min'98......rnedicam=.3.2'5..*'... iar rezultatul este media lor.. in paharul de titrare se adaugd: l0 mL acid acetic anhidru qi 20 mL dioxan.. Concluzii. exprimat inVo m/m..

t" .10) dimetilformamide @MF).+ H3C-OH Rl (l%o mlvin etanolg6Vo) mL etanol 96Vo.. dar inlocuind alcoolul cu apd distilati lipsitd de dioxid de carbon.3 mL solufie de indicator li 100 nL apd lipsiti de dioxid de carbon. se dizolvE in 50 DIff) mL 184 t I :.02 M gi 20 mL eranol 96Vo Si se .T J Constanta Sava .5Vo mlv in piridinn @y) in 100 mL piridinn Gy). hidroxizi de tetra R-amoniu.CHIMIE ANALITICA. Lg 183 Solufie albastru de bromotimolRz (1.2.10) ?ntr-un amestec format din 4 mL solulie hidroxid de sodiu aq. Punctul de echivalen!5 va fi marcat de un indicator adecvat mediului anhidru pi corespunz6tor punctului de echivalentb.4. Se completeaztr pdn6 Ia 100 mL cu acelagi solvent. apoi cu hidrcxid de sodiu in etanol 967o. Modul de lucru se misoard aproximativ 300 mL etanol 96vo intr-un balon cotat de 1000 mL.Na* + HOH >iN sor-u1iA 8.5) se dizolvd in aprox. >iN soI-UTIA DE ANALIZAT: IoNzAREA (CTJIsCOOH) TITRoSUBSTANTEI Test: amestecul format din 0.3. se aduce la semn cu etanol9SVo qi se omogenizeazd balonul.3. > iN solveNT: AuroPRor zLVA: Metanolul anhidru este un solvent amfoter.OH i <+ CeHsCOO-Na* + 2H:C-OH Test: amestecul a 0. Se agit6 pdnd la solubilizarea completd.OHI DE TITRANT: IoNZAREA NaoH Hidroxidul de sodiu se compofte in solventul anhidru (metanol) ca o bazd Na* + HO-+ H3C-OH ++ HrC-O.Volumetria prin reactii de neutralizare in mediu anhidru III.2. modificd echilibrul de autoprotolizd cu formare de metanol protonat. apoi se .+ H .2 g qi se aduc la balon cotat de I l. .02 M aq. 50 completezd cu acelagi solvent pdnd la 100 mL. + H 3C . schimbd culoarea solufiei la albastru. 0.3.2. Solufie de azotatde argint 8. Principiul metodei Printre bazele folosite ca titranfi se numdr6: alcoxizii alcalini (de sodiu. 0.+ H rC . VOLUMETRIA" Constanla Sava.3.6). Solufie albastru de bromotimol Rl (0. apoi se completezd cu acelagi solvent pAnd la 100 nd-.iM.3.0La7. Se pdstreazd la inruneric. In acelagi fel se prepard gi solulia apoasi de NaOH O. H3C-O -Na+ +C6H5COO . responsabil de caracterul acid exfiinsec: CoHsCOOH + H3C-O.C dilueazd cu apd la 100 mL. de litiu). Acidul benzoic reacfioneazi cu ionii solventului. hidroxidul de sodiu etc. hidroxidul de potasiu.057o mlv in etanolZLVo) Se dizolvd 50 mg albastru de bromotimol (A8. ALCALIMETRIA iN MEDIUANHIDRU III.HsCOO.5 g AgNO3 se dizolv6 Solufie timolftaleini R (0.2 g NaoH (la balanfa tehnicr) in fiol6 de cantdrire qi se aduc in balonul cotar de 1000 mL.OH: > LA TITRARE.1. este galben.05 mL solufie NaOH Solufie fenolftaleinl mL " .}*- ) .l%o mlv in etanol g6%o) 0. Ionizarea decurge conform echi li brului de autoprotolizd: H3C-OH + H3C-OH <+ HrC-O.lM aq. ap6. Se cantdresc 4.CHIMIE ANALITICA. fdrd. Cel mult 0..OHi <+ 1 g fenolftaleine (48. Pentru a obline o solulie 0. cu solufie de hidroxid de sodiu in elanol96Vo: III. este higroscopic qi adsoarbe dioxidul de carbon din atmosferd. VOLUMETRIA" Capitolul III. (pH-ul de viraj 6. NEUTRALZAREA: Solulia de substanti acidi se titeazd.1 mL solufie NaOH 0.lM se cdntaresc 4. Cel mult 0. dioxid de carbon este incolor.% m/v albastru de bromotimol (4. Prepararea solu{iilor Solu{ie de hidroxid de sodiu O. 50 mL etanol 96Vo.liWetanol Hidroxidul de sodiu nu este titrosubstanta.8.8.4) se dizolvi in aprox.1 g timolftaleind (. de potasiu.2 mL solulie de indicator pi 100 determind virajul indicatorului de la incolor la albastru. Ansamblul proceselor care se desfbqoardlatilrarea substantelor cu caracler acid.+ HrC CT.

consranF Sava ..CHIMIE ANALITICA. \/oLUMETRIA" euiializare in mediu anirlciru

SAVA..CHIMIE ANALITICA. VOLUMETRIA"

III.3.3. Determinarea factorului solu{iei de NaOtVetanol 0'1M
Principiul metodei
Pentru determinarea exacta a concentmtiei soluliei de hidroxid de sodiu se poate folosi una din titrosubstanlele prezentate in Tabelul III.4. Hidroxidul de sodiu reaclioneazdcu acidul benzoic printr-o reactie cu transfer de protoni:

prin reactii de neutralizare ln mediu anhidru

Se calculeazd factorul soluliei de NaOH-O.IM echivalenlei:

in eranol 967c din

'o'-m
p, _

fftoridtrntl(X\}3

NaOH + CaHs-COOH -+ CoHs-COO-Na* + H2O Punctul de echivalen{d este pus in evidenfa cu timolftalein| (0,1vo mlv in etanol 96Vo) care viteaz6. de la incolor la albastru.

Nr.
det.

A
Solutia de analizat Illl,ac.bemic=.,......,8

B Titrantul
1I v
sl -NaOH:

c
Calculul
Fo.t= Fo.r= Fo,r=

Media determindrilor

I
2

V"rr"*F..........,.mL

V-.

".^-=

T abel
Nr.
2
1

IIl.3. 1. Titrosubstanp foloslte de standardizarea M (e/mol) Titrosubstanta Acid benzoic CrHs-COOH Acid succinic HOOC-(CHdz-COOH Acid 2-fenilcinconinic CteHt tNOZ r22.715
5.9,044

ilor bazici Ee (e/val)

Vsl,NaOH=

V"r ru"nq=
Vsl,NaOH=

Fo.r=

l22,tt5
59.0M

J

V.r u.nr=

249,268

249,268

III.3.4. Determinarea substanfelor medicamentoase prin titrare alcalimetrici in mediu anhidru Amobarbital Sodium

in paharul de titrare, solulia de Analtzat: Se adaugd 20 nJ- etmol96Eo 3-4 picaturi de timolftalein d O.lVo in etanol 96%. B. in Biuret6: Solulie de NaOH - 0,1M in etanol96Vo C. Condilii, Calcule, Concluzii: Se titreazE picAture cu piclturd pAnE la albastru clar. Se noteazd volumul de titrant consumat: Vsr,NuoH (rn.L).

A.

Modul de lucru Titrarea in alb
Fi

i'- Er- I o.A-** 3

t,t6

o\

IJ

N

v-olu
'l

o

de sodiu a 5-etil-5-izopenal-LH,3H,5H-pirimidin-2,4,6-trionei.
substanF de referinfi uscatd.

CrrHrzNzNaO M=248,3 Ee=M European Pharmacopoeia : Acliune farmacologicd Si intrebuinldri: Sedativ gi hipnotic. Defi.nifie. Amobarbitalul sodic contine min. 98,5Vo Fi max. llZ,OVa sarea

[0166].

calculat fatd de

A. in paharul de titrare, solulia de Analizat: Se cdntdresc la balanla analitich intre 0,012 gi 0,12 g acid benzoic ai se aduc in paharul de titrare. Se dizolvd in 20 mL etanol gi se aOuga 3-4 picdturi timolftaleind (A,lVo rn/v in etanol g6Va). B. in Biuret6: Solulie de NaOH-O,l Min etanol g6%o C. Condifii, Calcule, Concluzii: se titteazdpicdturd cu picltura pdnd la virajul culorii indicatorului la albastru persistent Vsz,r.r"on (mL). Se tealizeazd minimum trei titrdri gi rezultatul va fi dat dL media aritmeticd a celor trei valori ob{inute.
r85

Titrarea acidului benzoic:

' Descriere. Pulbere albd granulard, higroscopicd, foarte solubilS in ap6 lipsit6 de dioxid de carbon (o mici fracliune poate remane insolubild), solubilS in alcool, practic insolubild ?n eter. Determinare. Se dizolvd 0,200 g in 5 mL etanol. Se adaugd 0,5 mL solutie timolftaleind gi l0 mL solutie azotat de argint in piridind. Se titreazd cu solu{ie de hidroxid de sodiu 0,1 M in etanol pdnd la coloralie albastru clar. Se realizeazd Si
titrarea in alb.

I mL of solufie hidroxid de sodiu 0,1 M in etanol este echivalent mg C11H17N2NaO3.

cl

24,83

186

)

Consranla Sava,,CHIMIE ANALITICA. VOLUMETRIA' Capitolul III.Volumetila prin reaclii de

Sava,.CHIMIE ANALITICA VOLUMETRIA'' Capitolul III.Volumetria prin reaclii de

o

sodiu 0,1M pind la virajul indicatorului de la incolor la albastru clar. Se realizeza gi o titrare in alb. I mL solutie alcoolicd de hidroxid de sodiu 0,1M este echivalent cu 9,21 mg CsHrzNzO:.

CrrHreNzbr M=226,3 Ee=Wz
Europ
e

Fenobarbital
H

an Pharmacop

o

ei a [ 0 5 94

]

Acliune farmacologicd Si tntrebainldri: Sedativ gi hipnotic. Defini[ie. Amobarbital contine min. 99,0 7o gi max. 101,0 Vo 5-etil-5isopenti
uscate.
I

Y,
NH

-

1

//,3ll,5t1-piri

mi

din-2,4,6-tiona, calculad cu substanli de referinli

Descriere. Pudrd albi, cristalind, foarte pulin solubil[ in ap6, ugor solubi]d in alcool $i eter, solubild in clorurd de metilen. Formeazd compuqi solubili in apE cu hidroxizii gi carbonatii alcalini gi cu amoniacul. Determinare. Se dizolvd 0,100 g in 5 mL piridini. Se adaugi 0,5 mL solutie timolftileind (0,1% m/v in etanol 96Vo) gi 10 mL solufie azotat de argint in piridind (8,57o AgNOg in piridind). Se titreazd cu solutie alcoolicb de hidroxid de sodiu 0,lM pdn6 la virajul indicatorului de la inpolor la albastru clar' Se realizezl gi o titrare in alb. I mL solulie alcoolicd de hidroxid de sodiu 0,1M este echivalent cu ll,3l mg de CrrHreNzO:

CrzHrzNzOr M=232,2 Ee=W2
European Pharmacppoeia [020 I ]. Acliune farmacolo gicd Si intrebuinfdri: Sedativ; anticonvulsant. Preparate : Fenobarbital Elixir; Fenobarbital Tablete Definilie. Fenobarbitalul conline min99,\Vo 9i max. l0l,0Vo 5-etil-5-fenilIH,3H,5F-pinrntdin-2,4,6-tnona, fa!6 de substanlE de referinld uscatd. Descriere. Pudrd cristalind albd, sau cristale incolore, foarte pufin solubild in ap6, uqor solubilE in alcool, solubild in eter. Fotmeazd compugi solubili in apd "cu hidroxizii qi carbona{ii alcalini, qi cu Determinare. Se dizolvd 0,100 g in 5 mL piridind. Se adaugd 0.5 mL

amoniacul.

Barbital

oYYo
I

H

solulietimolftaleind(0,17o m./vinetanol 967o)qi l0mLsolufie azotatde argintin piridind (8,570 AgNO: in piridin6). Se titreazd cu solulie alcoolicd de hidroxid de sodiu O,lM pdnd la virajul indicatorului de la incolor la albastru clar. Se realizezd
9i o titrare
1

Er-*r

in alb. mL solulie alcoolic6 de hidroxid de sodiu 0,1M este echivalent cu 11,61

El' T-NH o

mg C12H12N2O3

CsHrzN2Og M=184,2 Ee=Wz
Definifie. Barbitalul confine min. 99,0 Vo qi max. 107,0 Vo 5,5-dietillH,3H,5H-pinmidrn-2,4,6 triona, calculatl cu substanfi de referin]d uscatd. Descrtere. Pudr6 cristalinl albd, sau cristale incolore, pufin solubild in ap6, solubild ln apd fierbinte, in alcool gi in eter. Formeazd compugi solubili in apd cu hidroxizii 9i carbonalii alcalini, qi cu amoniacul.
Europe an Pharmacopo eia [ 0 I 70 ].

t

Metilfenobarbital
ide

N:/t"

I

o

_Mt

Detenninare. Se dizolvd 85,0 mg in 5 mL piridinS" Se adaugi 0,5 mL solulie timolftaleind (0,LVo m/v in etanol 96Vo) gi 10 mL solufie azotat de argint in piridind (8,57o AgI{O3 in piridind). Se titreazl cu solufie alcoolicd de hidroxid de
187

tftd sddLnr'er

CrgHr+NzO: M=246'3

Ee =

M

3rd edition ofthe European Phatmacopoeia [0189]Ac{iune farmacolo gicd S i tntrebuinldri : Anticonvulsant

188

Y
I

ConsranF SaYa .,CHIMIE ANALITICA. vOlqyETRlA" p.i. reactij de neutralizare in mediu anhidru i'ii

I
l

meri

Defini[ie Metilfenobarbital conlinp min. 99,0Va 9i max 102'0% l-s-fe;il- i H,3 H,5 H -pirimidin-2,4,6{riona calculat cu substan!6 de

'*tria

Constanta Sava,.CHIMIE ANALITICA. vOLUUetnte" Capitolul lllvolumetriaprin reacfii de neutralizare ln mediu mhidru

Pentobarbital
r{

Descriere: Pudr6 cristalind alb6 sau cristale incolore, practic insolubild in solubild in erer. foarte ugor solubild in etanol. Formeaz' compugi ugor ap6, rotuUili in apd cu hidroxizii 9i carbonafii alcalini 9i cu amoniacul' Detinninare. Se dizolvd 0'200 g in 5 mL piridina' Se adaugd 0'5 mL (0,17o m/v in etanoi 96Vo) 9i l0 mL solulie azotat de argint in timolftaleini solulie piridlna. Se titreazd cu solutie hidroxid de sodiu 0,1 M in etanol pind la coloralie albastri. Se realizeazd titrarea in alb. mg 1 mL solulie hidroxid de sodiu 0,1 M ?n etanol este echivalent cu24,63
CriHr+|JzOr.

uscata.

qrd

efl€rlifiFr

CrrHreNzOg M=226,3 Ee=Wz
3rd edition of the European Pharmacopoeia [0200] . farmacolo gicd gi tntrebuinldi: Hipnotic Definifie. Pentobarbital confine min. 99,}Vo qi max. echivalentul a l0l,UVo 5-etil-5-(1-metilbutil)-1l1,3I1,5l1 -pirimidin-2,4,6-tnona, calculat cu substanftr de
AcSiune

Hexobarbital (ciclobarbital)
Mf
I

referintd uscat6.

YO
lrrH

Cr:HroN:O: M=236,3 Ee = M
3rd editiott of rlrc European Plnrnrucopoeia [0]831' Definisie Hexobarbiial conline min.gg,1vo gi max. echi'alentul a 101.0 5(ciclohex-i -enil)- 1,5-dimeril-1t1, 3Il,5l1-pirimidin-2,4.6-triona, calculat cu de referinth uscarh. substangd .Descfiere:

Descriere. Pudrd cristalind albd sau cristale incolore, foarte ugor solubile tn ap6, solubile in etanol gi in eter. Formeazd compugi solubili in ap6 cu carbonalii gi hidroxizii alcalini pi cu amoniacul. Detenninare. Se dizolvd 0,100 g in 5 mL piridind. Se adaugd 0,5 mL solulie timolftaleind R gi l0 mL solufie azotat de argint in piridini. Se titreazd cu solulie etanolicd hidroxid de sodiu 0,1 M p6nd la colorafle albastru clar. Se
realizeazd gi titrarea

I mL solulie

in alb.
etanolicd hidroxid de sodiu 0,1

M

este echivalent

cu

11,31

mg CrrHrrNzOg.

Pudri cristalina albi, ugor solubilS in ap6, pulin solubila in alcool gi in eter. Formeaz| compu$i solubili in api cu carbonagii 9i hidloxizii

Furosemid/Frusemid

alcalini gi cu amoniacul. bercmtinare. Se dizolv6 0,200 g in 5 mL piridind' Se adau'qd 0,5 mL solulie timolftaleini R gi 10 mL solulie azotat de argint in piridinb. Se titreazd cu soluiie etanolicd hidroxid de sodiu 0,1 M pdn6 ia coioralie albastru clar. Se
realizeazl gi titrarea in alb. 1 mL solulie etanolicS hidroxjil de sodiu 0,1 mg Cr:HroN:Os.

*s\
the
3

M

este echivalent cu 23.63

//\\ oo

CrzIIrrClNzOsS M=330'7 Ee=M
rd edition of the European Pharmacopoeia [ 0 3 9 I ] . Acliune farmacologicd Si utilizdri: Diuretic P reparate: Furosemid Injecfii/Fntsemid Injeclii
Furosemid TabletelFrusemid Tablete DefiniSie: furosemid conline mn. 98,5Vo gi max. L0L,OVo acid 4-cloro-Z(furftrrilamino)-5-sulfamoilberuoic, calculat cu substanfd de referinld uscat[.

189

190
t

{ jL-

i t

)

Constan!a Sava,,CHIMIE ANALITICA. VOLUVffntn' Capitolul IILVolumetda prin reactii de neurralizare in mediu anhidm

Descriere: pudrd cristalind albi sau aproape albd, practic insolubilE in apd. solubild in aceton6, pufin solubili in alcool, solubild in eter, practic insolubild ?n clorurd de metilen. Se dizolvd in solulii diluate de hidroxizi alcalini. Se topegte Ia 2l0o C cu descompunere. Determinare: Se dizolvd 0,250 g in 20 mL dimetilformamida @MF). Se tifieazA cu solutie hidroxid de sodiu 0,lM folosind 0,2 mL albastru de bromorimol
(lVo

CONSTAN!A

SAVA,,CHIMIE ANALITICA. VOLUMETRIA'

Capitolul Ill.Volumetria prin reactii de neutralizare in mediu anhidru

rlv

s'

1

DMF). Se realizeazd gi titrarea in alb. mL solufie hidroxid de sodiu este echivalent cu 33,07 mg

C12H11CIN2O5

Ibuprofen

Defi.nilie: fenilbutazona confine min. 997o gi max. l0l,07o 4-butil-I,zdifenilpirazolidin-3,5-diona calculat cu substan{i de referin{d uscat6. Descriere: pudrd cristalind albd sau aproape albd, practic insolubili in ap6, solubild in eter, pulin solubilE in alcool. Se dizolvd in solulii alcaline. Determinare: se dizolvi 0,500 g in 25 mL aceton6 qi se adaugd 0,5 mL solufie albastru de bromotimol Rl. Se titreazi, cu solu{ie hiclroxid de sodiu 0,1M pAnd se obfine o colorafie albastri care persistb 15 sec. Se rcalizeazd qi titrarea in
alb.

Acliune farmctcolo gicd Si utilizdri : antiimfl amator, analgezic

I

mL solulie hidroxid de sodiu 0,1M este echivalent cu 30.84 Ftalilsulfatiazol

mg

CrqHzNzOz.

a|d snadbnBr

(Y*":
\.At-N'-.rat.

CrrHrsOz M=206,3 Ee=M
the 3rd edition ofthe European Pharmacopoeia [0721]. Ac[iwte farmacologicd Si utilizdri: antiimfl amator, analgezic Preparate: Ibuprofen unguent, Ibuprofep Gel, Ibuprofen suspensie orald. Ibuprofen Tablete.

I

lo-Jl._,,fir,,.

/.b

CrzHrrN:Os

Sz

\J

M--403,4 Ee=Wz

Definilie: ibuprofen contine m)n. 98,5Vo gi max. 101.0Vo acid RS)-2-(4izobutilfenil)propionic, calculat cu substan{d de referinlb uscat{. Descriere: pudri cristalind albd sau cristale incolore, practic insolubild in apd, ugor solubilE in aceton6, in eter, in metanol gi in clorurd de metilen. Se dizolviin solu{ii diluate de hidroxizi gi carbonali alcalini. Determinare: se dizolvd 0,450 g in 50 mL metanol. Se adaugi 0,4 mL solulie fenolftaleini, (IVo m/v in etanol 96Vo). Se titeazd cu solufie hidroxid de sodiu pAn6 se obline o coloralie rogie. Se reahzeazd gi titrarea?n alb.

I

mL solulie hidroxid de sodiu O,lM este echivalent cu 20,63
Fenilbutazona
U

mg

3rd edition ofthe European Pharmacopoeia [0352] Acliune farmacolo gicd Si utilizdri : antibacterial Definilie: ftalilsulfatiazol con{ine min. 98,5Vo gi max l}l,5%o acid 4'(tiazol-2-ilsulfamoil)ftalanilic, calculat eu substantd de referinld uscat6. Descriere: pudrd cristalind albd sau alb-gdlbuie, practic insolubild in apd gi in eter, ugor solubild in dirnetilformamidd, puqin solubild in acetonl 9i in alcool. Determinare: se dizolvi 0,300 g ?n 40 mL dimetilformamidd. Se titreaz1 cu solu{ie hidroxid de sodiu 0,1M p0nd cdnd culoarea solu}iei devine albastrd in prezenta a 0,2 rnI- solulie de timolftaleind R (0, I 7o rnlv etanol 96Vo). Se realizeazd 9i o titrare in alb.

C13H1sO2.

;

I

mL solufie hidroxid de sodiu 0,1M este echivalent cu 20,17 Problematizare
se analizeze p'rin titrare

mg

CrrHrrN:OsSz.
\\

Si
-Ph

in

mediu anhidru una din

substanfele

,"=y'n*T-rn
H-\-N

medicamentoase ale

ciror proprietiti sunt prezentate. Obiective:

f U

CrqHzoNzOz M=308,4 Ee = M 3rd edition ofthe European Pharmacopoeia [0422].

Sd se alcdtuiasci schema de lucru Sd se optimizeze masa de medicament ce se va lua ?n lucru Si se realizeze proba in alb gi analiza probei de medicament Sd se ?ntocmeascd tabelul cu rezultate

t9t

in

calculeze confinutul de substanfd activd.inVo. Sd se compare rezultatul analizei cu conlinutul declarat al medicamentului substanfd activd gi sI se calculeze eroarea de determinare.
SE se

192

l*-

Constanla Sava ..CHII\4lE ANALITICA VOLUtvtpTRtI"

I
Constanta Sava,.CHIMIE ANALITICA. VOLUMETRIA' Capitolul lll.Volumetria prin reaclii de neutralizare in mediu anhidru

I i

@prirrreacriideneutralizareinmedtuanlridru
I

I

III.4. METOXIDUL DE SODIU TITRANT MEDIUANHIDRU
III.4.1. PrinciPiul metodei

TN

III.4.2. Prepararea solufiei de metoxid de sodiu 0,1N in metanol anhidru
Modul de lucru intr-o capsuld de por,telan. Se cdntdresc la balanla tehnici 2,5 g Na metalic proasp[t t6iat $i uscat pe hdrtie de filtru qi se aduc in capsula de porlelan (bucatd cu bucatd). ATENTIE la manipularea sodiului metalic care in contact cu pielea produce grave arsuri. Solu{ia astfel ob1inut6, dupi dizolvare 9i rdcire, se transvazeazi intr-un balon cotat de 1000 mL gi se aduce la semn cu benzen.
Se adaugl aproximativ 150 mL metanol anhidru

Printre bazele folosite ca titranfi in mediu anhidru se numir6: alcoxizii alcalini (de sodiu, de potasiu, de litiu), hidroxizi de tetra R-amoniu (hidroxidul de tetrabuti I amoni u), hi droxi dul de potasi u etc. La titrarea substan{elor cu funcliune acidi cu solu{ie de metoxid de sodiu in metanol anhidru se desfdqoari urmitoarele procese cu schimb de plotoni:
Metanolul anhidru este un solvent amfiprotic amfoter, de tipul apei, a cirui funclie acidi este apropiati de cea bazicd: ionizeazd in solufie dupd echilibrul de
autoprotolizd urmdtor: H:C-OH + H:C-OH <+ HsC

>SOLVENT

Determinarea factorului soluliei de metoxid de sodiu 0'1N cu acid benzoic
Principiul metodei
Metoxidul de sodiu rcacltoneazd cu acidul benzoic printr-o reacfie cu transfer de protoni. Punctul de echivalenfd este pus in eviden!6 cu albastru de timol (0.1 7o m/v in DMF) care vireazl de la galben la albastru.

- O- + HrC-OHi

>TITRANTIIL
Metoxidul de sodiu se compofla in solventul anhidru (metanol) caobazdtare: H:C-O-Na* + HrC-OH ++ H:C-O- + Na* + HgC-OH > SOLUTIA DE ANALIZAT (Titrosubstanfa: CaHsCOOH) Acidul benzoic reaclioneazd cu ionii solventului, modifici echilibrul de autoprotolizA cu formare de metanol pfotonat, ion responsabil de funclia acidi
extrinsecd: C6HsCOOH + H3C-O -

+ H.C - OH|

e

C6I{sCOO - + 2 H 3C

- OH ;

Modul de lucru L. Titrarea in alb A. in paharul de titrare, solulia de Analizal. mL solulie albastru de timol 0,17o in DMF. B. in Biuret6: Solutie de CH: ONa-O,IN in metanol anhidru/benzen C. Conditii, Calcule pi Concluzii: Se titreazd picdturi cu picaturd pinl la virajul culorii indicatorului la albastru
Se adaugd 5 mL metanol anhidru, 20 mLbenzen 9i 0,1

>REACPN DE TITRARE
Solulia de substanfi acidd se titreazd apoi cu metoxid de sodiu in metanol anhidru' folosind un indicator adecvat, de exemplu albastru de timol in metanol anhidru' HrC-O- + Na* + CeIIsCOO- + HrC - OHi <+
CaIIsCOO-I'{a* + 2 H3C-OH

-

2.

(Vsr. crr oNo)

Titrarea acidului benzoic

A. in paharul de titrare solufia de Analizat: Se cdntiresc la balanla analitici o cantitate de acid benzoic cuprinsd intre 0'1 9i 0,2 g acid benzoic, $i se aduc in paharul de titrare. Se adaugd 5 mL metanol anhidru, 20 mLbenzen 9i 0,1 mL solu{ie albastru de timol 0,l7oin DMF' B. in Biuretd: Soiufie de CH: ONa - 0,1N in metanol anhidru/benzen
C. Condifii, Calcule gi Concluzii:

t93
194

)

1 mol/l corespunde la 0. . n:c-oNo). Se calculeazd factorul soluliei de CH3ONa-0. . miorelaxant Descriere..cazona = 1. III.1 mol/l pXni la coloragie albastrd.lM in prezenla indicatorului albastru de timol in metanol (0"17o m/v). I mL metoxid de sodiu 0.I j i ConStanla Sava ...Ml CrlI+ClNOz M=169.Volumerria prin reactii de neutralizarc in mediu anhidru Consranta Sava.^n-".oNn) Nr..CH3ONa C - Conditii..ru) Se efectueaze minimum trei - tirari gi rezultatul va fi dat de media aritmeticd a Principiul metodei Clorzoxazona dizolvatd - valorilor concordante oblinute.Volumetria prin rcacfii de neutralizarc in mediu anhidru I Se titreazd picetura cu piceturd pAnE la virajul culorii indicatorului la albastru (Vsz..1M in methanol/benzen C.CHIMIE ANALITICA. in prealabil neutralizatE la albastru de timol ?n metanol (O.IN in metanol anhidru/benzen din legea echivalenlei : in dimetilformamidd se titreaza cu metoxid de sodiu 0..6 Eg=M Clorzoxazona este 5-cloro-2(3lD. Calcule.HrCONa V.benrcic-. det.8 de timol in metanol (0.6... 0.tVo V.1N gi Eg=M=169. C I o rzo-. -.. F= I lll.r= J lrt3-ac.SVo CrII+ClNOz raportat la substanla uscati.98. se adaugd 0.3 g medicament mojarat.... Concluzii Se titreazd pic6turd cu picdturd pAni la virajul indicatorului de la galben la albastru persistent (Vsr. Determinare.x (V s. Calcule.. se efeciueazd o probd in alb pentru a determina volumul de titrant necesar neutralizarii solventului qi indicatorului..CH3ONa c Calculul Fo...0.8 Vsl.l%o m/v) 1)[ts" FRXPag.cn. alcool. solufia de Lnalizat:20 mL DMF 9i 0. Pulbere cristalin6 alba.1 mL albastru de timol in metanol (O.r= Media determinirilor A B Modul de lucru L.4.lM ?n methanol/benzen Fo...2-0..c s. l}l.x(vr.1 I 5x 6'.01696 g CzII+ClNOz.benzoxazolond.J l|lneilinnptt Nr. f6rd miros. care vireazdin mediu anhidru cle la galben la albastru. in paharul de titrare solulia Analizat: . Putin solubili in aceton6. Concluzii Se titreazd picdturi cu picdturE pind la virajul indicatorului de la galben la albastru persistent (Vsz.. VOLUMETRIA" Capitolul III..Vo= 196 ) ...cHrouu Vsl.1 mL albastru I 2 . Analizi elorzoxazond Clorzoxazona Titrareamedicamentului A.69 6 x Fo.V s.bmzoic=..5Vo gi max....r= Fo.'. in paralel.ac...mL V"" nsrnNo Fo. _vr.l%o rnlv). cu gust amar. Conlin e min. - - Se calculeazd Vo de clorzoxazond conlinut Vo in medicament din legea echivalenlei pentru concentralia titrantului 0.. Capitolul Ill. gi se titreazi cu metoxid de sodiu 0.= J C.stand.. cnr or. Solubilitate.aritt ocnvicXl}3 22.s:c-oNo) cle V"^'---'=. Se efectueazd minimum trei titrari $i rezultatul va fi dat de media aritmeticd a valorilor concordante oblinute. In Biuretd titrantul: Solufie standard de metoxid de sodiu 0.3. metanol qi greu solubilEin apd. . Condilii. Acliune farmacologicd Si tntrebuittldri.CHlMIE ANALITICA. care se aduc in paharul de titrare qi se dizolvd in 20 mL DMF. Titrareain alb in paharul de titrare..t= 2. det I 2 A Solufia de B Titrantul Sol.. VOLUMETRIA. :nnN"= I/ c Calculul ClozoxazondVo Cr%o= Ct%o= CVo= Media determinErilor Analizat ITI-"ai"". A Solutia de analizat llll..16 g clorzoxazond se dizolvtr in 20 mL DMF... B Titrantul Vrt.oNn ..mL in Biuretd titrantul: mlv) Solufie standard de metoxid de sodiu 0.. 195 B.

c/a= Solutia de Analizat . 4-dimeti I amin o- azob enzen Metilorani Ro$u Congo Rosu de metil Rosu de metil . Antibacterian.q '].2 AB.3. Cqtoranfl azoici (Ul I .trw$ -$cr.-Ai^-.= Vr= V:= A8.metria prin reaclii de neutralizare in mediu 1II.5 Fenolftaleina Timolftaleina "' = 259. det 2 3 I I t-.lL =L54M "'=M xVr\L) A B 4og AB. dupd numdrul formelor colofate $i in ordinea crescdtoare a domeniului de viraj. Sulfafurazol conline min. 0.CHIMIE ANALITICA vOt UtUe-Irun" eapttotul IllJy'"l.4-dimetilizoxazol-5-i l)-benzensulfonamidi.lT: l:' I ::: r::': Iil..3.3 AB..I. Pudri cristalini albh sau gilbuie. Detennilzare.2.73 mg AB LB. c.2.mi.990 g/ml.5..CHIMlE ANALITICA..6 A8.2 A8.2 Nr.3.ffi rdin.10 A8. Se titreazE cu solulie de hidloxid de tetrabutilamoniu 0.8 AB.glr:.11 Flbastru de bromofenol Albastrt d" brom"fenol-sq{9 de r9di9 Verd" de bromoctezol %tdeAe bromocr"rol-sare de sodiu Rosu de bromofenol Rosu de clorofenol Fffi"riu 0e bromocrezol Albastnr de bromoxilenol Albastru de bromotimol Atbastru d" bromotimol . Defini1ie.rr?trniri:r :: . Titrantul Media determindrilor Sulfafuraz olTo Vr= Vr= V'= V.3. AB AB. Se dizolvd 0. Indicatori acido-bazici Indicatori aqido.!. Descriere. cu descompunere. Acliune farnmcologicd qi fntrebuinldri.3.3.-jT:. folosind ca indicator o solulie cu 4 gll albastru de timol in metanol (0.r.-"-.0% 4- amino-N-(3.. pulin solubile in alcool.1 Indicatori acido-bazici Coloranti trifenilmetanici-acizi etUastru ae bromoclorofenol Cq fo!!4!9149-(b!g9l9lD- l\8.. cu densitatea aprox.3.3.bazici.4 A8. .I A8.+.3 I Indicatori acido'bazici trifenilmetanici acizi (monocolori) Coloranti -Z Z' 2".-'\o" HJ'll\r''l C11H13N3O3 [I.4.IiirNO (M=259.1M..2 --t a 101.. L8. VOLUMETRIA" CapiLolul Ill.4. o.q' -pentametoxitrifenil@4S] -aftotftatei"e Oiiotor) CrtHrrNrOr S' 4. AB AB.- c Calculul CrVo= C"Va= C.Volulnetria piln reactii de neuualrzare irr nrdiu anirdru Consranta sava .7 -tetr abromof enolftaleind Hidroxidul de tetrabutilamoniu este disponibil sub forma unei solulii conlindnd aproximativ 407o m/v hidroxid de tetrabutilamoniu Crr. INDICATORI ACIDO-BAZICT clasificarea de mai jos a compugilor organici omologati ca indicatori acido-bazici s-a fdcut dupd structura chimicd.9 A8.3 AB AB.59lrtrol xA. jililf.4 A8.2.3.07o qi max. Se dizolvE in soluliile hidroxizilol alcalini gi in solufii diluate de acizi minerali.200 g in 50 mL aeetona. echivalentul S M=267.2.. 99.5).4 5 .3.lM este echiyalent cu 26..sare de sodiu 19'7 198 I . AB..2.4Vo mlv in metanol). solubile in eter 9i in clorurd de metilen. 1 mL solulie de hidroxid de tetrabutilamoniu 0. sau cristale. calculat cu substantA de referin!i uscatd.3.9 \-l Ii ".5 AB. Analizil sulfafurazol (neoxazol ) . AB.-s-.] .'Esr:j r I Constanla Sava.7 A8. Se topesc Ia 197" AB.6. practic insolubile in ap6.5.l. . 1ip:: rjri'].6 7 8 C.T-a:.3 AB..Ll-. H I[€ Me I lli Eg=M 3rd edition oJ tlrc Europeatt Pltannacopoeia [07a I ] .sare de sodiu Galben de alizarind GG Albastru epsilon Galben de titan GR .

3 Rogu Congo 199 ll \__/ \_/ .r .0-4.4 2-nitroanilind Albastru oracet 2R Indicatori acido-bazici (AB COD AB. pH 4.6.0 roz-galben brun I AB.4 AB.5 AB. Galben de metil 4-(feni Iazo)-N.7.CHIMIE ANALITICA. Heliantin.a* 1.4.F.4.2 Metil oranj o G( mL Sarea de sodiu a acidului 4-dimetilaminoazobenzen 4-sulfonic.8.9-1 Indigo carmin Indicatori acido-bazici Albastru Nil l roto-ffi (bicolori) l"a. A8.1 Indicatori acido-bazici Coloranti azoici | 4-dimetilaminoazobenzen I Galben de dimetil. Oranj III.* 1"2.uscat4=1050-l I 50 4!^ <Lr.sarea de sodiu Purpuriu de m-crezol Albastru de rimol Albastru de timol sarea de sodiu Albastru de p-xilenol Constanla Sava.O. etanol.8.4-dinitrofenol AB. Galben solvent 2.1.5.3 AB.i 4-nitrofenol AB.ii1i::i:lir.2 Eosina G A8..8.7. VOLUMETRIA- Capitolul III. Tropeolin D.1)=501-504 nm (tricolor) {ematoxilind monohidrat Litmus Rogu neutral A8.lcid picric AB.1 pe subst.1(pH 3.l.:.8.)=1200-1300 Interval de topire: 110-l l5oC C1aH15N3 M=225.1 | .4.6.7 Indicatori acido-bazici.(pH 3.4.34 glmol Indicator acido-bazic pentru mediu apos gi anhidru Preparare 0.r 2.1-0..9.5 A8.7 4.5 g in 100 mL etanol (907o). Nitrofenoli fmonn". plygrse clase gi Qolorantri naturali (bicolori) A8."^ Iz (pH 4.7.N-dimeti l-benzenami na | I N.8.5. aSlglaa! xantenici (bicolori) AB.4.i:@r$*Gry :Ea. Domen.pU 1.6 AB.0)=455-460 nm Xe* trs (etanol)=403-407 nm 43 &*^. .6 Indicatori acido-bazici Coloranti trifenilmetanici bazici 6icolori) Oxalat de verde malachit Verde de metil Verde briliant Metil violet Cristal violet Albasrru alcalin Indicatori acido-bazici.5.8.1:ir::r5iFrTnt:.0)=593-511 n* lr.04 g in 100 mL etanol (20Vo) sau 0.5 _&S$ !S chinaldind (monocolor) Ro$u de ali?arind Ct+Ht+N:NaO3S M=327.6. M.2 -naftolbenzein AB. uscat6. Toxic..uscatd)=750-850 -rs----< A8.rtn"if .6. pe subst.2 I I Indicatori acido.Volumetria prin neutralizare in mediu alhidru AB.30 glmol Indicator acido-bazic pentru mediu apos gi anhidru Preparare 0.5-dinitrofenol AB.1 4.4 pe subst.l Eosina B 48.1.l 1.. Acid oranj 52.r A8.iii r l ConsranF Sava .6 /.1 l.8.3 A8.2 A8.4'-bi s (Z-azo-l -naftilamino-4- Li. Oranj auriu.bazici Fenolsulfonftaleine cu doui zone de virai (tricolorit Roqu de clezol Rogu de fenol Roqu de fenol .4. iritant Domeniul de viraj pH 3.2 A8.9.6 AB. VOLUMETRIA" lll.r.N-dimetil4-aminoazobenzen I AB.9.8 Indicatori acido-bazici.4 A8.049 in 100 apd.4.iul de viraj pH3.5.9 AB.5.8.3 A8.3 A8.4)=467-471 nm 4!^ Q'r.4.a.14/ roz-galben portocaliu l..(pH 4. 4.3 Eritrosina B AB.6.4 A8.8.4 AB. ::'!i@i3r1::l::i:.5.1 AB.5 AB.\_FN__{ 200 frz:r }_J \ / Sarea disodicd a acidului difenil-4.CHIMIE ANALITTCA.::i:it a: :-.8.t 3-nitrofenol AB.

pH 5.nitrofenilazo)-3.a'o" )"a 1.2)=427-437 nm 4?. vOt-UuerRtn" Capitolul lll.68 Indicator acido-bazic pentru mediu apos 9i anhidru Preparare:0.1 g in 100 mL etanol P6Vo) AB.7 Albastru epsilon Sarea disodica a acidului I -(2' hidroxo-S' . pH 6.5)=523-526 nm l.1. Domeniul de viraj: pH 3'0-5.29 glmol' Indicator acido-bazic pentru mediu apos 9i anhidru Preparare: 0.r.lgin 100 mL aPd ---"'i"qo /\_/ \-*=t-1 \-/\ O.73 dmol 202 c] 20t .2\-430-438 nm Galben de titan GR Galben Clayton.6 Galben de alizarini GG Sarea de sodiu a acidului 5-(3 nitrofenilazo)-2-hidroxibenzoic l: 43.1 pe subst.rNsNarOrSa M=695.sare de sodiu -carboxi I ic S arla de sodiu a acidului 4-dimetil amin oazobenzen-Z' 43.2 pe substanfi uscata).2' - (l -tri azen.l.N AB. I )=450-455 nm 4!- tXr.uscatd)=800-900 4!^ (xt.o.o* ). /mol Consranfa sava .l pe subst.(pH 10. C eHqN:OqSzNaz M=491.5-6.2 pe subst.r.uscata)=350-400 Solubili in ap6.(pH 4.1.uscatr)=70o-J00- Domeniul de viraj: pH ll.(pH 6.0 pe substanld uscate)'>lsO C6H6N:NaO5 M=309.pH 12.37 gl mol Indicator acido-bazic pentru riediu apos 9i anhidru Preparare: 0.5)=523-526 nm 1.o* tr 2.uscat6)=500-550 A8.uscatd)=600-700 AB.(pH9 -13)=51 1-57 6 n 4!^ tXt.6 pe subst.2 g in 100 mL aPi.4 pe subst.r. pH 3.8naftalendi sulfonic .0'r. CXt.5 Rogu de metil sare de sodiu Rosu de metil nolu ae metil .uscatd)=1200-1400 43 fXt.Consranta Sava . CtSHt+N3NaO2 M=291. tiOLUUEtRtn" noqu direct C.31 glmol Indicator acido-bazic pentru mediu apos 9i anhidru Domeniul de viraj: pH 4.2 pe subst.e Preparare: 0.1..2.0)=563-568 nm le*"" (pH5.2 roqu violet-galben maroniu 1.6)=506-510 nm . &r." bH6.CHIMIE ANALITICA.5-6.21 gimol Indicator acido-bazic pentru mediu apos Preparare: 0.t.u" l.l'. galben tiazol area di G : sodicl a aci dul ui 2.2 roqu violet-galben maroniu l. pH 10..(pH12.4 Rogu de metil acid 4-dimetilaminoazobenzen-2' -carboxilic. lr (pH 3. Rogu acid 2 tXr. pH 11. tXt.6-13 portocaliu-violet l.uscati)=1380-1480 4!.2 violet-ro9u portocaliu ?u.z. Naftilamina G.5 pe subst.Volumetria prin reactii de neutralizue ln mediu mhidru 4l.8 S SqNA Domenjul de viraj: pH4.2-12.r.(pH 4.1g in 100 mL apd r *" lr. (Xt.o *"" 1.1.l. pIZHZZNONaZO6SZ M=696. pH 4.o* 1.l.i galben strilucitor-galben maroniu }"a. pH 4.CHIM IE ANALITICA.2)=350-355 nm ]"r."" l.1g in 100 mL apd Domeniul de viraj: pH 10.pH C1SH1SN:OZ M=269.2 pe subst.(pH 11.pH 6.2)=484-489 nm ruff*l.>2O0 4I" AB.3-dii ldi -4' I - fenilen )bis[6-metil-7-benzotiazolsulfoni C"nHr.uscatd)=620-720 12.

8 incolor-rogu violet A8.I(3H)izobenzofuranen.5. pH 9.9 t3 g/ mot Indicator acido-bazic pentru mediu apos Preparare: 0.2 1-naftolftaleini CzeHrsOa M=418.2.8)=551-554 n* 43 (X* .5"-Tetrabromofenolftaleina CZ6H1 0Br+O 4 M=633.8 pe subst. (X**.3 i LB..3 pe subst.2' r2" r4.3 roz maroniu-albastru.2 rogu violet la.pn 2.2.(pH 7.CHIMIE ANALITICA.5'.1 g in 100 mL etanol (96%) Domeniul de viraj: pH 8.uscatE)=420-520 2'..CHIMIE ANALITICA.t A8.45 g/mol (forma lactoidi) Indicator acido-bazic pentru mediu apos Preparare: 0.5-3.2-9. C26H36Oa M=430. 20'C)-5.3)=$49-654 n '43.0)=399-491 n Consranla Sava.1)=465-480 nm La *" l.1g in 100 mL etanol (96Vo) Domeniul de viraj: pH 7.0 pe subst'uscata)=550*650 pH (10 g/1.4 I QQ.6.2.pH A8.3-bis[4-hidroxi-2-metil-5-(1-izopropil)fenil].2./-\-".1g in 100 mL etanol (20Vo) Domeniul de viraj: pH 12-13 galben-rogu.0-8.5)=569-566 nt 4L (X*.5 pe subst. I \2-( \J .4' -pentametoxitrifenilcarbinol Bis (2.o^ 1. vOLUHlefRtn* Capitolul III.1 I -Y'Y"\--.1.3 4.4 .5".2"-Dimeti l-5'.pH 7.7 -tetr abromofeno lftalein 3'.t Indicatori acido-bazici Coloranti trifenilmetanici acizi 2.uscatd)= HsC - incolor 48.47 glmol. }"a.1 g in 100 mL etanol (96Vo) ".Volumetria prin reactii de neutralizare in mediu anhidru 4::.(pH 7.2 AB.Volumerna pnn reaclii de neutralizarc ln mediu anhidru Reactiv pentru magneziu lndicator acido-bazic pentru mediu apos Preparare: 0.33 g/mol Indicator acido-bazic pentru mediu apos gi anhidru Preparare: 0. (\.Dimetoxifenil)-(o-metoxifenil) metanol C2y'lNOo M=410. VOLUMETRIA' Crpitolul Ill. Indicator acido-bazic pentru mediu apos Preparare: 0.1-8.n* (PH 2.(pH 8..0 incolor-purpuriu Domeniul de viraj: pH 2.9 Fenolftaleina Aci d 2-IBis (4-hidroxifeni I)metil]benzoic Lactona acidului 4' 4"-dihiilroxitrifenil-carbinol-2-carboxilic CzoHr+Qa M=318.diizo-propilfenolftaleina 3.ConstaIla Sava. H O.t 1.55 g/mol Indicator acido-bazic pentru mediu apos pi anhidru 203 I ) .2.z.5 Timolftaleini L> \) 204 8..1 g Ir *" (pH 9. }.uscad)=700-750 in 100 mL etanol (96Vo) Domeniul de viraj: pH 7.a * lr.

5'.0 pe subst.1g in 100 rnLetanol (?-0Vo) Domeniul de viraj: pH 3'8-5.o' trz (pH 5'a)=615-618nm Albastru de bromofenol ". pH 3.00 g/mol Domeniul de viraj: pH 3.uscatd)=240-270 4!^ Ar'pH 5.5 pe subst'uscatd)=800-900 Domeniul de viraj: pH 3. I'z.3"-Diclor-5'.94 glmol Domeniul de viraj: pH 3. uscate)=530-570 A8.c*0" Ir (pH 3.5 pe subst.3 4!^ At.5'.CHIMIE ANALITICA. pt'in rcactii de neutralizat in mediu Constanla Sava'.4 verde gdlbui-albastru l.08 g/mol Prepalare: 0.5 galben verzui-albastru violet 1".0 pe subst.4 verde gdlbui-albastru ln..4 Albastru de bromofenol-sarea de sodiu '"'()'t.0)=433-437 nm l: (PH 4'5)=590-592nm lo Ai:.3.5 "-dibromofenolsulfonoftaleina C19H1gBr2Cl2O5S M=581.5' tetrabromo m-crezolsulfonoftaleina Indicator solubil in apd CirHraBr+I.lg in 100 mL etanol (20Vo) Indicator acido-bazic pentru mediu apos Domeniul de viraj: pH 3.1gin 100 ntr-etanol Domeniul de viraj: pH 9.3". fXr.0-4.3'.6 pe subst.6 galben verzui-albastru violet.8)=a38-443 nm Ir.uscati)=400-450 A::.n* lr (pH 3...6 galben verzui-albastru violet lr (pH 3.5"-Tetrabromofenol-sulfonctftaleina C19H1gBr4O5S M=669.e.0)=434-439 nm I.usca6)=350-385 A8.CHIMIE ANALITICA.3'.o* trz (pH 4'6)=5gO-593 nm Indicatori acido-bazici Col oranti trifenilmetaniCi444-CCtfo!ft t!9!!9 Albastru de bromotlorofenol 5-5 4!.0 pe subst'uscatd)=320-370 4?^ fLr.8-5.uscatd)=880-980 " -Dibrom-3. Br Br Albastru de bromofenol A8.6)=590-593 nm le 'o* 43.pH 10.pH 4.3..0-4.t"a Constanla Sava. Ie *o" trr (pH 3.pH 3.8)=438-443 nm 206 Indicatol acido-Lrazic pentru mediu apos 9i anhidru : 0. VOLUMETRIA.5"-tetrabromofenol-sulfonoftaleina C19H9Br4paO5S M=691.q l: (pH 4.3 " -diclorofenolsulfonoftaleina 3'.pH 3'8 pe subst.048/mol Indicator acido-bazic Pentru mediu apos 9i anhidru Preparare: 0.m.o -"" l' (pH 3.3.At.pH 3.{aOsS M=720.5.1g in t0OmL etanol (20Vo 205 ) . ()'^^^.e"prtol"llIlI. vOLUMETRIA" Preparare: 0.5 incolor-albastru (50Vo) ?.o" (pH 10.uscate)=1000-1060 Verde de bromocrezol 3.3 'o^ Albastru de bromofenol-sarea de sodiu Sarea de sodiu a 3'.5..3-10.5' Tetrabromo-m-crezolsulfonoftaleina CzrHraBr+OsS M=698..0-4.5 Verde de bromocrezol-sarea de sodiu Sarea de sodiu a 3.5)=592-596 nm S!.96 g/mol 3'.0)=434-439 nm Ir.'ol.4 pe subst. pH 4.

pH7.-427 431 nm le *"^ lz (pH 6.4 pe subst. uscati)=450-600 4!.CHIMIE ANALITICA.Volumetria prin reaclii de neutralizare in mediu anhidru 7'n.uscata)=530-570 4?^ &r.' (oT1.2).9 Albastru de bromoxilenol 3.2 pe subst.3. VOLUMETRIA" Capitolul Ill. Ar.19 g/mol Indicator acido-bazic pentru mediu apos Preparare: 0.4)=613-615 43 )re. 4?^ Qrt.uscatd)=1000-1100 ll-l x Hc--.q'o^ lr (pH 4.uscata)=s85-720 4!- <L.4\=574-576 nm Ie* lz (pH7.6. pH 6'4 pe subst.1 g in 100d.uscata)=340-37 0 tXt.3.3' .rogu violet l.8 pe subst.3 pe subst.8 pe subst..3 galben-purpuriu ?"e )'r (pH 4.7-6.pH 5.7 pe subst.8 galben verzui-purpuriu.2-6.Volumetria prin reaclii de neutralizare in mediu anhidru 4!.uscatd)=500-540 208 207 ) .8-6.4 galben brun. pH 5. pH 6.2.4 pe subst.*^ @H5.7 subst.CHIMlE ANALITICA.4)=615-6J8 nm Constanla Sava.uscati)=400-450 Al:".5'.1 g in I00 mL etanol (20Vo) Domeniul de viraj: pH5.8)=432-436 nm i.4 galben-albastru CtgHtZClZO5S M=423.etanol (96%) Domeniul de viraj: pH 5.8 Purpuriu de bromocrezol 5.Diclorofenol sulfonoftaleina \ dx/ B'Y\Xt\ o-61{.3. VOLUMETRIA" Capitolul Ill.7)=4ll-440 nm 'u^ i1 (pH 6.8 pe subst.6 Roqu de bromofenol 3.3..r.29 glmol Indicator acido-bazic penffu mediu apos Preparare: 0.3)=574-577 nm ?u4 'o^ pH 4. 0.\ ffi::iw Constanta Sav.Dibromo-o-crezol sulfonoftaleina CzrHroBrzOsS M=54A.3 " .7 Rogu de clorofenol 3.24 dmol Indicator acido-bazic pentru mediu apos qi anhidru Preparare: 0.7 -7 .uscatd)=240-210 4L.pH 3.7)=432-437 nm nm pe 4?^ fxr. pH 5. o ) A8. 0".< y_o* A8.1 g in 100 mL etanol Domeniul de viraj: pH4.o *"* ]. pH 4. fXr.o^ l: (pH 5.uscatd)=1000-1300 Br ll Br Verde de bromocrezol Verde de bromocrezol -sarea de sodiu A8. pH 6. 4L.uscati)=300-330 lr Ar.lg in l00ml etanol (20Vo) Domeniul de viraj: pH4. Ir *u* lr (pH 5.Di bromfenol sulfonoftaleind CrsHrzBrzOsS M=512..8)=588-590 nm A8.3' -dibromo-p-xilenol sulfonoftalein a CzrHzoBrzOsS M=568.27 glmol Indicator acido-bazic pentru mediu apos Prcparare: 0.

8-7..2)=503-506 lt Xe*o^ Iz (pH 3.2 pe subst'uscat6)=750-850 ()".8 pe subst'uscata)=260-300 fXr. pH 7.3"-Dibromotimol sulfonoftaleina Solubildin apd C27H27Br2yaO5S M=646.q* 1"r0H 0'5)=517-520 nm Ie. uscatd)=600-700 a.6 pe subst. Cz H r eOsS M=3 82.0)=430-435 nm Ie 'o* l: (pH 6'5)=430-435 nm Ie.uscatd)=700-800 4l: Albastru de bromotimol . (l.8 pe subst..44 mol qi anhidru apos pentru mediu acido-bazic Indicator Prepararc 0..uscat6)=600-700 4.o* L (pH 8.40 gliol.5-8.pU2.2 (pH 7'6)=615-618 nm 4!^ <)"t.uscatd)=470-520 4'* 4!43 0t.pW.Constmla Sava.i 209 O*.fU.Volumetria prin reaclii de neutralizare in mediu anliidru Constanta Sava.pH 6.5)=432-436 nm Xe.8)=430-435 nm Ll.pU 9.l0 Albastru de bromotimol CZIHZ1BTZO1 M=624.2 pe subst.0)=557-560 nm 41T.r.CHIMIE ANALITICA.0 pe subst'ustutuEllmjll 2t0 - ) .6 galben-albastru la* lr (pH 5.uscat6)=400-500 l00ml etanol(Zl%o) Domeniul de viraj pH 1.etanol (207o) Domeniul de viraj pH 0'5-2'5 roz-galben-maroniu PH 6'5-8'5 galben-PurPuriu l". VOLUMETRIA" captiolul lll.lr 4!^ AB.uscatd)=400-450 <U.3.3.6)=615-618 nm 43 A't.5)=432-436 nm In ** l: (pH6. Indicator acido-bazic pentru mediu apos qi anhidru Preparare: 0.3"-Dibromotimol sulfonoftaleina BTB gin 100 mL etanol (20Vo) Fenolsulfonftaleine cu doul zone de viraj (tricolori) Roqu de crezol gl o -crezol sulfonoftalein a.0 galben brun-rogu nm (pH 1.uscatd)=1000-l100 Albastru de bromotimol .o* Xe^u" L (pH 8.5 pe subst.pu 8.2-3. (X'.0 pe subst.^u*).1 g in 4?^ <Xr.0 galben brun-galben violet PH 6.1 3'.lT. CrqHr+OsS M=354.pH 1.0 pe subst. pH 5. pH 7.* Iz (pH2.1 AB.4.uscatd)=400-500 A8.pH 1.l1 @H 5'8)=430-435 nm Xe** lz (pH 7. 1 g in 100 rnl.sarea de sodiu Sarea de sodiu a 3'.6 galben-albastru la.CHIMIE ANALITICA Fiii reactii de neutralizare in mediu anhidru Y9!!vlIllA" ---- AB.8 pe subst.37 Elmol Domeniul de viraj: pH 5.4 pe subst'uscati)=380-420 O*.2 Ropu de fenol Fenolsulfonoftaleina.sarea Albastru de bromotimol de sodiu ei!.6 pe subst. pH 5.5)=571-574 nm r Indicatori acido'bazici Domeniul de viraj: pH 5.ptl 3.4.8-7.38 g/mol Indicator acido-bazic pentru mediu apos 9i anhidru Preparare: 0.4 A8.

6 m-ciezol sulfonftalein6.. pH 3.5 galben verzui-albastru 1.pH 9.2'-Dimetilfenol sulfonoftalein CzrHrsOsS M=382.2 pe subst.5)=594-598 nm 4!:.5 galben verzui-albastru (pH 1.0 pe subst.3 Rogu de fenol sarea de sodiu ConsTanta Sava.uscate)=750-850 4n fu.8 pe subst. fXt.5 pe subst.uscate)=450-550 A8.5 pe subst. pH 2.4. VOLUMETRIA.uscatd)=280-330 'u* 43 43 At.o* l.0)=576-580nm pH 7.2 pe subst.pH 7.4-9.8 pe subst.uscatd)=380-42} 43 <U. Q.8 pe subst.0 pe subst.8)=a31-437 nm Ie-u* l+ (pH 9.0 galben brun-violet Xr Xz (pHl.4.r l Consranta Sava. (Xt.usca6)=700-800 At.5)=594-598 nm le.58 gimol Domeniul de viraj pHl.04 g in 100 mL etanol (207o) Albastru de timol sarea de sodiu Timolsulfonftaleind sare de sodiu.8-9.4 Rosu de fenol Purpuriu de m-crezol Rogu de fenol sarca de sodiu pH 7.2-2.0 galben brun-ropu violet l.2 pe subst.c.2-2.8)=431-437 nm '"" X: (pH 7.CHIMIE ANALITICA.44 glmol Indicator acido-bazic pentru mediu apos Preparare: 0. pe subst.0)=557-560 nm - A8.4.usca6)=200-300 4k U.q L (pH 9.8-9. pH 1..uscatd)=400-500 fn*" l: 4:^ 4!^ * lz Q'r.c Xr 7."* Xz (pH 3.0.2-2.uscatd)=480-580 Al!.\zolumeria prin reaclii de neurralizare in rnediu anhidru AB.8 pe subst.CHIMIE ANALITICA.4 pe subst. c-pitolul lllVolumetria prin reactii de neutralizare in mediu anhidru CleH13NaO5S M=376.uscatd)=550-650 43 4h At.8 roqu violet-galben brun le'* Xe Domeniul de viraj pH 1. p-8.8 rogu violet-galben brun pH In.8)=431-437 nm I. pH 8.* L (pH 9. 2.5 Albastru de timol Timolsulfonoftaleina.c.o" ir (pH I.8 pe subst.8)=431-437 nm M-o^ l: (PH 7.o" la 8.2)=543-547 nm @H 2.z. <Xr.8 roz-galben pH 7.2 pe subst. pH 6.049 in 100 mL etanol(21%o) 4X. pH 1.4. pH 2.60 g/mol Indicator acido-bazic pentru mediu apos qi anhidru Preparare: 0. tXr.8)=43I-437 nm (pH 7.2)=503-506 nm lr. pH 2.u" Ir (pH 4X.2)=526-529 nm (pH 2. pH 7..5-8.2-3. pH 9.uscatd)=430-630 2tl 212 ) .4)-431 437 nn le *" X. CzzH:oO5S M=466.uscatd)=280-330 fU.uscatd)=950-1150 Domeniul de viraj pHl.0 galben brun-galben pH 6. CzzHzq NaOsS M=488. VOLUMETRIA" Capitolul lll.pH 1.0)=430-435 nm Xe lr (pH 6.5)=430-435 nm '0" (pH le.-o^ Iz @H2.uscatd)=200-300 <Lr.36 g/mol Solubili in apd Domeniul de viraj pH 1.uscatd)=650-1100 43.uscata)=550-650 <1".uscati)=400-450 el!- 43 tXr. pH 9'5 pe subst. pH 1.2)=543-547 nm Xe.

I-2.apd.> I o5o lndicatori acido-bazici trifenilmetanici bazici Oxalat de verde malachit Oxalat de 4-dimetilamino-N.64 glmol Solubilitateain ape (200C): 100gn CzzHgaI.u^ (ap6i=639-635 n43 A^*. CzrHzzOsS M=410.1g in 100 mL etanol(S}Vo) Domeniul de viraj pH 1.02 glmol Solubilitatea in apa (200C): I tOglLr pH ( l0g/L.f.4. kitant [CzrH::NN*]x HSO.79 g/mol (pentru sarea simpld) pH (log/L.2 Verde de metil Sare dubli de clorurd de zinc (pentru microscopie) CZZH:SCI+N3Zn M=608. (apA. vOLUMETRIA' pr-eaclii dc neulralizare in mediu anhidnl Constanla Sava.olurneFr Albastru de timol A8.8 roqu -galben pH 8.n*.49 g/mol Indicator acido-bazic pentru mediu apos Preparure: 0. 240C): 2.2-2."* X*.79 A8.{zO+S ?"^ -* L"" (etanol 50%)=628-632nm 2t4 2t3 i- ) ..oo37o.3 VL" Indicator acido-bazic pentru mediu aposl Preparare Verde de iJd (criesuacrr) 0. o.CHIMlE ANALITICA. Preparare: 0.ooo 57o. CZZHgSBrCIN: M=516.4.3 galben-albastru 2 M=927.7 Albastru p-xilenol p-xilenol sulfonoftaleina... HzO.4 le. 20oC): 4.0 Verde briliant Hidrogenosulfat de Ntetraetil para-rozanilina Pentru microscopie.Consranla Sava.1g la 100 mL apd. H2O..1gin 100 mL aPd. M=482.N-dimeti Ifucsonimoni u CSZHS+N+O t Indicator acido-bazic pentru mediu apos.).'. Domeniul de virai: pH0.5.0-9.951 Domeniul de vi 0.CHIMIE ANALITICA.=616-626 nt .6 Xa* l.6 galben *albastru A8. VOLUMETRIA" Capitolul I --ltn. o.0-2.o-DiCZIHZSCIZN3xZnCl2 M=608. apa)=1730-l 960 . (r.5.

r-o Na* l-\ \< HN NHz N-hexametil-para- C:sH:oClN: M=407.6 Albastru alcalin C:zHzeNrNaOaS M=573.5-13.1g in 100 mL api Domeniul de virai: pH 0.1-1..-*\ Cristal violet Violet de gentian.6 galben-violet / AB-5.5. etanol. Iritant C24H28N3CI M= 393.6 salben-verde Consrmla Sava.CHIMIE ANALITICA. 0.. etanol 50va)=2210-2350 Indicator acido-bazic pentru mediu apos Prcparare: 0.64 glmol Preparare: 0.. Q^^^. etanol 50Vo)=583-587 nm 4X. VOLUMETRIA" Capitolul lll.99 g/mol . etanol 50 Vo)= 1800-2450 AB.-^^..0002Vo.65 g/mol Indicator acido-bazic pentru mediu apos gi anhidru Preparare: 0.Volumetria pnn rcaclii dc neutrulizare in nrediu anhrdru 4:.0 albastru-roz violet Xe**=600-605 nm Indicator acido-bazic pentru mediu apos gi anhidru Prcparare: 0.4 Metil violet Clorohidrat de N-pentametil-para-rozanilind Pentru microscopie.etanol (70Vo) Domeniul de viraj: pH 0. Capitoiul III.tl*.Conslanfa Sava.CHIMIE ANALITICA. pe substanld uscatd)=1350-1550 (Yno VruH .94oC 2t5 216 ) . Iritant Interval de topire: I 89-l. Clorohidrat rozanilind de os..09 in I00 mL etanol Q0%) Xe ** f** (apA)=589-594 nm 43 [C27H33NN*]x 1/SO. 0.0-2. (:)*. VOLUMETRIA'.8-2.958 g/mol Solubilitatea in apa (250C): 30s{?'4-u" (2. 1 g in 100 rnl.1g in 100 mL etanol (20Vo) Domeniul de viraj: pH 0. apil)=2000-2450 M=482.7 galben-violet 4!.o003vo.etanol (96Vo) Domeniul de viraj: pH 11.1-2. (1.^o*.Volumetria prin reactii de neutralizare ln mediu anhidru Solubilitatea in apd (25"C): l6glL Indicator acido-bazic pentru mediu apos qi anhidru Preparare: 0.1 g in 100 mI.

l Acid picric Indicatori acido-bazici Nitrofenoli.6 AB. 1 -hidroxi-2..pH 5.8)=6oo-7oo 4!. 4!^ 1X1. iritant Indicator acido-bazic pentru mediu apos Preparare: 0..CHIMIE ANALITICA.6-8.6. Toxic Indicator acido-bazic pentru mediu apos Preparare \!.4 \\ l\ll .o _/1 4-nitrofenol Para-nitrofenol.. Melinite Cr.HrN:Or M=?29.3 2r5-dinitrofenol y-dinitrofenol C"IITNTO< M=184.Volumetria prin reactii de neutralizare in mediu anhidru AB.8 pe subst.11 g/mol d.8)=436-441 nm Temperatuia de ardere-3000C Temperatura de descompunere peste 3000C ..2-1.i: tzz'ctSolubilitatea in apa (200c): limitati Indicator acido-bazic pentru mediu apos Preparare: 0. 2.6." .pU +..4-dinifrobenzen CclI+NzOs M=I84.SAVA .3 g in i00 mL etanol (96Vo) sau 0.10 g/mol Solubilitatea in apa (180C.119/mol Interval de topire:1 10-1 13oC Solubil in apd.6 incolor-galben portocaliu A8.o* Xz (pH 5.* (Xz.4.8)=259-263 nm AB. VOLUMETRIA" III.6-trnitrofenol .6.r.05-0.pi.1g in 100 mL etanol (7OVo) Domeniul de viraj .uscati)=160-210 o 0.69lI-.2'8-4. pH 4.5 incolor-galben Ir )'r.... VOLUMETRIA.0 pe subst. .8 slab gdlbui-galben Xn* lr (pH 4.10 g/mol 2r7 2t8 L ) .pH....0)=353-358 nm 43 A..0-5. pH 4.4-7.5 3-nitrofenol 3 -hidroxi - 1 -ni trobenzert CoHsNO: M=139.Volumetria prin reacfii de Constanla Sava. kitant A8.0)=358-363 nm Ir.0)=440-540 * Or.CHIMIE ANALITICA. 4s14 picronitric.2 g in 100 mL etanol (967o) Domeniul de viraj: pH 5. pH 2..11 g/mol Solubilitatea in apd (40uC): 30g/L: Toxic. pH 6.0 incolor-galben A8.' Capitolul IIl.uscatd)=1 50-200 <Xr. <x".0 incolor-galben Descompunire termicd peste 2790C Indicator acido-bazic pentru mediu apos Preparare 0.6. Toxic Indicator acido-bazic pentru mediu apos Preparare 0.2 2..6. pH 2. I -hidroxi-4-nitrobenzen.19in 100 mL etanol (70V0) Domeniul de viraj: pH 4.: 5.08 g in 100 mL apd Domeniul de viraj.. 5i1sn CoHsNOr M=139.4-dinitrofenol o-dinitrofenol .lg in 100 n[-etanol (20Vo) Domeniul de viraj: pH 0.

CzolkBraos M=647.4'.1 s in 100 mL apd 48.4.5'.CHIMIE ANALITICA.92 glmol Solubilitatea in apa (200C):100 s/L Crcllr+Oo M=302. VOLUMETRIA" Capitolul IILVolumetria pnn reaclii de ncunalizare in AB.2 incolor-roz X.vo apd)=1200-1400 Domeniul de viraj pH 0-3: Galben-verde Indicator acido-bazic pentru mediu apos Preparare: 0.86 M=691.86 AB.q.6a.2 Ll*"=515-518 nm 4:.Volumetria prin reacfii de neutralizare in medro anhidru l"a qax (&p4)=) J4-5! l nm 170 AB.6'-dihidroxi-Spiro[isobenzofuran- -etilchinoliniu 1(3H).2 Eozina G Tetrabromofl uoresceina 2'. acid acetic glacial)= l 150.0005va.Z-d)piran-3.I 43 tx^*... dibromofl uoresceina CzolloBrzN:NazOe M=624.:Effiffi SAVA.-o* (Lno". I 0(6H)pentol cis-(+)-7. Diverse clase gi coloranti naturali Rogu de chinaldini Iodura 2-[4-(Dimetilamino)stiril]1 A8.l. 2OoC)-9. apI)-517-520 nm Indicator acido-bazic pentru mediu apos Preparare: 0.8.5'.7' -tetabromo-3'.6a.2 Hematoxilina monohidrat 1 b-dihidrobenz[b]indeno[ 1.l 250 Solubilitatea ln apd.29 glmol Solubilitatea in apd (200C) pufin solubild Indicator acido-bazic pentru mediu apos Domeniul de virai: pH5..9 -lgH]xantenl-3-ona.09/mol Lq. Natural Black I 7.9'-xanthenl -3-ona C2oH6Ia Nazos M=87 9. 0.1.jf=.7.1 g in 100 mL etanol (607o) Domeniul de viraj: pH 1.4. Coloranfi xantenici Derivati xantenici Eozina B Consranla Sava.7 Indicatori acido"bazici.32 gl mol Indicator acido-bazic pentru mediu apos gi anhidru Preparare: 0.4.^ -. Capitolul lll. VOLUVrrntn.9.2 ealben-violet 2t9 220 ) .4-3.0-7.7' -atraiodo-3'.**=528-533 nm 43 (1. 0.2-d)piran3. o. (l*. < 57o pH (10g/L.r-::. I I b-dihidrobenz[b]indeno( 1.8 AB.ooo..8..6 portocaliu-roqu 4!.6'-dihidroxi-spiro[3Hisobenzofuran.3 Eritrozina B Tetraiodofl uoresceina sarea de sodiu Sarea disodic6 a 2'.0005v0 ape)=930-t Dinitro.9.:-f. apa)=Soo-l oo0 Solubilitatea in api (250C): 300 gllr Indicator acido-bazic pentru mediu apos AB.1 g in 100 mL apn Domeniul de viraj: pH 0-3.1 Indicatori acido-bazici.86 g/mol Solubilitatea in apd (250C): 300 gn- CzrHz:INz M=430.CHIMIE ANALITICA.7.10(6H)-pentol . I Eozina Y CzoHoBr+NazOs Eozina CzoIIsB&Os M =647.7. 0*.

78 g/mol Domeniul de viraj: pH 6.*.5'-disulfonic acidului 2-(1. HzO.uscatd)=20-50 Indigo carmin acidului indigo-5. Ro$u toluilen.3)=418-424 nm (1.uscati)=10-25 PH 6. vOLUMerRln" lll."" 1..8.4 Le.T.c pu" 4. iitant Indicator acido-bazic pentru mediu apos Preparare: 0. pH 0t=135-155 4!. pH 4.3 C 1OHSNZNaZO3S2 M=466.3)=115-135 4?" A8.3-dihidro-3-oxo-5-sulfo-2Hindol-2-iliden)-2.o a acidului l'2-dihidroxi Rogu de antrachinon-3-sulfonic "AA-*" l" A8..3-6.CHIM]E ANALITTCA' VOLUMETRIA' prin reaclii de neutralizare in mediu Consranla Sava'CHIMIE ANALITICA.I pH (5g1L.8."* Xz @H 8'0)=580-585 nm 42 (Lt.25 gin 100 mL etanol (50Vo) Domeniul de viraj: pH 11.8.. PH 12)=554-558 nm I. Domeniul de viraj: pH 5-8 rogu-violet Ie.6 tXr.1 g in 100 mL aPd in 100 mL aPd Domeniul de viraj: pH4.41=445-451 n^ (X+.:@ I Conslanta Sava.20"C)=3.8-8 ropu violet-galben portocaiiu i^ -.a-u^ (Is.8.3 pH (10 glL. etan ol 50vo)=I130-1520 Solubilitatea in apa (250C):50 g/L --capllolul AB.3 galben striiucitot-toz pH 9'4-12'O portocaliu brun-violet Solubilitatea in upa (ZO0C).3)=514-520 nm ). pH 5.347 glmol." txt' PH 9.3 -dihidro-3 -oxo. (xr.* It (pH 5. pH 8..4)=140. 0".24 A8.5 Alizarin S Litmus (Turnesol) Indicator acido-bazic pentru mediu apos Preparare: 4 g Cr+IIoNazOrS M=364.^pa>=380-475 Indicator acido-bazic pentru mediu apos qi anhidru Prepararc: 0.20'C)=3." (etanol 507o)=539-544nm 221 222 t ) . (l*' pH 12)=330-370 Rogu de alizaind C.i 6o 43..24 glmol lndicator acido-bazic pentru mediu apos Preparare 0.1H-indol-5-sulfonic Acid Blue 74 Solubilitatea in apa (250CF10 g/l pH (101.2. 5gl1.'.5-13 albastru-galben ?un.1 g in 100 mL etanol (70Vo) Clorhidrat de 2-amino-3-metil-8-dimetilimino-fenaziniu CrsHpClN+ M=288.* (apd)=608-612 nm Sarea disodicd a Sarea disodicd a 'u* 4i.HrNarO:Sl M=364.1 (Xt.Volumetria prin reactii de neutralizare ?n mediu anhidru A. PH9.0 pe subst. toxic Rogu de alizarind S CraHrNaOrSl M=342'255 43 <X^.0)=489-503 nm Xn.1 ^* alizarini i urL AitoOl. Hzo. PH 4.0 pe subst.?]a}:i]T=1:!.4 Roqu neutral Basic Red 5.fl (1.2ouc)-5.

F' f l r I I I Consnnla Sava. Solubilitatea in apd (200C)-l. (X* etanol 50Vo)=7630.(/ o'l ' rw'w*' \-\''A--/'' (/ SOI' -amino-4-anilinantrachinond NzOz M=3 14.l gL pH (109/1.lg in 100 mL apd A8.t 820 Interval de topire: 195-l98oC Indicator acido-bazic numai pentru mediu anhidru Preparare: AB.4 Albastru oracet 2R i ra\r"" tt I V*zo I ti I V\--^\rt\ T: li """t\"\""'\"\" -tt. H?O. ') "'-. acid acetic glacial.CHIMIE ANALITICA.5 g in 100 mL acid acetic glacial l.e m"* (acid acetic glacial)=610-615 nm 1 CzoFIrc 43 fX^*.44 g/mol Indicator acido-bazic numai pentru mediu anhidru Preparare: 0.T.9.CHIMIE ANALITICA. VOLUMETRIA Capitolul III. H2o.9 Inditatori acido-bazici folositi numai in mediul anhidru Albastru Nil 5-Amino-4-(dieti lamino)ben zofa]f enoxinini um hidrogen sulfat CzoH:r N:OsS I (CzoHzo N:O)'HSO-a.12 g/mol Solubilitatea in apd -limitat6. M=5 I 4.// //\".9.Volumetria pnn reaclll dc neuralizare ln mediu anhrdru i Constan{a Sava. Interval de topire: 68-7luc.9.a'o^ (etanol 50Vo)=635-639 nm Alf.34 g/mol Indicator acido-bazic numai pentru mediu anhidru Preparare:O.853 e/mol A8.. 1-Amino-2-nitrobenzen.Z }. 2-nitrobenzenamina CeHa NzOz M=138. 20oC)-6.e.1 ^. Toric Temperatura de ardere: 52loC. 20 0C)-Z. VOLUMETRIA" Capitolul lllVolumetria prin reaciii de neutralizare ln mediu anhidru AB.uscatd')=450-520 Interval de topire: 189-l90oc C+OH+ON6OOS .3 2-nitroanilina o-nitroanilin6.0 g in 100 mL 2-propanol ?"a Solubilitatea in api (200C) -insolubil *s (0..I -naftil)fenilmetilen] l(4H)-naftalenona C:zHrsO: M=3"1 4.1-0.47 g/mol Solubilitatea in apd (250C) -50 g/L: pH (10g/1.2 1-naftolbenzein 4-[(4-hidroxi.1 Indicator acido-bazic numai pentru mediu anhidru lAB.-"^.uscat6)=700-950 223 224 .. pe subst. [(CzoHzo N: O 7*]2x M= 732..1-1. pe subst.1 mol/L in solulie de acid acetic)=622-626 nm 4. 0. 0.

r O : iJ O GALBEN DE ALIZARINA sH 2 5 .-oO t> 0 225 l .t$it_4.lamirc-4-sutrsic) Aq " Anh ?.lio-s il ra to n c) iI U o RO$U DE CONGO srea disodi@ a acidului d.hidoxibenzoic i-_na -.dimelilamin@zobeEen 4 - & $lfqic +Anh ffij .dimelilaminoebwen de sqdiu a -2- c)f ni :i ol$= -o -- R-a 9@ €tbqilic + Aq Anh io ---.t.nikotenilarc) .N -o.(3 de sodiu a acidului . tr!' -A (.-\(2_e_1_ mf.oih)co$tnd)\co(r)djs gJA:C J CALBEN DE DIMETIT 4dinetilamin@zobenzen Aq r Anh ]U METILORANJ srea de z gdiu a acidului 4 .4.lh) p) RO$U DE METTL aci&id 4 .

.E"0 ri I I I I I I I rl "__ :) tl FENOFTEUINA Aq + T I Ar*l I I : Fi ltl tlti.6. i qw+bv puEus{aH wlaFuwlm "9'9 l0Nll "0'€ l0 j4q@iqp nulsv6lv w eqeFUei[a .5.INS E= "= e= -uo'13 30 bv lON3J nsou . ms... - N(' A('l cD{ 227 t'.JL N roN3lrxn|ous 30 nul-svstv $nl + tay t{ 4.E Hf vNEnvlJ{oflns rcNSJnOUSlO-.. ez.C{ 'r4 o) Lll 'S- louluoqp-. 9()1 E(Jl g(J.'-.. j Ar i3l 961 Fdl E6t E(-).7 - TETM- I I i BROMFENOLFIALEINA Aq YNETlvIJNOJToS .et VNE'I{J.o r t\) (.lmralonouSKt-sl =2.e' sio- -<: 5E 'tFi. 58.''i-- Jil g-.S ei oo (o0: (r i ctt tft m I z. eq€FUNg|liq@Fu wqe4q s's e't -loz3u3 -urtou€ l0 30u34 I I i.e torurl^|ouE 3g nulsv8lv w i l I I XirFz .' E# .6 lI I .J'S jqqP"u I loNSJUO1C io nusvat . t.4'.2"2". UF q= -l. trt ct 2.PENTAMETOXITRIFENILCARBINOL wtqeuuorns Aql I I I v>F f)> a7 oE -{ o EJ .) S rr Ch c) { oo (o i i]i -uNw+15 i* I ! q i z.CO lr lJEC" (r) o.e. o< .1tou8 lON3J 30 nsou qtrV+ bV fr. E tso i!J.: t: TI { I >8 c'5 c)x >'r' 2. il I ii TIMOLFTALEINA Aq * Anh o -'- t.4. gF 'd lu ':6 EP -nous 10Z3UC fo nsou : bV ]ot{t4lolcro .6 5.JNOJ.

DFROM{-CREZOL SULFONFTALEINA li o o 9 li C€ RO$U DE CREZOL o-cREZOL SULFONFTALEINA tr - RO$U DE FENOL FEiIOLSULFONFTALEIM r: q) N )6t (9 \rMrY.l ii.DtilHnLFEr'lOl SULFONFIAITNA € '0.lCrJhbCm$0|i3J -'tOt-t:= 30 n$OU € (.3. DIBROMFENOL SULFONFTALEINA RO$U DE CLORFENOI3.3.Er'lot SULFoTF ALEM le 1tvi l(ti i .5'. 5.FONFTAT€FIA 2?. -.JA l\'.hp'.f.J a clr o. I : i rourlrilE'i? ggln'u:'rm ALBASTRRT' D€TIMOI NMOL SULFONFTALEINA +r ALBASTRU F)qLENOL eJ({.1Efii'i $lE. v> z bl 0r . o (J q.A a o t\ t 231 (l) Yt'lllfljNoJlllg - E loz:njJ 3d GOU 13z.S TFIRABROM m-cREZOL ROSU DE BROMFENOL 3.1 F (o J J.LhCJm$lcilll -rofll ]{Int+llffi]t PURPURIU DE m€REZOL FCREZOI-SI.I.q. lr lil_Hs$3i. (r cD { co (o 6 j s 6i VERDE DEBROMCREZOT 3..DICLORFENOA SULFONFI'ALEINA ROSU DE OROi'CREZOL 5.(3 j l\l <]J }.

EFtr ()F r!'r-a -loN3loultN-8 W R6 6P VERDE DE oo >= -rE {5 nE = r"!l O tr . F c.) >F' rfl r- METIL VIOLET dothidEi pentaneUl trE' pamanlind de N- Aq + Anh Gcl . .:! VERDE BRILIANT hk Dgemsdtut de N.90 RE E= 5' =C' FFi q< . o J- 235 :: : 5: o) co F.rcanilni e8 2g c a c) cr :.ozanilina A{ z= !IF =H.> c)E alU H lJOF J o z. 6: unt zo {ft Fl < *(J _38 o z. Zg EE CRISTAL VIOLET vid€t de g€nliao cbftidGl de lL hemetl p€E .(o ro rf Co ) .l. . c)E =a !l. o $(rr N S 9 O @ F (o rO $ Cf) N - (> o = a 'D lc.t€lEelil- pBE . cr c).rr o -*r co <o 6 j -Yi t dfro I I ct 2. 6 z fi ALBASTRU ALCALI Ac * Anh = z.o A r$ (.

l a crr ol -{ @ <o d j il ddo I ro(r) EOSINA I bhabrcrtluors@ina G t9 I jo l(r) aq r _..i l I I o r Nr r. ct ERITROSINA teLaiodfl@rciB A{ g = o = 4.-j DE cHTNALDINA I @ NI i 5re :. e Ef Rosu .F (f.l $ crr o -J @-@=-=S di - ) .$ -dbultonic o r N c. U'P mE frg ROSU NEUTRAT GU lolullen Aq + Arh c = n INDIGO CARMIN sa@ disodha a adduhi hdigo -5. c) Ez mg P.: A'.E LITMUS tume6ol AC 2 I z o o v g.

iar in jurul punctului de echivalentd se inregistreazd o cre$tere bruscd a potentialului (Figura IV. gtiind potentialul normal @0.1. Profilul curbei de titrare redox cu titrant agent reducAtor 241 ) . C6nd titrantul este agent reducltor.CHIMIE ANALITICA.r*"a +Rxlx. VoLUMETRIACapitotut IV..""0 -potenfialul normal redox (V) R-constanta gazelor (constanta Renault) T-temperatura absolut6 (K) n-numdrul de electroni schimbati F--constanta lui Faraday aox-acti vitatea formei oxidate aRcd-activi tatea formei reduse .317 J/(grdxmol).. ry.l.. potenlialul scade in timpul tiferji. oiidatd 9i redusd. Relalia cantitativa intre concentraliile speciilor chimice implicate inrr-o reaclie redox gi potenfialul de electrod a fost stabilit?i prima dati in secolul XIX cle Potenlialul redox (E) este airerenla de tensiune dintre un electrod inert ox + n e. Pentru o reactie redox generald de forma: a V5.^"0 +o'0591 il *lg oo'' 4n"a La20oC: E = EL. zecimal: R=8.. CAnd titrantul este agent oxidant.1..f . prezente in solutie. VOLUMETRIA PRIN REACTII REDOX IV.1i-.*"0+ o'0581*lg o'.l). ele pot fi impdrfite in: -titrdri cu agenli oxidan{i -titrAri cu agenli reducdtori Reprezent0nd grafic variafia potenlialului sistemului.*m M+n N+. tiu-r (mL) I-. ap"a nxF E!. T=273+250C=298 K.*.[nea] P] A+b B+.0.cHIMIE ANALITICA.66"o1 o'bsgr.1. fl 4*"a Figura W. activitatea poate fi aproximatE cu concentratia: E = E3*.2). chimistul gennan Nernst. VOLUMETRIA Capitolul IV. ln=2.a 25oC: iniocuind in relatia Nemst constantele gi transformdnd logaritmul narural in E = E2. Volumenia prin rcaclii cu schimb de electroni constanta sava.n oo. potenlialul cregte in timpul tiririi...2.. Pentru o semireaclie redox: solulia care confine forma oxidatd gi forma redusd a sistemului redox stucliat.0* cu aceasti relafie se calculeazd poten{ialul unui semicuplu redox.. se obtine curba de titrare redox. iar in jurul punctului de echivalenld scdderea este bruscd (Figura IV.potenfialul redox (V) E = EB. Profilul curbei de titrare redox cu tiu?nt agent oxidant E (V) : La dilufii mari. in functie de volumul de titrant addugat.. 9i concentraliiie celor dou6 forme.*#i#h InversAnd fracfia de sub logaritm: Figura fV.1.. (mL) E=El*.T I I I ConSranIa Sava. F=96500 C. n . in funclie de caracterul redox al analitului $i al titrantului.. INTRODUCERE ry.lr Red Unde: E.1... Potentialul redox qi au multe aplica{ii analitice. Principiul metodei Metodele de analizit volumetricd bazate pe reacliile cu transfer de electroni.303 lg Se obgine: Vs.

E = Euo.... Constanta de echilibru redox Sistemul redox este format din doud semireacfii: Sistemul redox este format din dou6 semicupluri redox:. Volumetria prin reaclii cu schinb de electroni _o.*.f .CHIMIE ANALITICA. Cnnd reaclia a atins echilibrul Q-K: E .. vOLUvEtRtn" Capitolul IV. = El* ut-"t' 0'059 e . Capitolul IV." E.n'f ..= El E. potenfialele ce]or doui semicupluri devin egale:. F_Fo L "'b . VOLUMETRIA.2..^.l."[R"4] El* Er= ' b *rgr--@l "z-"7 E1=82=!'* 0'?59 Egaldnd numbrul de electroni cedali gi acceptali: bOxr + ab La echivalenld (eq). cele doui poten{iale devin egale: La echilibru: [Ox1]=[Red2] 9i [Red1]=[Ox2] h='' -ca oi +e:9?x*## Er = E: . poten{ialul sistemului la echivalenfd se poate scrie in forma .. general6: qxE:*+bxE!"..."()rtRcd n' [a]" x[r].i *b*] 244 .osqt. a*b IV...=El*Y''r#l'u (a + aRedz -) aOx2 +ab e- bOxr + aRedz -9 bRedr + aOxz b)x E.) $i numdrul de electroni schimbafi de oxidant (a).rg4 "H^tffi -) oxz + b e -.. precum pi numdrul de electroni schimbati de reduc6tor (b).semireactia agentului oxidant: Oxr + a e.l. .osexreffi ax4! +bxEl a+0 243 "# La echilibru. = E|.*"00'0591 Constanta Sava.059 .=El*!{59*1gffi5 E"= "rg#4 Redz .Consmnta Sava..1..*.c## ' Fo Fo 0. schimbul de electroni inceteazd..=E.semireaclia agentului reducdtor: Redz -) Ox2 + b e- E!.. . e -) bRedr E.E1".lo*=)' x[x" a. = ax 4 + bx El+ O.1."[Rea.E: = o^b lk". +Xx..CHlM IE ANALITICA..--> Redr E. *tgc Nt E = Et. Potentialul redox la echivalen(5 W.n- o'oj9l * tg r Cu aceasti relalie se poate calcula potenfialul la echivalenld gtiind potenlialul standard ale oxidantului (E&) gi cel al reducdtorului (.n- t?'' . *'rn reduc6torului.3.'nu.ry"'r#]. Dar in expresia Q concentraliile nu sunt cele corcspunzatoare echilibrului. x. Volumelria prin reacfii cu schimh de electroni El fiind potenflalul standard al oxidantului.] ox1+ae -tRedr E."[M]"x[N]'x. iar El pobn{ialul standard al Fraclia Q are aceeaqi folmd ca gi constanta de echilibru redox K a reac[iei.

VOLUMETRIA" Capirclul I\/. Concentrafiile speciilor chimice la echilibru Se considerd reac{ia $i constanta ei de 1).1. t0..J.70 V 1. Sulfatul de ceriu (IV) Sdrurile solubile de ceriu (IV) sunt agenli oxidanfi energici.1. sulfatul dublu de ceriu (IV) qi amoniu (Nll+)+tce(Sor)+1. Potenlialul normal de reducere depinde de natura soluliei acide' Tabelul IV. conform semireacliei: redox genarald: ce&+le 5Ce'* bRedr +aOxz SchimbAnd un singur electron echivalentul-gram bOxr +aRed2 echilibru: 5 egal cu masa molari gi concentratia molarS: in consecinld al sdrii de ceriu esie concentralia normald este egala cu x[n"a.1o_ 1p".059xl8ffi forrf". O valoarea mare a raportului arata cd reaclia redox este deplasatd spre produgi. ^ E. Soluliile standard de Ce* se prepard din sirurile solubile disponibile: sulfatul de ceriu (IV) anhidru ce(So+)2.. -sE existe un indicator redox fi folosita reducEtorului: -sd fie titrosubstanle pentru a prepara solufii etalon de titrant. de unde: K =10 o'ose IV. in mediu putemic acid. Marcarea punctului de 246 .1.[T a"\ Rapornrl concentrafiilor speciilor chimice la echiiibru '*dF se poate calcula gtiind constanta de echilibru redox qi numdrul de electroni schimbatri de agentul oxidant (a) qi de cel reducdtor (b)._lRerl.] .059 axtx(4.". in reacfia redox studiatd.z.J- [R.]-F. cuantificand fiansfoimarea reactanlilor in produqi.i) disponibil 9i adecvat determindrii._for=1" -TilT.T ^ La echilibru: [Ox1] RezultS: = lRedu] Si [Redl] = [Ox3] Ee=M cn=cL o.61V 1. Raportul concentraliilor speciilor chimice la echilibru aratd de cite ori este mai mare concentra{ia fiecErui produs fald de cea a reactantului corespondent.f"*o . VOLUMETRIA' Caprtolul lV. Ambele slruri sunt titrosubstanle.l E=fl*. -sd fie stabild la pdstrare. Titranfi oxidanfi De unde: ter'=to# r.49 V 1. Volumetria prin reaclii cu schimb de electroni Raportul de sub logaritm este expresia constantei de echilibru a reacliei redox: Constanla Sava.[o.d.1.z.28 V Interacliunea ionilor Cea* cu anionii acidului 9i prezenla in solulie a diferitelor specii complexe.. 245 1.1. explica valorile diferite ale poten{ialelor normale.r"."lo.l-go Iar: *=100*''* Titranlii oxidanfi sunt mai usor de pdstrat in solutie 9i de aceea au mai multe aplicafii practice.CHIMlE ANALITICA.ta de a accepta electroni suficient de mare pentru a putea la determinarea unui numdr mare de ioni.o . Volumetria pnn reaclii cu schimb de electrcinl o'059*lnK E! -E! = axt) pl IY.r. standardizat6. solulia unui agent se poate calcula in funclie de numdrul de electroni schimba{i qi de diferenla intre potenlialele standard ale oxidantului qi '"b redox Astfel.] _ .Consranla Sava. Dependenfa potenfialului normal al semicuplului Cehlce3* de solventul folosit la solubilizare Solventul HCIO4lN HNO" lN I{zSO+ lN HCI lN p'0 Lo*=l _o+r.4. Pentru a putea fi folositd ca titrant.2.CHIMIE ANALITICA.. sau sd poatd fi " axuxEl^-E!"0) 0.-to. constanta de echilibru t_v-tEl\ oxidant trebuie sd indeplineasci o serie de condilii. TTTRANTT REDOX ro co V .. printre care: -sd aibd tendin.

=l'69V C. Volumetna prin reacii cu schimb de electroni echivalenle se face cu indicatori adecvati.lMno.T2xleLMnOi l E= Solugiile slab acide $i neutre (pID4) de permanganat se folosesc ca titrant la determinarea: -hidrazinei (HzN-NHz se oxideazi la Nz).=3xCo o -M **oon P&al cdrei potential este: Er= M rrno. .o. Valoarea relativ mici a potentialului standard de reducere a 2). intr-un ion simplu.51 . -ionului cian (CN-) care se oxideazllacianat (CNO-). sulfuri (carese oxideazd la sulfat). .o.oi.+ 5 E = 1. fer metalic dilolvat ca Fe2+.1ia de reducere a ionului permanganat Mnoo $olugieroqu-violet) la Mn2* (solulie practic incolorE). . o'of' "uno. standardizarea solutiei de Ce4* se realizeazl cu standarde priinare ca: oxalat de sodiu (NazC:O. analizd paracetamol etc lu"o. este lentd.*angunut in mediu puternic bazic la determinarea semicuplurilor cu poten{ial normal inferior gi care nu precipitd in solu{ia alcalind. inainte de oxidare" .=5xCo E = Eor.o944x pH ... conform semireac{iei: Astfel. VOLUMETRIA' prin reacfii cu schimb de de diarsen (AszOl). ry *rffi ^rW LapH=0 u =Lsr+ry in solulii puternic alcaline.o =1.uuo: FFO $i: C. Semireaclia redox de reducere a anionului permanganat depinde de pH.A7 9 x pH + O.5w uuo.=Cn R"u.r. -ionilor sulfit.CHIMIE ANALITICA.runl*r"l*"?. Solulia standard de Cea* se folosegte la determinarea ionilor ferogi Fe2*.0.CHIMIE ANALITICA. in acest scop.<-+ MnO|: se reduce la Eor.o. lJtllizarea soluliei de permanganat ca titrant' necesitd mdrirea vitezei de rcacfie.69 ! !2 * 1g[Y. peroxid de hidrogen (H:Ou). ionului arsenit AsOl-. trioxid Capitolul IV.l xtC-EVf-T* E?. permanganat se reduce la dioxid de mangan hidratat (MnOzx nHzO).l*[Y. cu participarea protonilor din mediu 9i a electronilor reducdtorului.o. Cind este cazul.l E=0. -ionului Mn(tr) care se oxideazd la Mn(IV) etc.r).I .r.. anionul perrnanganat rogu-violet. voluminos. tiosulfat.564+0. precipitat brun. to. anionul * in solufii puternic acide. : +0. Permanganatul de potasiu. 3et 5 MnO2 1r1 +2HzO conform semireacfiei: MnOo+ 8If + 5e 5 5 Mn2* + 4Hzo Eor*. restrange folosirea ca titrant a solu{iei de p".059x1s+... ) pefrnanganatului la manganat. incdlzitd la 60-90uC. C.* E = 1. uraniu (IV). VOLUMETRIA' Capitolul lV.o. SAVA. r. implicind transformarea unui anion complex.=0'564V EfM*"noo E = Ln.tr Conslan!a Sava .]x[n-l . anionul manganat verde. la pH)4.05gx4ffi ) . se folosesc mai multe metode: -procedeul McBride: determinarea anionului oxalat (din acid oxalic sau oxalagi alcalini) se face prin titrafea soluliei de analizat. anionul permanganat se reduce la Mn2t MnOo + 4H"+ Eou'o.. conform semireacliei MnOo + e.

r. De aceea. O alta aplicafie este determinarea continutului de substante organice al probelor exprimat in 7oC uqor oxidabil sau prin cantitatea de 02 care ar fi fost necesari oxiddrii carbonului organic. -potenfialul normal de reducere este mare.01 *!.+ 1 6 Ii*+3 C (subst.Bright: soluliei care contine anionul oxalat i se la adaug6. uqor solubil oxidant: -KzCrzOt se obfine acide. fiind un agent oxidant energic poate transforma toate speciile chimice cu potenfial normal redox mai mic.(care se oxideazd'la Cla). 2 Cr"Oi- -) CO21gy +14If+6 e 5 zc4 +l WO Mr. crr'. De aceea.CHIMIE ANALITICA.gOn ain cantitatea necesard de permanganat. p6n5 la temperatura. De aceea. la punctul de echivalenfi solutia devine roz.. in in apd qi in solulii datoritA reduceriila diferite-s1[ri de oxidare inferioare Mn(VI). Apoi. Volumetria prin reaclii cu schimb de electronr 2 MnO" +5 C.Y I E = 1. determinarea paracetamol ul ui. 600cai se continua :.{ ri $ .Y. Solufia apoasd de permanganat este coloratd rogu-violet.la Fe3).oi +6Ho+8ff -+ 2Cf*+lHzo . tiffarile cu permanganat au avantajul ce nu necesit6 folosirea indicatorilor (autoindicare): -in cazul titririi directe. ca titrant stare pur6. Mn(IV)' Mn(II) sub actiunea catalitica a impurita{ilor (urme de Fe2*..g 250 # d il fl ) . se foloseqte ca titrant la LaPH=O E=1. Permanganatul de potasiu se obfine in btare puri KMnOa cristaiiz'at.=o7. vOLUMETRIA" Capitolul IV..01 x Solulia de permanganat in mediu putemic acid. Avantajele verde.. Solulia de dicromat este galben-portocalie.0. iar solulia conlindnd ionul este verde. . Titrarea reducdtorilor determind trecerea teptat6.. oxidarea substanlelor organice qi alcoolului etilic (tehnica titrare prin diferenld).sau al}i reducStori) nu este tiirosubstanfi.ffuea la aceasta acestui procedeu necesitd cunoaqterea concentraliei aproximative a oxalatului.844 Lcr'" I determinarea: -ionului feros Fe2* (care se oxideazdlaFe3).(arsenitul se oxideazi la arsenat AtOi.O|-+8H* 5 2Mn2*+10CO:1gr +8H2O Constanla Sava. solulia de permanganat folositd ca titrant necesiti standardizarea periodicd.rko#Ft ^ ^z-1 ln\t'=u'=) '"'f"'. este disponibil.Constanla Sava. )) 3).). similar. necesitd folosirea indicatorilor.ot. (azotitul se oxideaze h azotat NO. ).138 x pl1 + 0.i Solutia de dicromat se foloseqte ca titrant la determinarea Fel* (gare se oxideazd. decurge reaclia cu hidrogenul organic: Cr. Dicromatul de potasiu Semireaclia de reducere a anionului complex dicromat are loc in mediu putemic acid: CrrOl- care ar fi fost necesard oxiddrii: C+ la Cr3* Oz Conlinutul in substanfe organice din probe se poate calcula ludnd in considerare urmdtoarea succesiune de reaclii: l.. necesitAnd o singurE standardizare. de la culoarea galben-portocaliu la -arsenitului AsOi.* +3C0+t6If -+ 4Cr3*+3Co2+8H2O - 'o C-=6xCo b.33 . E = E2. Capitolul lV. identificarea punctului de echivalenti folosirii soluliei de dicromat.rc. -in cazul titrlrii inverse.33+0. da -solulia este stabild in timp.org.izibila gi la concentralii foarte mici (10-)M). dand o micd eroare negativd. -acidului oxalic gi oxalalilor (care se oxideazd la COz)' etc.rr. se incdlzeqte solufia Aplicarea punctul final. coloralia fiind . Volumeria prin reaclii cu schimb de electroni Dar incdlzirea poate provoca oxidarea anjonului oxalat cu oxigenul din aer.- . E\. -anionului clorCl. Reacfia de oxidare cu dicromat a C organic total: a. -nitritului NO. .. Pentru a o evita se poate folosi: -procedeul Fowler.CHIMIE ANALITICA. de cl.o. la punctul de echivalenld solulia de pennanganat se decoloreaz6. Oxidarea substanlelor organice decurge conform reacfiei generale: 4Cf ++8H 2O+3CO 2111 Con{inutul in substante organice se poate exprima prin cantitatea de 02 2 C rrOi. VOLUMETRIA'.

+ 6H* +6e.. l..).br"nr=Volumul de solulie Fe2* (mL) consumat la titrarea probei blank Vr. ionul iod I-. Semireaclla de reducere a i"od:rlui: t3 K=710 este bromul molecular tezultat din solulia de bromometrie t: urmdtoarei succesiuni d conform acid.Constanta SaYa. Solulia de iod apd. 2: -> 3f M.r. +6ll+5t 5Bf +BrO..(arsenitul se oxideazd Ia arsenat AsOi-)...u.=0. Volunretl'ia prin rcac1ii cu schimb de electroni c.BrOi 5 E t's. Bro+3Hzo 3Brz+3HzO complex interstilial albastru-intens.* I %.(se oxideazdla antimonat SbOl.-1.).44v l la pH=0 D Dt. Er=-f. . Ic.+141I* *6Fe3* +2Ct3* -clatoritd potenfialului normal de reducere relativ mic..*= voluniul de solulie Fe2* 1mL. Datorita nu este stabild gi trebuie standardizaE periodic.. prezenla oxigenului organic va mic$ora conlinutul de C total oxidat de di Censtanta Sava. bromurdqibro@ 5x 1x Reactia Prima reaclie este rezultatul a doud semireacfii redox ?n care Ba S Bro+e- Bro. consumat la titrarea probei 5).r. excesul de dicromat este retitrat cu solulie standard de Fe2* pentru a determina cantitatea care a reactionat' 2.3.-_(sor.r.=l'065V Muo 2 se folose$te ca titrant redox (metodele precum 9i a volatilitalii iodului.o Btu. VoC organic ugor oxidabil: -/oL . -tiosulfat SrOf.(se oxideazdla tetrationat SoOi.arsenitului AsOl. conform BrO... Volumetria prin reaclii cu schimb de electronl cromat.n.. +6If 5 total6 251 ) . -sulfit sulfat SOf. -H2S (se oxideazd la Slry).CHIM IE ANALITICA. +5Br + 6If 5 3Btz+3HzO Eor. solu$a de reducere ugurinfei iodimetrice).. Br. -hidrazina (H2N-NH2 se oxideazd la Nz)' etc' Unde: Vs.(g) )xlo-t *1?x 4) rlx roo -Sn2* 1se oxideazdla Sna*). M $i: Cn=2XCn Brz+2€ 3 zBt Ef.^ fdri prob6. Solu$a de bromat de Potasiu Bromatul de potasiu se foloseqte atat ca agent oxidant cat $i ca agent de bromurare in prezenla bromurii de potasiu' care ln in bromatometrie agentul oxidant este bromatul de reacliei: mediu acid se reduce la ionul bromurd..CHIMIE ANALITICA.5 gr + 3IiO 11=echivalenti de C in g 4 F=Factorul de dilu{ie 4). datoritd formarii ionului Iodul molecular este insolubil in - F. rr'=l'52\'l E -_ "*. + 2e. VOLUMETRIA' Capitolul IV. Soluliastandard de Iz se foloseqte ca titrant la determinarea: . datori ta reac.). Reaclia ionului feros cu dicromat: 6Fe2* + C r"oi.tiei : RCOOH -i!4+ RH+CO: Apoi.rr.6" mu-r.or u!or. dar se dizolvd iri solulia conlinand 1r' conform reaciiei: complex.. solu[ia de iod selectivitate pentru agenlii reducdtori slabi. vOlUUefnte" IV. Avantajele folosirii solufiei de iod ca titrant redox sunt: -posibilitatea identificdrii at precizie a punctului de echivalenla cu ajutorul indicatorului specific-solugia de amidon-cu care iodul molecular 12 formeazd un Solulia brund de iod in KI ({).. -bromuri in mediu bromat in I.(se oxideazd la +7H2o Se realizeazd gi titrarea ?n alb. -antimonit SDO. El.545V BrO. SOr2.Brol -- M 6 r +I4-+ I. r k.

8. fluoresceina (AD. 8f. rodamina B (FL'4. Fald de o-naftoflavona gi p-etoxicrisoidina bromul molecular rezultat la punctul de echivalenld se comportA ca agent de bromurare' Produgii bromurali sunt diferit colorali qi marcheazd echivalenla. \\ /ONa ()2 'SNa +Iz Or \-^/ONa or Ct .3.CHIMIE ANALITICA. albastru datorita complexului interstilial decoloreazd prin consumarea se S"o!-+2e- 5 zsoi.CHIMIE ANALITICA.oy. 2). fluoresceina care prezintd fluorescentd verzuie devine brunrogieticE. Semireac{ia de reducere este catalizatd de prezenla unor mici cantitefi de ioni Ag*: unul din cei "mai 12+Br212lBr Indicatorul iod-amidon.2. rogu de metil (AB.r=OtZ# iodului de cdtre bromul molecular.01V .E!.oNa . albastru xilenol.o7. Solulia vjolet de iod pal datoritd formdrii bromurii de iod: 1).1). ro$u de metil.cu indicatori reversibili: a-naftofl avona. Astfel. 3)..o NazSaOo + 2NaI 2HzOz -) 2HzO+Oze) sau addugarea unui catalizator (MnO2 de exemplu).ti oxidanfi auxiliari Agenfii oxidanfi auxiliari starea de oxidare superioard..9). 3) Bismutatul de sodiu NaBiO3 are potenlialul normal de reducere a Bi(v) la Bi(III) E0=1.70V. Se folosegte subsianla solidi adIugatd soluliei de analizat fierbinte. Capitolul IV.2. in solufii slab acide: H2O2+2Efl+2{ +Iz 1 3 ZnzO Eor.l)' rnetiloranj (AB.2. in prezen{a bromului molecular." Constanla Sava.1.cu soluJie de iod in solvent organic (CHCh sau CClq) sau solulie de iod amidon. 5 3Brz +6KCI + 3HzO Bromul molecular oxideazd irevelsibil indicatorii metiloranj. IV . Excesul de bismutat NaBio3 se indepdrteazd prin filtrare.cu indicatori de fluorescenld ca: o-naftoflavona.. metoda se numette bromobromatometrie.la Sava. confonn reacfiei: 2NazSzOr ' 2SrO{+2H2O } 4SOI-+4H'+O26. Peroxodisulfatul de amoniu (NHc)zSzOo este putemici oxidan{i..tiei: deasemenea agenti oxidanfi energici. 253 254 . iar 2sro:- ) Soo2u- +2e V.l'2). transformare asociatd cu o modificare vizibild de culoare.rso.l) 4). indigo-carmin (AB.4). in cazul q-naftofl avonei dispare fl uorescenla albastra. Mn2* se face prin fierberea solufiei apoase: la MnOo. Peroxidul de hidrogen (HzO21 sau peroxidul de sodiu (NazOz) sunt =L.=2. Titranfi reducitori Potenlialul normal redox foarte mare. permite oxidarea Ce3* la Ce4*. VOLUUetRtn'. Marcarea punctului de echivalenld se face prin mai multe metode' l).cu indicatori ireversibili ca: galben de dimetil (AB. indicatorii de fluorescen}5 igi modificd fluorescenla. bromul molecular rezultat Ia punctul final al titririi. Cl* la CrrOl.l. Agen.78V Eliminarea excesului de peroxid se face ugor prin fierberea solu.r. p-etoxicrisoidina O'. Eliminarea excesului de peroxodisulfat Tiosulfatul de sodiu Tiosulfatul de sodiu este un agent reducAtor slab.. Votum CapiLolul IV. in cloloform devine galben Iodul molecular din faza organicd reaclioneazd cu.6). VOLUMETRIA...1.l. =M Nn2sro. albastru xilenol (A8.. indigo-carmin.SNa ol=-s | o\".1.S o/""owu tetrationat de sodiu +2NaJ La punctul de echivalen[d bromatul reactioneaze cu anionul KBrOr + 5KBr + 6HCl bromurd tiosulfat de sodiu Semireactia redox: format in reacfie rezultAnd brom molecular.3. se folosesc pentru a trece speciile din sotufie in.o."r"o? = 0'09 ENars"o. Se oxideazd ugor cu solulie de iod in iodur6 de potasiu. IV.Conslan. 2). Volumetria prin reaclii cu schimb de electroni intrucAt ambele metode folosesc solufii de bromat.

o59xlsffi Constanta de concentralia fiecireia se calculJazd in conformitate cu reacfia redox. Aceasti rcac{ie are importante: teK = oxux&n-fu =t'79.ce 4+=Msare 4+ Crt=Cn precizie.3. concentraliile speciilor chimice implicate se cum la titrarea de modifica gi in consecinld.1 Titrarea redox a Fe2* cu solu{ie standard de Ce4* Pentru exemplificare. moment fiecare in pH-ul soluliei neutralizare se modificd curba de grafica a potenfialului.. v".in consecinli nici potenlialul 5 -dtratul .-t+ €.. €or"' €r"r* €r"rt..oslx ' : se r Cee+ I e.oo.*"0+o. -este rapidd gi practic totali.Conslanl! Sava.. VOLUMETRIA* Sava.059xlgi ""':::::'.Fe:* din solutie .se oxideazd destul de u$or. titrantul (ce4') fiind un agent energic..iar IV. E = Eo.-.01N. este fiecbrei concentralia iar Nernst. o cantitate corespunzAtoare de Fe2* oxideazd la Fe3*."u . Potentialul se calculeazd specii chimice implicate' stoechiometric' Capitolul IV. Studiul curbelor de titrare redox in timpul titrdrii redox. concentratia molard este egald cu concentratia atat pentru solulia de Fe2* cat gi pentru Cea*.[1@fr =10''r' Fe2*+ce4* 5 Fe3*+ce3* oxidant 1) Solu{ia iniliald conline Fe2*.".F]"-t" €^* ta lr"n1 lf"'-l €r"'* €. electron. practic echilibrului deplasarea echilibru iedox are vaioare mare.no..rr". echivalenli de Cea* ad6ugafi: eFe2+'Fansrormat = -stoechiometda reacliei este simpld: fiecare ion schimbd cite un nor:mali.-J Ce3* Ce Eor"o..CH IMIE ANALITICA.u"". Se considerd titrarea solutiei de Fe2* cu solulie cAteva avantaje standard de Cea*. iar potenfialul se calculeazd aplicand relafia Nemst semireacliei de E reducere: Eor.1.t potentialele semicuplurilor se calculeazi cu relatia Nernst: 255 256 . .epsz*. la dreaPta: Speciilechimiceimplicateinreacliaredoxsuntinechilibru.+0.. ' -lucrAnd in mediu acid. €rr+.r"u =o'7'7v Conform legii echivalenlei numdrul $e echivalenfi de Fe2* transformat cu numirul de este egal cu num6ril de echivaiengi de Fe3* format gi egal -in reaclia redoxtnu surit-idplicate specii complexe qi nici ioni din mediu. =1'7ov Cantitatea de Fe3* rezultata din oxidarea Fe2* sub acliunea Oxigenului poate fi calculatd cu i: din aer sau altor catalizatori prezenli accidental in solulie.1. nu Eg. Volumerria pnn reaclii cu toxT E= E3. in acicl percloric lN.3. conform reacfiei: Fe2* +I "- -+ Fe3" +ce# Fe3*+ce3* Eoo"u.trw1. in consecinl6. v.. a$a Reprezentarea al titrafii. reacliile secundare sunt improbabile' de Se considerd ritral"ea a 100mL solulie Fe2+ 0.#7' =ts''o K =lgts'to Raportul concenffaliei speciilor chimice la echilibru "'1[y =?. E" = Msare pe:+ Cr=Cn .01N. avdnd potentialul standard de t'educerc mult mai mic: Fe3* 2) in timpul addugdrii titrantului. cu solufie standard Ce4* 0. se sclrimbd poten{ialul sistemului. ceea ce determini total. = feffi r"r-+ o.€HIMIE ANALITICA VOLUMETRIA' IV.f. fn funclie de volumul de _titrant addugat. stabil in solulie acidd (HC|O4 1N). relalia cu iitrur" r"do*.*.

c"ot ..-* s.u .j 2E"0. .r".70+0. concenhaliile sunt egale: --^-E = E"r.. v". -E"u..oa C:n"t' Consranta Sava..70 V f"r..r"' u".r"* +0. = Eo-.nt C o-c"o... Potenfialul se calculeazd in funcgie de potenlialul semicuplului Ce4*/Ce3*.4 o. 1. -vr.Fez* -i.r""."u in momentul in care [Fel=[Fe3*] potenlialul soluliei devine egal potenfialul normal al semicuplului Fe3*/Fe2*: E=Eor"u.c"r. =V#4=L235v preparatd in acid percJoric lN 75 v3.. xV r'ce'-'atc'r "" = 6'o --=lllE:. gi Cea* in exces.2 1 Figura W. potenfialul sistemului atinge valoarea potentrialului standard al titrantului (ce#). " =1..c"o' XV. 1.3.. . r"... Ce3{ (rezultat din reducerea Cea.8 La echivalenla Be3*1=1Ce3*1 9i pe'zl=1Cel o --------j-""0.c"'.. VOLUMETRIA.rtt XVr. Fe2* + ce4* La adaosul a 10 mL solufie Ce+ in exces: in E-l.na..059 x lg vCr'c?' .E n.punctul de echivalen{i.p"" - C n.Fe2* '-' s. Evolutia potenlialului Ia titrarea l00ml solulie Fe2* a E(9 0.r"u +O. cdnd s-a addugatjumdtate din cantitatea de titrant necesard pAnd la punctul de echivalen!5. Volumetria prin reaclii cu schimb de electroni FE in [ru"] C Co. se calculeazd potenlialul pAnd in apropierea + 0.= ' * Similar se calculeazd potenlialul pdnd Ia dublul volumului de titrant E=I. Similar.uxV.059x1s 100 100 .2 0 0.05gx8ffi concentralia ionului cea* se calculeazlin func{ie de volumul de solutie in exces dupd punctul de echivalenfd.rr"'*1ru. punctului de echivalenfl.u '1"* E=Eo . Potenlialele celor doui semicupluri devin egale.01N: Cu E=0.8 0. Astfel.3. Capitolul fV. iar numdrul de echivalenli de ce3* este egal cu numdrul de echivalenfi de Fe2* conform stoechiometriei reactiei adaugat v.+ 0.Fe'' cazul considerat.70+0.c""' *V. lm 125 150 175 2@ a4+ (nr) 257 258 ) .059X1g Le tce C.r".7 7 +0.. re' trt' +0.059 x lg --*:-::an - n no V. +0.OSS*1effffi in acest moment. * Eor"u.059xlSffi. Este momentul de semiechivalenld.059x Ig " -19100-10 =0.l gi rcprezentate grafic in Figura IV..7 1 5 V cu redox: e.. atingdnd poten{ialul la echivalentd. 3) La echivalen!6..Fc".059" addugat: 1* '100 =1..OtN. t. pentru 10 rnl.L2 J-(.641 Jl y E* = Eo'''''-'-u "_': +0'059xl'FI -" -' ^* ^n' E.-.cy'' XVr..Conslantra Sava. Rezultatele calculelor sunt trecute in tabelul fV. solulia contine Fe3* gi Ce3*.i j.059xL V''cy''na E=f"*..na aceastE relafie se poate calcula potenfialul soluliei pentru fiecare volum de titrant adeugat. = 4t. solulia conline Fe3* (rezultat din oxidarea Fe2*).-r. +0. v.solu{ie Ce4 0.0lN cu solutie standard Cee O. practic tot ionul Fez* s-a transformat in Fe3* conform reacliei: Fe3* + ce3* acest moment. E-: in cazul considerat. concentraliile Fe2*gi Ce4* sunt egale: E n. 4)-Dup6. -.'w.^. VOLUMETRIA" Capitolul IV.CHIMIE ANALITICA. .. _ u %L n.""r..6 o.CI{IMIE ANALITICA. -V. V .

433 492 . in dlverse redil adiu- lrrnl lcr*l Ce&in ceul 1N ce1*l 1N cel*l HCI 1N 1.6 o.416 r-422 .263 1. este titrosubstanla gi este stabil in solufie.761 0.3.138 x p// + 0.761 0.888 0.3 0 l0l 110 120 q3 4Y 4)5 0 0 I 10 l/100 IU/IUU r.Ce++ parcursul tiqAril 100 mL ? -pe n nt N crr solutie standard Ce4* 0.8?.715 0.161 o.l IN mL 0 mL 100 mL 0 1.CHIMIE ANA! ITICA IV.581 1.L..7 0.597 60 80 100 L4Zb Dicromatul de potasiu KzCrzOr este ideal ca titrant redox: are potential de oxidare ridicat. VOLUMETRIA" Capitolul IV. D_"c\oi_tj.888 0.434 1.'T _ _.osg-. Volumetria prin reaclii cu schimb de electroni Curba de tltrare redox solulie Fe2+ 0.r0 0 0 0 0 0 0 0.806 0.105 t.33+0.01 xEW I Constanta vitezei de reaclie redox are valoare foarte mare. Dependenla saltului de potenfialla echivalentd de poten{ialul normal al titrantului latitrarcaFez+ cu titrant Ce# 162 I 0 0 r40 150 160 180 20 40 50 2A|rco 40/100 50/100 60/100 80/100 100/100 r.947 0. la echivalen{d igi schimbd culoarea da la galben-portocaliu la verde. reac{ia fiind practic total deplasatd la dreapta: 259 260 i ) .687 392 .u = l'33V careafostpreparat.01x Effi:i LC.806 0..s69 . Titrarea redox a Fe2* cu solufie standard de dicromat de potasiu ' i' ' ' 4\6 4)7 4)8 4)9 0 0 0 1.715 0.CHIMIE ANALITICA.ci*.7r5 '734 .2.694 1.38 .616 .734 0.274 IY.d66 0.n/Rn 50/50 60140 o.4 o.582 r.01N. o'_ o'o .01N.4ilustreazEinfluenlanaturiisolutieiacideincaresla echivalen!6' la titrarea soluliei a preparat titrantul. asupri sattutui de potenlial de Aplic1nd rela{ia Nernst.604 1.6 a 100 ml E\ tana gal exces F-a 10/90 HCI04 HNO3 H3SOa Lcrt.6 lCrr.771 0."c.771 0.781 0.827 t.FigurarV.221 239 256 .734 0.734 '761 0. 0.* Vs.771 0.659 1.781 0.700 .8 0.4 1.26'7 .10 80/20 90/10 oo/1 99.8 1.682 1.947 190 r0 t-23s 0.610 t. cu Bolutie slandard Ce4+.Ce++ Vsre:+ netitrat ConsEn[a Sava.2 0 2\4 2)s 2\6 2)7 v.+14Il+6 e- e 2Cf+ +7IP'zO Eocr.399 r. lcrrort-]*[H-]' 6 ^.l I - 0.7 t5 0.. in solutii acide 1N E E E E Vs.440 200 0 1280 de natura solutiei acide in Potenlialul normal al soluliei Oe C{ depinde Crroi.94'.947 0.1 Date privind evolulia potenlialului Tabelul '*"^t"i^ t.32? 1.827 0.33 o.262 r..t tt 0. Ca4+ (ml) 150 0.827 r.2 l) 2:t1 ztz 2)3 n 40 50 l0 90 80 60 50 0 0 0 0 0 0.551 I.oi .1/100 t-52.806 0.781 60 80 40 20 IO 0.806 0.1 50 100 VE.1)10.025 103 Figura IV.o+ .4. Semireacfia de reducere a anionului dicromat: 1.90 100 0.1 La pH=0 E=1.88E 0.781 90 99 I 2)9 3) 4)2 99. se poate calcula potenfialul semireacliei: Fe'*.vOLUMETRIA Consunla Sava. E = 1.

n. ..-.e5 E-0. Astfel.t=T Cl* 9i titrant Cr"Ol.na V.39 26t 262 ) .r"u+ o. = E|.-ad s..rol-.ro.r. -.059x1e ^ v.. = Eor"u. solulia confine produqii de reac{ie Fe}"9i addugat in exces.oi- 'na aceast6 rclalie se calculeazi potenlialul sistemuluir in timpul addug6rii titrantului.io|-. xV.77+0... conform reacliei: Crrol. u ---c^pitolul = N#fu= liso-ffi#A = K= 1056'es 56. er"=. Potenlialele celor doud semicupluri devin egale: Sotulia iniliale confine Fe2'. rs.na.. fi calculat cu tx 6x Er. concentralia.o]-.01N.. Potenlialul nu poate precizie.. Raportul concenfiafliilor speciilor chimice la echilibru Se considerd titrarea a 100 ml-solutie Fe2* 0.u..100 1 l. = Eor"* .05g*l* 50 50 100 =0.io]- -i-€c.i-eF.i -C..01N cu solulie stanclard '{f. Potenlialul este determinit de u. la adaosul a 20 mL solu{ie dicromat 0.35 1.c'..38 6 r.0. in solulii in care activitatea poate fi aproximaE cu Cl*.. lrC 4) Dupl punctul de echivalenfd. .CHIMIE ANALITICA.000 100./zcf+: Cu. VOLUMETRIA- .-.30 2 J 4 5 0. *y ' s.w-t/ V.o"t'+6xl.36 4 5 r. -fr"t. potenliaiul sistemului egaleazd potenlialul normal al semicuplului Fe''/Fe.rc.+6Fe2*+l4lf J Cr3* + 6Fe3* + THzo Potenlialul depinde de raportul concentratiilor Fe3* 9i Fe2* prezente in E € 7 x E"o. Crror> ) n = tzt+o'Ts Cind concentraliile titrantului gi ale titratului sunt egale: Valoarea potenfialului pentru diferite rapoarte ale concentraliei formei oxidate gi reduse. E +6x1. YA ^t''"P -.r""r xV.000 1.c.nu. 0. n.000 10.oi-id €r.77 Y = 1/frt6 = 1g'.r' .001 ..-0.OSOxfeffi E r."r.".c.ioi-... v[**] t-------l:.77-+4. voluntetria prin reactii cu schimtr dc elcctroni SAVA. z)in timpul addugdrii titrantului. VOLUMETRIA IV.-lcrroTl '" fcr"P -J a E I 1. + t.0r0 0.lcr.000 1."o.37 1.+O.p""'.059. pAnd la punctul de echivalenfd.u Lro.ry-^rffi Nr.i..aa.ro: xV.ioi- . Cu F"t' 1 .: (Fr=' [F"t"] ec.na semicupluiuf Crzol.059 x lg = Euo".r". lg La adaosul a 50Vo din cantitatea de titrant necesarb pdn6 la punctul de echivalentd. Cu'r"t.anta Sava. 3) La echivalenfd. cantitatea de Fer* din solufie fiind greu de determinat.c..oil l De unde: o"t' ec.:oi'.--.i -V v n-Cr2oi- = El.oa...€HIMIE ANALITICA. la pH=0.na.rt-...Fc". are loc reaclia: i...Clo. * 6* .".+6Fe2*+14Ff Solufia confine Fe3* gi e zcf+ +6Fe3+ +7Hao CrrO.01N: ?n vtr 0.1.Consl.000.rr* + 0.c..r.T4 y 0 2 5 133 1..t*ffi ELoi_ solufie: Cr"ol..33 €F.c.: r#ro =a.32 E=0.rrs'- ry .3l t.=-=Lz)l . sunt: ^tV# n no L = LF..osex rsffi ec.77 Lr. practic tot Fe2+ s-a oxidat la Fe3*.34 6 7 8 9 10 10 100 1.

Date privind evolulia potenlialului pe parcursul titrarii a 100 mlsolulie Fe?* 0.1. cu un titrant oxidant.pry. oxidarea V(IV) la V(V): Figura fV. oblinand saltufi diferite pentru fiecare punct de echivalenld. in sunt trecute in Tabelul tV. dacd diferenla intre potenjialele normale. se considerd D7 2)8 2\9 3) 4)1 90 99 99-90 100 l0 0-10 0 0 0 0 0 0 0 0 0 90n0 99/l 99. VOLUMETRIA'' SAVA.5.000 r"". 0.34 t ?5 4t6 40 60 80 90 200 40 60 80 90 100 Se considerd titrarea a 100 ml-solu{ie confinand Ti3* 0..] mL 0 2)1 mL 100 mL 0 0 0 0 ill E lcr"ol-l E "T0 715 o-734 o. datorig diferenlei suficient de mari intre potenlialele standard ale celor doud semireacfii: Titrarea amestecului Ti3*.ru =0.XzCr207 Ca agent oxidant.CONSIaNTA SAVA.l€Cr207 adEugat netitrat exces ee?.32 Ti3*+rl2o Fe2* 5 Tioz* +2r{.3..0.i 0. de exemplu. tmdsolub -'j Foz+0. Tabelul IV.100 l.Z.77v 1. Acelaqi profil (cu doui puncte de inflexiune).01N.000.359V Iar in treapta a doua. se va obtine la titrarea unui component care se oxideaza in doud trepte.@ dhE cdox sd#3bndatd 0.39 0.03 N gi Fe2* dificultdlilor 4\'l 4)8 l:36 1t1 1.50 0l 0.000 4t9 4)10 0 0 263 264 . Pentru exemplificare. Feh cu solufie standard Crror'zSolulia conlinXnd amestecul Ti3* $i Fe2* se poate titra cu un oxidant r00.2 V.000 .761 0-771 0.33 1.90/0.10 I 4\2 4)3 4W 4)5 00.001 0.5' . estti similarf titrdrii unui amestec de acizi. A$a este. cu solulie standard Cr2Ol. este de cel putin 0.bPH!0 K2CeO7 _- -__t*"_--i--'_' f - E(V) 1 0.827 0.05N' la pH=0. va prezenta doua salturi de potential distincte. Titrarea redox a unui amestec Curba de titrare a solu{iei conlinAnd doi reducdtori.3l 1.CHIMIE ANALITICA.rc2* Vs.. MnOo. 1) Potenfialul soluliei inifiale este greu de calculat datoritd de determinare a concentraliei speciilor oxidate.888 0.947 1.tare (figura tr.=0.03N. se poate folosi Cea*. sau a unui acid poliprotic cu o bazS. VOLUMETRIA" n reacfii cu schimb de electroni titririi Rezultatele calculului poten{ialului sistemului in cele patru etape ale titrare.. sau CrrS- V".2.38 1.10 0-50 10/90 20/80 40t60 50/50 60t40 80/20 Profilul curbei de titrare redox a unui amestec de doi componenfi' sau a unei specii care prezintd mai multe stdri de oxidare.o.781 l0 20 40 1\) 2)3 2)5 tu 2\6 50 60 80 90 80 60 50 0 0 40 20 0 0 0 0 0 0.010 0. nuologu pot"nptotui tu titt*"u a l00ml solllie Fe2* 0'01N cu vo2* + 3 Heo solulie standard de dicromat de potasiu la pH=O 5 v(ou)i + 2El+ lt Ef.01N.01N.9 Curba de titrare a acidului fosforic cu NaOH). cu solutie standard KzCrzOt 0.30 standard.099v oe"* . oxidarea v3* la v(rv): Figura IV..3.01N. =o.t v3*+Hzo 75 10 125 5voz*+2rf+le- Eo-r.uo* =lv . +L{ Ef.250 1.CHIMIE ANALITICA. iar rcprezentarea gtaficd a curbei de Cu6a d€ IV. 5 Fe3* +I e- l0 20 l0 20 t l0 loo ...806 0. la pH=0 Etapa Vs.n.000 100.

o.059x1g . Volumetria prin reac[ii cu schimb de electroni 2tin timpul adaugirii titrantului.OSOxlgffi -trT- lrio*l"ln.04 0.2.in exces.000 1.'. poten{ialul sistemului Fe3*/Fe2* are valorile: Nr. Potenlialul se calculeazd aplicAnci relalia Astfel.=______7_El"* . VOLUMETRIA. E=0. Cr3* $i 3) La prima echivalenld tot Ti3* s-a oxidat..1 1 E 9 10 V 0.iT 6 lrr'. I 2 J 6 7 8 0._n_ -0.276 0. Fe3*. r 6X fr.:^ E= :toart Eo*"- + 0'059 x . 6 7 10.001 pH=o =0.7'71 2 =0.335 n Ltr..fOf lsfi .CHIMIE AN ALITICA.099+0. Fe2* gi Fe3*.000 0.158 1.l 265 266 ) .711 4 Cu aceastd relalie se calculeazd potentialul sistemului la prima gi 5 l0 r00 1.3.. Solufia conline TiO2*.0SlxrgF{f ' [ri*] p6nd 0. Fe3* si cf*. Volumetria prin reactii cu schimh de electroni oxideazdTi3*.* _ Dt. t.000 r00. Potenlialul se calculeazd aplicdnd relalia Nernst semireaclieide -. LFrt* .t."..118xpH+ E O.888 echivalenp.r.010 0.771 0.u ]:t:'. pentru diferite rapoarte ale concentraliei speciei oxidate reduse.000 100.E = 0.0.652 0.ConstarrFr Sava.CHIMIE ANALITICA.000.-.4. Cat timp solulia de analintcontrine Ti3*..E|. se ConsIanIa Sava.rr.954 1.'..oi-) +0. Nemst semireac{iei de oxidare a Ti3*: E = 4. * E0.-lcrroi _l E=$3+H"8ffi Calculul potenfialului sistemului este similar celui prezentat la capitolul Iy.000 10. in continuare are loc oxidarea Fe2* la Fe3*..".^lCrrOi-) 6 ^ttsf.77 +o.l FE I 2 J E V 0.7 lcr3* 4) Dupd primul punct de echivalenfd.099 La pAna la primul punct de echivalenld.065 Vio" Fr--l 0. =W#W425v 6) Dupd a doua echivalentd. solufia confine TiO2*. solulia conline pe ldngd TiO2*.099+0. CrrQ.593 0.".o. Capitolul IV.o't. Solulia conline'TiO2* gi Fe2*. . + 0. F.434V E= Eo- o ciq't2cr* lcr. VOLUMETRIA.6). Capitolul IV.059.394 t. potenlialul sistemului TiO'*/Ii'* are valorile: Nr. ::: 10 4 5 100 1.829 0. pentru diferite rapoarte ale concentraliei speciei oxidate qi reduse. Astfel. potenlialul nu poate crcpte suficient incat sa poat5 fi oxidat Fe2*.r.*.000 0.ou .000 0.n ...r".2t7 0.r24 5) La a doua echivalenle tot Fe2* s-a oxidat.100 1 0.099 0.006 1. Cu ajutorul datelor oblinute se traseazd curba de titrare a amestecului de Ti3* $i Fe2* cu titrant oxidant KzCrzOt (Frgura IV.oss"rn [&l] D -wtt t rwrwJz^t6F.

).235V. oxidarea Fe'* la Fe'*.lEo analit netransforrnat-0. De exemplu. poten{ialul la echivalenli este situat mai aproape de potentialul semicuplului care schimbd mai mulli electroni (Figura IY..77V: E\..u.rr* =L. sau de fluoruie [FeFc]3-. [Or] .CHIMIE ANALITICA. profil ca 9i curba 5. ilustreazd cregterea saltului de potenlial la echivalenld cu cresterea potenfialului normal de oxidare. Acest fapt este deosebit de important la alegerea indicatorului redox.0591. Saltul de potenfial la echivalenld (o. EiF"."[n"a] il &q. 267 268 ) .. deoarece potenlialul se calculeazir in funclie de logaritmul raportului concentraliei celor doud forme (oxidata 5i redus6).1.CHIMIE ANALITIC4 YgLgMETIIAConslanta Sava.-tF".77v Cu alte cuvinte. ni Fe2* cu dnant oxidant KqCrzot I E"q. care trebuie sd aibd domeniul de viraj in interiorul saltului de.947V- IV. profilul curbelor cle titrare redox se schimbd prea pu{in cu diluarea.947'L'523v)' e -) ce3* EL*. Concluzii Studiindcurbeledetitrareredoxsepotfaceurmdtoareleobservatiiutilein 1.4. Interacfiunea ionilor Cea* cu anionii acidului gi prezen]a in solulie a diferitelor specii chimice complexe. iar saltul incepe de la o valoare mai mic6. Volumetria prin reac(ii cu schimb de electroni curba de titrare redox a"arusleculul Fe2+ ai Ti3*.Constanla Sava.rru =0.=1.tialului normal al semicuplului Cel*/Ce3* este in solulie de acid percloric lN (1. Poteniialul normal redox al solu{iei de Ce** depinde de soluliain care este prepara6 (Tabelul IV.70V). de i. CAnd numdrul electronilor schimbafi de fiecare semicuplu redox este Figura IV'6' Curba de titrare redox diferit (a*b)."o. 1.4. Potenlialul la echivalenli este situat in mijlocul tLt"1'{-d. este mai mare" Figura IV.t.33V aamesteculuide Ti3. potenlial la echivalenld.25V. intr-un complex stabil prin adaos de acid fosforic [Fe(PO+):]3-.=1. Curba de titrare redox cu titrant oxidant are acelaqi titrare de neutralizare cu titrant bazdtate' analizd:.4. se calculeazd evolulia pH-ului sau pOH-ului ca logaritm zecimal din concentrafia speciei chimice respective.l. Un alt avantaj al titrArii redox in compara{ie cu titrarea de neutralizare este cd domeniul saltului de potenlial la echivalenld poate fi mdrit^dacd se- fixeazd unul dintre ioni intr-un complex stabil. =0.. explici valorile diferite ale potenlialelor normale.3. VOLUMETRIA" Capilolul IV. plin titrare redox pot fi analizate gi solufii diluate oblinAnd aproximativ acelagi salt de potenlial la echivalenfd ca cel pentru solu]ii concentrate. 50 75 VqruCaOT (ml) lm 4.1ov Fe2* -) Fe3* + I e. Valoarea maximd a poten. sunt practic independente de concentralia soluliilor. Spre deosebire de curbele de titrare de neutralizare. Daca se transformd ionii de Fe3* rezultatri.2.323V). potenlialul solutiei inifiale 9i finale 9i saltul de potenlial la echivalenld.5.. Astfel. (saltul de potential la echivalenld 0. potenlial la 2. in cazul curbelor de titrare de neutralizare.." (a) este egal cu oxidant de acceptali electroni de numdrul cAnd doar echivalenla numirul de electroni cedali de reduc[tor (b) Gigura W'3)' ce4* + 1 "-"oxtRed' n no 0. 6. saltul de potenfial la echivalenld 0. potinfialul semicuplului Fe3*lFe2* se micgoreazd.-rzct-=L. cu soluiie standald K2Cr2O7 3.17o exces de titrant) este cu atat mai mare cu cit diferenfa dintre potenfialele normale ale celor doui semicupluri.

.o.-.1N cu solufie standard KMnO4 0. corespunzdtor dublului volumului de titrant Ia echivalenfa. IV. ry. Aceeagi proprietate s-a observat qi la tifrdrile acido-bazice. "'"". =1. Volumetria prin reacfii cu schimb de electroni La tia'area cu agent oxidant.CHIMIE ANALITICA. Curba de titrare redox a 100 ml solufie Fe2+ 0."1.5).7.4: E2. din curbele de titrare redox. Curbele de tit€re ale Fe2+ cu diverili agenli oxidan(i 50 r00 Vs titrant oxidant (ml) 150 Figura IV. VOLUMETRIA' Capitoiul IV.7oV I Elt.. se pot detemina potentialele normale ale oxidantului normal al reducAtorului. Porfiunea curbei de titrare situatd inaintea 9i dupd saltul de potenlial la echivalen!6..CHIMIE ANALITICA.33V ). lnainte qi dupd punctul de echivalen{6.).r". iar solufiile respective sunt amestecuri tampon de pH. tu. Volumetrir prin rcac1ii cu schinrb dc elcclroni E " tF. Potenlialul corespunzdtor momentului de seniiechivalentd esre potenlialui ial potenlialul. VOLUMETRIA" Capitolul IV. I gi reducitorului (Figura IV.. Valorile semnificative pe curba de titrare redox Figura IV. = ..1N la pH=0 =I..'. este porentialul normal al oxidantului.4.. aratd o crettere lenti.8. a potenfialului pentru volume relativ mari de titrant addugate @gura ry.s j [pa} Constanla Sava.8. saltul de potenlial poate fi mdrit folosind un titrant cu potenlial redox normal mai mare (Figura IV. ry.3.. trasate pentru solu{ii in care concentralia este egald cu activitatea la 25oC gi presiunea de atm.. Astfel. tF. 269 270 ) ..5lV i Eoc.t'I +0.059xlsl-:-l El. 8. = l.-. se comporte ca amestecuri tampon redox. Evolulia potenlialului in timpul titr-6r-ii soluliei de Fe3* cu difedli agenti oxidanli 7." . IV.Constanla Sava. Acest fapt dovedegte cd amestecul de specii chimice din solujie.'. Saltul de potenlial la echivalen{d este cu atatmai mare cu cdt potenlialul normal rcdox al titrantului este mai mare.rc.l.2.o:-.

1. iar saitul de potenlial este AE=0.a--2!!=!s.b 2(c6Hd2NH + C6H'NH. Volumetria prin reactii cu schimb de elecrronr IV.1 18 V. sunt disponibili gi accesibili.4."r.. Schimbarea de culoare este dependenta de natura titrantului gi a titratului.*.'el-QF""e) .CHIMIE ANALITTCA.. asociatd cu o modificare de culoare.--+-IVb 271 -zHr-2e-'ra' > IV.4.".':- Culoarea formei reduse a indicatorului este vizibild cAnd concentralia ei pulin i0 ori mai mare. Sub acfiunea unui agent oxidant energic. Clasificarea indicatorilor redox Indicatorii redox sunt compuqi folosili pentru marcarea punctului de echivalenlE al reac{iei redox."+ 0'059 .c 272 I I I ) . " = Eg ")nd o'059 .a ei porenlialul Pu'!url'lsrur wo'!w' 'I o"+o"o dmtu-$dd ffiJ'10 'r -x'.ea culoarea formei reduse se Indicatori redox generali 1). Reaclia generald pentru un indicatolredox: Compuqii studiafi gi omologali ca indicatori redox pot fi impdr{ifi in funcfie de structura chimic6.t= iar potenfialul este: e = El. decAt a formei oxidate. VOLUMETRIA" Capitolul IV.. Indicatorii redox generali Indicatorii redox generali sunt substanle chimice care pot suferi o ransformare redox reversibild asociatd cu o modificare vizlbild de culoare. 0.*. VOLUMETRIA" Consmnla Sava..l ." l- [tua*o] Dbnilb€nrdna Culoarea formei oxidate a indicatorului este vizibild clnd concentralia ei este de cel pulin 10 ori mai mare. IV..N{C6H4)2+I. difenilamina suferd urmdtoarele transformiri i: Potentialul redox al compusului care func{ioneazd ca indieator redox calculeazd cu relalia Nernst: E . culoarea formei oxidate Indo*+ne-€Ind.n rt C6H5.=0.. in cursul reacliei redox.[*.r'r.059 V.oll . CAnd n=l$i E = 4^o + 0.1.C6HE Ir atb6-ft-liotd Cind in cursul reactiei redox.1.Q '*'OF".059 (V).. in acest icop se folosesc doud clase de indicatoril indicatori redox generali qi indicatori redox specifici.O*.n ltrd^ .r de potenfial este AF. *. potenlialul sistemului. in@tor 0'059 n .029 (V). decit a formei rcduse: !"0^\rl0 este de cel Irua. indicatorul schimbd 1e-: ry.CHIMIE ANALITICA. solubili in solvenfli folosifl la titrare gi imprimE solutiei o coloralie vizibild gi Ia concentratii mici.059 [n'a^] esre: E = El. indicatorul schimbd 2e-: t0. Derivali de fenilamini Difenilamina (N-fenilanilina) este unul din primii indicatori redox folosit incd din 1924 pentru titrarea Fe(tr) cu KzCrzO7.r .(%H4)2-NH€6HS Domeniul de viraj al unui indicator redox este situat in intervalul: E9 '+ E= -"|nd- b. sunt stabili.Constmp Sava.. de pll qi de 1) Clasificarea indicatorilor redox generali S-au studiat ca indicatori redox divergi compugi care indeplinesc conditiile necesare: suferd o reaclie redox reversibild.. iar salrul n=2 $i E = Ef.1.. potenlialul de viraj qi numbrul formelor colorate pe care le prezintd.

C +2. VOLUMETRIA'' Capitolul IV.i).Constanta Sava. sau de la incolor Ia rogu: 3. insumeazd compuqii din aceastd clasi omologa{i ca indicatori redox.. sare de sodiu sau de bariu este solubil in apd.BElgDl.ansformare in difenilbenzidina GV. faclliteazd structura chinoidd -HNR sau -NRz (unde R= rest alifatic) in (IV.CHIMIE ANALITICA. sarea de sodiu sau de bariu a acidului difenilamin-4-sulfonic ai acidul N-fenilantranilic. solulia pulin solubild Difenilamina (IV. albagtri.89 V. Indicatori redox generali-derivali de fenilamind. 2).79V in ap6.ri. oxizi de wolfram. V 9i i$i modificd culoarea prin El*. iar schimbarea de culoare este de la incolor la albastru/albastru-violet.t' = o. ry. ne Eo=0.ra'.3'dimetilnaftidina. in func{ie de potenfialul soluliei. tiazinici 9i fenazinici deri vali ai urmdtorilor compuqi heterociclici : H I H I H I C("D czrHtBNe G. Din aceasta cauz6.76V. VOLUMETRIA'' Capitolul lV. Volumctri! prin reaclii cu schimb de electroni Reaclia de tr.N- IIEI\tl. La pH=O Ei t=200C.c) este ireversibila iar potenlialul soluliei oxidarea difenilbenzidinei este reversibile ti se petrece cdnd loc in intervalul: ale de culoare adnge valoarea +0.tu t o.b) se compofia similar difenilaminei. dar consumd mai pulin agent oxidant. N.a) este Solulia asffel preparatd concentrat. Inffoducerea substituentilor in molecula difenilaminei modifici potenfialul standard 9i culoarea formei oxidate. Modificarea E= CONSTANIA SAVA.D FENOTIAZNA Fenotiazina u( -Z\--N\-r'\ N I \) IV.d Prczen[a grupelor -NH2 9i IV.84 V in HzSO+ lM gi i9i schimbd culoarea de la incolor la roquviolet..lA H I Clasa coloranlilor azinici cuprinde coloran{ii oxazinici.0. de pH 9i de temperaturA' = 0.73V E** nu poate fi dosita cind deoarece acegtia se reduc la proba de analizat conline wolframat sau molibdat.84 oxidare de la incolor la rogu purpuriu.7.f H czlHzoNz FENOXAZINA Fenoxazina DIHIDROFENAZINA Dihidrofenazina \.H++2c-. in HzSO+ prin dizolvare prepar[ se de indicator E. Volumetria prin reactii cu schimb de electroni Acidul N-fenilantranilic are Eo=0.b pozilia para fa[6 de atomul de azot. .CHIMIE ANALITICA. respectiv de molibden.1.o' Tabelul IV. potenfialul redox este cuprins intre 0.N-difenilbenzidina (IV. Acidul difenilamin-4-sulfonic.e >IV. Indicatori redox generali Coloran! azinici N. ilustreazd modificarea de culoare a indicatorilor redox derivali ai fenilaminei.* o'?. 273 274 ..67 qi 0. Planga Rl.iolet i IV.

Planpele R2 gi R3. complecgii indeplinesc indicatori redox.r".Z-\. esre resfans.03+0. Indicatori redox generali Complecgi metalici n=4*10. 2.0 *O. VOLUMETRIA" Capitoiul IV.97 V.3 c..Consnnp Sava.CHIMIE ANALITICA. uH'.r/.Jl. cu azot (hibridizat sp') in moleculb: 2. clorhidratul leucoderivatului (IV. iar schimbarea de culoare netd. stabili.a{i in roguportocaliu gi ugor de preparat..2'-bipiridin4 1. Potenlialul standard depinde de pH. VOlUUftRtn" Capitolul IV.059 (v) Avdnd aceste proprietdti. potenlialul de viq al culorij fiind situat in intervalul: Consranra Sava. Reaclia este reversibild. la albastru pal.i-g:t3i:*'1IV.CHIMlE ANALITICA..029 (v) Fe(II) formeazi complecgi intemi de tip chelat cu compugi heterociclici Albastru metilen (2.. se comportd gi ceilalfi indicatori redox-coloranfi azinici: rrec reversibil de la forma orto sau para chinoidi.1"- r".10 -fenantrolina. pH=0 gi t=30oC E = 4.059=1 ' u.i alcool. Volumetria prin reac(ii cu schimb de elecrroni 3).'."-llPi"l "J ' rtt+aslct' -2H+. cAnd potenfialul solufiei depdgegte +0. ) fV.-2e' + albastru IV.?'..t.lsA.. in funcfie de potenlialul solugiei.N\."r. astfel: 0'059 La pH=o 9i t=2ooC E = Ef.k Eo=1. schimbdnd gi 2. domeniul de vir-aj al indicatorilor redox de acest tip. iar culoarea complexului devine albastru pal..tV E = El^o 10. Fe (tr) din complex.>'*'-o\"(""' ffi .+2e- tfl"l lDll-lloll ' ".l N. iar forma oxidath.'N\z\ l-^ +2H+.Zt\.in cursul reacliei redox.7-dimetilaminofenotiazina) colorant fenotiazinic este u$or solubil in apd .o+ La 2".m in intervalul: Similar.1 L' (ctoH8N2)3F€13+ i{c10H8N2)3Fel2+ '*. Volumetna prin reactii cu schrmtr de elecronr Deoarece schimba fe. HsC o16H19N3S.szv de culoare se produce V lapH=0 qi t=20oC 2t trecdnd de la rogu. HCI CHs ..2'bipiridini in raportul Vpgl iV6. Aceqti complecgi sunt solubili in apd. se oxideazi la Fe(III). preparatd din FeSOaxTHzQ V 2. . este albasrru--cemeala.srructura chinoidd(IVj).-\ l' ll 'l -l Cl- cH^ +2H+. intens color. Prin addugarea unui agent oxidant. Forma redus6.".k) este incolor.oev (o. la sarea eucoderi vatul ui incol orE. Se folosegte o solufie apoasd l/40 M.. I Modificarea E=1. de pH gi de remperaturi.. condiliile unor Albastru metilen (clorhidrat) 2'LAPIHdNA COailPH CU Fe(ll) .+2e- t.e.py =l i3 275 276 i l I t - ) .03 .6"+erpiridina. in[ens coloratd. ilustreazd modificarea de culoare a indicatorilor redox coloranti organici.

O lY .# e' albastru pal rosu IV.1e_ J'l 1{Crunr rrua)rr"l3* 1C.Fl I .19 V.06V la PH=0. VOLUMETRIA.-rl-l\.2. Indicatori redox specifici 10-+1. p6nd 278 produce o modificare viziblld de culoare. complex rogu intens folosit in titrdrile ionului Fe3+ cu tiffant reducdtor ca Ti3*. Solu{ia de. Un alt exemplu este tiocianatul de Fe(Itr). Un exemplu tipic este titrarea cu pennanganat de potasiu a c6rui culoare roguviolet este uqor de observat gi Ia concentratii foarte mici.2". Se foloseqte o soiuiie apoasd l/40 M' preparatd in fe'SdoxTHzO gi o-fenantrolind monohidrat sau monohidrat-monoclorhidrat d" ta rogu-portocaliu intens la albastru Cel mai cunoscut gi utilizat indicator redox specific este amidonul care formeazd cu iodul tr din solulie un complex interstifial albastru intens. de pH 9i de temperaturd."''. solufla este incolord datoriE transformdrii anionului permanganat rogu-violet. omologafi ca indicatori redox. > IV.4.o6lo.3 "Indicatori redox generali. tofi sunt bicolori.3.4. iar la echivalenfd I +1e_ .10 v [*] q:... forma oxidat6.01 V. Punctul de echivalenli este marcat de culoarea roz persistentd a solugiei. Vq!!vlIIB]AConslanla Sava. preparatd din FeSOaxTH2O gi 11C. Se folosegte o solulie apoasd I/120 M terpidini in raportul vFez+:vterb=1:2 Tabelul IV. cAnd l+ r.osg = j+ t..059={-'O:Y trecind de la rosu intens la albastru deschis... Fe3*+Ti3*+H2o rapofiul vpsrl :V6-. titrantului.1. in timpul addugdrii 2't'7 ) .t"-.cat gi la cele in care titrantul este solufia de iod (iodimetrie)...1s1=l i3 2.tzv 1'0lv deschis cand poten.rnrNr)ur"l3* . Potenlialul standard al complecailor este cuprins intre 1. complecgi metalici.rz I La punctul de echivalenld culoarea rogie a solu{iei dispare. Totoda6 solulia incepi sd se coloreze albastru-violet datoritA prezenlei ionului Ti3* in bxces. slab:colorat. Capitolul IV. Volumetria prin reaclii cu sc 1.1. Pi t=20oC Modificarea de culoare se Petrece (+ E= in intervalul t.CHIMIE ANALITICA.rogie.r V la pH=0 to=2OoC Modificarea de culoare se petrece in Eo=+1.pgIV. Planga R4 ilustreazd modificarea de culoare a indicatorilor redox.25 V.25!0.25 intervalul Lffif. titrarea se poate realizafdid indicatori.CHIMIE ANALITICA.10 Fenantrolina (monohidrat) complex cu Fe(II) - "feroina" IV. Complecqi metalici" insumeazd complecgii Fe(II) cu reactivi organici cu azot in moleculd. +1e tj [(c1 2HSN2)3Fe]z+ -1 E=1. IV.06 gi 1.2' . amidon se folose$te ca indicator atat la titrerile in care rezultd iod (iodometrie).urill")rr"l2' la punctul de echivalenf5.1 Constanp Sava.6"-terpiridina complex cu Fe(II) 5 Fe2*+Tio2*+zrl E=0.4.I2v potenlialul solufiei depdgegte +1. forma redusd albastru-pal.tialul soluliei trecand din J. ?n functie de potentialul solu{iei.paqer* 1. in VIn2*.tt . Titrarea redox firi indicatori se ()lt Cind titrantul sau titratul sunt intens colorafi.

decAt al indicatorilor de pH..7 14. tionina. la titrarea Fe2*.827 la I. N.6" -terpiridina complex Cu Fe2* (complecgi metalici.r. planga R1). impiedicd utilizarea simultand a doi indicatori diferi{i.i' -uipindina complex cu Fe2*. albastru metilen gi cu o mici eroare negativi.059 l 1. practic identic cu potentialul la echivalenli al reacfiilor redox t. feroina.. planga R2).656 V cu E1"q.0VoFeI* netitrat gi lOTo AE= 1. al doilea corespunz6tor oxiddrii Fsr+ lsalt de potenlial dela0.Consnnla Srva. saltul de potenfial este situat?n intervalul 1.4. Acesta din urmd.118 V n=2 AE=0. daci indicatorul a fost bine ales gi condiliile de desfdgulare ale reac$ei redox indeplinite.6diclorindofenol (tabelul tV. cu solufie standard 0.64 1-0.r lN IV.1 .l). VOLUMETRIA'' IV. 2.!J \.506 V in consecinfd..7 28.5 V.8 2 Pe curba de titrare a amestecului Ti3*-Fe2* cu solufie standard de'r Prin comparaJie. -l 147 Domeniul de viraj al indicatorilor redox fiind foarte restrAns.4..CHIMIE ANALITICA.01N Ce4* in HClO.434 V).4.irdicator adecvat identific6rii punctului de echivalenfd la titrarea Tir* ca 2. tabelul fV.333 V.4 1.4.2' . safranina O gi indigo carmin (tabelul lV. ApH=2. la verde (Cr3*). cu E1l"0. se inregistreaz6 doud salturi de potential corespunzdtoare oxid6rii cetor doi ioni. numdrul indicatorilor adecva{i acestor tikeri mare: este destul de indicatorilor redox (raportat la intervalul de potenlial in care se desfdgoard practic toate reacliile redox) este mult mai mic Domeniul de viraj al )Sarea de bariu a acidului difenilamin-4-sulfonic. sd se situeze in interiorul saltului de potenlial la echivalenld al reacliei redox. Pentnr marcarea chimic6 a punctului de echivalenfd trebuie prin urmare aleqi doi indicatori diferifi: unul corespunzdtor oxidErii Ti3* lsalt de potenlial de la 0. Alegerea indicatorului Alegerea indicatorului la tiffarile redox este o problemi mai complexd de neutralizare qi trebuie sd trini cont de: titrArile decdtla pH-ul gi temperatura solu{iei natura titrantului pi a titratului saltul de poten{ial la echivalenld domeniul de viraj al indicatorului Ideal este ca domeniul de viraj al indicatorului E1. R2. precizia de marcare a punctului de echivalenld este foarte bun6.. R3 gi R4 redau comportarea unor indicatori redox pe o scard de potenlial situatd intre 0 qi 1. planqa R4). este necesard folosirea indicatorilor redox.=1. pentru a u$ura alegerea indicatorului cel mai adecvat titririi care se studiaza.l. Deoarece forma oxidatd a indicatorului redox este intens coloratd. (tabelul Constanta Sava.7V: 0..8 27 =0.-0.CHIMIE ANALITICA.1 18 I 0. Plangele Rl.4. titrarea amestecului se realizeazd. .2): AE=1. acid N-fenilantranilic qi cu o eroare negativd difenilamina.277 la 0. indicatorii de pH igi schimbd culoareh intr-un interval de doud unitdli de pH. Fe2* practic incolor).N-difenibenzidina qi 3. roqu neutral. planga Rl) > z. albastru crezil.4.059 V Considerdnd intervalul de poten{ial in care se desfdgoard reacliile redox G-l.1. ?'79 280 L ) . VOLUMETRIA" Capitolul IV. in exemplele considerate pentru trasarea curbelor de titrare.7 14 exces de titrant..235 V.. pe doul probe identice: l) pe o probd se foloseqte un i.25 y . in consecinfd. mici Astfel pentru indicatorul redox: n=1 AE=0. RaponAnd cele doud unitdli la intregul domeniu de pH (0-14): KzCrzOt.4. adicd: Y iar la titrarea Fe2* cu KzCrzQt (tabelul IV.3'-dimetilnaftidina (din grupa derivali ai fenilaminei-tabelul ry. 2) pe cealaltd probd se-folosegte un indicator adecvat identific6rii punctului de echivalenfi la titrarea Fe'* (ca mai sus). Volumetria prin reac{ii cu sc Astfel.333-9.2':' . deoa-rece solulia de utalizal este slab coloratb (Ti3* bleu-violet. iar titrantul K2CriOz igi modificd lent culoalea de la galben-ponocaliu..2. are potenlialul de viraj 1.t27=0.

J'r= -1{-*1. Cn=36..= 1. C. Se filtreazd solulia printr-un Modul de lucru 2 1 Folosirea solutiei de permanganat de Potasiu in mediu puternic acid ca titrant redox oxidant. _ Acid sulfuric concentfat HzSo+.lNinmediuputemicac.5lV M rrroo Reactivi 9i ustensile .igischimbdconcentratia. Necesaru] de HzSO+ y-s..Aparatele 9i ustensilele necesare preparirii solufiei prin diluare 9i din substanli solidd.permanganat de potasiu Mrrurno+=l58.g Violet Roz-pal - c. (t) =0.CHIMIE a ANALITICA VOLUMETRIA" de elecroni APLICATITLE METODELOR DE TITRARE PRIN RTACTTI REDOX TV . are formuld moleculard de cristale gi masd molarfcunoscute $i constante. Eg.ioler-inrens.2.1-N in H2SOa lN PrinciPiul metodei Permanganatul de potasiu se obline in stzu€ pura. KMnOa.o7 =0'564V Eg=Mrunoa Violet Verde '. ^5 LapH=4: MnOo + 2. de alcaline. J Laptl>l: Mnoo+ e- 3 unoi' 4. in trecAnd reduce se perrnanganat anionul pH-ul solu{iei..2. este disponibil qi accesibil. solulia se prepara u$or.# # # lN intr-un pahar Pentru a prepara 1000 mL solu{ie de KMnO+=O'lN in HzSOa 2'l . Necesarul de KMnO+ (s) nt = C n x E rxV.l.ZnLH "so. echivalenli' )Avdnd un poten{ial normal de reducere foarte mare in mediu acid 9i alcalin.o. doar cind solufia de analizat este foloseqte un indicator adecvat saltului de potenlial la )Fiind solubil. necesitind standardizarea inainte de fiecate determinare' diferite modificare net vizibild a culorii' Astfel: LapH=0: Mnoo + 8}f + 5e- 5 Mn2* + 4lfzo Eouuo. Se agitd pind la dizolvare Se aduce la semn cu aPl distilatd creuzet filtrant G+' se omogenizeaza balonul.rMno+=]w5=31.8. are cdteva avantaje: PentruaprepalalLsoluliedeKMno+O.Prepararea solufiei de KMnOa 0. VOLUMETRIA" Capitolul IV. nu necesitd inclicator.. Volumeria prin rcac1ii cu schimb de e Consnntra Sava . se prezintd sub formd acide 9i in solulii apd. in balonul cotat de 1000 mL: Se aduce solulia din paharul Berzelius' dupd rdcire Se cintdresc 3.2 mL actd adaugd se care peste distilata Berzelius se-masoara =500 mL apd paharului' con{inutul continuu raclna omogenizAnd 9i sulfuric concentrat.1 x 3l'6lx lI-F 3'2 g KMnOa 4If + 3e 5 IvlnOz (s) + 2H:O Eouno.CHIMIE ANALITICA. in ugor solubil i.61 g/val. g/mol. datoritd posibilitafii de reducere la diferite stari de oxidare inferioare in prezenlaunorreducitoriprezenfialeatorinmediu.id (pH=0) se procedeazd in felul urmitor: 281 282 ) .Constanta Sava.2 g KMnO4 (s). PERMANGANOMETRIA IV. turr.84gll:mr.r.D*.4 Q=L.= 9lxv. calculeazi se concentrat i.03 din bilantul de materiale. poate fi folosii la analizaunui numir foafie mare de reducitori' '. . Fiecare transformare este asociatd cu o pnn feaclll cu )Fiind intens colorat gi iansformarile redox asociate cu o modificare netd de cololate se culoare. M=98gimol.1N in H2SO4 1N Modul de lucru Violet pp brun ^ M orno.=18.turor=l'69v Prepararea solufiei de KMnOr 0. in funclie sdri de oxidare inferioare. 36'8N 00mL = 27.conc.

reaclia reducere a anionului permanganat este lentd..tMn.E!. 3._* *: Constanla Sava.1N in HzSOa LN cu acid oxalic Principiul metodei Semireaclia de oxidare a acidului oxalic este ireversibild: Prepararea reactivului Zimmerman-Reinhardt 70 g MnSOax 4H2O. excesul de KMnOa coloreazd solu{ia in roz persistent.$4* 5 lN val IV.ry^rfuffi l.2g KMnO* intr-un balon cotat de 1000 mL se adaugE=50Oml solulie IIzSOa lN. .=+=$. apoi pe mdsura cregterii concentra{iei ionilor Mn2*. atat solulia de KMnOa cAt gi solulia folositi la determinarea factorului (sau a concentrafiei) se prepard in solulie de HzSOr lN.st . preparati in acid sulfuric ".o.5 Mn2*+4Hzo E\n.o.=l'5LV 2Mn2+ -M s. Procedeul Fowler-Bright-se adaugd solutiei de analizat conlindnd anionul oxalat.tiei de KMnO+ 0.tu. Solulia de KMnOa adlugatE picdturd cu picdtur[ se decoloreazd lent. cregtsrea pH-ului determinl precipitarea MnO2 brun. Solu{ie de permanganat de potasiu KMnOa 0. aph distilatd la 1000 mL solulie.tu. Voiumetria prin reaclii cu schimb dc clecuoni # # Se prepar6 o solulie lN H:SO4 din acid sulfuric concentrat (36. Pentru a mdri viteza de reaclie folosegte unul dintre procedeele Iar potenfialul semicuplului.lN.l).LN in HzSOa lN Principiul metodei La pH=0 semireaclia de reducere a anionului permanganat este: ZMnOo+ scroi..Y^rwf4 inc6lzegte ta 6b-gO"C qi se titreazd la aceastd temperaturd. Reactivi $i ustensile - Aparatele gi ustensilele necesare tifiArii directe - Acido*uli"..+g)_ . solufia de analizat confin6nd anionul oxalat este in plus. Volumetria prin reaclii cu schimb de eiectroni Standardizarea solu.CHIM IE ANALITICA. =1. Determinarea factorului soluliei de KMnOa 0. VOLUMETRIA' Capitolul IV.osexgxp// .KMno.51V .*. in ambele cazuri.n* " _ axbx(4. VOLUMETRIA" Capitolul IV.oi" -M --l 5 )Y 8H*+5e -+Mnz* +4HzO fino.=0'49V .1. Devine evidentd influenla pH-ului asupra potenlialului standard cretterea pH-ului: E = fM.90Vo din cantitatea necesard de permanganat.r. -s.. tx.o. La punctul de echivalenlI. Se cdnt6resc Ia balanta tehnic6 =3.KMno! -5 _ F=- M lN 158.2. viteza de reaclie crepte. urm6toare: Procedeul McBride solutia de analizat conlinind anionul oxalbt se . estompAnd culoarea soluliei. 0. c . 125 mL H:SOa concentrat 9i 125 mL HtPOr. Determinarea factorului solutiei de KMnO+ se face cu substante etalon care in plus reaclioneazd cu anionul MnOo ddnd o reaclie practic total deplasatd spre produgi (Tabel incolord.2. 1V. De aceea.tro. este: E=EoMno.059 - K=10r73 de se i": 0.'. pentru menlinerea pH-ului la valoarea 0. apoi se incdlzegte solulia la 60'C qi se continud titrarea la aceastd temperaturi.) _ sx zx (t. 4. tMnu - scade cu -o..038 ^.059 Degi constanta de echilibru redox are valoare foarte mare. care impiedicd identificarea punctului la echivalenld. 2..8N): 27. conform relaliei Nerhst. dupd dizolvarea cristalelor se completeazd la semn tot cu solulie de H:SO+ lN.-+2Co2+2€ MnOo + E|.oy.2 g KMnO+.c.-'- Acid sulfuric II2SO4 283 284 ) .2 mLHzSOr concentrat se dizolvi-in =500 mL apd distilatd qi dupi rdcirc se aduc la balon cotat de 1000 mL.CFIIMIE ANALITICA.. pdnd la echivalenfd.+ 16rr -+ + 10 COzG) + 8HzO Constanta vitezei de reacfie redox se poate calcula: Mrtoo + 8If +5e. 5x S5Va cu Crol.o. Constmta Sava.

.. Volumetria prin ractii cu schimb de electroni - solu{ia de Analizat #SecdntdreStelabalanlaana]rtticitocantitatedeacidoxaliccuprinsaintrc # # .) Media determinerilor echivalenla.+ 16If -+ }Mnz* + 5 Clz + 8 HzO Din acest motiv.2.rr. ln mediu acid.ruoor. Determiniri cu solutia de KMnOa Principiul metoAei Potenfialul normal de reducere al ionilor perrnanaganat MnOo la pH=O Se incdlzeqte la 75-80'C #ATENTIEesteimponants6nuseinc6lzeasc6latemperaturimajmari de acid pentru la fierbere solulia de KMno+ degajd oxigen.rq. VOLUMETRIA' Modul de lucru A. in paharul de titrale Capitolul IV.51V).g.. incdt solufia de KMnO+ va oxida majoritatea reducdtorilor.cQ' = C u..5 rol de caralizatori ai reactiei O"ro.:"^. pentru a realiza pH=0 se folosegte acid sulfuric Ai nu clorhidric.p* reaclia decurg e lent (faza de incubalie) $i - lN 5x 2C1- -+ Clz + 2e- 82. Pentru a evita aceastd reacfie se realizeazd tiffarea inversi: in paharul de titrare se adaugd un volum exact mesuat de solulie standard de permanganat de potasiu KMnOI Vr. X C . in Biuretd titrantul: Solulie de KMnOa-0'lN preparatd in acid sulfuric C.KMno.r L) 5 -+Mn2* + 4Hro 2 MnOo + 10Cl. Dacd totugi.u = l'5 lV # O pichturd de de titrant addugati in exces e. x F xv.. L r. =l'36v g.o.1.Ia Clz cu solutia KMnO+ addugatd ca titrant gi catalizeazd reac{ia de transformare a MnOo la Mn2*. se adauge solufiei de analizat reactiv Zimmerman-Reinhardt (70g MnSOa AHIO. iar solulia HzCzOa este foarte mare (1.t :: MnOu+ 8II* +'5e r u. Aga este de exemplu.Constanta Sava. xl}:' xV r.oo=€KMro1 ll u..H. Analiza sulfitutui de sodiu prin titrare cu solufie standard de KMnOa 0. din sulfit de sodiu rezulte acid sulfuros care se descompune.lN din e H.cro.. 2 o^og"ri""r. legea echivalenlei: Se calculeazd factorul soluliei de KMnOa 0."..*'in solufie impiedicd oxidarea Cl.I. B Titrantul KMnO+ Vr-xunoo. Calcule 9i Concluzii: Ju in".rr. l0*. IY.c.tiadinp*aharuldetitraregiNUseadaugdnoicantitafide ionilor de cu aparitia ti-r^riipa"a c^nd nu diipare "ulour"u roz a soluliei.y.1 folosi{i ca titrosubstan}e la determinarea factorului solu{iei de permanganat pot fi gi specii chimice de analizat in solutii de concentralie necunoscutd.M .. Din acest motiv.xu. concentrat gi 12! mL H*Ot 85Vo la 1000 mL solulie). inducdnd erori pozitive la calculul concentra{iei... 125 mL H2SOa.xuno.c..CHlN'IlE ANALITICA VOLUMETRIA" a prin reaclil cu CONSTANIA SAVA._.". aplicind modul de lucru prezentat in tabel.o..cuvitezdmare(fazadeinducfie)gisepoatecontinuatitrareainritmul obiqnuit.="fu IV.LN Tehnica: titrarea inversl Principiul metodei Anionul sulfit se oxideazd la sulfat sub acliunea agentului oxidant KMnO+.7t. Compugii din Tabelul IV."'-tb-11::.oq. 9" ":""i.3.03 qi 0'06 g' direct sulfuric lN 9i se dizolvd acid de mL 20 adaugd Se 9i r'axEr' in paharul de titrare. acidul clorhidric este prezent.o. Condilii. M.o. .CHIMIE AN ALITICA. Prezenla acidului sulfuric concentrat asigurd pH-ul necesar titririi. prezenla ionilor CI-.. prezenla lor in solufia de analizat alAturi de componentul care se determind este nedori6.3. Odat6 acidului oxalic oxidarea redox iriJ. ' E r.2..oloteazd solulia din paharul # titrare in roz.rn.2.n (ntL.. . Acidul fosforic concentrat complexeazi ionii Fe3* rezultali gi care ar colora solutia ?mpiedicAnd identificarea punctului de . care se oxideazd la Cl: cu KMnOa: txalic se poate descompune conform reac{iei: -+ COz + CO + H:O B. Prezenla ionilor Mn2.* ia adicd intre 0.li.=" "'frL 285 .crz Eouno.bin"rolu.

=""" "lttrVr.tn." = 1'-5lV *5 M Pentru a evita aceastd reactie se realizeazd titrarea invers6: in paharul de titrare se adaugi un volum exact misurat de solulie standard de permanganat de potasiu KMnO+ 0.+2eM n Ol +8H* +5e--+Mnr*+4H2O EoroT.uno.:-+l6H* -+ 2Mn2*+5 SO.. . Analiza azotitului de sodiu prin titrare cu solufie standard de KMnOn 0..rnor=""" "lnI- =""" "'tnI- Cn.. n=M F2 D_ .o.3. Se titreazd de la roz-violet la incolor. xv. +H2O Mn o o + -+ NO.HzSO+ lN C.-------+ZNO+2H. IV.. preparati in acid sulfuric 1N qi qolu{ia de acid. din legea echivalentei: C Se vr.uol= 288 ) .-t =""""'otr Vr. preparatd 2KMnOa+5NaNOz+3HzS Oa-+2MnSOa+KzS O++SNaNOr+3HzO in acid sulfuric lN Acid sulfuric HzSO+ lN.SOiNr. VOLUMETRIA" Capitolul IV.rno. in Biuret6: Solulie de analizat de NaNOz C. Reacfia chimicd redox: 5x 2x NO..uol= n. in Biurettr -Solulie de anahzal de Na:SO: C. + 3H2o - Aparatele qi ustensilele necesare titrdrii inverse Solufie de analizal Na:SOr=O. det.)ui- - Aparatele gi ustensilele necesare titrdrii inverse Solufie de analizat NaNOz=0. x Fruo.o. in mediu acid.2.NOi Titrantul NaNOz Media determindrilor I 2 J Vr. Acid sulfuric HzSOa lN Solutie standard de permanganat de potasiu KMnO+ 0.ro- la azolat sub acliunea agentului oxidant KMnOr. in paharul de titrarc: Se mlsoard exact 5 mL de solulie standald de KMnO+ 0.0 287 "'rnl- C n.2-+8H2O -E ^M a 8I{ + Se--+Mn 2 KMnOa+5NarSOr13HzSOa+2MnSOa+KzSO++5NarSOa+3H2O Eo'no. preparatd in acid sulfuric lN qi solulia de acid sulfuric necesari menfinerii pH-ului la zerc in timpul tiftArii.ror=""" "'rnIV.Noi A Solutia de KMnO+ o.lN pleparatd in acid sulfuric 1N 9i se adaugi 10 mL H:SO+ lN B. Condi.sulfuric necesari mentinelii oH-ului lazeroin tinrpul titrarii.1N Solugie standard de permanganat de potasiu KMnO+ 0.soi=0. h. iar biureta se umple cu solutie de Na:SOr.1N.o. B c Calculul C Cn. ^ -n.lN. +4H' +2e.CHIMIE ANALITICA. Calcule gi Concluzii: Se titreazd de la roz-violet la incolot'. + 2t+2H* 2++4HzO Eoro.uno.''nu =l'51v Er=+ Reactivi gi ustensile 2 MnO. = €xttnot .no. xV. +5 No. ionul azotit se reduce la oxid de azot: \NO. din legea echivalenlei: e norso. +6It +2Mn2t + 5 NO. in paharul mL de solulie standard de KMnOr 0.1N.. Volumetria pnn reactii cu schimb de electroni chimicd redox : 5x )v SOi---+ SOi.NO. Volumetril piin reaclii cu schimh dc electroni 0. iar in biuretd se adaugd solufie de NaNOz.lN preparati in acid sulfuric 1N gi se adaugd 10 rnl.2.1N.ii.CHIMIE ANALITICA. Condifii.JUi = C n. Reactivi gi ustensile Modul de lucru A. =o'33v 2 MnOn+5SO. calculeazd concentralia solu{iei de NaNOz.-l ConslanIa Sava. Calcule gi Concluzii. XV. Preparati inacid sulfuric lN Tehnica: titrarea inversi Frincipiul metodei Anionul azotit se oxideazd vr. preparati in acid sulfuric lN de titrare: Se misoard exact 5 Modul de lucru A.1N. vOlUlternte' Capitolul IV.eactia Consranta Sava. C . * F*no.1N. x Fu.nol= Vr. Se calculeazdconcentralia solu{iei de Na:SOi.uuo.33V Eur.rror="" '' Y".r. B. ro.

I
Sava

..cHlMIE ANALITICA. "

voluvEIIlA'
Const.anta Sava,,CHIMIE ANALITICA. VOLUMETRIA'. Capitolul IV. Volumetria prin reaclii cu schimb de electroni

N{blrilt

F.,...,rcl'i

cu schimh de electroni

normale' nermaflealllt de potasiu, rcacliile chimice' valorile potenlialelor

factorului lv .2.4. Titrosubstan{e folosite la determinarea sototi.i ai: fUnO 4 soluliei de Titrosubstanlele care poi fi folosite la standardizarea
.

Tabelul IV.2.2. Condifiile de lucru la titrarea cu solulie KMnO+ in N

Nr Titrosubstan!a

#;;i;:;il; ta Lctiuatenla ;;;ii;t_i.1. ::#;;;
5r..gi. KMnOa in mediu

cu masa molari'.sunt 9i echivalentul-gram in relalie iar condiliile de lucru la rirrarea cu agentul oxidant

I
2

Acid oxalic
Oxalat de sodiu

Condidile de lucru la titrarea cu solutrie KMnOr in H"SO, lN A. 50mL solulie HzSO+ lN

puternic acid' in Tabelul fV'2'2'

0,007-0.070 t=60-90'C.

g

substan!6. Se incdlzegte la

Tabe]ulIV'2.l.Titrosubstanlefolositeladetenninareafactoruluisolu|ieide KMnOa la pH=0 ( Eur,o; , r,, = 1,5 lY )
Nr
crt

Se titreazd la cald
3

pini

la roz persistent

Sare

Mohr

A. 50mL solufie IIzSO+ lN
0,04-0,40 g substanld Se titreaz6 pAndlaroz persistenl A. 0,04-0,40 g substanfd 20 mL reactiv Zimmerman-Reinhart
apd distilatd
Se titreazd oAnd la roz Dersistent

Substanla etalon

Eg g/val t?6,0612=
63,033

L o,rlRel

p'0

E"q

lgK

K
4

Sulfat de Fe (tr)
gi etilendiamoniu

I
2

Acid oxalic

,

(COOH)2x2H2O O*atat de sodiu (COONa)z 2MrOo+5 C.O|- +16I{-+
2Mn2*+10COz+8HtO
Sare Mohr FeSOax (NHa)zSOax6HzO

lgK=173
a.49 0,93
K=10173
5

W2=
13l,0l12=
65,s05

Trioxid
diarsen

de

A. 50 mL soluf,e H2SOa

lN

\{=
392,r39
9i

1

I,386 lgK=62,1
+4,'771 0.8-.1 in

6

Iodura de potasiu

Fe(NH,)"(SOa)rx6HzO etilendiamoniu
FeSOr x Czt{+(NT{+)z 4

Sutiit 0e fer (u)
xHzSO+x4HzO MnO; +5Fe2*+8Il--+ Mn2*+5Fe3*+4Hro

[d=
382,147

prezenla

0,005-0,0500 g AszO:; t=90oC Se titreazd pdnd la roz persistent. A. 50mL solulie HzSO+ lN 0,0083-0,0831 g KI, l0 mL acetond (pentru fixarea f), 2-3 picdturi feroind. Se titreazd pdnd la decolorarea persistentd 30
secunde a indicatorului

K=1062'7
7

reactivului Zimmerman -Reinhart lsK=86.4
ft=ro86ia

Ferocianura de potasiu

A.

50mL solulie H2SO+

lN;

0,04-0,4

g

K+tFe(CN)el; 2-3 picdtui feroini. Se titreazd pind la decolorarea persistenti a

5

Trioxid de diarsen AszOr 2 MnOo +5As3*+16}f->
2Mn2*+5Ass*+8H2o Iodura de potasiu KI

indicatorului

.

W4=
49,46

I

t,364

Reaclia generald

W2=
166,006/2 =83.003

6

2MnOo+5T+16If-t
zMn2*+5I*+8Hzo
Ferocianura de Potasiu

0,99

1.,354

lsK=88.1
rt=1088''

(M r"(wr)"(so),,ur.o =39I,85g /mol prezenli de acid sulfuric:

de oxidare a Fez' din sarea Mohl ) cu solulie de pemanganat de potasiu in
z(S

2KMnOa+ I OFe(NH+)

Or)z+8HzS O+-->
1

2MnSO,r+5Fez(SO+):+KzSO++

0(NH+)zSOa+8H2O

Il+tFe(CN)clx3HzO
-I

M=
422,408

Mno,+Sre(clr)i-+a}f-r
Mn2*+5 re(cvfu-

0,359

I,318

lsK=97,5

ft=loet't

*u2o
289

290

)

aR&:ln:]i:L:]:rjrffi

:reJff-iErir

q.

l.,..ir

lrE:rt?ji:?5c,r:I

Constanla Sava,.CHIMIE ANALITICA. VOLUMETRIA" Capitolul IV. Volumetria pt.In reaclii cu schimb de electronl

TV.3.

DICROMATOMETRIA
SOLUTIILOR

IV.3. 1. PREPARAREA

oxida cl- lacl2(Eag1v2gr-=_1,36V) incdt pot fi titrate gi soruliile care confin acid clorhidric sau anionul clor. Singura problemd care se pune Ia fiecare analizi. este alegerea adecvatd a indicatorului redox. Reactivi qi ustensile

Prepararea solufiei de KzCrzOr
Principiul metodei Dicromatul de potasiu se obline in stare pura, este stabil la oxidare, are formuld moleculard gi masd molard cunoscute qi constante, este disponibil gi accesibil. Cristalele de KzCrzOt (Nly2s'2s7=294,2 flmol) galben-portocalji. sunt ulor solubile in apd 9i in solulii acide. Spre deosebire de solulia de permanganat, solulia de dicromat este stabilA in timp, rezistenti la lumini gi oxigen, iar' concentralia ei corespunde exact cantitdtii de substanfe canteritd gi dizolvatE. indeplinegte astfel toate condiliile unei titrosubstanle.

calculeazd, din bilangul de materiale: V" , =

1. Necesarul de acid sulfuric concentrat: H2soa conc. lg,4M

-

36,g

N

se

--!-xV"., = --::l-;a 1.g00mL = 27,ZntLH.SOoconc. c, uiJ
36,9N

c,.

LV

2. Necesarul de K2Cr2O7 (s):
E s'K'c'2o1

in mediu acid, semireaclia

de reducere a anionului dicromat la cromat, este

=

M xf"o'
?-e

6 -

294'28 l ntol

asociat5 cu modificarea culorii de la galben-portocaliu (CrrOil la verde (Ct'). Trecereafiind treptatd, observarea punctului de echivalenfi se face cu un indicator adecvat. Semireacfia de reducere a anionului corqplex dicromat in acid sulfuric la

6
EExvs(L)

=

49'-'03

8

val

:

""-iF6
ntK,c,,o, =

pH=0, este:

nlK.cr.o. = Cn,Kprrg X E s.K.cr1o,

XVr(L)

Crroi- +14Ii+6 ePotenf i al ul semi

5 2Cf*+7H2o

E2,.o7,rr,u

=L,33v

Es.x=c,=o,

=y-[*4,
Modul de lucru I
adaugd' 27.2

0,1x49.034 xlL=4,903g
vat

cuplului, conform relaliei Nernst:
p po , o'os9 + L=Lc'roi-rzc'" -

Prepararea solu{iei de KzCr:Oz 0,1N in HzSOa 1N

U

.,,-[cr'o;]"[n.]' Xtg-1fif

n Lc"o;-rzc'Y n0 _ - -l1xo.0 59xY" L= *rr[c-rzoi:] oH *o,osg t 6'\v'vJ2'\ 6 ^'tsEEf
I

pahar Berzelius se mdsoari -500 mL apd distilatd pesre-care se concentrat, omogeniiand gi racind continuu confinutul paharului. Dupd rdcire, se aduce solulia din paharul Berzelius intr-un -baion cotat de 1000 mL. Se cdntiresc exact 4,9030 gK2crzCry (s). se adauga apa distilatd, se agit6 pdnd la dizolvare. se aduce cu apd distilati pdnd la semn-9i se

.

.

iitl-1"

mL acid sulfuric

E = 1,33

- 0,138 x ptl

+ 0,01 x

E+ry+
Lcr'*

^

^"_1

omogenizeazd,.

I

Modul de lucru 2
Pentru a prepara 1l solufie KzCrzOz O.lN la pH=0. se dizolvd cantirarea necesard de substanld purd in solulie de acid sulfuric lN. astfel: 4,9039 K3Cr3or se dizolvd in soiufie H2so4 1N (27.2 mL acid sulfuric concentrat p"nt.,i 1000 solulie) gi se aduce la semn tot cu solutie H2SO4 lN.

r _rr n. E t I-a pH=0:

1 .., n n r._r- lCrrO;- l =1,33+0,01"lCW;*

^l

*L

Dicromatul de potasiu este ideal ca titrant redox: este titrosubstanfd, are valoare mare a potenlialului normal, este disponibil gi accesibil gi ?n plus nu poate
291

0,9000 qi I,1000.

nu reuqelte cAntdrirea a exact 4,9030 g K:Cr:O-r, se cdntdreqte o _Dacd masi de Kzcrzot necesard prepardrii unei solufii 0,1N cu factorul cuprins intr-e

292

)

Capitolul lV. V
nl
K

"c,io,

=

C u.

r v

rcrro,

X

F

x. E

s,x

(L) {r.o" xV s

ConsImfa Savo .,CHIMIE ANALITICA. VOLUMETRIA'' Capitolul IV. Volumetria prin reaclii cu schimb de electroni

111

tt.c,ic,,

=

O

14 #

g'9 v 49't.{.

-!-

xtL =

4'41 27

I

roqu-porlocaliu intens (forma redusd) la albastru deschis (forma oxidatd). Prezenta ionilor Cri*imprimd soluliei finale culoarea verde. Metoda se poate aplica la analizatuturor soluliilor confinAnd ionul Fe2*'

t'xK'c,io,= 0'l

x r't

x

a9'03

\

xlL =5'39339
Reactivi qi ustensile

Apoi se calculeazi-factorul. Astfel de exemplu, dacd s-au cantbrit 5'06759
KzCrzOt factorul este:

F_

ffi r.cr,o,

5,0675g

j r n??<

-

vat L titrosubstantra nu este necesal'a standardizalea soluliei. factorului de coreclie se Daca, se fotseqte o solufie deja preparata. determinarea soluliei de KMnOa' iar' la standardizarea folosite fu.. .u una din titrosubstantele continuare' in prezentate analizelor similal' este lucru de modul

CrxEll.x.crrorx% (f)

sJY!!y49.s3-E-xrL

Aparatele gi ustensiiele necesare titrdrii directe Solufie deKzCrzO"t=0,lN in HzSO+ lN; Indicator feroini Solufie de sare Mohr, Fe(NlIa)z(SOa)zx6HzO, fix 0'1000 N (care se prepari prin cdntdrirea la balanla analiticd a3,9215 g sare Mohr, Eg=M=192,15ntuu1, iantitate care se aduce intr-un balon cotat de 100 mL, prin dizolvare in acid

KzCr:Oz

fiind

sulfuric 1N).
Solulie de acid sulfuric HzSOa 1 N

Modul de lucru

A. in paharul de titrare - solulia

Metoda l. 0.695 g FeSOaxTH2O 9i 1,487 g o-fenantrolind monohidrat se solvent. dizolva ?nrr-un volum miJde apa distilatd qi se aduc la 100 mL cu acela$i

Feroini: sulfat de tris-o'fenantrolinat de Fe (II) Cn=1/40 M

PrePararea solu,tiei de indicator

de Analizat. Se misoard un volum de solutie (fix 0,1000N), sau se cantaresc 0,04-0,4 g Mohr de sare cuprins intre 5-10 mL sare Mohr, se adaugd 20 rnl- H2SO4 lN, se omogenizeazi' Se adaugd 3-4

Metoda2.0,7gFeSo+$ii,T6gclorhidratdeo-fenantrolinAsedizolvdin
70 mL apa pi se aduc la 100 mL cu acelaqi solvent' t"rt. s. adauga 0.1 mL soluiie de indicator 9i 0.15 mL solutie tetloxid de osmiu (0.25 Vorilv tetroxid de osmiu in solulie de HzSO+ 0,05M) la 50 mL H:SO4 lM. Se adaugd 0,1 mL solulie azorat de ceriu (IV) 9i amoniu. Culoarea se schimbd de la rogu la albastru deschis.

picdturi de indicator feroind B. in Biuretd - titrantul: Solulie de KzCrzOz-O,lN in HzSO+ lN c. condifii, calcule gi concluzii. Se titreazd de la rogu-portocaliu la verde, # omogenizand energic paharul de titrare. se calculeazS factorul soluliei" 'de KzCrzOt 0,lN ?n H2SO4 lN, din legea echivalenfei:
m-r"roorXl03
FK"c,ro, =
E s,*nurn,

x C n, r

xV s, K
"cr.o,

"crro,'"0.(rnL)

tRlcbol-

Cn.raruMohrXVs rnreMoh,

wn.KtCr.o, ^

,,tr v ^ s.Krcrror'eq.

IV.3.2.Determinarea factorului solufiei de K:CrzOz 0'1N in HzSOa 1N prin titrare cu sare Mohr, solufie standard
Prineipiul metodei Sulfatul dublu de Fe(II) amoniu' saea Mohr Fe(NlI+):(SO'r):x6H:o la este titrosubstanta. Ionul Fe2' se oxideazi cu dicromat de potasiu in mediu acid

Nr.
det.

A
Solutia de analizat

B Titrantul
Vs,xrc,ro,,"q.

c
Calculul
Fo.t= Fo,r= Fo,t=

Media determindrilor

ri

I
2 J

ITll,wMohF.
\t vsol-........' -

=...rnl..

Fe3*. iar anionul dicromat se reduce la Cr-".

IIl2,

sare

Mohr=

' , . . . . ..9

Vs ,K

rcr"o,

.",1.

crroi- + 6Fe2*+ 14If J 2cr3* + 6Fe3+ +7Hzo, Potentialul la echivalenti este mare (1,25V), iar saltul de poten{ial la echivalenli este cuprins intre 0,947V 9i 1,323V. De aceea, se folose$te ca
indicator feroina cafe are domeniul de viraj peste
193

Vrsl=

............mL
MohF
.

Fo,t=

=...rnlVs ,K rcrro, ,"q
.

1113, sare

Vsot=.""""

=...rn.L

lV

9i

i6i schimbd culoarea de la

294

)

il::ffiffi

j:!@E!n:E:-n-

_ it

::

:ri1:5iR-f,n9.r@8ffi:i

Constanta Sava..CHIMIE ANALITICA. \,OLUMETRIA.. Capitolui IV. Volumetria prin rcaclir cu schiilb de electrcni

ConsnnF Sava,,CHIMIE ANALITICA. VOLUMETRIA"

IV.3.3. Determinarea alcoolului etilic prin titrare cu solu,tie standard de KzCrzOz 0,1N in H2SO4 lN

Tehnica: titrare prin diferen{i
PrinciPiul metodei Alcoolul etilic se oxideazi cu dicromat de potasiu la acid acetic. Reaclia fiind lent6, pentru a asigura transformarea intregii cantiti{i de alcool, se adaugb soluliei un exces mdsurat de agent oxidant. Apoi, se ttlreazd excesul de dicromat cu solu[ie standard de sare Mohr-sulfat dublu de Fe(IIt gi amoniu:
Fe(NFI+)lSOa)1x6H2O.
guccesiunea reacliil llor care au loc:

C: Condifi, Calcule gi Concluzii. Se titreazd de la verde Ia rogu, omogenizAnd energic paharul de titrare. Se noteazd V,.,n,,M,h,,,q.. Se calculeaz6 concentralia
procentualI (m/v) in alcool etilic, din legea echivalenlei:
o +2 =o" e6nol' " K,ChOl

sareMohr sareMohr

"tonot--€

K7C4o1- e

fr"nnol =

r v

n.

K 7c4o1

x Fx xVr,R'cr,o, (L\ - C u.rnr"Moh, xV r.rnuua,r."q (L) rcrto,

Oxidarea alcoolului etilic

^",uJ'[ i,'-*ro-'LC,,',,.00,r,,o,

*,

*r, r.rr, or,(mL)
Vpn,bn
Vs

-

cn.*oroo,xv,.,n,"r,,n,."o tnL)J

2x 3x

-) H:C-CHz-OH + HrO {
Cr.oi- +

l4}f

VoE tan ol

ffi"tanot, Vtntn
,nnaltzot

+ 6e-

2Ct3*

+ THzo

^1gg

H:C-COOH + 4H* +4e-

Se efectueazd minimum trei titrdri, concentrafia soluliei alcoolice fiind
datd de media aritmeticd. arezultatelor concordante.

2Cr"Or2-

+3H3C-CH:-OH+]6H*
Cr.o,1- + 6Fe2*+

-)

4Cr3*+3 H3C-CooH+l 1H2O

Titrarea excesului de dicromat de potasiu

Nr.
det.
I

A
Solufla de analizat
Vg,nou1i"u5...fnlVtoton='..

B
Titrantul 1 KzCr:Or Titrantul 2 Sare Mohr Vs,xrCrlor=""

C Calculul
Cr=

Media
determinSrilor

l4w -+

?Cr3\ + 6Fe3* +

7H:o

I Reactivi qi ustensile

'mL

'...mL

-

Aparatele gi ustensilele necesare tifi'arii prin diferen{d Solulie standard de K:Cr:Oi 0,lN ?n H:SOq 1N; Feloini

Vr ^,^ro=.....flllV5.aaa11a1=...IIII-

Vr,rnr"Mohr,"q,=""mL
Vs,K2cr2o1="

2

Vbubn=...

"'mL

- Solufie de acid sulfuric H:SO+ I N l\{odul de lucru A in paharul de titrare - solu.tia de Analizat: Se mdsoard
H:SOa

Solulie diluatd de alcool sanitar (Vs.anariat=10 mL solulie de analizat alcool sanitar -70Vo, se aduce intr-un balon cotat de Vuoton=lOO mL, cu apd distilatd); Eg.emnor =l|l4/4=46,0714 = 11,5175 g/val

'..'rnl-

VI-orobl=..'.'lIL
V5,6n"112;...mL
J

Vr,"or"Mohr,rq.=""f,

Cz=.

CVo

(m/v)=

C:= . Vuot*=.....'.mL Vr,r*"Mohr."r1,=" "f, Vr ".*r=.....rnlTabelul ry.2.1. Relafia dintre concentralia de alcool exprimtd in grade
mata

V,,r"rr.*=""'mL

Vprora=5

mL

de

solu{ie diluatd de alcool sanitar, se dilueazd cu apd distilatd gi se adaugd 10 mL

Br In Biureta I * titrantul 1: Solulie standard de K:Cr:Or 0,iN in H:SO4 lN. Se mdsoari din biureta Bt, V,.r,c,.o,=20 mL solulie standard de K:Cr:Or $,lN in H:SO,r lN in paharul de titrare: Se adauga 3-4 picdtuli de feroin6; Se lasd sd stea
in repaus 5 minute:

lN,

se omogenizeazi

concentratia de alcoo Concentrafie Concentralie alcool in m/m
Erade
300
Vo

ih

q/o

mJm.

''/o

lrlv

Vov/v

ConcentraJie

Concentralie

Densitate
slcm3

mN
Vo

V/V
Vo

40"
500

26.59 36,07
45.09

25,50
34.01

32-32 43.09 52.82

0,9600

0.9446
0.9262 0,9018 0.8762 0,8472 0.8138 0,7967

4t,69
50.43

B: In Biureta 2 - titrantul

2: Solulie standard de sare Mol'ir fix

0,lN

60"
700

80"

90"
295 95"

56,03 67,03 79.09 92,07 100.00

63,9t
74.28 84,75

58,63 66.89 74,79 79,27

94.76
100,00

296

)

Constanla Sava..CHIMIE ANALITICA. VOLUMETRIA'. Conshnta Sava,.CHIMlE ANALITTCA. VOLUMETRIA-

IV.3.4. Analiza paracetamolului prin titrare redox
Ha/ t\t'
3rcl edition

l-r ll

-n -r(/

hlFlql

IV.3.5. Analiza materiei organice Tehnica: titrare Prin diferenfi de schimb cationic Ai ?mbunitSlind structura solului. Conlinutul de
Materia organicd din sol este sursa de nutrien{i contribuind la capacitatea
materie

CsHqNOz M=151.2 Er,=Ml2
ofthe European Phamtacopoeia [0049]Ai

Aclime fannacologicd Si tntrebuinlciri' Analgezic

antipiretic

organicE se poate folosi la ajustarea cantitalii de ierbicide qi a adaosului de N 9i S. Determinarea conlinutului de materie organicd sebazeazd pe doud metode:

hidroxifenil)acetamidS, calculat cu substanle de referin!6 uscatd. Descriere. Pulbere cristalinh albd, greu solubild in apb, ugor solubili in alcool, foarte pufin solubild in eter qi in cloruri de metilen. Dererminare. Se dizolvd 0,300 g intr-un amestec format din l0 mL apd 9i 30 mL acid sulfuric lM. Se fierbe la reflux I o16, se ricegte qi se dilueazi cu apd la 100 mL.I-a 20 mL din aceasta solufie se adaugd 40 w[' apd, 40 g gheald. 15 mL HCI 7,37o mlv gi 0,1 mL feroini. Se titrezd cu sulfat de ceriu 9i amoniu 0'l M pane Ia colomlie galben6. Se realizeazd 9i titrarea ?n alb' Ce(SOq)zx4HzO; M=404'3;

Oiptilie.

Paracetamolul confine min.99,0%o

qi max.

101'0Va

N-(4-

mineralfl prin oxidare cu HzO:, ardere sau arderea dupd descompunerea silicafilor
cu 2. Determinarea unor constituenli care se gasesc in procent lelativ constant in materia organicd, cum arfi azot, carbon. Determinarea carbonului este des folositi prin: Metoda Walkley & Black (1934) const6 in oxidarea probei cu un exces de dicromat de potasiu in mediu puternic acid qi titrarea la rece a excesului de agent oxidant cu solufie de sare Mohr ?n prezen\a indicatorului feroin[ (virajul de la verde la roqu). Se folosegte un factor de recuperare de aprox. 777o penttu a converti C organic ,,ugor oxidabil" in C organic total. Metoda schollenberger (Schollenberger, 1945) consta in oxidarea probei * la cald cu un exces de dicromat de sodiu in mediu putemic acid 9i titrprea excesului de agent oxidant cu solufie de sare Mohr, in ptezenla indicatorului difenilamin[ (virajul este de la albastru la verde). Metoda Schollenberger care folosegte incdlzirea extem6 realizeazd o acoperire mai mare a C organic gi varialii mai mici ale procentului de acoperire pentru diferite probe.

l.

Pierderea de masd la indepdrtarea materiei organice din fracliunea

IIF

lilyr"lf"t

de ceriu gi amoniu 0,1

M este echivalent cu7,56mg CtHqNoz.

Observalie. Deoarece sulfatul de ceriu are poten{ial normal de reducere de la Ce(IV) la Ce(trI) foarte apropiat de cel de reducere CrrOl- tZCf* se poate realizatitrarea cu solutie standard de dicromat de potasiu 0,1N in HzSOa lN' cu acelagi indicator feroinS.

Agentul oxidant
Culoarea formei oxidate Culoarea formei reduse Potentialul Ih HCIO4 lN

Ce

CrrOi Cr;OigalbenDortocaliu Cr'* verde

Determinarea

Ce"'galbenportocaliu

a materiei organice din sol WALKLEY.BLACK METODA

titrimetrici

Ce'* galben
1,70

V
1.33

normal
agentului

al

In HNO. lN In HrSO, 1N

r.6r V t,49 V
1-28

V

P"itrcipiul metodei cantitatea de oxigen necesard pentru oxidarea substanlelor organice dintr-o probe este denumitd consum chimic de oxigen (C.C'O.) 9i se poate exprima prin mg oxigen pentru un litru de ap6, Determinarea se rcalizeazlt
clicromatometric prin tehnica titrArii prin diferen!6. Proba se tfateazdcu un volum cunoscut de solutie etalon de dicromat de potasiu KzCrzOt. Oxidarea substanfelor organice decurge conform reactiei
generale:

I

oxidant

lh HCI 1N

V

2

Cr.Or2-

+

16

tf

+ 3{C,uor,. o,e.}

-+

4 Cr3* + 8

H:o

i

3Co21g1

297

298

nr (mL) .bt.t. XLV r.... oh.:r:r::. Capitolul IV.Fe2+. l.=+ Err=+ Calculul concentraliei c0nd se titreazl o probd solidd cu masa mprobr(g): e rrcrror=e c+e sateMohr.ConsLanla Savr..2. 4.Oi.. Vs.e nreMohr.proba este volumul de solulie de Fe2* (sare Mohr) consumata la tittarea solulei blank. concentrat (967o).rnnuon.ttttur m proba - Vr. xfV.. Volumetda prin reactrii cu schimb de electronr Excesul de dicromat se titreazd cu solutie standard de sare Mohl in ptezenll de indicator difenilamini cu viraj de la albastru la verde.:.167M: se dizolvd 49.. r. Voiumchia piln reaclii cu scl Conslanta Sava.c" r"' rv.n*u.proba este volumul de solulie de Fe2* (sare Mohr) consumata la titrarea probei. HIPO+. dacd agentul oxidant ar fi fost 02.r. nr"urn r.3. in mL. H:SO.c M oh.. sau feroind cu viraj de la verde la roqu. xVr.CHlMIE ANALITICA.r. Datoriti prezenlei VoC = s. 857o.or C+ 02 -) CO4gl Er.:::r.galben-portocaliu in exces.CHIMIE ANALITICA..galben-portocaliu in exces.. Aceastd solutie tfebuie standardizatd zilnic cu solutie enlon de dicromat.r.*'(*L)-*.t ta."u rn. 0."or"r^r.(mL)lxl0-t oTog =-m'-v1gg m p.or.5M=0. VOLLiMETRIA.*. n.rniuu"n.c x C n. NaF..r (mL) PT(Dil - v.5N Fe2*: se dizolvi 196. Solutie standard 0.. Vs.-n. xV s.nnunonr.+ 6Fe2*+ l4lf --) zcf* qo6 Unde: =g-3*LVr. proto ( Ll) x'c Reactivi #L L = C u..bank 11=echivalentul-gram al C in g..pruba lL E = C r.0"(g) V.r.V5.c XC n. in mL.u* (L) - *'c "M.arenon (mL) ". Titrarea cu sare Mohr determinb trecerca indicatorului de la forma oxidatd (albastru deschis) la forma redusb (roqu-portocaliu..proso(ml-)=volumul de probd luat in lucru la titrare in mL F=Factorul de dilu{ie .. Feroina.ra*n*r.r. rnr"Moh.blank..r. apoi extractul a fost adus la un balon cotat V5..tt*.n.. in solulia ini{iald gi a indicatorului albastru deschis.u. in solulia iniliald gi a indicatorului albastru intens..rnurrr.3rC ^'r"" x LV ' ''"'."n. gi a indicatorului in forma redusd rogie... (Eg=ffi=l!1.Vog = g.1 g sare Mohr Fe(NHr)2(SO+)zx6H:O.t'" (mL)l .oba g Cosro' o" 1009 Probd care Calculul concentraliei cAnd se titreazd o probl solidd cu masa mproba(g) supus5 extracliei.bt^* (L) - C u. La echivalentd prezenla ionului Cr3* verde intunecat rezultat din reaclie. 299 300 .aruu.3x C n. E Difenilamaina. "r.tn ionului Cr. solid.. nxp.Fe2+. /u tnprcba=rn&sd de probd in g V5. XLV.o\ntL\ l00g proba *F g c'rr.rn XfVt.. r'irajul este de la verde la rogu.6n1s1(ml)=volumul balonului cotat la care s-a adus extractu-l in mL .15g/val) in 800 mL apd con{inAnd 20mL acid sulfuric concentrat qi se dilueazd la lL.611en(ml-) gi un volum din acesta a fost titrat cuantificA gi factorul (factorii-cind a fost s-au f6cut dilulii succesive) m de dilulie F: +6Fe3*+7H2o Confinutul in substanle organice oxidabile din probd se expdmd prin canritatea echivalentd de oxigen molecular cale ar fi fost necesar5 oxidddi.**. virajul este de la albastru la verde. culoarea soluliei este albasra.o. * *..V "..: € c=€ nruMohr. Titrarea cu sare Mohr determinA trecerea indicatorului de la forma oxidatd (albastru intens) la forma redusl (incolord).049 K:Cr:Or uscat la 1050C in apd gi se dilueazd la lL...rn..(ntL)]xl0-t x100 IN =0. = E u. Solulie standard KzCrzOt lN=0. La echivalenth prezenla ionului Cr3* verde intunecat rezultat din reaclie. indicator redox are forma oxidatd albastru deschis gi forma redusd rogu-portocaliu..un.obn 5. culoarea soluliei este verde..*(nlL) -Vr.. gi a indicatorului in forma redusb incolord.*.'touu(mL) -. on. sau prin procentul de carbon ugor oxidabil: Crroi. *.oron = VoC xfv.s a.. r"r" (L)f nt.. VOLUMETRIA- Claprtolul I\'. Datoritd prezenlei ionului Crroi. indicator redox are forma oxidatd albastru intens qi forma redusd incolori.rhr Vr.. VoC *a * c.tn(mL)lx 10-j xl00 tn p.

o mai buni selectivitate.i CrrOr2- .itru. amidonul care formeazd cu molecula de iod un complex interstifial.4. fbrd probi.54V.tia de 12 poate oxida semicuplurile cu potenlial normal mai mic de +0.4.IODIMETRIE IV. La 10mL extract in O. ln plus. Se calculeazd VoC uqor oxidabil. indiferent de valoarea potenfialului la echivalenfi.1. dilulii mari in solufie.74 Constanla Sava.- = o'54V E s. 2 Judecdnd dupd potenlialul normal. Dupd 30min.7 1g o-fenantrolind t1 1. eventualele erori datorate alegerii necorespunzdtoare a indicatorului redox. colorcazd solventul in violet.. adicd I0 mgtLI). Volumetria prin reactii cu schimb de electroni Feso4xTH?O in 350mL api... tetraclorurd de carbon. . VOLUMETRIA'" prin reaclii cu sclrimb dc electroni 6. Iodul molecular. Solu. O altd metodd de marcare a punctului de echivalen![ este folosirea unui solvent pentru iod.. solutia conlinAnd amidon se coloreazd in albastru.-->2I- E ourr. ca gi ceilalli halogeni. in prezenfa unei mici cantitati de iod.Erlenrneyer cu dop rodat se cantdresc cu pfecizie analitica l proba.SM/H:SO+ Morh de sare standard cu solulie gi se titreazd oxidant agenrul piezenla indicatorului feroin6. Punctul de echivalenla este marcat de modificarea culorii indicatorului cle la verde la roqu. permite folosirea unui titrant diluat cu care $e pot determina canfite! mici de eter de petrol. I2 este un oxidant mai slab decet MnO. iar cele in care rezultd iod molecular prin oxidarea anionului i odurd-metode iodometrice. precizia titrdrilor iodimetrice este asigurate de sensibilitatea reactriei iod-amidon.@ Constan[a Sava.. nemiscibil cu apa: cloroform. Principiul metodei la speciile chimice capabile si cedeze (reducdtori) Astfel iodul este agent oxidant: intr--un pahar. sunt eliminate.CHIMIE ANALITICA. Metodele volumetrice in care se folosegte solulia de Iz ca titrant se numesc metode iodimetrice. Identificarea punctului de echivalenfd se face cu un indicator specific. au densitate mai micS decAt apa gi sunt volatile.r. Benzenul 9i mai ales eterul de petrol. se agita din chnd in cirnd pentru de 49 . apoi cantitativ $i se se adauga aduc Ia balon cotat de 50mL tot cu ape distilat6. avdnd sub acest asPect. Se adauga 50 mL ap6 distilat[. benzen. Prezenfa iodului analit. Modul de lucru Prcpararea probelor IY. Astfel. intens cololat albastru. probele se filtreazd calitativ. i 301 302 .1i. Indicator feloin5: se dizolvd 3.CHIMIE ANALITICA. la rece. Culoarea albastrd a complexului este vizibild gi la ale iodului molecular in solutie (40 pM Iz. fiind protejat la evaporare de faza apoasd. Se tealizeazl' $i titrarea in alb. avAnd densitate mai mare decdt apa. Sensibilitatea metodelor de indicare a punctului de echivalenld in titrdrile cu iod (metode iodimetrice) gi in cele din care rezultd iod (metode iodometrice). constituie faza inferioard. Cloroformul. Acesta este marele avantaj al titrdrilor iodimetrice: la punctul"de echivalenld. este capabil sd accepte electroni de Iz+?e. VOLUMETRIACapitolul IV. =Mt.

in multe din reacfiile redox in care iodul se oxideazi. acidul Tabel IV. t! Constanla Sa\.C6H 106 2 0.. pH-ul soluliei de analizat trebuie sb fie mai mic de 9. trebuie create condiliile favorizante: Titradle cu solulia de iod trebuie realizaLe Ia rece deoarece iodr"rl este u$ol' volatil. A$a sunt de exemplu: tiosulfatul 5"t?. reacliile redox in care este implicat senricuplul lzl21.3.:!:.3-+I2+H2O esO|- +zT+z* trg. Determindri cu solulia de Iz (E 1"..14 I: + Kl -+ KI.lN C. rezultd('. VOLUMETRIA" Capitolul Iv. Din acest srotir.l.Iz/I-) pic6turA cu picdturi pind cAnd solulia de analizat devine persistent albastrA.. iodul se oxideazd la hipoiodit: IV.15 Rezulti schema de desfdgurare a tiffarilor iodimeu'ice: A.sol- = M 2 0.zO I: + 2NaOH -* 5 5 SOi. anionul ascorbic.solufia de Analizat: # Se verificd pH-ul (trebuie sd fie cvasineutru) cdnd este cazul se cAteva cristale de NaHCO: 5 adau-ed 2S2O32-+I2) SaOo2-+2f 2SzO32--+S4O e2-+2e- E g._M *.2. sulfit .Iodul este insolubil in api.r = 0*54V ) 12+?€) Nr.16 C6II8 O6-+C6II6 O 6+2IJJ +2e- Oxidarea antimonitului 7 calculeazeconcentralia: e r"6u.+zeOxidarea arsenitului 2 12+2HO-JIO*+I-+H:O Anionul hipoiodit este un oxidant mai putemic declt iodul 9i oxideazi reducltorul care se analizeazd.loi-.t7 NaIO + NaI + H2O soi.aroi- =l M 0.8 Nnrsro3 amidon solulie l7o (m/V) B. " ^M I. Sn?*..57 Asol3 l Asol.u.54V). antimonitul SbOi-.+2e- Oxidarea S'- HzS+IzJS(s)+2T+2Il s2--+s(s)+2eOxidarea Sn"' " ...titrantul: solulie standard de I: in KI 0. Agenlii reducitori cu potential normal mai mic de 0. etc. . in plus qi conrplexul interstilial albastru iod-amidon care marcheazb. 2T Eg glval L ixned Substanla de analizat Oxidarea sulfitului SOI.+ 2T+2I{ tr e. VOt-UNaefnla* Capitolul IV.Na2S2O3 =M 0.Condifiile de realizare ale titririlor iodimetrice Iodul este un agent oxidant relativ slab (.s'' -_ 8.r.1{.CHIMIE ANALITICA. # Oxidarea acidului ascorbic 6 CoIIs Oo+IzJ C eHeO e+2Iil. crt.+Iz+F. punctul de echivalenl6.ln aceste situafii trebuie sa se adauge soluliei de analizat NaHCO: pentru neutlalizarca H* $i mentinerea pH-ului slab alcalin pe tot timpul titrarii.+2e- 303 304 !_ ) .. Condilii. Calcule qi Concluzii: # Titrare la rece. Astfel.oror=9lr"ooru. Volumetria prin reacfii cu schimb de electroni S2-.rr: !{t1r:::i1. se descompune Ia cald. in paharul de titrare . deoarece in mediu puternic alcalin au loc reaclii secundarc nedorite care induc erori mari ?n analizd.. /i 4 sn2*+Iz-)sn4*+2r sn2*-+ sn4*+2e Oxidarea tiosulfatului ^M k I: + I-J 2 0.54V pot fi determinati pnn tirrare rodimetricd.a .:.rh- 2 0. . arsenitul AsOl-.4.-+ sO. in BiurptS ." anionul sulfurA Se # SbOl- +Iz+HzO) Sbo:- SbO]- +2f+2lf -M tsssuo. Se adaugd solulie de titrant (..-=0. Pentru deplasarea echilibrului in sensul dorit.sunt revelsibile gi Constanta Sava . Penhu pr-epararea soluliei de 11 se tbloseste o solulie de KI care favonzeazd dizolvarea 12 prin efectul ionului comun: AsO.Eo. =l -+ Sbol.CHIMIE ANALITICA. Volumetria pdn reactij cu scltimb de electrotli - - incomplete.

apoi se determind factorul soluf ei.HurVlOuS I ^M - Reactivi gi ustensile Instalalia de preparare a unei solulii din substanli la balon cotat. Determinarea factorului solu(iei de Nr.Constan[a Sava . Iodul trece in solulia apoasd sub forma complexului iod-iodurd {. c concentratie: ^. aprox. se cdntbreqte la balanla tehnic6.3. Flacon de sticl6 brund Iod purificat Iz (Mrz = 253.905 g/val) Solulie standard de tiosulfat de sodiu 2NarS rOr+b-)Na:z SaOr+2NaI M unrsro. se adauga in solufie. Lg.53 4 Iodurd de potasiu KI (Mxr 166'0 g/mol) Modul de lucru Se cdntiresc 20 g iodurl de potasiu puri la balan]a tehnici Se dizolv6 in 10G-150 mL api distilate Se adaugd 12.3 glL.a . Prepararea solufiei de iod in (0.". 50 mg iodurd de potasiu qi 0. se transvazeazd intr-un balon cotat de 1000 mL gi se aduce la semn Se omogenizeaza solufia astfel obflnuta pxnS la AszOr+2I2 g AszOs+4HI M trto..3.1 N.2.1N cu trioxid de diarsen Determinarea factorului de corecfie al soluliei de IzKI se poate efectua folosind una din titrosubstantele ptezentate in Tabelul fV.01N).1N Constanta Sar.3.="' M. Capitolul IV..05M) PrinciPiul metodei ioduri de potasiu 0.' Iodul. rttol Solubilitatea prea micd nu permite prepararea unei solulii apoase care sd poat6 fi folosit6 ca titrant.. Pentru a m[ri solubilitatea iodului.4.17 # # # # Principiul metodei KI Trioxidul de diarsen se oxideazd cu iod. VOLUMETRIA' schirnb dc clect'oni IV. Nefiind titrosubstanla.= 0.005 M (0. Crt.20 mL ap6. +I-) [ Pentru a asigura solubilizarea iodului moleiular se folose$te un exces de iodurd de potasiu: ntxr I: (E 1.xV. Amidon 17a Se tritureaz6 I g de amidon solubil cu 5 mL apd gi se adaugd amestecAnd continuu 100 mL apd fierbinte confinAnd 10 mg iodurd mercuricd. ioduri de sodiu sau de potasiu.. Capsule de por.Ar'O1 - completa dizolvare a iodului. 1. Dupd omogenizare.pentru pdstrare . sub efectul ionului comun: 12 l[.a20(' solubilitatea iodului este 0.00r -'----L L Prepararea indicatorului Solufie aq. se recomandi filtrarea acesteia inainte de folosire. in fiol6 de clntdrire cantitatea necesara prepararii soluliei 0.81g/mol.CHIMf E An*ALITICA.2.4. 4 30s 306 .Determinarea factorului solu{iei de iod in ioduri de potasiu 0. Test: amestecul a 1 mL solulie de amidon l%o.38 pH=10 Sulfat de hidrazind NzH+xHzSOa (H6N2O+S) "g. 1 -L..4. ceea ce corespunde unei solutii de rg'ol =r. 24E. este albastru..CHIMIE ANALITICA.3SKI =2-?x1668/mol -3325 18lt 2549 2549 lntol Titrosubstanla glval M in cazul utilizirii ca titrant a unei solulii preparate anterior.5+v ) Eg Lo'tr.. Volumetria prin reactii cu schimb de electroni cu apd distilati.84 +0.r8n"'ol =LrSntM =0. conform reacliei: E. 254 I -.".7-13 g iod purificat 9i se dizolvd in solulia de - =W2=t26. Eg Nzllr+212-+Nz+4HI J -l3o'12 =32.ra' As:Os+4HI 44 -197. g u't7 n\:-= r.intr-un flacon de sticld bruna. 2 Trioxid de diarsen AszO:+2Iz 5 t.telan. VOLUMETRIA.05 mL solulie de iod (in iodurd de potasiu) 0. solulia se lransvazeazd . avind moleculi nepolard are solubilitate foarte mici in ap1. Tabel IV.i n0 ffi.

(As2O3 p.r= ffiAs. xV r. pH-ul optim de lucru este 7-9. HzSO+ 2N sau solulie pH-ul cu hirtie de pH. VOLUMETRIA* Capitolul IV. sau se neutralizeazd in prezenli de soluliei verifica Se pfu6 la decolorarea indicatorului.3.a6L '-' 'vAl ". car€ asigurA neutfalizarca H* rezultafi din Se litreazl cu solutie de lzlKl in prezen{d de amidon.i 2f = 0.q. ca Si sdrurile dt As([il)si As(V) surtt toxice.x1-r= . ar cn.. IV..X Fr. -semicuplul lzl2T esteagent reducAtor (I.t esOl.."o (L) mA.) tft= F.(mL) # # # # # # # B C # solu{ia de Analizat: Se cAntEregte la balanfa analiticd o cantitate de As2O3'cupdnsi intre 0.1N Condilii.(rnl) =.xv. x13 c Calculul Fr= Media decerminirilor Modul de lucru A in paharul de titrare - Apd distilatd Itle.) Solulie apoasi de amidon l%c rrlv Prezentarea rezultatelor # Se efectueazi minim trei determiniri. Reactivi gi ustensile si menlinerea HCI 2N pAni la neutralizarea excesuiui de carbonat aicalin. Se Nr det qi factorul este media aritmetica a celor trei tabelu A Solutia de analizat B Titrantul V. Calcule gi Concluzii: - l7lAs.0.57Y I"+2e.o.o..6 =. ' .ol- =0.=" """""'E . V.(mL) .iu) titrdri gi rezultatul va fi dat de media aritmetica a celor trei valori oblinute din legea Se calculeazd factorul solutiei de iod in iodurd de potasiu Se titreazE de la Se efectueazd minimum trei echivalen{ei: €Arro^ Aparatele gi ustensilele necesare titririi directe Solulie de iod in iodurd de potasiu .ITICA.este agent oxidant (arsenatul se reduce la arsenii).."O.""r.. VOLUMETRIA.CHIMIE ANAL.se oxideaztrlalz)' Reac{iile care au loc.1N Trioxid de diarsen p. x C n.r. in conformitate cu valoarea potenrialelor normale este: 30'7 L . -197'841 4 =ag.05 g.sO|. Copitotut IV.5.a. antrendnd eventualele urme de substanld de pe perelii paharului de titrare Se addug6 l-2 mL de solu{ie de amidon l7o in Biuretd .^ E g. Determinarea iodimetricn a As(IID Principiul metodei Se consideri semireacfiile: Asol. Se adaugd solulie fenolftaleinl. Calculul factorului soluliei se face in conformitate cu legea echivalenlei' Aten1ie! Trioxidul de diarsen.1..Ar"o\ 4 a'.+ 2€ + 2H* 9 Asoi- + Hzo E l*ot-rr... incolor la albastru persistent (Vs.a.CHIMIE ANALITICA.54V Valoarea potenlialelor normale antd cd: -semicuplul . .03 9i 0.. Fo.substantA ca tampon alcalin se dilueazdcu20-30 mL de apa distilatd (din pisetn).titrantul: Solu{ie de iod in iodud de potasiu -0. Conslmta Sava .O... t. direct in paharul de titrare Se dizolvd in 20 mL NaOH 2N (la cald) Se incllze$te u$or confinutul paharului de titrare pAnE la completa dizolvare Se adaugl 2-3 mL I{zSOa 2N pentru aneutraliza excesul de NaOH Se verificd pH-ul soluliei cu h6rtie de pH (valoarea optimd:7-9) Se addugd 1-2 g NaHCOs .4."0. 3 611 F:= Fr= . VolumeLria prin reaclii cu sclrimb de elecront Trioxidul de diarsen se dizolva intr-o solulie cle NazCOi.. V.r:..r.Constanla SaYa.a.2.o...(mL) Solulie de NaOH $i NazCO: 2N Solufie de acid sulfuric HzSO+ 2N sau solulie de HC] 2N Hartie de pH (domeniul de mdsurare in intervalul de pH 7-9) Hidrogenocarbonat de sodiu substanla (NaHCO3 p.xl03 ro. Volumetria prin reactii cu schimb de elecffoni # # # pH-ului la valoarea optimA.. adaugd 1-2 g NaHCO3. reaclie apol r. F -M "x.

Constanta mare decdt mai ori de 102 este reaclie de produgilor concentraiiilor pLoausut produsul concentratie. r = o.I AsO'i-.+ inversat sensul reacliei redox.u K=1030 " E p_ -Asol- [or?j.j..]Fo tAroi* o. reactanlilor.i-i:-*--:.o59x pH-Y-tr#rr-1=l o'oie I E = 0.:. Astfel fixarea H* prin addugarea NaHCO3: - EL"n = 0'57-0'54 = 0'03 V a HCO3.-"€I*._. jll r:::rli!-5rFi:iill':_--.059 0. Solu{ie arsenit acid de sodiu NazHAsOg Solulie de acid sulfuric 2N.]". VOLUMETRIA' Volunretria prin rcaclii cu schimb de Aso3o- +?{ +2H* 5 asoi-+H:O relV. 2 " ht?l-] [Asol-] Modul de lucru ln paharul de titrare Erlenmeyer tip B de 100 ml-solu{ia de Analizat: 309 310 ) .oss+ o'05ei.El"'t- -0'54 = 2. deoatece'reactia are 1 AsOl.0.. Hirtie de PH Solu{ie standard de iod ln iodurd de potasiu 0.+ 12+ 2HCQ- ZCOz + ZHzO - care Dacd reacfia se desfngoar'i in prezenla unui exces de NaHCO3 va influenla I{* concentlatiei micgorarea 8..o-591*rn " '.o? -o.+2T +ZCOz+ZIJzO Constanta de echilibru redox in noile condi{ii.CHIIV{IE ANALITICA..57.o.osr * s + 2 x le ' l+?il lAsO". tf -+ HzCO: -+ COz + HzO consecinl6.84 glmol Solufie NaOH 2N.+ Hzo + Iz Diferenlafoartemicddintrepotenlialelecelordoudsemicupluri: are loc de la dreapta la stdnga. sau solulie de HCI 2N Amidon l7o (aq).:.51 Ef.este agent reducdtor (arsenitul se oxideazd) semicuplullzl2l Iar reacfia: agent oxidant (I2 se reduce) lgK =oxbx-0. * K=l0l in condilii.I AsO:.sO).i:.+ 2I'+ AsOl.i-. VOLUMETRIA" volumetria prin reaclii cu schimb de elecroni 2f 5 Poten{ialul normal al semicuplului esOl. E\.t. este: loc cu particiParea H*: AsOl- +2{ +2H' 5 aso.1N Ilidrogenocarbonat de sodiu (NaHCOg p.o.rr.+21. arat1 redox eclrilibru de este incompletd. se pot Studiind factorii care influenleazd potenlialul fiec6rei semireaclii.o.I esol- a devenit mult mai mic lt+Ze- semicuplului I2l2f. mentine pH-ul la aproximativ de rcducerc potenfialul normal al semicupluili l.059=212*0.:-ir:1re::jF. decAt al Consranla Sava .i Aparatele gi ustensilele necesare tifferii directe Trioxid de diarsen As2O3 M=197.059 El.+2H' 5 lsOi' + H2O + 13 Constanta de echilibru redox se calculeazl:.CHIMIE ANALITICA.03 AsO3n- +21 +2H* 3 esOl. aceste xO:.a. sensul reac{iei redox este se inverseazd: semicuplul AsOl. Reactivi gi ustensile A = El.7)i.fi CONStaNIA SAVA . reactia determini o valoare micd a constantei de echilibru 'edox' ln cd la echilibru' (K=102').-+It2o [aror]-l rsK -e --9-1098 =3g --= axbxES.:::x:r::j!rt!1:.-r_::aj..059=212*057 0.). produ$i' spre redox g6si condiliile carefavoizeazd deplasarea echilibrului reacliei Devine astfel posibild determinarea iodimetricd reac!iilor: AsOl- a arsenitului conform +Iz+HzO 3 -+ esOl- +llt +2I 2HCO3.F.

det.o. Constanta de echilibru redox K=1011..nr(ri =.mL ) J V.4. +2e-+2H+ E" Es ++ --+ # # # incolor la albastru persistent Se efectueazh minimum trei titrari gi rezultatul va fi dat de media aritmeticd a celor trei valori oblinute.. VOLUMETRIA Capitolul IV. +2Il* 5 CeIIa(OH)z+ Iz C&I4oz+2eConstanta de echilibru redox se calculeazd: V .6994 2 CAHIOZ M=110.. micqorarea concentraliei If va influenla potenlialul semicuplului benzochinonh/hidrochinond.059=z*z*0'6T1==0'sa 0.se oxideazdtlab).o= : tsK=o^t'*:l#o =tt 0.xV.r.. +2It 5 cugo(OfDz 21 5 b+2i CaIIqOz+2[. Calculul Cr= Cr=. Dacd rcactia se desfi. Valoarea potenfialelor normale aratd cd: -semicuplul benzochinonS./hidrochinond este agent oxidant (benzochinona reduce la hidrochinond)..54 2 xV''1'6': = Cn''txFt'xV''t''"0 C. Cun (OfD.112 M=108..^x F.. Reacliile care au loc. xt: = Vs:. Se conrpleteazh tabelul: (I. VOLUMETRIA.=" rt:=...". Volumetria prin reaclii cu schimb de eiectroni se dilueiud cu aproxirnativ 35 nrl. antrendnd eventualele picituri de solufie de pe perelii paharului de titrare Se adaugd 2 mL de solufie de amidon lVo - substanl5 IV....059 K=10r1 (.. ln conformitate cu valoarea potenfialelor norrpale titr|ri gi facrorui este media aritmetici a valorilor Nr.ry* hidrochinona M 0..apa distilata.nrol- =" """mL """'mL Na2HAsOi Cn=2Q. Calcule gi Concluzii: "{}.t.: # * Prezentarea rezultatelor Se efectueazd minim trei concordante oblinute..goari ln prezenta unui exces de NaHCOT care men[ine pH-ul la aproximativ 8..o.oro. xrr =.6. -semicuplul I2/2T este agent reducdtor sunt: se n..096 12+ 2e- €^rt:.CHIMIE ANALITICA. Se calculeaza concentratia soluliei de arsenit din legea echivalenlei' Se titreazd de la Benzochinona+2{+2W CAHqOZ F *. Volumefiia prin rcac1il cu schimb de electroni # # # # Se mdsoat'5 5 mL solutie de arsenit acid de sodiu paharul de titrare Se adaugi 1. A Solutia de analizal B C Media Titrantul Vsr.'=e t' C ''n'61- -) F zr M 0. Determinarea iodimetrici a hidrochinonei Principiul metodei Se considerd semi B in Biuretd .i V. produsul concentrafiilor produqilor de reactie este de 10ll ori mai mare decit produsul concentraf iei reactanti lor. Vs:. deoarece reacfia de reducere are loc cu participarea tf: CaH+Oz+Z{ + 2I{ l..Conslanla Sava.1N)' care se aduce in Consranta Sava . Capitolul IV.titrantul: Solutie standard delzlKl0'1N-0'05M C Condilii.CHIMIE ANALITICA.Ar. r. atatd cd la echilibru. detenninirilor Conc.8 g NaHCO3 (-0..' C:=. :ill 312 ) .

.lr A Solutia de analizat ^h--. -fc^n oo... .1 g hidrochinond.. Astfel fixarea If prin adlugarea NaHCO3: HCO3.. I a benzochinond) # # # Se cAntdresc intre 0. .n.tt L = LcoH ot."o (mL) Prezentarea rezultatelor Se efectueazd minim trei titrAri 9i echivalentul este media aritmetici a celor trei determiniri cu valori concordante tabelul: Zif -> 2COz + 2HzO CeH+(OH)z +Iz+ZHCOz- CoHaOz+ 2T Constanta de echilibru redox in noile condifii..01-0..9 E"t=.=::::ffil:ff -:a:. o -hidro(hin'nn =2 -I- loc de la dreaPta la stdnga..0591 . VOLUNAefnle" c_'..n."0 (L) flxna.eactivi gi ustensile Apararele gi ustensilele necesare tirarii directe HArtie de pHr solutie amidon l%o (aq) Solulie standard de iod in iodur[ de potasiu 0..l Modul de lucru A in paharul de titrare Erlenmeyer tip B de l00ml-solutia de Analizat: - devenit Potenlialul normal al semicuplului benzochinoni/hidrochinoni a mult mai rnic decAt al semicuplului l2/2f ' in aceste conditii' sensul reacliei redox se inverseazi: (hidrochinona se semicuplul benzochinona/hidrochinon6 este agent reducdtor oxideazl.]x[?-l * --T. r! "o.. xvr..I flrllTli:l. c n..r--@ oH o2rl r.substanld Se dizolvl in aproximativ 40mL apl distilatE. 'r'r:r'::1rrl.659 * 6 * 9'ffi21 "trYr r# - R..] 2 E = 0. m? hlr*^h =.0554 Hidrogenocarbonat de sodiu NaHCO-3 n=02274+ 0..l' .1N=0. z "tE4ii. det..... . Er =W22val I lg'11 = 55. la balanfa analiticd Se adaugd 2 g NaHCOI ..o...05M CelrltOz+Zlare +zTf' 3 CoII+(oH)z +Iz Se titreazd de la incolor la albastru persistent Se efectueazd minimum trei tikAri qi rezultatul va fi dat de media aritmetic{: valorilor concordante ob{inute.t'x Ft. hidrochinonei din legea echivalenlei.+ lz) -i CaHtOz+ZT +2Il # +2COz+ZHzO " s 'hidto(hinon. f. Devine astfel posibili determinarea iodimetricd a hidrochinonei conform #t"""*p' = c..xv. este: #Se Nr.1N Hidrochinond p.. x Ft..9 "h=..Lc. .^XlO3 L x.059x pH +o. 1/ I' K=102r C Calculul E" r=.--.::- -ti:.o59lxlq[q?. KIl. I 2 llll L. Media determindrilor Eg= J mt hi.+ # de echilibru: hidrochinona se Se calcule azd echivalentul-gram al II* -) HzCO: -+ COz + H:O determina inversarea sensului reacliei redox oxideazd cu 12 la benzochinonb.o... c. -o.'.a.O -0..uoo.._i-:"::5]iffiffi5r Constanla Sava.hidrochiaona reacliilor: CaIIa(OH)z+ 2HCO:...n.9 tE K= -Fo o*bx%{&t ro = zrz*}'sal#Jn a = zr B Titrantul YSr Kt?-. antrenAnd eventualele pic6turi de solulie de pe perelii paharului de titrare # # # Se adaug6 2 mL de solulie de amidon l%o semicuplullzl2l Iar reaclia: este agent oxidant (I2 se reduce la I-) B in Biuretd-titrantul: Solulie standard C Condilii..".os21*inl944] L= -lcrl-Ip-.1Tt't'.t.rcn'.CHIMIE ANALITICA.E.0. Calcule gi Concluzii: a de I2/KI 0.6994. F-- v s? 313 314 ) .CHIMIE ANALITICn VOlqN4IIE]A* ptin V6iiilttia t aclii cu schimb de electroni Consranta Sava.

pri! -- e I. Se titreaz\ potenliometric cu solulie de iod 0. l01..4.73 mg CqHrsNOrS.lN=0. Se folosegte un electrod combinat de platin6. Calcule gi Concluzii: mL de solu{ie de amidon lVo de I2|KI 0.-t=.3'-ditiobis(2S)-2-metilpropanoil]l-bispirolidin2-carboxilic (disulfurd de captopril) Determinare: 0. ugor solubild in ap6..-. .*rrxl03 C u...{ !.150 g se dizolvd in 30 mL apd. Se calculeazd echivalentul-gram al fficaorooril e ropr... al captoprilului Reactivi gi ustensile I Kl3-. Se adaugd 2wrl-de solulie de amidon IVo B in Biuretd-titrantul: Solutie standard de I2|KI 0.:tr.1N=0...qG:.c. Volumetda prin reacdi crr schimb de eiectroni IV..i:i:t\:r.05M incolor la albastru persistent tifAri qi rezultatul va fi dat de media aritmeticd captoprilului din legea echivalenfei" = C n. in clorurd de metil gi in metanol. F.:.CHIMIE ANALITICA..".5i.7._r:i:ri . insuficienld cardiacb congestiva. Lnaliza iodimetric5 a captoprilului O CONSTANIA SAVA. 98Vo qi max..1 g captopril. Se dizolvdin solulii diluate de hidroxizi alcalini. nefropatia diabeticd. Se comoleteazd tabelul: Nr det I 2 3 A Solutia de analizat ITII-caotooril=. VOLUMETRIA Capitolul IV. xV r.CHIMIE ANALITICA..!::L-. Se dizolvd in aproximativ 40 mL apd distilatd.::fl::al:i r}:ji t: Consla|rla Sava.1'-[3.. VOLUMETRIA" Capitolul IV.* L t.01-0.05M C Condifii.. antrenAnd eventualeie picdturi de solulie de pe peretii paharului de titrare Captopril CqHrsNO:S M=217. Volumetria prin reacfii cu schimb de electroni # # # Se cdntlresc intre 0.1 g captopril din comprimate.05 M. r. Se efectueazd minimum trei titrfui qi rezultatul va fi dat de media aritmeticd a celor trei valori concordante obtinute. Impuritdli: acid (2S.(mL) Prezentarea rezultatelor # Se efectueazd minim trei titrdri gi echivalentul este media aritmeticd a celoq.\:J: ::Fr::r:r:i:iil:nr! jla-.j:i.5vo acid (2S)-1-[(2S)-3mercapto-2-metilpropanoillpirolidin-2-carboxilic.( L) # # Se titreazd de la a Se efectueazd minimum trei # valorilor concordante obtinute. 315 316 .4 lTl? B Titrantul YS C Calculul Es-l= Media determin6rilor Eg= Determinarea E. P reparat e z Captopril Tablete Definilie: Captoprilul conline min. X F t. D- m1 v . 25')-1. I r. la balanta analiticd intre 0. antrendnd eventualele picdturi de solulie de pe pere{ii paharului de titrare.:l:::_r5i:r!::r::i. Acliune fannacologicd: inhibitor al enzimei de conversie hdicalii terapeutice: hipertensiune arteriali.capnpril - m"*..t. Calcule gi Concluzii: Se titreazd de la incolor la albastru persistent.. I mL solufie de iod 0.05M Determinarea iodimetrici a con{inutului de captopril 'A Modul de lucru in paharul de titrare Erlenmeyer tip B de 100 ml-solu{ia de Analizat: Se candresc.. t' x Ft.i:..s3 KIi-. ... fald de substanla uscatd.t.. 3rd editiott t I 079 l. Descriere.05M este echivalent cu 21. B In Biuretd-titrantul: Solufie standard C Condifii. crntonrit=."o.01-0.wnpril FL g. la balanla analiticd Se dizolvd Se adaugd 2 in aproximativ 40 mL apd distilatI. Hidrogenocarbonat de sodiu NaHCO3 Captopril substangd etalon gi comprimate Modul de lucru A in paharul de titrare Erlenmeyer tip B de 100 ml-solulia de Analizat: - Aparatele gi ustensilele necesare titr6rii directe Htutie de pH Amidon solufie 17o (aq) Solugie standard de iod in ioduri de potasiu 0.1N=0. Pulbere cristalini albd.9 o v s? Ktl-. infarct miocardic acut. trei determindri cu rezultate rezr coerente.. xV r.3 Ee=M European Phammcopoeia.::itl: :.

400 g se dizolvi in apd qi se dilueazd la 100 mL cu acela$i solvent.T:i-r_ltl I _r. ugor solubili in ap6.o* Ho.. urma6 de titrarea ei in prezenJi de amidon. Volumetria prin reac(ii cu schimb de electroni echivalenlei.. Determinarea iodimetricd a manitolului conste in oxidarea acestuia la manoze. J m'l KIOa-4 KI+2Oz HOCH2 (D IV. fatd de !1.. Se incdlzegte pe baia de apd exact 15 min..ruuon f. La 10 mL din aceastd solulie se adaugd 20 mL solu{ie periodat de sodiu 21.. Se rdcegte qi se adaugd 3 g hidrogenocarbonat de sodiu gi 25 mL arsenit de sodiu 0. se titrezl cu solulie de iod 0. Ac{ir.' Diuretic.--' : rr: rl:i:l:. 98Vo substanla uscaE. cu solufie standard de Iz in Etapele de lucru qi reactiile chimice corespunzdtoare fiecbreia sunt: Se oxideazd manitolul lamanozd sub influenta unui agent oxidant (metaperiodat de potasiu KIOn). Se agitd $i se adaugd 5 mL solufie iodurd de potasiu 200 g/1.t x100 (n1 Eo c ap l o p r x C n''' x F'' xV'' E il = g'1' r''n"'' " "'"0 fil ''"'li' an'"'r' L) Descriere: pulbere cristalind albd.. Preparate: Mannitol soluiii pentru administrare intravenoasi M manitol l0 manoza Sistemul redox: 6c)-2 -) 6c)o +2€ Ll}Ozo +2t-) O-2 1(6c)o 318 + (6c)-2 + ll2ozo o-' (u) 3t7 ) . M=181..8.r ( L) I t'"4 { L) X C u' t. Vs:- rr:= Tolcaptopdl= To}captopril= To3cartorrrrjl= - Vocaptopril= tr: '.l.4 gA qi 2 mL acid sulfuric diluat.57o D-mannitol.lN..1M..c. 0.ffi:iT:::ffi:::fna.. X F t..^ European Pharnmcopoeia.CHIMIE ANALITICA. xV cop*pit = E x.+tl}oz1 OH Hot"' +H2O @) I I CH/3H CoIIr+Oo +ll2Oz -i CoIIrzOo + HzO (tr) Manitol CoHrrOc.n-t. l0l. det CamoozitiaVo determin6rilor Titrantul Solutia de analizat # Principiul metodei KI O.ruPuurril fl1 Ft xV rr. cdnd au loc ieacliile i qi n:tl o o o 2 ITb...:Efii&e8: Consranta Savii.t. gi max... practic insolubild in eter. 1 mL solufie de iod 0.. Prezentarea rezultatelor Se efectueazd minim trei tifferi 9i concentratia este media aritmetic[ a celor trei determinfui cu rezultate concordante' tabelul: #Se Media C B A Nr. Determinarea manitolului prin titrare iodimetricl DH3DH I '-.me Si tntrebuittpdri.822 mg of CoIIr+Oo. 3rd edition [0559]. pulin solubild in alcool.T| 5:r::.4. ernprrpril Definitrie: manitolul contine min.05M este echivdlent cu 1.05 M pdnd la aparilia unei coloratii galben-pal. VOLUMETRIA' Capitolul IV. Dupd un repaus de 15 min. Determinare'..1:lT.\ /-\ HO manitol Ho-J_H H0-+-H H-+-oH H--i-DH I I /_o. Se rcalizeazd gi o titrare in alb.? E. x L r.it = C.npr'p'il " ToruPtoPril "'Y"'Y"' = lfl.n u.ntnu."d. !::F ffi : 5ri:=.CHIMIE ANALTTICA VOLUMETRIA ii cu schimb de electroni # se calculeaza conlinutul in = captopril e11 al comprimalelor din legea Consnnta Sava..ii::i ::-j:i' :ij::i -:TIT-:.

a.ro. OH Ho.lN 9i 1g KI. ". VOLUMETRIACapitolul IV. 10 mL 10eSe cdntiregte gi se aduc Se adaugl I mL H2SO4 -i -9 Cr.lN Ioduri de potasiu K| p.CHIMIE ANALITICA.A..r.. Calcule gi Concluzii: Se titreazd de la incolor p0nd la albastru persistent Se noteazd volumul consumat la titrare (Vsr) -) AsOl.1-+ AsOl.05M C: Condilii.".+O2- (IIII Se titreazd manoza in prezenla amidonului pdndla albastru cu solutie standard de 12 in Kl 0.1x r. *fv.lN gi 19 KI .a."0.1L1 F.^nnitot x C."0...trxF. cAnd au loc reacgiile: HOFI.j. picdturd cu picdturd Se noteazd volumul consumat la titrare (Vsz) Amidon I7o (aq'1 Solufie standard de iod in ioduri de potasiu 0.) Se cdntiresc qi se aduc in paharul de titrare 0.'1_/-oH HO + 512 trq r< Fo /-\ ot{c + 10 Hl (lV) oo Sistemul redox: C6II12O6 A: in paharul de titrare pentru proba in alb: Se adaugd apd distilati. dupd care se omogenizeazd confinutul paharului pentru a fav ot'rza dizolv area Se las6 in repaus 15 minute Se adaugd 2 mL solulie aq.*^*r x C. de arntdon LVo aq. Solutie de acid sulfuric 2N = Cn.25 g KIO+ substanli qi se dizolvi 2N .. " t ffi^"<urm ". B: ln Biuretd-titrantul: Solufie standard de I2|KI 0.(L)f rt.(L) -V (L)J =0...t.. dupd care se omogenizeazl conlinutul paharului penffu a favonza dizolvarca B: ln Biuretd * titrantul: Solu{ie standard de IzlIil 0.t" x Vornanitol Modul de lucru A: irr paharul de titrare pentru probd - solulia de Analizat: Vomanitol E = ffimediment ..t ffimaninl = E s.muitol Metaperiodat de potasiu KIOa.pentru a consuma excesul de agent oxidant (KIO+): Constanta Sava . x F. p.2110=18. Volumetrta p"itt rcaclii cu schlmb de elecroni Se adaugd . Hidrogenocarbonat de sodiu NaHCO3.+112C.o + CtHrzOo +5Iz 10e-J Se inc6lzegte 15 minute pe baie de apd CoH:Oo + IOHI (IV) Reactivi gi ustensile * - Aparatele gi ustensilele necesare titrdrii dirccte Manitol.i 5I.a.. p.HzOa +l0H* + 101- in paharul de titrare 0..r.ConsIantn Sava .(mL)J 319 320 ) .02 g manitol (rnm"di"o..1gg xLV.259 KIOa gi se dizolvd Se adaugi I mL HzSO+ 2N Se incdlzegte 15 minute pe baia de apd Se rdceqte pi se adaugd 29 NaHCO3 Se adaug6 25 mL solufie de arsenit acid de sodiu O.05M C: Condilii . Calcule gi Concluzii: Se titreazd de la incolor pdni la albastru persistent.r"nr) Se adaugd apd distilatd din piseti (-lOmI.lN=0.018-0. L g.C --l-o.r.(mL) - V"r.IN. EB = Mrnanitor/lA = 182.22g/val Solutrie de arsenit acid de sodiu 0.lN Se rdceqte gi se adaugi 2 g NaHCO: Se adaugl 25 mL solu{ie de arsenit acid de sodiu O. ".1N=0. -v "... VOLUMETRIA* Capitolui IV... Volumetria prin reacfii cu schimb de electroni AsOl-) Asol1/2Oz+ 2e- +2eO2- Se cdntdregte lntre 0..CHIMIE ANALITICA. " m^ninr xLVrr.*. r.

Conslan[a Sava,.CHIMIE ANALITICA. VOLUMETRIA'. Cons[anla Sava,.CHIMIE ANALITICA. VOLUMETRIACapitolul IV. Volumetna prin reac{ii cu schimb de electroni Nr,
riet

A
Solulia de analizat
lTlr -n.;r^l=.....'.9 lTb '.,'itnt=. ' '. '. '9

B Titrantul
vcr Kli-

C
Comoozi+ta
Vt'

Media

determinirilor

Iz+2€

2r

I 2

t/ol,manitol=
VoZ.manitol= To3.manitol= (/omantlol=

E f,,.,- = 0,54v

lTh-".i',.t=..,...,9

Y(. Knv si KI3-..

*-/XY"
t^

HO

+2I{ +2er /
F L
x.CoH gO,"

ro

/-\ /\

!--J

oH

-_ - 1

M

Problematizare

COHSO0

_+ _+

l.

Aplicali metoda de lucru descrisd la determinarea echivalentului-gram

2. Aplicali metoda de lucru descrisa pentru determinarea conlinutului in al manirol al soluliei perfuzabile. optimizali titrarea, deduceli algoritul de calcul rezultate. cu tabelul intocmili soluJiei activ6,al subitanla de 9i conlinurului

al manitolului, folosind subsnnlA etalon.

Acid ascorbic M=176,126 glmol C6H8O6 + Iz

C6HOO6 dehidroascorbic Acid

+2I{ +2e'

M=l74.11g/mol C6H6O6 + 2HI

EZuroou,r"o"oo

=0,16v

IV.4.10. Determinarea iodimetrici a sirii de calciu a acidului ascorbic

IV.4.9. Determinarea iodimetrici a acidului ascorbic
'
Cllzoll

nt*

LoV --Fo ]-1

caz*

I L-"-"-" I I \J--, t-_--l I
I

ltl lx-lou

f cH2ol

1
I

Acidul ascorbi.

cuilro]"

J="u,' n ^ " ^ ='L " g,CoH2O5 2
I

)z Ee=M/4 M=426,3 CnHtqCaOnxZHzO
the 3rd edition of the European Pharmacopoeia I I ] 821 .

L

ooH

..

European Pharmacopoeia, 3rd edition t02531.

Acliine gi intrebuin1drl.' tratamentul deficienlei ln vitamina C Preparatet Vitamina C injeclii, vitamina C tablete DefiniSie: acidul ascorbic conline min. 99,0% $i max' 100,57o (R)-5-t(S)-l'2dihidroxietill-3,4-dihidroxi- 5 H -f sran-2-ona. Descriere: pulbere cristalind albd sau aproape alb6, sau cristale incolore, se decoloreazfprin expunere la aer gi umiditate, ugor solubilf in ap5, solubild in alcool, practic insolu-bil6 in eter. Se tope$te la l90o C cu descompunere' Determinare:0,150 g se dizolvi intr-un amestec format din 10 mL solulie acid sulfuric lM qi 80 mL apb lipsitb de dioxid de carbon. Se adaugi I mL solufe de amidon gi se titreazd cu solulie de iod 0,05 M pAnn la coloralie albasfia' I mL solufie de iod 0,05M este echivalent cu 8,81 mg CeHsOo' Succesiunea reactiilor care au loc:

Definilie: ascorbatul de calciu contine min- 99'0Vo gi max. l00,5%o di[(R)-2-t(S)1,2-di hidroxieti I -4-hidroxi -5 oxo -2 H -f uran-3 -o latl de cal ci u dihi drat. Descriere: pulbere cristalini albd sau slab gilbuie, foarte uqor solubild in apd. ,beturminare..80 mg se dizolv6. intr-un amestec format din l0 mL solulie acid sulfuric lM 9i 80 mL apd lipsitd de dioxid de carbon. Se adaugd I mL solulie de amidon gi se titreazd cu solulie de iod 0,05 M pand la coloralie albastrd. I mL solulie de iod 0,05M este echivalent cu l0'66 mg CrzHr+CaOnxZHzO'
Nr. det

practic insolubila in alcool.

A
Solutia de analizat IIh ". u=.........8 Ilb ^"^u=....,..9
lTle

B

C

Media
Vo

Titrantul

Comoozitia
%al,ascttnt=

determinirilor
4ooscorbat=

I
2
3

d-1 /U L -..r^th^tVsa KI?=

-"^r:=.......9

7o3."""*x",=

32t
322

)

SAVTT ..CHIMIE ANALITICA. VOLUMETRIA" Capitolul IV. Volurnetria prin reaclii cu schimb de electroni

Constanla Sava,,CHIMIE ANALITICA. VOLUMETRIA"

a metamizolului sodic IV.4.11. Determinarea iodimetrici '

rlll
< \\t /
I

r/\

r'"-^'t\/

IV.s. IODOMETRIA
IV.5.1. Principiul metodei
Pozi!ia echilibrului semireacliei redox:

\---\t'o
\

o\./

r-*t

*."

Hzo

lz+2e-

5

2r-

Metamizolum natricum FRX Pag.626

E 1,,", =

o'54v

CtgHteN:NaO4SxHzO M=351,4 Ee=Wz
Sinonim: noraminopiridind metansulfonat de sodiu

depinde de partenerul de reacfie. Astfel:

-

Meramizolul sodic este [N-(2,3-dihidro- 1 ,5-dimetil-3-oxo-2-fenil-4-pirazolil t-Nmetilaminolmetansulfonat de sodiu,.cu o moleculd de ap6. Conline cel pulin 99,\Vo Si cel mult 10l,0%o C13H16N3NaO4SxH2O. Preparate: Algocalmin comprimate de 500 mg; Algocalmin fiole de 2 mL a 1 g
(507o)

Cu semicupluri cu potenlial normal inferior e f.,r,-{O,S+V;, iodul reacfioneazd ca agent oxidant (metode iodimetrice);

- Cu semicupluri cu poten,tial

normal superior e 1,,,,-iO,S+V),

iodul

Acliune farmacolo gicd Si tntrebuinldri. Analgezic; antipiretic' Descriere. Pulbere cristalini albi sau alb gdlbuie, fird miros, cu gust slab amar' Solufia apoasd se coloreazd ln galben prin pasrare. Solubilitate. Foarte u;or solubil in api, pu{in solubil in alcool, practic insolubil in Determinare.O,25 g metamizol sodic se dizolvd in 3 mL apb 9i se tit6eazd imediat cu iod 0,05 mol{ sub agitare continu5. Apare o coloralie roz qi titrarea continuA pAnd apare o coloralie galben-persistent. I mL iod 0,05 mol/l corespunde La0,01757 g C13H16N3NaO4SxH2O.

reaclioneazd ca agent reducdtor (metode iodometrice). Rezultd iod molecular. Deoarece este greu de identificat momentul incet[rii aparifiei iodului in solufie, se foloseqte metoda substituliei: se adau-ed unui amestec de iodura de potasiu gi acid, prezente in exces, un volum exact mdsurat de agent oxidant. Dupb aproximativ 5 minute de repaus la intuneric, se titreazA iodul rezultat cw solulie standard de tiosulfat de sodiu: .
2NazSzO: + Iz

cloroform $i eter.

-*

NazS+Oo +

2NaI

Or
Or O?

-s-'SNa n2

,ONa

O-. \-- /.ONa
c7--s
S

-+I:+

Problematizare
1. Aplicali metoda de lucru descrisd pentru determinarea echivalentuluigram al metamizolului sodic, folosind substanle ehlon.

..ONa .SNA

o\..s d oNa
Es.unlsxo, = M Nn.s.o,

|

+2NaI

tiosulfat de sodiu

tetrationat de sodiu

2. Aplicali metoda de lucru descrisd pentru determinarea conlinutului in
metamizol sodic al comprimatelor gi soluliei de Algocalmin. Optimizali titrarea, deduceli algoritul de calcul al conlinutului de substanld activd 9i intocmili tabelul cu rezultate.

Identificarea punctului de echivalenfd se face tot cu solutie de amidon: disparilia culorii albastre a complexului Iz cu amidonul. marcheazd punctul de
echivalen{d.

og o*idont

= e 12,elibe.ut=eSor5rgr,consumat

323
324

aap,tol"f

Consranla Sava,.CHIMIE ANALITICA. VOL.UMETRIA nl \bl"t*tt* pt n reaclii cu schtmb de eiecttoni

IV5.2" Condi{iite de realizare ale titririlor iodometrice
un Solubiiitatea iodului in apd este foarte micd. De aceea, se folose$te prin formarea iodului dizolvarea favoizeazd cari potasiu exces cle iodurd de complexului KI3l-:

Consranta Sava,,CHIMIE ANALITICA. vOLUMETRte" Capitolul IV. Volumetria prin reacfii 9u schimb de electroni

IV.5.3. Prepararea solufiei de tiosulfat de sodiu 0,1N
Principiul metodei

Tiosulfatul de sodiu este

un

cristalohidrat NazSzOax5H:O' Este

I:

+ KI

-+ KIi

disponibil, accesibil qi se obline
deoarece:

in

stare pur6. Totugi nu este titrosubstanla,

Titrarca iodului nu este impiedicata de prezenta lui in complex. reaclia o noua fiind un echilibru dinamic. Pe masura consumarii iodului cu tiosuifat' de oxidant din cantitalii pin6 la epuizarea complex, din eliber-ara este ,untitur"
solulie.

t).Solutia este instabild. Reaclioneazd cu acidul carbonic Ai cu oxigenul din aer, depunAnd sulfcoloidal:
NazSzOr + HzCOr

-J NaHCOs + NaHSO+ + S

Excesul de

reac{ia este lent6 qi

reac{ie de lumind care desfigurarea ei. Se rccomandd protejarea amestecului de

KI gi de H* din solulie favorizeazd reactia. cu toate acestea. i-pun. un repaus de c0teva minute pentru a asigura

2NazSzO: + 02

-)

2NaHSO+ + 25

foo,.'prouo.o reacria

secund1"_T.":j5 t

02 din aer:

r,.lri,.*"re

De aceea, la prepararea solufiei de tiosulfat se foloseqte apd proaspit distilata, liberd de COz. Solufia ob{inutd se p6streazE in vase inchise gi tiiurete fdrd contact direct cu aerul.

Condiliile optime de desfdgurare ale titr5rilor iodometrice:
Solulia de Analizat se prepard intr-un baion cifra iodului' adaugdnd: #Solutie KI\O%, sau cristale KI 9i acid, ambele in exces #un volum exact mAsurat de agent oxidant 9i apd DupS un repaus de 5 minute la intuneric. se titrcaz6 iodul rczultat:

4.AAt solulia cAt substanfa sunt descompuse de tiobacterii. Descompunerea este favorizatd de lumin6. Pentru conservafea soluliei de tiosulfat

ti

se adaugd aprox.

l0 mg HgI2 la I I solulie

sau 0,1 g Na2CO3

la

I I solufie gi se
,i

Schema

titririlor iodometrice

evitd expunerea la lumind.

Tiosulfatul de sodiu reaclioneazdcu iodul printr-o reacfie
i

redox: ' :

distilatd

2NazSzOr

+Iz-+

NazS+Oe

+ 2NaI

2I- -J I:+2eB in Biuretd - titrantul:
Solulie standard de Na:S:Oi 2NazS:O:

Pentru a prepara

I I solu{ie de tiosulfat 0,1 N se folosesc aprox' 25 g

cristalohidrat NazSzOl x 5HzO.

+Izl

NazSaOo +

2NaI

adaugd Se titreaza pan6 clnd culoarea brund a solu{iei devine galben6. Apoi se solulie proaspita de amidon 17o. Solulia deveniti albastrd, se titre'az| plnh la

C Condilii. Calcule 9i Concluzii:

# * # # #

Reactivi gi ustensile

Instalafla de preparare a unei soluf,i din substanfd la balon cotat de 1000 mL Tiosulfat de sodiu NazSzOgx5HzO p.a. Eg=N4-248,22 glval Flacon de plastic (polietilend) de 1000 mL pentru solufia preparatd 0,1 gNazCOr (substanfd p.a.) sau 10 mg HgI2 ApFt distilatd fiade 9i rdcitd.
Se cAntire sc 24,829 tiosulfat de sodiu la balanla tehnici. se aduce substanfa intr-un balon cotat de 1000 mL care confine aprox. 300 mL apd distilatlfiafiA gi ricitd, se dizolv6. Se adaugd 0,1 g Na2CO3 (substanli) 9i se dizolv6.

incolor.

Modul de lucru

I

ag oxidant

= g

ll.eliberar

=e

Nars'Ol.consumal

Agentii oxidanli cu potenlial normal mai mare de E l , - = 0'5aV pot oxida

# #

I- la iod molecular. A$a sunt KMnO+, KzCrzOt, Cl:, Brz. KCIO3, apa oxigenatd' sirurile de FeilII). sirurile de Co(I[) etc.

Dup6 omogenizare, se transvazeazd solufia ?ntr-un flacon de sticla brund cu dop
rodat qi se eticheteazA.

# #

Se aduce la semn cu

api distilatd fiafie 9i dcit6'

32-5
i i I I I

326

,i ru,

.-.

Constanta Sava,.CHIMIE ANALITICA. VOLUMETRIA" Capitolul I\'. Volumetria prin reacti cu schimb de elecroni

Solulia se lasa in rcpaus cel putin douA ore inainte de a fi titrat6. Tabelul IV.5.1 prezinE substanlele care pot fi folosite la determinarca factorului solutiei de tiosulfat de sodiu, iar Tabelul IV.5.2. modul de lucru 9i
calculele aferente.

#

Conshnta Sava,,CHIMIE ANALITICA. VOlUttefRfe Capitolul IV. Volumetria prin reactii cu schimb de eiectronl

Tabelul IV.5.2. Modul de lucru la determinarea factorului soluliei de tiosulfar
sodiu Substanla sau

cle

Modul de lucru

Tabelul IV.5.1. Titrosubstanle folosite la determinarca factorului solutiei de tiosulfat de sodiu
NI
cn

solufia
standard (agent
Ei,

2SzO:--+ SoOl- +2e"
Eos,o;-,rs"o;-

Substanfa sau solulia standard

,

-M,*
a

(agent oxidant)

(g/val)

e^ (v)
+
0,54

Eechiv
axE,o,,

lgK
axbxtE:"0.059

=0'09 V

+bxE!,,

oxidant)

ENars2o3=MNn.sro, G=1)

a+b 0,39

A:solulia de anall,zat se prepard addugdnd 5 mL sol.
standard, 30 mL apd distilatd, 2-3g iodurd de porasiu,

I

Solutie standard de

M,
=253,8112

15.25

iod

lz+Ze2.

5

zl-

=126,905 Solulie standard de
KMnO+ MnOo +8 }f+ 5e--r Mn2*+ 4 Huo Dicromat de potasiu
Cr-.oic^.ru_u

^

M** =_l-

2-3mLsol HzSOa 1:20 (sau 2-3 mLHCI conc); B:solufie NazSzO: - 0,1 NA4 C:se titreazd pAnd la galben pal; se adaugd 5 mL sol amidon lVo, se continud titrarea pini la disparilia
coloraliei. Se calculeazd factorul solufiei:
oanatit=etitranr

+1,5

1,27

r20,33

158,04/5=

C n,wtit XVr,onatit

3t,6

I

= C n.Nars,o. x F xy",xorsror."r1.
C n, Na2S

J.

+14I{+6e-

-M r.r'r",', .

=7
_M
6

ro,

XV, . Nn"s

+1.-)
6

0"012

119.15

+2Cr3*+7H2A
4,

296,18/6 = 49.03
s.KBtol

Bromat de potasiu

BrOl +6H*+6e--+

+1,0
9

0,947

101,69

Br-+ 3H:O
5.

167,01/6= 27,835
"t.Kto, 67 Es.r.lr"(c,v ).l

Iodat de potasiu

,

_M
6

+1,0
6

A:solu{ia de analizat se prepard addugdnd: l0--10-'xEg g titrosubstanfA cantdriE cu precizie,.30 mL apd distilatd; se agitd, 2-3 gI(J,2-3 mL sol HzSOr lM (sau 2 mL HCI conc.) B: solutie NazSzOr - 0,1 N; C:se titreazi pAnd la galben pal; se adauga 5 mL sol amidon l%o ae.; se continud titrarca pdnd la disparilia coloratiei; se calculeazA factorul soluliei:
Oanalit=9titrant mhe

"o.

,eq

lOf +6H"+6e--+
I-+3H:O
6.

0.921

98.64

24116=35-6 +0,3
59

T3
0.?24
4,_559

= C n.ro,t,6,xF

yn,sp.xV,.pn,s,e.**.(t)

Fericianur-d de

potasiu

E g,titrosubsxc

n,

11o,r.o,XV r, 1,1a,g,6,.*,,(ol),

Fe(CNJ" +
-->

e

M r,ln"1cx1ol 329,26

re(cn)i'

327

328

:'riij:,lllrBsr

i

:'-:-5

- rJ

CONSTANIA

iT. v oi,,ttt"r*

SAVA,.CHIMIE ANALITICA' VOLUMETRIA* pnn rcacur cu schlmt' de

IV.5.4. Determinarea factorului de potasiu solu{iei de tiosulfat de sodiu 0,1N cu dicromat
PrinciPiul metodei

Constanla Sava,.CHIMIE ANALITICA. VOLUMETRIA' Capitolul IV. Volumetria prin rcac1ii cu schimb de electroni

Modul de lucru

A. in paharul

de titrare - cu dop rodat (balon cifra iodului )

#

-

Se c1ntdreqte la balanla analitic6 o cantitate de KzCrzOr cuprinsd

solulia de Analizat: intre
paharul

(Tabelul IV'4'l): solulii standard sau titrosubstanle -solu{ia titratd de iod;
-solulia tirata de KMnO,r; KzCr zOt: -ti troiubstanla dicromat de potasi u -titl'osubstanla iodat de potasiu KIO3I

Pentrudeterminareafactot.uluisolulieidetiosulfatdesodiusepotfolosi

5xlO+xEg 9i 10-3xEg, adicdintre 0,025 9i 0,050 g, care se aduce in
dizolvdin 50 mL apddistilati # Se adaugl I g de KI - substanld 9i 2 mL HCI concentrat # Se lasd in repaus la intuneric 10 minute B. ln Biuret6 - titrantul: Solulie de NazSzO: -0,1N
de titrare. Se

C Condi{ii, Calcule gi Concluzii:

marirea virezei de reaclie -iiiro.oUrtuniu bromat de potasiu KBrO:; pentru acid sulfuric lM' in mlv i-i solulie molibdat de amoniu 5vo

se

;;;;;

-titroiubstan[a biiodat de potasiu

(KIq'HIq)

# # #

Se titreazd pdnd la decolorarea solu{iei (de la brun la galben)

continud titrarea de Ia albastru la incolor gi rezultatul va fi dat de media aritmetici titrari Se efectueazd minimum trei
Se adaugi
a

I mL amidon

LVo Si se

+itrosubstania fericianura de potasiu Kr[Fe(CN)r] reaclie redox din care rezultd iod:

j. r .z: - -- ^ ^ solulie' printr-o in Dicromatul de potasiu reaclioieazd cu KI in exces
KzCrzOt+ 6 KI + 7 HzSOa

#

Se

valorilor concordante obfinute. calculeazdfactorul solu{iei de NazSzOs 0,lN din legea echivalenlei:
eKrcrror=€Nauszor

1

3 lz+ Cr:(SOr): + 4 KzSOa + 7 HzO

L

!r"cno' g.KrCr2O,

= c n.Na2s7o1 x F xv ",rorr,o,,,o.(L)
lltK,cr,o,

C4Oi- +6e- +

14ff -+

2Cf* +7Hzo

F=
2I- -+1" +2ePrezentarea rezultatelor
Nr.
det. I
2

xl}3
(mL)

E g.Kgryo. X C n.Nals.orXVr,t'tnts"or.",t

Crrol- + 6I--+

3Iz+ZCf* +7HzO

*Se completeazd tabelul:
A
Solutia de analizat

de amidon' Iodul rezultat se titreaza cu fiosulfat de sodiu in prezenfi se.adauga in indicatorul^ui virajul stabiliza a secundare reacliile 9i Pentru a evita mL)' cirric sau acid tartric (lb mL solulie20To pentru 50-100
s"1",a1.

B Titrantul
Vsl,
tiosulfat de
-^ii-=.-.......

C

Media

Calculul

determinirilor

ml

,dicrcrot de potasiu

Fr=

*iO

Reactivi gi ustensile

I1l2 . dicromt de potreiu

-

Aparatele gi ustensilele necesare tirbrii directe glval Dicromat de potasiu ,KzCrzOt ,EgMl6=?94'216=49'03 Solu{ie de acid clorhidric concentrat

......................s
m3
.

= =

Vs2, tiosulfar
caiir =.......,.

de

i::
F:=

P=

dicromat de potasiu

Vs3. tiosulfat
sdirr =.........

de

.'......,.............9

Ioduri de potasiu' KI
solufie 2O7o acidcitric sau acid tartric Tiosulfat de sodiu, NazSzOr solulie - 0,lN

Amidon lVo

329 330

)

o.ililV.5.titrantul: Solufie de NazSzO: -0'1N C Condilii.'-Y.r. Volumerria prin reaclii cu schimb de electroni soluf.t produsul de =[cu.cuso+=M cuso+ Cn=Ct l2+2e.1N e e e KBro. '1 Z Co=2xC' # (de Ia brun la galben) Se iitreaza pAni la decolorarea solutiei 12 5 Cuz* + Zf #SeadaugalmLsolufieamidonlvoqisecontinuefitrafeadelaalbastrula incolor #Seefectueazdminimumtreititrerigirezultatulvafidatdemediaaritmetici a # valorilor concordante obfinute' din legea echivalen{ei: se calcule azdfactotul soluliei de NazSzO:0. = I r.=0.tfi"t6..lN/}.":t lo-'" -ro-" lI_ l iar potenlialul semicuplului devine: 331 332 I &.. i* Modul de lucru rodar (balon cifra iodului) .factorulsecalculeazScafaportintre Consi derdnd concentraf ia f= = I 0- I ion-gtL.raro. Determinarea factorului Consranta Sava. FolosinJ cristale de KBrOr la balon comt' distilatE apd in prin dizolvare ioiuii. . ) . ".u'. vOLUMETRIA' Capirolul IV.xa.solubilitate al Concentralia ionilor Cu* precipitatului CUI: Ps.17V E ro.Icusolufiestandarddebromat de Potasiu W.solu$a de r**i" putu.5.:. Determinarea iodometrici a Cuz* Principiul metodei Se sau fiole de fixanal se poate obline nuritare analitici.- = o'54v iV.Nn"s Dar solubilitatea scdzutd a precipitatului alb sidef de iodurd cuproasd CuI determind sciderea accentuate a concentratiei ionilor Cu+ in solufie.CHIMIE ANALITICA.VOLUMETRIA' Constanla SavA . xV r...t.uq.v*"**o in lucru 9i volumul de volumul de solufie sunJard de brJmat de potasiu luat solulie de tiosulfat consumat pdnd la echivalenld' - Cn."Iib"rn = No"s"o.eidetiosulfatdesodiu0.+. n.f .. J" [r-i ro-" Cdndconcentra}iilesuntegale.Nols rol x F xV C ro".CHIMIE ANALITICA.1 N. valoarea potenlialului semicuplului Cu2*/Cu* se schimbS: Ecu'tc.sepoatefolosiladeterminareafactorului Cu'*+le.5 zr ZCu* + "s. ln Biurete .-J din solufie este controlati de = '=T. ead.c.E.or de titrare _ cu dop adaugi aprox' 50 mL apd Inalizar i0 mL solulie standard de kBrO: 0.5 lz+2{ 5 zf cu* E3o*. concentra{ia 10-' i onul ui C u* este : tcul P. trunOutd 0.raro^ = C r. schnnb de elecronr cu reactii prrn volu*C. Calcule qi Concluzii: Se lasd # 2x lx Reaclia totald Cu* l+- Cu2* + le- Eg. Reacliile bromobromatometrie' capitolul la principiul mstodei Soluliastandardo"_rs'o.1N Se - Valoarea potenlialelor normale aratd cd: semicuplul Izl2T este agent oxidant (I2 se reduce la I-) semicuplul Cu?Cu* este agent reducitor (Cu* se oxideazd la Cu2*1 conform reactiilor: . 1g KBr. t g kl 9i I mL HCI conc' Se omogenizeazd in repaus la intuneric 10 minute B. in consecinld.xv''ra'o.i = E.itrosubstanfdgiestedisponibilSsubstanlide o consideri semicuplurile: care au loc sunt pfezent^te in Tabelul solu{iei de tiosulfat de sodiu 0.rr.lN Bromatuldepotasiuestet.t=- E: M.u..

devine agent reducltor (fse oxideazdlal)' De'aceei. Pentru ca reaclia ieversibild sb se deplaseze practic total in sensul atat scade cu mare' mai este este necesar un exces de KL Cu clt concentraJia KI gi inversarea sensului reacliei redox' . Calcule gi Concluzii: N Se titreazi cu solufle de NazSzOg pdni la galben pal.reactia redox are loc in sens invers celui determinat de valoarea poten$alelor normale: 2Cu* + Ir 2cuz* +2r- fi indep6rtat addugdnd soluJiei un a ionilor Fe3*: acid fosforic sau difluorur6 de amoniu NH4IIF.cu.= 0.-''i.*. In consecinld: Valoarea 0.Lcut..819 + 0'059xlg[Cu2*] este in cazul analizei soluliilor de Cu2* obfinute prin dizolvarea aliajelor sau a minereurilor in acizi. in prezenfb de amidon: galben-brun alb galben-brun B C # # # 5 mL solulie CuSOr (^{.l:.rcr' ' E r.on. persistentl lmin.CHIMIE ANALITICA. prezenta difluorurii de amoniu care conferi soluliei pH-3'5 previne titrarea anionilor complecai arsenat gi stibiat. De aceea.solufia de Analizat se prepard adiugind: # 3 mL solufie KI 207o (sau citeva cristale de KI gi apn distilati) de pe suprafala precipitatului se adaugd SCN-: CuIx1. Iodul format se Pentru adsoarbe pe supiafala precipitatului ddndu-i o culoare galben-brun4' eliberarea 12 Modul de lucru A in balonul cifra iodului de 100 mL . NH+FxIIF). -+ S*Oj- +3f mult mai mare decAt valoarea potenlialului normal al semicuplului E f.54V.5.1 Solufie deKIZ|Vo sau cristle de Dfluorurd de amoniu NH+IIFz Tiocianat de amoniu NII4SCN Acid acetic 2N N KI 'i" " solulie de cuSo+ (.€:]:l. proces redox car. E r . micaorarea concentraliei speciei Cu* prin formarea unui comPus Cu:-/Cu' greu solubil.... = 0."ntru1iu ionilor cu* din solulie 9i in consecinF potenfialul semicuplului Cu2*/Cu* devine superior semicuplului Wzf .titrantul: Solufie standard de NazSzOg 0.. prezenla ionului Fe3* impiedicE determinarea ddnd soluiiei o V semicuplul Cu2*/Cu* devine agent oxidant 1Cu2* se reduce la Cu*) semicuplul 12/21. .:'i. Baloane cifra iodului Solufie standard de NazSzOr 0.o59l | [c'= "'b " r.819 r. Amestecul NILFxIIF functioneazd ca solufie tampon cu pH-3. Acest inconvenient poate agent d.. VOLUMETRIA" Capitolul IV.-+ 2CuI(s) Reaclia total5 este: 2cu2* + ln plus.13.::.CH I M IE ANALITICA v9lglulllS]A' Lcr.e are loc in aceleaqi condilii ca 9i reducerea cu2* la cu*.1'7 +0'059x I 1 +0'059xlg[Cu2"] 2S"Ol-+ 1.1 Condi{ii.. +SCN. Apoi se adaugd solulie de amidon l7o (solufia devine albastrd) Se continud titrarca pan6 la decolorarea completa a solufiei.-iCuIxSCN- +'I.r. se adaugb solutiei de analizal acid acetic sau sulfuric (llf I = 0.!{egla{r r I I Consr.lN) Solulie apoas6de amidonl7o Iodura cuproasa formatS este un precipitat alb-sidef.O. in pentru a pieveni hidr-oliza sarurilor de Cu(II)..ru. ceea ce ar induce erori negative acid calculul concentraliei.anta Sava. # # # 2n[- solutie de acid acetic 2N Iodul eliberat este apoi titrat cantitativ cu tiosulfat de sodiu..1 N) in solulia de analizat' DepiH*nuparticipalaaceastircac}ie. Reactivi pi ustensile +r jf zcul(s)+ l: Astfel. complexeaz6 ionii Fe3* prin formarea complexului FeF6lr qi dizolvd culoare galben-brun1. Volumetria prin reacfii cu schimb de electroni = 0..ro o. Deasemenea este evitata ieducerea ionilor Fe3* la Fe2*. a determinat cre$terea potenlialului nonnal al semicuplului dorit.:. JJJ 334 ) . l0-ll ] Constanla Sava."i:l3]::]|l]l'ii]q::]t]'!]{1*t11}tl':]:. complexare precipitatul de Fe(OH)3: Fe(OH)g (s) + 3NI{+IIFz J (NII+)feFa+3HzO 5 Ludnd in considerare 9i reaclia de precipitare a CuI: 2 Cu* + 2l.estenecesarunmediusjabacid - Aparatele gi ustensilele necesare titrdrii directe..1N) Se lasi in repaus 5 minute la intuneric ln Biuretd .

x cuu I xV". gg5c. NiOff.seinhideflaconul.CuSO4 = FiecaremLdesolu.s.NotStOt-q.7.selasdlaintunericl5min.giseadauga + /f 35 ate Reaclia totald: 2 Cu2* -) NazS+Oe + 2NaI + I-) de sodiu 0.. Concentra{ia se calculeazd din legea echivalentei: P =€No. r"0o. iu Coi* eliberat.q.5.o".6.eq.-.vn.03mg r$i 4I- + 2NazS:o: J 2 CuI(s) + 2 NaI + NazSaoo 6HzO.cil- Cr.a.mL det.J... + Fecl: mL de solulie tiosulfat de sodiu 0..'li .o. Solulia la Co3* cu peroxid^ de hidrogen. Apoi ionul Co3* standard de tiosulfat - n il.- 2 J Vgg..cusor= '.'..a= .... Volumetila prjn reactii cu schimb de electroni I # rua # # ri o obs. Determinarea iodometricl a Fe(III) la Fe2* pe seama oxiddrii ionului t_ la I0 Apoi titeazdiodul eliberat cu solutie standard de tiosulfat de sodiu' un niu cu 'lvE iffiifr.. n.r ---Constanla Sava .CuS04 t/ I t.rru XV.mL tlt:.CHIMIE ANALITICA.'se litreaz6 iodul eliberat cu solutie tiosulfat titririi' sfArqitul cdtre addugat l%o indi"u.NntS1O1. dacd iodul ramane adsorbit pe precipitatul de iodura cuproasa tdindu-i o culoare galben-brund) se adaugA ciliva mL de solulie SCNAtentie! Excesul de Na:S:O: addugat dupd punctul de echivalenta' dizolvi precipitatul alb sidef de iodurd cuproasd (CuI) qi induce etori in calculul concentraliei Calculul concentraliei ia in considerare succesiunea reacliilor care au loc: Consunta Sava.s. Se inc'lzegre bldnd 10min.5mL solulie de amidon ii..u.cur.CHIMIE ANALITICA.-"' tl':.. VOLUMETRIA" Cepilolul IV. dupd a" precipitatul agitdnd bl dnd..s"o.un..lM folosind ca 100mL a. sfar$itul o. .-J 2CuI(s) + La tttrare: 2NazSzOr + Iz (2NazSzOr 6 ) -J Modul de lucru La lOmL solu{ie de analizat conlindnd Fe(III) se adaugd l5mL a'd" 5mL NazSrOe + 2NaI HClconc.. .o.5..i. Acelagi principiu se aplic6 la anallza solutiei conlinand Fe3* Ei Co3'.."'ucuogd60mLacidsulfuriclMgi29KI'seinchideflaconulgisedizolva solulieperoxiddehidrogen(10vol')-peroxiddehidrogendiluatcuunvolumegal l.ln.XFxl/"."a. Determinarea iodometricn a Co(II) PrinciPiul metodei iil. se seama oxidirii ionului I.. 'Se folosind ca indicator tlireaza iJdul eliberat cu solulie tiosulfat de sodiu 0'lM de echivalen{i Punctul titrdrii. Vs:. prin reaclii cu schimb de IV. IV. = C.s. cusoa='. 335 336 ) .Ep titreazdiodul ..rc. VOI]UMETRIA. apoi.:lnr rotuti" de amidon lvo addugatcatre roz.gi49Kl. .mL Cn3=.tietiosulfatdesodiu0. iar calculele sunt similare.ml soluliJZOio n.o. este atins cdnd solulia devine Prezentarea rezultatelor # Se efectueazd minim trei titriri gi concentralia este media aritmeticd a celor tabelu Sr trei rei valori concordante.lM este echivalent cu 27.la I0.Naf2O1.-"-iJ.d.lMesteechivalentcu?3'TgmgCoClz 6HzO. Se Nr".l' eltbtrnl -Cu!' =P -: C.'.- Cn2 = =Cm. A Solutia de analizat Vst. v ' t Cul' - Modul de lucru La 5mL solulie solulie de analizat conlinAnd Co(II)se adau86 5mL ".0.il" PrinciPiul metodei se in solulia de analizat: 2Cu2* + 4f --) 2CuI(s) + Iz (2Cu2* + 5I... s ro. B Titrantul C Calculul Cnl = Media derermindrilor Cn.

*ol.5.1 N C Condi{ii.:j:1 i rl'.=.toi= "'f.'"tib"'nt = = C'' Nn eNars. 20Vo sau cristale de KI deKt .o. concentralia I-: I' Yr. Se lasd in -cAteva 337 338 .IrOi "ut semireaclia de rcducere esol. VOLUMETRIA" Capitolul IV.ol-.diferenla dintre poten{ialele celor dou6 semireactii Crepterea concetraliei ionului devine posibilE determinarea iodometrici a arsenafilor' IV.906 glmol @t=y1121 .l i -:-']]:B::lF:: :l consranla sava. n.'"q e.lN..uf" repaus 10 minute de FRX.Aparatele gi ustensilele necesare titrerii directe. Solutia de analizat I 2 l2+2€ Potenfialul semireacliei.9.o. V"l.Solu{ie amenat acid de sodiu NazHAsOe lucru de Modul I in Unlonuf cifra iodului de 100 mL . * P'lttl r.+HrO Larol. conform rela{iei 2I- 5 lui Nernst' depinde de (. oxidare semireac$el de cregte 9i unui exces de I. Se continud titrarea plnd la decolorarea completi a soluliei. Solulie apoasd M=185. persistentd lmin.-n Ei.determini sciderea potenlialului la pH puternic acid gi in prezenla lucrand Astfel.titrantul: Solufie standard de NazSzO: 0.r:llq:s inl.- = C n'ua2s1o."t"tt" l* rcactii cu schimh dc electroni rglgtt4llllA" IV.Acid clorhidric conc'. pH: de ConsianIa Sava . aT'lal2. t C u.l. ll: Reactivi gi ustensile Baloane cifra iodului . Arol- = el. Cil =.1N) 9i apd distilati. Solufie l%o anidon de .u's"nat=Mu's"n"t/2 pal.r. A Titrantul Calculul determindrilor det.are valoare maximd.- r Eoo.amidonului care vireazd de Ia albastru la incolor.t .solulia de Lnalizat se prepar6 addugand: (sau cr_ \ru_ Na* / 5 \/il l-Go o I Cloramina B CeIIsCINNaOzS x lVz H 20 M=240. KI 9i apa distilatai.rtro!E Eg. 2 .07o qi cel mult 29.NnrSrO.osexrgk-l or .0'059pH.o.pag.olt. Volumetria pnn reactii cu schimb de electroni B in Biureta .o1. v t.-"' Cnt = vn:-.XVr..*o1 =""'mL V".'' f#l # o.CHIMIE ANALITICA.cHIMIE ANALITICA.. Se completeazi tabelul: Media c B Nr.sol.nu este influenlati de pH: LucrdndlapHputernicacid.45 g/val '" Definilie: cloramina B este sarea de sodiu a N-clorobenzensulfonamidei cu o molecula qi jumdtate de ap6.8.rVnrS:Or.IA E = El-.-+ E= L al 0. Determinarea iodometrici a clorului activ Analiza cloraminei B Principiul metodei cloramina B in solufie apoas5 se titreMd cu tiosulfat de sodiu in prezenp . 2mL solulie de acid clorhidric la intuneric conc.eq.[1. Apoi se adaugd solufe de amidon 1% (solulia devine albastrd). Calcule gi Concluzii: Se titreazi cu solulie de NazSuO: pAn6 la galben AsOl. Determinarea iodometricd a As(V) PrinciPiul metodei depinde Potenlialul semireactiei de reducere a arsenatului la arsenit.. Este favorizatd astfel a arsenatului la arsenit.232 Eg clorrctiu=35.l.NarS:O.potenlialulnormalalsemireacliei Prezentarea rezultatelor Se efectueaz6 minim trei titrAri gi concentrafia este media aritmetici a treli determindri.+2H* +2e.= .5.o". Concentra{ia se calculeazd din legea echivaleniei: e n Fo rt'oi-' -992rto . L ma"ol- - td .- -o.<-----+AsOl. Y -" -' ' . Semireaclia de oxidare a I.Sotulie sianaara de NazSzOr 0..cq.a4. Con{ine cel pufin 25. 3mL solufie Kl 20Vo "rlr.14 I.6 glmol mL solulie arsenat (-0.. i xtgF+ : 3 rrr.Lxo| 2 [e'o:-l*[a-l la'ol-l C ^. . o1' rs ro^ x F xV "' Nn"s ro. t.o:-=""d (.Y.059 .AVc clor activ..

ocrit.. Detertinare: se dizolvd 0..125 gin api.15 g medicament tut"t\'/ . (L) 'o Nn ".545*T Fx (mL) "o 339 340 ) .. rodar. beterniiare:0.. Se efectueazd minimum trei tifAri 9i rezultatul va fi dat de media aritmeticd a celor trei valori oblinute. Se adaugd 20 mL apd distilatd B in Biureta .- CloraminiB-tablete. l03%o N-cloto-4-metilbenzen-sulfonimidat sodic trihidrat.Or. solubild in alcool. I mL tiosulfat de sodiu 0. Se Nr..rracopoeia 3-rd edition tUSIi.9 . se adaugS l0 mL solufie iodura de potasiu gi 10 mL acid clorhidric 100 cu titreaze apd se mL cu l0 dilueazd se 9i Se lasd ?n repaus la intuneric 10 min. Condifii..lN Illmedicament 3 tl v CVq= Cloramina T O Ol\la Amidon IVo mojarat (Cloramina B). neplecut.."o (mL) M I mL solufie tiosulfat de sodiu 0.Ylgg nl probn CzHzClNNaOzS x 3H zO. ?ntr-un flacon cu dop g/L. 1 A Solutia de analizat lllmedicamentl ffimeclicment B Titrantul C Calculul CVop CVo2= Media determindrilor Con{inutul in clor activ: CVo= Reactivi gi ustensile 2 J = .Consranta Sava. fficlor..cu miros de clof amar.arti.slo3x 4'rvnrsror...NagrO. se adaugd 2 mL iodura de potasiu 20vo qi 2 mL HCl concentrat.9 \. Se dizolvd in 30 mL apd disiilata. Volumctria prin reactii cu schimb de electroni qi gust Descriere: pulbere cristalina albd sau foate slab gdlbuie.Na]S 10yeq. Se calculeazl Vo de clor activ conlinut in medicament din legea echivalenlei: €clor. dezinfectant Definilie: conline min.lN B.. pulin solubild in apd.solulia de Analizat Se cXntiregte la balufia analiticd intre 0. Volumetria prin reac{ii cu schimb de electroni Prezentarea rezultatelor # Se efectueazd minim trei titrdri $i factorul este media aritmeticd a celor trei rbelu Cetemrndri. = n u''Nnxs1olx F xv'''n"''o. CvNo. x F xV "s ro. v s. Se adaugi 1 mL solu{ie de amidon ca indicator gi se titreaza cu solulie de tiosulfat de sodiu 0..1 mol/l corespunde la 0..- s.cu dop rodat (balon cifia iodului) .. r.7 (Ee=ill{/Z) European Phar. ugor solubiii in apd..1 M este echivalent cu 14'08 mg Cl o rAc t iv = lst "*t-."ut"ro. Solubila in alcool 9i glicerol. cloroform qi eter. 987o gi max.. Modul de lucru # # # # # # Aparatele $i ustensilele necesare titrdrii directe iodurd de potasiu 207o acid clorhidric concentrat Solulie standard de NazSzO: 0.S. Acliune Si tttilizitri: aniiseptic. practic insolubildin eter. albd sau ugor g[lbuie.eq.aetit' A in paharul de titrare .1 = eI". Nn rs ro.eq.oY'tt*-* : Cloramina T CuHzClNNaOzS x 3H zO M=28 1.003545 g clor Acliune farmacologicd 5i int rebuinldri: antiseptic Ai dezinfectant' Constanla Sava.s.1 de sodiu tiosulfat solu{ie de amidon gi se continud titrarea agitdnd energic panS ia decolorare..Na.titrantul Solutie standardizatd de NazS:Or O. v l. Se descompune lent la aer qi la lumin6.10 9i 0. intr-un balon cifra iodului... Se pdni la coloralie mol/l 0.nct x C u. det.CHIMIE ANALITICA.9 2 .CHtMIE ANALITICA.. Se adaugl 2 mL amidon lvo: se titreaz' de la albastru la incolor omogenizand bine.clor . g . Descriere: pulbere cristalind."tor. Calcule gi Concluzii: Se titreazd de Ia brun la galben.3 g cloramind B se dizolvd in 30 mL apd. VOLUMETRIA Capitolul IV. mL 2 adaugd galben-deschis. ToClorActiv=3. care se aduc in paharul de titrare. practic insolubila in benzen...ocnt = 101 XE Vo i. VOLUMETRIACapirolul lV. Se lasa la intuneric 10 minute.* L flx ctor.. = eNn"s"o" . Se adaugd I g iodurd de potasiu gi 5 mL acid sulfuric lN' Se lasd in repaus 3 min.

mediu bromat-bromurd in in bromometrie oxidantul BrO.o-=t. La punctul de echivalenfi bromatul format in reac{ie rezultdnd brom molecular.li:T::-lllii.ffi.2)' l).4).. se exprimd conlinutul in g/L As2O3 qi calcule: urmbtoarele reac{ii As:O: + 4 NaOH -+ 2 Na2HAsOi + H:O ? Ln'NazHAtol -eNnlHAsol frxNa4'tso.Nt.o. BROMOBROMATOMETRIA IV. =* --l-..o^ . confofln reacliei: acid' in prezenla cale se titreazd cu Folosind cele doud metode iodi.!o.6. KBrO: + 5KBr + 6HCl 5 3Br2 +6KCl + 3H2O 341 342 ) .. Anionul I.l. rcactioneazd cu anionul bromuri ll1xn.cu indicatori de fluorescenld ca'. intrucAt ambele metode folosesc solulii de bromat.albastruxilenol(AB'3'9). uMt.CHIMlE ANALITICA VOLUMETRIA' prrn reaclir cu schimh de elecl "Fttohl lv V"l"tet* JV. - 4)'cusoluliedeiodinsolventorganic(CHCI3sauCCl+)sausoluliedeiod=---ntNLML- vs&) Ev.B\ h=- ^ M ro.CI{IMIE ANALITICA..ut. indigo-carmin.!out..qi iodometricd se poate determina cele doud specii conlinutul in As(IIII qi in As(v) al unei probe care conline chimice..o.o.0 1.1'1) 2 Na:lLAsOa + H:O lilNarHAso. -.5.BrOj tr=- M 5 r. albastru xilenol.c.o.rHNG. Se lucreazi pe doud probe identice in arsenit gi Pe una se realizeazd detetminarea iodimeuic6 a concentrallel considerare in luind (M=197. Marcarea punctului de echivalenld se face prin mai multe metode' (AB. o-naftoflavona. + 5Br + 6If 5 2Br - 50 Brol r B.L.. . in bromatometrie agentul oxidant este bromatul de potasiu..ati=Luta'HA'to'^-7 ::----wn.84 glmoll. rogu de metil. iunt diferit colorati gi marcheazi echivalenla' ireversibil indicatorii metiloranj.n"r^.HAto.: 2)ru indicatori reversibili: o-naftoflavona. p-etoxicrisoidina 3j. Analiza unui amestec de As(III) 9i As{V} Constanla Sava. determina iodometric in mediu puternic 12 IV. = fllNntHAsot nro-. =Lt.un.6. tzBr- " s.oos v "s. i'rlLt ttlt.cu indicatori iieversibili ca: galben de dimetil (AB. ) " p. PrinciPiul metodei Bromatul de potasiu se folose$te atat ca agent oxidant cat qi ca agent de bromurare in prezenla bromurii de potasiu..n nlt.in la unui exces Ae ioOura de potasiu.44v I u .o. . VOLUMETRIA' e electroni As(III)sepoatedeterminaiodimetricinsolufieslaba|calinl^iapH=S.rLr la Fa[6 de c-naftoflavona gi p-etoxicrisoidina bromul molecular rezultat bromurafi Produgii punctul de echivalenle se comiorii ca agent de bromurare. metoda n Na'HAto-'"--4 se nume$te .indigo-carmin(.M t^.xvr(r) M yafaxvrel amidon.ro. Bromul molecular oxideazd. M .ilE a Sava .l. *vr(L) .1.6Y Br + A.llAsl..=Ln cea de a doua probd se realizeazA determinarea iodometricd a (M=?29'84 g/mol)' concentratiei in arsenat gi se exprimi confinutul in g/L As:os in bromobromatometrie.1)' metiloranj luAnd in considerare unndtoaele reaclii $i calcule: As:Os + 4 NaOH f ur'Nal'Aro'-€unrlAfio -J rogudemetil(AB.r= wdl Ey..o.^ | -t'aai 6 la pH=0 bromul molecular rezultat din solutia de lr: succesi ide urmdtoarei succeslun urmatoarel conform acid.43'8'6)..52Y Bt. Narus. transformare asociata cu o modificare vizibili de culoare. care in mediu acid se reduce la ionul bromur4. 1 3Bu+3HzO Brz+2eilIun. 5 3HzO I | | ul.10.Htro.Nafato3XVr(L) M r. 4 V. rodamina B (FL'4'l)' fluoresceina (AD.Jr.Na.se oxideazd solulie ' standard de tiosulfat de sodiu' de hidrogenocarbonat de sodiu' orezenld 'Ar(V) t'--r.

cu indicator ireversibil albastru xilenol A8.o.. generAnd brom molecular: 2 KBrO: + 5KBr + 6HCl 3Br2 +6KCl +3H2O Punctul de echivalen{d poate fi marcat prin mai multe metode: l). Este criticd men{inerea pH-ului sub 1. Prepararea solufiei de bromat de Potasiu 6=77'.o x v. Capitolul IV.cu indicator ireversibil indigo-carmin 4.N-unr..xgrog= Vs:.lN.1 (solulie 0.CHIMIE ANALITICA.Ksro3= Vsz.l olY'"t"f f. o .r= Fo.il s .6.. t.0U gl m9l' KBrO3 de er"*.t...1N IV.. H:N-NH: 5 N:+4e-+4H" Eor.il' tit#.2. o x Fa.n. bromatui oxideazi hidrazina la azot F= Rto.8-t! (M= I 6 7..8.1N qi I mL solufie amidon 0.r.cu indicator ireversibil galben de dimetil A8.6 (solulie 0.. viraj de la rogu-violaceu la incolor. xV r. 3HzN-NHz+2KBrO3 5 gNr+2KBr+ 6H:O La punctul de echivalenld bromatul reaclioneazd cu bromura rezultatd din reaclie.).a.:".grSo++2 KBro: 5 2 3Nz+ 2KBr+6Hzo+3 J ffirrrr= Se dizolvh cantitaiea Se poate foiosi sulfat sau clorhidrat de hidrazinA' g clorhidrat de 0.CHIMIE ANALITICA' l\' \/olumeilia Dnn rcaclil cu schlmtr Oe eleclrotlr igi modifich in prezenia bromului molecular' indicatorii de fluorcscenp devine brunverzuie fluorescenli prezintd tut" fluorescenla. mr. viraj de la rogu-violaceu la incolor.T: :::" ::"i'5 1Y:: distilatd aPE 9i se completeazd lzI semn cu -F.1Vo aq.r" reaclioneazl' cu bromul moleculat otgunita io"o in ru.albastrudatoritacomplexuluiinterstitialse citre bromul molecular' 5 ".03 hidrazini' de g (0'05 sulfat necesar'E dL titr-osubstanp 343 344 :: rit. r.cu indicator metiloranj (solufie 0.n.17o in alcool de 90Vo).xl01 E x C...r= Fo. r..7 (solutie 0.N rH. fo*. sulfat de hidrazind' penuu I i solulie qi se standardizeiza cu trioxid sau solulie titraE de tiosulfat de sodiu' "' Dupd solubilizarl Oirtif"a. Nr...t'"'l: '.8..?.pu'dtii cantitatea necesari puritate analificn se c6ntdrcsc 2'8-3 g KBrO: Dacd substanl^ ile diarsen.-." .o 101.22Vo in acid sulfuric 1N). inregistrAnd o modificare de culoare asemdndtoare.rr=o'65v M *.e ":pa genizeazlconlin utul bal onul ui' omo folosi o fiold de fixanal sau titrofix care contine In acelagi ..op 0'l N prin solubilizare qi diluare'u t tt-. i"li'"l"ii*" .1t ) metiloranj se comportl ca indicator acido-bazic.. A Solutia de Analizat BrO. Determinarea factorului solu{iei de bromat cu sulfat de hidrazini H2N-NH2 x H2SOr (M= 1 30' 1 23 gl mol) €rrr. 3).r iotasiu :'-'.6. = €r*.o picdturd de solufie iod 0. o= ffi*r*n= in.3....rceos= C Calculul Fo. rnetodei Frincipiul -'-- "i" molecuiat' conform mediu acid.1..5Vo aq. dti potasiu 0. . (mL) s. viraj ge la albastru la incolor.. iod: pal datoriti formdrii bromurii de 12 ConstanF Sava.-rvr o":. . 0'1N... Volumetria prin reactii cu schimb de electroni hidrazind) in solulie de HCI lN. care vireazd ireversibi] de la roqu la galben pal. deoarece la pH mai mare + Br2 de -J 2IBr decoloreazdprin consumarea iodului Indicatoruliod-amidon. ilorhidrar de hidrazind 2). soluliei pr..VOLUMETRIA Constmla SavA . IV.17o in alcool de 2A7o). Iodul molecu devine galben Sotrilia violer de iod in cloroform rezultaria punctul final uf?r*ii. - ( L) = c n' e.c=W Jlcanarel..4. u ur i f on s.r= Media determin5rilor Fo.. .0. !i * ) .'u' r sorulie o'rN 11 1 T. #"t-.it.r= Br + 3H:O I ffir".. 4). 5).r*. viraj de la albastru la galben. se adaugd 0. VOLUMETRIA. astfel' Ruo[sttinu dispare fluorescenla albastra' o-nuftoflavonei cazul in iar ..5 g KBr gi se titreazd cu solu{ie de bromat de potasiu aprox. +6}f+6e 5 det B Titrantul Vsl..

VOLUMETRIA" IV.'a.* JL.". agitAnd energic pdnd la disparifia culorii roqii. 2. Problematizare t^ vn.6. Aplic6nd metoda descris6. Se calculeaz6 concentrafia normalEin trioxid de diarsen' elrror=e619. 20 mL HCI lN. = C r*.0167M este echivalent cu 3.0167=0.Capitolul IV SAVA. 56 se exprime conlinutul inizoniazidd.apd distilatn (C"-0'05 mL 100 cotat de mL HCI conc. " a. Se titreazd picdturd cu picdturd cu solutie de bromat de potasiu 0.x - Faa. Ac liune fannacolo gic d Si tntrebuinydri : Antituberculos Preparat e : Izoniazida Injeclii . * ro.2 g KBr 9i 0'05 mL solulie rogu de metil. 0.1 European Pharmacopoeia 3-rd edition t01461.25 g AszO: (Eg=IW4=49.4603) se dizolvi in 6 mL NaOH lN' se qi 20 incdlzegte ugolr. C o. Se completeazS cu ap6 distilata la balon N). contindnd izoniazidd. Lapunctuldeechivalenli'dup6oxidareaintregiicantitalideuioxidde diarsen.}Vo gi max 101. ii 8HC1-) 2HlAsCl+l+ 3HzO CoHzN:O M=137.. se dilueazd la 100 mL cu acelaqi solvent.5."q' s.o xV r.xV'.. are loc reaclia: 2 KBrOr + 5KBr + 6HCl 3Brz +6KCl +3HzO Bromul molecular rezultat determind virajul culorii indicatorului metiloranj sau ro$u de metil de la roqu la galben pal' Modul de lucru 0.99.4.lVo aq') se titteazd cr: solulie citeva 9i izoniazida 5 CcHTNO+ Nz +4e-+2H+ Lr. VOLUMETRIAria prin reaclii cu Constantra Sava.-*.C6H1N\o - M 4 t3'7. calculat cu substanld de referinfd uscatd Descriere: Pudr6 cristalind albd sau cristale incolore. Izoniazida Tablete 3HlAsClal + KBrO3 + 6HCl -) 5 3HlAsClol + KBr + 3HzO Definilie: izoniazida conline min.29 s.0167 M.07o izonicotinon hidrazida..solufie se adaugd 100 mL ap6.lacareseadaugdpulineapadistilatd'3mLHc] picdturi de solu{ie metiloranj (O.CHIMIE ANALITICA. + 6II* +6e3 Cr.1. .25 gin apd.1N Principiul metodei IV.Broi 6 ^M KBrO: 5 :CuffrNO + 3Nz + 2KBrt 6HzO "o.429 mg CoHrNrO (0'l mmol)' Principiul metodei Ihdrazida se oxideazd cu solulie de KBrOg ca gi hidrazina.. Succesiunea reacliiior care au loc: CaHzN:O lN l0mLdinaceastasolu{ie.s. Analiza trioxidului de diarsen prin titrare cu solufe itandard de KBrOr 0.o. ^. I mL solulie bromat de potasiu 0.o. foarte pu{in solubile in eter.AsxO3 -C.a'o.' -.. Dupa solibilizarea completd se adaugi 25 ntr.1. al probei luatdin lucru.6. Obiective: Sa se optimizeze titrarea. La 20 rnl. pAnd la virajul culorii indicatorului de la roqu la galben pal. solubile ln apd.lval BrO. t/ Y x Fa. xV s. conform reacfiilor: t: it '"\. Deterrninare: se dizolvd 0. Analiza izoniazidei o BromatuldepotasiuoxideazhAs(III)laAs(V)inmediuacidcreatdeHCl As2O3 + (pH-0. standard de bromat de potasiu. greu solubile in alcool. t.. 345 346 ) . sd se analizeze o probd de medicament Ar!oi t.1 izonicotinona 4 =34.CHIMIE ANALITICA.HrNrO + 2 5 Sr + 3HzO lN C"=6x C-=6 x0.

apoi se titreazd cu solufie de NazSzOr de concentralie C2 cu factorul F2 pAnd la virajul culorii de la brun la galben pal.20 mL solufie (Vr) de KBrO3-KBr 0.Nors ror'"1' 'rtar=@ - Cn. VOLUMETRIA. Fenolul formeazi cu bromul un precipitat alb de tribromofenol: OH aduce la semn cu apd distilatd 9i se omogenizeazd conlinutul.Nnrs"or.rar.. Se noteazd Vxn:szo: la echivalenld F *rro.1N cu solufe titrati de tiosulfat de sodiu 0. = € Br.1N. Determinarea fenolului prin titrare cu solufie KBrO3-KBr 0'1 N Tehnica: titrare prin substitutie gi prin diferenfi CeHs-OH (M=94.lN se poate obline folosind o fiold fixanal din care prin diluare la 1000 mL rezultd o solulie exact 0.-xa. Brz + 3KI 2NazSzO: + K[Is] - -) KII:I-+ 2KBr N sub agitate.transf . I g KBr. xV r'*rro.1N Pentru analiza substanlelor care se bromureaza se prepard solulia de KBrO:-KBr 0. * € uu* x - KBr . Se adaugd I mL solu]ie de amidon 17o 9i se continue titrarea pdnd Ia disparilia culorii albastre: NazS+Oe + 2NaI + 2NazSzO: + K[Ig] Se calculez6 factorul soluliei de bromat-bromurd.9i se continud titratea pAnd la virajul culorii de la albastru la incolor. Iodul eliberat seretitreazd cu solutie de tiosulfat de sodiu 0.Determinarea factorului solufiei de KBrO3-KBr 0.Q. Se preiau probe de 10 mL (Vs) intr-un balon cifra iodului. inci l0 min.1N.3812 . Se adaugd I g KBr..o. = 1 e Nn. Pentru aceasta se cAntdresc 2'78 g KBrO3 9i 35 g KBr' se dizolvd in apd distilata.lN folosind solufie de amidon drept indicator. Se adugd I mL solufie de amidon l7o aq.1 -) J KlI3l.w:es €xB. pentru care nu mai este necesari determinarea Constanla SaVa..lN (Cr=0. Se adaugd apd distilatd. br-un[ la inceput.+ 2KBr NazSnOa + 2NaI + KI J KI Modul de lucru Se cant6re$te la balanla analiticd o probd de 0.KBr .6. xV s. = e Br" = el.6. 347 348 . Se aduce intr-un balon cotat de 100 mL (Vu) gi se completeazd la semn cu apd distilatS.6..I I Conslan1a Sava.* a'/n-e."n".1 l3 g/mol) Compugii organici conlinind inele aromatice sunt cele mai susceptibile substraturi la bromurare.x FNnrsrotxVs.. se solulia standard KBro:-KBr O. Volumetria prin reac{ii cu schimb de electroni IV. e 1"not = ra. = eNntsro" C r.tln.8..1N Tehnica: titrare Prin substitufie intr-un flacon cu dop rodat (balon cifra iodului) se misoard l0 mL solulie KBrO:-KBr 0. OH Y Br + 3HBr o) KBrO3 + 5KBr + 6HCl Brz + 3KI 5 3Bra +6KCl + 3HzO Bromurarea are loc in mediu acid folosind un exces de solu{ie de KBrO:KBr 0. Iodul eliberat in succesiunile de reacfii: 0 .No2s2o3 x F No"sro.15-0. = € t.o. se agitd solutia.IN) cu factorul Fr $i l0 mL 'acid sulfuric diluat.i - KB.tmwf.. . e KBror-KB.-Kl. Capitolul IV. la intuneric.KBr.o"-xe. pind cdnd culoarea soluliei. se adaugi 2'g KI. Dupd un repaus de l0 min.. e = €xt.1 N."q (vt. .sro.20 g fenol (mproua). Se trece cautitativ intr-un balon cotat de 1000 mL. Prepararea solufiei de KBrOr-KBr 0. Excesul de bromat-bromurd se determin6 iodometric addugdnd solutiei iodur6 de potasiu. e KBro. se agitd gi se lasd din nou in repaus.6..s'o.. = C n. devine galben deschis. Volumetria prin reaclii cu schimb de elecroni IV. VOLUMETRIA" Capitolul [V. € e KBro r.CHIMIE ANAL]TICA.1N. I g KI qi I mL HCI conc' Se lV .i - e Na$1o.7 omogenizeazd solutia gi se las6 in repaus 10 min' la intuneric.CHIMIE ANALITICA.i = € KBro .xaro x 3 se retitreazd cu tiosulfat de sodiu 0. factorului.

rct"t" nt vo Se foloseqte un exces de solulie de KBrO:-KBr 0. det A Solutiade analizat Ill-.1N) cu factorul Fr $ 5 mL HCI lN.lN r=. se agitd gi se lasd din nou in repaus.di. Se adugd I mL solufie de amidon lVo aq.\ /oH L. Br2 + 2NazSzOs + se fenol n^'t *Yt xloo ."q xa'o'-xn''i-Cn'no's'o'XFtun"s'o"xVs'uu'st("'oq fitprotn Reacfiile implicate sunt bromurarea acidului acetilsalicilic cu bromul rezuhat din solufia de bromat-bromurd adaAugatd ?n exces. iar excesul rctitreazd iodometric folosind amidonul ca indicator. ./i^"--i t=. precum mL in L.CHIMIE ANALITICA VOLUMETRIA" Constanla Sava.*.9 \' V."ror^"= V"e rr.tie KBrO3-KBr 0'1N. incd l0 min. (M-1 86'2052 g/mol.9 mm. la intuneric.9 eruar eddul de I B Titrantul Vot N"rs2o?= C Calculul CVot= CVo2= Media determindrilor CVo= *3HBr+co2 I 2 J V"" ..8 mr--^r1=..oba o.-KBrxFruro.KBro. Se noteazif. . Voiumetria prin reac{ii cu schimb de electroni ll'lfentt E s.*u**Wx10-3xIzx100 ffip.a.cconr= CVol= 2. $'Y" +3812 * 2-\-o-"o I Nr.s. se adaugi 2 gKI. rela{ia devine: vo ac.*r * fr pru^."x.. -Cu.1N. relatia devine: gi dupi multiplicarea cu 10-3 pentru transformarea din C' xv' x F'': C'x V=x F' va fettol = E u.ac et il s alic ilic = E r.. VOLUMETRIA" Capitolul IV. CV4= IV.acetilsalicilic=Er'*.lnP'ubn Ys 3KI -+ KlI3l. . apoi se titreaze cu solulie de NazSzO: de concentra{ie C2 cu factorul F2 pAnI la virajul culorii de la brun Ia galben pal. KlI3l - -) NazS+O+ + 2NaI + KI Modul de lucru Se cdntdregte la balan{a analiticd o probA de 0.xVr.yu.-*u.-Cn.30 g aspirind (mp.ame'r ?=... Se adaugd I g KBr.o. Se aduce inff-un balon cotat de 100 mL (V6) prin dizolvare in 10 mL metanol $i se completeazd la semn cu api distilati.&tribrornof€nil 349 350 ) .*or * * c t xvr 4 Ft - c z xv z x Fz m p..-xa'XVs . Determinarea acidului acetilsalicilic prin titrare cu solu. se agit6 solutia.ruro.+2KBr Pentru volumul balonului 100 mL 9i l0 mL solulie luatd in lucru. Na2S2O3= \t C Calculul CVor= CVor= Media detemindrilor CVo= cifra iodului.. Dupd un repaus de l0 min..^t B Titrantul Vs1. det 2 J A Solutia de analizat mf--^r Illr". Itlpun! E uCu.s.r V c) NqlS?O?Natq?O?. VNuzszo: la echivalenji (V). =2 =D =D u Brz u 12 u Nn2s2o3 Y* Acid acetilsalicilic voac. E"=IvIl6=31. E m-.--att=.rt.CHIMIE ANALITICA.NaxS2otxFt"tu..*.tt^.*".9.. . *. t.xV:.t'tu.-*rr.. $i se continuA tiffarea pAnd la virajul culorii de la albastru la incolor..6. Tehnica: titrare prin substitufie qi prin diferenfi CqHsOa (Cr=0..rt.tn Ys C6II4-OOC-CH: (COOH) + 3Br2 * CoHz-OOC-CH3 Br3 + 3lIBt+CO2 derivat tribromurat Br UY Pentru volumul balonului 100 mL gi 10 mL solufie luat[ in lucru 9i inultiplicarea cu 10-3 pentru transformarea din mL in L.Constanla Sava.4.-xn'XFra'o. Se preiau probe de 10 mL (Vs) intr=un balon Nr. 20 mL solulie (V1) de KBrO3-KBr 0.ouJ.0342) 2 u KBro3-KBr-u"r. . .9 r=.

IV..:nra:.".1.7 . VOLUMETRIACapitolul IV.N-difenilbenzidina 3.7 Difenilamind (Nfenilanilind) N.76 +0.8 Sarea de sodiu a violet Incolor +0.78 +0. acidul aminobenzoic. ConsLanla Sava ..N-dimetil-1.l.:. j:''.3' -dimerilnaftidind Sarea de bariu a Albastru inchis Albastru violet Violet Violet Rogu- acidului difenilamin-4sulfonic R.89 Roqu- numurirr 352 . acetanilida._i1. VoLUMETRIA- Volumetda prin reactii cu schimb sulfamidele. Indicatori redox deri de lenilamind fndicatori redox Culoarea Poten(ial redox Culoarea + zHBr e) R formei EO(V) pH=0 ). *""..1. + 2HBr (4) violet +0.:1':-r?tg.1. acidLtl sulfanilic.1.i. in funclie de gradul de bromurare se determini compozitia probei.4 R.CHIMIE ANALITICA.1.* A olt formei oxidate reduse 3Br2 __- ".2 Derivafi de fenilamini (monocolori) 2.84 fenilendiamindzI{Cl R.1. CLASIFICAREA INDICATORILOR REDOX clasificarea de mai jos a compugilor organici omologafi ca indicatori redox s-a fdcut dupa structura chimicd.1 R.712 +0.67 +0.76 +0. luand in considerare urmdtoarele rcactii: OH ln ConsTan{a Sava.6 R. acidul antranilic.23 Albastru Albastru Albastru variamin B + 2Br2 . derivalii clorurati ai anilinei.oor PH=7 3ooc \A"".9 acidului difenilamin-4sulfonic Acid N-fenilantranilic violet Incolor +0. dupd numirul formelorlolorate gi in ordinea crescdtoare a domeniului de viraj.1.5 R..1. + 3HBr R.6-dicloroindofenol (sarea de sodiu) Incolor Incolor Incolor +0.3 N.7.84 Roqu- R. toluidina. Volumetria prin reaclii cu schimh de elecrroni mod similar se analizeazd.1 R. Crezolii pot fi analizati bromobromarometric. Tabelul fV.4 Incolor Incolor Incolor Incolor Incolor +0.31 Galben R.CHIMIE ANALITICA.1.751 +0.

2.4.11 Albastru +0.7.l (clorhidrat) Albastruviolet Brun R Indicatori redox Tabelul IV.1 g in 100 mL apd R.24 -0.6-dicloro-4-[(4'-hidroxifenil)imino]-2.2.3.525 -0.2 Coloranti azinici (monocolori) Coloranti fenoxazinici Incolor Albastru clezil Albastru Nil (sulfa0 Incolor Tabelul IV.1 B0CVI pH=0 200c pH=7 formei oxidate R.Fi_91_rr '-_l Constanla Sava.29 +0.2 tnoc Complecsi metalici (bicolori) Albastru variamin B Clorhidrat de N-(4-metoxifenil).. Derivati de fenilamini 2. Indicatori redox complecgi me trilici Culoarea Potential redox Culoarea formei reduse R3 R.3 2.1 R.4 4".2.r2 R.84 Brunsdlhui Galben Coloranti fenotiazinici R.41 +0.7.2"-terpiidina Albastru nal complex cu Fe(tr) R. VOLUMETRIA" CapiLotut lV.6-dicloroindofenol (sare de sodiu) Sarea de sodiu a 2.7 27 glmol Preparare: 0.2 R. Indicatori redox diverse clase Culoarea Potenfial redox Culoarea formei formei Bo(v) redox oxidate reduse pH=0 pH=7 200c 300c +0.2.1.29 +0.1.4.2' Ropu +1.3.05 Albastlu Albastrurosietic -0.01 Violet Albastru violet COD R1 Indicatori redox Indicatori redox.5 Rogu neutral Incolor Incolor Incolor Incolor +0.02 g in 100 mL api Cnlorariti fenazinici R.4-Benzendiamina.CFIIMIE ANALITICA.4.l/40 M 1.4ciclohexadien-1-ona CrzHoClzNNaO 2x2H2O M=326.11 g/mol Higroscopic Reactiv pentru determinarea acidului ascorbic Preparare: 0.4 fenilendiamini diclorhidrat 1.3.06 +0.4.CHlMIE ANALITICA. N.7.57 0.06 Albastru nal Rogu- Albastru nal portocaliu Rogu Rogu +I.Volumetria prilt reaclii cu schimb de elecLroni coloranti azi nlcl abelul IV.. Indicatori redox coloran R ConslanIa Sava.1.2'-btpiadina complex cu Fe(II) Feroina sol.24 -0.3.jr*iqnrqn-.in.53 +0.29 Rogu- violet Galben R.6 Safranina O R.03 +1.3 R.14 +1.3 353 NN-dimetil-1.31!ttr.2 R. VOLUMETRIA" Capitolul IV.Volumerria prin rerctii cu schimb de electroni lndicatori redox Culoarea Poten{ial redox Culoarea f'orrnei formei reduse Eo(v) p[I=0 200c pll=7 300c oxidate R Indicatori R.06 Albastru oal R.ffi3-ffilF1 rrii- i-iijli-aEtr.2.2 R.4 R.58 +0..t.N-dimeti l-diclorhidrat 354 ) .56 +0.:-i r-1-.10-fenantrolina complex cu Fe(II)) 2.4!.4-benzendiaminE Clorhidrat de 4-amino-4' -metoxidifenilamini C r:HrsONzCl (CnHr+ONzx HCI) M=25O.1 R.2.3.2.4 Tionina (acetat) Albastru metilen (clorhidrat) lncolor Incolor +0.25 +1.3 Diverse clase (bicolori) GElbui Indieo carmin Negru amido 108 Cacotelina Albastru Rogu- +0.

2-(feni I amino )-benzoic 355 356 .5 -l)-o o N.2 g in 100 mL apd NH.1.CHIMIE ANALITICA.trrySgwm:i. VOLTJMETRIA'' IV.M glmol Interval de topire: 244-2470C Solubilitatea in apa (200C. Toxic Sarea de bariu a acidului difenilamin-4-sulfonic Sarea de bariu a acidului 4-(fenilamino)-benzensulfonic (2:1) Cz+IIzo BaNzOoSz [(CrzHro NSO3)-]2 Ba M=633. VOLUMETRIA. H2o.42 glmol Solubilitatea in apa (200C) -insolubil l"a (etanol)=337 -339 nm .6 3.1. Al!. 0'00 l%o a}d)=600-7 00 R. etanol.3'-dimetil binaftil CuzHzo N: M=312.'::.27 glmol Preparare:0.2 Interval de topire: 228-2ToC Preoarare: lein 100 mL acid acetic glacial Acid.4'-Diamino-3. l'-Bifenil]-4. Interval de topire: 52-550C. pe subst. -insolubil Preparare: 1 gin 100 mLHzSO+(96Vo) //\o 1-\ "< R.| 1Xo . H2o. sulfi(i Solubilitatea in ape (200C.9 lM HzSO+ sau 0.upa.iri:. 20qC)-5.90 g/mol Iritant Solubilitatea in aph (250C) 4.1.iaprinreac[iicuschllnbdeelectroni CrHuCl:Nz (CsHr:Nz 2HCl) M=209. uscatd)=4 90-520 64 Sarea de sodiu a acidului difenilamin-4-sulfonic Sarea monosodicd a acidului. relV."-.:11:!]-:r.2g in 100 )"nmu (apd)=290-295 nm 4'"1 0'. *2000 gn."^.12 glmol Toxic.. H2O. 20oC)-16 intervai de topire: 208-2l2oC Preparare: 0. pH (50g/L.2 glL Preparare: I g in 100 rnI-HzSOt (967o) -l) Preparare: 0. Solubilitateain apa (200C) -820 gnpH (lOc/L.2 gin 100 mL solu{ie mL apd pH (10g/L.!::i. Sava . pe subst.Volumetria prin reaclii cu R.3'-dimetilnaftidini 4.VolumeLr. (').a:--r'Fa::1. 4-(fenilamino).20 uC)-5.uscatd)=700-800 ^*.1.4'.4'-diamina Cz+HzoNz M=336.:j j ConstanF SaYa.N-difenilbenzidini N.22glmol Punct de fierbere: 302fC..N -difenil [1.benzensulfonic CrzHroNNaOrS M=27 1..4 Difenilamini (N-fenilanilini N-fenilbenzenamina: N-feni I R. reactiv pentru cloruri.7 ) ani lina DPA: Ani linobenzen CrzHrrN M=169.CHIMIE ANALITICA..€:r-1Ifr::i:1. sulfali.2 g in 100 mL apd (apd)=290-295 nm Ie 'o*.

.20 oc)-O.9'l) C+OH+ONOOOS [(CzoHzoN:O l*]zSd.ttr" Prln lcacllr cu schrmb de clcctroni SAVA.0005vo apd)=ll !0 -2070 Preparare: 0.2.86 9mol Solubilitatea in api (200C)-5 Interyal de toPire: 195-l98oC Preparare: 0.\ ".2. -30 gil pH (scll-.//" / )F:- -. j l.M=732.J lo.2 Albastru Nil (sulfat) 5-Amino-4-(dieti I amino)benzoIa]fenoxazinium Indicator acido-bazic pentru mediu anhidru (A8. (aPE)=589-600 nm 4li 0"*"^.ry.5 Rogu neutral (clorhidrat) Clorhidrat de 2-amino-3-metil -8-dimetilimino-fenaziniu Indicator acido-bazic pentru mediul apos si anhidru (AB.24 glmol Capitolul IV.I rl-i-:.1-0.T.Volumetria prin reacfii cu schimb de electroni 20"c)-?.0005vo etanol 50Vo)21250 R. 0.1 Indicatori redox. 0.1mol/L 9i diluat la 100 mL cu apa sau 0.r . Coloranlt 3Zi!!91 Indicatori redox.1 g in 100 mL api n \Zvl"v.2 Preparare: 0. 5O H2O.4 967o Albastru metilen (clorhidrat) Clorhidrat de 3. Coloranfi fenoxazinici Albast"u crezit clorhidrat (sare dubl5 de cloruri de zinc) Clorhidrat de 2-metil-3-amino-7-dietilamino fenoxazini Cr.2.CHIMIE ANALITICA.tb7g in 20 mL solulie Na:COr 57o 9i diluat la 100 mL cu apb Acid N-fenil o-aminobenzolc Aci d difenilamino-2-carboxili c Cr. c"pfil"l l\'v"l".: hidrogenosulfat Coloranti fenazinici R. 0.00 03Vo etanol 50Vo)=2250 -27 Preparare: 0.2. 0*^. 20'C. pH (10g/L. 20 0C)-3 * luAAo'Js'A-*-"d" | "'czH.2 R.059 in 100 mL etanol 60Vo A. H:O.CHIMIE ANALITICA. Consunla Sava .59 in 100mL apd R..2.tg in S mL NaOH 0.7-Bis(dimetilamino)-fenotiaziniu CreHraClNrS xH2O (x=2-3) M=319.92 glmol Solubilitatea in apd (?5oC.tA)--.7-diaminofenotiaziniu Cr+HrrNgOzS M=287. VOLUMETRIA.Hr rNOz M=213. pn G\gL.41i 0"*-.8.(etanol 50Vo\=660 -66 5 nm . (etanol 507o)=625 -630 nm u pH (lClL.:@ ffiE:i:_1riE:i"r1. H:O' 357 t:I -^€(.5 elL L**.5 )'e -u"..*.)=y'. VOLUMETRIA'' lnsolubil in apAi iritant: se 4escompune temic dupi 1860C lnterval de topire: 183-l86oC Solubilitarea in apa r200Ct -insolubil Preparare: O.853 gimol Solubilitatea in api t250C)-50 g/L..4) 358 .H:oClNrO M=771.t-5..s Solubilitateain apaQS0C) a.' ! nl R.5g a3c-y'J*-=1\ in 100 mL apd sau etanol I dL. H2o..:.34 glmol R.3 Coloranti fenotiazinici Tionina (acetat) Acetat de 3.

42 s. VOLUMETRIA.-l.lO-fenil-fenaziniu CIN+ M=350.2'-bipiridina complex cu Fe(II) o.0-4. (etanol 50Vo)=530-534 nm CzoHre A::. / _t I tL ).'* Fez* -/\ so:_ : 359 ) ..78 gimol Preparare: 0. .min. VOLUUetntn" Capitolul IV.\.^*.23 g/mol.2t-6"2" terpiridini (complex cu Fe(II) [(C15H11N3)2Fe]SOa Preparare: 0p329 FeSOaxTHzO+4..4-2. 2. Complecsi metalici 2.88 g/mol Solubilitatea in apa (200C) -50 g/L. pH (5 g/L.lmal 1.2'-bipiridind in n[. : 1. pH ( H2O. . Toxic Interval de topire l7-I200C. pH (l0g&. in 100 apdt mL Feroina (tri-o-fenantrolinat de Fe(II) solutie 1/40 M) 0-fenantrolinat de Fe(II) E0=+1.695 g FeSOa x7If2O in 100 mL apd 1. 0.2.Volumetria prin reacfii cu schimb de electroni R. Q\o q4 3 gI+ [Fe(CrzHsNz)3]SOr Preparare: 0.1 (].1 4gg Solubilitatea in upi (ZOoC)-insolubil.3.059 in 100 mL etanol 96Vo Consranta Sava.8 41..) so.3 $rcnm.5-l0. HzO. 25uC)-7.19 g/mol Inten.l 1700 Solubilitatea in apd. lM U A -/\ 'c o V Ut. ApFt:8. pH (IIzO.171g 2.7-dimetil.487 g 1.0.Consnnta Sava. o'-Dipiridil. reactiv penrru Fe(II) 9i molibden CroHsN: M=156.Oi Kg..5 4n R.006. 610 nm.2 -Bipiridil.lO-fenantrolina (monohidrat) complex cu Fe (II) Reactiv pentru Fe@) qi indicator redox C12H3N2H2O M=198.- 2.pH4)=2.li4 Feroina (solufie indicator) ll40isl Pentru analiza apeircziduale I t.al de topire: 70-12uC Solubilitatea in apa (250C)-5 g/L.059 in 100 mL api $Q.8-diamino-3.*! r ll zr.6959 FeSOaxTH:O+I. I I L= l. Hzo.00a4.CHIMIE ANALITICA.CfIlMlE ANALITICA.20oC)-2.. pH 7)=180-200 Solubilitatea in apa (200C)-insolubil df.389g terpiridind Preparare: 100 0.6 Safranina O (clorhidrat) Clorhidrat de 2. 1 0-fen antrolind Indicatori redox.20 oC)-to }"a. Caprtolui lV.00 03 vo etanol 507o)=1 | Preparare: 0.06 V in acid sulfuric Cu:Hzo N: M=312. 2O0C)-4-7 l. Voiunretnr prin reaclii cu schimb de electroni Indicator redox gi reactiv pentru microbiologie: Iritant CrsHrr CIN+ M=288.0Vo Absorbtivitatea molard a complexului cu Fe.5 Tri-o-fenantrolinat de Fe(II) solufie ll40.01 Kg pH=4..5 llL)-(jlr.

3-dihidro -4-njtro-2'3 -dioxo-9. I 0-secostricnidin.sre{}:46ryi ia :1T:F.b de electtill' Constan[a SaVa..487 s"iuuirio"u in uia Coocl-3O e/L.volunetna Consranra Sava .4../* R.1 lndigo carmin Sarca disodici a acidului indigo 5. 200C)-5.2 g in l00ml- 4:.. VOLUMETRIA.f-6AI1 jf -ir:Eiffir': dr. pH (10g/L.Volumetria prin reac{ii cu schimb de electroni R.3.. (apd)=6 L7 -620 nm.4. H2O.3-dihidro-3-oxo- Indicatoracido-bazicpentrumediuapos(AB'8'6)gilndicatorredox CroHrNzNa:OnS: M=466.36 g/mol: Iritant Solubilitatea in apd (25'C1-10 g/Lr pH (10g/L. 250c)-9 l.4. Acid Blue 74 I iliden)-2.3-cli hidro-3-oxo-5-sulfo-2H-i ndo 1H-indol-5-sulfonic. Preparare: 0.trorui l'r'. Cacotelina Indicator redox. Capitolul IV.n .CHIMIE ANALITICA.2 Negru amido 10B Pentru electrofolczi 9i indicator redox Sarea disodici a acidului 4-amino-5-hidroxi-3-[(4-nitrofen]l)azol-6' (fenrlazo)-2.413 glmol Preparare: solulie saturati in aPi Foma oxidatd rogu-violet devine ireversibil incolord la reducerc enersicI 361 362 .. ^pe)=1 50-7 90 aPb M* o \^zo \\o .-o Na. Preparare: 0'059 in 1O0 mL apa \r \\.5'-disulfonic -2Sarea disodicd a acidului 2-( 1.I 0-oic.3 Acid 2. -1ffi\Na R. Hro. Q"^. CzrHzrN:Oz M=427.7 -naftalen di sulfonic C:ZHI+NONa2O9S2 M=616.o^.CHlMlE ANALITICA vO!'LrlulEfilld pnn rcaclil cu scllim.

4.DIFENIL. i N o E I O O C) O O "o :. O O C) O 'o \ tb I r C> -o -<o r ir r 'crr _9 il o 'r'rl :.i'lt::. N .DtMFnLNAFTIDINA .ie 't. ".? N 2.:.::_i:'l..l. :tr.:t-t-::!ft5. BENZIDINA F 3.]5qii:.tf !:Ytli.. :i:jr'i:.3.itir:r:i. 7 m oFc xr DIFENILAMINA n .: :l ::.:::ii.'lii:'. z 3'.r L m 363 ) .fenilanilina c. .6 - DlcLoR- c) INDOFENOL 2. ai]]'q.y. = m 1'- dlmim &r€lil .l '1 r'. :H1i:. c) g o DToLoRHIDRAT l a. i^.rat .n m etz 3z N. 3' - z.r. fn{h v> . bdndl SAREA DE BARIU A ACIDULUI DIFENIL.:Tffi I m cn I fi .

FE x> 'z o> otz 2 = o rfl tr. N3'IlllI nul.(f).l l --O-O^co-\@TeOOOC> .sv8lv Frfi t c. sot oolmv nuglN m T o. VNINOII o k (J E ]lN nUlSVSw = INDIGO CARMIN t$ o llz3u3 NU1sVglV I Nlllvluv nulsvElv '? r ll o o ?. c o C9 tvurnrN nsou z.jo ?.+.m :E il NEGRU AMIDO lOB . u. 5B F ROSU NEUTML 7 6. F. z Q t p9 <o riO z <x .o{ =: o_ a of oooooq?99 (rJ- v- ) .9'e ALBASTRU CREZIL lr i l NilrIUVS 00l0Nt ALBASTRU NIL 2 E7 ct OVNINWJVS C) o 1 7 OF ALBASTRU METILEN z. o roN3J00Nl -uo'r3lc .

2fC 1.t o *---'-*--^-1------l-----*r--@ o r N ('s s I 'ii (}l o FERIONA $lutie pH = 1/40 M 0.-t"T'.10 .2fC j.m oc)oc) P_o-o-o .N (o \l oo _o o r N (' P 5 (. j j -o (' _o (O O ir N ij^ r -o (r)s ot o _o N -o o) -o @ -o F -o { -o O -9 369 .FENANTROLINA mplsxde F6 pH:0:20t 0l) 2.TERPIRIDINA Fmpla pH = de Fe (ll) 0.z'.

CO? . Hgi*. CuCl. Mercurimetria cuprinde metodele de analizd. combinalii greu solubile sunt numeroase.o-puqi greu solubili.l. sr2*. Argintometria cuprinde metodele de analizd carc folosesc proprietatea ionului arlinr de a forma precipitate greu solubile cu ionii halogenuri (Cl-.r)zCOr Toli ceilalli Toti ceilalti de solubilitate mici ca [Fe(CN)6NO]2-. Reaclia generald cte precipitare cu solutie de azotat mercuric: Barimetria cuprinde metodele de analizd care folosesc proprietatea ionuiui de bariu de a forma precipitate greu solubile cu ionii SO|. "*ist. Hgl* . BaSO. in determinarea acestora.IIA si (NlI+)zS.D. dar 9i anioni simpli 9i complecai cu produse f. Pentru a determina importanta unei reaclii de precipitare este necesar calculul solubilitalii precipitatului implicat. VOLUMETRIA" Capitolul V. -ia Anion HO- Tabelul V.Pb2' Toli cu exceplia sulfalilor ionilor Ag*."ulta .t M ) .. Mohr 9i Fajans. Ba(OH)z au solubilitate moderatd Practic togi comPugii tomct Comousii insolubili Toti ceilalti Metodele de analiza volumetricd bazate pe reactii cu formare de NO. Ba2* AgCl.r unde anionii precipitati sunt ionii halogenurd gi pseudohalogenurd X-: Cl-. HgSOa.CHIMIE ANALITICA.) gi la tehnica tifferii Prin diferenti (Metoda Volhard)' Reaclia generald de precipitare cu solulie de azotal de argint: Niciunul KCIO+-solubilitate moderat6 Crc. SCN-. Hg:SO+. co:' Cro|- .. Reactia generald de precipitare cu solulie de clorurd de bariu: Hg'*+X--HgX: Bar*+A--*BaA bruscd a concentraliei ionului titrat 9i o creqtere corespunzitoare a ionilor titran[i' Aceasta este proprietatea folositi la marcarea punctului de echivalenld. Ele se clasificd dup6 natura titrantului. VOLLIMETRTA" ConstanF Sava. Bf ' CN-.' MoOi.. Toti cu exceptia KCIOr 9i pseudihalogenurd f-cN-. [Fe(CN)e]r. f) de argint ca titrant la tehnica titrdrii directe (Metoda Gay-Lussac.1. INTRODUCERE Metodele de precipitare se bazeaza pe utilizafea in cursul titrar'ii a de rcacliilor din care t.CHIMIE. C.' SO. Pbcl2 AgSO+. doar volumetdc6: ^naliza -precipitatul sd fie practic insolubil. ' t'sol- .Of. PbSO4. AsOl- . Solubilitatea compuf:llql Comnusii solubili Hidroxizii elementelor din grupa IA Hidroxizii elementelor din grupa IIA Ca(OH)2. Po:- .CONSTANIA STVU . care folosesc proprielatea (Cl-' Bf ionului mercuric de a forma precipitate greu solubile cu ionii halogenurd n. Din multitudinea reactiilor in folosite pot fi condilii urmitoarele indeplinesc care cele precipitare. CrOj.4NALITICi. Cu-. intr-o formd simplificatd in acest calcul intrd concentralia cationului 9i anionului' Solubilitatea molard este solubilitatea raportati la masa molard: Reacfia generald de precipitare cu solulie deazotat mercuros: Ue? +X-*HgzX S=37t 372 . Br .pi al1ii. ca2*. NH4IIS Carbonafii elementelor grupei IA (cu exceotia Li{Or) si (NH. CaSOa. 52. Pb2*. Sulfurile ionilor elementelor din eupele IA. Hg:Clz.. Sr(OH)2. Hg2*. VOLUMETRIA PRIN REACTII DE PRECIPITARE V. Volunrctrir prin rcaclii dc Ptecipitilrc V. Mercuromeffia cuprinde metodele de analiza care folosesc proprietatea ionului mercuros de a forma precipitate greu solubiie cu ionii halogenurd (Cl-' Br . Metodele argentometrice folosesc solulia standardizatl de azotat nAg*+Xn--A&X cr so:S" foli cu exceplia clorurilor ionilor Ag-. Lapunctuldeechivalenliinsolu}iadeanalizalseproduceomicqorarg -precipitatul sd se aglomereze intr-un depoziu posibilitatea identificdrii precise a punctului de echivalenl6. tF"(CN)u1". SrSOa. SCN-' [Fe(CN)o]*' tFe(CN)61'") in scopul i"t"rrninetii lor..

firi M2A52M*+A2- p. Pentru determinarea punctului de echivalen{d se folosesc mai multe metode: -formarea unui al doilea precipitat intens colorat la momentul echivalenrci ionului studiat (indicatori de precipitare). $i controlatd cle valoarea MASMn*+An- Pr=[M"+]x[A"l=SxS=S2 !-lttMt c- ftr /". in soluliile care conlin precipitate greu solubile.d S gi produsul de solubilirare pentru cdteva tipuri de sdruri: r r ntg lo-18 Constanta Sava .ffi ffi.:r.{*+A3- - -V "-^P.ri:ii::ria$g4ryzt.:. VOLUMETRTA" Capitolul V.1.CHl MIE ANALITIC. -metoda turbidimetricd.1.. -modificarea sau pierderea fluorescenlei unui compus fluorescent la momentul echivalen{ei (indicatori de fl uorescen!5.t.o solutrie saturatd. prin crearea condiliilor favorabile aglomerdrii precipitatului.sunt fbarte mici.}.*t Formarea precipitatelo[ este conditionatd produsului de solubilitate: produsul activitalii ionilor sdi ?ntr. indicator. cele mai multe detemindri avdnd ca obiectiv analiza con{inutului de cloruri (sau de halogenuri. -adsorblia pe suprafa{a precipitatului format a unui compus prezent in solulie.Tt :. sau extragerii lui intr-un solvent adecvat pentru a putea observa incetarea turbulentei solutiei asociatd punctului de echivalenfd.=[M*]3x[A3l=(3S )5xS=27xSa la fel s- \zt fp tr. proces asociat cu o modificare vizibild de culoare (indicatori de adsorbJie).V27 Pentru o teaclie de precipitare de forma generald: Mn... Volumetria prin reacgii de precipirare Volumetria prin reaclii de precipitare are numeroase aplicalii analitice. produsul de solubilitate esre o constanti analitic6..r*t ..' .!:t l jitry_e.=[Ma*]'o-x[Ant1t=(mS )"tx(aS )n=m'nxaoxs'o*n -1 t3 374 . MA-l5M3*+3A- s= .).-.E&sw€.F.. P. in general) din probe.:F.t. La tempemtura constanE..SM:*+?AM34'53N.5mMo*+aAtP...=[M*]:x[All=(2S)rxS=4Si Ia fel fD " - - V+ 4 MA.A. rdria ionicd a solutiei este minimd. iar activitatile ionilor clevin pracric egale cu concentraiiile lor.. concentragiile ionilor.nriiirrljl VOLUMETRIA* f'f=#=+=+='r-'ry .. Relalia reciprocd intre solubilitatea molar.\.r.

. de Prin reprezentarea graficd a concentratiei solutului sau a concentraliei titrantului. VOLUMETRIA" Constanla Sava.OR DE TITRARE PRIN REACTII DE PRECIPITARE V.. .o.ad vr.1^ry#=0..-.2.cr =Cn. Volumetria prin rcactrii de precipitare V. rar solulia Ag D" asemenea. 99. Punctul de echivalenti se poate determina instrumental sau cu ajutorul indicatorilor' Concentralia ionilor solubilitate al AgCl. In consecinfd. ' . 50.22x10-8 pcl=1.cr - ^.i. se obtine curba de tirarc' cu grafic' un salt la punctul de echivalen{d. 90. .Agtct=[Ag+ ]x[cl'] pAg =-tg[Ag+ funclie de volumul de titrant addugat sau feprezentand grafic variatia concentraliei de Ag+ din solutia de analizarexprimatd prin pAg=-lglAgol in funclie de volumul titrant adAugat.. 99. *v r. pCl=-lg[Cll=1 lCll=16t Y [Ag*]=o 2) ln fimpul ad[ugdrii titrantului AgNO3.Titrarea de precipitare a ionilor Cl.7 4 Similar se calculeazd pCl gi pAg in solufia de analizat la adaosul a 20.7 t l) Solulia iniliala confine NaCl 0. exprimata prin pX=-lg[X-]. ?naintea nr-\-€r.1. precipitare: -cu o sare solubili de Hgit (mercurometrie): -cu o sare solubilE de Hg2* (mercurimetrie.agsl=pAg+pCl=9. oentru determinarea halogenurilor 9i pseuclohalogenurilor * poate fi solut.-rt-w C n.nu.lMA{.CONSTANIA SAVA''CHIMIE ANALITICA. 40. Re(CN).or. 80.na.1 M/N cu solulie AgNO3 0. in functie de volumul de dtrant adbugat.18x10-2 bs+ I -Ps'Agct -t'azxto-l! =0.l' Alte reacfii de precipitare folosite in determinbri: -Pb2* poate fi titrat ca sulfat intr-o solu{ie parlial neapoas6 penn"u plecipitatului de sulfat de plumb PbSO+.-€ct t' l=yr" = .cu AgNOr de unde Ps.oo' . VOLUMETRIA' Capitolul V. Curba de titrare argentornetricX cele mai multe metode analitice folosesc ionul argint Ag* ca titrant X-: Cl-.r.9 mL AgNO3.oo Vr.07 pug=8.1 I\4/N Reacgia de titrare : curba de titrare argentometrica se obline reprezenand glafic varialia concentratiei anionilor din solu[ia de analizat. bCN-..1 lct.1 =s.*u^. titrantToate aceste determiniri sunt denumite metode argentometrice' pPs. I-' cN-.o.n... precipita sub formd de AgCl.nu. f"fCN)ol3-.arsl=[Ag*] Cl-+Ag* 5agcl i [Cl-]=1. STUDIUL CURBEI.67 P.I8xt0-z Calculele verificd rela{ia p Ag+pCl=9.'-f=s^. Selonsiderd titrarea a 100 mlsolulie NaCl 0.or. vu lnr-l. o parte din cantitatea de Cl. standard a halogenurilor. = C -€cr.-* -V. concentra{ia ionilor Cl.CHIIVIIE ANALITICA.0818=8.iturat punctului de Se folosesc Ai alte metode de determinare a halogenurilor echivalenfd.rriat - eAp-.I 8.prezentd in solu]ia de analizat. Br .. pnn -'r..0.or' xV s.r. pCl=-lg[Cll Ag* din solufie este controlatd de produsul V. a in exemplul considerat Pentru acest caz particular: i Cn.2. titranti bruscd a concentraliei ionului titrat 9i o cre$rere corespunzhtoare a ionilor -' CtOo seprecipitd cu clorurd de tetrafenilarsoniu (CoHs)+As*Cl La punctul de echivalenla in solutia de analizat se produce o micgorare ' lc. in : [AS* I =ffi p ] La adaosul a 10 mlsolu{ie AgNOg 0._ 376 ) ..2.1.2.scade treptat.82x 1Orto 375 tA. 60.ni. solubilitatea micqora ' -Zn2* se precipitd sub forma unui complex intem K2Zn3[Fe(CN)o]:' - w *Vr.

28 3.65 8.lM pAs Vs.i1l:::.66x l0-' 4.10 0 0 0 0 x 10-' l0* 5.46x l0o l0' .87 adiugat exces pcl = I'35x t0--1 crt.4i 4.2.50x 10-' 1.10 101 Ps.61 7.3 I 2.31 7.46x l0-' x l0-- echivalen{d gi incd 10 mL exces) -tAer I- 0.26x l0-' 5..10 8..xoon /\() ) simitar cu: pcl= flvt.73 8.10 l0-' I.46x l0-" 3.rrr.Agct= tAs+ de unde : lxtcl.09 4) Dup6 echivalen!5 solulia con{ine Ag*.35x l0-' 4.79 lor.87 5.87x10-. Volumetria prin reaclii de precipirare [Cl-]=be+l iar concentraliile se calculeazd din produsul de solubilirate: Similar se calculeazd pAg qi pCI la adaosul a20.025 x l0* 5.orvr.76x10'5 nH = flvr.04 1.] 141 pCI=-Ig[Cl.70 1.48 100+ 100+ ' =4. 4.43 6.t = FAsct rl'E.26 8.33 2.25x10-' 5. Rezultatele sunt prezentate in Tabelul V.30 4.este determinat de produsul de solubilitate al AgCl: t00 100.00x l0-' 1.oo'XVs'oot .00x l0-" 1.96 9.ri:i:i:fli:r i.8x l0-' 8.55 1.or'."n.43 7.56 8.64 60 80 7.87x lO' 5.66x 2.1.41 7. Date privind evolulia pCl qi pAg rsul titrerii a 100 mL solutie NaCl.76x10-? PAg = 2. VOLUMETRIA.10x 3.13 7.11 ll:i -:1lsi:+illia _-CryitolulV..' Constanla Sava.22xfi' 2.51 1.23 8.10x l0-' 2.M 8. Ps.AgNo3 0.31 Conlinutul in Cl.26 1.28x l0-" 3.33x 10-' 2." vr.62x l03.01 .2.35x 3.73x10-' 4.f='.38x l0-' 5.64x PAe =-tetAs+ l" I l0 3) l0 0.44 t.09x I0-" 4.95 2.=3. be+ t = tct.19 8.".00x l0-- 8.rnu = Yr.AgCt= [As+ ]xlcl.70 rct- l=Ps'Ag"Cl 4 5 6 7 8 [As.-.85x l0-' 3.82x l0-" 2.46 6.33x l0-' lf' r.90 60 50 40 20 0 0 0 .40:50: 60: 90: 100 mL solulie AgNO3 €XC€s. in exces: r8 37 8.37 8.76x10-" 9.l).VolumetriaPrinreac1iicleprecipitare Conslanla Sava. C.64x 10- .a precipitat sub formi de AgCl.ct- Vrogr exces tcl-l mollL lAg"l mol.CHIMIE ANALITICA. *v 4 5 6 7 8 40 50 r.33 tct.1 ' ='j4+-1'8zxt0-10.87 4..65x t03."-n pAg=pCl=4.09x l0-' 1. In rnoment: acest Capitolul V. se constate: Cele dou6 curbe sunt similare titrdrii de neutralizare acid tare-bazd :are astfel: ] 4.] La adaosul a 10 mL solulie AgNO3 in exces (100 mL solulie pdnd Ia I 10 110 120 140 150 160 180 190 0 0 l0 20 3.* 60 80 90 99 99.3 r 3.u.99x l0-'.86x l0 20 90 80 0 0 2.66x l0-' 3./L 0 Nr.28x1(f 1.48 . qi redate grafic ?n Figura V.97xn-' 4.lM cu solutie AeNOr Vs.1i 1:iiii:.I = [eg+ ]2 = [cr = J2 Etapa Tabelul V.78 0 0 0 0 0 0 40 50 l0-' 7. mL 0 1 mL 100 mL 0 0 I 2\1 2 -t t09.lxl0 "'''-'" I0 200 90 r00 2.1 I 99 1. 0.orwor) 377 378 ) . 6.CHIMIE ANALITICA.82xt0-8 [As+ pct=7.41 Reprezentdnd grafic pAg 9i pCl in func{ie de volumul de titrant (solulie ASNO:) addugat (figura V.1..18x l0-6.l 4)r 2 3 0 0 0 0 0. VOLUMETRIA" 3) I"a echivalentd tot Cl.

.*ooa) similar cu: pAg = /[vr.. =l'82xn'I0 ct.itut ""iotu1i" 0.l:. in ga{i numarul de echivalenfi ioniegtuoa precipitatului: al de produsul cle soiubilitate Oe [''-] 9i delinde este la mijlocul saltului pCl=pAg=4'87 Punctul de echivalen{d de '''""^l"uiri* independent riina al precipitatutui' numai de produsul o" iniliale ale reactanlilor' P constanta' Pentru mlrime constant'...i.] y*o^zatarel carcuresimilarer*'{"ll'^n"J'l'*!1fi i*=fflxlHO-1=19-tr unde: pH=l4-pOH pOH=l4-pH """..'cHlMIE 4x4q]lg!yg!ylv1lltlA' PAg=9.il:' {a1 1.tM la titrarea a I -'mror t'rl I ti ffi?*.2.:T:ti*Tf i.tl2 euolulia pI. I 3 unitali lcrl=W I Lor.I .. 1 bdwn dc clorur6' bomurtr M cu toh4ic dc AgNO3 0' I M 0 o 50 1oo V5.. "il?"F:. solubilitate 379 Pdni la punctul de echivalen{6' e de . ru''"on.iil.AgCl este de la (1 mL inainte qi dupd echivalen!6) Saltul de pCl Ia echivalenli ="-'ot'-' [or*l L J lrr-l 330la6.43 -3.cHIMIE 4x4L!1191-IgLggEfIIA" poH = .30=3.flv..lll:i':*1.ffi * ""**TiJxflffi:iffi al precipitatului' . J {l constanta sava..ta asupra profilului curbei de titrare argentometrici Studiul curbelor de titrare argentometricd pron u PAg+PCl=9.g'i^ .oo*ii"t"ti" o'rvr. I t titt*tur Cubele dc halogenurilor.#. .74 Cuba de titrarc mL solufe NaCl0'1M cu solulb AgNO3 0'lM 100 r :fJ ff ".i"i'qi :l.iJ" N"cl.*rt"tiili Produsul a" exemPlul considerat: 'oruiiiit'i"'uif'=cipitututui' Ps..:"iT: y'."n" alia Ag*..# #. ^nJ.r'82 2-v' ) tfum ab soluliilor 0.3. 1 3 unitdli la 6'441a3'31' functie de echiriatenla' concentratia Ag* se calculeaziin Duplpunctul in funclie cl-' concentra-tia iar exces.11': " gff .' iffi ## . in funcli ..aslo.z * ro:ii.AgcI= [A8+ ]xtcl.ouz.-f fi IiFFffi :ff'i -1 i -i'ffi :51i{1ii:i'i1{: constann sava .5ur. pBr qi respectiv pCl ot AgNo' de aceeaqi concentratie 380 L* .Influen.il='t g(t'sz (mol/L) x t 0' t0 tsct = -t st ne* I x t ) naturii qi concentrafiei solufiei de analizat V."ff :" ft:i..i': a- ui tnii mare (Fi sura v' 1' *"t1' 8' .r.3 1=3.i1r.u. o.o este ^ mirime ip. AONO3 (mL) 150 pe parcursul titririi El"l9l'lP9] fi ttf ! rie*uir.t. ^+.."'*r"tit fieur.lJ'il'l: "9Y"I11i:':.IBP r.74-PCl Ps.43: de iar saltul de pAg este Lp a=6.1 ijj li\':: x 10-'5'i = s.l L pH+pOH=14 de Pct=-Ig[cI. AgNog solufie.il..

. V.01M gi respectiv 0. Br-. saltul de pAg la echivalenfd este cu atAt mai mare cu cat este mai micd valoarea produsului de solubilitate al precipitatului format 9i creqte cr4 cre$terea concentrafiei solufiei de analizat gi a titrantului @igura V.1. Br-.::flarl1 SAVA. cu solulb de KCI de '100 Vs.6.[ qi. Volumetria prin reactii de preciprtare Cu6eb de ale soluliilor de clonrA de diferire concentratii cu solutie de AgNO3 de aceeasi co titr.1. I-.01M cu solutie Figura V.A9N03 (mL) Figura V. saltul de pCl la echivalente cre$te cu crefterea concentraliei soluliei de analizat qi a titrantului (Figura V.5..) Curbeh de titrare ale solutiilor de AgNO3 de diferite concentratii.1.001M cu solulie de AgNO3 de aceeagi concentraie in cazul titr5rii aceluiagi ion (clorur6.'::1 i3-ir-:y:restitie.1. ]tg:t .CHIMIE ANALITICA..1. pBr gi respectiv pCI de AgNO3 de aceeaqi concentt'atie Cubele de titrarc ale soluliilor de Cl-.olM cu soluiie AgNo3 o. respectiv iodurd.00lM cg solufie de AgNO3 de aceeagi concentratie in cazul titr6rii solufiei de AgNO3. Evolulia pi. I" 0.1.8.solufie 0. Volumetria prin reac{ii de prec Constan[a Sava.3.lM 0.CHIMIE ANALITICA. pBr gi respectiv pCI la titrarea a l00ml. Evolulia pI. Evolulia pAg la titrarea a 100mL solulie AgNO3 de diferite concentralii cu solutie de KCI cu aceeagi concentralie 38t 382 ) .olM t6 14 12 10 Capitolul V. VOLUMETRIA' Curbeh de dtrare ale solutiilor de Cl-.5.7. Evolufia pCl la titrarea a 100mL solulie 0. ncentralie I 6 4 0 50 100 Vs.6.solutie 0. de exemplu) cu solulie de AgNO3.).1..4. bromurd.001M cu solulie AgNO3 0.1. v. o. Figura V.AgN03 150 (lft) la titrarea a l00ml. VOLUMETRIA" Capitolul V. cu solufie standard de clorurd.001m Figura V.

Vs.7. ..orv1 i. Solutia iniliald con{ine F 9i Cl-: lfl=10-2 Vt PI=z lAg*l=o 2). VOLUMETRIA" a prin reactii de precipitare V.1=3i4- t/-l 383 . eer 10-16 (mor/L)2 = 50 100 Vs.pas (o. Volumeria pdn reaclii de pl€cipltarc Curbele de titmre ale solutiilor de AgNO3 de diferite concentratii cu solulie KBr de aceeasi Capitolul V. cAnd diferenla intre produsele de solubilitate este suficient de mare. 1).v o'". avAnd produsul de solubilitate mult mai mic decAt AgCl.. Aga este cazul amestecului I.cu solulie AgNO: Curba de titrare a unui amestec de ioni care fotmeazdprecipitate cu acelagi titrant.. 9i Cl. SAVA.ru1 16 I. Titrarea de preciPitare a unui amestec de I.qi 0'0lM Cl- l' i I I lz 0'lM' jo ps..9i Cl. prezintA salturi distincte $i puncte de echivalenfd diferite.8.mruti 1o.01M cu solutie de AgNo3 l-ons i-prs (1M) --le I j-p4g 1o. vr.r 1 --v Lr r I-.Kl 1O0 (d) 15O Figura V..* .. -v'-.2.cu AgNO3' la titrarea f se calculeazd concentratia ionilor f 9i pI. Similar cu titrarea Cl.4. Se considerd titrarea a 100 mL solufie con]inXnd 0.CHIMIE ANALITICA.1.v'-. VOLUMETRIA'' Capitolul V. in timpul ad6ugdrii titrantului pAnd la punctul de echivalenli: I.82x10-ro (mol/L)2 Figura V.*pp vr. Evolu{ia pAg la titrarca a 100mL solulie AgNO3 de diferite concentratii cu solufie de KBr cu aceeaqi concentralie Curbele de tirue ale solutiilot <le AgNO3 de diftrite coDcentmtii.. recr = 1. -v'-'' vr.titrat cu AgNO3.0.1. KBr (mL) 150 Ps.cu solulie Kl de aceea$i 16 16 11 12 La addugarea solu{iei de AgNO3 precipitd mai intAi AgI. Evolu{ia pAg la titrarea a 100mL solufie AgNO3 de diferite concentralii cu solulie de KI cu aceea$i concentrafie pI=-lg[r] Concentralia Ag" este controlatd de produsul de solubilitate al AgI: lAg.CONSTANIA SAVA .CHIMIE ANALITICA.

Volurnetria plin reactii dc precipitarc Se calculeazi pI gi pAg pentru diferite volume de titrant ad6ugate.] =. 4). "T J r. La prima echivalenfd: Constantra Sava.87 = 1. Dupd a doua echivalen{d solu{ia conline doud precipitate AgI.t=+:L rcrt=#ffi ft-1 I _ It -- pAg=-lglAg*l pCl=-1t1gt-.25x10-s pAs=7ss Similar se calculeazi pCl gi pAg pdnd la a doua echivalenld... vr. deci precipitarea AgCl vc.1.Agl rcr J =Y-1L Vr.Ax . Se calcuieazd tCll 9i pCl.[Fr^*. = 10-8 x(5x10-31-5x1g-rr 9i exces de AgNO3.or'.nu a atins valoarea produsului de solubilitate al AgCl (1... 5).l iar-..cr .2.este precipitat.2.itrita:1 Consmnla Sava.u'"".CHIMIE ANALITICA. + vr. La a doua echivalenld tot Cl.3... p1nd la precipitarea completi a I-.-.35x10-5 [Ast)x[Ct-]= ro* *ffi 6). n.l =## =2.2.) = J4. ICI-l= -.09 [1-] = [As. gi reprezentate grafic in Figura Vr.r. xV .(0.^r' . *v r.*n.E pI= pAg=8 = 10-s (mot t L) tor.2.tM l4 12 . Volumetria prin reaclii de precipirare Pentru un mililitru AgNO3 addugat dupd prima echivalenfS: 1cl-1= 941"Joo:!rl! 100+10+1 = 8.01M) tiCl.2.lx1o-3 pCl=Z. "T# [Ag*] = tcl-l=. v.1. J. Evolutia pI gi pCl la titrarea amestecului cu solufie de AgNO3 385 386 ) . = fo-aa.xV^ .01M) cu sol4b AgNO3 0. C -v''-'' -v lAgrl pl=-lg[F] or"u. Rezultatele sunt trecute in Tabelul V. VOLUMETRIA" Capitolul V. i rr:-il. C -v''-'' -v''-''o Vr.CHIMIE ANALITICA. 3). [Ag*] $i pAg pin5 la a doua echivalenfd: D t-. *ir:lT-1:l ilPir: r. =. inci nu a inceput..9i V. Produsul concentraliei ionilor Ag* li = Cl.3. Cuba de titrae a I 00 rL ffisttr l. Continu2nd addugarea solufiei de titrant AgNO3 incepe precipitarea AgCl.82xt0-t0). Se observd cd produsul concentraliei ionilor Ag* 9i Cl.in acest moment este: tAs' txtct.(0.eilex lo pCl=Jg[Cll -pl E [Ag')=H pAg=-lglAg*l 2 0 10 15 20 Va AdNfi (mL) Figura V."' Rezultatele sunt trecute in Tabelul V.8.. VOLUMETRIA'.. Capitolul V.[-8t10-t pAg=pCl=4...2.v.

00 1.76x 7.04 2 2 2 r3.34x lO" 1.34 I I 0 0 0 0 0 0 0 0.10 0.2 . 2.80 0. EvoluJia pI' pCl qi pAg de anioni cu solufie standard de AgNO3 amestecului la titrarea 387 388 .9t x 10" 1.01 l0' 5.42 7.36x i0' I 1.80 t0- 6.4A)( 0 5.'lM (mL) Figura V.3.6't 4.i. Vs.69x l0-r 8.i0 0.00 (mmoli) mol/L 0 2 r.69x 0' r.3..Evolu!ia pAg la titrarea amestecului de anioni iodurd qi clorurd Titrarea arnesrccului ioduri 0.80 0.4x 1. VOLUMETRIA" Constanla Sava.01M cu solutie de AgNO3 o'lM 16 14 12 10 4 6 8 289XtO1.90 r3.AsNO3 0. 0 10-'' 2.44xt0'' 1.01 M) cu solulie AgNO3 1 Tabelul V.85x l0-' 9.65X 9 19.2.54 ?. crl.20 3.o8x 0' 2.00 1..01M 9i clorur6 0.16x l0''.22X 0' t1-22 1)\ 7.Vo|umetriaprinIeacli|dePIecipitare l) 3)l 2 J ad /mI.i o 2 (mmoli) 1.24 2.96 5.2.96 9.00 1.41 n 8 Vs.r --:.cu A Etapa Nr.00 1.t.73 X l0 2.t.64x 3.46 7.i:*trts*{i CONSIANta SAVA.25)< (.r:ir-.00 l0-' 7.08 4.2.60x 1.|O3 0.58x 0-' 7.09x 10"'' 2.ii\. Date privind evolutia pI.94 I I.30x IO-.34 10.04 4.26x 10" Ll0x l0''" to" 2.35x 10-5.00 1.58 l0' l0-' [0-' t3.1 M (n{-) 4)l 2 3 5 0.03 9.!l:.10x 10- t. Volumetria prin reac{ii de precipitare Titluea a 00 nrL solutie mesl tr iodu'tr (0.20 0.CHIMIE ANALITICA.46 z.40 0.9 0. pCl 9i pAg titrdrii amestecului I-si Cl.27xIA 1.84x l0-' 10" :t 6 9 4 5 6 0.00 1.60 7{O 1 19 7.28 6.89x 10-" 8. VOLUMETRIA" Capitolul V.76 13.29x 0' t.89 767 I 6 4 2 0 10 15 20 Vs. AgNOr vi exces Vcr tIl mol/L lcrl mol/L tAe-l pI gxces pcl 1 pAc -capitolulV.61 4.68 I 1.09x 10." l0* 7.Agl'.17x 10" lo' l0* l.5a:ii:ffi*iriiA::r:tr :l : -.87 6.43 3.18x l0* 1..)- )'rt 1 l.l3 l._j.35 2.54 9.82x l0' z.49 4.10X 1.IOX 2.5l 6)i 2 6.40x l0* 8. 10' 4 5 30 0 0 0 l0' 3.01 M.17 3.60 0..40 0.9 0 2 9.CHIMIE ANALITICA.01 6 0.77XIO3-71XtO1.10x l0' 3.14x l0' 5.08 6.ri'iiri.62X 0 4.00 1.9'1 FiguraY.65 x l0-'' 5.92X'ttJ' I .55x 3-46X 10 '15 2A 3) 0 0 0 t03.87 79 5) 20 22 24 26 )8 0 0 0 0 0 x 0" t.25x 0"" 4. Si clorurE (0.

Modificarea de culoare asociate punctului izoelectric .&r:ril'' :1rl-ffigIuD€_)* :ail{a a. Ionii formafi sunt atragi de stratul electric ce acoperi precipitatul inainte sau dupd punctul de echivalen!6. Metoda Gay-Lussac (turbidimetrici) Titrarea halogenudlor fird indicator. la titrarea NaCl cu AgNO3 se formeazd precipitatul de AgCl. Precipitatul se acoperd cu un prim strat de ioni Cl. cu indicatori de adsorblie-metoda Fajans. in prezenla unui exces de AgNQ pe suprafala precipitatului se adsorb ionii Ag+ formdnd un prim strat inc6rcat pozitiv.jirT'tq'i"A1l.ce inaintea punctului de echivalentS. Ionii de Na* din solutie sunt atragi de stratul inc6rcat negativ ce acoperd precipitatul gi formeazi al doilea strat de ioni. electrostaticd. ffig Consrmta Sflva.a v. Volumetlia prin reac-tii de Prccipitare V. Astfel. Volumetria prin reac{ii de precrprtare V. Mai 6fziu aceasta metodi a folosita ientru determinarea exacta a maselor atomice ale halogenilor de argint.CHIMIE ANALITICA. Acesta este inconjurat de ionii corespunzdtbri de semn contrar (NOsl. este folositd pentru marcarea punctului de echivalenfd. este momentul de echivalentd.r:l'1r-!:Lr. prin efectul ionului comun scade solubilitatea precipitatului. V.3.s1. cu indicatorj de precipitare-metoda Mohr. acizi sau baze slabe care ionizeazd in solulie. sau titrarea soluliei de NaCl cu adaos de NaNO:' fluoresceina anionul fluoresceinei V. anionul fluoresceinei formeazd cu Ag* exces in solufie gi adsorbiti pe precipitat. fluoresceina este atras6 de stratul de acoperd precipitatul imprumut0ndu-i culoarea galben-verzui : Dupd punctul de echivalenla. ln acest scop se folosesc compuqii organici.ir:I'!jl::.J. -metoda amperometricd mlsoard varialia intensiteFi pe masura addugbrii titrantului. vOLUMETRIA" Capitolul V. Determinarea punctului de echivalen{I Ia titrlrile argentometrice Determinarea punctului de echivalenla la face prin doui metode: Constanla Sava. precipitatul adsoarbe prin atraclie electrostaticd ionii de Cl-in exces.?::tt:!f:::trit:=Tfl. inaintea punctului de echivalen{d..3. se titrantului. Pentru a mdri precizia deteminadi se recomandd adaugarea in solutia de analizat a unor siruri conlindnd un ion comun.i:1.2.3. X-+Ag* 5 AgX15y Precipitatul de halogenurd de argint (AgX) se formeazd tulburaLnd solulia' atdta timp cai in solulia de analizat sunt prezen{i ioni de titmt in exces' Clnd solulia di deasupra precipitatului nu se mai tulburd la addugarea titrantului...*.CHIMIE ANALITICA.3$f::?a. VOLUMETRIA" Capitolul V. Lattlrareahalogenurilor cu AgNO3 (sau invers) are loc reaciia: Dupd echivalenld.t::. Astfel.preluind sarcina lor electricd. tifirile argentometrice se poare -chimic. Metodele chimice de identificare a punctului de echivalenld sunt: turbidimetric metodaGay-Lussac. 389 ioni Cl. cu indicatori complecai colorali-metoda Volhard' Metodele insrumentale folosesc aparate 9i electrozi specifici pentru a mdsura varia{ia unui parametru la addugarea titrantului: -metoda potenliometricd mdsoard varialia potenlialului in timpul adbugarii 1) 2) 3) 4) La echivalenfd.r1i:gi. marcheazd echivalenla. galben-vezui fl uorescent. -instrumental. Cel mai cunoscut indicator de adsorbfie este fluoresceina folositl "la determinarea punctului de echivalenld latitrareaCl. Metoda Fajans (cu indicatori de adsorb{ie) Precipitatele care se formeazd in timpul titrdrii adsorb prin atractre ionii din solutie.b fluorescentd. De exemplu: tilrarea soluliei de AgNO. i . cu semn contrar. Adsorblia ionilor din solutie pe suprafala precipitatului.cu Ag*. sarcina electrici a straturilor ce acoperd precipitatul inverseazd trecdnd printr-un punct izoelectric. propush in 1832 de Gay-Lussac este fost una din primele metode de analizd volumetricS.::i. Fluoresceina este un acid slab (Ku=10+) care disociazd parfial in solutie apoasl form6nd anionul fl uoresceind.}T: r'. in prezentaBa(NO:)2. _ _f r:!l'i:::j tr'tif u :i_:Fryi]i.1. un complex rogu-nefluorescent 390 ) .

=[eg-l xfcroi.87 s-au studiat divergi compu$i cafe pot funcliona ca indicatori de adsorblie.. la punctul de La echivalenli fi folositd pAg la Pentru a putea fi sh fie intens colorat: sd precipite la punctul de echivalentdl precipitarea si se producd la adbugarea unui voium mic de titrant' Din studiul curbelor de titrare argentometrice se poate ugor determina echivalenld in cazul titrErii diferi{ilor ioni' precum qi saltul de pAg la ca metode de marcare mai precisd a sfaryitului folosit ca indicator'. VOLUMETRIA" ConsIanF SaVa.1x10 ' Indicatorul care precipit6 la punctul de echivalenfd formAnd un precipitat colorat.VolumeLriaprinreacuidepIeclpitare CONSMNIA SAVA . trl F-AgX S' pAs =-lg[Ag+ ] PAg = 4. pentru allii X-=Cl- tAe+ I = . Schimbarea net[ de culoare galben-verzui fluorescent la rogu nefluorescent. VOLUMETRIA' Capitolul V. indicd punclul final al tifArii.17 Asrfel la titrarea Cl-.[.tg. Reaclia este reversibild. fluorescent.35x10 " nnionii.2*r't ' =7.CHIMIE ANALITICA.CN-. Metoda Mohr (cu indicatori de precipitare) Precipitatele halogenurilor formate in timpul titrerilol argentomerice sunt albe (AgCl. in anionul fluoresceinei galben-verzui.] Fotmarea unui echivalenfd poate al doilea precipitat intens colorat. V. Conditiile de funclionare ale indicatorilor de adsorbtie: precipitatul care se fomeaza trebuie sd fie coloidal pentru a asigura suprafala mare de adsorblie necesari observdrii culorii indicatoruluil precipitatul format trebuie sd adsoarbd ionii sdi din solu{ie. AgCN. Volumetria prin reac{ii de precipitare (fluoresceinatr-rl de argint).a91 [Cl]=[Ag"] P.2x10-'7 _o PAe = 6'15 tAs+ =J. Formele active ale unor indicatori de adsorblie sunt cationii. modificarea de culoare asociatd punctului de echivalenld si fie netd. sau galben-pal (AgBr' AgI).3. suficientd' pentru a observa culoarea.egcr=[Ag*j x [Cll=[Ag*]2 =[Ag*] x [X-]=[Ag*]2 391 392 .]= (zs)? x s = +s3 ll. la echivalenfd: echivalen!6. PAg=4. excesul de Cl. indicatorul de adsorblie sd fie puternic atras de stratul de ioni de pe suprafala precipitatului gi sd formeze un compus colorat cu acesta. )i=Br F=F tAs+ I I =. la ad6ugarea unui volum mic de titrant gi are pAg in domeniul saltului la echivalen!6.compusul folosit ca indicator de adsorblie sd aibd solubilitatea in solventul utilizat la titrare... pH-ul solu{iei sA asigure ionizarea indicatorului.3.ca. Bf. ps.transforme complexul ro$u bs+ I = nefluor€scent de fluoresceinat de argint.g+12=[CrOl.CHIMIE ANALITICA. reversibild gi vizibila Ia concentralii mici ale indicatorului in solutie: . trebuie sd aibd pAg in intervalul saltului de pAg la titrarea ionului care se analizeazd.t"r-u = 9.5 AgXf In consecintd: La echivalenti: Ps. AgSCN). Reaclia generali de titrare: Ag* + X. Cromatul de sodiu (sau de potasiu) indeplinegte aceste condilii: formeazl' un precipitat rogu-cirdmiziu gi precipitii la punctul de echivalen{E la titrarea Cl-. precipitatul trebuie: tiradi.rfrftttjl3: _CapitolulV.trfit"r-tt = \ 1..

.5 AgSCN(s) + Cl- Determinarea concentrafiei solufiei de Fe3* folositi ca indicator in metoda Volhard se poate realiza Ag* + SCN- 5 lindnd seama de faptul cd reac{ia de titrare este: Ag*+SCN-5 AgSCN(s) P'AescN =[Ag+] x AgSCN(s) [SCN-]=l. Acest volum.rd J" xv C .filtrarea precipitatului de AgCl. Ps'AgrCroo rC'or Acesta este principiul metodei Volhard: solu{ia de analizat este Ag". intrd in calculul concentraliei solutriei de analizat ...?-=-(. . un complex ropu.se formeazd cu ionii Fe3* din solufie. voiumul de solutie de AgNQ consumat la titrarea anionului. VOLUMETRIA.rna. pentru ca formarea complexului colorat Fe(SCN)2* sd se producd inaintea adaugdrii unui exces de SCN-... = vi.1x l0-r2 Punctul de echivalenld se poate marca ad[ugAnd in solufia de analizat (contrindnd Ag*) o solufie de Fe3*.prin aceastd metodd este mai dificild deoarece AgCl este mai solubild decat AgSCN gi la punctul de echivalentd precipitarea AgCl este retrogradatd de solubilizarea in prezenfa unui mic exces de SCN-.'Ind C Semnifi calia parametri lor Ci.6xl0-3 M Solufia de cromat folositd ca indicator trebuie sd fie mai concentrate pentru a compensa diluarea care se produce pe parcursul titrdrii ?n solulia de analizat.66-concentralia finald a soluliei de cromat (]a sfirqitul titrdrii). addugarea unui mic volum de nitrobenzen care refine particulele de AgCl in faza nemiscibild cu apa.rgzc.?n prezenfa indicatorului Fe'*.X#fil.1p4 X V5. folosind titrarea prin diferenld: soluliei de analizat confindnd Br sau I-. se calculeazd din produsul de solubilitate p. in prezenta unui mic exces de SCN.Ind s'J .6xlo-3 u M l mL -xl00mL=0..'u'fl#:l"S".concefltrafia A..ag5sN=[Ag*] x [SCN-]=[Ag*12=JSCN-12 Iar 393 394 i- ) .ConslanIa Sava.]" Metoda Volhard poate fi aplicatd gi la determinarea ionilor halogenurd.. vizibil 9i la dilutii mari: La echivalenld: lAg+l=[scNl P.na X Vs.CHIMIE ANALITICA.utilizarea unei solutii concentrate de indicator Fe3*. reprezintl.CHIM IE ANALITICA. excesul de Ag* se titreazd cu solufie standard de SCN.r AgCl(s) 'l.66 inilialE a soluliei de cromat C1.] Ps'ag r ^ ^'> -1 Deunde: icro-oL -: ) --.82xLo-t' =o.1. i se adaugi un exces mdsurat de solulie AgNO3. Determinarea ionului Cl. Metoda Volhard se poate totugi aplica la tiffarea Cl-. (""Y. Diferenla intre volumul solufiei de AgNO3 adlugat inilial gi rdmas in exces. Astfel.o+= Constanla Sava. Volumetria prin reaclii de precipitare Fe3*+ scN-s Fe(scN)z* IAg*jzx[croi. C. Volumetria prin reaclii de prccipitare Concentratia ionului cromat necesard pentru ca precipitatul de cromat de argint sa se fomeze la punctul de echivalenld la titrarea Cl-. conform reacliei: .) La titrarea ionului Ag* cu solulie standard de sulfocianure de potasiu sau de amoniu. CapiLolul V. are loc reactia: i. [or.-'t-1 Lzxl0-12 I CrOo.66=Cr. Dupi precipitarea AgBr sau AgI. titrantul este solufia standard de KSCN sau NII+SCN iar indicatorul solulia de Fe3*. VOLUMETRIA" Capitolul V.l= -----. + SCN. folosind unul din urmitoarele procedee: .66M pentru a adduga I mlsolufie indicator. prevenind redizolvarea lor. considerind cd la punctul de echialenld volumul soluliei este 100 mL (volumul soluliei de analizat+solufia de titrant adaugatd) concentra{ia iniliala a soluliei de cromat trebuie si fie 0.^ f L + J l.

se pAstreazd in sticle brune cu fir de argint qi se folosesc biurete brune la titrare.iffi.CHIMIE ANALITICA.1. in paralel cu titrarea probei se realizeazd 9i titrarea in alb pentru a 396 . prczenla lui in solulie.l :+. la lumina sau sub influenla diferitelor impuritdli cu caracter reducdtor prezente aleator. se reduce ugor la argint metalic negru. solu{iile de azotat de argint se standardizeazdinainte de fiecare analizd. cu piseta cu api distilatd Se adaugd cAteva Concentrafia solufiei de Fe3* nu este criticb la titratrea prin metoda Volhard. 1<. Utilizarea lor faciliteazd opera{ia de preparare a titrantului $i reduce expunerea substanlei la agenlii reducdtori. bonrt-tu de formare este cunoscuta. VOt-t lVefrun' Capitolul V.NH4(SO4)2xI2HzO la care se adaugl un mic volum de HNO: Se omogenizeazd pentru a favoiza dizolvarea 9i se aduce la semn cu apd distilatd se transvazeazd imediat dupd preparare intr-un flacon brun cu dop rodat qi se adaug6 fire de argint Aceasta este solulia stoc din care se vor preparu soluliile de titrant de diverse concentralii. Concentra[ia minimd a complexului Fe(SCN)2* necesard pentru a detecta Prepararea soluliei de azotat de argint O'trN Se preg6tegte instalafla de preparare a Se sparge q'6x!o-K "A ef *1=2. VOLUMETRIA" Capitolul V. solufiile mai ioncentrate de ie3* imprimd solu]iei de analizat. De aceea.::-affi :ii::--:E Constanla Sava .1N. Sunt disponibile fiole fixanal cu cantitatea necesard prepardtii a lL solulie 0. impiedictr identificarea punctului de Prepararea solu{iei de azotat de argint 0'02N din solufie fix 0'1N rJtilizarea solutiei de azolat de argint la analiza probelor cu conlinut mic de cloruri impune pfepararea unei solufii mai diluate.'*ltscN-l T r-l lFe(SCN)-' de unde I-_ L 'l rrxl scrv.6M. Se pot iolosi solulii de Fe3* cu concentralii intre 0.o23M L I zxiozxlo-o M I fiola cu substanld din fixanal soluliilor din fixanal i Se antreneaz6 toate cristalele din fiold in balonul cotat de 1000 mL. iar concentratia SCN.1. in solulii slab alcaline. Se mdreqte astfel precizia analizei cantitative qi se micqoreaza volumul probei care trebuie luat in lucru.CHIMIE ANALITICA.Wniffie4.la echivalenld se calculeazd din produsul de sol ubi li tate al precipitatului.n 7.02 gi 1.1 l Azotatul de argint nu este titrosubstanla. APLICATIILE METODELOR DE TITRARE PRIN REACTTI DE PRECIPITARE V.i:l::! aii1m. pentru a retrograda amoniu F.=r#=2x102 I . VolunreLna prin reaclii de precipitare De unde: |SCN. hidroliza ionului Ag* brune de f'b(OHh echivalen!6. Apa distilatd folositE la prepararea soluliilor 9i Ia diluarea probelor trebuie sd fie lipsitd de cloruri.^in + scN-s I trl I = ta-6 M SAVA .I = =rf.3xro-2 M =o.fotmeazh cu Fe3* din solulie.4. a fost determinate experimental 9i eite 4.. o colora]ie gdlbuie care impiedicd vizualizarca complexului Fe(SCN)'* imediat ce acesta s-a formatPentru prepararea soluliei de indictor. se folosegte sulfat dublu de Fe (III) qi concentrat pentru a retrograda hidroliza Fe(OHh.. formarea de precipitate picituri solulie diluati de acid azotic.4 |1'.4. un complex Fe3* Fe(scN)2* V. Altfel. Dar.6x10{M. ARGENTOMETRIA V . Fe(SCN)-' Prepararea solufiilor Lo. Volumetria prin reaclii de precipittre Un mic exces de ioni SCN.

t= Vs:. VOLUMETRIA' Capitolul V.xocr= B Titrantul Sol.V.CHIMIE ANALITICA' VOLUMETRIA.t= Vsz.i..4.tt No3 ct't r(V r. Volumetria prin reacfii de precipitare Se aplicd bilanful de materiale pentl'u calculul volumului de solutie 0.. omogenizdnd bine solulia din paharul de titrare.una Determinarea factorului solufiei de' AgNO3 Deternninarea factorului solutiei de AgNO3 cu solutie standard de NaCtr = C n.) A..orror. in Biureti-titrantul: F.orruo. Calcule qi Concluzii: Se titreazd omogenizAnd bine solutia din paharul de titrare de la galben pdnd la aparilia unui precipitat ro gu-cdrdmizi u persistent Se noteazE volumul cu Vs1 (mL) D. au formull 9i masi molard bine definite. se E. = C u.. 1 . det A Solu{ia de Analizat Vs.N"ct= Vs. ttNo.02N Condifii. in paharul de titrare-pentru titrarea probei in alb-solutia de Analizat: Se adaugd 45 mL apd distilate Se adaugd I mL K2CrO4 6Vo (aq.02N Solulie de cloruld de sodiu fix 0'lN Soluiie de cromat de potasiu K:CrO+ 6Vo (aq')'M=194'2 glmol' 3 397 398 . r.. Se adaugd I mL K:CrOa 6Vo (aq.or'o."o ).CHIMIE ANALITICA.r..lN care se aduce cantitativ intr-un balon cotat de 1000 mL gi se aduce la semn cu apa distilatd.2.1N solutie 0'02N: necesar penaru ca prin diluare sa rezulte 1000 mI9. Condifii. l.02N C. clorura de sodiu ca gi clorura de potasiu indeplinesc condiliile unei titrcsubstanle: sunt chimic pure..exNo1 V'.roaXVr.1N = 200ntL Se mdsoard cu balonul cotat 200 mL de solufie de AgNO3 0.neruo:.'.0010 g NaCl pi se aduc in paharul de titrare. solvent Modul de lucru de titrare-pentru titrarea NaCl-solufia de Analizar: Se misoard 2 mL solutie de clorurd de sodiu fix 0..t C. Fnr*o. 0. in Biuretd .r :mlqprr*:ff :?7q.o. C.t. -Vr... volumul cu Vs2 (mL) Se calculeazd factorul.r= 2 Vs.titrantul: Solufie de AgNO:=0. Calcule gi Concluzii: Se titreazi piciturd cu picdturd..t4.AsNo3'(V.r= Calculul Media F"--^.02Nx1000nt1 0.::it1:q ]teril: i-i: -:r -:l. prin reactii de PreciPitare Capirolul v. sunt pufin trei tireri gi rezultatul va fi c dar de media aritmetici a folosegte metoda Mohr-formafea plecipitatului rogu-carbmiziu de cromat de potasiu la punctul de echivalenli (Cap. Pentru determinarea punctului de echivalen$ se factorilor obtinufi. v evalua consumul de titrant la vira. vr.. de la galben pnnd la aparitia unui precipitat rogu-cErdmiziu persisrent. Solufie de AgNO3"{. C n -i. corespunzdtor precipitdrii cromatului ia echivalenla .unct xVs. D torror-M Se efectueazd cel Cn.nrror. Se mdsoard 37 mL ap6.1.agno:. Se tealizeazd 9i titrarea in alb' Reactivi qi ustensile stabile. disponibile gi accesibile. Nr.t. in paharul xV r..2).Nno= Aparatele qi ustensilele necesare titralii dilecte Solufe de AgNO3 0. de 100 mL.rii:-- -:t:r: j :srila:i*irr -i'- Constanla Sava. AsNO..=0-02N Vst. determinirilor !r= Fz= F3= E- mr.1N sau se cdntdresc cu precizie 0. Se omogenizeazi solulia se transvazeazd imediat dupd preparare intr-un flacon brun cu dop rodat qi adaugi fire de argint pentru a rctrograda oxidarea ionului argint' V .rgtto:.) B. - or XV s. distilatd 9i se aduc in paharul de titrare.roc. din legea echivalenfei: Se noteazd ennq = egno.axN?.ndor=el. C n.. orro.iul indicatorului $i cel eventual consumat de Constanfa Ssva.i"ll'":t:i."o. Pentru precizi a anahzei volumul final al probei ila sfdrgitul titredi) tlebuie sd fie 100 mL.orro.

02x10x10-3xEg' 0. - rn^.or'or'"0 ) [cror^]=+ff=ffi=6.l = paharul de titrare.CHIMIE ANALITICA.4. omogenizAnd bine solulia din persistent' rogu-cdrdmiziu precipitat unui apailia phna la gaiben de la legea echivalenlei: Se noteaz--A lolumul cu V..CHIMIE ANALITICA.^axVs.04 g KCI la balanta analiticd' direct in paharul de titrare' de distilatl api (aq.+ Crozo + 2Ag* Ag* 5 AgCl (s). Concentralia anionului crcimat se calculeazd din produsul de solubilitate al precipitatului Ag2CrOa: Ps.6x 10-3M: C. calculeazd din produsul de solubilitate al precipitatului AgCl: Ps."n. Condilii. din €xct = €trtuo.1.titrantul: Solufie de AgNO:=0'02N C. Pentru ca Ia punctul nna at titiaril concentratia cromaiului sd fie 6. =[ot-]. Se titreartpicbturi cu picbtura.02N Clorurd de potasiu chimic put'b.^o : C.o.M=194]glmol' Modul de lucru Analizat: A.55 thol Solulie de cromat de potasiu KzCrO+ 6Vo (aq')...xcrxC. trebuie indeplinitd condilia ca precipitatul roqucdrimiziu de cromat de argint se se formeze la punctul de echivalen!6.arro. VOI-UUefntA' Capitolul V.1.CONStaNIA SAVA.^o = 399 C 1. in BiuretS.\x F ^rro.na 400 l I ) . METODA MOHR V .2.se titreazd cu solulie standard de AgNO3.nd = CI. .nrro.Kct ^. trei titreri gi rezultatul va fi dat de media aritmetica ConsiderAnd cd la punctul de echivalenld volumul soluliei este 100 mL (vqlumul solutiei de analizat+volumul soluliei de indicator+ volumul solutiei de titrant) se poate calcula concentralia iniliale a cromatului.6xlo-3M Se efectueazd cel pufin factorilor ob1inu1i.Condilii.oxro". inprezenla KzCrO+ ca indicator..."q. Principiul metodei Solutia de analizat confinAnd anionul Cl.r*"o.l =la-l +*L = C p. Concentrafla ionilor Ag* la punctul de echivalenfd la titrarea Cl-.*o : Astfel: -V. l =[ee. se ' .orr. [c. x10r _ '. precipitat rogu-cdrdmiziu Pentru o analizd precisd..ANNq Ex.. precipitat alb 5 AgzCro+ (s) .:.. adicd in momentul in care tofi anionii Cl.in Biureti-ti trantul : Sol u1i e de AgNOr=O'O2N C.Ku CrOr 6Vo (aq. in paharul de titrare-pentru titrarea KCl-solufia de adicd intre 0'0I 9i 0.o'r-]= lAs. Calcule gi Concluzii: leg-f "[croi-] Pi"r'iP.) mL 9i 40 Se adauga I mL KzCrO+ 6Vo Consranta Sava.......rrct La echivalen(d: Lesl=Lcr v s. Volumetria prin reactii de precipitare V.2.[a-J Ps.02x5x10-3xEg 9i Se cAntiresc intre 100 mL 0.in paharul de titrare. Eg=M=74..au fost precipitati cu AgNO3 sub formd de B.pentru titrarea probei in alb-solutia de Analizat: Se adauga I rnl.X(7r.. Volunrctri" nnn reuclit de precipltarc Determinarea factorului solufiei de AgNO3 cu clorure de Potasiu'substan{i Reactivi qi ustensile Aparatele qi ustensilele necesare tifarii directe Solutie de AgNO:0.r.) qi 45 mL apa distilati AgCl. Determinarea decurge ca titrarea unul amestec de doi anioni: Cl..2 (mL).ts"c. Se calculeazd factolul. r(v r.4.*xVr. B.tsNo. Calcule qi Concluzii: galben phnd Ia se titreaza ornogenizxnd bine solulia din paharul de titrare de la persistent apari$a unui precipitat roqu-cdrbmiziu Se noteaz6 volumul cu Vsr (mL) A. VOLUMETRIA' \2.

= o'66t4 -E-x oJL = I 2'8 g Observalie iritant sensibilizant Carcinogenic sensibilizant iritant iritant Precipitareacromatuluideargintestemailentdinapropiefeapun.t€:1.CHlMlE ANALlTlC4.-.lna 6.r.este foarte mic6. Condi{ii.66M Constanla Sava.:'r' :t+!i:fl+:::r.1 =+ xVr. Analiza unei solutii de NaCl K.:. se folosegte pr".4.: l:.n. VOLUMETRIA. cromatul mediu iarin echivalen!6.. Capitolul V. in Biuretd-titrantul: Solutie standard de AgNOe 0. pentru a asigura echivalenld iAnd concentrafia Cl.'!*i.. = 5 i I PrePararea solufiei de indicator Solufie KzCrOe6Vo g K2CrOa' I g intr-un balon cotat de 100 mL se adaugi api distilatE' 5 adaugd 2 mL Se distilatd' apI cu KzCrzOt.O3 M (dmol) nlxrc.cron : n1 x.02 N sd se consume 5 mL solutie de titrant Se adaugd I mL KzCrOr 6Vo (aq..r*ox%(r) * o+'z Solubilitatea in api 630 443 1.. Calcule qi Concluzii: Se titreazi omogenizind bine solufia din paharul de titrare de la galben pini la A.i:iii:1: i--:i.CHIMIE ANALITICA. .89 Carcinogenic l^2dck/L\ C"^' ""..97 = CrxM o.) Se m6soard 44 mL ap6 distilatd gi se aduc in paharul de titrare B.02N Solulie de cloruri de sodiu de concentratie necunoscuta Solulie de cromat de potasiu KzCrOa 67o (aq.:5i3:*_Ii1!i:rgj51E Constanla Sava . prin titrare cu o soluf.cr.1inai:Il.M=194.:f:{j.r:r: ':'.* D4'2-!- xo'LL = 12 s a prepar'arii Similar se calculeaza masa de cromat de sodiu necesard l00ml solufie de indicator.. argint se dizolvaimpiedicand identificarea punctului de pt""iplta egzo inducdnd erori in analizd' De aceea' se recomanda iiiufin mK.lr'.alizattifiat5' de solulie mL penttu 100 *oiug" a" crohat 67o Analiza probei in paharul de titrare-pentru titrarea NaCl-solutia de Analizat Se optimizeazd titrarea prin stabilirea volumului de solulie de clorurd de sodiu care trebuie luat in lucru pentru ca la titrarea cu solulie de AgNO3 0.ipidu "ompletd se calculeazh: solulie' mL 100 a preparirii necesard Masa di cromat iO.o.ri:..2.oo = O'62-9! *61'91 H'o x}'LL = l0 S m Nd'ctoat4 = O'Az'"!!* 23a'$-!-xo'IL = l4'5I n"uuali"ar"a indicatorului sau folosirea unui amestec de cromat/dicromat KzCrOy'KzCrzOT in raPortul : de pH_ul optim de lucru este cvasineutru 6.ri.5-10. ^ t^=i&)= M *. 2 g KzCrzOt.ii:*tr*i:*:: I'illlE fiiffi * !:"t'irl.02N C. De ceva mai diluat6 cromat de o solutie la Cl:.::i:!rnJ:r1::.1vO v llli.ctuluide aceea..r. = g'62t91. Dupd dizolvare se aduce la semn cu api distilatd.o.oa=I94. Se adaugi I mL solulie de cromat I2Vo pentru 100 mL solufie de analizat titratd.2 t61..c.?ri". ::.:i-i : :: :ii:. Specifica{ii KrCrOa t<. =m/lvlxV" 3..croo alcalini Cromati alcalini NarCrOa Na"CrO.::" i. Mrzc. m V.cro. in mediu acid. aparili a unui precipitat rogu-cirdmizi u persi stent Se noteazd volumul cu Vsr (mL) 401 402 .yglgyl]SlA' PrcciPltarc a -t'htd ^ C.l. Volumetria prin reaclii de precipitare Solu{ie KzCrOtlZVo g/1.2 glmol.2.j:.).:.2 glmol qi solubilitatea lui in apa laZo"C este 630 $tiind M este: masa necesard de K:CrO+ pentru a prePara o solutie 0'66 cE intr-un balon cotat de 100 mL se adaugd apd distilatd.n v. l0 g K2CrOa.X4H"() 234.24M Senslblllzant M nt * "r.6x10-3 M x100iltL lntL =0. J. Dupd dizolvare se aduce la semn arr.i:llf :if -: ri.OZVfi.oo 194. Modul de lucru 3' ttx tln.e standard de AgNO3 Metoda Mohr Reactivi qi ustensile Aparatele gi ustensilele necesare tifarii directe Solufie standard de AgNO: 0.c'o.

r'tnct Ag2CrO4.fiind cel fo-arte mici in apa potabil5' se include conlinutul lor in Calculul c"...r.r.2. pAnd Se adaugd HrSO4 0.r= Vsz'&r. Reactivi gi ustensile: Solu{ie standard de AgNO: 0'02N Proba de aPd = eesNo.:::rlt..uo)xF^r'o.) Se adaugd 45 mL apE distila6 3.NnCt -- cu'or'o^x\vs. 6Vo (aq') H2SO4 0. Calcule gi Concluzii: Setitreazd.anN03. ..Determinarea confinutului de cloruri din apa Metoda Mohr Principiul .nuc= Vs:. din legea echivalenlei: eNoct C u."1 -i:tr. irprezextd argint titrare cu solulie de azotat ie roqu-cirdmiziu de precipitat unui aparilia de evideild pus in finai aLtitraril'este metodei C.*n' Se efectueazi cel pulin trei titrari gi rezultatul va rezultatelor concordante obtinute. Volumetria prin reacfii de precipirare Proba in alb tr.. clorurile prrn precipita aduce proba de apl la pH apfoximativ 8.CHIMIE ANALITICA.trnct = C u.r= C:= Titrarea Probei de aP[ de titrare-soluliade Lnalizat: paharul in A. f wn.."r.)x Fnrro.3.ral "4.b'N sau'NaOH -0'02N addugat la punctul de viraj al i.StfiXirir''ri: ":ir'_il_ii:rl::T?.rr^ -.nuct= urmetor: la 50 mL proba : indepdrtarea Sl 9i SOl.CHIMIE ANALITTCA VOLUMETRIA" Capitolul \'. Nr det fi c dat de media aritmeticd a Modul de lucru Preg6tirea Probei de analizat A Solulia de Analizat Vsr. Condilii.--'se : -:. Constantn Sava. xV s. -V. C. NaOH 0'02N HzOz3Vo V. p..or'or'oo -v'.orro.02N . AgNO.t4o3 *(V r.se efectueazA in modul se agiti I minut' se aduce la fierbere' de ap6 se adaugd 0. VOLUMETRIA'. Se noteazi volumul cu Vs2 (mL) Se calculeazd concentra. 25 mL (Vo.::r=:ff:l'-:ffi5fi:ir"- :::::.Huct= B Titrantul Sol.6To apd distilaid pind la aproximativ 4oml^solu{ie -irrBio. in paharul de titrare-solufia de Analizat: 403 404 . Calcule 9i Concluzii: persistent de Ag2croa se titreaze pdn6 la up*itiu unui precipitat rogu-cdramiziu (Vsr)mL Titrarea probei in alb A. Cr= Cz= CN"cr 2 Vsz._^. Fenolftaleind 17o (in alcool etilic) Cromat de Potasiu KzCrO+.:.4. picdturd cu picdturd.3 9i se Puntul ca indicator' KzCrOa' de. omogenizAnd bine solulia din paharul de titrare.leNor.: ^t^-.ni" in cantitali Media determinhrilor Bromurile'iodurilegifluorurilesetitreazdimpreulacucloruri|edar.r= .orro^.tia soluliei de anahzat. al clorurilor.r.02N potabili V.ro:.. Condilii. Vst..5 mL solutie 3Vo HzOz' se lasa sa se riceascd.-. = J Vs:.. in Biuretd-titrantul: Solulie standard de AgNO3 0."!a itrantul: Sotutie standard de AgNOr 0'02N B. in paharul de titrare-pentru titrarea probei in alb-solulia de Analizat Se adaugb I mL K2CrOa 6Va (aq..''nr'or."oil apd de analizat pregdtit6 2-3 picituri de fenolftaleindLVo (in alcool tl t?i :ot etilic) indica-torului (slab rozFse noteazd volumul Se adaugd I mL solulie deKzCrOt.Eitit6:i::'_l- - ConstanTa Sava .stand. de Ia galben pAni la aparitia unui precipitat rogu-cdrimiziu persistent."0..'.

lcroi.2xro-7 = e AgNo.i:r:re3{gs{w Consunta Sava...)* F orro. det !9)= A \L) 35..!'F.AsNO" Vst. Concentralia necesare a ionului cromat pentru a preciPita la punctul de echivalenli la titrarea Br ..= .r*ro.rnbn m/v.]s-9:5':... adici 6.eq - v s. Volumetria prin reactll de preclpltare Se adaugd acid sulfuric 0.."..uun [ag..m@st. In Biuretd-titranrul: Solulie standard de AgNOr 0.to-B =7. X(V s. Metoda Mohr pentru determinarea Principiul metodei bromurilor Solu{ia de analizat con{inind Br se titreazd cu solutie standard de AgNOr: Br + Ag* 5 AgBr (s) Pr. n r^o.orro. . E R. I xfcroTo ]= L2v1g-tz L'2x10-t'2 v. nr uo.rr V ur- xll.rne r= Anahzat C Calculul C"'Ccr. e"hr. orto. \ L) n v nl.uri fl t let'l= J r. Condilii.4.egNol."" "roo concentrafiile admisibile gi concentraliile exceplional admise pentru paramerrii chimici din apa potabild la clacestea trebuie *Conform STAS 1342/91 refedtor si fie max. [as-]= [Bt-] se calculeazi concentmlia in cloruri a apei potabile exprimatd in mgll."on De unde se expliciteaze concentrafia ionului cromat: r..1. x " (Vr.CHlMIE ANALtTICA.2.stand. atatFt concentralia necesard a solu{iei iniliale de indicator cromat de potasiu pentru a realiza precipitarea la echivalenld a diferililor ioni...o.r= Vsq roruo: grqo_va.oru. calculele din Tabelele v.or... din legea echivalen!ei... = E s. E x C. gi Y.to - Vs.:= Ccr..1. cton ri( !€) =.)x F o r.r= Media determinfuilor Eroarea este neglijabili 9i pentru solulii diluate de Br I 2 3 \/probd_ \/probAY v Ccr. (in alcool erilic) J-5 Consranta Sava.o.'"0 vpn..2x1o-r3 (Vs:) mI- La echivalen![.CHIMIE ANALITICA.."*= 18 .02N pAnI la punctul de viraj al indicatorului (slab r-ozfacelagi volum adiugar la titrareaprecedentd Se adaugd exact I rnl.r= Vsr aoruo.-:l::.-.o.'run a**i - C.c. va fi: Solufia de Titrantul Sol..r= Co= : V. =httjr l"r-I= 5.:i::i:-ljnf.tyuo. * r.os C. !olumcrrra pnn rcactii dc preclptrare mL Vo.:.0.r= Vcr l.. r-Vsz... pentru 100mL solufie finald.solutie deKtCrOt 6Va Se adaugd apd distilatd pAnb la aproximativ 40 mL solulie B.a. [ot-l Ps'tt'c'o' .]:ffiffi:.r... Calcule gi Concluzii: Se titreazd p?tnd'la aparilia unui precipitat ro$u-ca1-amiziu persistent de dg2cror V.l:r.02N sau NaOH 0.Pr.45x103 x C''or'o'x(Vs'''o"o""' -Vs'''o"i''oo)x Fnr'o' DacS se foloseqte aceea$i solulie de cfomat ca la titrarea ionului cl- ' B Vs.2x10-'3 . VOLUMETRiA' Capnolut V.J=-':lroPt = 2=M .4.r.r XV r..'t* ll1d.2xl04Mla echivalen{6) concentrafia Br netitrat..t. la Ervo= I## xLoo = 7'4x10-a vo 250 mglL gi rcspectiv 400 mgll-.2.egxo:... la echivalenfd.Fa1i'-.4..4.'..g.o.rr.-]. C . x(v s.ii:-. VOLUtr4ernte" Capitolul V. )x For*o. .nti.rr]]Fi5if:|i:1].'. (6vo cton ri( Nr.on= cto*ri( !E'l = \ I . 1g3 - Vr. apd disrilati 2-3 picaturi de fenolftalein it 1%."o..agno:.eg..oru.dinprodusul de solubilitate al cromatului de argint: Ps.*t x10g= 9l. uo. \/ v probaV" r= a= Vsl.5.02N C. Astfel: 405 406 ) .a". se calculeaz6.

3M ru ca anronul anionul A An. Ci.CHIMIE ANALITICA.2.23M pentru ionii Br.rna=l0-2M penrru ionii [Fe(CN)oNo]2-.2x70'' 4 5 8.7x10- 3.tu ' *loohL =3.lxi0" 2.3x l0* 4. [Fe(CN)a]3- Nr crt Problematizare Dat fiind principiul metodei.\=ffi Crt. VOLUMETRIA" Ci.5_5 t0 0. Volumetria prin reacfii de precipirar.Constanta Sava.o')=ffi lcro'.rno=0.23M ' 7l.6xlU' l.23M 65mL 8 0.*.96 8. Concentratia necesard a soluliei de cromat la ounctul de echlvalen ca ant )nul A". Capitolul V.66M Asol- Ag3As03 galben Ag:CrOa crr-rndhizi.17X lo*M IO*M o.85 3..5 x x l0* Asol- lfr' 2.1 x l0-Y 2.3x 1fr" x 10-'' 9.l x l0* 2.2x 10-" 7.4x l0* 0.7x i0-" 7.16x 10* 3.8 I.sd z.yy199 =0..3M*loo*L =3..2x10-" 2.35x 10" 4 5 I.3x l0-" l.rE Vn" 1.6x lO-'M y 9 co:- 8.5x lO-M 0.l x l0-" l04.=0.87 o.4.se Concentrafia inittiald a Anionul de analizat KzCrOa pentru 100 mL solulie la echivalen!6 1c.5x 5.7x l0'I4 IM I 2 3 cr BI- rM xloo^L =3.23M 3lmL Depageste solubili@rea C AeCl alb ICNSCN- AcBr sdlbui AeI eilbui AsCN alb AgSCN alb Aga[Fe(CN)6] alb Ag3[Fe(CN)6] t.n l0-'' x NOI Ag2CO3 alb l0- 1.16x l0 t.5x t0*' 9. PO:.35x 10r' pAg= -lglAg"l 3 r cN* SCN' tAe'l"xtA-l s=.66M 2.41 3.4. sd se alcituiascd schema de lucru pentru titrarea unei solulii de Br.06 6.34x l0i I0- 4.8/ 6.66M pentru COf . Concentrafia ionului Ag" ite te I ul de echi Forma de precipitar"e Prodtrsul de Tabelul V.u*ro.82x l0-'" 5. Asol.4x t0"M l.1 re(cul. SCN-.78xt0-3M"ffi.n C.15mL l.o1- 0.4x 10" 2.8 x l0* 8.59 4.re(cttYtFe(cN)Nol l.1 4.xrc-..e Constanta Sava.9x O.2x l0-'- l0 Pqc"o:Asol- II t2 r3 Ag:POa salben AgxCzOa alb Ag3AsOr brun-ciocoiatd l.15 8.au Lo-z M 2.gi sd se calculeze concentratria gi conlinutul in brom.r l0-'' i.78x IO-'M rloomL = I-5xlo-5M ' 0. Aso:- Solulie saturatd=3. 6 7 7.34x At4- 4.sxro-.66y19.2x10-' 9.CHIMIE ANALITICA.8 ll L2 I. Crof.2x l0-'- 408 ) .5 z.8 x l0 7.04 7.7 1. ionii Cl-.3x I06.u = C r..87x *ff "#=t0-2M =o.MxL\\^L ' 0'3mL =0. VoLUMETRIA'.94 3..1..9mL M x l 0-"' x rosil AgzlFe(CN)o l0 x 10- l3 9 co:PolC.r7xlo-1M o.*AgnA A"+Ag* solubilitate Pr= mol/L lAg*l= NXS 1.9x l0_. in rngll'.57 5.4 M ' xryE=tO-2 0.6xl0-M 2.1M rq' xl(td 6 7 8 ne(ctr)ire(cN)i[Fe(CN)o NOI2- i.7x10* l.. Tabelul V.65 13 .xii 100 I clBr- 6.6x lo-M 6.2mL litatet C r OlO"p*"gt" solubilitatea 6rPjDepAgeqte solubi N Anionul de analizat Solubilitatea r cr t .2x lo-'M 0.' 1.66M t4 Croi l.8 7.

. xVr.4...2Vo in etanol Solulie de carbonat neutru de sodiu ..(mL) si fie mai mare de 10 pentru ci peste aceasta valoare precipitd AgzO.eq Cn3... Solufia de Analizat: in paharul de titrare se adaugi... *C.fill- Indicator.x . B. in prezenfi de fluoresceind. Condifii. xV s. J Cn2J3 Indicator = . Na2CO3 0..AgNO3.3..Consr. Nr A Solutia de analizat B Titrantul Vsl. Volumetria prin reactii de precipitare V.AgNo3.r.lN) Solufie de fluoresceind0. cu solulie standard de AgNQ.. '. '..4.titrantul: Solutie standard de AgNO3 0....CHIMIE ANALITICA....rrro.eq C..02N a Se efectueaza cel pufin trei titreri gi rezultatul va fi dat de media aritmetich concentraliilor oblinute.2.= Vsr....x-=.'.X" Media determindrilor C". Similar se analizeazd gi soluliile conlindnd Br 9i I-. c-. =.80 mL ap6 distilati Se verificd pH-ul cu hArtie de pH (valorile optime ale pH-ului 6-10) Dacd este nevoie se adaugi l-2 mL soluJie Na2CO3 0. Hdrtie de pH Solulie standard de AgNO3 0... Se calculeazd concentrafia solufiei de clorurd. \V r.tie standard de AgNO3 Principiul metodei Se titreazd o solu{ie de analizat con}inAnd Cl-. La punctul de echivalenfd.x-=. indicatorul de adsorblie de fluorescenld (fluoresceina) se adsoarbe pe suprafafa precipitatului..CHIMlE ANALTTICA. Prin adsorblie pe suprafata precipitatului. Fluorescen{a galben-verzuie a solu{iei de fuoresceini dispare prin formarea precipitatului rogu de fluoresceinat de argint..1..mL Vapi distihta=" ' ' =. Vs:. din legea echivalenfei: ATENTIE pH-ul soluliei nu trebuie e6s = eagno. C. Rezultatele se trec in tabel gi se calculeaza concentratia in anion halogenurd X-: Cl-.mL I Vaps 415dhta=.02N C. VOLUMETRIA" a prin reactii de precipitare Capitolul V.: I mL solufie de clorurd =0.lN.extto.. . Punctul de echivalenld este marcat de disparilia fluorescenlei galben-verzui 9i apari{ia unui precipitat rozviolet.anla Sava. '. Y....3.o V."r.4.2N Modul de lucru A.."o.. Br" sau I-. VOLUMETRIASAVA.3. 409 410 -t..mL ML Solufie de analizat (clorurd=0..AgN03. . '. = C n... x F orro.. Principiul metodei Metoda Fajans folosegte indicatori de adsorblie pentru marcarea punctuluj de echivalenlS.. \t Y S2..tgno.(mL) Vs2... METODA FAJANS V. aprox. Determinarea concentrafiei unei solufii de Clprin titrare cu o solu. indicatorii iqi schimbd culoarea sau fl uorescenfa. .X--.2N 2 Indicator =. =..x- '... ) ..x F or*o. +C. C n... In Biuret6 . Calcule gi Concluzii: Se titreazd de la fluorescenld galben-verzuie pAnd la aparilia unui precipitat roqu gi solulie lipsiti de fluorescenld. nrro.. Se adaugd cdteva picdturi de fluoresceind.eq c Concentratia Cnl..(mL) Vs3.mL J Vnp64is6116=. la pH=6-10. Reactivi gi ustensile Aparatele qi ustensilele necesare tiferii directe.

-lit .5-difenilcarbazida 1.2.7' Indicatori de adsorbfie trifenilmetanici acizi'sulfonftaleine ffiu de bromoPirogalol i'.9'-(9H)xantenal-3-ona.3.2 2'. Volunrerna pnn rcaclii de preciplhre V.5"'-Dibto-opiio galolsulfonoftaleina CPHl2Br2OsS M=576.4 Chinina AD.3.1 Indicatori de adsorbtie Derivati xantenici Fluoresceina sare disodicd uoresceina AD..3 5-(4-dimetilaminobenziliden)rodanina 4D.^^ f.6'-dihidroxispiro[isobenzofuranFluorone I (3H).2 AD.057oin etanol 507o 4tt 5)=556-559 nm 4t2 ) .4.o *-.5.5 Riboflavina AD.1. VOLUMETRIA'' Capitolul \r.5..4 AD_1.7-Diclorofl uoresceina AD. CzoHroNazos M=376'28gl-o1.4.202 )-2-naf tol dipin dil azo AD.l.4.CH]MIE ANALITICA.5-difenilcarbazona AD."" Oi*oai"a a 3'.6 Timolftalcomplexon Eozina B (AB'7.5. LD.6'-dihidroxispiro[isobenzofuran- I (3H)'9'- [9H]xantenl-3-ona CZOHIOCIZO5 M=401.2.1.s.l.166 Preparare: 0..3 il.2.olu6.l AD.3 AD.1 AD.2.I 4D.5 Altc structuri Rosu de alizarind Rosu neutral AD.2 AD.CONSTAN!A S VA .3 AD.it" PH(2Vo)=7-9 izooc)-so0g/L.2 AD.l AD.2 AD.5 2.7' -diclorofl EozinaB ( dinitrodibromofl uoresceina) Eozina G (tetrabromofl uoresceina) Eritrozina B (tetraiodofl uoresceina) Fluoresceina sare disodic[ 3.l' i"loio z'.3 Derivati de difenilamini Difenilamina 1.4 AD.(2 - AD.1 AD. COD AD.5.3 AD.5. tu*pon pH=8)=490492 nm pH=8' pe subst' uscatd)=950-2150 4$^O. solu{ie Punct de topire: 3600C apa t"*otnr.3.3. Indicatori de adsorb.2 AD.4 Coloranti trifenilmetanici acizi sulfonoftaleine Albastru de bromofenol Albastru de bromotimol Pumuriu de bromocrezol Rosu de clorofenol Rosu de bromooirosalol Coloranti azoiei Rosu Congo Rosu de metil | .2.tie Clasificarea de mai jos a compugilol organici omologa[i ca indicatori de adsorblie a avut drept criteriu structura chimic6.5 AD.3.4.1) Eozina G (A8.

.t Chinina Legatrin.CONSIANIA SAVA .8. Volumetria prin reaclii de precipitare AD.CHIMIE ANALITICA. VOLUMETRIA" Canitolul V.4.43 glmol tnrotuiira in apai Interval di topire: ll2-tlsop 413 4t4 ) .5.6 Timolftalexon (C. cloroform.^o.2 AD.3 AD.4) 1-5 Difenilcarbazona (C.5. Volunretria prin rcaclii de Preciprtarc Al"j.3.8..3.5.7 mgl100 mL) Insolubild in acetond.1 AD. Coloranli azoici Rosu Conso (A.7) Indicatori de adsorbfie.2) Rosu neutral (A.5.37 glmoj 1 (--{ YL.5.5 AD..5 Chinina Riboflavina Riboflavina AD.2 lndicatori de adsorbtie. Alte structuri Rosu de alizarini (A.1.4 AD. r) Y AD.5.1 AD.8. Derivafi de fenilamini Difenilamina (R.4) Indicatori de adsorbfie.8.CHIIvflE ANALITICA.1.2 AD. pH=6.LC|L Solubild in apd gi etanol (6.5) VitaminaBz 7.4.I 0-ribitilisoalloxazina CrzHzoNnOo M=37 6.B. (Lr.1 1-(2-piridilazo)-2-naftol (C.3) L-5 Difenilcarbazida (C.4) AD.3 5-4(-dimetilaminobenziliden)rodanina 5-(4-Dimeti aminobenzi I i den ) -2-ti oxo -4-ti azoli dinona CrzHrzN:OSu M=264.5. Quindan CzoIIz+NzOz M=324.2.5. eter AD.3. vOLUMETRIA" Capitolul V.37 glmol Solubilitatea in apb (250C) 4.5 pe substanta uscatd)=9O0-1000 Solubilitatea in ape (200CF340glL Constanla Sava. 8 -Dimetil.61 AD.1.8.4 .4.3 AD.1.3) Rosu de metil (A.3 AD.

pH=6.CFIIMIE ANALITICA. Toxic sensibilizant CeHeNz M=108. vOLUMETRtA.sodiuaacffi Sarea disodiii a aiiduiliJ pH (l0g/L.4-Diaminobenzen.0)=43 I -433 nm 4?.2-Fenilendiamina 1.4-Fenilendiamina 7o vol Alte clase lOoi heteroatomi N 1. VOLUMETRIA'' Capitolul V. 20oC)-6-7 Solubilitatea in ap6 (200C)-l l-naftilamina Derivafi ai cumarinei- Acid antranilic Acid 2-aminobenzoic CzHrNOz M=L37.5 in 1.Constiurta Sava . Constanp Sava. Presiunea de vapori/1000C: 1. HzO. Indicatori Auramina clorhidrat Acid 2-hidroxicinamic de fluorescentd.84glmol l"a **(pH=6. Volumerria prin reaclii de precipitare indicatori de I.4'-bis-(di metilamino)-benzofenon-imina Pentru microscopie.CHIMIE ANALITICA.14 g/mol Punct de topire: 99oC. de descompunere..14 g/mol Punct de fierbere: 2670C. Ddundtor gi iritant CrzHzzClN: (Cr7H2rN3 HCI).0 pe subst.7'-Diclorfl uoresceina Eozina G (tetrabromofl uoresceina ai chinolinei (doui nuclee Punct de topire: 2l9oC Pufin miscibil cu apa 1. Derivati ai benzenului 4. ()"o^ *0. P. M=303. uscatd)=1 100-1300 Perioatiain@ sat'ead. un heteroa-om_N Limita de explozie t.5 in Vo vol . f: 2580C Solubilitatea in ape (350C)-40glL nuclee condensate.14 glmol Insolubil in apd Temperatura de aprindere: 5300C Temp..2-Diaminobenzen Toxic sensibilizant CeHsNz M=108.16 g/mol 2'..0005Vo.peste 2000C 99ut ngclee condensate. un heteroatom-O) Acid 2-hidroxicinamic Acid o-cumaric CsHsO: M=164.42 hPa:Solubilitatea in apd Qouc)-3g silLimita de exolozie 415 1.

CHIMIE ANALTTICA. FL.0003vo. un heteroatom-O) RodaminaB Acid l-naftolic Acid 1-naftalencarboxilic CrrHeOz M=172.r r - F--:. VOLUMETRIA" Capitolul V.1) 418 4t7 .7 -naf talen di sul foni c CrotlrNazOsSz 2H2O M=400.0 gI- FL...qgj-ffi atlsi ssi:aF-PFliq jla -. 43 ru^.5Vo Solubilitatea in apd (200C)-170 gnpH (lOg/L.2 Morin Fustic.3.CHIMIE ANALITICA..1 -benzopiran. un heteroatom-O) Cumarina Nociv I.lVo X"r *.8.2.5.OLUMETRIA" Capitolul V.8-7 .2 Fluoresceina sare disodicl (AD. pe substanfd anhidrd)=500-600 Aod6-127o de fluorescenfd. HzO.5.6trihidroxi-4H.4.6 FL.79 glmol Solubilitatea in apd (200 C)-1.5-9.. Daunltor gi iritant CzlIoO: M=138.02 glmol l. Deriva{i ai xantenei (trei nuclee condensate.4'.tif:1. Nociv CrolIsN M=743.19 glmol Interval de topire: 158-l61oc S olubilitatea in apd-limitatd Indicatori Tetraetilrodamina clorhi drat FL. Derivafi ai cumarinei (doui nuclee condensate.i.3 4-sulfonic C16II6NNaO3S M=245..metanol.27 glmol Acidul cromotropic sare disodici Sarea de sodiu a acidului 4.2.l Indicatori de fluorescenfi.1 tXo*.5-dihidroxi2.1 -B enzopiranZ-ona.4. 20oC)-3.15 g/mol Interval de topire: 228-2320C Solubilitatea in aod -limitatd FL. \.5l5iiffia4. 2{2. HzC. Z-oxo-ZH.riiiq:r:!r::::-.Lilg] l# Constanla Sava. Volumetria prin reacfii de precipitare 'oH CoHeOz M=146..:t.7 g[L Interval de tooire: 68-710C FL.. 200 C) -2._i:--f. Volumerria prin reacdi de precr)irtre Acid 2-hidroxibenzoic. H2O.1 -benzopiran-4-ona 2'.24 glmol Preparare: O.3.12 g/mol Temperatura de fierbere /27 hPa:2ll0C Solubilitatea in apd (200C)-1.fl:I.4 1-naftilamina l-aminonaftalina.4 FL. in etanol (metanol)=354-357 nm Apd.3 lfl FL.8 elL Interval de topire: 158-1610C FL.-!:::.4-dihidroxifenil)-3. d o il s-o Constmta Sava.1 Indicatori de fluorescenf5.30 g/mo1 CrsHroOz M=302.2 -B enzopir ona. Deriva{i ai naftalinei (doud nuclee condensate) Acidul 4-amino.7 -pentahidroxifl avona CrsHroOz HzO M=338.3.f .7 gl L Interval de topire: 48-500C CxH:rClNzO: (CzeH:oNzOr HCI) M=479.l -naftalensulfonic sare de sodiu Sarea de sodiu a acidului naftionic Sarea de sodiu a acidului 1-naftilaminMr Umbeliferona CsH6O: M=162..3 FL.23 glmol Solubilitatea in apa 1250C)-188 g/L pH (10s/L.frrrrq:r.z.a *. 250C)-6.2 7-hidroxicumarina 7-hidroxobenzo-2-pirona.2 FL?. 2H.. etanol 50vo )=21 r5 -23 50 Solubilitatea in apaQ00CY34 pH (50ell. (etanol 50%o)=550-552nm 0.0 FL.3.15 g/mol Punct de fierbere: 2980C S olubili tatea in apa (2Oo CYl.:tI.T.

1) FL.Constan[a Sava .09 kg CqHzN M=129.1 Indicatori de fluorescenfn. Derivali ai acridinei (trei nuclee condensate. Solvent Orange 15 Hemiclorura de zinc a 3.2 benzochinolina.1 FL.4.9 Solubilitatea in apa (200C). '\fl {xo ** 0. (Cf+H:gC1N6Zn) M= 63 l'557 Indicatori de fluorescenftr.6-acridindi amina. AD.6-bi s[dimetilamino] acri dind (CrzHrq Nr)z ZnCl.2.3.7. un heteroatom-N) Acridina 2. kitant.9 Solubild in apd gi etanol 507o .=3. iritant.I 00g/L }.gB.9 I g/mol ^ Pentru microscopie.2 FL.l Chinolina Benzopiridina Higroscopic.5 2'.5) Indicatori de fluorescen{n.4) Eritrozina B (A. volumetriaprin reactii de preoiPittre N.8) Azur II Amestec de Azur I gi albastru mEtilen 1/1. AD.8.6.4) FL. Capitolul V. Derivafi ai chinolinei re Consrmta Sava.5 FL. vOLUMETRIA" v.1.3 - w.8.7 Chinina (4D.N'. in api (200C)-insol.9. lL.4 FL.B.3.l. VOLUMETRIA'. Azur I C49H5ZCIZNOSZ (C2oI{26i{3SCl)2 [(CzoHzoNrS)*]z2Cl.s.0005 Vo.5. AzurILCzoHzeN3Sl* lCzoHzoNzSNl* Albastnr metilen lCr6Hrs\Sl* C]- Cf Cl- Acri dina orani clorhidrat 4t9 420 ) .t9.CHIMIE ANALITICA.HzO.l. 2.6 FL..e m* (metanol)=640-650nm .N. monoc lorhidrat CrzHrs NrxHCl (C rzl{zoCl N:) M=301'82 (doui nuclee condensate.2 Acridina oranj Sarea dublE de clorurE de zinc bi s a3.16 g/mol Punct de topire: -l5oC Punct de fierbere: 2370 C Nemiscibild cu apa FL.7.8.20uC.5. etanol 50Vo)> 13 45 .{'3 0"A ** 0.1.0005Vo' metanol)=l 850-2100 Solubilit.2) Eozina G (A.3 Rosu de chinaldini (A.5.N'-tetrametil-3. pH (l}glL' HzO' 20"C)-2.4..I.. Interval de topire: 106-109oC FL.CHIMIE ANALITICA.3 FL.4.6 -dlbenzopiri din a.6. un heteroatom-N) FL.7'-diclorofl uoiesceina (AD.5. nociv. CrrHqN M=179p2 glmol Punct de fierbere: 3460C Acridina oranj.1.7. Volumetna prin reaclii cie prccrpitare FL. Alte clase (doi heteroatomi N 9i S) Galben de titan (AB.6- Idimetil ami no] acri dinei Sare dubli de ZnCl2 pentru microscopia CertistainR gi electroforezd ?ua ** (etanol 50Vo)=491-495 nm Solubilitatea in apa (?}oCY}8EtL pH (10 ElL.: M=7 51.

*v * r. vizibil gi la dilulii mari: exces de anioni SCN-addugat ii = e 1s..*"o. r- = € Aguor. acetond).stfel. METODA VOLHARD Principiul metodei V.) 422 t- i .x10-" M 0.4.2.0. 'C n.C. complexul va fi observat imediat ce se formeazd.6x 10{M..tsNo'x Forro. Vizibilitatea lui. f. VOLUMernte" Capilolul V..3to-1 M :#ry-2xl0.*.x For'orxvnrror'' - C o. x[SCN-l = xv x = Cx. A.sct't. re(clu)i..sct'r- xF"'. e egNo".'cHIMIE ANALITICA VOLUMETRIA" Y.4. xV nrro.CHIMIE ANALITICA.2.cN)*] K.xvor. Are loc reactia: qi la determinarea anionilor care mai mare decdt a tiocianatului de solubilitate precipitate cu Ag* ionul formeazdcu folosind unul din urmdtoarele AsOlAsOloPOI-.(Tabelul v. argint AgSCN: Cl-.: Deplasarea echilibrului spre formarea complexului este favorizatl de addugarea in solulie a unui solvent cu constantA dielectricd mai micE dec|t a apei (alcool.Frr..!s::*:r:i]El:rre :!:i jffi -ra:]sFT :t' t i::ffi Consranta Sava. formeazdcu ionii Fe3* prezenli in solulie un complex roqu de tiocianat feric.'' .x Frrr- v.orro. COI.c n. Din aceastd relalie )C: se calculeazd concentratia soluliei de analizat in anionul xV rrr-.secalculeazdconlinutulinanionulX-.egNo3 x Forro. .'t L 8. x F orro.1) 421 = m%:xI00 proba Eo X = o. Se adaugd soluliei de analizat un exces mdsurat de solulie standard de AgNO3.l *(C ^.*..\V"*- ''' . .i - rcu. determinatE experimental este 4. C C x.xVx.rn".)l' r.1.4. s2.sctt.i = 9 &l'tor. de aceeaqi concentralie: V.023 M Transformdnd mL in L 9i exprim6nd conlinutul in 7o: qoyx r. Anionii carc formeazd precipitate greu solubile cu ionul Ag+ pot fi determinati folosind tehnica tirarii prin diferen{d.. "r "'-'"' ) [F"'. Metoda volhard se poate aplica procedee: Ag*+Xn- 4 Ag"X -filtrarea precipitatului de Agn X inaintea titrdrii cu solufie de SCN-. Volumetria prin reactii de precipitile constan{a sava.scu.^ ..4.+ " rr*-.1= [r'(s.. la punctul de echi valentd.'' ..r -* (c. Un mic dupi punctul de echivalenlS. pp + e ArNor... cN-.I\ L''rm probn Prin acest procedeu se pot titra anionii care formeazl cu ionul Ag* precipitate cu solubilitate mai micd decAt a tiocianatului de argint AgSCN: Br ."0 cx C n.x la titr area cu tiocianat: Kf= =2x7O2 masd (grame de Candprobaestesolid6....* F . ]= = z. € Fe3*+scNConstanta de srabilitate a complexului este relativ mic6 (2x - Fe(scN)2* 102).in7ode X in 100 g de Probd): [F". precipitat in -addugarea unoi tni" volum de nitrobenzen care reline particulele de fazd n-emiscibili cu apa' evitdnd astfel redizolvarea lor' Excesul de AgNO3 se retitreazd cu solulie standard de sulfocianurd (rodanurd sau tiocianat) de potasiu sau de arnoniu (KSCN sau NILSCN).4.4.. xv orror. Calculul concentrafiei solufiei de analizat Din bilanlul pentru AgNO3 se calculeazd numarul de echivalenli AgNO: consumali pentnr precipitarea anionului anaiizat e AsNor. re(cuf". Din expresia constantei de formare a complexului tiocianat de Fe(III) se calculeazd concentralia ionului Fe-'" necesard formdrii compiexului. x F ^r*o..C n.xv or*o.i € Ag*+SCNTitrarea se face 4 de AgSCN (Xl: prezenla ionului Fe3* cu rol de indicator.o.= n'Aslto.sctt.t F rrr-'V rrr.:J"'.

rscrv X Er.i0O mL aceiagi solvent.lg 1240g g xrL =2..57M de Modul de lucru A. Modul de lucru Concentralia molard a soluliei saturate (la 250C) este: # # Se pregitegte instalatia de preparare a soluliilor din substan!5 penfi'u a obline o solulie Se calcule Ma cantitatea de substantd necesard Solubilitatea in api la 20"C=2170 gll- C .CHIMIE I ANALIT]CA.57M mol g/mol FgKSol=IWl=91 glval '18 c. Volumetria prin reactii de precipitare solu{iilor de potasiu tiocianat de Prepararea solufiei V .=fffr= Er#frJL) ttl KscN Pentru prepararea solufiei saturate de alaun feriamoniacal se dtzolvdl24 g FeNIIa(SOr) zxlZHzO in 100 mL solutie acidulati cu HNOg pentru a retrograda hidroliza cu formare de Fe(oHh. "scu = g'g24 xI CtZ\ x V = L'5224g (2x102). Au lo.xrza. Solubilitatea in apd la 250C=1240 gL." x V.3' PrePararea M rennn(so.n.4. SCN-+Ag*3lAgSCN Excesul de ioni scN.t a favoriza dizolvarea 9i cu dop rodat 9i se Se transvazeazd imediat dupd preparare intr-un flacon ei cheteazd corespunzdtor fol-osi qi o solulie de sulfocianurd de amoniu' NIITSCN: Se poate =M .6x 10{M.1 (l) frtxscn = s.ul"lt de pe sticla Se mL.18 4g2. Es. complexul roqu de tiocianat feric.. 100 mL solufle finald.rir. VOLUMETRIA..s2!!! L xr 84 val = Le436 s V.p # # # # pe sticld de ceas Se cdntdresc la balanla tehnicd l '95 g KSCN' ceas in balonul cotat de 1000 de antreneazi toate.4.Deplasarea echilibrului spre formarea complexului este favorizata de addugareain soluJie a unui solvent cu constantd dielectricd mai micd decAt a apei (alco-ol.4-4.(l) tflntnun 0.2* complexului este relativ mici sau 7'6 g Penffu a prepara 1 L solulie 0. Soluliei de concentralie aproximativd.Determinarea factorului solufiei de tiocianat de potasiu cu solu{ie standard de AgNO3 Principiul metodei Tiocianatul (sulfocianura sau rodanura) de potasiu sau de amoniu nu sunt titrosubstanfe.02N Solufie standard de KSCN 0. Reactivi gi ustensile foarte bunS solufiei de indicator are masi molara mare 9i solubilitate PrePararea solu{iei de indicator Alaunul feriaminiacal FeNIL(SO+)zx l2H2O folosit la prepararea in apd: # # # # # Aparatele qi ustensilele necesare titririi directe Solulie de AgNOr0. = Cu.02N de KSCN: Mxscx=97. determinatd experimental este 4. i se va deterrrin^a factorul prin titrare cu solulie standard Oe egNO:.ad6ugali dup6 punctul de echivalenld formeazd cu ionii Fe3* ptezenliin solufie. cu Piseta cu aP6 distilatd distilat6 se aduce la semn cu ap5 Se omogenizeazd pentr:.1:lrffi _-ConstanTa Sava .1N se dizolvd 9'7 g KSCN 1000 de cotat la balon aduce se distiiata apd 'mL cu 9i NII4SCN in aprox.NuasCN =7AJzfa Solubilitatea in apd ia 190C=l 650 glL 0'02N este: Masa necesara de sulfocianurS de amoniu pentru 1 L solutie nx nn scN- +Fe3* Constanta de stabilitate 5 a nelscN..l.norcn reactiile: . in prezen{a indicatorului Fe3*. Astfel complexul va fi observat imediat ce se formeaza.02N Acid azotic 10'3N Indicator: solulie saturatd de alaun feriamoniacal 2. Conslanta Sava . VOLUMETRIA" Capitolul V.CHIMIE ANALITICA.-m'sa'' Mn" xv.. vizibilitatea lui.o = 482Jg*i.4. acetond). in paharul de titrare-solufia 423 Analizat: 424 ! ) .xs. se adauga L-2 mL solufie de indicator pentru aprox. 197. .

. X F..". Se adaug6 ca indicator l-2 mLsolutie sarurarE df alaun feriamoniacal... in apropierea . ."0.KSCN..CHIMIE ANALITICA.Constantra Sava. =.".CHIMIE ANALITICA.. - (Vr. Se verifici pH-ul solugiei care trcbuie sd fie cuprins intre 3--5 ln Biuretd-titrantul: Solulie de KSCN 0.02N Biureta Bz in ! Vsz=.= Cn "t'kno1 x F or'o^ xV nr'o. xV or. C"'"- x 4a- x V.mL 1 # # # # Se titreazd picdtur6 cu picdture sub agitare energic6 V"p16151.o: Indicator=... *. Se continud titrantului p0nd cdnd solulia se coloreazd slab roz...eq. - C u. x F orro. Cu. V..fill- CCondilii. XV tluo. Calcule gi Concluzii: Se titreazd cu agitare energicd.. Q..=€ esNot e xscu .5.. ... VOLUMETRIA..xV.4.KSCN.. Solufie standard de AgNO3 0'02N # Se adaugd un exces mAsurat de solulie standard de AgNO3 0'02N =.qsno.'' .eq Vs:=..X Vrat-.02N Condifii. 2.1"11=' . Se mdsoard exact 10 mL solufie standard de AgNO3 0.. =.C n..= C n'tgno.eq.02N.C n.0 x%.scu.nrp63=10 mL) qi 1-2 mL solutie saturata de indicator alaun feriamoniacal n 2-titrantul 2: Solulie standard de KSCN 0.02N Acid azotic 6N Indicator: solutie saturatd de alaun feriamoniacal.'9.57M # Prezentarea rezultatelor Se efectueazd cel pu[in trei ritrdri gi rezultatul va fi dat de media aritmeticd factorilor Nr.KSCN. Modul de lucru A in paharul de titrare-solulia de Analizat: # Se misoard I mL f (=0..mL Indicator=. solulie de analizat (=0.02N Solufie standard de KSCN 0.'"..mL 2 V1p5 41s61n6=.XVscN- # # # # # # Aparatele gi ustensilele necesare titrArii prin diferenli KI. truo..xyo.(mL) Vs:. erscn =eegNo..o.... VOLUMETRIA" metria prin reacaii de precipittre # B.mL I .(mL) VsZ..at...'= Cn.uo"xvnrror. 80 mL Br in Biureta l-titrantul 1.X Fra".. Vlpg 41511htt= Vsl.1. A B C Media det Solutia de analizat Titrantul Factorul deierminiriior a Vsr=.4.sctt... {.. se aciaugd acid azotic solutie 10-3N.mL .1N) # Se adaugd 5 mL solulie de acid azotic 6N # Se dilueazd cu apd distilatd. c". Indicator=." Capitolul V.scr-x4rar- 425 426 l ) ... ... Calcule gi Concluzii: Fo.IN) Solulie standard de AgNO3 0.Determinarea concentrafiei unei solufii de Xprin titrare cu solufie standard de KSCN Reactivi gi ustensile punctului de echivalenld se adaugi addugarea I mL alcool sau acetona. Se calculeazE concentratia solufiei de analizat' Se adaugi I mL € C o.KSCN..t-. .r.xFor.(mL) metanol in apropierea punctului de echivalenld pdni cdnd solu{ia din paharul de titrare se coloreaza in titrarea Se continud slab roz gi precipitatul de AgI rezultat in galben portocaliu' se noteazd volumul de solulie KSCN consumat pxnS la echivalenld Vs. Volumctria pnn reactii de precrpitare SAVA..

. x Fo*ro.. CzII+NNaO:S Eg. filtratul 9i (Titrarea poate face 9i se 0. .025 g (m.q. in aer eflorescenta incolore.vo.:r-_=-r:ry Constanta Sava. conform reacliei: Consunla Sava.1yu m proba xv nrro. cristale sau cristalini PudrS Descriere..ll-' -soz \hsoz \.t vr.r- .l-)y'"-*on I +Na* ll t. complet solubila in apa.. Se se face prin indulcitor.uo' ffiwharirc=Et.02N.CHIMIE ANALITICA vOf-UUffnm" i de PrecrPitre C # Se titreazi de la activA: Condi{ii.I-dioxid.i = e e znharirn * € r*-.2-benzizotiazol-3(2H)-on l.er. FI s'zahanna x \C. determinarea percloric 0'lM' acid cu poten.<rhnirnX(Cn.C . - n. Apoi se calculeazd acuratefea determindrilor: Acuratetea7o = :-de-:-qc&.rrr-* 4.1gg ) .vo. : 428 ) .scN-*Frrr-*Vrrr-.-Cn.scu- x F r". Se calculeazd confinutul in substantd e AgNor.6. xFornorxv^rror."- "o atratna=M=2ll'I7 gl v al apele de 0.t scg' C ."0) oo llll vozaharina - m*nnann m proba .Analiza zaharinei sodice prin metoda Volhard PrinciPiul metodei zahaina(saccharinum) se comercializeaza sub form6 de tablete continand foloseqte ca 19 mg/tabletd 2-sodiu-1.tiometl'icd qi dizolvare in acid acetic anhidru titrale uscat.CHlMIE ANALITICA vOLUMETRIA" V. Dup6 indepirtarea precipitatului 9i spilarea lui cu ap6.. in Farmacopeea Europeani edilia a 3-a. € znhnrim = e tgNor.eg. in eter.r. Calcule 9i Concluzii: incolor pdnd la roqu."ai*' ) Se dizolvd in 30 mL api bidistilatd' Se adaugd 15 mL solufie standard de AgNOa 0. Tozaharina = Q. u E'shanm = C n. pulin solubili in alcool. xV orno r. practic insolubila Zahaina sodicd reaclion eazd cu AgNO3."0.u solulie spdlare ...y'\-"\*u +Aq++l.4. Modul A # # # # B de lucru Acuratelea sau exactitatea misuratorilor se refera la diferenla intre Secdntdresccdtevacomprimatedezaharindsodiclgisecalculeazd Se cdntdreqte la balanla analitici o cantitate de zaharina mojaratE aprox' 0.4.02N Se adaug6 solulie saturatd de alaun feriamoniacal ln paharul de titrare-solulia de Analizat: valoarea mdsuraid 9i valoarea real6 a parametrului studiat' confinutul 7o de substanla activd.02N de KSCN standard . x I 00 a-a in Biureta-titrantul: Solulie standard 427 de KSCN 0'02N C"oI".. tsuol xF ^rro. Precizia se referd la reproductibilitatea qi reprezinta procedeu qi prin acelaqi misuratorilor efectuate in aceleagi condilii diferenla ?ntre valorile mdsurate.*V.." iit "*a fdrb separarea PreciPitatului) Seadaugdsolu}ieidezahaindunexcesmasuratdesolu{iedeAgNo3 Prezentarea rezultatelor # se efectueazd cel pufin trei analize qi rezultatul va fi dat de media aritmetice Reactivi 9i ustensile: # Instalalia de titrare prin diferenld # Zahaindcu conlinut de 19 mg/tabletd # Solutie standard de AgNO: 0'02N # Solu{ie standard de KSCN 0'02N # Alaun feriamoniacal solutie saturatd Precizia este media valoril0r numerice a dou6 sau mai multe masuraton datelor realizate in acelagi mod....

4. mL solulie azotat de argint 0.lM folosit. Se dizolvd 1. volumul de solulie aaotat de argint 0.revenirea 9i tratamentul Acliune farmacologicd Si tntrebuin\dri' Se folole{e in electrolitic.4.lM qi 2 mL dibutil ftalat.. Sedati v Vo Defini{ie. Se in agit6 $i se las6 in repaus pentru separarea fazelor.5 vo Definifie.lse umestic6 ei se titreaz1cu solulie riocianar de sulfar feric de amoniu ca indicator. calculat cu substan|d de referinfd uscatd.1 M.. se ioduri. folosind 2 ml'solufie ai agitii energic spre sfArgitul titrtuii' KCI' t"mL sotujie azotat de argint 0.1M Crilt Ork=218.t M. .'. transparente ugor higroscopice.La 10 mL din aceastd solulie se adaug6 50 mL ap6' 5 mL (di n-butil ftalat. Stratul clorroformic esle incolor. Testul pentru qi se dilueazi D"riri"r".lM 9i I mL dibutil ftaiar (di n-butil .i. Se dizolv6 10. solubile in alcool' i tntr e buin I dri.Sedizolvd2.HzzOaM=278. Se adaugh 5 mL solulie conc. practtc irl*\i.lM este echivalent cu 11. Ac liune farmac ol o g i c d S NaBr M=102. foarte solubile in ap6.3 lichid incolor).CHIMIE ANALITICA. vOt-UvfEfntL" olumetria prin reactii de precipitare Bromura de sodiu KBr M=l19.9 3rd edition ofthe European Phartnacopoeia [0190]' a 100.1M argint azotat de 9i mL i"*ror.. echilibrului gi restabilirea la potasiu Oeiicieniei in a 100.'calculat cu substantd de referinld sau opace' Descriere.acid.-=.5 KBr. Se amestecd qi se titreazd cu solu{ie ti*iurut O" amoniu 0.07o 9i max. Analiza compu$ilor farmaceutici Bromura de potasiu Consrmta Sava.1{. DeterftTinare.6 3rd edition ofthe European Pharmacopoeia [0185]' p.67o). intr-un pahar conic se dizolvd 1.0Vo qi max. Descriere.000 g in 20 mL acid azotic 2M. d. ZS mL solulie azotat de argint 0. Pudr6 granulara albi sau cristale mici incolore. folosind2rnl. 5 mL solulie acid azoic 2M. La 5 mL din aceasti solulie se adaugi 15 mL solutie clorurd fet''cFt (l0.1 M.5Va nrlv FeCl:x6HzO) $i 2 mL cloroform.1 M folosind 5 mL solulie sulfat feric Ai de amoniu ca indicator.98. Se noteazd acid azotic mL."ru" . foarte solulile glicerol.4.. Volumetria prin reac(ii de precipitare V . La l0 mL din aceaste solulie se daugd 50 mL apd. ugor solubile in alcool. Se amestecd qi se titreaze cu solulie tiocianat de amoniu 0... Dupd ricire se dilueazd la 50 mL cu api pi se adaugd 5 mL solulie Motat de argint 0. Se agit6 energic spre sfarryitul pentru cloruri' testul la determinat fost a cum aqa con. 5 mL solutie (di n-butil ftalat qi dibutil 2 mL ftalat' i1. La 10 mL din aceaste sol4G se idauga 50 mL ap6.lM este echivalent cu 10''29 mg NaBr' titrdrii. in apb gi in Detertninare. echivalentul a 100.0 g in api distilatd lipsitd de dioxid de carbon la 100 mL cu acela5i solvent.lM (0.azotic mL.CHIMIE ANALITICA.300 g apd 9i se dilueaze cu acelagi solvent la 100 solytie.d.000ginapigisedilueazdcuacelagisolventlal00 incol6r. Se spald perelii paharului cu pulind ap6 9i se incdlzegte pe baie de apd incd 15 min.000 g in apd qi se dilueazd cu acelagi solvent la 100 mL. calculat cu substantd de referinfi pudr6 sau cristale incolore.1M este echivalent cu7 '46 mg 429 430 .. cristalind insolubile in etanol.5 vo Clorura de potasiu conline min' 99. 1 mL solutie azotat de aryint 0.0Vo 9i max' echivalentul uscatd' KCl. folosind 2 mL solu{ie sulfar feric Ai de amoniu ca indicator. Se corecteaz| rezultatul cu conlinutul in clorurj..3 lichid de ca cotecteazd fezultatul cu indicator. Testul pentru cloruri. Bromura de potasiu confine min.solulie sulfat feric ai de amoniu Detemdnare. Se 1 Clorura de Potasiu KCI M=74. peroxid de hidrogen 9i se incilzegte pe baie de apd p1ni la decolorarea complet5.8 . ftalat dibutil 2 mL 0. Bromura de sodiu confine min. 25 mL solu{ie azotat de argint 0. foarte solubile in apd. Se dizolv6 2.98. Se ag:td energic spre sfArgitul titrArii. echlvalentul uscat6' Nagr.tinutul in cloruri.0 3rd editiort of the European Phammcopoeia [0]841.90 mg KBr. Se admit max.7 mL solulie azotat de argint 0.. Se amestecd gi se titreazd cu solufie de tiocianat de amoniu 0.Constanta Sava .ftalat. vOlUnAEfnla" Capitolul V. a$a cum a fost determinat la testul pentru cloruri.ia .. Crc. 1.ili"r.7 . Pudrd cristalind sau crjstale incolore.

echivalentul a 100. 99. Se dizolvd 1. Pudrd cristalind albi sau cristale incolore. CrcHzzOtM=278. C6H22OaM=278. a.1 M. solutia se coloreazi solulie amidon lvo Si cdte'tapicdturi de solulie-alcoolicd de solu{ie apoas6' iodul tn Iramidon)' interstitial (culoarea complexului Dacd la solufia de analizat coniindnd f.p. in albastru molecular suferi o reaclie reversibild de dismutalie: Detetnitwre..000 g in apd gi se dilueazd cu acelagi solvent Ia 100 mL. Se foloseqte la restabilirea echilibrului electrolitic.:irtrr. Micgorarea eoncentrafiei f. Consumarea intregii cantitdli de 12 @rin albastre.1M este echiyalenl cu 5. La l0 mL din aceastd solulie se adaugtr 50 mL ap6.1-0'01M titrare Erlenmeyer tip B de 100 rnl-solufia de Analizat: Moduldelucru i.25 mL solulie azotat de argint O.5. AcelaSi + *" uiaogit"u in solufia de analizat confinhnd I. ..+ Ag* 5 egl (s) (precipitat galben) de mL solulie azotat de argint 0.cHIMIE ANALITICA.*rrpit6 efebt il irrf"r.07o gi max.1. foarte solubile in ap6.3 Oeptaseaza li 3lz + 3HzO ionului I.5.4. ca AgI' echilibrul acestei reac{ii se h stAnga La ichivalenlS. 5 mL solufle acid azotic 2M.3 lichid incolor). Descriere.oioti."Iie 431 432 . VOLUMETRIA. Se agitd energic spre sfar$itul tiffarii.CHIMIE ANALITICA. voLUN4ElBlA" NaCi M=58. PrinciPiul metodei se adaugd aproximativ.solufiei. Acliune fannacologicd Si intebuinldri. Se amestecd qi se titreazi cu solutie tiocianat de amoniu 0. solulia albastrd devine incolord' ' activi Solu{ie aaridon t%o Solutie KIOr sau NaIOt soluiie r lo-t-10-3M Solulie standard de AgNOr 0. practic insolubile in etanol.' Capitolul V. culorii dispari{ia de marcata va fi AgI) ca i-. Volumeria prin reactii de precipitare Clorura de sodiu sava.re i Constmta Sava .1 mL Iz. f" punctul la ec-rrivalenla. calculat cu substanld de referinld uscatd.4.deplasarea echilibrului transformafl]f air-utu1i" . determind . folosind2mL soluJie sulfat feric Ai de amoniu ca indicator. Clorura de potasiu conline min.il. DETERMINAREA IODURILOR CU INDICATOR IOD-AMIDON V.. 1 3lz+3Hzo precipiti conform reactiei : 5 lor+ 5f + 6If Pe misura ad6ugdrii titrantului-solulie standard de AgNO3 I.9i amidon' a .844 mg NaCl. Defini1ie.lM 9i 2 mL dibutjl ftalat (di n-butil f'talat. solulia albastri_devrne incolor'." dreapta.44 3rd edition of the European Pharmacopoeia [0193]. OJioaat (KIOr sau NaIOt' in mediu acid are loc reaclia: IO3-+ unei picdturi de 5f + 6If Pe mdsura precipitdrii di n-butil ftalat.5 Vo NaCl..-lrl:. V.

Volumetria prin rcacfii de precipirarc CONSIANIA SAVA. VOLUMETRIA..AgNO3.Consnnta Sal.AgNo3. =..02N C: Condilii. . Volurnetria prin reactrii de precipitare Y.. # # # Se mdsoard Se lml.....02N C.2...'. N...5.eq.. AsNO.. B Titrantul Sol.. xv tr.(mL) Se realizeazd si C orro.o....CHIMIE ANALITICA..AgNo3.s-KI- 53..x-=..a.IIIL lml. Indicator = .=e tptto..- xV.."{.gNOr.o..CHIMIE ANALITICA. agitind energic solulia din paharul de titrare.. in paharul de titrare-solulia Analizat ^r*o. Indicafor=. care trebuie si Concen Nr. . det A Solulia de Analizat C Calculul Cr= Cz= Cs= Media determin6rilor I 2 3 \r Y I/ S. Vsz. Condilii..-=------n:- titruea trarea in alb.(mL) Vs2.x-=. Calcule gi Concluzii: Se titreazd agitAnd energic pAni la decolorarea solutiei albastre.02N Solufie de analizat KI=0. .1- Vca a -unr r= 433 434 .x Fnrro.soluf.[lL n.. = C C ortuo. orro.mL I V1p1651116=. Capitolul V.. iodurilor prin titrare cu solufie standard de azotat de argint Reactivi gi ustensile n... din legea echivalenlei: Se adaugd L%o - Indicator = J .4.I- X FnrrorxVorror*o... =.tDL vnl.KI- Sl.. in solulie rdmAne precipitatul galben de AgI.eq C Concentratia determinirilor Vsr.xvor'o.ll -Ntnl t- C= 1/ v.. =.laoNoa Vcr v r= s. x Forro... '.. de la albastru pdn* la aparifia unrii precipitaigalben (AgD # Se calculeazd concentra{ia nonnale a solutiei de KI..IN Amidon l%o (aq) Solulie alcoolicd deiodl%o de a.X-_C".. tI Y s2.(mL) Vr:. Calcule gi Concluzii: # Se titreazS.e amidon l%o Si o picdturd de solulie alcoolicd de iod (cdrd solufia se va colora in albastru) B. VI Modul de lucru A..1N adaug[ 50 mL apd disti]atd 9i se verificd pH-ul solufiei. Determinarea I picdturd solulie de KIO3 sau de NaIO: solulia devine albastrE B: in Biuretd-titrantul: Solulie standard cle AgNO3 0. fie neutru sau slab acid Media A Solutia de analizat B Titrantul Vsl. Se calculeazd concentralia soluliei de analizat din legea echivalentei: e 1-=e C tgNo.mL 2 Vap5 615111a16=.l.'"0 ooro. in Biuretd-titraniul: Solufie standard de AgNOr 0.AeI{O3....AgNO3..*C.02N t/ v \t v Nr.solu{ie KI aproximativ 0. xVr = C'or'orx For*o.x-=...(10-'-10-3M) lml.. xV # # # # # Aparatele gi ustensilele necesare tiffArii directe Solulie de AgNO3 0. det ta este media mecha a tret 'ezuItate concordante. VOLUMETRIA" l-5 mL sol de I."q 3 e 1...KI- \r v c..mL V3p14i56616=.HNO3 2N I mLamidon l7o Capitolul V.+C. C Vss.

Jl-t--*---A* Acid nihilotriacetic. . VOLUMETRIA PRIN REACTII DE Reac{ia de compiexare decurge in mai multe trepte cAnd ligandul este gi intr-o singurl monodentat iar solulia conline toate sBeciile chimice complexe un complex urm6 ftzulll din caz acest polidenut.3). M=133. NTA Triglicina. ctretalii formali sunt solubili $i au constante de stabilitate mari EDTA acid liber Asemenea agen$ de complexare sunt folosi{i ca titranti ln determinarile complexomerrice. nII a}'{rNazOl x 2HzO r . Trilone A Lrganzii polidentali chelxizan{i sunt acizi aminocarboxilici f-ojositri in chimia analitica &n tg+S (Tabelul Vl.2ciclohexilendinitrilo) -tctraacetic CTaHZZNZOS 6. ionii ctretatii) compiecgilor intermediafi sunt aPropiate ca valoare gi solulia contine amestecul lgff""l sau 4 Acid etilendiamino teffaacetic: Edetat disodicl Complexon ltr. la punctut de echivalentd se produce un salt mare dq nM. C6II9NO6.. Titriplexll prin exponentul negativ al concenraliei pM' curuete dc tiaare (Figua vll) ale unui ion metalic divalent cu diferifi oii"J"i uiaJ"tui. ln plus. - reaclracu cationii este practic complet4. ln reaclioneaz{ cu metalici.245 Complexon tr. Titriplex III: EDTA sare disodicd Na?H?Y M=372. M=191. Liganei polidenta{i qhelatizan in chimia analitici Structura Denumirea vLL.-.l) datoriti u''nA1oarelor avantaje: Titriplex I Complexon I . (Tabelul VI. Curba de titrare complexometncl este rtlprezentarca gfaftcd a evoluliei concentra$iei sperici chimice de analizat in funclie de volumul {e ltrant adiiugat. reacgia decurge ?ntr-o singurd treapti.CH IMIE ANALITICA.oa"nrtt) aratr cd doar fn cazul ligandului rig*"i Olraaentaisaltul de plvl este foarte Pronunlat gi prin urmare puuctul de echivalen|! (altii decat se poate stabili cu eiactitate.i ale de formare Constantele Uepte.CHIMIE ANALITICA. n.b. VI. Vs-. Elfoimeaza chllafi stabili cu majoritatea ionilor metalici.333 --\ 435 436 . inern Tabelul Nr.om4xAr!.14 3 Acid etilendiaminotetraacetic..2 C.Consrarla Sava. TITRANTI POLIDENTATI CIruLATIZANTI crt Acid iminodiacetic C4H7NO4. ln este trcapgi cAnd ligandil de tip chelat. \tqLlt"lEIRIA" <le [i comPlexare Sava . Concentralia analitului poate fi exprimati prin logaritul 4'gcjmal ai concentraliei .259 Acid (1. liganzii care formeazi complec.i*i Figrua curbei & tihare conplexometricfl a unui iou mealic divalent cu diferili liganzi VLl. VOLUMETRIA" vI.. Profilul rvk346..104 2 *.l.ncocrr N"oocl Aii*I tt \cmnu 5 Aci d dietilentriaminopentagcetic sare de sodiu DTPA \tl:*lL Ct+HtgNlNaSOtO M=503. ' croHroNzos M=292.

92x10-7 trfu=5.. Acidul etilendiaminotetraacetic (EDTA) agent de complexare EDTA este cel mai folosit titrant in determinirile complexometrice. corespunzdtoarc celor patru trepte de -ooc-Hzc \. Datoritd separdrii fizice. amfioni.cl noteazdlfuY marcdnd cei patru atomi de hidrogen carboxilici pe care ii poate ceda prin disociere. Volumetria prin reactii de compiexale Capitolul VI. EDTA (ca toli aminoacizii) formeazlt \/ . VOLUMETRIA' Constanla Sava. Volumetria prin reaclii de complexare -ooc-Hzc \..c2). cH2-cooH ruY YI.c2 Nu se poate spune acelagi lucru despre celelalte doud trepte de disociere (a treia.c3 PK:=2.02x10-2 CHz-COO- PKr=2 5 HzY2- +tf K:-2./ . \ N-II2C-CH2-N .c4). $i mai greu este cedat cel de al patrulea II*. Se dizolvd in cantitatea minimd necesarE de baz6.1.68 Hzy2- 5 lry3-+H* -ooc-Hrc PK:=6. 437 438 .c3 gi a patra.c4 CHz-COO- Y" in titrarile complexometrice se folosegte EDTA acid $i sarea sa disodicd NazHzYx2HzO. ceea ce sugereazb faptul cd protonii disociali provin de la capetele opuse ale moleculei(Vlcl gi VI./\ -OOC-HzC CHz-COOVI. VI. La dizolvarea in apE.Consr.1400C. sarcina negativd crearh in urma primei disocieri nu afecteazd prea mult cedarea celui de al doilea proton./ nH-N-Hzc-cH2-N-H* .14x10-3 Kr=6.anla Sava./\ HOOC-H2C Cn -COOtanlzat'e.CHIMIE ANALITICA. -OOC-HzC Se cHz-cooH H:Y- *H-N-H2c-cHr-N-i{ cH2-cooVI. VI. VOLUMETRIA" Capitoiul VI.16 PXi=10'26 HY3. VI. Apropierea If de anionii carboxil ingreuneazd mult cedarea celui de al treilea If.5 yL +}f Constantele de disociere ale primelor doud trepte sunt de acelagi ordin de m6rime.1./ -OOC-HzC cHz-coo- N-I{zC-CHz-N - rf lI4Y 5 H3Y- H3Y- +H+ Kr=1.H - CHz-COO- N-Hrc-cHr-N If CHz-COO- H2Yx- -ooc-H2c -ooc-H2c \.CHf MIE ANALITICA. Acidul se folosegte ca titrosubstanla dupd ce 4 fost uscat cAteva ore la 130./\ -ooc-Hrc VI.5xlo-rr VI.c Constantele de disociere ale EDTA.

=-7 lI- lH.l+ tr' l) 3)HzY2- 5 }ty3- +If A'=- ' tH"v-l "t= Ir II4Y5HY3. -lyo--l-\1ry. fiind din aceste morive preferatA Sarea ca .xlH'l l022 5 ya + 4rf p.5 x 10- t?'1'^+ PrxtU*7' + /rxlH*l'+ &xl[*l+ P4 4)HYl5 Ya +rf K.3x IH OY] lYul (X.. volumetria prin reac[ii de complexare titrant complexometric.92x10-1 + lH. EDTA disociazd in solufie ddnd patru specii ionice diferite..CHIMIE ANALITICA.Cr ^Y-] d. :----: = ---------jlH'l" .4^"' 2- FI4Y 5 H2Y2-+2H* B.. ' lH.Y I+ lHY3. try3-l B. -- [H2Y2-1+ [Iry3-] + [Y4-] IH VI.5x 10-ll 0. VOLUMETRIA'' Capitolul VI.Constanla Sava .. vl.t) ]xtry-l Kz=6.l.=-=" C.Yx-f wT 1)II4Y 5 2)H3Y- H3Y.Y?lx[H* ^^=' [H. - tHyl-l 5 H2YL +H* -. nohte "o".-- CONSTMIA Capitolul SAVA.Y] 439 440 .Y-] IH.Y-lx[H*] tH ^Y1 ] Br=KI=10-2 'C.+ 31t fz=Wffif [HY'-] F:= Kr x Kz x K:=1. Concentralia fiecdrei specii chimice depinde de pH-ul soluliei. se poate calcula ca raport intre concentralia speciei gi concentra{ia tohli a speciilor necomplexate C1 (egal6 cu concenralia totald a EDTA]: fn lH'1" -n IH. VOLUMETRIA'. = fu=Ki xKz=2.]x[11. Cr= [FI+Y] + [H3rl+ aa. Se poate determina pentru fieca|e treaptd constanta de ionizare K $i constanta de stabilitate B a speciei rezultate: .' n + lH rY ) ln.lo Br=K1xK2xK:xIe=8. lY'l "C. Volumetria prin reacfii de complexare disodici este mai solubild in apd decAt acidul gi alcalinizeazd solulia prin hidrolizd mai pulin decAt sarea tetrasodici. Propor(ia fiecdrei specii prezente.]' IH ^Y] [HY3- Kz=2.CHIMIE ANALITICA. o=tY^-lxIa"l H4y K+=5.+H* .14x l0-3 (Y^ " = C. Compozifia solu{iilor apoase de EDTA Fiind un acid tetraprotic.Y'. lH.2.18x10-5 dt= ffi"kr.

Figura VI.7x 102. VOLUMETRIA" Capitolul V ff|" q4- tr. Valorile oa la diferite valori ale pH-ulur U4 PH 2.1+ []'* l) -Eo Fo lH'J' + F.xlH-l' =.2xlU' r.5x 0- .00 3.20E+oo 1.00 14.2.00 . B" I Tabelul VI. in funcfie de pH se 2.y ..2 reprezintd grafic valorile c4.Constanla Sava.00 6. I+ lH.00 5.5x 8. VOLUMETRIA.+ I IH "y'.00 7.00E-01 4.00E-01 K in intervalul de pH 0-2 predomind specia IIaY.00E-01 I constanta de ionizare gi de pH.x[H-] ^"T 10.00 8.7x 5.00 11. in functie de pH.tia fiecirei specii prezente in solulie -concentralia totala a speciilor de EDTA necomplexate 2= [If]a+B1 x ttfl3+Fzx [tf]2+p3x [H*]+84 441 442 .5 x 10-'' 3.4x L0-' l.00 3.CHIM IE AN ALITICA. Capitolul Vl.00E+00 8.2 sunt redate valorile aa functie de pH. in Tabelul VI. in intervalul de pH 6-10 predomind specia HY3-.5E-11). u. Dependenfa 6xn = f(pH) oCr p- - Semnifi caf i a parametil or: constanta de ionizare constanta de srabilitate a fiecdrei specii formate prin disociere propor.x[H-]+ Rezultd U.00E-01 0.7x 05-2x 3. in intervalul de pH lG-14 predominl specia t'-.00E+00 -2.00E-01 6. Figura Yl. in intervalul de pH 3-6 predomin6 specia HzY2-.6x 10-' 4.50 7.5 x 9. Notalia gtiinfifici scrie numirul gi exponentul ze*imal (exemplu: 2.. f.00 12.5 x il l0- Studiind compozitia solu{iilor apoase de EDTA constate: ' ' se scrie 2.. -- 6.: f=xl'H*l' ^..F. Voiumetna pnn reactir de compiexarc fo SAVA.00 3.7x 4.xlH'lt + p"xlH'11+ p.1 + 1Hy.50 8.50 2.8x 0- 00-' 0-' 0-' 9.CHIMIE ANALITICA.8x 10* l. in intervalul de pH 2-3 predomind specia H3Y-.00 10x 10-' ' Se observd ci proporlia fiecdrei specii de EDTA depinde numai de id4 1. cu notalia gtiin{ificd a numerelor.2.

3 pentru diverqi cationi' in tabelul VI.2 10 Mn" 6.4 Al3*+y4.l9l ""*pi".9x 10 2.50 8.s. deosebitd a chetalitor este conferitb de-num[ru] de colivie' EDTA este un ligand ca structura intr-o In"ruii.6 3. Alyin general Constanh complexului: de ArCo'* x 6.30 25.forma ionicE a EDTA' La pH Formarea complexului dpinde de pH Ye reacliile sunt: peste l0.4 3.__ .3x l0 4.0x 0 l.=V : Th lY*l=6YoYg.. l*r*'l lM"')xa^xC..0x l0 ' 5..04 8. =ffi. ionului izolarea gi de saline cu cei patru anioni.2x 0'" 6. VOLUMETRIN i Prin reaclii de comPlexare in raport ion EDTA formeazd complecqi stabili cu ionii metalici metalic' ionului al oxidare de numarul Oe metatic:trganO =1:1 indifereni de grupe donoare tr.l l 2.62 8.2 ?.46 6.0x 10 25.1x echilibru reactiei este constanta Ni- lw*'1 K.3 sunt prezentate valorile acesteia C1 sunt cunoscute in timp oa deoarece oa 9i expresia An il.ffia ce vo" Cu'* Ga'* Hg 4.80 4.3 x 0 6.8x l0 4.CHlMIE ANALITICA VOLUMETRIA" VI.76 8.gif"t moleculele solventului.69 9.6x 6.0x .2x Fe 2.6 4.6 3.20 21. ft' t 6.'.1 x 10 IsKvv 7..8 I 8..2x 0'" 0 Pb" l.80 20.0x 0 2.0x 10 5. Constantele de formare reac{ie Aceste proprie6li (stabilit ate mare' raport Mn+:iigand =1:1' M"* As Bat* Kvv 2.aJforma predominanta a EDTA este Sr" Me Be Ca Ag*+Ya 5 C** +yL j : a Mn* + AgY3Cayz- 5.2 4 3. Cr'* deunde o.i'..=fr. Formarea .70 8.3x 0 1.ConstanE Sava.32 7.0x 0 l. Fe'* v 0 6.i stabilitatea complecPilor M-EDTA Conslanta Sava.00 23. inclusd in constanta de fotmare' mare Ii"Uifir"t.oxigen t"-rd""* putdnd realiza patru legdturi cu perechile de electroni libere ale coordinative legituri carboxilici 9i dou6 extraordinara abilitate u s4 este constantd $i poate fi aoxK.79 4.3 8..1t 22.70 2.80 23.63 oH-ul ootim cantitativa)determiniroro'l'*reacliilorde-complexareindeterminefi volumetrice.00 1..70 3.CHIMIE ANALITICA..30 0.8 2 Sn'* Bi lY{l este dificil de determinat.3.32 9 8 7 6 \7 4.i= lorM-EDTA atomuluideazot. K'uy luv*ol K.90 443 444 .30 6.1. -ui mare de l:l 9i izoleazd ionul metalic Tabelul VL 3. qi de.1x 10 '" 1.Complecpiimetaliciauostructurdoctaedricdilustrand cele qase pozilii" gbre de arcalizalegituri simulrane in ionul metalic la centru impiedicd steric formarea cu Structura octaedricd de cu stoechiomtt'i" este constanta condilionala de formare' le .0x l0 ' 0 0 10.9x 0 Ye 5 Mf'-4 de stabilitate a cd" Zn"* 3.0'u 2.3x 22.0x 0 x 0 1..

3): iar la =WL Y'g-FC 8 Constanta de formare a complexului Mg-EDTA are valoarea (Tabelul Similar se calculeazd concentrafia ionilor [Mg2l pentru diferite volume EDTA addugate pdnd la punctul de echivalenjd. lrr. s.1. Capiroiul VI.t C l*tt*l= Constanta condilionali de formare ia in considerare gr.2) Calculul constantei conditionale de formare: K'uev = oqxKlaev .1.1.ad +Vs.l=o'otxlffir)-.CHIMIE ANALITICA.L4g2+ Pentru 10 mL solufie EDTA addugati: K'uuy=d4xKMut vr.0e de pH=10: Kr. Capitolul VI.!o|xI0 =#= 8.01M la pH=10. VOLUMETRIA.01M= VI.CHIMIE ANALIT]CA. 1).2.adul de djsocierr EDTA la pH-ul de lucru.2.. inaintea punctului de echivalen!6. Valoarea mare a constantei de stabilitate a complexului Mg-EDTA face canumdrul ionilor Mg2* rezultali din disociere si fie foarte mic in comparalie cu cel prezent in solulia de analizat.vrv1g2++vs.0.t nr-2+ t _'MgZ+. Mg2+. Constanta de echilibru a reactiei.EDTA.. Stabilirea curbei de titrare complexometrici a Mg2* la pH=10 Pentru a trasa curba de titrare aMgz* cu EDTA se calculeaze concentratia Mg2+ 0. Calculul constantei conditionale de formare a complexului Constanta condilionald de formare se calculeazd luAnd in considerare faptul cd la pH=10 forma predominantd a EDTA este Ya-.EDIA. De aceea se neglileazd.v^. al ^. in solutia inilialb: [Mg2*1=Cr*2*=0. ConstmTa Sava.Mg2 -*.ad Vs.t I *n. 's.v''M82* ) v* . VOLUMETRIA'.rgv= da=0.Mgzr m.2.l.01M cu solulie EDTA a 100 mL solutie ionului Mg2+ gi pMg in solutia de analizatin fiecare moment al titrarii.EXOMETRICA Vl...MRz+ V - Cru.7. in timpul addugirii titrantului.EDTAXVs.xV ^. Volunerda prin reaclii dc complex:rre VI.E COMPI.9x l0 (Tabelul VI.EDTA.2.Constanla Sava. De aceea reac[ia de titrare este: l0-r PMg=2 Mg'**yr-s Mg-EDTA: Mgy:- 2).2.i v -v. c * I 3) La echivalenld tot Mg2* se geselte sub forma complexului MgYt-' '* prezentit L'"6^ I uny2 *r'* *.ad s.aa -'EDTA.35 4.9x 108) = 1. STUDIUL CURBELOR DE TtrTRAR. este constanta de formare a complexului La pH l0: *1='*rt* l" J .35x(4.19 r Concentralia complexului se calculeazd in funclie de cantitatea de Mg inifial in solufie. Titrarea complexometrici Se considerb titrarca 0.. Volumetria prin reactii de complexare VI.r8xr0-3 pMs = 2.i _" =u- -1) 'Mt2+so^rl vr. concentralia Mg2*este datd de suma dinffe cantitatea de Mg'* necomplexat 9i cea rezultatd din disocierea complexului.EDTkeq -l=u L" u"v2-1-o'olxloo =5x10-3 ) loo+1oo 446 M .

u.EDT\"II0.telus=-l =.01x100 0.tDn. vOt-Unaerntn" Capitolul VI. Constanta Sava.588x10< pMs =. VOLUMETRIA'. concentrafia ionilor Mg2*este egal[ cu concentrafia tuluror speciilor de EDTA necomplexare ?::":::t^ complexului. Vs..u:u \V''u*t' CtOHTZMgNZNaZOg t*r*t=#H v K'rrrx C n.=#id=d.r. xC ror^ xV.aorf .".CHIMIE ANALITICA. Rezultatele sunt trecute in Tabelul VI..*K. . a soluliei 9i de i. pMg ?n solulia finald depinde de concentra{ia titrantului 5i de constanta condi. De unde: Saltul de pMg la echivalen!6 este: ApMg = 6.4x10-6 pMs =s. deEDTA 447 448 ) .ro.CHIMIE ANALITICA. -Cn.r vlss lllg'r Jxc. |DTt.3L = I'93 6u'6.0LxV.-T I Conslanla Sava. in FiguraVl'3' Astfel se pot calcula concentrafii [Mg'*] $i pMg pentru diferite volume de =m formare. ^. volumetria prin reaclii de complexare lrr"l= K' * Pentru exemplul considerat: C "'urt- xV u"'' o.r..498 F fi VI3' E*t"tii pMg la titrarea cu solu{ie Magnesium disodium EDTA V.".r. [Mg2*]=c'..01M cu solulie EDTA 0. in consecintd: K.cxcq 0.ti onal6 de fomare. La echivalenld.EDTAXV:. Volumetria prin reactii de complexile Singura sursd de Mg2* este x'.-eT-LEDTA-ucct -VmTAlr.... singura sursl de Mgz* este tot disocierea complexului. Capirolul Vl.ryrg u echivalenld depinde de concenrralia iniliald constanta JondilionalS de formare (adicd de pH 9i de constanta de formare a complexului Mg-EDTA).z'. [us'-l De unde: EDTA addugate. la PH = 10 tur*l=m Concentrafa complexului se calculeazi pentru fiecare volum de EDTA adiugat: fttgv*l=r.JY*'.."..".xK. = !.EDrA.01M.r. Observafii pMginsoluliainilialddepindedoardeconcentraliasoiulieideanalizat.] = o^ x K. 4) Dupn punctul de echivalenld."".7x108 x0.. =5.24 . l*r"l= 1.r.4 9i reprezentarea graficd PM8=f(Vs. Concentralia Mg2* se calculeazd din constanta condilionald de *.6E 6$6p s 100 mL slufle Mg2+ 0. MFY -*"...4.=ffit=e.l =lyt'. inlocuind in [Mg2*]: "_ "_ C'. .n" M=358.EDTAXVs.=T=W#H C1 este suma concentraliei tuturor speciilor de EDTA necomplexate.

r0 101 < 1'7 4)l 2.8x l0 8. EDTA 0. 0.r'.2. 6. 5.24 7. Ini{ial Exces Addugat "^t Astfel: pentru: C rr'..8 x 105.47 Figura VL4.31 5. \tolumetna prin reactii de complexare Constanta Sava. VOLUMETRIA' Capitoiul Vl.01M) a soluliilor de Mg2*.10 0 0 0 0 0 0 0 0 2.24-3.4.09 2. 10. 4.9x 10-' 6.t4 8.1 x 10-' 5.0x l0* 5. crt.07 -3. 5. saltul de pMg la echivalenll cre$te cu crefterea concentrafiei iniliale a soluliei de analizat @gura VI.0!M C .30 =0'94 Exces tMg'-l pMg 2 mL 100 mL 100 mL 0 mL 0 0 0 0 2)1 2. 3.38 2.8x l0-" 2.1 60 50 40 50 60 80 90 0 0 0 4.5. saltul de pMg la echivalen!6 creqte cu cre$terea pH-ului 100 6.=t'93 LpMg = 6. a solutiei de Pentru aceeaqi concenrratie a titrantului (EDTA 0.9a b oH-1O 2.2x10-" x l0-' x l0-' 1..01M cu solulie EDTA 0.9x l0-" .90 1m !s 2m 0 0 0.70 2.5 I.01M 2.3x10-' x 10-' 5.28 4.2x l0* 5.6x l0-" pentru: pentru: =0. 10.3 2.01u (mL) 5l r00 100 r00 100.9x 10" 5.96 3. EDTA 99 99. Tabelul VI.19 8. r00 100 100 l0 I 0.2x l0-" 9. Influenfa concentraliei iniliale a solutiei de Mg2* asupra evolufiei pMg la tiffarea complexometricd 2) Influenta pH'ului asupra curbei de titrare complexometric[ ' .4): s too V5.IM Crr"- LPMS-6. Factorii care influenteazi curba de titrare complexomeirici 1) Influenfa concentrafiei solu{iei de analizat asupra curbei de titrare complexometrici La titrarea cu EDTA (0.5x 10-" l.10 10 5.48 2.20 APMg = 5. 200 =9 lapH =10 la pH V1. =A.CHIMIE ANALITICA.tvt).30=2.21 =L. 9.3.2x l0-' 6.40 -3.bele de tttEE a 100 mL solutle Mg2+ 0.3 r vs. 7.). . la pH=10.?q-4'31.24-5.1M r5o (nL) Figura VI.30 =2'10 LPMT =6.24 -3. Asffel: la pH =8 LPM? =0.4x l0* 5.00IM LpMg = 6.30 = 2.CONSTANIA SAVA .5.01 c!tule de tmre a 100 mLsoblie Mgz+ de dtrefre concentElt co solulb EDTA 0. Influenfa pH-ului solutiei initiale de Mg'* asupra evoluliei pMg la titrarea complexometricd 450 .24 r00 100 100 110 't.0x l0-' 5. 100 99 90 80 r00 100 100 100 t0 20 t0-' 9.= O.23 9.CHIMIE ANALITICA.94 Cu.83 r00 100 100 100 100 0 0 120 140 150 20 li 40 50 60 80 90 100 l. 6.1. Date privind evolulia JVg2*l g pUg pe parcursul titrhrii a 100 mL solulie Mgz" 0.1M la dlferite valod ale pH-ului 7.18 J.5 r00 100 40 20 8.1M cu solulle EDTA O. 4.8x 10-" 10) 8_0r 0 0 0 0 r60 180 190 €igura VI.01M la vOt-Unapfnte" l0 Etapa V" Nr.54 7. 8.1M) analizat Ortg2* g.

. la pH=10. Volumetria prin reactrii de complexare ConstanIa Sava..3: K'cov = c& xKcuv = 0.'Pon.VOLUMETRIA" V1.75 x l0ro _ 0."rro.ror* ^. Determinarea pca in diferite momente ale 1). v.01M cu solufie EDTA 0. VOLUMETRIA'' Capitolul VI. 1 La echivalenla lco'* l=g.qce: K*r= r.75x1oro pCa= . Calculul constantei condi{ionale de formare Kov =15x10r0 Din tabelul VI. v b"\=ffi co".2.i - v cr'n . Caz' rezultddoar din disocierea complexului' in solulia inilial6: Lro*l=Crn.u...75x10tu pCa =6.. *'*... X K' *' nv K'r"r=Fffi=d4xKc^r.tDTA XV s'EDTe.CHIMIE ANALITICA.na 3) La echivalnle.1.att concentralia Concentra{ia complexului Ca-EDTA este determinatd de echivalente datorid dupi qi modificd se analizat de inifiara-a"i-all.. Cr se calculeaze in Conceniralia tuturor speciilor de EDTA necomplexate' func{ie de cantitatea de EDTA exces in solufie' V".rrrorpr " v..n l V. xV". C xVr.01x100 00 I t V".2.gnt* C n.57 x 10-8 V ..gn'* ^.2.EDrAXV.01M =10-2M PCa--2 lcoy'-l rc'"*=ffit=aoxKrn de unde : 2) in timpul adSugdrii titrantului. C v"."t'".EDTA) in Figura VI'6' sunt ptezentate in Tabelul VI'5 451 452 ) .lg[Ca2*] Rezultatele de EDTA addugate' Se pot calcula 1Ca2*l 9i pCa pentlu -Olf91t9 volume gi reprezentarea graficla pCa=f(Vs.-Jhp diludrii cu exces de titrant."*..2.2.. froz*l-v c". Titrarea complexometricl a Caz+.2.6n"- fco"f= - C.01M. =ffi= de unde: lco'.3 VI. concentrafia Ca2* este determinati de numdrul de moli Ca2" necomplexati.n''.2.co" *V. x 1.EDTA. - v EDTa..h pH=10 Consideralii gi calcule similare cu cele realizate in cazul titririi lCal*1= complexometrice a Mg2* se fac Ai in cazul titririi complexometrice a 100 mL solulie Caz* 0.f= dox 0.I - Constanfa Sava. titrdrii 4) Dupd echivalentd. inaintea punctului de echivalenttr. =0.35x(l5xl0t0)=1..= . Pentru exemPlul consi derat: vr.EDre.. stabirirate acomprexurui Ysxconcentralia Caz* este controlatd de constanta de _ ":::I*\ b"*Ek{L=?#**.CHIMIE ANALITICA. V1.

Consranta Sava,.CHIMIE ANALITICA. VOLUMETRIA' Capiroiul VI. Volumerrra prrn reaclir de comptexarr

Observa{ii
depinde doar de concentralia soluJiei de analizat. )pCa la echivalenld depinde de concentratia iniliale a solu{iei $i de constanta condilionald de formare (adicd de pH gi constanta de formare a complexului Ca-

Conslan{a Sava,,CHIMIE

ANALITICA, VOLUMETRIA''

Capitolul VI. Volumetria prin reaclii de complexare

)pCa in solulia iniliald

pe parcursul

Tabelul VI.5 Date privind evolu{ia [Ca2*1 9i pCa titrdrii a 100 mL solulie Ca'* 0,01M 0 cu solutie EDTA 0.01M la
Vo pnra

EDTA)

Etapa

)pCa in solulia finald

depinde de concentrafia titrantului.

a tirratului

constanta conditionald de formare >saltul de pCa ia echivalenld este: ApCa = 8,25 - 4.31 =3,94
Cuba de lilrare a100 mLsolu ie Ca2+ 0,01M

fi

de

Nr.

ctt.
2\.1.
2. J,

Inifial mL
100 100 100 100 100 100 100 100 100 100

Exces

Adiugat

Exces

Icaz*l

pca
2

mL
100

mL
0
1

mL
0 0 0 0
0

l0*
9.8x 10-' 8,2x l0-' 6,6x

99 90 80

2,01

l0
20 40 50 60 80 90 99 99.90 100 100,10
101

2,09 2.18 2,38 2.48 2,70 2.96 3,28

l0-'

cusluii€ EDTA 0,01M

la pFE10

4.
5.

60
50

4.2x10-"
3,3x l0-' 2.5x l0-' l,l x 10-' 5.2x l0* 5,0x 10-' 5.0x l0-" 5,3x 10-' 5,7x 105.7

0
0

6.
7. 8. 9. 10.

40 20

l0
1

0 0
0 0

4.3t
5,31 6.3

\o
Na'

3)

4)1
C16H12CaN2Na2Og
2.

r00 [00 r00
100

0.10 0 0
0 0

0 0.10
10

1)\ q?q
8,25

xl0-'

M=3i4,273
Figura VI.6. Evolulia pCa la titrarea cu solutie de EDTA Calcium Disodium EDTA

J. 4.
5. 6. 7. 8. 9. 10.

100
100

110 120 140
150 160 180 190

5,7x 10-'"
2,8 x

r00
100 100 100 100 100

0 0 0
0

20 40 50 60
80

10-'" 1.4x10-'"

1.14x 10-

9,55 9,85 9.95
10,03
10.1 5

9.5x 10-"
7,1 x 6,3

0
0

10-"

90
100

x

0

200

5,7 x

t0-'' l0-''

r0,21
10.25

453 454

)

I

ConsIania Sava,,CHIMIE ANALITICA. VOLUMETRIA" Capirotut Vt. Votumeria prin reaclii de comPlextre

l

vI.2.3. EFECTUL AGENTTLOR AUXTLIARI DE COMPLEXARE DE TITRARE CU EDTA CURBELOR ASUPRA
pH-ul opdm Studiind tirrarea cu EDTA a diferililor cationi, s-a determinat la valori satisfdcator desfdqoara se EDTA cu titrafea cationi de lucru. Pentru unii modificare nea de o sufer' metalici indicatori mulli plus, in pH-utui. ;;;; sub form6 .ulou." in acelaqi interval de pH. Pentru a evita precipitarea cationului NH:, comp|exale: de auxi]iar agent un adaugd se hidratat, de hidroxid sau oxid CN-' amina' trietanol lamina, trieti NII4CI, Agentul auxiliar de complexare funcfioneazd ca un amestec tampon'
poate avea rolul de menlinani pH_ul constant pe parcursul titrdrii. De asemenea,
masca un ion interferent este pdstrat De exemplu, la titrarea Cuz* cu EDTA la pH=10' ionul metalic

Constanta Sava,,CHIMIE ANALITICA. VOLUMETRI4 Capimtut Vt. Votumetria prin reacfii de complexare

este amoniacului, in solufie vor fi prezente mai multe specii complexe. Acesta au insd motivul penrru care \iganzri monodentali nu sunt folosi{i in determindri. Ei agenti alte aplicagii analitice importante, cum ar fi agenfi auxiliari de complexare-

de mascare qi demascare.

VI.2.3.1. Compozifia solufiilor apoase de Cu2* in prezenfa NH3
solulia de analizat conlin6nd Cuz* 9i NH3 ca agent auxiliar de NHr. complexare se gisesc toate speciile ionului_ cupru (tr) complexate cu

in

a

Conientralia fiec-arei specii se poate calculain funclie de constanta de formare'

insolu{iesubformacomplecailorcuamoniacul.Reacliiledecomplexareintrepte
gi constantele pa4iale de formare sunt:

Cu2*+NH3
De unde:

5 Cu(NH3)2*

*r=ffi

Cu2*+ NH3
Cu(NHr)
2*

l; Cu(NH:)2*

Kr=2x104

lcug,rnrl'.1=r,xlcu'*lxlNurl=B,xlcr'*lx[.v4,]
3

+ NH, 5 cu(Nn^)i. K:=5x10

Similar,
lcu lc u

Cu(NH.)22*+ NH3

5

cu(Nu

r)i.

K:=1x

10

3

w n rlT
I

I

= K, x

K, rfcr'. frlNu,)2

=p

"

xfcu't ]" bra, ]'

Cu(NH3!2*+ NH:
Reacflile de complexare
Cu2* + cu2*

5 cu(wu,)i.

K+=2x 1o

2

1

x n ;7

= K, x K " x

K' rlcu'. fxbra, ]' = p. xlcu'" fxlNn,)'
= B o xfcu"

ti

constantele de formare ale complecailor:

lcrlN u s1. l= K, x K " x K, x K o xfCu't It Fra, I
Concentratia totald continnnd ionul metalic:

lxlvn rl

l.IH3 2NH3

:; cu(NH3)2*

gr=Kr=2x l0

a

.

a Cu2* este suma concenffafiilor tuturor speciilor
rll"

+

5 cu(uur)it

F:=KrxKz=lO

8

cu

=lcu" l+lculNu ,1" l+lcu@n,)'z;' )+lcuqn

l+lc"qn

Si" l

Cuz*

+ 3 NH3

5 cu(Nar);'

F:=KrxKzxKr=I0

rl

cu2*+ 4NH3

5 cu(unt)i-

Ba=KlxK2xKsxKa=2x1013

Fractiunea de Cu2* necomplexata, se poate calcula ca raPort inffe tuturor concentrafia ionului Cu2* liber (necomplexat) qi suma concentrafiilor Cu'*: speciilor conlindnd
n :!--J

au valori constantele de formare in trepte ale complecailor cu3"-NH3 ale concentrafii de mare de destul domlniu pentru un apropiate. De aceea,
455

[cu'.1
vM

456

.rffiry

CONSTANIA SAVA

.,CHIMIE ANALITICA. VOLUMETRIA" Vl. Volumetria prin reacfii de oomplexare
Constanfa Sava,,CHIMIE ANALITICA. VOLUMETRIA''

VI.2.3.3. Curba de titrare complexometrici in prezenfa unui agent auxiliar de complexare
dr= 0,01M cu solu{ie EDTA Se considerd titrarea a 100 mL solulie Cu 0,01M, la pH=10, in prezenfE de NH3 0,1M. Calculul constantei condi{ionale de formare inprezenla unui agent auxiliar de complexare: K" = doxd* x Kr,," "u, formare ale complecgilor Cu-NH3 din literatura de valorile constantelor Cu de specialitate se calculeazd a,y :
2*

du=

t+ p,x[Nn,]+ prxfNur]' + prxfwnrf'

+

B^x[Nurl
:

[Cu2*i se calculeazdin func{ie de oy

[Cu2*]-0yxCy
VI.2.3,2. Constanta condilionali de formare a complexului CuEDTA, in prezenfa unui agent auxiliar de complexare
titrantului-solutie standard EDTA, diferitele specii de ^ Cu2* prezente in solulia de analizat, se transformi in complex Cu-EDTA.
Pe misura adiugdrii

*' _l &u=

l* p,x[NHr)+

B"xlNHr12 + Brx[NHrJ3 + Box[NHrla

1+ (2x104)x (0,1) + 108 x (0,1)'? + 10" x (0,1)3 + (2x l0'3) x (0,1)4

qu = 4'76x10-to
K" ru, = Q,35)x (4,7 6 xl0'0 ) x (6,3 x
1)

cu2*

+Y4-:; cuy2-

l0''

) = 10,5 x 108 = 1,05 x 10e

Constanta de formare a complexului, Kcry:

K*,=EP{h=##
Constanta condilional5 de formare:
K'cuy = Gox

in solulia initiale:
urra

[Cul=6.x

= 0,01Mx (4'7 6x\0-to1=4,7

6xLC_t2 pCu=l

1,32

Kru,

=##= [c"vu] LCut* lxcr d, xC, xC,

este parte- din Cu pomplexat cu EDTA. Restul este prezent sub formd de Cu2* $i patru amine complexe. [Cu2l=gr a ot
C

2) inaintea punctului de echivalenfd, numai o

2*

Deoarece crM este constanta pentru o anumita concentrafie a NH3, se include in constanta condilionald. Se ob{ine astfel constanta condilionald de formare inprezenla unui agent auxiliarde complexare:

CM

-vru't v,.,
C

^,r,,*

XV r,rr'"

- C ^'eort XV

"eort

V''cu'* *V''ePtn

K"cu'=doxa*xK'u'

=#

XVr,cuu
^,cuu

-

C^'EoraXV"'eort

fcu'.1=

V''cut.

*V''eort

*o,*

Pentru l0 mLEDTA addugafi: 457 458

)

CONSI.ANTA

SAVA,,CHIMIE AN ALITICA. VOLUMETRIA" Capitolul VI. Volumetria prin rcaclii de complexare

[ctz-

't

0,01 x 100

-

0'01 x

l0

x 4,76

xl0-r0

Constan[a Sava,,CHIMIE ANALITICA. VOLUMETRIA" VL Volumeria prin reaclii de

100+10
= 3,9x10-r1

rxru 5xl0-3
1.05

[Cut*)- 0,8x10-] x4,76x10-tt
pCu=11.41

x l0e

=^l4.i6xlo-"

= 2.l8x10-6

[Cu2"1

=oyXCy
10{)= 1,038 x

Similar se calculeazd

1Cu2*1

qi pCu pentru diferite volume de titrant

adiugate pAni la purrctul de echivalenld.

lcuz*f =(4,7 6 xl
GeneralizAnd:

0-t01 x 12, I 8 x

lO-rs
C

pCu= 14,98

3) La echivalenfd, practic tot Cu2r prezent^in solulie se gdseqte sub forma

complexului
complexului.

cu EDTA. Singura sursd de Cu'* in solulie. este
K' r,, = Eg:f = G4 xa M x K cuv =1,o5x1oe xC,

disocierca

XV,.c,,r*

lCuz*1= dM xCM = aM

^,cu", V,., x K" ru,

C,

4) Dupd punctul de echivalentd solulia conline EDTA in exces:

Concentralia complexului se calculeazi in funclie de cantitatea de Cu2* prezentdinilial in solufie gi volumul soluliei la echivalenfd:
,. C -.-xV r.!!ilt.Lu-

.

^ ^ cr=Leou,=__i:_=_r,,, -VEDTA,"*", -Ca'EDTtXV',EDre'exc"'

Singura sursd de Cu2* este disocierea complexului:

lcu'* l=

o*

lcuY'-f=c""'
Pentru exemplul considerat:

'g,

Vr.cuu *V",EDre."'j

Din constanta conditionald de formare, se-calculeazd Cv:

w'| " cu,--lc"v'-l C,xC,

fcuYz- ] = c cu,,- =

La echivalen!6, concentralia tuturor speciilor de Cu2* necomplexate cu
EDTA
(Cr):
(Crra), este egal6

###

=

5x1o-3

M
de

cu concentrafia tuturor speciilor de EDTA necomplexate

fc"r'-) unoe t, =v\,rxq

Cv=Cr
Atunci:

i

-- cu, lcuY'z-l fcuYx-l c'?M cu xC,
De unde:

C, -C^'c"'].V''cu'- "T;q
a

inlocuind in relafia de calcul

concentraliei Cu2*:

Mn-1 ,,=U=,

lcu'*f= o,

rr,

C^.ct. XVr,cu" .,
vr.,

d*
K" rurxC,

459 460

)

Constanla SaVa,,CHIMIE ANALITICA. VOLUMETRIA.. Capirolul Vl. Volumeu'ia prin reactil de complexarc

Conshnla Sava,,CHIMIE ANALITICA. VOLUMETRIA" Capitolul Vl. Volumetria prin r€actii de complexare

K"o,r,X

C,,. eorn XV t.EDTA.ex,ct

V,,,

LCU-

C -.. xV -.. , .=_l_ d, )=7ffx nt.Cu- J.Cx-

C n.ulrl XV s.eore.etet

Pentru exemplul considerat:

Concentralia Cu2* in solufie, in toate etapele tiririi este mult mai micd in prezenla agentului auxiliar de complexare NH3. Saltul de pCu la echivalenli este: ApCu = 16,35 13,62 = 2,73 Punctul de echivalentd este la pCu=15 Literatura de specialitate recomandl folosirea indicatorului murexid care, in condifiile acestei titrdri are pCu = 13,6 l. Rezultd o mic6 eroare negativd care poate fi miclorata dtrand pane la albastru intens.

5) Observafii

-

t

t*-l=

oi:ourf

0,01x100

io;'" 0,01x V..-*.,*.,"

_ 4,53x10-'?
Vs,EDTA,etr"t

Tabelul VI.6. Date privind evolufia [Cu2*] 9i a pCu la tirarea a 100 mL solufie Cu2+ 0,01M cu solugie EDTA 0,01M 0 are NHq 0.1M. la in orezenta aeentului auxiliar de
Etapa V" nnrr

Nr.
19

t8
17

crt.

Inifial mL
100 100 100

Exces

Addugat

Exces

Icu2*]

pcu
32

mL
100 99

mL
0

mL
0 0 0

t)

l6 pcu
15

DL
2.

90
80

I l0
20 40 50 60 80 90

4.76x10-'4.6x103.9x 103,1 x 10l,9x 10-'"
1.6x

r,34

4t
,51

J. 4.
11

r00
100 100 100 100 100 100 100 100
100 100

0
0

60 50 40
20
10
1

1a 80

10

5.
50 lm
VS,EDTA 0,01M (mL)
150

0
0 0 0

l0-'"

6.
7. 8.

L,2xl0-'"
5,2xL0-"
2.5x 10-^'

a)
2,28 2,60 3,62 4.62
.98 ,35 ?5 ,35 .65 ,95 8.05
T2

Figura VI.7. Evolu{ia pCu la titrarea complexometricA inprezentp unui agent auxiliar de complexare sunt prezentate rezultatele calculului concentraliei ionilor Cu2* gi a pCu la titrarea a 100 mL solulie Cur* 0,01M cu solulie EDTA 0,01M, la pH=10, in prezenla amoniacului 0,lM ca agent auxiliar de complexare.

9.
10.

in Tabelul VI.6

qt
2.

3)

t00
4.
5.

100 100 100 100 100 100 100

6.
7. 8. 9.

0.10 0 0 0 0 0 0 0 0 0

99 99.90
100 100.10
101

0
0 0 0,10

2.4x10-''
2,4x101.04x

l0-''

I
10

110 120 140
150 160 180
r.90

20

40
50

4,5x l0-' 4.5x 10-" 4,5x l0-'' 2.3x l0-^" l,1x 10-'" 0.9x l0-'"

60
80

7,5x10-'"
5.6x l0-''' 5,0x 10-'' 4,5x l0-

8,25 .30 ,35

0
0

90
100

10. 461

200

462

)

k. in orto qi un atom de N inclui |-(2-Piidi|azo)-2-naftolgi4-(2'-Piridilazo)rezorcinolconfinogupareoH 1n inel. disociat in funclie de pH. Este evident cd punctul de echivalentd este marcat de vilajul de la culoarea complexului M-indicator Ia culoarea indicatorului liber. INDICATORI FOLOSITI LA TITRARILE CU EDTA S-au studiat divergi compugi organici careformeazd complecqi colorati cu acegti compuqi trebuie si indeplineascd urmdtoarele condifii : sd fie solubili in solventul folosit la titrare gi sd imprime soluliei o coloratie vizibild $i la concentralii mici. negru edocrom T.. acid calconcarboxilic.CHIMIE ANALITICA.h: un ion metalic divalent' metalic: indicator =1:1. Este solubil in 1: 100 NaCl. stabilitatea complecqilor M-indicator sd fie mai micd decAt a complecgilor MEDTA pentru ca la punctul de echivalenld tofi ionii metalici si fie complexali cu titrantul.CHIMIE ANALITICA.grupeoIr.iuuit in solufie. Astfel. negru albastru eriocrom B. Pentru a putezr fi folosili ca indicaton - -----oH - -)"=* (secvenla <: secven{a VI. Titrarea cu EDTA se bazeaz6.. 463 464 .aunuiatomdeazot9iaunorliganzidinine -VLh solid dar pulin .i"rrJ"rio". Coloranfi azoici Si chinoiliminici ce pot forma complec$i metalici (indicatori metalici) Coloranlii azoici folosifi ca indicatori metalici conlin o grupd. T este des folosit ca indicator metalic.o.L./ \_ . iar dupd punctul de echivalenJi complexul M-EDTA (in general incolof..3. azo gi doul grupe OH in orto gi orto' (calcon.=^{ secvenla cu participarea Sunt posibile 9i structuri in rapotul ion metalic:lig+{:1:2 VI.. structura complexului format cu VI'l: secvenla in trivalent' unul t"J"a i" secvenfa VI. albastru eriocrom SE. ?naintea punctului de echivalenld solulia confine complexul M-indcator (colorat) gi ionul metalic in exces. I ----J V"="/ .* secventa \.' j-"qE secven{a ------.i speciile ionice ale indicatorului 9i complecgii M-indicator sd colorate.oH Ho'. fie diferit Torin conline o grupare OH in orto 9i un rest de acid arsenic in orto' VIj): domeniul de viraj sb fie situat in interiorul saltului de pM la echivalentE: compusul si fi disponibil gi accesibil..Consranla Sava . albastru hidroxinaftol) avAnd structura corespunzAtoare secventei VI. Structura lor este figurat6 in secven{a VLi: ionii metalici.- :}'.3. sd formeze complecgi colorafi cu ionii metalici. EDTA exces (incolor) gi indicator liber-colorat in funclie de pH-ul soluliei. De aceea se foloseqte un amestec . VOLUMETRIN VI.o" no-'iu =o secvenla VIj VI. pe faptul c5 stabjlitatea complecgilor MEDTA este mai mare decAt a complecqilor M-indicator. iar cu Acestestructuifavoizeaz|formareacomplecqilorinraportu]molarion "rt" jqL -tt. in orto'.k VI'l apd' uneisingure. VOLUMETRIA" Constanta Sava.

r.ftlxutui Ladizolvareain K" -llnd3-lxl-H3ol = 2.+ H:O* albastru portocaliu lo{-to-7M). 465 466 ) . Na-) Constanla Sava. K. ln timpul tirarii cu EDTA complecaii M-Ind cororafi.5 HInd2.Conslanta Sava. se produce ionizarea: lHlnd* l PKr=6. in EDTA. culoarea comnlecsiror este vizibilb qi la dilulii mari (concenrralii are T. in prezenla indicatorului negru erio aceste condilii forma predominantd a indicatorului este cea corespunz6toare treptei a doua de disocialie: Se considerd titrarea Mg2* cu Hlndz-+ H?O 5 Ind3.5 Ind3roqu albastru portocaliu in prezenla ionului metalic se formeazd complecgi ln prezenla ionului metalic se formeazd complexul: Mgt* + Ind3- incolor K rr. VOLUMETRIA" Capitolul VI. VoLUMETRIA'. indica punctul de echivalenfE.3 pKz= ll.ut in funclie de pH..3.38 r/I. Domeniul de viraj al indicatorilor metalici H2Ind Na* M=461.no portocaliu 5 Mglnd rosu colorali (roqii): albastru HInd2-+M2* Ind3-+M2* 5 MInd-+H* ro$u fMgz'1x1lndY1 = 1x107 s portocaliu inmulfind cele doud constante analitice. coto.no =ffff!ffi= Oeunde: (2.8x10-5 pH=8-10 PlDl0 t Mlnd-+Ify3-s My?-+ rogu HInd2Cind raportul lMpztl-tMsInd.6 H2Ind. Volumetria prin reactii de complexare V1.gxlo-'2 ' apd a indicatorului. ' [HInd2-] 2.-J*LHrOtl.l [Hlnd"l > l0 este vizibild culoarea complexul Mg-Ind Similar se comporti gi ceilalfi indicatori metaUci.2. se transformd in complecpi M-EDTA (majoritatea incolori) mai stabili.8x10-12)x (1x10?) = 2. la pH=10..CHIMIE ANALITICA. coo.m Formeazd comprecai metarici cororati (r'ogu) cu pesre 20 de ioni metarici. CAnd raoortul tMslnd-) < a ' lHlnd"l l0 "rt" vizibild culoarea indicatorului liber.x K. se obline raportul MIndro$u intre concentralia complexului MgInd gi concentralia indicatorului liber..CHIMIE ANALITICA. iar indicatorul tiue.8x 10-5 albastru ro$u Mlnd-+y4-5 My2-+ Ind3portocaliu ' ty!:"!. apiLoluJ VI prin rcac1ii de complexare Negru eriocrorrr T CZOHTZN:NaOzS H:CzoHroN:Oa( SO.

01M.ConStanIa Sava.TETRIA'' .* "x K r.constanta de ionizare a indicatorului la pH-ul de lucru.PKo+ I PMg= 10 +7 -II. la pH=10.) a rezultat pca la echivalenld: pCa=6. ". Volumetria prin reactii de complexare rO..8x10-' lHhd'-l l0 . murexidul (structura VI'n)' pM .01M la pH=10.31= 1. M n* - Din calculele anterioare (capitolul v1.8xlo-5 lMs'* l= 10 Este relalia de calcul a domeniului de la titrarea ionului metalic Aplicand aceastS viraj a indicatorului complexometric M o*" c 'd tffi Y-.ul de lucru K.lra ytr4...94. LpMg=6.4t1.l=10-PH tM e=' I pM = pH * lgKylna..1 viraj al pMg=5.""u9ir.lo-Pd-l 10 K"xKu. in prezenla indicatorului negru eriocrom indicatorului.CHIMIE ANALITICA.n K 70-Pn*t K nx K r.3.* KnxKr. solulie EbTa 0.l domeniul de viraj: pCa=10+5.6.colstarlta de formare a complexului metal. Astfel pMg=5. T' eriocrom negru de indicator prezen\d EDTA O. m) se situ"*a la aceast6 titrare se folosegte ca indicator.o = 2'5X l0 =J. negru triocrom T ja in.:..tu!i. Capitolul VL Volumetria prin reac{ii de complexare intre aceste doui Iimite este situat domeniul de viraj. Pe curba de titrare a Mgl* cu EDTA se consata ci domeniul de viraj al pM = pH + lgKragloa - PKnt I pMg = pH + lgKygln6 .24 .*1_7 * lo-eH . Kyya6 .""u.6 pMe =6. VOLUtr.3. VOLUMETRIA.93 Rezultd cd negru eriocrom T este un indicator adecvat pentru titrarea ionului Mgz*. LH Deoarece Conslan[ft SaVa.indicator..24. in Dincalculeleanterioare(capitolulVl'5. 468 ) .PKat I tY!-'"!-l * "-o ' = -19-:lHhd2-l 2.6+1=3. ob{ine domeniul de viraj al Ko= t"i+" in cazul tiffarii a 100 mL solutie Mg t" 0'0lM ct' se cAnd =) wr't=+-.6xr0-' l0 2.2.tglM'*l 467 se constata c6 domeniul de viraj al indicatorului i.27 9i saltul de pMg la echivalenth este de la 4'31 la 6.6xl=5'4tI tM^*j=L'x l0 K "x r.7+l unde: este ionul metalic care se titreazd pH.H-' = 3'6 x l0-5 pMs = 4'4 T.. De ace"a foloseqte ca indicator negru eriocrom T' cu AplicAnd u..1)arezultatpMglaechivalenld: - lA-PH!l K Ko Kcana Se obline =2'8x 10 -12 5 PKu=11'6 lgKs.Ca2* cu EDTA' (structura VI.+"=3.blM.8x10-12 PKo =11.. Se observd coincidenfa intre pMg la echivalenfd $i pMg de r* sb a Mg complexometricl titrarea la indicatorului negru eriocrom T."!ll = ft x.eputul saitului de pCa la titrarea.CHIMIE ANALITICA.11. Generalizdnd aceste calcule se poate scrie: Prin urmare domeniul de viraj al indicatorului este: pMg=5. in cazul ritrArii a 100 mL solutie Caz* 0.3pisaltuldepCalaechivalenJiestedela4'3lla8'25'ApCa=8"25-4"31 =3." 2.4.* y74..+ Kvgrno= 1x107 lgKvglna=7 indicatorului negru eriocrom T este situat in interiorul saltului de pMg la echivaienld.

/'* . 3. Marcarea punctului de echivalen{fla titrarea complexometrici S-au studiat divergi compugi organici careformeazd complecai coloraf cu fi folosi{i ca indicatori aceqti compugi trebuie s6 indeplineascd mai multe condilii: sI fie solubili ?n solventul folosit la titrare gi sd imprime soluliei o colorafie vizibild gi la concentrafii mici.n H* 5 H:Ind 2+H" rogu-violet violet pH=9-10 pH=4-9 llalnd - -H* 5 Hzlnd 3- +H+ albastru pH=10-13 Num6rul liganzilor organici este foarte mare iar aplica{iille lor in analiza calitativA. anionul ioduri etc.1. -reacfii cu formare de complecgi intr-o singurd treapte.4. este practic total6.5 CaY 2.+ H3Ind 2ro$u incolor incolor albastru adeivali analizei majoritd{ii ionilor metalici.201 FI+Ind-Nr/i I n il I "" Nr' vl..ConsranF Sava. ln analiza volumetricd prin teac{ii de complexare se folosesc liganzii polidentafi chelatizanti. reaclia decurge intr-o singurd treaptA. Complexul cu Ca2* . La tilrarea cu EDTA se formeazd complexul Ca-EDTA (incolor) md stabil decAt cel cu indicatorul. (purpurat de amoniu) este un colorant chinoniminic care plezintd patru atomi de hidrogen.lSfnte Capitolul VI. este prezentd specia H2Ind3. sunt disponibili indicatori complexometrici Complecaii murexidului cu Ca2* sunt diferit cololafi in func{ie de pH: CaHaInd' galben portocaliu 5 CaHsInd 5 rogu-portocaliu CaHzInd roqu CaHzInd La pH=10. vOt-UN. METODE DE DETERMINARE COMPLEXOMETRICA Complexometria cuprinde metodele de'analizd. raportul molar ion metaliclligand este 1/l indiferent de numdrul de coordinalie al ionului metalic Ai de numirul grupelor funclionale participante la complexare ale ligandului" Pozitia ionului metalic in centrul complexului cu configura{ie in general octaedricd. ionizabili in funclie de pH: l.CHlMIE ANALITICA. la punctul de echivalenld se produce un salt mare de pM. la care agentul de complexare este un ligand anorganic (apa. anionul tiosulfat.// \t o\. ionii metalici. sunt foarte numeroase.CHIMIE ANALITICA. sd formeze complecpi colorati cu ionii metalici.... Astfel la echivalenfd culoarea vireazd de la togu la albastru..).4. anionul cianurl. instrumentald qi la indicarea punctului de echivalen!5. Volumetria prin reactii de complexare c>'/ ).este ro$u. iar indicatorul se va regbsi libel in CaHzInd . la care agentul de complexare este un ligand organic. VI.. M=302. cantitativd care au labazi. iar produgii de reaclie sunt complecai interni denumili chelafi. impiedicb formarea unor chelali cu raport molar mai mare de lll. Volunetria prin reaclii de complexare Murexidul.albastri. chelatii formali sunt solubili in mediul de reaclie qi au constante de stabilitate mari. In funcfie de natura agentului de complexare precum gi de natura produgilor.zzo Murexid Constanla SaVa . Pentru a putea - 469 470 ) . VOLUMETRIA" Capitolul VI.-.+ HY solulie. amoniacul. cantitativd. reacfii cu formare de combinalii complexe. Aceqtia sunt acizi aminocarboxilici folositi in chimia analiticd inc6 din 1945 datoritd urmdtoarelor avantaje: reacfia cu cationii.\-" I ""- f APLICATIILE METODELOR DE TITRARE PRIN REACTTI DE COMPLEXARE VI. (c8H4N5o6tNl1. reacliile de complexare se impart in: -reacgii cu formare de complecgi in trepte.

Este evident cd punctul de echivalenli este marcat de virajul de la culoarea complexului M-indicator la culoarea indicatorului liber.lM este echivalent cu 20'90 mg Bi Se dilueazd solufia de analizat 471 4'.4.lM pAni la schimbarea culorii de la violet la albastru clar' 1 mL solulie edetat disodic VS 0. Se incdlzeqte la fierbere 2 min. 50 mg xilenol oranj triturat (C. voLUMETRIA' Capilolul Vl.. Astfel.50 mg negru eriocrom T disodic edetat solutie cu temperature acestd gi la titreazd se +O"C ta Se incdlzegie VS 0..7) li se titreazl cu solutie edetat disodic VS 0.2).lM este echivalent cu 2. fie diferit domeniul de viraj sd fie situat in interiorul saltului de pM la echivalenli. Complexor4etric Titrations (Ph. la 250 mL cu apd 9i se adaugd sub agitare amoniac 13. Determinare magneziu intr-un pahar conic de 500 mL se dilueazd solulia de analizat cu api la 300 mL in sau se dizolva cantitatea necesard de substanla de analizat in 5-10 mL apd. Determinare calciu speciile ionice ale indicatorului gi complecaii M-indicator sd colorate. 50 mg xilenol oranj triturat (C'2'7) 9i suficienti hexairetilentetraamind peniru a obline o coloralie roz-violet. o colora{ie pentru obfine a hexametilentetraaminA edetat disodic VS 0. murexid gi amoniac looglL pin6 la coloralie galben-portocalie 9i violetd' pdnd la colorafie titreaze cu edetat disodic 0.lM este echivalent cu 4'008 mg Ca' Determinare plumb intr-un pahar Jonic de 500 mL se dilueazd solufia de analizat cu apd la 200 mL.698 mg AI.lM pAnd la schimbarea culorii la galben' 1 mL de solulie edetat disodic VS 0.lM p0nd la schimbarea culorii de Ia rozviolet la galben.1M este echivalent cu 6'54 mgZn' Determinare cobatt (FR X' pag. pAnd Ia schimbarea culorii de ia albastru-verzui Ia rogu-violet.5.05mol/L corespunde la 0.5M. proaspit preparate.CHIMIE ANALTTICA.5..1M gi 10 mL amestec in volume egale de acetat de amoniu 15.6.12 ) .consunra sava .1M este echivalent cu20.'12 mg Pb' adauga aprox. Se mai adaugi incd 2 g hexametilentetraamina gi se titreazd cu solulie edetat disodic vs O.2. sau volumul minim de acid clorhidric 2M gi se dilueazd la 50 mL cu apd. disociat in func{ie de pH.1) 0.lM pand la sdhimbarea culorii la galben' 1 mL solufie edetat disodic VS 0.05 moVL lml.2. 25 mL solulie edetat disodic VS 0.431 mg Mg' 1) Determinare zinc intr-un pahar conic de 500 mL se dilueazd solulia de analizat cu apd la 200 mL.1M este echivalent cu 2. se adaugi (C'l'3)' 10 mL solufie tampon amoniac pH=10 9i aprox. gi se menline solutia la aceasta temperaturd pAn6 devine complet clar6.11 ) . se rdceqte 9i se adaugi 50 mL etanol absolut 9i 3 mL solulie de ditizon5 (C.5Vo rn/v gi acid acetic 2M. iar dupd punctul de echivalenld complexul M-EDTA (in general incolor) 9i indicator liber-colorat in funclie de pH-ul soluliei. Se titreaz6 excesul de edetat disodic cu solulie de sulfat de ztnc VS 0.Determinarea aluminiu intr-un pahar conic de 500 mL se adaugd 20 mL soluiie de analizat. merhod 2. I mL de solulie edetat disodic VS 0. 50 mg xilenol oranj tritufat (c. Se titreazl cu solu{ie edetat disodic VS 0. Se adaugi aprox. 1 mL de solutie edetat disodic VS 0. Eur. conic de 500 mL se dilueazd solulia de anahzat cu apa la 300 mL. Compugii organici omologali ca indicatori complexometrici sunt prezentatri in Capitolul VI. Titrarea cu EDTA se bazeazd pe faptul ci stabilitatea complecgilor MEDTA este mai mare decAt a complecgilor M-indicator. compusul sd fi disponibil qi accesibil. se incdlzegte la 70'. inaintea punctului de echivalenli solulia conline complexul M-indicator (colorat) qi ionul metalic in exces.7) qi Se YI.01189g CoClzx5HzO' Determinare bismut in acid azotic conc. Volumetria prin reaclii de complexarc - Cons[anTa Sava.edetat disodic 0.cHIMIE ANALITICA.1M.2. VOLUMETRIA'' stabilitatea complecAilor M-indicator sd fie mai micd decAt a complec$ilor MEDTA pentru ca la punctul de echivalen{d toli ionii metalici sd fie complexali cu titrantul.986) 5 mL solufie de cobalt (60mg/ml CoClzx6HzO in HCI l0gll. intr-un flacon de 500mL.l5 mg acid calcon carboxilic triturat (C.lM pdnd la schimbar"ea culorii de la violet la albastru clar. Se intr-un pahar -6 adauga mL solulie hidroxid de sodiu 10M gi aprox. se adaugd 5 mL acetat de amoniu solufie se saturata. Metode de titrare complexometrici Appendix VIII D. pAni Ia tulburarea soluliei..) se dilueazi cu 200mL upd. suficienta cu solutie Se titreazd roz-violet. I mL de solutie edetat disodic VS 0. Se adaugi aprox.0259o wt/v in etanol absolut.1. Se adaugd 0.5 mL acid azotic conc.

este unul din cei mai utilizali titranli in analiza volumetrici cu formare de complecEi intr-o singurd treapte. 300 mL apa distilati gi se aduce la balon cotat de 1000 mL tot cu apd distilatS. -este disponibild gi accesibild. € zrrson = € cu. Volumetria prin rcac(ii de complexarc Constanta Sava.1.conpt".6 I 2 g Solufie tamPon NHrN&Cl' PH=10 : intr-un balon cotat de 100 mL se introduc aproximativ 30 mL api distilatS' 5. motiv pentru care se recomandh folosirea flacoanelor de plastic pentru pdstrarea solufiei gi biurete de plastic pentru titrare. =C^. Prepa. De aceea.l.Consranla Sava. Pentru a prepara 1 L solulie edetat disodic 0.05M pAnd la virajul culorii indicatorului la galben. se prepard o solutie de concentra{ie aproximativ6.CHIMIE ANALITICA. =C ^. se dizolvd in ap6. Pentru determinarea concentrafiei exacte se titreaza cu solulie standard d edetat disodic 0.Corpl*or !il XM cor4* nt XVr. Prepararea titran{ilor Prepararea solu{iei de complexon Capitolul VI. -sunt disponibili indicatori adecvali determindrii punctului de echivalenii.5) in aprox. solubiii in ap6.n ttl X ill X Fco. r. f^C.40 g NIfuCl."vr^-t Vr. Reactioneazd in timp cu ionii metalici conlinuli in sticld. Mr.05M.aso' - C m.cmpleron Fc.62 gcomplexon trI pe o sticld cie ceas Se aduce complexonul de pe sticla de ceas intr-un balon cotat de 1000 mL care confine aprox.*pu^ ttt (L) v..roo..5 gZnSOaxTHzO W287.05M Principiul metodei sarea disodicd denumit gi complexon III. Se calculeazd concentralia exactd a soluliei de sulfat de zinc. Sarea disodicE avantaje: -are solubilitate a acidului erirendiaminotetraaceric (Tabelul vl. Prepararea gi standardizarea solu{iei de sulfat de zinc 0'05M Se dizolvd 14.C. 300 mL apd distilatd gi se aduce la balon cotat de 1000 mL tot cu ap6 distilata. Volumetria prin reacfii de complexre # # # # # # Se cAntdresc la balanla tehnici 18.241 g/mol) uscat cdteva ore la etuv6 la70oC coloratie roz-violet.zu -!- x I L= I g.ryl"ton il! XV t. zso.3.nnplexon lil XVt.3.^ro. r. se adaugi 100 mL solulie hidroxid de sodiu I M 9i se aduce la 1000 mL cu apd distilatd. VOLUMETRIAVI.CHIMIE ANALITICA. constantele lor de formare au fost determinate si se gdsesc in literatura de specialitate.4.zoso" ".**r".Cmpletm 1il. m conpteton rrr = o.5 g. M=37 2. cu majoritatea ionilor metalici (excepfie fac ionii metalelor alcaline cu care formeazd sEruri solubile in apd).. complecaii au fost studia{i. Se titreazE cu solulie standard edetat disodic 0. VOLUMETRIA" VI.os Y!47 z.4.c.1M se dizolvd 29 g ZnSOaxTHaO (M=287.q.npt"*n ttt C XV ^. acidului etilendiaminotetraacetic GDTA) nu este Reactivi gi ustensile: # # # Flacon de plastic de 1000 mL pentru solufia preparat6 Modul de lucru: # Se calculeazdcantitatea de complexon III care se va cxntdri pentru a prepam 1000 mL solulie-0.*pte-u* ttt -".rarea reactivilor VI.). datoriu umdtoarclor in apd suficientd preparirii soluliei de ritranr: -formeazd complecai stabili. se dilueazd cu apd distilatd. =. 500 mL apd distilatE Se adaug6 50 mL solulie hidroxid de sodiu lM Se dizolvd gi se aduce Ia semn cu apd distilatd III 0. se adauga xilenol oranj triturat $i suficientd hexametilentetraamini pentru a obtine o a titrosubstanld. Se transvazeazd imediat dupd preparare intr-un flacon de plastic care Se omogenizeaz6 se elicheteazd corespunzdtor.1 /v^c@il*ltt - fficomPtcxn III C.. din legea echivalenlei gi factorul de corecliei al concentraliei teoretice 0.05M.05M: Instalalia de preparare a unei solulii din substantb la balon corat de 1000 mL Complexon III (Na:H:Yx 2I{zO sau NazH:CroO6H12N2x 2H 2C. Pentru a prepara o solufie 0.5) in aprox.. 35 mL amoniac 257o gi se aduce la semn cu apd distilatd' 473 474 . Se preiau l0 mL. con{inutul balonului. mCmplwr III =Cn. cdreia i se determind apoi facrorul.lM se cdnt6resc 37.

C ^. zinc li ifii.01M. Determind o modificare netA de culoare de la rogu la albastru la titrarea calciului I parte acid calcon car.4104 Indicator: eriocrom negru T Modul de lucru A.Co. Se folosegte ca indicator o solutie l7o in apFt (proasp6t preparatA fiind instabil6) sau amestecul solid t:100 NaCl sau I:500 zaharozl. acidului purpuric.boxilic cu 99 p6rli NaCl.CHIMIE ANALITICA. ecrnplexn.3. toriu. Se obline o culoare brun-violetd.. Se adaugd 0.3 (CsHrN6O6 M=248. # # # # # # titrarii directe # # # # # (pH=10) . (C:zII+oNzNaaOr:S M=844. VI. Determinarea factorului solufiei de complexon Determinarea factorului cu sulfat de magneziu Reactivi gi ustensile Aparatele gi ustensilele necesare III (CzrHraNzO:Sx3H2O M=492. solulia devine albastrd. in Biuretd-titrantul: Solulie complexon III-O.3. Se tritureazd I parte xilenol oranj cu 99 p14i azor. Sensibilitatea la magneziu. sau in prezenfa unui exces de edetar disodjc.plr*un lltX Fco. Culoarea devine galbend.*.7 (CrrHzsN:NtuOrS M=761 g/mol) formeaz6 in mediu alcalin complecai colorati violet cu ionii de mercur. Se tritureazd I parte albastru de meriltimol cu 100 p5rli Albastru de metiltimol triturat D_ t Cmplexon III a mMsSOnxlH"oxlo3 M .12 g ' Se adaug[ 50 mL apd distilatd 9i 5 mL solulie tampon Se verifici pH-ul cu hArtie de PH Se adaugd un vdrf de spatuld de indicator eriocrom negru T Se incdlzegte la 400C Si se titreazd la aceastd temperaturA B.2.2.19 g/mol) este sarea de amoniu a Xilenol oranj C.1. I mL acid acetic 2M qi 0.(mL) KNO:.1. Capirolul vl. Test.rrorrr rto x C ^. in absenra ionilor metalici.5 g/mol) este cu edetar disodic.76 glmol) formeazd in mediu acid (pH=2-3) complecai colora{i in atbastru cu ionii de bismut. Prepararea indicatorilor Xilenol oranj triturat Constanla Sava. solulia este albastr€. se adaugd 0. .05 mL solulie azotar. complec$i colorati lipsa ionilor metalici.4. Se tritureazd Acidul calcon cerboxilic C.rr**o^ .. se adaugd amoniac 6M gi culoarea devine albastrr. solulia este galbena.05M Solulie tampon NH3-NII4CI' pH=10 Hdrtie de pH pentru domeniul bazic Sulfat de magneziu chimic purMgSOaxTIIzO' E.T I I I I I ? ::i-re j Conslanta Sava .05Mtrn solufie NaOH c. sau in prezenla unui exces de edetat disodic. VOLUMETRIA" Capitolul Vl.4.cr^p. Iil =e ugso. in paharul de titrare-solu{ia de Analizat: Se cant5refte la balanla analitica o cantitate de MgSOaxTH2O cuprinsd intre 0. Se adaugd 0.1 mL clorurb de calciu 0. # Test.15Vo m/v. Se adaugd 50 mg xilenol oranj triturat unui amestec format din 50 mL ap6.4.4 glmol) in rogu cu ionii de calciu.3. Solutia se coloreazd in violet.2. se dizolvd 50 mg acid calcon ca.""* tttxVr. Volumetria prin reac1ii de complexare I Murexid Murexidul C.at de porasiu. zinc ai al1ii. Se adaugd suficenti hexametilentetraamini pentru a schimba culoarea solu{iei de la galben la rogu-violet. solufia este galbenE. Se adaugd I mL solulie sulfat de magneziu lvo mlv si 0. sau in prezenla unui exces de edetar disodic. in Solulie de complexon III-0. Se dizolvd 50 mg negru eriocrom T triturat in 100 mL ap5.1 mL solulie sulfat de magneziu lvo m/v.. de plumb. Se tritureazd 1 parte negru eriocrom T cu 99 pa4i NaCl.3.1 mLedetat disodic.6.boxilic triturat intr-un amestec fonnat din 100 mL apd gi-2 mL hidroxid de sodiu lOM.i5 mL edetat disodic 0. Solulia devine albastru clar. VOLUMETRIA. zirconiu pi allii.2.06 9i 0. calcule gi concluzii: se titreazd de la violet la albastru clar se calculeaz6factorul solutiei de complexon III Etiind cd in reac[ia acestuia cu ionul de Mg2* raportul molar este l:1. plumb. Test. Culoarea devine violet. Negru eriocrom T triturat Negru eriocrom T formeazd.CHIMIE ANALITICA.M=246. reactivul patton gi Acid calcon carboxilic triturat o Reeder pulbere brund-negxicioasi. (CzollrzN:NaOrSx3H:O M=461. iin lipsa ionilor metalici.Sensibilitatea Ia calciu. magneziu. C.. Volumerna prin rcactii rte compffi VI. Prezentarea rezriltatelor Se completeazd tabelul: 475 476 . condifii.np!"ronIIt XVr-c^pl"*'^ (L)=!!!9t "' 'o Albastru de metiltimol C.

3) Fcmpleron It) Negru eriocrom T formeazd cu Mg2* un complex violet (Mg-Ind). Complcxon III= Fr- Determinarea factorului solutiei de complexon III 0.3 oKaa=11. C zrso..5. Fiecare specie chimice este diferit coloratS: OH o " Clrnpler'n u =€a.n n = = Vs2.u.6 t 1. mai stabil decdt complexul Mg-Ind.*t t1.'..o = . X C . DETERMINARI COMPLEXOMETRICE DIRECTE VI.. prezent de echivalen]6.xl H.3-1 1. Volumetria prin reaclii dc complexare I I Nr det A Solutia de Analizat n I ht ss{i.05M pdni la virajul culorii la galben..o - Vs3. t''.pt"-nr.. Se fierbe pentru indepertarea excesului de brom. Itt XVt.zn= J ztso. ttt XV . Se adauga 0. Se adauga 25 mg xilenol oranj trirurat ca indicator gi suficientd hexametilentetraamina pentru a obline o coloralie roz-violet. A Solutia de Analizat flll. indicatorul liber va colora solufia. Complexon H.O lll - F:= Fo./-\ \ )-r /) v NaH2lnd H2hd- C r...03 g zinc granule in 2 mL acid clorhidric 7M. VOLUMETRIA' Capitolul VI. '. Complexou lll = F:- Determinarea factorului se poate face gi cu solulie standard de sulfat de zinc aplicdnd metoda de la determin arc zinc (Cap. pH-ul optim de lucru este 8-10..zt a.9 - = Fr= rosu albastru rrortocaliu m2.. Na+'o.C..VI. a acidului etilendiaminotetraacetic (EDTA) folositd ca titrant complexometric.o lll= ltl= F'= u sso. Sarea disodicd a acidului 2-hidroxi-l-(l-hidroxi-2naftilazo)-6-nitronaftalen-4 sulfonic ionizeazd in funclie de pH.so..27 mgZn. se rdcegte ti se regleazd pH-ul cu solulie de hidroxid de sodiu 2M (solutia devine slab acidi sau neur6).6.2 1.2 oKar=6.os=....Cunpieton !lt XV.3-tt.. marcand punctul final al tifferii.05M este echivalent cu 3. incolor.cunpie-tuu ttt X Fc. Pe mdsura addugdrii titrantului @DTA) se formeazA complexul Mg-EDTA. m3. cAnd indicatorul este prezent in forma acest pH speciile de EDTA prezente in solufie sunt IfY3..s. \t v Cornplexon c Calculul lll Media determindrilor HrInd H"Tnd- 6..5.h= tl t/ v ' btso)xi s2.CHIMIE ANALITICA.conrplexon ttt .6-14 HInd'' Ind'- I 1 zrso.. Complexon C Calculul Media det consranta sava. atUastre La C nr. La echivalenld..r'tLl=!:! ' Az. Indicatorul metalocromic negru eriocrom T Interval de pH 0-r. VI. Identificarea punctului de echivalenfd se face cu indicatorul metalocromic adecvat: negru eriocrom T. det.qi Succesiunea reacfiilor care au loc: 477 478 .". rE_ Conpkron ltl - x10" Az.6 Nr.cu zinc granule Se dizolvd 0.rt n1 H ji i B Titrantul Vsl. VOLUMETRIACapitolul VI..cuutptLtuu tlt. 1.o xVv. Virajul cel mai net este de la violet (culoarea complexului Mg-Ind) la albastru- in solufie pAni la punctul culoarea indicatorului liber in intervalul de pH=6..1. Se asigurd un exces de hexametilentetraamind gi se titreaza cu solulie de edetat disodic 0. "=". I mL solufie edetat disodic 0.r.Zn= tl v B Titrantul Vsl.ruptt.w I : I I i I a Consr.anta Sava .os=..CHIMIE ANALITICA.."q. cu sarea disodicl nlMxsor* nro Vs3.3 Specia ionicd Culoarea ro$u pK" DKar=I.(ntL) Tabelul VI.Crnut"xon tlt -"q.o fUna. Analiza complexometrici a Mg2* Principiul metodei Ionul Mgr" formeazd un complex incolor stabil.l..2-6.xi a. Volumetria prin reactii de complexare I 2 --) . . Complexon F:= Fr.1 mL solutie saturatA apd de brom...05M ..

sau cu acid calcon carboxilic triturat (C. in forma HInd2.H ttll o2'n-\ro. prin urmare.05M preparatd in solulie de NaOH.5-13 H3Ind' Hzlnd'- violet Violet Albastru iar indicatorul se regeselte liber in solulie.{+1 Saltul de pMg la echivalenti LpMg=6.2.. Capitollll VI.1.2) viraj de Ia violet la albastru clar.CHIMIE ANALITICA.5. pH de lueru Ionul metalic M-murexid Viraiul culorii Rogu/albastru c*.254'31' udeugarea titrantului (soluJie standard de EDTA 0'05M De ^"""u. Co" >10 10 Complecgii ionului Ca2* cu murexidul sunt gi ei diferit colorati in functie de specia ionicd a indicatorului.+H* 10.6. Volumetria prin reaclii de comPlexare in solulia iniliala: Mg2*+ HInd2- 5 5 vtgtna.2. La echivalenti +Ca : +rr Identificarea puctului de echivalenld se face cu indicatorul metalocromic murexid (purpurat de amoniu) C. Murexidul se folosegte ca indicator metalic la titrarea mai multor lonl metalici: iar indicatorul se g6segte liber in solutie . albastri' calculele aratd c|domeniul de viraj al indicatorului murexid se situeaza la Hrlnd(NHo) Tabelul VI.r 9.5 Roqu-violet Galben-portocaliu Rosu-Dortocaliu Rosu La echivalenld.albastrd.3. La acest pH speciile de EDTA prezente in solulie sunt IfY3. Fiecare specie este diferit coloratd: ill HrxA--N'-1\r. Indicatort Specia metalocromic murexid $i complec$ii cu CaCa-Ind Culoarea PK" ionicd lI+IndHNr I{4Ind- Roz-violet Rogu- Roqu pKal=4 pKu=9.ConsIanF SaYa. oe asemenea. culoarea indicatorului liber.z-NAo II HH O O-ttH. Saltul de pCa la echivalenldApCa=8. Sarca de amoniu a acidului purpuric are patru atomi de hidrogen ionizabili in funclie de pH. Calculele aratd cd. Ca2*.31 Negru ericrom T se folosegte ca indicator metalic la titrarea: Mg2*. la titrarea cu EDTA: pentru negru eriocrom T 13-14 Ind'- Pentru marcafea neti a punctului de echivalentd se lucreazd la pH minim virajul culorii este de la rogu (culoarea complexului Ca-Ind) la albastrucind 10. Zn2* qi allii la pH=10 (viraj de la violet la albastru) folosind ca titrant solutie standard de EDTA 0.. pteparati in solutie de NaoH) se face pin6 11 vilaju] culorii de la rogu la albastru net.+ H4lnd- inceputul saltului de pCa la echivalenfd la titrarea cu EDTA Pentru murexid pCa=3. tn solulia ini{iald: albastru ro$u in timpul titrdrii: CaIIzInd +HY3. domeniul de viraj al indicatorului negru eriocrom T se situeazb in intervalul saltului de pMg la echivalen{d. 479 Ni" LN l0 8-9 10 Cu" Galben/violet Galben/violet Galben/violet Galben-verzuilviolet 480 ) .5. Volumetna prin reactii de comPlexare V albastru in timpul titrarii MgInd-+IIY3roFu nagV2- +lllnd:albastru Interval de oH 0-4 4-9. VOLUMETRIA" Capitolul Vl..CHIMIE ANALITICA.7+L. in forma Hzlnd3-.-CaYzro$u +HzInd3-tF albastru VI.5 3. este necesara menfinerea pH-ului la valoarea de minim 10.1 oKaa=10.1-10.qi Ya-' Succesiunea reaciiilor care au loc: CaHzIndCa2*+ Hrlnd! PMg=5.+H" Tabelul ro$u ConstanF Sava . Analiza complexometrici a Ca2+ a acidului Principiul metodei Ionul Ca:' forme'azd un complex incolor stabil cu sarea disodici etilendiaminotetraacetic (EDTA) folosiE ca titrani compiexometric. de pH. Mgr*+ Hy3- 5 Mgy2. VOLUMETRIA.3.244.

. apa-.*F."rl.3...r.\t (ClfCz icilt continutul total de sdruri de calciu gi magneziu funcfie de confin duritatea apei analizate (Cap.co^puton a . Calcule gi Concluzii: Se titreazd delaroz pAnd la violet.. apd de mare.co^ptoro. tI v t.ComplexotrlllxFconplexoulil _C n = nr.C^.'. o' uou' :"0:::.(L) # # Se adaugd 5 Se fierbe l-3 mL solulie de HCI lM minute pentru distrugerea murexidului. \'oLL'N4ETRIA" Capitolul Vl.co. Media determindr € cn7-= €cu'tPloot lll Analizat I' Yt.(g) A .05M C Condilii. v l:2. Se noteazl volumul la echivalenlb V2.rtptorou ttt xvt.5.. det Biuret6-sol..n.c..u."0.05M/NaOH cu factor cunoscr. uCa2+-.. apa minerali Solulie tampon NHr-NlI+Cl. C Conc. # # # # # # # Aparatele gi ustensilele necesare titrdrii clirccte Solutie de complexon III 0. ttt.co^pLexon lltxFconpkxo" lll X lII n xvz'cou'pl"''u' m '"'t QlxL) Fco pt"-n Xvz. pH=10 Hirtie de pH pentru domeniul bazic lndicatori: edocrom negru T triturat qi murexicl 1:100 NaCl -tr urr"'."0. nt.t (frLL) mr. Volumetria prin reactrii de complexare Solulie de HCI 1M. eq.Couqlexon Xvz... Solulie de NaOH lM Modul de lucru: A in paharul de titrare-solutia de Analizat: # Se mdsoard 30 mL apd de analizat # Se adaugi 5 mL solulie tampon NH3-NH4CI 1pH = i0) # Se verificd pH-ul cu hArtie de pH (pH-ul optiml0) Se adaugd un vdrf de spatuld de murexid B In Biuretd .- (C*Cz +C)/3 uMg2+- v 52..n \t v l:3.(rrg) T II t x Fcu^pt.^ulewn tllxFcornpleton ttt xvt'co^pL"o" lil'"t (mL) (*s\ **"lt)=4r.(g) _ n C. 40oC Se alcalinizeazd solu[ia addugAnd 5 mL solufie NaOH lM Se adaugi 3 mL solutie tampon NH3-NII4CJ (pH=i0) Se verificd pH-ul cu hArtie de pH (pH-ul optim trebuie sd fie l0) Se adaugd un vdrf de spatuld de edocrom negru T B In Biureti-titrantul: Solufie standard de complexon III 0.(n'g) = Arr'* *C.'c.rn (mL) ^.r. Determinarea Ca2+ $i a Mg2* din apa naturall prin titrare cu solu. EDTA.. apa de i:rc. **r'..ptotuu = tttxFc... ilor uCa2+- . apt-.*. Se noLedzd volumul la echivalenld V1.ll Solulia de analizat: apa potabild.nptn'on IIr xVr'crrpt"o* nt."*m' ^ se carcureazd conlinutur -.. Volumerira prin rerctij dLr corilplcrarc VI.5'4) 481 se aprectazit 482 ) .."q (fi | Ll # # # # **r'.CHIMIE ANALITICA.titrantul: Solutie standard de complexon III 0.tie standard de complexon III Reactivi qi ustensile: Constanta Sava.(nrl) _n = C.. Se calculeazd conlinutul in Cazt al probei de apd: ^*r. I lt xV =..r...cHtMlE ANALITIcA.4.O5M It v l:1..cuu."..r*...*u. Se rEcegte pdnd la aprox. Calcule gi Concluzii: Se titrcazd de la violet pAnd la albasrru ner..cnu.rux Solutia de pr(Dt \ # Prezentarea rezultatelor. eq. vca2+-. # n -vnr. VOLUMETRIA'' Capitolul VI.5. Stand.r. uca2+-.pte:on tttxFcu..(t:)=A..VI..rt"'ot C n.05M1 C Condilii.t't"'.oq (L) t7 T z J Y 52.t tnTl .constanp sava.FnTA Fn- msll. 9i Tabelul VI. eq.... EDTA."(nry) = Acnt' xC r.rr"=... EDTA.rpt"rorttt.l EDTA O.. Se completeazd tabelul B A Nr.

90 I mechiv.58 0.543L apd (l gallon) 0.96 1. in paharul de titrare-solufia de Analizat: I I 483 484 I A ) . VOLUN.50 2.CHIMIE ANA LITICA.80 r.00 77.ap| 1.43 r.25 CaO/L apd 0. CaCO3/L apd I fomd de hidrogenocarbonali care prin fierbere degajd dioxid de carbon.04 mechiv/L and 0.80 5.000ml.543L) de ap6.4. mai pulin cationii metalelor alcaline.5./L and 'l I I Reactivi gi ustensile: moderat dure dure Aoe foarte dure Ape Aoe Ape Ape foarte moi moi 0-40 40-80 80-120 I 80-250 300 o-4 4-8 8-12 18-25 30 # Aparatele gi ustensilele necesare tiffarii directe # Solulie de complexon Itr 0'01M cu factor cunoscut # Solulia de airtalizat: aPd Potabil6 -# Solulie tamPon NH3-M{4C1. i i I Duritatea reprezintd suma cationilor metalici prezenli in apd. CaCO/L arld =ITmsCaCOr/L 2. MgClz) pi care prin fierbere rimhne in solulie.aCO"l1.5.79 Grad ensez Grad american 1.20 1. Clasificarea apelor ih tuncfie de cluntatea exDnmaE i'n Tipul de api mg CaO/L Duritatea Grade dermane 64.Y I -Y Constanta Sava .8 mg CaCOtl4. tr)eterrninarea duritifii totale la apa potabiid prin de complexon III O. 1 grad englez 0. Un grad de duritate german corespunde Ia l0 mg CaO sau cantiratea echivalenrd de MgO in i.000ml.0lMlNaOH Consnnta Sava.200 mechiv.70 0.ap6.4.00 Grad francez 1. Un grad de durirate englez coespunde la 64.{ETRIA^ Capitoiul Vl. PH=10 # HArtie de pH pentru domeniul bazic # Indicator: eriocrom negru T triturat # Solulie de HCI l07o.00 0.83 Duritatea totall este suma duriElilor temporard gi permanentd. Duritatea permanenti este dati de cantitatea de sdrud de calciu gi magneziu ale acizilor tari (CaSO+. Tabelul VI. Duritatea temporarl este datd de cantitatea de sbruri de calciu gi magneziu sub duritate L grad german 10 mg I t.00 I grad francez l0 mg CaCO3lL aPd 0. 0.340 mechiv. 1 grad american 0.6msC.72 1..00 3.8 mg CaCO3 sau cantitatea eihivalenta de MgCO3 la I gallon (4. CaCOr/L an5.apd.5. exprimatd prin concentraliile echivalente in calciu..23 mgCaCOzl 4. Solulie de NH3 2N I I Modul de lucru: A.CHIMIE ANALITICA VOLUMETRIA VL Volumqtria prin reactii de complexare I Tabelul VL5.543L apd (1 gallon)= 14 7. adicl totalitatea sdrurilor de calciu gi magneziu dizolvate in api. Corespondenla dintre diferitele moduri de exprimare a le I duritetii apei Grade de Grad Eerman 1. Un grad de duritate francez corespunde la l0 mg CaCO: sau cantitatea echivalentd de MgCO3 in l.358 mechiv._56 I CaO[. Volumetria prin reaclii de compiexarc j i titrare cu solufie standard Principiul metodei VI.286 mechiv.

nai stabil decAt complexul Co-Ind.. Se adaugd 25 mL apa distiiata fiartd gi rdcitd Se alcalinizeazl. li?'lL ) mror.5. care se gasegre Volumul de probd supus anahzei.o.de. Se r6ceqte. probd= "o. nt XVr.corpt"*ou ttt ."o^. VI.rt =L ttr X Fco.Contptct. complexon i Indicator= nr.u..."r.totala = .6.. Calcule qi Concluzii: Se verificd pH-ul cu hArtie de pH (trebuie sd fie 10) Se adaugd un v0rfde spatuld de eriocrom negTu T de complexon Prezenta rea rezultatelor .3 -bis[bis(carboximetil) aminoetil] crezol sulfonftaleind. 48-5 486 . n x Fcr. cu sarea disodicd acidului etilendiaminotetraacetic @DTA) folositl ca tiffant complexometric.o = C nt conqttuon J g.du r it s7 s = yv t' arn pt er ott r t r x F..CHIMIE I # # # # # # # # Se misoarh 25 mL solutje de analizat (ap5 potabild) Se adaugi 5 mL HCI I0?o: Se fierbe l-2 minure. stabil.T I Constanla Sava.pt". Duritatea totald Dz Duritatea totald Dr III 0.Se Nr. .5.CHIMIE ANALITICA. II16n6 rept€zrntA cantitatea de CaO in mg. La echivalenfd" indicatorul va colora solulia cu pH=5-6 in galben.4-t4 Rosu-oumuriu G r acJe. A det Solutia de analizat Vsl."= l:i. ttt Vpnaa Indicatorul metalocromic xilenol oranj formeazl.rn..cou.= (mL) V2.y.oVA "\y') /-Y' ' "u"\. ( L) Identificarea punctului de echivalenld se face cu indicatorul metalocromic adecvat: xilenoloranj 3.6i cd in reaclia ca'* cu complexonul III raportul molar este J V3.1 g *..clufitate=M". VOLUUefnte" Capitolul Vl.cn . se formeazd complexul Co-EDTA. In Biuretd-titrantul: Solutie standard C. a eCdO = gContpleton il! lllcno i. VolumeFia prin reac[ii de complexare I mL solutie rampon NH3-NI{4CI (pH=I0) #^ B.. tt: .0lM 2 Vsz..)**". proua-- Dt+ Dr+ 3 D1 IndicatoF Vs3. onpt". (/ Na+HzCsrHzoN2Or3S )^F1".r oruIa = Du rilar e a .tuun trt XV. Analiza complexometrici a Co2+ Principiul metodei Ionul Co2* formeazd un complex roz-violet..V-.p.r orcto n1 \ ) c "grltt " ffi = "-.. Conditii. V.(mg)= M caoxC ot..ru\rrrLj*100 (Na4Hlnd) I{zlnda- Gradetle.cu Co2+ un complex rogu (Co-Ind) ptezent in solulia cu pH 5-6 pAni la punctul de echivalenld.= (mL) (mL) Se titreazd de la violet pAnd la albastru net Se calculeazd duritatea totald gtiind-ci grad de dudtate gerrnan corcspunde Ia l0 mg caoll.n. $ T voLUMETRIAConstantra Sava . marcand punctul final al titrdrii.4"".5.4 56'70-!utol ltt = 0'01M HrInd'HzInd* Galben 6. tohleD... 7 nt. proba= I Vrnt rlictilatl= tabelul: B Titrantul V l.pruo.iarduritatea totald va fi: I -""-o/--u) o io-*"^ oYo-Na+ Durit at e a .On Tabelul V. Pe mEsura addugirii titrantului (EDTA). complexon IIl.o* M .. solu\ia addugind 1-5 mL solufie amoniac ?N Se adaugd ANALITICA.complexonlll" c Calculul Duritatea Media determinarilor Duritatea.ni. sare tetrasodicd. Indicatorul metalocromic xilenol oranj Interval de pH Specia ionici Culoarea 0-6.

. tot ro$u (lipsd viraj)... Volumetria prin reaclii de complexare Capitolul Vl. Condifii.+ Hrlnd3.ga|ben.. Succesiunea reac{iilor care au loc: violet. in Biuretd . galben4.. \/OLUMETRIA' Constan[a Sava . deoarece la pH mai marc culoarea indicatorului liber este roqu-purpuriu iar a complecEilor cu ionii metalici.galben Pe m6sura addug6rii titrantului.+ 2H* Rogu.. speciile de EDTA ptezente in solulie sunt H3Y:'9i Determinarea concentra.5....CONSTANIASAVA. sa amesteca cu 50 mL NaOH lN (care se prepari prin dizolvarea a 2 g NaOH in apd distilatd dupl care se aduce la 50 mL) Solufia de analizat: solu{ie de azotat de cobalt Hirtie de pH pentru domeniul slab acid 9i neutru de titrare-solufia de Analizat: 5 mL solulie de azotat de cobalt se dilueaz6 cu apd distilatd pXnd la 50 se adaugd 2 5-6 Modul de lucru: A.. in paharul Prepararea indicatorului : Solu{ie O. Calcule gi Concluzii: 488 ) . in forma Hrlnd3. La acest pH....5 CoYt..4 mL CHICOOH Solulie tampon acid acetic-acetat de sodiu.l%o in etanol (50Vo) mL Amestec solid l:100 KNO3 mL solu{ie tampon CH3COOFVCH:COONa se verificd pH-ul cu hArtie de pH (trebuie sd fie 5) se adaugd 25 mg de xilenol oranj triturat solulia se va colora in rogu . Reacf..violet B..ro$u in timpul tirarii: CoHrInd.. Reactivi pi ustensile: Tabelul VI. pH-ul optim de lucru este 5-6 c6nd indicatorul este prezent in forma H3lnd:'-..titrantul: Solulie standard de complexon III 0'05M C..galbend' Indicatorul metalocromic xilenol oranj' se folosegte la titrarea metalici la pH acid gi cvasineutru. Co"-EDTA mai CoII:Ind. La echivalen{Z: co2*+ H2Y2- 5 coY2. de aceea se utilizeazd un amestec tampon acid acetic-acetat de sodiu (CH:COOIVCH:COONa): Solulia iniliald: coz*+ H3Ind3- 5 coH...CHIMIE ANALITICA.Ind- Coz* + H3Ind3- -+ CoH3Ind ComPlex rogu-violet Ro2.+ [CoY]L+ H5Ind galben-citrin Indicatorul liber coloreaz5 solu-tia echivalentd. se formeazE un complex stabil dec0t complexul Co2+ -xilenol oranj.tiei unei solufii de Coz* prin titrare cu solutie standard de complexon III Princioiul metodei Cationul Col* formeazd cu indicatorul xilenol oranj un complex roSu- I{Y:'.a are loc la un pH 5-6..+H2Y2. Complecsii M-xilenoloran pH de lucru Viraiul culorii Ionul metalic # # # # Bi A] Pb t-2 4-6 5-6 6 6 Roz-violet/galben Brun-violetlroz-rosu Rosuigalben Hg'* Violet/ealben Rosu/galben Rosu-violeVealben cd't Co'* # # # # # # # # Aparatele qi ustensilele necesare titrdrii directe Solufie de complexon III 0. Volumetria prin reacliide complexaie pH-ul maxim de lucru in prezenli de xilenoloranj este 6.....4 mL acid acetic glacial cu apd distilati p0nd la l0OmL)......7. vOLUMETRIA* Capitolul Vl..CHIMIE ANALITICA.. .. marcdnd punctul de iar indicatorul se regdsegte liber in solulie .+ 2Ff in galben-citrin.05M cu factor cunoscut Xilenol oranj triturat '73...+ HzY2.. cu pH 5: lN (care se prepara prin diluarea a 6...

"q (Ll 490 .5.99 x}.. Se titreazd cu solutie standard complexon uI 0.. Capitoiul Vl. = on = C-= Vr nnra ".CHIMIE ANALITICA.Conplemn lt.Constanla SaYa. VOLUMETRIA.CHIMIE ANALITTCA. se calculeaza continutul in sodiu al solufiei de analizat: V I2g acid acetic 30Vo 100mL aDi distilate 609 acetat de zinc 69 acid acetic30Vo Zn(UOz):(CHs-COO)n Solufie lU%o carbonat de amoniu l00ml apd distilati Se amestecd soluliile 2 gi 3 Dupd}4 de ore se filtreazl l0g carbonat de amoniu la l00ml solutie l' Nn.ron C - nt.6u. = Solulia $e aduce la pH=10 cu solulie tampon NII+CI+NII+OH 9i se titteazd zincul cu solulie de complexon III 0.Canpt*on ilJ.Cottpkton ttt X FConurextr tu XVs. preparatd astfel : Modul de lucru Precipitarea acetatului triplu de uranil zinc ai sodiu NaZn(uOz)r(CH:-COO)q $i Prepararea soluliilor 30mL acid acetic glacial 66mL apd distilati 2Og acetat de uranil I Solutie 2 acid acetic 30Vo Solu{ie acetat de uranil in acid acetic UO2(CH3-COO)zx2HzO M=424 elmol J Solufie acetat de zinc in acid acetic Zn(CH3-COO)2x2H2O M=219.01M corespunde la 0. VOLUMETRIA.6o".Conpte.2299 xl0-3 I = 0.. Volumetria prin reaclii de complexare Reacfia care are loc la precipitarea ionului sodiu din solutia de analizat: 6 UOz(CH:-COO)z + 3 Zn(CHr-COO)z+2 NaX 2 NaZn(UOz):(CH3-COO)e I+ ZnXz ('"1' = €cn'vt"'u' ttt IIt X Fcnnploro."q * C .cq. XV ".. Apoi precipitatul se aduce impreuni cu filtrul intr-un flacon $i se trateazA cu o solutie I\Vo de carbonat de amoniu pdnd la dizolvare.01M in prezenla indicatorului negru eriocfom T (viraj de la rogu la albastru) lml. Capitolu]VI'Volunretritrprinreac1iidccomplexo'i# # Se titreazd de la rogu-violer pAnd la galben Se calculeazd concentralia solufiei de Co2* qtiind cd complexonul III raponul molar este i : l € feacila acestula cu Constanla Sava. 5e complereaza tabelul Nr. A Solulia de analizal Vsr-cnz*= Vsr n^r*= Vsr n^r.. det. Are loc urm5toarea reactie: NaZn(UOz):(CH3-COO)e J+ 9 (l{IIa)2CO3 3 tarea rezultatelor.Lo_ Precipitatul oblinut se filtreazd 9i se spal6 cu alcool absolut.1M se ttateazL cu 100mL solulie acetat de uranil gi zinc preparata ca mai sus. =V zn * = Crnplevn III T ='^a*tuon trtxFconpru. v -. Determinarea conlinutului in sodiu al probei Se preiau cate 5mL solulie. C = C nt.= (NIIr)+[UOz(CO:)g]+H:C-COONa+Zn(HaC-COO)z+6H3C-COONII4 - B Titrantul V2 ED'ra C Calculul Media determinerilor 2 3 Vt pnra ".complexon III 0.c"^pr"'* tu.5 elmol 4 Solulie de acetat de uranil gi zinc 5 100mL solulie Nacl aprox 0. :. Se aduce solufia la balon cotat de 250mL. m u" =?2.2299mg Na.2299mg VI.. se filtreazd cantitativ precipitatul oblinut 9i se spald pe filtru cu alcool absolut. Determinarea complexometricl a sodiului Principiul metodei sodiul din solutia de analizar se precipita ca acetar triplu de uranil zinc sodiu.n ttt xv".0lM pand la virajul culorii de la roqu Ia albastru.\LxLml xI0-1 = 0. Hartia de filtru impreund cu precipitatul se aduc intr-un pahar $i se trateazA cu -solutie carbonat de amoniu ljVo. pdn' la completa solubilizare. se regleazA pH-ul la l0 cu solufie tampon N}I4CI/N}I4OH gi se adaugd o spatule de indicator negru eriocrom T (1/100 NaCl). ilt XVr.6.

."'.concentrafia soluliei de v S2-.so 4 x C ^.ro 0.(mL) ( *s\ .soo xVr.0.". in prezenla indicatorului metalocromic eriocrom negru T.2'son'"0'(L) VoSz- = XC ^.CHIMlE ANALITICA Capitoiut Vl.e.' r..^ro. o. z.so X Fzrso. ..tttttXFcn^pl".. se filtfeaza calitativ.nr.z.soo.^so n xF ^s on XV..CHIMIE ANALITICA..v.z.uq. 492 ) .CoutptttorlttXFcon.(tnL) x 0-3 G) Prezentarea rezultatelor # Se efectueazd cel pufin t rci analizeli rezultatul va fi a rezultatelor concordante.tirantul: Solulie standard 0.^ro'xF^ro. Volumetria prin rcacdi dc complexare 171Na=ANdXCnt..^'o.n.. VOLTIMETRIA'. (L) mp.. (culoarea complexului indicatorului liber) la ro$u calculeazdcontinutul de 52. conform reactiei: 52- cotat (V6o1on) cu acela$i solvent.(mL) dat de media afitmetica As x C. Determinarea sulfurilor prin titrare complexometricl cu sulfat de zinc Principiul metodei Anionul sulfurd se precipit6 cu o sare solubild de zinc in solu{ie tampon NILCI-N}i4OH (pH=10).rt xVst . apoi cantitativ Se calculeazi masa de sodiu din proba inmullind cu factorul de dilutie F=250/5 VI. Calcule gi Concluzii: Se titreazd pAnd la virajul culorii indicatorului de la albastru (culoarea indicatorului liber) la rogu (culoarea complexului Zn-indicator).2^ronx m proba xIAO s".tcnntl!.souxFz.titrantul: Solufie standard de ZnSOa 0'05M solu{ia se va colora in violet 7o52de ZnSO+ =m msproba xl00 As.so..tsoax F^soo xV..r'(tttL)XlA-'(g) illNr.. Modul de lucru: B C # A # # # # # # in paharul de titrare-solutia de Analizat: 5 mL solulie de sulfuri dilueazi cu apd distilatE pdnd la 50 mL mL solutie tampon NIICI-NI{4OH (pH=10) se verificd pH-ul cu hirtie de pH (trebuie sd fie l0) se adaugd indicatoreriocrom negru T triturat se se adaugd 2 # # # # # B C # distilatd pdni la 50 mL tampon NTI4CI-NH4OH (pH=10) solulie 2 mL se adaugd de pH (trebuie sd fie l0) htutie pH-ul cu verificd se se adaugi indicator eriocrom negru T triturat se dilueazd cu apd Condifii.z.2'soo'r'(nxL) *!y V t- o"''"lntL) 9 Lr\* too = Cu..n.so o x F^ro.sonxF.z. .*o (L) n Fa.7.xC^.curpl""unttt.lttXl/r.oba xv'.("'L) (mg) C.znso o V.so " x Froo o xV r.- - Arr.ptc..t. Capitolul Vl.(nlL) constanta Sava.+{ " lWgPtoba v*. xV.-T Consranta Sava."0. Se preia un volum de solulie Vp..cont.r*c-'z.^. xV.r.05M xC xV'.ltt.z. C ^.'z.=AN.XCnr.^ *{-:""'^9t\.". oorz1 . C. Calcule qi Concluzii: (culoarea Se titreazd pAnd la virajul culorii indicatorului de la albastru Se Zn-indicator).tttXVt.5.'..*.ouii (mL) +Zn2* + ZnS Ai La echivalentd solulia confine precipitatul alb de sulfur5 de zinc complexul Zn -indicator. z- - A sn ^.al probei: solulia se vacolorain violet in biuretd . Se calculeazd.u.Cro4.son %. A.son probo *1gg in Biureti Conditii.-= ms = ms = C r.. ^ -t1rnt1-^t^W ". Volumetria prin reactii de complexrc r9!!y!1l]A- (mg) Determinarea confinutului de sulfuri al unei probe solide se dizolvd Pentru dererminarea confinutului de sulfura al unei probe solide' qi se aduce filtratul la balon masa m de prob6.=vz'so...r.. XV.o..

plenn IIt . Hg:*. un complex mai stabil cu EDTA: CaYz- Soluliei de analizat conlinind Hg2*. caY2] Mn* 5 My2*n + ca2+ MgY2-+ Mn* 5 Myl-n + Mg2* "4 Ca* / NO Titrarea complexometric6 prin deplasare are avantajul cA se poate folosi pentru determinarea ionilor metalici pentru care nu este disponibil un indicator adecvat marcdrii punctului de echivalenfd.1.':'l se titreazd tl"".C on.CHIMIE ANALITICA. Ionul Hg2+ substituie Ca2* formeazi. Aceqtia sunt: Mn!*.u * r u - - Instalalia pentru titrarea direcd Solulie Hg2* Calciu titriplex dihidrat (sarea de calciu gi de sodiu a acidului etilendiaminotetraacetic) sau edetat de calciu gi sodiu dihidrat: ClsHl2CaNzNaaOrx2HzO... se observd virajul culorii de la rogu (culoarea complexului Ca-murexid). Al3*. cu:". sn2*.pcsrn M X F conptctr. VOLUMETRIA' Capitolul Vl. Ni2". cu solulie standard de EDTA 0.. r...Coo.ntple. cr3-. Bi3*.498 Calcium Disodium EDTA CtOHtZCaNZNa2Og M=374. sau se poate aplica in analiza mai multor ioni metalici folosind un singur indicator.. = €Conrylc. in .CHIMIE ANALITICA. Cotnptuon r. V3*. \__1 Vl. Fe3*.a .273 Principiul metodei Ionii de calciu substituiti se titreazd cu solu{ie standard de EDTA in prezenld.3lglmol. 494 .T t f Constanla Sa\. M=4l0.eq.6. Volumetria prin reaclii de complexare .. = 6r. zn2-. VOLUMETRIA'' VI. C = nr. de murexid: (vezi . Fe2*. ^nrz. cq C X\/ * = C tt.ron lll X Fcorrpturuu ttt XV s.Titrarea complexometrici prin substitugie a Hg2* um disodium EDTA CtOHtZMgNZNa2Og M=358.2.+H' Ionii de Ca2* substituili Punctul de echivalenfd este marcat de virajul culorij de la roqu (culoarea complexului Ca-murexid) ia albastru (culoarea indicatorului liber la pH>l0).6. solutie tampon pentru realizarea pH-ului optim necesar complexdrii Mnt cu EDTA 9i titrantsolulie standard EDTA.. Reactivi qi ustensile: € 1r4.C..6.t. slab acidulatE cu acid tartric i se din complex deoarece calciuiui") prezentd de +Hg'* 5 HgYz- + ca2* ca2*+ Hy3- lJ cayl. t I I XV t. la albastru (culoarea indicatorului liber la plDl0). vor*. Ga3*.ton Iil t t t . DETERMINARI COMPLEXOMETRICE PRIN SUBSTITUTIE VI.* La echivalenfd.Titrarea complexometric6 a adaugd complexonat de calciu. in scopul aplicdrii acestei metode este nevoie de complexonat de calciu $i murexid (sau complexonat de magneziu gi negru eriocrom T).pb2*'. cd2".i::x. Volurnerr. Metoda se poate aplica la determinarea complexometricd a ionilor metalici Mn* care formeazi cu EDTA complec$i mai stabili decdt Ca:*. solubil in apd. Principiul metodei Soluliei de analizat conlinAnd un ion metalic M"* i se adaugh complexona{ de calciu (sau de magneziu).ia prin reaclii de complexarc Constanla SaVa.. co2*.05M. Toti ionii metalici Mnt Care formeazd complec$i cu EDTA mai stabili decAt complexonatul de calciu (sau de magneziu) vor deplasa ionii de calciu (respectiv de magneziu) din complex. Th4*. Numdrul de echivalenli de ion metalic Mn* este egal cu numirul de echivalenli de Ca2* sau Mg2* substituili gi acesta esre egal cu numdrul de echivalenli de EDTA consumali la titrare: e murexid't'"':'. conform reacliei: Capitolul Vt.

Prezentarea rezultatelor Se efectueazd minim trei titreri. iar rezultatele se trec in tabel Nr.... api 9i cloroforrn.or'' Modul de lucru A.I H-purin-2.ru---/\lr -cHNH^lll lo J \"\'T'Ao cH3 uu - o il precipitat albastru 495 496 .=. excitant ......7. 5-10 mL solulie tampon pH=10.rr'-'V r. VOLLIMETRIA'.00Vo 9i cel mult l0l'Oo7o CrHeN+OzxHzO...'\u...(mL) .OSU .. Capitolul Vl.1. Solulia de Analizat se preparA in paharul de titrare Erlenmayer tip B de 100 mL adiugdnd: 5-10 mL solu..cotrylexon ltl X Fcontplcxon ltl XVt. se verificd pH-ul soluliei cu hdrtie indicaior (rebuie sd fie 10)...t"t=.. Cm.Hg2+ Media EDTA 17 determinlrilor Vu"r.. r. Analiza complexometrici a alcaloizilor "d"rn' C.ulatlurii brongice..ifui cH^ NHo 4 .---'-----Constanla SaYa..EDTA-cq...oorn ) N' Hrt' Constanta Sava..Foarte pulin solubila in alcooi..ctnplum II! € conDctott lll s co'tptex"t '-. Relaxant al musculaturii netede' in al sistemului nervos central si al miocardului: diuretic (FR X pag."' "r+-i cH^ H *1c u r ru n.. 10-20 mL apa bidistilaE.nr' - nr.=..05M4{aOH C. Concluzii: Se titreazd s-olulia plnd la virajul culorii de la rogu la violet.' C o. DETERMINARI COMPLEXOMETRICE PRIN DIFERENTA VI.-....1N=0..' '. :-4 g edetat de calciu.. Teobromina 1...Hzo / i C. det... um. ".rrt' C = x Fcou'plon' ttl xV lll *.....' um...........(mL) 2.05M. cu gust slab amar' practic insolubild in Soh.05M diona. se agitd pAnd la dizolvare....3 -dimeti l. fdrd miros..3-.tbilitate.EDTA.. 2-. in Biuret[ titrantul-so]ulie standard de EDTA 0. l-'..\."detnr r^. e - Murexid triturat Hartie indicator de pH pentru domeniul alcalin Solutie standard EDTA 0.4 vm.conplexon lr .. cu Determinarea teofiIinei prin titrare cu solufie de complexon Te III ofilina ( The ophyllittum ) este 3.EDTA.. Calcule. i' )+r2*i'". Conline cel pufin 99..iuf ui mus. Condilii..7-Dimetilxandna CrHrN+OzxHzO M=198'2 CZHgN+OZ M=180'166 Bronhodilatator Diuretic.3-Dimetilxantina 3.mL ITICr prterat=.... Acyiunea farmacologicd ... 1. 'e4 ii N \-J ..ar'' XV "...7-dihidro...Hg2+ \t v ..'\.(mL) \t v 3.' Principiul metodei de determinare complexometrici Se precipitd teofilina cu o solufie de CuSO+ luat tn exces' in mediu o solufie de amoniacal ipff=a-ll ti se retitreazd excesul de ioni de Cu2* cu murexid' indicatorului prezenla in complexon m O. 913)' il Hgu = e 6oz'''rz' = C .7.f.tie Hg2+=0. Se calculeazd concentralia in Hg2*: ..'. VI.. eter.ffI]IIln" u...Pulbere cristaline alb6.' ) M cn Xl/.I T l i :: --*___-.' Vq"r..eq.mL lllca ederar=.. ap6.. " " 3'H!!' '"'H'1' .eq V no"..9 Vltgz*=.'n M frxcr. .... Descriere..-..6o moleculd de.i intrebuin(dn.. P t Y l.. Volumetria prin reaclii de comPlexare It co.CHIMIE ANALITICA. vOf Uuefnta' Volumetria prin reaclii de complexare fftcnlo.-.. Vasodilator Teofilina A Solulia de analizat B Solulia enlon C Cn.eq..CHIMIE ANALITICA.. >C . un varf de spatuli de murexid:NaCl B..

2.pp e rcrrnlina NlIrCl = = e cu2+.= t/ EDTA.05M. iar rezultatele se trec in tabel Nr. Se omogenizeazd conlinutul balonului.r - Aparatele qi ustensilele necesarc unei titrari directe Teofilind-comprimate (cu continut de 300 mg teofilina/compr..5 B Titrantul Sol.".. det Modul de lucru Preg6tirea probei Se A Solutia de chntire. Se las6in repaus 10-15 minute Se filtreazd printr-un filtru uscat.te la balanfa analitici o probi de teofilind mojaratA aproximativ 0. Se completeazh cu apd distilatd pAnd la semn.alb-VEDTA. Se trece cantitativ intr-un balon cotat de 100 mL care contine 50 mL CUSO+ 0.1N Solutie de amoniac 257o (concenlrat) Solulie NH4CI 0.= \/ EDTA.'v roro. Se aruncd primii 10-15 mL.=VemA. Se adauga un varf de spatula de murexid triturat $i se titreaza cu soiu(ie standard de EDTA 0. ap6 distilatd p0nd la semn.i_ Vo*o -."o1lna e agiti pentru dizolvarea indicatorului EDT+'i e EDTA' P'obo B. in paharul de titrare-solutia de Analizat 5-10 mL filtrat obtinut ca mai sus.a) * Se pregitegte in paralel o prob6 in alb (fdr6 teofilini) din care se iau probe egale cu cele folosite la analiza teofilinei (Vsore."q.v eorr. Volumetria prin reaclii de complexare -___-.- Vct.rtino = c mrt x F sort ^. 497 = Cn..tinn"Y " v l"'n' Voteofilina= m*attu ffi metlicament x1o0 498 : I ) .05NUNaOH C.= It Y EDTA. VOLUMETRIA" Capltotut Vt.tiei de CuSOr folositi la precipitare Acelagi volum de solulie de sulfat de cupru se titreazd in condilii identice (Veorli).CHIMIE ANALITICA..182 g/mol Solulie de CuSOa C=0.i - € cuzt'""t"' Se adaugd un Se virf de spatuld de murexid €. p-tn) x l0-' *y!n!" Analiza solu.CHIMIE ANALITICA.1N=0.on) xl0-3 m mtet.i6-^L. Se verifici pH-ul (valoarea opdma 8-9) $i se regleazd dacd este nevoie adbugAnd solufie I 2 J Illmedicam. Volumetria prin rcaclii de comPlexare Reactivi gi ustensile Conslan[a Sava.05M=0. Calcule.Conshnla SaYa.^.4nr. Prezentarea rezultatelor Se efectueazd cel pulin trei determindri .) M=Eg= 198. Condilii.- It V lllmdicam.Vo Ct%o= CzVo= C3Vo= CVo= Media determinErilor $ (Irlmeotcament)i Analizat A.p*tn)xll-3 x M u.Se titreazd de Ia galben-verzuila violet net (Vspr. or..proba lteoIilina = c n.2M Solufie standard de complexon III 0.*r= It V EnT S" calculeazd continutul procentual al medicamentului in teofilind' er"rrliliw = ecuz+.05M gi 2. se regleazS pH-ul addugdnd solfie NFI4CI 0"2M (optim 8-9).05M. Punctul de echivalenli este marcat de virajul culorii de la galben-verzui la violet. X (v nro. .EDTA V c Calculul Teofilind.f.EafAx FEDTAX(VEDTA.o= Y Illmedicam.. Concluzii : .n (v ED^A. $i se noteazd volumul de EDTA consumat pAnd la echivalenfd intr-un balon cotat de 100 mL se adaugd: 50 mL solulie CuSOa 0.5 mL amoniac concentrat. apoi se iau volume de 5-10 mL filtrat pentru titrare.stand. in Biureti-titrantul: Solulie standard de complexon III 0.i_ FnTA nr^h. Se omogenize azd bine conlinutul balonul ui cotat.i -Vcort. Vnorn.O5IWNaOH Murexid (l:100 in NaCl) Se iau in lucru volume de l0 mL (identice cu volumele de filtrat folosite la analiza probei de teofilini).5 mL amoniac concentrat. VOLUMETRIA" CaPitolul VI.u6).tort x F EDTA x L.

ilfODA flIr. Hg?*.sulfamidl=Cm. -H -H .2.3 C HraNaOrS C HrzN+OzS C HraNaOzS se adaugd solutiei de sulfamida un exces mesurat de solufle de cusoa.A x F upTa x (V 6p7a.II. apoi se completeazd Structura complexului insolubil al sulfamidei cu Cu2+ cu a..2.4 g sulfamidd mojarita (rrlsuuamtaa) se dizolva in cantitatea minimd (V54en).3 280.'CHIMIE . adiugand: VRtou. se titreazi excesul de ioni de Cu2* cu solufie sh. liber).lN=0.z/ -rcurrlrr I Fe -zF2 ---i\z^t7"*"*. VOLUMETRIA..S C HrzNaOzS -H -H -H - .cut' 2HzN-CoIL-SOz NH-R + CuSO+ -+ (HzN-CoII+-SO: N-R):Cu + H:SO+ xrru{ }s-u" -(_h*t N-1 il oRs a o ll N-< rq. (Eg. Se lasd in repaus 10-15 minute' Se primii 10 mL fil1eazdtcantitativ precipitatul albastru-cenuqiu obtinut.= ! T Cn.lx C. Dupd indeptutaiea precipitatului. HzYz. murexid triturat Solulie standard de EDTA 0'051v{/NaOH Soiu. -v \\.3 Formula C nHtnNaO.sulfmidl=Msulfamidi Cn.CHIMIE ANALITICA. l til.CHr ..7.dard de compleion m O.CHr -Rr M 250.i teobrrcmina se detbrmind alcalimetric in mediu apos pdn titrare cu NaOH. teofilina . solufie CuSOa 0..ttfiilhh EUt A. Capi(olul Vl. Volumetria prin reactir de compiexare r/ote CONSNNP SAVA.1N 9i se aduce la balon cotat de 100 mL la semn adaugd 50 mL solu{ie CuSOe 0.3 278.L^".3 278. Analiza complexometricd a sulfamidelor Principiul metodei Cu2*. pH=10' Hirtie de pH' --u -+ r ..7 . VOLUMETRIA- ofilina = 0.H Sulfadimidin .lM cu solulie de NaOH O.O1U in prezentd de murexid la pH=8.rut* Vl.1sofirina=M) Conform Earopean PharntacopoeirtEdilia a 3-a. 2If Sulfamidele formeazd compugi greu solubili cu cationii metalelol grele: Ag" gi al1ii.T i Constanla Sava. *dlqt *1/2HrSOr +112CuSOa: - Aparatele gi ustensilele necesare titr6rii directe Sulfamida de analizat. dupl adaos de AgNO3 (Cap. -l ll " Modul de lucru Precipitarea sulfamidei 0.tie NaOH 1N.+ in aceastl reaclie: Ur.cu'* =2xCr._vg M "'l.sutfamidr Titrarea excesului de Cuh M Et.. La echivalenld se produce virajul culorii de la galben-verzui (culoarea complexului cu-murexid) la violet (culoarea indicatorului*murexid. Se agitd bine solufia. l ANALITICA."aurru"r.cu"' A. Tabelul VI.9).rn.lM in ptezenlit de albastru de bromotimol. Sulfamide Sulfamida Sulfadiazin Sulfamerazin Sulfametazin Sulfametin -Rr Notd Farmacopeea Romdnd X (pag.CHr -R.3_0. iar cafeina se determind in solulie de acid acetic anhidru pdn titrare potenliometricd cu HClOa. - 5-10 mL solulie tamPon NH3-Ml4Cl 20-30 mL aPdbidistilatd = 10 mL filtrat 499 500 . conform reacfiei: Reactivi gi ustensile =* Co. Solulia de Analizat se prepare in paharul de titrare Erlenmayer.05M (Vcuz*'1).H OCHr -CHr 264.2.1N=0'05M Solulie tampon NH3-Nli4Cl.li. xAv.CHr -H . Se necesard de solilie NaOH 0.tbilllt. -H .e bidistilat6. Se arunci filtrat iar restul se pdstreazd pentru analize' Eg.+Cu2* --+ CuYz. 913) qi Farmacopeea Europeand (ITEM 1219) prevdd determinarea teofilinei prin titrarea a 1509 substantd dizolvatd in 100 mL apI gi 20 mL solulie AgNO3 0. ED. "\z-1.crn =C*.

Vo= Cz. Se adaugd un varf de spatuld de murexid triturar $i se titreazd.lN=0. Conform FRX.ian = C nt.a t tt - VEDrt. vYl'^""' - Calcule. intr-un balon cotar de 100 mL se adaugd: 50 mL solufie CuSOa 0.*. prin titrare cu NaNOz. Se calculeazd Lnalizat 1 Media determindrilor ITlmetlicam.roroxFED{AX(. In Biurete-dtranrul: Solutie srandard de complexon III (Cn..tn = C n t. rllo^i. Concluzii Se titreazd plndla virajul culorii de la galben-veftujla violet (V6p1a. Precizia se referA la reproductibilitatea datelor masuretorilor efectuate in aceleagi condilii gi prin acelaqi procedeu gi reprezintd diferenla intre valorile mdsurate.o .05 M.= lrlmedicam.Vo= Analiza solu{iei de CuSOr folositi la precipitare Acelagi volum de solutie de sulfat de cupru se titreazd in condilii identice $i se noteaze volumul de EDTA consumat pAnd la echivalenld (VBor. o. 2.05M.A.ah-VEora. la diferenla intre ^ :- i-' Se cdntdresc cateva comprimate de medicament gi se e calculeazi con{inutul rutlanitla = € eore..i. = Vnn. sulfamidele se titreazd cu NaNOz/HCl in prezen{a indicatorului 10-t galben de metanil.ta) x M utf*rian x " vcsulfanida - flltutfanida fr? to"dico^cnt *1gg 50I 502 ) .stand. cu solulie standard de EDTA 0.p. VOLUMETRIA" 0.. ffinrcdu:d^cnt v fil.n)xff"to-o lalL x Conform European Pharmacopoeia Edi[ia a 3-a.rn. EDTA x F rorn x (Vuoro.'ffi.V roro. r.probn 7o de substan@ activi.p.5 mL amoniac concentrat. A Solufia de B Titrantul Sol..)..drrr -a Precizia este media valorilor numerice a dou6 sau mai multe mdsurAtori rcalizate in acelagi mod. se iau in lucru volume de 10 mL (identice cu volumele de filtrar folosite la anahza probei de sulfamidd).CHIMIE ANALITICA.rf de spatula de murexid triturat se Constan.uu. sulfamidele cu grupa amino liberd se determind electrometric in mediu acid.= C Vo= V". tlgg NotE Ill sulta.ntt - e EDTI.on) x 1. Capitolul Vl.pp p 'ru[aDilda =o -(u?+. pn.ffi T $ i N Constanla Sava.a Sava'CHIMIE ANALITICA..'X i:.0-3 Aaratetea%o - f-a vdet vcclr' C*t.= IT v Eml I/ -. apd distilatd pAnd la semn^ Se omogenizeaed continutul balonul ui.EDre) - vefificd pH-ul (trebuie si fie pH=8) un va.pn. Se calcule'azl concentrati a.+.alb- Ilmediem.t'Crz+.VEDr. det C.IxC^. Acurate.EDTA VeorAurb= C Calculul Sulfamid6To C1.7o= C3. Apoi se calouleazd acuratetea determinErilor: 111 Try "ultn.= 2 -t Vpnra ^.ll. Conditii. Volumetria prin reaclii de complexare B. Se regleazE pH-ul adhugAnd solulie NIIaCI 02M gi se verificd (pH optim 8-9).^a-- \/ v EDTA.ota).05MiNaOH VosulJlzmitla=o. \/OLUMETRIA'.".EDrt x F E DrA x (VED.bn1x-Y-''|tu'il" ' Nr.alb- Vo--^ --^"^= conlinutul procentual al medicamentului in sulfamidd: a " rullailtir{a=o " Cu1+. Punctul de echivalen{6 este marcat de virajul culorii de la galben-verzui la violet..^ro= \I v EDTA.= 111 s F'o'oX(v"'^ ^' -vzore.dn : Cn'eo'.tea sau exactitatea mesurdtorilor se refere valoarea mdsuratd $i valoarea reale a parametrului studiat.

3 c.6.I -hidroxifeni l-2-azo)' 504 .4 c. CeoHr zNgNaOrS M=46 1.6.2 c.47o in metanol sau 1: 100 NazSOa respectiv NaCl l.44 g/mol.2 c. COMPLEXOMETRICI COD Clasificarea de mai jos a compuqilor organici omologali ca complexometrici (metalocromici) s-a fdcut dupd structura chimicl. Solubilitatea in apa (20oCF50glL c.Q -P 4- cs c.1.7 c.5.1 Coloran{i azoici Calcon COD Indicatori complexometrici (metalici) Coloranti azoici Calcon COD Indicatori complexometrici (metalici) Derivati de fenol Tiron c.t.2.8 c.7 Pumurftalein Timolftalexon Xilenoloranj sare tetrasodicd c. VOLUMETRIA" Capitolul Vl.7.3 c.8 c.4 l-5 Difenilcarbazida Structuri diverse Hematoxilina 3.3.3. 4.n ** (pH L0)=612-616 nm.1.2 c.1.4 Torin octahidrat Sulfonazo c.l c.3.3 c. 25 oc)-9j4 \ 5 c.5.1.5.1. pH 12.|. c.2.57 2 nm c.6.T CONStANtrA SAVA .6.5 iJ *.1.3 8 : I 00 NaCl I sau etanol(96Vo) Voin Vo-0.2.1 -(2-hidroxi-4-sulfo.8..8.1 c.6 c-2.2 CzoI{r:NzNaO5S M=4 16.4 c.3 Deriva{i ai acidului iminodiacetic Masneziu titrjplex dihidrat Acid alizarin-3-metilaminoN.l -(2-hidroxi.1.5. (1"'*.2.10 ii dil azo).5 c.CHIMIE ANALITICA.2 c.1. PH 10)=320420 ).6 c.4 c.5 Albastru de de sodiu) metiltimol (sare Verde naftol B c.N-diacetic Calcein Murexid (purpurat de amoniu) Rodizonat dlsodic Deriva{i de nitrozonaftol Sarea nitrozo R Acid 2-hidroxi.400 III c.2. ()"^ . de complexarc Capitolul Vl pnn reactli de comPlexare VI.7 c.r(:L:a-l\ d \r (/ l -(_ Alffitnt *i""r"m Sarea SE 1'8 - disodicl a acidului 2-(4-clor.1 c.I g/mol nitronaftalen-4-sulfonic. Ap66-9Vo Preparare: 0.1 Derivati de antrachinonl Acid carminic Rogu de alizarind (sare disodicE) c.2 c. Indicatori comPlexometrici Sarea de sodiu a acidului 2-hidroxi.3 c..1.t c.3 Acid calconcarboxilic Negru erioctom T Aibasrru eriocrom SE Negru albastru eriocrom B Albastru hidroxinaftol | .t. H2o.2 c.6 Acid sulfosalicilic Derivati de hidrazini Ditizona Zincon Difenilcarbaz ona pH (tog/L.1 c.1 -naftilazo)-naftalen-3 carboxilicl CzrHraNzOzSx 2HzO M=474.-n af to I Q' -P ii dil azo )rezorcin ol 2 c.2.4 c.7.1.4 503 Negru eriocrom T -( 1 -hi droxi -2-naftilazo) -6 S *?u a" sodiu a acidului 2-hidroxi.4.1 c.05 Preparare (I'o".2 c3.9 c.1 Coloranti trifenilmetanici Aluminona Cromazurol S Eriocrom cianin R Violet de pirocatecol Rosu de oiroealol C.t. Volunetria prin reacti.39 g/mol )"a *" (pH=12.2 c. 4t3.4.2 Acid calconcarboxilic c.a ** (etanol)= 569 . CLASIFICAREA INDICATORILOR.8. etanol) =250 .3' -Dimetilnafti dina sh".3 c.1.I -nafti lazo)naftalen-4-sulfonic: Negru mordant 17.2)=632-636 nm Aln..5 0.3.2 pe substan{d uscatd)=200-300 c.1 c.t c.

o\* c.gQ-fJQ PAN. pe substanli uscat6)=1300-1450 apd (200 S olubilitatea in CY38 gI- .39 g/mol 4-(2'-piridilazo) rezorcinol (sare monosodici) PAR monohidrat..82 g/mol (pH 6)=-525-530 nnr ()". etanol)=67 20: Solubilitatea in apd (200C)-insolubil c. pH l0)=llQ_lr6 Solubiliratea in apd (200Cy -20efi_. 4.a (pH 101=634-641 nm. Volumetria prin reactii de complexare c.8 Negru albastru eriocrom B j sarea de sodiu a acidului 2Jridroxi-l-(l-hidroxi-2-naftilazo) nattzrlenj 4-sulfonic: C:oHr: NzNaO5S M=416. M=5 I 8. H:O.6 Albastru hidroxinaftol c.t.. pH (10 dL... pe substanld anhidrd)=270-3 50 4!.e. VOLUNIETITIF..057o in apd (apd)--41 1-413 nm l. 505 506 ) .I 40oC Q-7 43. pe substanla uscatd)=l. Captroiuj Vl \/olunrerria prrn reaclii dc comDiexarc dihidroxinafrrrlen--l..u^ Consranta Sava.21 glmol Preparare :0... Preparare: 0.".o. VOLUMETRIA" roHqClN:Na:OqS:.o n. Capitolul Vl.nu.1..|.1.<l*. litiu. uraniu. A=q$ nm. 2-naftalenoli CrsHrr Preparare: 0. 200C.o*. C 2.27 glmol (9 67o).CHIMIE ANALITICA.l Conslanla Savi L-HIMIE ANALITICA..5Vo in apit Reactiv pentru beriliu.1_9. Interval de topire = 1 37. toriu Ia Solubilitatea in apd (200C) -340glL ** (2-propanol)=480-490 nm 2-propanol." -43 ( *-.42 g/mol' toxtc Indicator pentru titrarea sulfatilor. Cr rHe NgNaO z HzO M=25 5.0 1 Voin etanol NrO M=249. (i6q.7 I -(2-piridilazo)-2-naftol A.5 i.1. pH 6.O-aisulfonic.i.9 Torin octahidrat CraIIr rAs Nzl'{azOroSz SHzO M=720. apa.

Volumetria prin reac[ii de in ap6. Volunetria Prin rcactii de complcxare C. Pe"tr" d"termi"at"a spectofotometrici a fluorurilor Preparare : 0.2.36 e/mol Albastru de metiltimol sare monosodicd CgZt{a..6 sau KCI 1:100 Preparare: Calcein Indicator metalic. VOLUMETRIA Capitolul Vl.".''. Al:. pH fso gL. M=778'8 507 Albastru de metiltimol sare pentasodicd C3ZH:gNZNa5O 1 35.l0 | Sulfonazo III lndicator pentru determinarca bariului C:zHr:N+Na+OraSr M=776.Hro.2-di hi droxi-antrachinona CrqHrsNOr 2H2O M=421.1.q.ts* \_oAlizarin complexon Acid alizarin-3-metilamino-N.2. respectiv solu{ie de acetat de amonlu IM lo.05Vo c..3 >( )<: c.ANALITICA.0)=602-606 nm.0: EDTA liber maxim0. (PH 3)=569-571 nm (].. ** l.lNZNaO 1 3S . c:orrxNzo r r M=622'5 timolftaleind KNOg:0.2.1 ---!rConstan[a Sava .CHIMIE ANALITICA VOTUN4EIB4 tolul Vl.1 o 5 gl mol Fluorescein complexon .3'-Bis[N'N-di (carboximetil) aminometil] gl timolsulfonoftaleinei : MTB I C:rIIaoNzNaaO r rS . M=844'7 6 KNO: l:100 Preoarare: l7o in etanol(96%o) sau mol ililth.N-di acetic 3-Bis(carboximetil )aminometi l. ArrS Or ' 0. 2.2 -o--. ^.58 g/mol Preparare: O. 4L fx't..2.5Vo in ap6.0'00!'pHl'0)45!10 lo 'o4 \-g' K*o -J o4\|o & c.004Vo' pH 7"0)=65-90 io ** rz (pH 7.4 .2 c.pa <zo0c)-200 e/L. pH 3pe substanla usca6)=460-520 M' c. i' "pa-izo''cr 460 slL:PH (loc/L' H2o' 20 0c)-6'z ** Ir @H7 .0)=430-450 nm.lbust* de metiltimol (sare de sodiu) Sarea de sodiu a 3.0-9.t.CHIMIE .l%o Constanfa Sava.200C1= 6. M=866'73 508 ) .7 6 glmol soiouititat"a'in .7-Bis[bis carboximetil) aminometil] fluoresceina Derivati ai acidului iminodiacetic Magneziu titriplex dihidrat Sarea de potasiu gi magneziu a acidului etilendiaminotetraacetic CroHr:KzMgN:Osx 2H:O M=426.

3'-Bis[N.0. lmol/L acetat de sodiu ). Xi lenolftaleina bis( acid iminodraceticr Prcpararc: O. HrO.2.N-bis(carboximetil)aminometil] C:rHzsNzNaaOrS NaaH:C:rHzaNzOr:S (Na+HzInd/ Xilenoloranj sare tetrasodica CrrHrzN:OrrS HcCr H:cNzOr rS I Hr. I mol/L).5ciclohexadien.A n. (i.5-ciclohexadien. pe substanla uscard)=SQQ-SJQ Solubilitatea in apa (200C)--510 10s/L. Coloranti trifenilmetanici Aluminona Aurin tricarboxilatul de amoniu Sarea de amoniu a acidului aurin tricarboxilic Sarea de triamoniu a acidului 5-[(3-carboxi-4-hidroxifenilX3-carboxi4-oxo-2.5 Purpurftaleina C32H1r3N2O13xH2O M=636.3 -Bis[N.1Vain etanol (507o) sau c..2 A::..consranla Sava .60 gmol l:100 KNO3 ?"n. H2o.N-bis(carboximetil)aminometi l]-o- H26N2NaaO135 M=760..78 glmol 3.?To Xilenoloranj sare tetrasodic6 Sarca tetrasodicl a 3.I100 Solubilitatea in apa (2o0cFsd0 g/L.. CzrHn Clz NatOeS lvI=605.o" (0. Volumetria prin reaclii de complcxarc c.3 c. Reactiv pentru aluminiui C:zHz:N:Oq M=473.29 g/mol Reactiv folosit pentru determinarea florurilor Preparare: 0.32 gimol o-Cresolftaleina complexon.1 Cromazurol S Sarea trisodici a acidului.1 mol/L)=605-608 nm: A11. 5-[(3-carboxi-5-metil-4-oxo-2.nu^ (pH 14)'582--585 nm cresolsulfono-ftaleina.. pH (logL. \/OLL'METRIA \/olrrmctnr prrn rcactri dc conrplcrarc c. Capitolul Vl. 20oC)*8.. Qr.44 glmol l I t l I NaOH 0.u*.6 Timolftalexon CesHa+N:Orz M=720. VOLUMETRIA.lurr apit sau sol.47o ?"r in apd *".CFIIMIE Caprtolul \'l ANALITtCi.1-0.0005% 0.3.3.6-dicloro-3-sulfofenil)metill-2-hidroxi-3metil benzoic.!.CHIMIE ANA LITICA.659 Xilenolorani acid liber l l j rl timolftaleina c.Ind r t M=672.I -iliden)metill-2-hidroxi-benzoic.. 250C)-5.3 Preparare: 0. 1 mol/L)=350-450 in apit Absorbtivitatea molare a complexului de aluminiu. C3 I Preparare 0..>75(i Constanla Sava.n^ (NaOH 0. 1 mollL)=51 6-57 8 nm Al li.. (L^" .I -ilideneX2.1 Prcparare: l:100 cu KNO3 ?ua. (pH 711424-428 nm 509 510 ) . pH 14.2..

Acid 5-sulfosalicilic dihidrat btnro6 20 M=254. pe substantd uscatd)=200-300 Solubilitatea in apd (200C)-230 dL:pH (10 glL'HzO.rm"Ltio prin r:ac1ii de complexare Oenz"nzuffonic.4. pH 7. pH ( I 0 g/L.1 Sil€ tri$did CaHtENasOeS c.-428 nm.25 g/L.. Soiubiiitatea in apd (20t)-400 g/Lr pH (10 E/LH2}.40 g/mol Preparare 0.0. VOLUMETRIA" Capitolul VL Voiumetria pnn reactii de compiexare A::. 200C)-9.4.4vo in apd sau 0. e. pH (10 s/L.200C)-5'5 Conslan!a SAVA .6.40 dicator metali c l Piroc atecol sulfonftaleina 1.disog Ti' V en.3.S-dioxid C r gHpOiS M=386. folosit pentru determinarea fluorurilor CztHrsNa:OqS M=536.iJ Z-niA.{IE ANALITICA.5 Rogu de pirogalol Indicator metalic: Acid pil ogalic glactona acidului 2-(3.4 c.lVo-0. Mordant Blue 3 Reactiv pentru aluminiu. oc)-s'o pH (10c/L.200C)-1J A .17o in etanol Ain (X=438 nm. 4.l-benzoxatiol-3-iliden)bis-.359 g/mol Preparare '.5)=290-291nml AJ.3 Eriocrom cianin R Cromoxan Cianin R. H2o' 2s0c)<0'5 c.CHIN.Z-Benzendiol. pH 7)=130-200 Solubilitatea in aDd (200C)420 g/L. VOLUMETRIA VI l.lVo in ap1t.4' -(3H-2.5-dihidroxi-1'3-benzendisulfonic (monohidrat) Sureo de sodiu a acidului pirocatechol 3'5-disulfonic Preparare: 2Vo glmol Cuft NurOrS.1 Derivati de fenol Tiron Sarea disodicd a acidului 4. Hzo." H2OW=3il. S.22glmol. Preparare : O. HzO. M=470. pe substantd uscatd)=300-400 4. Cr'FI+NazOeSz M=314 '2 o -)7 obl (I*-' pe substanla uscatd)=l0O-125 tro *" (PH 2.l..5.2glmol.5 -6.2 *t" Acid sulfosalicilic "zH Iritant: PreParate: 1-5Vo in aPb t "i a. etanol 5070. CuHao6S M=21 8' t 8 I g/mol Pentru determinarea fotometricd a Fe' "tl".CHIMIE ANALITIC-4.3.3. c.M{. Cf qftf ZOSS M= 400. (200C)-1350 soiouiiior"o in apa in aPd: APd 4.4.3 8 g/mol .057a in etanol (507r') io** (etanol 5070)=508-513 nm (X-^^.ot.9-Pentahidroxixanten-9-il) 5ll 5t2 .#i" Iptiii..o*i-5-sulfo benzoic.4 Violet de pirocatechini In C::HrsNa:OqS M=536.5Vo o fr-o-Ns- CZ:HIAOgS. (7.45 c.CONSTAN!A SAvA.:.

pH 9. M=480.5. pe substanld uscatd)=490-520 Solubilitatea in apd (200CHnsolubild )\ c. Volumetna prin rcaclil de Constan[a Sava .01=497-493 ^.lvoin etanol (96Vo) {i^.0) min.42 glmol Preparare: LVoin acid acetic glacial l.3 Murexid (purpurat de amoniu) Indicator metalic: Sarea de amoniu a acidul purpuric CsHsNoOo (C8}I4N5O.4 mi..r*u c.2 c.43 g/mol Preparare: Al!.27o in etanol (9 6Vo) .27o o-fenantrolind in etanol (96Vo) Solubilitatea in apd (200C )-insolubjlS "lr z-\7"-. Indicator acido-bazic (AB..^ -665 nrn.3' -Dimetilnaftidina 4.001vr'.=488 nm.-T Sava .2 3.CHIMIE AN ALITICA.33 g/mol Prcparare: 0.6.u" (etanol)=331 -339 nm A:3 6^ pH 9.29 glmol: Solubilitatea in apa (200C) pufin solubild 0.450.27 glmol Preparare: 0.0)=490-540 Al!.43 g/moll C26H16N4O6S M-440..0. n^ c. etanol. l. ()'**. NHi) M=248. Interval de topire : I 53 .].3 1-5 Difenilcarbazona /' Z-fenilhidmzida acidului fenilazoformic: Pentru determinarea mercurului.28 gl mol Preparare: lVo+0. CnHzNz M=3I2.19 g/mol 513 5t4 ) . 5 -Difenilcarbonohidrazida. Folosit pentlu determinarea fotomericd a Cu Si Zn CzoIlrsNz+NaO6S xH2O..CHIMIE ANALITICA.6. 7"a.1 Structuri diverse Zincon Acid. {i"*.8.057o in e A/.e. I 522 Absorbanta relativi (in clorofolm) O-"i--. Volumetria prin reaclii de complexare CnHr:NaS M=3-56.I 5 80C c.min.025%.r."-A "//"\c-\ ll'iiltl \.l.6 c.. ".s..6.3) CraHr+Oo M=302. CrrHr:NaO M=240. 2-[[[(2-hidroxi-5-sulfofenil)azo]fenilmetilenl hidrazinolbenzoic. VOLLIMETRIA Vl.5. C :H aNaO M=242.4' -Diamino-3.5 L-5 Difenilcarbazida r r Aun"' Aur-.0. flematoxilini monohidral Folositd pentru microscopie. VOLUMETRIACapitolul VI. cloroform )..3' -dimetil.o" (pH 9.2 6'X'-"r"'\'/"\"\ "ll H \4 OHHU c. 1' -binaftil Indicator metalic ai de Ph.

Rogu natural 4l Acid 7-alfa-D-glucopiranosil-9.. Indicator acido-bazic (A8.20oC 515 516 ) .0005vo. CoNa:Oa M=214.O') de fer(Il) Pentru prepararea sau mixarea indicatorilor pentru complexometrie: CgoHr-sFeNsNa3Ol5S3 M=878.4 glmol Preparare: 0. pH 3)=132-137 oiubi litate S in apa (250C). pH (I Og/L.4 i&' c. HzO.2-naftalendiona-l-oximato-O.04 9mo1 Prcparare: lVain apd Derivati de antrachinonl Acid carminic Cochineal.CHIMIE ANALITICA.CHIMIE ANALITICA.pH (1 g/L..Constanla Sar.25Vo in apA Solubilitatea in apa 12b0C)-30 g/Lr pH (10e/L. pe substanli uscat6)=105-115 160 Solubilitate in HzO.2-dihidroxiantrachinon-3-sulfonic. VOLUMETRTA caprtoiul vl.l'6 s c.24 g/moll Preparare: 0'l ^g in 100 ml apd Solubilitatea in apd (200C): 5 etL.1 Rodizonat disodic Sarea disodicd a acidului rodizonic lndicator pentru titralea sulfa{ilor.8-tetrahidroxi.45 g/mol ?'a.6.. i c. Alizarin S.8.a.20'C\4A Verde naftol B Sodium tris(1. VOLUMETRIA" prin rcactii de complexare Solubilitatea in api (zOOC) -t glL.pH (5 9L.8.I -metil-9.6-disulfoni c Pentru deteminarea fotometricd a cobaltului CroHsNNa:OeS3 M=377.37a Xe in aPd Sarea nitrozo R Sarea di sodicd a aci dul ui I -Nitloso-2-nafthol-3.4 ** (PH 3)=490-493 nm 43 (x^..26 g/mol Preparare: 0.6. 200C) Al:.10-dihidro3. (521nm) >4oo - 5 -'\(' I . I 0-dioxo-2-antracencarboxilic: CzzHzoOn M-492.250 C) . volumetna prlrl rcaclll de ()mplexarc Preparare: 17o in apd saLr t:100 NaCl Consrmla Sava. H:o.3) Cr+HaNazOrS M=364. HrO..5.300gn-.2 Rogu de alizarind Sarea disodica a acidului 1.o^ (apd)=715-716 nm '43 tXltS nm ap[.8.N-// \n" I ''--/ \ "t' jr.0. 250C)-4.8 c.

va colora C:Hs-NH: +HONO - C:Hs-OH +N:+H:O Agentul de diazotare este ionul nitr-ozoniu (NO+): HONO +H3O"-H-O"-H +H2O N=O VII. DETERMINAREA PUNCTULUI DE ECHIVALEI.III\4 i IE ANA LITICA..Acidul difenilbenzidin disulfonic l--\ \\ I' // -'t F{-O*-H I -NO* +H"o --\r'\_/-\_ V7 N. VOLUI\tETR I A' Capitolul VlL NitfitoDretria Consranta Sava.N-Difenilbenzidina /\ lri=O La pH slab acid sau alcalin are loc reaclia de formarc a unuj hidroxilat: derivat 2HNO2+\2Q3a!1'9 N1O3+|J+Q=\-Q" At -NH2 +NO=NO: +Ar-N=N-OH +H2O +HNO2 Virajul culorii are loc de la verde la violet.{TA VII. VOLUMETRTA" VII. chimic: cu indicatori externi sau cu indicatod interni.2. aminele primare aromatice se Ar-NH: +HONO + diazoteazd. ca titrant se fofose.la Iz $i hArtia indicator se in mediu puternic acid. Determinarca punctului de echivalenld se poate face: a). in ptezenta acidului azotos generat in sistem din azotit gi acid clor-hidric: HCI- Ar-N = Nl*Cl +2H2O Pentru o amind alifatici reaclia nu mai decurge cu formarea sfu"ii de diazoniu: in albastru. **[C-*"#)-o Ct 8HI+N:NaO3S M=37 5.CI. Determinarea punctului de echivalenfi folosind indicator extern Indicatorul folosit este hdrtia iod-amidonati. acid orange 5. 517 518 i ) . Aceasta metodi are dezavantajul aparifiei erorii de titrare" deoarece se consumd mici volume de solulie de analizat. derivat hidroxilat Reaclia de diazotare este catalizatd de bromurile alcaline. in jurul punctului de echivalenld se ia o picdturd din solulia de analizat gi dacd solu(ia contine exces de NaNO: are loc oxidarea I. NITRITOMETRIA CapitoluML Nitritometria V[1. 2). specifica amineior primare aromatice. Observarea virajului culorii este ingreunatd de culoarea galbend a sdrurilor de diazoniu. PRINCIPIUL METODEI Nitritometna este o metoda de analizE volumetrica bazatd pe reerctia de diazotare.37 7 \J Virajul culorii este de la violet la galben. galben de anilind): .1..I --tCONSIANIA SAr'A . deoarece la aceste temperatud sarea de diazoniu este stabild in solu!ie. prin metoda amperometricA b).te soiulia cie standard de nitrit de sodiu (NaNO:t. VII.2.2. instrumental. Reactia arc loc la tempelaturi cuprinse intre 0 pi 50C.Oranj IV (tropaeolin orange.CHIMlE ANALITICA. Determinarea punctului de echivalenf d folosind indicator intern 1).2.

PREPARAREA SOLUTITLOR Prepararea solufiei de NaNO2 0'1N Azotitul de sodiu se prezintd sub formd de cristale de culoare albd. = 0'1N x - xt 69\ vat = 6'9 gNaNO' Tabelul VIL 1. Standardizarea soluliei de NaNO: sau NnNo= x E s.=l!*r. este higroscopic gi ugor solubil in ap6.186 M=172.1 g indicator (M=375.8 mL HCI conc. galben de anilini) 0'17o la balanta analitici 0.distilatd. tL=38.Constanla Sava . C 2'8N x500. plnl Formula molecular6 Masa molari (g/mol) Echivalentul gram Prepararea solu(iei de indicator tropeolin 00 (oranj IV.No.4g/mol).. reaclia de Sulfanilamida are grefatd o grupare amino pe nucleul aromatic.1N. = Cn Azotitul de sodiu nu este titrosubstanld. x V..r = + C6HSNzOZS ( ) IH: C6H7NO3S M=173. "-""""= 36N Acidul sulfanilic este componenta de diazotare.. un balon corar de 1000 Se cAntdresc 6.rxVr. Reaclia care ste la baza acestei determindri este cea de diazotare.8ntl v. DETERMINAREA FA CTORULUI SOLUTIEI DE NITRIT Deterrninarea factorului solutiei de NaNOz 0'LN folosind sulfanilamida Principiul metodei apd din atmosferd 9mol nlttnn7. iar di azotare decurge astfel : C. Pentru prepararea unui litru de solulie de NaNOz 0. componenta de cuplare.CHIMIE ANALTTICA v9!qMEIB1A" vrl3.N. cantitatea de substanld care trebuie luath in lucru se calculeazd'. care se Se cantlresc dizolvd prin incllzire in api distilat6..2I Eg=M Eg=M api . iar 0-naftilamina este 38. MetoJa consta in formarea colorantului azoic rogu ?n urma diazotarii aromatice cu azotit in mediu acid 9i cuplarea sdrii de diazoniu rezultatd amine unei cu o amind aromatica.xVs. MNoNoz=69 € VII.9g NaNO: la balanla analiticb. Dupd dizolvare.8 M se prepard din HCI concentrat (36M)'Volumul de HCI concentrat ce trebuie luat in lucru se calculeazd din bilanpl de matedale: Cn.8M. ^ t'=iJt)= Er"^q"v{L) nx unrtt. se completezd la 100 mL cu Prepararea solu{iei de trICI 2. (l) si poate face folosind acid sulfanilic sulfanilamid6' mrnro.Se apd mL 300 aproximativ con{ine care mL.. Adsoarbe cu ugurin![ vaporii de li este susceptibila la oxidare..8 M (100g/L) Solutia de HCi 2. Titrosubstante den itrir folosite la determinarea factorului de coreclie al so Acid sulfanilic Sulfanilamida Denumire Structura Modul de lucru distila6 intr* distilati...CHIMIE ANALIT{4 VOLUMETRIA' Consranta Sava. se aduc la balon cotat de 500 mL pentru a obtine o solu{ie 2. Reacfia care are loc este urmitoarea: 519 520 .4. Se aduc cu apA ":i"' " agtd pann la dizolvarea completd a NaNOz 9i se completeazd cu apd distilatd la semn.

1N. VOLUMETRIA Capitoiul VIl..17o) in Biuret5: -solulie standard de NaNOz 0. DETERMINARI CU SOLUTIA STANDARD DE NITRIT V[.r*..CHIMIE ANALITICA. N-(4-Hidroxifenil )acetamida.NoNozx F xnNot*V.HzSO+ 30 7o -se incdlzeste o ore pe baia de apd la fierbere -se rdceste pi se adaugd 50 mL apd distilatd.0o. rnrorXV.1N Condi{ii.*nu.Ctursianra Sava. in cr-naftilamina colorant azoic rosu HO A Modul de lucru ln paharul de titrare Erlenmayer se adaugA: 4-Acetamidofenol (Tylenol..*."tanot |Tlpa.-L t."un.n 521 522 . Se calculeaza procentul de paracetamol aplicind legea echivalenlei: A: I B: C: Er. Analiza paracetamolului prin titrare cu solutie standard de NaNOz 0'1ltl Principiul metodei Paracetamolul se titreaze prezenla indicatorului tropeolin 00. *.not l7l pn.5.s.CHlMIE ANALITICA..x ."ann^. ffi w'*ut xl00 %. F ttotto..ro"x F **o.2 g sulfanilamidd can6rite Ia balanfa analiticd -10 mL solufie HCI 100 g/l (2. Se titreazd pind la virajul indicatorului tropeolin 00 de la violet la galben. Panadol.4ll -l \1 I +?H"o VII. O=SO + + HCI HNO2 I I CapiLolul VII..*nu (mL) =E r.( -J Y NH: _. .'l0t E. Calcule.r"no".02-0. *"' C..n. paracetamol. Nitritometria -."*o" //l*n*.r.r"^r.8M) -30 ml-. I=l'tj ct sare de diazoniu a acid sullanilic acidului sulfanilic o=!o ot-l -t li-l \2 I + f=nlc'sare de diazoniu a acidului sulfanilic d NHz NaOH Na O- +- in mediu puternic acid cu NaNOz 0. g KBr gi 3-4 picdturi solulie indicator tropeolin 00 (0.^ C.lN aplicOnd legea echivalengei: glmol Eg=M Modul de lucru B C 2 v fl'l *uautanido sullanilnnnda =D u NINO? in paharul de titrare.*..n"^. rnror.1.1 g comprimat se candreste la balanta analiticd.1N Se titreazd pdnl la virajul indicatorului tropeolin 00 de la violet la galben.(L) epancetamol=eNaN02 F .*o.2 -0.xV NoNo."0(L) n oro. Nitritomerria OH OH Cons[antra Sava.^"**. Se calculeazi factorul solufiei de NaNO2 0... Febrilix) Mparacetamol=I5L. Concluzii.apd distilata -se raceste la 50C gi se adauge I g de KBr 9i 3-4 pic6turi solulie indicatortropeolin 00(0.. Acetaminofen..*y*. VOLUMETRIA'' o=So ll.""^.nc*nna _ v = C.. l0 rnl. paracetamol = llXu.lVo) in biureti: solulie de NaNOz -0.x C. solulia de Analizat: 0.xV "..

NaNo. 20rnl HCI 1N.rnro. di uretica sau anti di abetici.CHlMIE ANALITICA. B:In Biuretd: solutie standard de NaNO2 0. det A Solulia de Analizat lrlmedium..ro..nro. calculeazd concentralia sulfamidei din legea echivalenlei: e *pnnu= e uno.. se incdlzegte la 40uC €ce$te gi se ardaugd 20 mL apd distilatd gi 1 g KBr: -3-4 picbturi solulie indicator tr opeolin 00 0..r.xC Vc s u.rnror.a = !!:!U:!!.x 16g 7l'l. Analiza acidului sulfanilic C: Condilii.rn*o."o ) .Vo= C3.eq..o\nL) sulfamidelor' Modul de lucru este similar cu cel de la determinarea Nr.ian= E r. Modul de lucru A:in paharul de titrare.. standard de gi a acidului p'aminobenzoic prin titrare cu solu{ie NaNOz 0.(L) .lVo.r.ro. etc. Concluzii.Vo= C2.x F . C Vc= ITlmedism..se cantere$te Ia balania analiticd pulbere de complimate (corespunzetor la aproximativ 0. l'l'Lntn. Analiza sulfamid elor prin titrare cu solutie standard de NaNO2 0.. NaNOr C Calculul Sulfamid6To C1.x F . l'l'1.-r M=137.ro.icamentSisecalculeazicontinutul (diferenta Apoi se ialculeazi acuratetea determindrilor studiat): intre valoarea mAsuratd gi valoarea reala a parametrului 7o de substan!6 activA.stand.S.5. AcurateteaT0 =.xV ". VOLUMETRIA CaPitolul Vll Nittitometria Consranu Sava .xV ecia p-a*inoOenzoic (PAB) "o'(L) Acid 2-Aminobenzen sulfonic M=173.1N Principiul metodei Sulfamidele sunt substante cu acliune bactedostatici (sulfanilamida sulfafurazol..Constanta SaYa.Vo= Media determindrilor I 2 J V V .1 Tosulfantida -- Ot" E' xC.o.*V .259 sulfamidi). )...= V ".nu^^ur. solulia de Analizat: . 2. Calcule..*r.CHtMIE ANALITICA' vO!L'lt4EIryA- VII.rnro.1N Principiul metodei Acidul sulfanilic ai acidul p-aminobenzoic ?n mediu acid cu 00' solulie de NaNO2 in prezenla indicatorului tropeo-lin reactia de diazotare' care Reaciia care sta labaza acestei deternindri este sulfamidelor' determinarea la de cea decurge simiiar cu se VII..= IDmedimm. Datorita plezen{ei grupei amino pe nucleul aromatic (Tabelul Vl sulfamidele se pot determina prin titrare cu solutie standard de NaNO2.r"ro.lN -se Secintdresccatevacomprimatedeme(l. x E F . *.... Se "..ai"ou.= B Titrantul Sol. r. s.ro."o.3..1 ul\atnid.ru^ia."..v_^9*n *ro. Se titreazE pAnd la viraj de la violet la galben.

I. FARMACOPEEA ROI4ANA. Fiqel.. Gngore Popa. D.C. Chimie analiticd . Renehan and Winston. BIBLIOGRAFIA ]. Reactivii organici in chimia anaiiticir [18].. S. *+'r'*r'. Addi son-Wesiey Publi shing Cnmpan l'. 1983. D. " Analvse Quantitative'". Bicova. [2].D.BucLrre. [4]. S. Aplicalii gi probleme de chrniie ----e"p'io[iTill. C.2000' [35j. C. A.N. N. Mocanu. $erban Moldoveanu. l. Chimie analitic6. . Chemicals Reagents . G. Liteanu' Chimie analiticd ilij. E.Manahan. L.ffi [ analitica. [5].D. Vasile Magearu. L.. Ciobanu.P.A. G. " Quantitative Chemical Analysis ". C.tndrumar Chimie Apetroaiei. M. EDP..Pietrzyk. .Constantinescu. [8].Dimonie..ici Korenman. Chimie analiticA. L.Paralescu. Inc.A.-" Chemi stry ".E. E. Mana Pirlea.P. Califbnria. Unc" Chinrie analiticd gi analizd instrumentald. [26]. Ciobanu. Vasilica Croitolu. Bucureqti 1979. Finaru. R. 1989 [9]. Tehnici de laborator' [2?].Frank.. [34]. Editura Tehnicd. New York [3]. Chimie analiticlr. Curs de chimie analitici cantitativd 1231.Roman. [6]. M. Bucuregti.W.A. D. Chimie minerale analiticd aplicati . 198-j.. Roman .M.West. D. Holt. *'t"t'r'i'.cov. VOI-UMETRJA" giil.Meto?e de AnalizE Volumetricd"' Editura Ovidius cantitativ6' Volumetria' t301.A.P opa. Chimie analitic6 . V. Co. D. C. C. 2000 Aplicalii"' &litura isil. UniversitY Press. Sdrghie. Complexonii in chin.ria analiticd [19].Macarovici. A. Dumitr-u Ceaugescu. Croitoru.P. Bucureqti 1979. {7 l. Rudolt'Pribil. C*"*tt J I i Lucriri practice [30]. California.ti . Ifrim.paoo.Exercilii . (lucrdri C.I{opirtean.Editura Academiei. Chimie analitica cantitatir'5r [29]. Bucurepri 19i9. Cliimia analitici a concentraliiior mici [7].P.A. R.Kazarian. i::i. Titrarea in mediu neapos 5:_5 l: s26 . I 97?.Roman. E. A. 2005 i:ii.$erban.ep"ttoaiei. R. Lucrhri practice de analizd cantitadvA [27].Mg*k 1999 . Teste analitice rapide *n**".J.Liteanu.8.. Teodorescu.Bold. lzrail Milonoi. Ciobanu. I. Bibirogralia _ ____lglsrlLtr Sava VIII. il ll.D. [3]. Popper.Nedea Chimie analiticd. Editura Tehnica.D.Constantine$cu " Chiinie anorganicir gi analiticd ". i 986.Ro5ca. Sava' . Addi son-We-9ley.Krc.Skoog. Chimie analit)cE cantitativh.CunslilI]1x Sava.C. 1979. Bn:oks i Cole Publishing Company..Jitalu.ucu.198i. Finaru. Maria Mitrinescu.Metode de Analizd volumetricd' Ovidius UniversitY Press. C.Morait. " Analitycal Chemistly ". E.CtttMlE ANALITIC. Crdciuneanu. Standald Methods of Chemical Analysis Ii5]. Chimie analiticd t2ll. Chimie analiticd. E. ediiia a X a. E.ICA.. Montetel'. E" Buliga. V. L. Analiza chinrici cantitativA anorganicS. I. Titrinretria.P. Bucureqti. Gr. G. A. ildition Mir Moscou. Chimie anzrlitica cantitativa 1241. Bucurcgti. D. H. l9E7 [01. Bazele chtmie analitice tt6l."4a Sava. L. il4]. [2].i plobieme cu L'allrcler programat.CIIIMIE ANALIT. Editura lr4edicali i993. Chimie analiticd cantitativa [28]. C.Constantinescu. I. Chimie analitic5.Lazdr. VOLUMETRIA CapiLolul Vlll. 1980. E"D.Gh.capitole speciale practice) [321.Aiexeev. voi II [25]. Bucureyti. Bucureqti.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful