O.N.

U

Organizaţia Naţiunilor Unite a fost înfiinţată în anul 1945, pentru "a izbăvi generaţiile viitoare de flagelul războiului", aşa cum se spune în deja celebra frază de deschidere a Cartei ONU. Prin pace, Organizaţia nu înţelege însă doar absenţa războiului, ci şi - în sensul unei interpretări pozitive - dezvoltarea şi dreptatea la nivel mondial. Astfel, promovarea dezvoltării economice şi sociale s-a numărat încă de la început printre cele mai importante domenii de activitate a ONU. Pentru a putea îndeplini acest larg spectru de sarcini, Carta a prevăzut ca organele principale ale Naţiunilor Unite să creeze, la rândul lor, organe secundare şi speciale şi să coopereze cu alte organizaţii pentru îndeplinirea scopurilor enunţate. Cele şase organe principale care constituie nucleul Organizaţiei Naţiunilor Unite, au uzat în mod susţinut de această prevedere. Pe parcursul anilor de existenţă, în jurul acestui nucleu a luat naştere o reţea foarte eterogenă de organe şi cooperaţii, pentru care s-a încetăţenit termenul de sistem al Naţiunilor Unite. Gareis şi Varwick împart elementele acestui sistem în două categorii distincte: "În primul rând vorbim despre organele, programele şi instituţiile regionale înfiinţate de ONU, de Adunarea Generală, de Consiliul Economic şi Social, respectiv de Secretariat, în al doilea rând, despre organizaţiile speciale, autonome, corporaţii înfrăţite cu ONU prin diverse tratate, cu statute juridice proprii, care s-au constituit - pentru a uza de o imagine la care s-a apelat în multe rânduri - într-o family of organizations." [din: Sven Gareis/Johannes Varwick, Die Vereinten Nationen. Aufgaben, Instrumente und Reformen; Bundeszentrale für politische Bildung Schriftenreihe Band 403, Bonn 2003, p. 34]

la fel şi unele fenomene mai noi precum terorismul transnaţional .. şi nici măcar experţii nu mai au o imagine de ansamblu clară asupra activităţilor extrem de diverse şi de ramificate întreprinse în acesta. în perioada interbelică .. mai are şi scopul declarat de a schimba relaţiile dintre state precum şi felul în care sunt manevrate problemele internaţionale. în cadrul "Global Compact"). cu sfera ştiinţifică şi cu societatea civilă internaţională: în Consiliul Economic şi Social sunt înregistrate peste 1. care nu poate fi delimitată în mod clar. Organizaţia . această situaţie s-a schimbat în mod fundamental pe parcursul ultimelor decenii: conflictele armate dintre state au scăzut la număr.500 de ONG-uri (organizaţii neguvernamentale)! "Sistemul Naţiunilor Unite astfel constituit este o structură dinamică. Dacă la înfiinţarea Organizaţiei cea mai mare provocare o constituiau războaiele interstatale." Sarcinile şi obiectivele Naţiunilor Unite "În afară de sarcinile practice ce revin Naţiunilor Unite.La toate acestea se adaugă diverse conexiuni cu sfera economică (şi mai ales cu aşa numiţii global players. ." [Raportul la începutul noului mileniu adresat Adunării Generale de către Secretarul General al ONU Kofi Annan ] Sarcinile principale ale Naţiunilor Unite sunt împărţite în trei domenii interdependente şi cu motivaţii specifice: După două războaie mondiale devastatoare. garantarea păcii şi securitatea internaţională a devenit sarcina centrală a Organizaţiei.un sistem colectiv de securitate. ca de ex. S-a încercat tragerea unor învăţăminte din prima încercare ratată de înfiinţare a unei uniuni a popoarelor. în schimb cele din interiorul statelor au cunoscut o creştere imensă.

În 1948. În Articolul 1 din Carta Naţiunilor Unite sunt cuprinse pe scurt obiectivele Organizaţiei: "1. prin două Pacte Internaţionale. şi. pe celălalt. având în vedere unele probleme globale precum efectul de seră sau gaura din stratul de ozon. organe şi organizaţii speciale care constituie sistemul extrem de elaborat al Naţiunilor Unite. în acest scop: să ia măsuri colective eficace pentru prevenirea şi înlăturarea ameninţărilor împotriva păcii şi pentru reprimarea oricăror acte de agresiune sau altor încălcări ale păcii şi să . Edward Stettinius: "Lupta pentru pace trebuie dusă pe două fronturi.Declaraţia Universală a Drepturilor Omului’’. Dezvoltarea economică şi socială constituie cel de-al treilea mare punct de interes al Naţiunilor Unite. sociale şi culturale . Pacea nu este înţeleasă doar în sens negativ. ca stare antonimică stării de război. precum dezvoltarea şi dreptatea la nivel mondial." Temelor dezvoltare şi mediu le sunt dedicate în mare nenumăratele programe. Exemplare în acest sens sunt cuvintele ministrului de externe american de la acea vreme.. Să menţină pacea şi securitatea internaţională. La acest punct s-a adăugat de curând. comisii. pentru economie şi dreptate socială. Adunarea Generală a adoptat . ea cuprinde şi elemente pozitive.Pacte semnate în anul 1966 şi intrate în vigoare în anul 1976 . Transpunerea juridică concretă a acestei Declaraţii a avut loc în urma unor discuţii lungi şi dificile.Genocidul şi crimele împotriva umanităţii comise de regimul hitlerist au constituit fundalul pentru înfiinţarea celui de-al doilea mare domeniu de activitate al Naţiunilor Unite: protecţia drepturilor omului şi dezvoltarea drepturilor popoarelor. Pactul privind drepturile civile . Legătura indisolubilă dintre pace şi dezvoltare a fost recunoscută încă din 1945. Pe un front vom lupta pentru securitate. domeniul protecţiei mediului ambiant. documentul cel mai important din istoria drepturilor omului. Doar o victorie pe ambele fronturi va aduce lumii o pace de durată. şi Pactul privind drepturile economice.

" Cât de dificil de îndeplinit sunt aceste obiective a arătat fostul Secretar General al ONU. fără deosebire de rasă." Într-un scurt text introductiv la o ediţie a Cartei Naţiunilor Unite. cultural sau umanitar. Kurt Waldheim. timp în care problemele trebuie tratate. social. Să dezvolte relaţii prieteneşti între naţiuni. în raportul său anual din 1978: "Problemele cu care se confruntă Naţiunile Unite sunt de cele mai multe ori extrem de complexe. dezamorsate şi tratate. Naţiunile Unite oferă un cadru politic în care aceste probleme pot fi restrânse. în plus. prin mijloace paşnice şi în conformitate cu principiile justiţiei şi dreptului internaţional. 3. Naţiunile Unite sunt şi locul în care oamenii pot coopera şi cădea de acord în sensul rezolvării comune a acestor probleme. întemeiate pe respectarea principiului egalităţii în drepturi a popoarelor şi dreptului lor de a dispune de ele însele. 2. aplanarea ori rezolvarea diferendelor sau situaţiilor cu caracter internaţional care ar putea duce la o încălcare a păcii. în promovarea şi încurajarea respectării drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale pentru toţi. Aceasta este o funcţie vitală şi practică îndeplinită de Naţiunile Unite. Hartmut Krüger susţine următoarele: "Constituirea Naţiunilor Unite nu a fost prima tentativă de . De multe ori se întâmplă totuşi ca un asemenea acord să nu poată fi atins decât foarte încet. sex. 4. limbă sau religie. Să realizeze cooperarea internaţională în rezolvarea problemelor internaţionale cu caracter economic. Multe din aceste probleme constituie.înfăptuiască. şi să ia oricare alte măsuri potrivite pentru consolidarea păcii mondiale. care nu trebuie umbrită de dezamăgirile care s-ar putea naşte din eşecul găsirii unor soluţii rapide şi atotcuprinzătoare. iar forţele pozitive trebuie manevrate în mod continuu în direcţia corectă. Să fie un centru în care să se armonizeze eforturile naţiunilor în vederea atingerii acestor scopuri comune. o ameninţare la adresa păcii şi securităţii internaţionale. de-a lungul unei perioade de dezvoltare.

Am greşi însă dacă am trece aceste deficite doar în vina Organizaţiei Naţiunilor Unite. ONU este o organizaţie internaţională clasică. a impus o atitudine generală de desconsiderare a războiului. politicienii pledaseră . conform teoriei dreptului popoarelor. Pactul Briand-Kellog din 1928. în: Charta der Vereinten Nationen. chiar şi cele de agresiune . până la Primul Război Mondial. ci ultimul mijloc legitim al politici. Einleitung. Reclam Stuttgart 1982. Statele membre trebuiau să-şi rezolve conflictelor pe calea justiţiei internaţionale." [din: Hartmut Krüger. războaiele.este cea care decide . La fel ca toate organizaţiile internaţionale.şi mai ales a statelor puternice . În cazul încălcării acestei obligaţii. Statutul Societăţii Popoarelor de la 1919/20 obliga membrii acesteia să respecte integritatea teritoriului şi autonomia politică a tuturor statelor membre. p. pentru o înfiinţarea unei alianţe a naţiunilor care să împiedice declanşarea unor alte războaie. nu erau considerate imorale.creare a unei organizaţii pacifiste internaţionale. semnat de toate statele importante.atâta vreme cât erau declarate în mod formal -. Preşedintele american Woodrow Wilson a chemat lumea în celebrele sale 14 puncte de la 8 ianuarie 1918 la o 'asociere generală a naţiunilor care să garanteze autonomia politică şi integritatea teritorială atât a statelor mari cât şi a celor mai mici deopotrivă'. ai cărei membri sunt state. Ele au convenit să nu treacă la măsuri combatante decât la cel puţin trei luni de la pronunţarea sentinţei judecătoreşti.. Societatea Popoarelor urma să ia 'măsurile potrivite'. Voinţa de soluţionare multilaterală a problemelor din partea statelor membre .. putem constata un clivaj de proporţii între scopurile şi principiile ancorate în Carta ONU . ONU nu poate fi mai puternică decât o permite membrii săi. Cât de revoluţionară a fost ideea unei răspunderi colective pentru pace şi securitate reiese mai ales dacă ne gândim că. Având încă proaspete în memorie enormele pierderi de bunuri materiale şi vieţi omeneşti din Primul Război Mondial. 3] În ansamblu.

Aufgaben. Die Vereinten Nationen. Pentru că dacă privim mai atent unele remarci critice la adresa activităţii Organizaţiei. vom vedea că vocile care le exprimă pleacă de la ipoteza cu totul greşită că Naţiunile Unite constituie un soi de forţă de guvernare mondială.în ceea ce priveşte succesul sau insuccesul activităţilo. În plus. Scopuri şi principii exprimate în Cartă egalitate suverană a tuturor statelor membre Realitate politică distribuţie inegală a puterii între state şi regiuni îndeplinirea obligaţiilor ce revin refuzarea de a plăti cotizaţiile statelor din adoptarea Cartei în funcţie de interesele ONU naţionale obligaţia statelor de a soluţiona violenţă atot-prezentă în disputele în mod paşnic sistemul internaţional interzicerea oricărei forme de violenţă pace mondială şi securitate internaţională ca sarcină colectivă a tuturor statelor membre interzicerea intervenţiilor în afacerile interne ale statelor membre dreptul practicat de unele state de a aplica. în mod unilateral. Instrumente und Reformen. şi anume aşteptările nerealiste ale publicului. mijloace violente supremaţia intereselor statelor industrializate şi conflicte uitate în ţările în curs de dezvoltare globalizarea unor probleme fundamentale provoacă eroziunea suveranităţii statale [din: Sven Gareis/Johannes Varwick. Bundeszentrale für politische Bildung Schriftenreihe Band 403. trebuie să mai luăm în considerare şi un alt aspect menit să relativizeze aceste critici exagerate. p. Bonn 2003. Trebuie să avem toate aceste lucruri în vedere dacă dorim să schiţăm un portret realist al Naţiunilor Unite. O parte din criticile exprimate la adresa acestei Organizaţii vizează de fapt statele care o susţin. 302] .

. ONU continuă să reflecte situaţia (excepţională) din politica mondială de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial.iar asta este o altă problemă cu care se confruntă Naţiunile Unite . Pe parcursul ultimilor opt ani." Reforma Organizatiei Natiunilor Unite Încă de la numirea sa in functie. acest lucru nu se datorează structurilor Naţiunilor Unite .atât la nivel central (la sediile principale). În politica internaţională domneşte .ele s-au dovedit suficient de flexibile şi de eficiente -.După o scurtă trecere în revistă a istoriei Organizaţiei. parţial. putem concluziona că dacă Naţiunile Unite s-au confruntat şi se mai confruntă încă cu probleme în ceea ce priveşte garantarea păcii şi soluţionarea celorlalte probleme globale. consensul asupra faptului că Naţiunile Unite trebuie reformate. Secretarul General ONU Kofi Annan considera reforma sistemului O.. având deseori ca rezultat o evaluare nedreaptă a activităţilor importante întreprinse de Naţiunile Unite. duse mai aproape de soluţionare. el a propus si a pus in practică o serie de idei și a operat o serie de modificări în programul de lucru. pentru că structurile şi procedurile acestei organizaţii nu mai corespund realităţilor politicii mondiale ale secolului XXI.N. un forum global. iar acest paradox între posibilităţile rele şi aşteptările exagerate produce un climat de suprasolicitare.. ONU "a devenit dintr-o organizaţie.trebuie să reţinem faptul că Organizaţia şi-a mărit de la înfiinţare numărul membrilor. Cu toate acestea . . extinzându-şi şi domeniile de activitate fără să-şi modifice în mod fundamental şi Carta. în care se discută toate problemele importante mondiale şi în care acestea sunt. al cărei scop era în primul rând declasarea războiului ca mijloc politic. in 1997. ci lipsei acordului dintre statele membre şi disponibilităţii lor insuficiente de a pune în practică măsurile politice şi economice necesare.. se cere ca Organizaţia Naţiunilor Unite să umple un gol politic în această lume globalizată. structura și sisteme. ca o prioritate. devenind astfel anacronică.U. cât mai ales la nivel local (în birourile din . Totodată.

Centrul pentru Drepturile Omului s-a transformat și el în Bioul Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului. Toate aceste eforturi au fost menite să aducă sistemul ONU la cel mai înalt nivel alpracticilor internaționale. Multe puncte din planul de reforma au fost deja aplicate.asistența umanitară. Alte trei măsuri au fost luate pentru a îmbunătăți managementul: prima este crearea funcției de Secretar General adjunct (în 1997). Noua Centre de Informare din Europa Occidentală au fost închise. au mai fost înființate patru comitete sectoriale care au adus coerența activității ONU în domenii precum pacea și securitatea. . Aproximativ o mie de posturi neocupate din 1996 au fost scoase din structură. numărul angajaților rămânând practic același și astăzi. însă multe altele nu au fost acceptate de statele membre. La începutul acestui an. Drept urmare. care include toti sefii de departamente. înțelegând că Oganizația are încă nevoie de îmbunătățiri. precum și șefii fondurilor și programelor spec. dezvoltare si probleme de ordin economic si social. resursele fiind redirecționate către alte activități prioritare. activitatea acestora fiind acoperită de un centru regional creat în Bruxelles. având ca scop îmbunătățirea managementului managementului Organizatiei la cel mai înalt nivel. Kofi Annan a afirmat la cea de-a 60-a aniversare că este momentul deciziilor ferme. cele mai importante fiind crearea Departamentului pentru Probleme Economice și Sociale(prin comasarea a trei departamente) și comasarea a doua programe în Biroul de ONU de luptă împotriva drogurilor și a criminalității. A doua măsură a vizat crearea la nivelul cabinetului Secretarului General a unui Senior Management Group. aproape 1000 de rapoarte și activități au fost fie întrerupte. În plus.diferite țări). serviciile pentru întâlniri și producția documentelor s-a îmbunătățit simțitor. Eficientizare Eforturile de îmbunătățire a eficienței Organizatiei au vizat mai multe aspecte. În cele ce urmeaza redăm o serie a celor mai importante rezultate de până acum: Managementul sistemului si al structurilor Restructurare Pachetul de reforme inițiat în 1997 include un număr de schimbări în structura Secretariatului ONU. Cel de-al doilea pachet de reforme (din 2002) a cuprins un set aditional de propuneri vizând Departamentul de Informare Publică și Departamentului pentru problemele Adunării Generale și Managementul Conferințelor. fie consolidate. Pentru ciclul bugetar 2004/2005.

Organizatia Natiunilor Unite. au avut la bază mandate clare ți management performant. În ceea ce privește măsurile disciplinare. iar activitățile de menținere a păcii în lume sunt printre cele mai vizibile acțiuni ale sale. Operațiunile de menținere / consolidare a păcii Un grup la nivel înalt. Recomandările din acest document au fost incluse în proiectul de întărire a Organizației și au vizat politica de planificare și resurse umane. În ultimii 15 ani s-au făcut investiții mari în IT. prin intermediul diverselor sale agenții este implicata într-un vast proces de îmbunătățire a condițiilor de viață la nivel mondial. unanim considerate misiuni de succes.puterea de mobilizare si puterea de a trage învățăminte din numeroasele misiuni derulate țn ultimii 15 ani. Organizația a reușit să obțină mai multe rezultate cu resurse mai puține. Între activitățile sale pot fi distinse: . 60 moduri în care ONU a schimbat lumea Deși creeată ca o măsură de siguranța în vederea evitării unor noi amenințări la adresa păcii la finele celui de-al doilea război mondial. condus de Lakhdar Brahimi. a elaborat în 2000 un studiu referitor la operațiunile de mentinere a păcii. Operațiunile din Timorul de Est și Sierra Leone.În raportul său din acest an. În general. Secretarul General propune țărilor membre să aprobe o revizuire a activităilor cu o durată mai mare de cinci ani. Un rezultat evident este acela că toate rapoartele și documentele oficiale pot fi descărcate de pe Internet prin Sistemul de DocumenteOficiale(ODS) Site-ul ONU furnizează materiale ample în mai multe limbi. cunoscut mai târziu sub numele de “raportul Brahimi”. furnizând acces la informații și imagini de ultimă oră prin surse multimedia. au fost discutate cu țările membre și s-au aplicat politici de toleranță zero față de exploatarea și hărțuirea sexuală. Un prim rezultat constă în îmbinătățirea capacității de mobilizare și pregătire a polițiștilor angajați în misiuni. în ultimele trei cicluri înregistrând creșteri bugetare de 0% sau puțin peste zero.

agențiile specializate ale ONU cheltuiesc anual peste 10 miliarde dolari în vederea îmbunătățirii standardelor economice. 6.În total. Protecția mediului . conștiente de faptul că o dezvoltare economică pe termen lung nu este durabilă dacă acestea nu sunt rezolvate. Banca Mondiala acordă statelor în curs de dezvoltare împrumuturi anuale între 18 si 20 miliarde dolari. Irak) 3. Prevenirea proliferării nucleare . Promovarea drepturilor omului .1. un astfel de exemplu fiind cel în urma căruia a încetat războiul dintre Iran si Irak.Prin intermediul Agenției Internationale pentru Energie Atomică. Națiunile Unite au acordat asistentă în încheierea a 170 de acorduri de pace. În plus.Misiunile de menținere a păcii și de observare sub egida Națiunilor Unite au făcut posibilă inițierea de negocieri. Promovarea dezvoltării . 7. Națiunile .ONU a făcut posibilă participarea cetățenilor din multe state la procesul electoral în cadrul unor alegeri libere și corecte.Națiunile Unite depun eforturi pentru găsirea de soluții la cele mai importante probleme ecologice ale prezentului. dar se implică activ prin agențiile sale în investigarea plângerilor individuale și în atragerea atenției asupra principalelor încălcări ale acestor drepturi. 4. Pace . 2. ONU coordoneaza 16 misiuni de menținere a păcii pe glob.Nu numai că ONU nu sa limitat la adoptarea Declarației Universale a Drepturilor Omului în 1948. evitându-se astfel creșterea numărului victimelor conflictelor armate. Promovarea democrației . În prezent. finanțând din 1947 până în prezent 9500 de proiecte de dezvoltare. în unele cazuri în momente cruciale din istoria statelor în cauză (Afghanistan. ONU exercită presiuni asupra statelor în care standardele de respectare a acestor drepturi sunt scăzute. Nu în ultimul rând. sanitare și administrative.Până în prezent. Menținerea păcii și securității . 5.

Fondul Internațional pentru Dezvoltare Agricolă (IFAD) a creat un sistem ce pune la . mai mult de 19 milioane refugiați. prin intermediul UNRWA. Promovarea independenței . primesc ajutoare în hrana. etc. adăpost.în prezent. 14. terorism. acordă asistență la mai mult de 4 milioane de refugiați palestinieni în țări arabe. Oferirea de ajutor umanitar victimelor conflictelor .Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați a oferit din 1951 ajutor la peste 50 de milioane de refugiați. Încetarea apartheid-ului în Africa de Sud . Se pune accent pe găsirea de soluții durabile. Națiunile Unite au jucat un rol important în căderea regimului de apartheid.Ca urmare a măsurilor luate. Oferirea de soluții judiciare în dispute internaționale majore . 11. ajutor medical. În prezent. 9. adică înlesnirea repatrierii refugiaților dacă acest lucru le este permis de îmbunătățirea condițiilor din țara de origine. a independenței de către mai mult de 80 de state. 10. criminalitate transfrontaliera.Națiunile Unite au jucat un rol important în obținerea. în mare parte femei și copii. 13.Ca urmare a eforturilor depuse în cadrul Națiunilor Unite. Atenuarea foametei cronice și a sărăciei rurale în țările în curs de dezvoltare . 8. variind de la embargo asupra livrărilor de arme până la o convenție împotriva segregației în sport. solicitanți de azil și persoane strămutate. 12. oceane. Națiunile Unite. refugiați. Curtea Internațională de Justiție a contribuit la soluționarea a numeroase dispute internaționale. educație și asistență la repatriere din partea Națiunilor Unite. din 1945 până în prezent. Întărirea dreptului internațional .Unite se asigură că statele nu își folosesc potențialul nuclear în vederea dezvoltării unui astfel de arsenal. Ajutorarea refugiaților palestinieni . pe integrarea acestora în statele în care au dobândit o formă de protecție juridică sau pe relocarea lor în state terțe. de-a lungul timpului au intrat în vigoare peste 500 de tratate multilaterale în diferite domenii: drepturile omului.Prin intermediul opiniilor sale consultative sau ale verdictelor date.

dispoziție credite în vederea ajutorării locuitorilor din zonele rurale ce trăiesc în condiții de sărăcie. Niger. În plus. Eliminarea poliomielitei . 15. peste un miliard dobândind accesi între 1990 și 2002. Atitudinea față de HIV/SIDA .Față de anii ’70. cu excepția a 6 state (Afghanistan. 17. Egipt. India.Programul comun al Națiunilor Unite pentru HIV/SIDA funcționează în peste 130 de state. 2005-2015.ONU a organizat prima Conferintă Mondială a Femeilor (1975.În urma efortului susținut al Organizației Mondiale a Sănătății și ca urmare a unui program întins pe 13 ani. Nigeria si Pakistan). Promovarea unor condiții mai bune de viața pentru femei .S-a insistat. prin intermediul agențiilor specializate. acordând acces la servicii de prevenire și tratament al epidemiei care afectează în prezent aproximativ 40 de milioane de persoane. 21. rubeola a fost complet eradicată în 1980. rata de imunizare pentru principalele 6 boli vaccinabile a . toate agențiile ONU au programe speciale pentru Africa. 19. 22. 16. peste 1 miliard de persoane au dobândit acces pentru prima oară în viață la o sursă sigură de apă. cel mai mare procent destinat unei regiuni. Eradicarea rubeolei . Mexico). primul deceniu ONU al apei. Accent pe dezvoltarea continentului african Africa este beneficiara a 33% din cheltuielile efectuate de către Națiunile Unite pentru promovarea dezvoltării. pentru asigurarea respectării drepturilor femeilor și pentru asigurarea egalității acestora în raport cu bărbații. 20. Asigurarea accesului la o sursa de apă sigură Între 1981 și 1990. își propune să reducă la jumatate numărul persoanelor care nu au acces la o sursă sigură de apă. Eforturi pentru imunizare universală . Al doilea deceniu internațional al apei.Ca urmare a initiativei globale de eliminare a poliomielitei. iar în 1979 a fost semnată Convenția pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor. aceasta a dispărut complet. 18. Promovarea drepturilor femeii .

până în 2005 urmărindu-se să fie micșorată cu două treimi.crescut de la 5% la 76% în prezent. primele echipe ONU au ajuns la fața locului. Asistarea victimelor dezastrelor . 26. ONU ajută statele să reducă în mod sistematic sărăcia și să facă față procesului de globalizare. a sistemelor de avertizare coordonate de aceasta. 23. . s-au distribuit alimente la peste 1. 24. 27. 28. Prevenirea extinderii epidemiilor . în ultimele doua decenii imunizarea salvând peste 20 de milioane de vieți. Reducerea mortalității infantile . Crearea condițiilor propice pentru afaceri . 30. Mai mult. 29.7 milioane persoane afectate.ONU se implică în conturarea mediului de afaceri.Prin intermediul Organizației pentru Dezvoltare Industrială. în 2002 ea era de 1 la 12. a fost posibilă evitarea unor consecințe dramatice ale acestor dezastre. etc.Organizația Mondială a Sănătății a ajutat la oprirea extinderii Sindromului Repiratoriu Acut Sever (SARS) înainte de a fi reponsabil de moartea a zeci de mii de victime. s-au asigurat adăposturi pentru mai mult de 1. punând bazele infrastructurii soft (legislație international în domeniu. Asigurarea de ajutor pentru persoanele afectate de tsunami . Reducerea efectelor dezastrelor naturale .Ca urmare a strategiilor Organizației Meteorologice Mondiale.Apelurile ONU duc la strângerea a peste 2 miliarde dolari anual pentru ajutorarea victimelor dezastrelor. buna guvernare.Dacă în anii ’60 mortalitatea infantilă era de 1 la 5 (20%) în statele în curs de dezvoltare. luptând împotriva corupției.În 24 de ore de la trecerea tsunami-ului care a lovit Oceanul Indian pe 26 decembrie 2004. Sprijinirea industriei în statele în curs de dezvoltare . standarde de calitate). Lupta împotriva bolilor produse de paraziți 25. promovând stabilitatea politică.1 milioane persoane rămase sub cerul liber și apa potabilă pentru mai mult de 1 milion de persoane și toate acestea numai în primele 6 luni de la debutul operațiunilor.

8% dintre acestea fiind epuizate sau în curs de regenerare ca urmare a epuizării. Lupta împotriva foametei . 33. cel mai de anvergură proiect de acest tip. În decursul ultimilor 40 de ani. Eliminarea minelor antipersonal . 37. cât și pentru acordarea de asistență țărilor în curs de dezvoltare în vederea modernizării și eficientizării agriculturii.De Programul Mondial pentru Alimentație. Protocolul de la Montreal conține angajamentul statelor lumii de a elimina din uzul industrial substanțele chimice responsabile pentru deteriorarea acestuia și înlocuirea lor cu alternative mai sigure. ONU a acordat. beneficiază anual aproximativ 90 de milioane de persoane din peste 80 de tări. dar se implică și în asistarea victimelor acestora.ONU nu are în vedere numai curățirea câmpurilor de mine în statele recent implicate în conflicte. 34.4 miliarde persoane din cele mai sărace state ale lumii. 32.31.Organizația pentru Agricultură și Alimentație a ONU (FAO) funcționează atât ca forum de dezbateri între statele cu dezvoltare economică diferită.Funcție cu atât mai importantă cu cât peste 60% din stocurile de pește la nivel mondial sunt supra-exploatate. Asigurarea de hrană pentru nevoiași .Ca urmare a conștientizării generalizate a impactului activității antropice asupra stratului de ozon. 35. prin intermediul Global Environment Facility.5 miliarde dolari.Sub egida ONU sau semnat convenții care au drept scop eliminarea unor substanțe periculoase atât pentru viața și dezvoltarea armonioasă a omului (Convenția de la Stockholm asupra . Prevenirea pescuitului excesiv .Cu începere din 1991.3 milioane de tone de hrană la dispoziția a 1. finanțări de peste 5. 36. Combaterea schimbărilor climaterice .7 miliarde dolari pentru proiecte vizând prevenirea deteriorării calității mediului. Programul a pus 78. Protejarea stratului de ozon . silviculturii și pescuitului în vederea asigurării unei mai bune nutriții la nivel mondial. totalizând o investiție de 33. Interzicerea substanțelor toxice .

Promovarea sănătății reproducerii și a celei maternale . dar și pentru eliminarea consecințelor consumului de astfel de substanțe. Organizația Mondială a Sănătății și Organizația pentru Agricultură și Alimentație au stabilit standarde pentru mai mult de 200 de produse nutritive. transport si depozitare a acestora. 43. Îmbunătățirea relațiilor comerciale internaționale . în prezent aceasta este practicată de aproximativ 61% din cupluri. traficului de droguri. spălării banilor. încetinind astfel creșterea populației pe glob. 42. cât și pentru calitatea mediului. Protejarea sănătății consumatorului .Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare a asistat statele în curs de dezvoltare în negocierea de acorduri comerciale și în obținerea de tratamente preferențiale pentru exporturile lor. 63 de state ratificandu-le pe toate până în iunie 2005. Fată de 1969 când numai 20% din cupluri practicau planificarea familială. Problema drogurilor ilegale .Alături de statele membre.substanțelor poluante organice persistente). traficului de persoane și migrației ilegale.Oficiul Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate depune eforturi pentru diminuarea cererii și a ofertei de substanțe stupefiante ilegale. 39. au fost asistate în eficientizarea comerțului și adecvarea producției la cererile pieței internaționale. Ca rezultat. 44. ca si reguli de procesare. 3 fată de 6 în anii ’60. 40. 41. sub egida ONU s-au semnat 13 acte relative la terorism. În plus.Fondul Națiunilor Unite pentru Populație a depus eforturi pentru implementarea de programe de planificare voluntară. femeile din țările în curs de dezvoltare au în medie mai puțini copii. Punerea sub acuzare a criminalilor de război Tribunale internaționale create pentru fosta Iugoslavie și Rwanda au condamnat și închis criminali de război. Lupta împotriva terorismului – Până în prezent. Lupta împotriva criminalității internaționale Oficiul pentru Droguri și Criminalitate oferă asistentă legală i tehnică în lupta împotriva corupției. . 38.

Promovarea unui mediu de muncă decent Preocupări ale Organizației Internaționale a Muncii includ asigurarea libertății de asociere. numărul accidentelor scăzând pe fondul creșterii tonajului transportat pe mare. Promovarea reformei economice . Îmbunătățirea transportului aerian și maritim Eforturi încununate de succes au fost depuse pentru ca transportul aerian să devină cel mai sigur mijoc de transport.Uniunea Poștală Universală. în echilibrarea temporară a balanței de plăți. oferind astfel un stimulent pentru progres și dezvoltare prin cointeresarea creatorilor. principalul forum de cooperare al serviciilor poștale naționale. În mod similar. Promovarea stabilității și ordinii în oceanele lumii . 52.Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor are drept scop dezvoltarea unui sistem unitar de . asigură adoptarea de reguli. 46. statele au fost asistate în îmbunătățirea managementului economic. transportul maritim a devenit mai sigur. Îmbunătățirea sistemului de telecomunicație la nivel global . dreptul la negocieri colective. 50. 47.Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale asigură protecția drepturilor de autor. 49. în același timp monitorizând gradul de libertate al acesteia. precum și a discriminărilor la locul de muncă. Introducerea de tehnici agricole îmbunătățite și reducerea costurilor 48. Promovarea libertății presei și a celei de expresie . a muncii depuse de copii. precum și în instruirea oficialilor din domeniul financiar.45. Protejarea proprietății intelectuale . 53. Îmbunătățirea serviciilor poștale globale . produse și standarde unitare în domeniu.Prin Convenția ONU asupra dreptului mării (1982) s-a asigurat un cadru universal acceptat pentru desfășurarea de activități ce implică folosirea spațiilor marine. eliminarea muncii forțate.Prin intermediul Băncii Mondiale și a Fondului Monetar Internațional. 51.UNESCO acționează în direcția creării unei mass media puternice și independente.

Promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități .ONU s-a situat în primele rânduri ale luptei pentru deplina egalitate pentru persoanele cu dizabilități. 59. Până în 2015 se speră că toate fetele să urmeze atât cursurile școlii primare. culturale si naturale și a negociat convenții internaționale pentru protejarea proprietății culturale și a siturilor naturale exceptionale. 57. inclusiv a celor ale minorităților și populațiilor indigene. 56. Generarea unui consens internațional în sprijinul copiilor . exploatării și violenței și luptei împotriva HIV/SIDA. Sporirea gradului de alfabetizare la femei Programele derulate în acest domeniu între 1970 și 2000 au avut ca rezultat o creștere a nivelului de alfabetizare în rândul femeilor de la 36% la 70%. 55.telecomunicații între statele globului. în prezent 76% din adulți știu să scrie și să citească și 84% dintre copii urmează cursurile școlilor primare. promovând participarea acestora la viața socială. iar ca urmare a Sesiunii speciale a Adunării Generale pentru problematica copiilor din 2002. Facilitarea schimburilor academice și culturale Prin intermediul UNESCO și al Universității Națiunilor Unite. ONU a promovat cooperarea academică și științifică. economică ți politică. cât și a acelei secundare. aducând la aceeași masă reprezentanți ai guvernelor și ai industriei. Până în 2015 se speră ca toți copiii să urmeze cel puțin cursurile școlii primare.Ca urmare a eforturilor agențiilor ONU. Conservarea siturilor istorice. Îmbunătățirea nivelului de educație în statele în curs de dezvoltare . 190 de guverne s-au obligat la o serie de măsuri eșalonate în timp în domeniile sănătății. culturale si arhitecturale .În prezent. 192 de state au ratificat Convenția asupra Drepturilor Copilului. precum și promovarea valorilor culturale. 58. educației. protecției împotriva abuzurilor.UNESCO a asistat 137 de state pentru a proteja monumente stravechi și situri istorice. 54. .

.60. Îmbunătățirea situației populațiilor indigene ONU a făcut cunoscute nedreptățile suferite de 370 de milioane de indigeni din 70 de state de pe cuprinsul globului. indigenii reprezentând unul dintre cele mai vulnerabile grupuri sociale.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful