------.

~-------

1. mopel~ ~i zej~a dupa-atniezi i

''l~ ,e a intilnit-o ascazi In melancolica reverberare

a soar~ltli de amiaza iernateca pe 0 zeit a, prietena lui,
_ pc fa~a ei treeeau pale ro~iatice ea ale aurului
vechi, picrzindu-se. aprinzindu-sc. ell 0 marc

ardere, sa-i illll11ineze faptu ra, a5a cum ea se oprisc

tinga mopete, :ii, sudzlndu-i, mopete 0 privea

_ 1nsa i se destdimau ~ndurile, lntr-o cea~a abia

impinsa de palele soareTui spre rugina. i se

incetinisera ~i privirile lui mopetc.

nu mai putca sa Ie urec dincolo de pome\ii eu aur usca

sufla~i, ai zei~ei. ca capatase un nemi$cat

gest de idol analllit. foarte lncetc

amintiri i~i faceau drum in mopetc, a~a cum, in fata ei,

se oprise privind-o, la haturik {arii lallntrice ell lei.

4
 2. mo~te ~j cimpul pierdul
3. tsplica}ij compJae

mopete a lipslt multa vreme de acasa.

~i tntr-o diminea\a s-a intors, sa-~i vada pl~JCa

'" innopteanu a avut asuzi fericirea sa stea
era 0 dimineati Cll soare. in cune, Erica
de 'orb~ eu bnma rowena. (mopete,
lui mopete de loeul acesta se strtosese, retrasa,
retras in cohllri launtrice, tI invidia
ill
llnga florile palite de vara din brazda, la soare ­ ~alben, in vremea asta) - . pe indelete
avea acum ehipul pisicii, ~i II privea
pe mopete cu ocm impasibili, ~i abia
decolora,i de lumina cu stdivezimi autulllnale. " innopteanu Ii explica brunei rowena cum
l1lopete, oprit 0 clipa sa 0 priveasdi. "cde el Ilicrurile. bruna rowena tl asclilta
o slm~a, pe pisiea, foarte straina. ar fi vrut uimita. afad! ploua lini~tit, ~i doar rar che un
sa intre refede in easa. 0 nefireasdi disonant rnieunat din curtea interioadi urea
ame\eala t legana pe trepte, fnspre pisidl, fnapoi.
pina la urma, pisiea a pleeat. eu mersul greoi
al plictiselii. SC vedCOl ca-i este urlt. pina 1a camera unde v Innopteanu
discuta ell bruna rowena. (mopete
a ~i deschis 0 data u~a, dar nu

a indra7.nit sa intre.) ineet se

destrama "remea. vorbele maSUrate
ale hli v innopteanu capatau lumini minunate.

10 11
 4. plimbare cu impcrmeabiJul
v Innopteanu face 0 mare plimbare pe stdizi inguste
unde, primre easele veehi, prin cur~i batrlne~ti,
ploua primavaratec ­ ~i 0 nostalgica lini~te l~ lasa cruste
, fin spulberate pe impermeabilul cu bumbi englez~tj
,"
al lui v innopteanu. v innopteanu nu suride
1;tndului sau, care distinge in~elesuri nenumarate
In tot ceca ce risca sa ramina indistinct, ~i de
nemasurat ahara. cu m1inile aparate
'I
\'
In buzunarele impermeabilului v innopteanu trece
pc linga imuneeoasa gdidina a easei cu mulre
ferestre cu draperii grele. 0 pulbere rece
se lasa pe ochelarii lui v innopte"lou, dar nu
ii tulbura vederea p1hrunzatoare. eu globuri maruntc
~i incandescente ploaia saluta insa trecerea lui v innopteanu.
12
t
5. vivtii cu micuna
" innoptean u vine asdizi in easa cu multe
odai mi<:i In catul eel mai de sus
uncle \ iseaza mopete, la masa. adus
din spate pe che un tOm - sau sta sa ascult
cum insereaza lumina inca de diminea~a 0 data
Cll ploaia la gealllul strimt raspunztnd
spre 0 curte interioara iotre ziduri, unde, oridnd
prive~te, ll10pete Indlne~te ochii ell lnciudadi
fixitate pindindu-l, ridica~i spre el,
ai pisicii care este spiritul acestui loc.
or, v j'nnopteantl vine astazi tn easa aceasta, cu cel
lllai victorios pas rasuntnd pe scara, din Joc
in loc sdqiind, anuntindu-i urcarea
spre camerele uncle lini~tea lsi desavir~e~te asteptarca.
13
 6. faJs n:amen de con~tlln~
n1u1 sclUit
7. lJl
opcte are mo

v innopreanu sustine 1l11ine un :nare examen - $1 care

marelc prieten eu palhic al lui mopete vorbe~te
nlleste numaidedt exclusiv de eo~tiinta _
t,.1 ~ _ ca sa-i ridicc ll10ralul lui mopete. care e asediat
dispunsu] pe care-I va adresa. eu eredinta
de mari paduri de tristeturi. to fiecare copac, sptnzurat
tn constantele sale launtriee. niei nu are
dte lin schelete al glndurilo r lui mopete plut~te

de altfel vreo importanta. mO~te. de pilda, care

prin acr sprc bruna rowcna in dtc 0 sarabanda bizara.
invidicua egalitatea de spirit a lui v innopteanu,
marel prieten cu palirie nici nil stie ce drame •
~tie dl exista indoieli, dar ca e
vremea nu
suHetesti se produc in mopet e, ~i in rame

va sta impotriva distinqiilor de mare

de indiferenta adtnci peisaje de suferin\a inconjoara.

hodlrlre yrin care v innopteanu va rezolva

si nici ehiar prietenullui mopete care

si aceasta tncercare. mopete. ~adar.

tl citeaza pc pictorul vasile nu are-

lsi c1ntareste, gtndindu-se la v illl10pteanu, nelinistea. ~I a

o parere prea buna despre disperarile lui \11opete.

vrea sa-si f aea si el eereetari de eonstiinta,

eu atit mai putin bunul si 10altul prielcn al lui

si nu poate, 1n seara asta eu eer plumburiu, si abia

mopete. cit despre bruna rowena, ea lui

lunednd spre ziua luptei dintre v innopteanu si net iint.1.

mopete nici nu-i acordi sunsurile ei ineerte.

l4 \5
 8. moptle ~i laodele sullete~tj 9. JIlopete ,i jncongrueo\e1e

bruna rowena a intrat astazi diminea~a ill odaic1

o,opete degeaba i~i face aCUIll aceasta mare
unde mopete arde in Wkari nemaipomenit
triste\e despre bruna rowena. este limpedc caprietenul sau care
de chinuitoare. ~i a clipa e un uimn
citeaza din vasile k, privindu-l pe mopete. nu arc
timp de suspensie a iadului in l11opete. (pe foaia
inten~ionaljta\i suflete~ti ,congruente. prea rare

de temperatura sufleteasca a lui mopete Se lnscrie slnt acuma potrivirile tn cuburi eu scrieri
o brusca ~i nelini$titoare cadere.) bruna rowena
de semnifica1ii ~i lini$ti, pe care ll10pete le-ar n1ai pute
vorb~te ffumos eu prietenullui mopete, care $tie
tnccrca. bruna rowena, dincolo de acele sfieli
multe despre acestc convulsii in care serena
care-l orbeau pe mopete, acuma e altundeva

lini$te de alcldata a lui mopele s-a inchircit.

intr-un elmp al sufletului, $i al min \u. lllopctC

mopete sdi In picioare cu ochii plecaTi. nemijlocit

e padlsit de inaltul sau prieten - care i-a cam ascuns

tmpins Intr-o mi$eare eireulara, gl'ndul posomori't

trecerea brunei rOwena in celalalt plan real. patrul1s

allui mopete 0 Inconjoara pe bruna rowena ~i face de refuzuri, mopete se trage tn sinc-$i (cete
in jurul ei un cere de mare tacere. a cobortt de ginduri tn lan~uri $i arpegii romanticc, insa seurilc,
mQpete intr-un elmp ~ufJetese -mla$tinos, cu ierburi sarace. J bi'ntuie pe mopete sub privirile prietenului care ar putea
s3o-i vorbeasca desprc vasile).

16 !i"
· \ ' 10. mopete $i resenlimentelc
J LI. mopete ~i confuzia
J

acuma mopere i~i uda mig;;i1os ill glastra (mopete se Indlne~te ~cara Cll prefigurarc

sa sufleteasca un re5entirnent neplacut [ala de bruna duplH:ata a sa de peste mai mult titnp - este adid

rowena. ~i prive~re fix: cum sub luna ceca ee ei numese fenomenul cu disjunqie ~i frid

[alsa a melancoliei se [cagana flori amarc. albastra de lntele s fonemie-. barbatul cu barba prea

triste~e - adici ingenua - a brunei rowena, hI spune noduros urclndll-i, 1nsa alba, spre oehi, ~i eel)i!alr

acuma mopetc, sa fi fost deci insela ttlare ? ell barba neagdi - se c1atina amindoi foarte ee~o~i.

mopete lneearca, destdtmat sl1flcte~te, din cioburi ran: mopete li prive~te fascinat, Snsa hi

risipite in timpul sau Eillntrie sa-si mai adune da seama ell cste 0 aLen\ie eonstienLa. lnalt.

semnifieall1 - ~i i se desfac intre degete. eel ell barba neagdi - ~i numeLe asemeni

bruna rowena astazi s-a indepartat disfrlngerii sale eu barba dirundi - II prive~t~ sever

ell Inca 0 casula vremelnica de mopetc. pe mopete - ~i din ce-i spune, uncle Lemeri

IllOpete, lndiit, lsi face un tnsingurat urea si pe pomelii lui mopete. un ger
drum launtric. nu vrea sa se mai gi'ndeasca sufletesc Inchipuie acum pc ferestrele acestor doi mart
fa bruna rowena, la trecerea ei tn~ereasca. prefiguranti f10ri opace, mopete ramine eu perplexita~ile lui
III oarecari.)

18 I"
 12. moptte ~ indjferen~ reversibllltate

dr cabalu sta la masa cu 0 zeila. mopete felul to care se poate continua - rnccrcarea
50 spatele Jor se consuma 10tr-o fJacadl singerie de a gasi, pe fala care se intoarce de la noi
ca ~i parul zeilei - ~i invidia Jui, stravezic, a tim~ului, Linii ~tiute, reliefurile mun\ilor goi
se coboara ca un clopot de sticla peste ei. mici pete cobormd selenari, singurateci, sprc marea

din iovidia lui mopete ie vor colora lor viziunea

despre care ~tim ca se continua ~i III partea
dod i~i vor intoarce ochii spre lume.
noastra. sa ne oprim la lioia dintre
vor vedea-o prin complcxele deformante pe care, anume,
umbra de diocolo }i lumina livida priotre
Je-a iasat pe stieE\ mopcte, fochis in lumea
stioeile cunoseute. daca Hecem acum in nO<lptea

de afadl. mopete e foane singur - ~i se gtnde5te

eu oisipul pierzindu-se catre apele stinse...

ca prietenul lui, dr cabalu, are tot ee-~i dore~te ­ ar iosemna ca

am £lieut un pas mai adine

~i ehiar ~i pe~ti~orii aurii din sera lui ar plltea sa inoate

In cunoa~terea mai reala a felei cu stnnse

aeum, sub globul invidiei lui 1l10pete. dr cahalu

pleoape refuzlodu-ni-se ? 0, dad arune
nll lasa deioe sa se vacla d simte bocalul
o piana spre apa Intunecoasa, nici n-am cum
cohorh peste eJ - ii slIride zci\ei cu bucle r05eate.
sa aud eercurile sparte acolo, e 0 singuditate de tum

zc 21
Jrcvc:rsiblhlate
scena

]11 fond, de ce sa nu spui - nu se rnai poate reincepe noaptea prm cea~a - asfaltul lid, sllnetul
iara~i 0 scena ca asta, nu rnai au adevar rocurilor urdnd pe fatadcle oarbc,
geslurile facute demult, nu po~i, and trece pe cercu} larg de lumina sub felinar, pe
fa~a de aBituri lumina arzlndu-i In par ziduri lImbrele leganindu-se ~i momcntul

a~a CUIll ai Illai vazut-o atunci, nu po~ sa crezi iar lod La eapatul strazii farllrilc all aprins
ell s-a oprit totu}, ca nu
mai urmeaza nimic ? un foe de sdntei, mate - ca lin pom de cdiciun.
de ce nu pOii ~a accept-i ca
din eercul amar ~i acele mici de ceaia pe obraji, ~i un
unde s-a april il11aginea de-alcadata nimic nesf1r~it val de tacere care a stins

nu mai treee spre aeum ~i e totul schimbat : pc nesim~ite sunetele pa~jlor. Plna l11ergeal11

$i gesturile slnt stdiinc, ~i ace} minunat ca fntr-un vis, $i ruci Ilu-Illi Illai 31llinteam

arc al luminii In jurul fiin~elor care de mina ei inerta. s-a facm apoi frig

au stat altadadi alaluri nl! mai este aeulll $i towl era ea 0 scena demult uitaca.
dcdt 0 imagine rncremenidi ~ntr-o mare mergeam tneet. $tiam ca
nu mai urmeaza nimic.
neputin~a de a mai losemna ceva, risipindu-se in fUIll ? ~i ceat-a nin~ind maruot pe faia ei aplecata ...

22 ~3
hibernare
cite un oeol pe marginca tn~elegerii - am stat
lntr-o dupa-amiaza privind cum se deeolora lent
lumina iernatica pe tavanul camerei, ell ciudat
joe de linii ~ntretaindll-se, ~i absent,
~tiall1 ca
fiecare din ele aI trebui sa-mi aduca aminte
de che 0 clipa dnd Ie Intelesesem, demult.
afara ningea. nll putealll sa mai giodesc tnainre.
se decolora timpul ~i puteam sa-I ascult
risipindu-se 10 n~ii nemi~cate, dan sind,
ea intr-o jucarie, eu glob colorat pe care arunei
dnd tJ r:istomi oinge ell fulgi adinei
~i se acopera towl. se faeea seara, ~i dod
nu se mai vedeau liniile nu s-a mai intlmplat
nimic alteeva. am dimas nemiseat.
2
flo.... like A Winter Has My Absence Been
1\
Abscnr a poate fi intr-adcvar ca () seadi
de iuna - timpul se face un cristal strabatut
de 0 inlanruire meticuloasa de crengi, cu mohorh
ll1tcles , pe eerul ca lin elopot de t;l.cere amara.
In timpul absente~ eei care ramin
t~i pierd umbrele, ~i aluneca prin zapada
ca ni~te vinturi dcspriose de tann - ~i 0 mare tagada
a oricarei dorinte eobeara 0 data. ell sea rele spin
~i se face 0 noapte polara. Cite llnul din ooi
mai facem capri in gheata - dar oehiul verde
ai apei nu mai rasfrtnge dedt vintul greoi
~i nic.i
0 imagine. 1n timpul Eira de ea
lupii vin pina aproape de ziduri, ~i de
sus, din turn, se aude zapada coberind, grea.
2~
 Pierdere de timp
rlldep~rtare

Stam CD tOIii la masa seunda -.- apleca\i

Daca s-ar a~ela pe marginea scaunului,
peste pahare - ~j ea poveste~te cum aseadl
c~ erC'ina din cartea eu vorbele inl?he1ate,
a primit vizita unui tinar timid. (Ineiuda\i
in .:are nu crede nici autoruL - (~l e asla un semn
o ascultiim - paharul eu biiutura atlt de clara dI nici ea nu crede ? ca nici ea adid
nu cste sigura. ca vorbele ei se a~a2a
ca chiciura pc gealUul alb prill care privim
sc face 0 oglindi In care se oglinde~te,
cum s-a facut iarna afara - ~i noi, linga foc
rnsa str1mb, seena - tinarul sub\iratec
Incalzindu-ne miinile. F. asta un scmn ca ca dde
care lnainteaza pe vhful picioarclor, )i se opreste
in sinea ci, dnd vorbe~te ell noi ?)
~n spatele ei eu un gest hieratec
a~e7.1ndu-sc ea acuma pc scauo - ~i rata ei alba
pc care noi 0 privim, printr-o vreme de nestdl.batul
(cum e vremea strlnsa lotre noi), ea ercde
sa-i aeopere ochii, sa strige deodata "bau !"
di nc-a spUS 0 dl.utate - ~i noi,
tremura ca 0 fantoma dnd ne mi~cam noi paharul - sal!
llmili1 i, ne strtngem aserneni pisicii

dimpotriva, sc face deodatii un domn gras ~i barrin.

~i toarcem privind-o prin pleoapcle intredeschise.

Numai ea ramine la fel de ?naldl. Suride.

Noi bem repede scena tnecata 1n pahaT.) Tn

astfel de jocuri ne trecem noi timpul. Si ea ride.

:.( 27
 Ireversibilitate minora
Solitll oinc

Daca s-ar putea schimba dintr-o data

in~elesulllnui moment fn care

reind scarile trosnitoare de Icmn, ~i sus, din colo

~intem aEhuri, dad acca clipa ciudatil

dc ll~a eu patrate de stieHl,

care se ~a7,a pc [afa ei, eu 0 mare
Slifrageri:\ ei - masa pre~unga, .
in jur sC311nelc eu speteze 1.nalte de p,cl,e v '
lini~le, dnd unul sau altuJ diotre Doi

(noi ne-am pusea as;un.de In spa-tele onearUl.l

o privim, s-ar putea modifiea, ~i altfel
dintre ele - sa 0 pmdlm,
1>-ar constill1i un portrel al ei, Cll greoi
insa ea e alit de adl'nc risfrirna
euprinse volute in par - eu un fel
1n gindurile ci grave, ca ~te oglinzi care ;i lrag
de pieptanatura neinrcleasa, care sa-i fad pc 0 tipsic alungicl, fa-plura,
far a altfel un timp (~i noi sa n-o mai cllnoa'1tem). 1l1elt niei nu ne-ar au%i daca i-am spune eeva).
daca ar fi atlt de simplu - ~i dad
am putea suinge sincerilatea sa recun03)tem
Am putca sa
ne a~ezam pc scaunln capul mesei.
~i s-o privim - la capaull celalalt,
sa
d acul11 til11pu I de aici are insemne cum s-a opnt eu eoatcle sprijinite pe lcmnul mal
pentru noi 0 inrclegerc care sa dainuie sa-~i bea eeaiul, gtnditoare, ,
intr-un ambru de limp ell insemne cre%'indu-se singura.
hieraleee - dad in aceasla c1ipa, uncle nu e
decit luminiscenra rasfdnta a lacerii noastre,
am putea spune d. ineepem din nou,
s-ar invoi ca sa-~i opreasca jiniile albastre
In jurul ochilor, sa fad un eeou
schimbat. pentru 'orbele ei de pina aClIl11 ?
Sau ~i pentru ea tolul ar ramlne la fel,
fluid. fara preten~ie de oprirc, ~i eum
n-are sa Illai fie niciodata altfel...

}t
JO
Falsa simpUtate
Nu exista dezlegare - (sa-i spunern ­
presul?unmd ca ea ar vrea sa ne asculte),
nl! eXlsu. pentru tristete, lnsingurarea
mai putin densa, clc care sa apuei
sa tragi in jos, sa se destramc tot cereu]
strins ca un nod, al apasatoarei
retrageri nlll11ai 1n nne, care e tristc\ea.
Trehuie sa la$i sa treaca vremea loeet
ma; departe (~i dl mlne , acolo uncle ai fast rrista
lin nod, care sa-ti rnai aduca aminH'
ca ai avut 0 data fatetelc altfel alungite
catre lumina - ~i erau dlsfnngerilede alt fel
~eara, lntelegcai altfel timpul).
(Alexandru eel Mare, trednd Intr-o seara
~i eu, singur, raracit, poutre ~ipatul lor de mare tacerc.
pe 'mar~inea mani albastre,
a raiat eu sabia un nod diotrc accstea.
Alexandnl era un tln~.r care-$i linea capul aplecat
intr-o parte - dar ~te niei pentro el
triste,ca nu era sil11pla.)
.?-2
Tatere leroDoasa
S~riam 0 data. pc limpul dnd mai eredeal11 d vorbcle schimba
e~' oam - de ce gestul inscinc.civ e mi~carea rupta
dmtrup, de apa.rare - ridicarea nuinii - a cuvintelor ­
sa
asemenea clipei dod crupullntreg e 0 coloana gata cada
sa
eu mlna claar, In~a\adl, repede, In dreptul ochilor, , te
apen
de ce, intotdeauna, 'l~nirea spontana e cea de aparare •
ia\a de ceea ce e inainte, sau, eu capu-ntre umeri,
de ce e in spate? Dar, uta, gestul spontan al ei dnd
deodacl, dupa mult timp, s-a intors inspre mine.
a f05t aproape de ura. In vremea noastra, into3rsa,
nu mai siut deat mi~cari de trunchiuri de lemn
intortocheate io ameniotari carre noi ­
33
 l'
Toamna la peril erie
Toamna

fmi amintesc - Intr-o diminea~a am [ost eu tramvaiul Da.r dad. nu se poatc - oruclt al incerca - sa ascun
intr-o periferie necunoscuta - suhi, napadite de un cenu~ill nimic to spatele mlinilor ? Daca Slut numai
noroi, ca ~i eerul deasllpra - cobor1ndu-se 1ntr-o p1nza de apa aminciri ~i lummi cenu~ii, ziJe de ploaie, pe sorazi
impro~cJndu-mi 1111 inilc, fa~<l. Am mers de periferie. eu garduri de lemn putrezit, ~i fara trutuarc.
prinue pictrelc risipite la marginea gardurilor. Emu
eu i<lfba eresdnd printre pietrele stdizii - ~i. sprc ,amiaza,
ci~l1lele murdare prin euni - case lngropate
la ora dod in eopilarie eu eram Intr-o earned!. lna}'di,
pina-n fcrestre Lntr-\.ll1 pamint sparr. Nu vedeam
~i eu mobila grC<l, ~i iochisa - insa aculU
deloc oameni. Era 0 strada pustie.
pe str:izilc aCCstea mizcrc, pierdur.
In circiuma din col~ era un fum ca al pIoii to padure.
ladi. 0 amiaza, ca acum, III care am fmc
o pin7a de fum rididndu-se. Nu vroiam La capul uamvaiului, 5i pe stra7.i de sat am vazut
sa mai stuu acolo. Afara, era a lumina decolorata. ecrul ~i ploaia, ~i toamna f1uida. eu ploaia
Mi-crall miinilc ude - rUci nu Ie-am mal ridicat marunra ? Nici ll-am mai fost
dupa aceea pe strada ell gardul de lemn prabu~it. Mi-e writ.
~a-mi :;.terg fa~a.
Nu mai vreau sa ma joe astfel,
~i lumina asra de plumb...

35
34
Jama
s-.. sfir~it toarona

Gnu nu ~tii ce ~ SPUI, S<1U sa scrii - spui, pur ~i simplu,

De acuma. incepe iar.na -Aac~asta fiU va mai fi
_ cc srraniu. Sj-a~ezi pe urma ni~te vorbe desprc cee:l C~
Ii s-a parut, 0, nt! ~traniu - ci asemenea crcngii lCT .• da~av c.erul n:a
1 este ~c~ albastru de tOt,

ca i'n copllanc) declt 0 ammnre care te doare

peste care, ai cirit, se a~aau cr1stale ­ mai mult sau cu mult mai pUiin (cum te face sa sufcri

(dar nu Ii se parea stranie clipa aeeea care St: [acea

aduecrea-aminte a nOPiiIor - desigur. de toamna.

atunci ramura - nici fasoinama ­ pentru d'i era af~a vreme ploioasa. ~sfaltul ud

era doar un moment pc care-\ ~tiai - dar peste car-.: ~i liniile tramvaIelor. galbene. alunecmd

altackna ai fi pus interllii). Cc maniu, prin pia~a rotunda spre strazile din jurul Gcadinii BOlanice ­

ai vrca sa spui, a inccpm iaTna - c-Ind ie~i cum Ie face sa suferi amintirca nOPiilor dnd plecai

afara, in scuarul din faia blocului, e eerul aspru ­ de aeasa - ~i te ~ineau de mlna ­
dar ~i moalc - in miini. moale - ca ~ Zapadd ­ inseamna caerai foane mic inca - spre ca~a bunic:ilor.

sa
)i lumina, cCloasa doar atit elt lfcbuie oprea~d
~i acolo, fa~ de masa pc clblia prelunga, in suf ra~eric.

in crengile gdldinilci din mijIocul pieiii &Jndul, eu farfuriile multe - asta ~nsemna sarbatoarc.

sa nlJ-1 intinzi mai departc. dimpotr1va, sa-l nrinzi

Aceea~i masa, pe care, mul~i ani mai tirziu,

de amincirea dcspre cmc mai ~rie cc cani

i-au intins trupul - tu nu te-ai dus sa 0 vezi).

pe care le ateai, in casa, pc covor in £ala sobel.

(De ce vorbil11 uneori desprc amintirile c1ipelor pe care Ie-am

in camera dinspre cunea cea mira, lnuc 7idur1.

trait
Diminea\a de iama te IntOarce In timp
ca despre ale mai multora - ale noastre ? _
- poate ~i asta este cu adev:hat
scmn ca vrem s-a ne scururam de ele ?)
lumina de iama, 0 lenevie de soare,
Soarc1e - oricare clipa din viala ta - nu mai este
moarta, lIrdnd aura de I'ncet, agailndtl-se ...
dedt 0 amintire - care te doare, sau dimpotriva.
I?ar pes~e dteva luni va veni primavara _

~~ alt~ zlIe eu soarc adevarat.

~I deel eu a he amintiri.

37
36
On the Edge Carte cu poze

Oprit 1a 1l1<"lrginea 11.1minii, aici.
ca la marginea stdizi.i, ~j aT trebui sa cobori
de pe bordura rrotllarului, dad vrei sa ueci dincolo,
sa cobori ca de pe 0 rrcapra [oarte seunda, dar cit
de mult totu~i - oprit aici, 1a marginea soarelui
In tapiJa-ria mea nu a fost prea muIr soare. A$teptam
uneori scara sa alunece lumina lui obosira
pe f aladele caselor, peste drum - pe strada mea
soarelc ajungea greu - pTinlre bloeuri fnalte _
am eopilarit printre umbre prea inalte. 0 dara,

eu lumina lui eaIda peste oehii inehi~i, ~i ~tiind irni amimesc, alll facut fara sa vreau c1riva pa~i

ca dineolo, 0 data ee-am coborlt In aceastil marce pe aJee, spre caparul ei Inchis de un gard

neschimbatoare de umbra, 0 data ee am trecut poso~orit, ~i aeol?, intr::o aclincilU~ In ?re.a,1?ta,v

strada, ~i am sa ure lara~i 0 treapta marunta, am vamt 0 cune l'!1gtISta, <:\1 0 terasa mal ndicata,

ca
ar putea fi la fel - nlllllai lntr-un timp disturnat pe doua-trei tTepre - .$i multe, 0, Illulte [runzc.

lnvers, ea lntr-o oglindii, ITl umbra. Fra amia7.a spre rnceputul toamnei - soare1e

Se C'L1 vine dcci sa Hisalll acwn sa creasca
1n noi valul accsta de somn - somn de cLlloarea adindi
sa
~i calda a soarelui, adasdim la marginea lnceata
a strazlii balJUle de soare - sa sdim astfeJ 0 c1ipa
mi-a lrnpins dintr-o data, in culori cle febra, colvul acesta
de frunze, de umbre, de timp nemi~eat
pe banca mica din fund. Am ramas sa privcsc,
o clipa, imaginea aceasta. N-arn mai facut dupa areea

Jene~a, in lumina. Caci dad yom roborl niriodaca, in copilarie, cei dOl san trei p a 5i

de pe lreapta accasta, incepe limpu-n oglinda. Spre capatul orb a1 alcii, sa mai privcsc inca 0 dara

cunea aCCasta ca 0 imagine oprita in apa.

Mule mai tl'rziu - Cram mare, urh,

a.m fOSl, rot dirnjneai-<\, spre casa din fund,

~I am privit neatem sprc colrul Cll grad ina dc-odinioara.

~runze uscate, vi~a sn~iacl aga~ata de gard _

~I .t1!?brc'i - ca ln curtea mea, uncle pe jos e ci men l.

~ICI nu mi-al11 Illaj amintit atllnci de amiaza de altadadL

39
38
Amintire
t~i iotoarce timpul fa\a de la noi? - dteodau - da.
Uneori insa nu - dilluoe privindu-ne
illsa atunci liniile fe~ei acestui timp care pe noi
ne fixcaza aluneea ~i se schimba pe nesim~ite,
~i mai apoi eSte alta fa~a aceasta,
dar nu straina, numai 0 alta. A~adar, sa inceream
sa oprim fa\a timpului, sa 0 ~inem intoarsa spre noi ­
~i orieit de mult s-ar schimba - bawu de vtnwn.
~i de IUlluni stinse, ~i de - 0, de amjotiri ­
tot fa~a aceea~i ramlne. (Demult, am mai fast
1n sala aceasta, eu scilpi ~i perdelc ­
~i In eunea din fund, prin tutunene ~i doata,
crau cltcv'a geamuri lununate galbui,
~i ineaperca cu ziduri muecdc ~i aburi reci
era cufundata Intr-o nerni~care leganara,
mcrell 10 aeela$i loco Acolo am stat
o vreme. Clnd am ie~t ia~i in cune,
erau luminilc din ca'Sele ingropatc in ploaia murJara
mai mortuare.) Asta a trecut de mult ­
'1nsa a ~i ramas, a ramas - am sa revan mereu
clipa aeeea fara urmarc.
Joe in singurklte
Noi n-am vazut-o dccit 0 Jata pe fata aceasu
eu nume catifdat, ca al lunii aluncdnd lent
pe lunga ~i Inalta lumina intunecoasa a zodiei
de toamna pe ccrul sub care noi a~teptam
nemisc<l1-i. (Asta este 0 incantatie
despre lipsa noastra din lurnea ci.)
Noi 0 ~tim doar in treaeat, ea un fulger 'loCet
pe care n uiti mai apoi - dici luminile al~
~i resfiratc ale fulgerului nu urea pc ecr dcdt c-Ite \) c1ipa.
Am ~i uitat-o. Acum nc mai vorb~tc dc c:\
cite unul din cci carc se a~aza de ceal-alta parte
a haqii, undc noi urmarim drumul obosilOr
dar continuu, prin fbcara stdivczic - ca lin <llcool tan: ­
a vremii noastre lntoarse. Ne spline
despre ochii ei adinciti, despre fa~a ci calma,
desprc spaimele ei - insa spaima aceaStcl am cLinoscut-o
fiecare din noi (~i eel care nc povCStqtc ~tie desigur
~i asta). Dcspre vremca care eoboara artind
fira f1adlra pe miinilc dintre nai, stdiduindu-se sa mai urce
pe trupul cellliialt, uncle noi
nll mai ajllngem - ~i nc sint ochii p1ccali - ,
desprc neputinta de a distuma tata ascunsa
a vremii altor fiintc. de a 0 rasrurna Insprc noi,
ca
esprc asta noi al11 putea povesti. Nurnai nici
eel din fata nOclstr3., vorbindu-nc dC'Spre 0 dara faptura
adta de str;lvezie bcit ne-am putea urlllari gindurilc
in spa tele ei - nici cI nu vrea sa ne aseul teo
S.int dipe in care singuraratea nu se mai poate discuOlpara
$1 ce spun ccila1ti c un joe, 5i sLntelll sinJ!;uri.
ti
Ab$en\a
Portretul unei Doamne
.1.­

"Daughter, the Colonel s:lld. When will you learn tholt 1 may
make jokes against you because I love you )"
~Now, she ~id I've lc.lrned it."
Hemingway

Clteodat1i tavanul coboadl aUl de mult

apaslndu-ne glndurilc, ~i e 0 lumina scazuta seris 0 Carte groasa ca sa povcsteasea despre 0 fata,
(In care 11U mai erezi, ~i - sigur - nici ea. plllin cam ironiea, ~i eu multe umbre pe [ala
Ce e afara - ~trad:l, ecrul de seoid, vinwl romanul s-a numit Ponretul unei Doamne. Pentru noi 1m:!
eu spulbediri miei de picaluri - e ireal,
ar putea fi rnai simplu - Ii apucam tncheietura
nu l11ai arC niei 0 Icgatudi ell tine, ell ea ­ adt de subtire a Inlinii (de dnd s-a Imbolna vit
nici cit 0 seena de carte pc care a~i fi citit-o aIl1Jndoi).
a slabit inuit) Si 0 tragem lncet spre fereastra.
o privc~ti 0 yingura J.ua - are rata
Mai e mea soare - ~ In cubuI nevaztlt de lumina
incecill.ila, ea ~i ctlm ar merge, sil1gura,
i se face obrazul de aur - sprc tlmple parul e.i lenl
pe 0 strada necunoscudi tntr-o dupa-amiaza de ploaie ­
e alb, pentrLlca bale astfel lumina? Am putea [ace
altil dupa-:lmia7a, deIllult. ~i apoi, ell oehii plecati
portretul ei dimr-o singura scena ? ea in picioare
(rcgase~li un joe uit:lt, eu p:lharul, pc masa ­ in rata fercstrei, soare de ~eara tomnatcca - Viol
ceremile pe care Ie niecai eu 0 alta ingindurare de1l1ult),
afar.!, pein strada - prin frunzelc pomilor peste drum
ii spui dteva vorbe - .~j eu buna ~tiin\a
ochii ei Ingustati - iara~i a pllns ? - care nu ne privesc.
aluneci spre ~inguditatca ta veehe,
~j mlna ei, Ingusta, intr-a noastra. Nu 3$3,
ea 0 rana pe care ape~i mereu ell degctele calde
nu se poate a$a - dar $-0 mai onvim inca, 0 clipa [ara
(e ca ~i cum ati merge, tinlndu-i strlns antebraru1,
urllla re
prin gdidina, scara, pc ploaie. ~i ai da deopane
- ne vom maj aminti mai tirziu de et"asul acesta.
crengile unui desi~ - sa-; ara\i lumini~ul.

Si aeolo ai recunoa~tc im:lginile disf rime In lacul mic

Cll apa murdara de icrbllri Iinga arborele Cll scorbudi,

~i ai lIita-o pc ea - ai scapa erean~a,

~i frunzele ude ar pioua peste fa~a el ­

~ tu nici n-ai sa sa
~lii, nici n-ai ~tii).

Pe urma, dupa 0 dicere, dnd j~i vei ridica ochii,

o vei vedea, schimbadi la fata,

~i ai sa-i spui, nehodirh, \'orbe lnccte.

Surlsul ei sfi~iat awnei ...

..2 ~3
 Diminea{a fa munte
Tntuncric

Tntr-o noaple a pIouat, foarte tare, eu fulgerc,

In zorj, dnd ~-a intors in camera,
~i dnd am ie!;iit din casa uncle a~teptasem zadamic. s-a suns
avca picioareJe ingheiate - i Ie-am simtit pc sub patura
lumina e1eetrica ill tOt satul. Am mers pe ~
reci ca ~i apa de afad, de sub fereastra. Rldea.
dupa un timp, niei nu ne-am mai gcibir.
Mi-a spus : .. Rasare acum soarele. Nu s-a ridicat Inca
Dupa c1~iva pa~i, ea ~i-a seos sandalele - ~i a mers
peste munti, dar aerul e de stie!:i - 0 scicla r05iatica
in picioarele goal~ pe asfaltul cald al ~oselei.
~i apa, asa cum se rasfringe lumina de 5Oart! In ea, pard a-rde
PIoua foarte tare - Ile rineam de nUlla - tntr-un t1mp am
ca 0 fJacad Junga, ca UD ~arpe de foe care se srrccoadi
fU?;1l. la vale.
Ea ride."\ - se bucura mult - eu eram serios ­ Nu ,ii ? E un lucrd pe care n-am sao! mai "ad niciodata.

dar fugeam rinlnd-o de brat. $i doar rnai drziu. N-am sa mai Vill niciodata aici." Eu niei nu dormealll.

c1nd a fulgerat 5i s-a facut 0 scurta zi alba, alll vazut Sedeam in pat ell ochii lnchi~i. Nu ma glndeam 1a nimi!"

d treCLlscm Cll mult de curtea noastra. Mai nrziu, dndam ie~it ~i eu pe poiana ell e,1, era soare1e sus,

muntele era acopcrit de un abur. Apa era acuma l1lurdadi

de la ploaia de ieri. Era cald. Si In sala de mcse
erau tOI eei de aseara - acuma beau ceai.

045
«
 Vacan~a
Ploaie la munte

.Jlnd am iC$it pe veranda, ~ram ca in cerdacul ('u ploaic 1J Diminea~) ea se scula foarte dcvremc,

munte. sa vada cum dlsarea soan.·le. Eu dormeam - ~i prln Somn

tn carc barbatul acela meditativ se plimba nehourlt o auzeam rididndu-se in pat, fumlnd, sau citind,

tn faia ferestrelor ei, $i .aspira lent parfumul manusii uit.ne $i intorcea atlt de r~pede paginilc lndt cram siRur

de ea 1a pJecare - (atunci clnd incepe treCtltlll

ca dormeam intre [iecare din cleo

~i el a dimas singur). Acuma ploua imens

Lainceput, imi cerea sa merg ell ca. Pc urma a renun~at.

_ 0 perdea nelntrerupta de apa ne invaluia lent fO$nind,

Se ducea singur.l, undeva In pitcJure - cu vreo carte.

$i apele sc revarsasera peste albia torentului, inconjul.\u

sau doar a~a, singura, ell oehii lnchisi, stint!

cabana de lemn de dincolo - treceau priutre camere

la soarele timpuriu. Eu donneam. Mit duceam mai tirzlU

unindll-sc sub usa Intr-un singur $uvoi. Un dine

sa 0 cam. C1teodadi 1mi suridea Va%lncJu-l11a.

se auzea iipind pe undeva, inaumru. Clnd sc schimba vinrul,

Alteori raminea serioasa.

ploaia ne trecea pc faia - ne trageam illapoi pc cerdac ­

de acolo n1.l se mai vedoou decit brazii de la poalele muntellli,

$i apele tulburi, pretutindeni in jurul nostrtl. In camera

dnd am intrat 0 c1ipa, se Heme noapte - fa~a ei,
dnd s-a intors spre mine de la fereastra, era a flacara cc­
nU$ie - daca tn-as fi intins pe pat ar fi plutit peste mine
ascunnndu-mi liniile sapale in tavan - doar pentru mine?
,Clnd am iesit iar pe cerdac, ploua tot aut de tare
$i apa revarsat:l prin iarba urease Inca spre treptele ~urpate
..de lemn, spre veranda. Se facuse ~i frig.

.7
46
PCnlru mine 0 ra7a de soarc e~le (3 un dine penlru un biitrin
de lumina mara Intr-o J11jniatura. sau ea
(lamintire. In drulllul nostru nu 5e arata vreo tinta.

(Sau putem sta, la lumina lui, acuma iematica,

fira sa ne mai incalzim - uoar a~ _ pentru ca ~til1l

ca odata 50arele aVCa 0 caldura bUnda, !ii adinca,

indiStinct
asemenea blanii dinelui credincios.) Asta sa insemne

1.
ca s-a oprit tiOlpuJ ? Timpul nu se opre!i
te ,
noi mergem mereu mai depane. Dar soarele

Dadt am trai pe () peninsula, leganati acesta, deasupra ... Mergem, a runci. In vis?

de apele ell "pane lumini cenu~ii ale oeeanului. mereu in aecla!ii loc ? Si IOCtlnle uncle ajungem

dad arunc1 cind 1e~im sa pnvim spre lo<;:UI IIU sint adevarate deloe - niei fiin~ele

unde marca se distoarna pc cef ~i lneerdinati catre rata carora ridicam Ollna?

aT f1 oehii ei clnd am pnvi-o, seurt, pe aSCllns j daca am le~l

nllmai noaptea sa ascultam fo~nctul
mhii pc stinci - Hira sa eredc
ca slntem prea singuri - deplin ixolati
de cei de dincolo, din spate, de pe coastele adevarate
ale continentului, unde oamenij stnt ai vremii u5caUilui
(si am spune ca ne putcm rcfugia 3colo inaintc ca
sa se sparga sUncjJc care ne kaga ueiarm) ­
dad am fj pc aceasta pcninsuhl, de 3ttU ele mult
timp, lmproscat de sare, Inch nici n-3111 mai ~ti
care e marca, sau cen.JI - am putea, a~exaii,
eu picioarcle leganate In gal. la marginea stinc1Jor.
!ii eu iarba de aur. Daca se poate Spune
3.
Se poate spune atlt de c.iudat - am sa e;Witorese eatre .soare,
catre tara unde e lumina de aur, ca In miniatunle vechi,
~i oameni eu gesturi stlngace _ fnsa femclle
slnt Inalte, sub~irj 5i In parul lor e 0 lumina arzind
In aer, deasupra, de jur Imprejur - fneonjoara lOare fiill{eJe.
Si am putea loeuj In parul acestor funic _ ~i in ecru!
care eoboara Sprc de, lntr-o lumc cu rumun ~i zjduri marume

sa a~teptam sa se fad lnret dimincata. ~i aLUnci,

atft de c1udat - jubiro, lasa-ma acum sa cal:itoresc

ciildura soarelui peste pietre, Ca un ciine straveziu ndiclno

1n palma ta - (am ejtit undeva

bowl spre noi ... Dar sa traie~ti pe 0 peninsula,

asta). Dar dad ea ridid rnina spre soare

pe 0 palma una~a, deschisa, mergind pe linia vietij.

e stravezle arunci palma ei - noi umbJam

deasupra stincilor barute de ape - 5i dnd

.lntr-o tara eu aerul ~i fondul liniaturilo r slngeriu _

liniile acestea se despan...

un singe decolorat, do arde in lumina de SOart. _

sau se pOate face rotunda lurnea aceasta de singe stillS,

ea ~i globurile care n1 se leagana noua 1n fa~ _

2. fnd Stam, unul de-o parte, celalalt dineolo de tiiblia

eu scare uscat, a mcsei, ~i nu indraznim

Uneori soarele estc fara putere

sa ne ridicam ochjj - atunei spun em

- un astru mOrl, nemi~t, deasupra. Nu mai exista

di acum diJatorim intr-un timp ascuns, ~i filra adcvaracii
niei rasarirul, nici amiaza - a dimas
lumina de soare. S-ar putea povesti
dintr-o aldi vreme pe eer, meTeu in acela!ii
in multe feluri calatoria aeeasta a noastra _

loe - II mai putem privi deci - Jl1sa daar ca pe un glo

POate C'U Un dine alaturi, dci orbii Slot tra!ii etteoclat5

de dinele lor eredincios spre \inutul de soare.

4 49
4. Frigul ~i sclteletul sau

Alunccate - dar atit de len

lmi slnt glndurile. dupa schlmbarea
haqii pe care stelele tree 1n drumul lor alb
~i se a~aza a Itfel imaginea dcasupra. Si rna gindcsc
ca ~i eu a~ putea stirni drumu\ ~oplrlei
din soare spre Vlnt. tnsa acum
nll despre asm c vorba.
rn~e1cP\ii. cu fc\ele a~ezate In al'c
suitor - de 0 parte, de alta (~i eu imi Inchipuia1l1 Catedralele se eonstruiesc in cite 0 suta de ani - frigul
v ... v
ca aSta Illseamna eeva, msa

,.,...,
vinc, revine - ea fluxul, ~i zbate~a lui [oarte inccata
nu ~tiam ce) murmurau ca e oarba
pe ~ann - sau, in lumina lui alba
prirea, sau cruar eontinuarea drumului lor.
pnntre zidurile, care se lnal~a trepra
Batrinii de mai demult cuno~teau. pc pielea tic om,
~ische1etul bohilor, dearupra, suffind
locllri III care se casfnngeau stelele,
lnure scheletuI zidurilor, peste oervurile
~i apoj se refractau in difer-ite paqi ale trupului -­
arcadelor, un vint nemi~cat - sa mergi
~i dad infigeai acolo 1Ul aC - spuneau ­ primr-o catedraIa de frig, care acuma se lnaJta _
se vindeca organul bolnav. A~adar,
si c}nd se va fncheia bolta, sa-ri rastomi
sa dlutal1l acuma punctul - nu locul unde nc d0arc ­ IncCt capul, sa te prabuse~ti lotr-o imens
de lenta cadere in frigul de sus _
punctul uncle constelalia aceasta tomnateca
se clatina, se rastoarna, dincolo de marginea ccruilli.
~i nu sc mai vede, ~i nici nu mai credem
ca 0 vom mai vedea vrcodaU. Sa Incercam dcci
saoprim chemarea aceast,3. a stelelor,
sa infigem aculln locul in care sa se opreasca, poat~,
chiar timDul.
Da, Sint mstc
liniile care se tem de disfringere ­

~i pe pielea fiecaruia dintre noi

slot astfel de linii.

Si poate zadamic
eu vrcau sa urmaresc ell degetul 0 astfei de lime
pe mine, pe tnJpul clliva, aBituri de mine ­
saU chiar sa infig acolo un ac. Poate c<;te zamrnir.
Dar dad crezi eu adevarat totllsi
trebuie sa incerci.

SI
 Dramatis Personae
Roman ncgru

Pe Urlna, dimineava" mergind alaturi de ea pe Nricloarele lungi, Sau, sa scriem aeum indicarille de s<:ena
dintr-o piesa de rearru - pe carC ea acum
~i umbre iscindu-se in jurul nostrU - ca in iocul .
5-0 oleasca (nu a~a cum, demutt,
dc-a baJadcle vechi, uncle ,i$nesc sub piclcmrele ferci ·m.din
.. prelungi n-a vrur sa cireasca, sa rread primre parantezelt' melt',
si-o Imping alaturi de calugarul care 0 ducc spre locul cum Je ridieasem eu :ltunei Intre min
~i f ala din ponret - ~j a ramas dincoace
supliciului - mergind alaturi de ea, ascultind
cllm 0 infa$oara triste\ea intr-o rochic fo~nito"re de ee vroiam eu sa spun) - sa spunem cum Sditeau
de singuratate - ca nici nu ~me - a~teplJnd . . to~i In jurul lUl11inii scunde <l aparatului de radio
c.a atunci dnd ea are sa se Intoarca lncet cu 0 intrebatc .
desch.is la corul de vorbe latincgi,
~i ascultau. Scena vazuta de sus _
spre noi, sa v-ada deodata ca nici nu mai e aHituri .de Jloi,

ea lotti. fata ell parul'inalr ~j ochi reci,

ca a ramas singura, sa i se fadi iar f rica ­
~i Cll mi"inile 'in poala - cuminte pc scaun
mcrgem pe coridoarele Intunecoase, cain pove~tijc ell strigol,
ne gtnclim ca am vrea s-o speriem ,iptndu-i deodata tn ureehe (atitudine de adoJescel1la cue nll crede
d di eSle ea Insa~), ~i, mai departe, sprc geam,
cel-eu-fara-prelunga, acuma eu barbia in picpt,
am raucil drumuI. Ea nici nu $t.ic

medidnd gtnduri ~prjjinjte In pumnul de sub barbie.

cum tristc\ea 0 infa$oara fo~nind, ~travezle...

~i alunedndu-~i privirile dupa linia suiroare

a ci'ntecului. Mai Incolo, povcstirorul
gindindu-sc ca intr-o carte de un nordic eu VOl..C uscata
~j lunecare de ginduri lungi ca ale cozji de ~obolan
se poveSlea Cllm se stdnsesera al~i oameni demult
intr-o camera, sa asculre muziea,
$i unul din ei spunea - .,nu este asta dovada,
nu este dovada - de ce nu spui - cia ?"
(pina clnd salanicul cu och i Ingheta~i a dlspllns _
"aproape di m-ai convins" - ~ s-a facllt noapte
$i pentru el, dod au sunat la u$a
$~ d desch.izindu-le, ei au tras cu revolverul
$1 s-atncheiat c<lnea). Povestitorul acum
s~ ~i 0 plnde~te pe rata cu picioarele Incruci~arc
~I eu ochii absenti. Pe urma se ma.i deschide
~3

52
 Wimer Light
l1$a, ~i apare forma inaltil. eu falcik mi$dtoare
~i de .,iei se face 0 piesa tic teatru ­
l10i i-a sugeram. numai, ei - ~ ea nici nu ne ·ia-n seama.
Dar e pentru noi inca un cere in jurul ei
cum au pomii, $i dnd bate etl ciocu
ciocanitoarea, suna lIscat
~i pentrl1 eiod'initoare e ade·,arat.

I-am vorbit d~spre asra mai ,tlrziu tot m.ai rar _ era

absenta, 111 fa~a mea, j'~i continua loginduracii

singuditatea de dincolo, caei tOt ec nu mai era acum

~tiut de mine era 0 singuratate. Dad a$ fi Vru!

sa scriu despre vremea care a urmaL

indepardirij noastrc, a$ fi copia! eu Hiint:i "

poemul acela frumos dcspre Inceputul unel iubiri,

dar r.l9turnlnd termenii - ca ~i cum a~ fi privit piesajul

eu lennilele inversatc. [-am yorbit tot mai rar despre asta,

ea era 1J1totdeauna indiferenGi, ca 0 eroina

1ntr-o carte unde S-a treCUt de £cena ceo. marc.

Rar, mai lncerca sa creada in vorbele ei dcspre mine _

eu 0 priveam - vroiam sa-i rccunosc arum pe fata

jocul ameti!or de lent altrasarurilor ei de demult _

Ie regaseam dte 0 clipa, ~i era ca a plccare, seara,

1ntr-Q calatorie prin timpul i'nceLinit ca al iernii.

Pe urma, ramSneam singur, ~i desfaeeam lneet amintirea

In Iinii, oa pe un desen scingaci,

amintirea treeerii ei, a cufundam In zapada.

Era 0 lumina inghe\adi, de dimineata iernatcca,

~i ningea deasupra pina cc sc )terg<"au taate umbrele.

55
§ If
 Leqia de anatOml e
Urme pe zapadi
'"
.t

a 10 tabloul acel-a unde cadavrul pale atita d~ scurt

Daca In ficeare diminca\a privind pe fercastra
pCOLru ca e privit ~.i.ntr-un unghi ~:rimb,
a1 vedea, to zapada, tot mai impu\inata (ca 0 eoaja
am sa chern toatc i11O\elc ascunsc 111 ea
de portocala, ehircindu-se tneet, in trecerea vremil).
la 0 leqie de anatomic. Cea eu och.i mic~ora~i,
ai vedea un ~ir de urme, taind-o de-a lungul,
dod clreapra la marginca mcsei, privincl
insa ou lospre poarta. spre un loc ne~tiut
cUIl1 ~1~oe~le mata disf r1ngcrea becului de deasupra
din fundul gradinii. aruma uscata. Si llfmcle
pc pielea livida. Cea ell buzelc srrlnse
acestea, 10 grupllri, dar in grupuri de cite trei,
_ scmn de alcD~ie ? - pindintl eu palmele .sprijinite pe mjsa,
~i aproape rotllode - repctlndu-.sc mereu. cite trei ­
aplecata spre umbra Icganatoarc a foarfecii.

~j mereu, dimineap, ai vedea~irllri lungi, atingindu-sc.

Cea care lnu-o scara, demult, Dc-a privir cu ochi morti

intreta.i.ndu-se cu cde mai vechi (caci nimeni aici

fan sa ~cieca sint alaruri, ~i a vorbit

nu C\lra\a 7apada - ~i iama e pe sflr5ite - nu nin~e

apoi despre altcc"a - acum, la margioe," ccreului de lumina
$i n-arc sa mai ninga de-acum inaio re aproape un an
care inconjoari masa, privind 0 clipa ~i apoi intorcindu-se
_ eSlC ~i asta un sflqir - al iernii, al athor lucruri),
de la scena aceana ~i loehiiindu-sc !otr-un limp al ei. de
daca ai vedea mereu lan~uri din urmele aceste.:"l,
indifcren~a.
mereu che trei - nu ai incepe intr-o 2i. cu capul Hi,at era care $i-a raSlurnat intr-o scadi SUrlsu\,

gol de ginduri pe lab Ii a ferestrei, sa crezi cl oricare ca un trup dezgolit, ioue noi - $i eu am fugit ­

riine din lume are daar trei picioare ? Sa crezi acuma Oprila to umbra, cu I11lna la frLlote ­
insa cu adevarat, sa sim\i, 10 cine tosu~i, cum to\i ~i pe. rnasa de marmura, eu iosumi, al ungi t,

dinii aU cloar trei picioare, ~i umbla in sa Ituri Slln~ace, ')i ell insumi. 10 picioare, eu LiDia 10 mlna, aratind

nauci prin zapada - . (Dar dad cum mi-au 'in~epenit mu~chii, ~i alingtnd-o apoi pestc LUnar

urmele acestea nu sint scrise in zapada, ci chiar ca $i Cll 0 baghcta, pc una din cle,

pe coaja, inchircindu-se 10 vreme, a unci ponocalc, ~~ lumina alba a becului de. Jcasupra,

pe Inveli~ul uscat a ceea ce a fost odata un glob I apoi, una dio elc. rididnd ochii, privindu-ma...

cu lumina ~i timp dens, ~i intimplari, moarte acum ­

urmele acestea ale unui dine eu trei picioare
ar fi numai un simbol ca ttl, ttl insu\i ~chioparezi.
nll lO~i ciinii din lume...)

57
56
 Malte Laurids Brigge Ilca, Maire

I mai simplu lueru, atunci, ar fi

Daca ~i-ai ingropat fa~a tn nisip, camille acolo

sa nc lua-m cu nuinilc de cap, sa ne ascundem

mas<:a ta, ell reliefuri inverse - e ca ~i cum

adica £a~aln miini. ~i, atunei, ceea ce se ascunde

eei care 0 priwsc hi 'lad chipul pe dinauntru,

inapoia mJ'inilor ar £i ehiar fa~a noastra.

cum tu insu~i Dici nu ~i-l ~tii.

Dar £iccare din noi avem mai multe fele (am citit
Dadl-P lngropi 1':1\a in aer - ramine In aer,

i lntr-o carte despre chipuvile uzate, cr:lpate, pt.null cinc tepn ve$te din fa~a,

purtate prea mult, pe eare ~i Ie pun de acasa a masea stra vezie, ~i ~i-o poqi

~i uoii chiar uita sa

~i Ie a~cze 1n cite 0 dirnincaia pe fata, mereu.

~i ies fara faTa pe strada. Numai di. asta
estc, spWlem noi, literarura). M; s-ar aseunde deei fata
fnapoia mfiniJor, daca-mi iau capul in palme.
sa
Si putem 5i rldem asa, eu capul ascum.
(5-a aplccat pt:Ste m3sa
privindu-nu - 5i ii erau ochii marj, imi vedea
pentrll india oara masca de aer,
~i apoi. clnd ~i-a sCllturat capul, era ca ~i eulll

ar £i vrut s-o dea la 0 parte, sa-mi vada

ehipul £lIra chip - dezgoLit, dar atunei

am vorbi! desprc alteen, repede ­

~i mi-am Ingropat fata in aer din nOll, ,asta a [O<;T

alta data, demul t).

"fI 59
 tn~depciuoea pisicjj
Lumina ioserata

j o\clcpciunca pisicii - cu tOlii sin t de: 'acord

Ce ll1ohorita lumina - are sa ninga dupa-amiaza,

ca pisica e-un io\elcpt. Si ea insa~i

*i a~ezat pe marginea larga a ferestrci dcgcaba am ~a a~tept

lot.rc\ine aceasta legenda. (Cu .multa

sa vina umbrele, care in spate.. In camera privegheaza.

ntelepciune l~i creeaza :ltitudinile, ~i prive'ite ~-~i lase capetele de aer greu peste umarul meu drept,

cu ochii lngusta~i oamenii, Hacarile, jowl

luminii pc sllprafe~ele lucioase.) Insa
- mi-a spus 0 data - pisicile Slut mioape. privilld afara, spre arderea de globuri desrailluite

Asta sa-nsemne cii privirea in\eleapta In fulgi, nidI. culoare, ~i fara vim,

eSle numai 0 masca ? ca

in spatele ochilor ei galbui care acopera zidul gradinii. Curlnd

sau verzi, pjsica nu dntare~te ch.ipuri, se face noapte. Am sa inchid ochii. (Tl"
nu vedc nuantele ? (Dar poate nici nu are drept<ltt:,
~i pisicile vad mai bine ca noi, chiar ~i ziua.)
Sa-ncerd.1ll altfel. - Socrate era un in\elept. pot sili ei sa-i deschizi. sa-i privc~ti.

avca nasul te~it, ~i barba i se revarsa. tndlcidi lmi suml. tn ureche 0 voce de aeT ~i umbra.)

parca tn algc, pe piept - era udt, ~i parea !'\11 maintorc. E:.te 0 inserare cu ingere~ti

murdar, cum par - ~i sint - oamenii negujenli

cu-mbdicamintea, ~i purtarea lor vizibil:l 1n afara.
Tosa, dad-i deschideai fala, dind Ia 0 parte retrageri spre camera un de mobile ,umbrc

urltul, descopereai 0 mllitime marunta str1ng C(:ourile fuJgilor spar~i de afara,

de figurine, adt de precis sculptate, loch tn leganare pe prichiciul ferestrei densa, radl..

amC\-eai ckca-ncercai sa Ie pJ'ive$ti, ~i-ti pierckai

ginduri Ie. Si cI lua cite una din statuetele-acestea
:In m:i:na, li-o a rata - $i vcdeai, asculundu-I,
pentru intiia data raporturi noi lntre volume ~i linii
$i intelegeri, ~i rasf rlngeri, ~i a$teptari.
Dar Socrate i'llSu$i era batrln. Poate ~i eI _
ca $i pisica - nu vedea foarte bine - in afara
D~i - se poate raspunde - percepea
mi~dirile luminii ~i umbrelor. ~i asta
Ii era deajuns.

60 t-J
 Joe strtmb r..Isa evanescen~a

.\­

Tmr-o noa-ptc am fost In camcrea aceasta prelunga. Dispa r tot felul de lucruri in jllful nostfll - si ~cntilllente,
S-au stins mai ttrziu luminile - era un timp inlcmni t ~i fiin~e - ~i noi, eei care stam la mijloc, ~i ne uidi:m
sub 11l1inilc noastrc, pe l11asa, ~i lInga cum pier, ~i lasa goluri, si cum golurile se ul11plu
fa~a ei IUl11inisccn~ele din afara ardeau mocnit ca Il iste stide, Cll arnintiri care iau forma acestor I?;oluri,
adidi: a acestor sentimente pierdute (sau numai 0 aparenti
a acelor fiin~c care au pierit - pentru d. 0 fiin~a
pe geam. Stiu ca
am tras perdeaua cleopanc.
nu se face clin nou din amintiri - ) noi cei care stam
Era foarte tlrziu, si bulevardul pusti
la l1lijloc ram'tnem mereu singuri.
cu lumini moarte - si Ie stiam, rasfdngerile sparte
Numai caamintirile - ni st: pare noua - ne fa~
pc fa~a ei - Ill! 0 pri veam. (Am sa scriu
sa uitam cit de singuri, si tnca mai singuri diminem.

- imi spuneam - odadi desprc momentlll acesta.)

Am pri vit-o in sf/rsit. 1\ yea f a~a incetinidi _

si ochii pleca~i. Astfel ca celesta

luminozitate a privirilor ei, sllflate Cll crida,

de la becurilc de afad., se pierdea, carboniz3ta.

C1nd am lasat atunci percleaua sa

cada.

s-au d.sturnat pe fa~a ei llloarta

umbre f1uide. apoast'.

Q 6~
Despre mersul spre luna
.,.. PeislIj l;Juntric

Toata IUilica ~lie ca atunci dod e luna

r~'''''\1 este eelmai ~~or de gasit - ajunge

plina, unii copii se scoala din paturile lor
. 111'llle~ti cam pnn ce IDe
~i se pnmba, hieratic, pe aeoperi~,

v.
st' ~. . . , . Ad
din tine insuti ai <lcopcnt urn~a e. s!ngc
pe margine chiar, Llci'ndu-i sa-~i mu~te miinile

pc eei rama~i )os. (Aeegia nu rrehuie sa strige,

a \.rcunt I'I tl'lllP 10. care nll.
mal '
vrOlal, deloe
'I
sa te indeSli - ~i cum 0.1 revemt, .upt] : v
caci 10. eel 11131 mic zgOl11ot eopiii de sus se trezese

~i eoboara pe pamlnt ell graliile lor mai stingaee

sa 0 lezgropi inu-o I!.?ap}e (n.un: a.1 ? clipa - ,

• • 1 nuvelele eu statu, so. mal ndlcl trupul subttl
co. If . d' ., _
- insa repede.)
al vremii dc·atunci, tn brate - ~\ I~ aeea nSlpa
sa m.li jei inapoi 0 nuanta - ~a a fae~~ -:
1I11 ? - ~i lin mare poet, deshumtnd~I-~~ lUblta
Am citit ~i 0 poveste In feluL ace~ta
~a-~i reia manuscriptlll din groapa el, ~1 pe ea
- ~i era, ea ~i cum ell Insumi (pentru ca Inuldi vreme
p0ate nici rill 0 a mai vazul).. v ,
traisem alamri de eel care 0 scrisese) a~ fi visat-o,
'\~adar, ~i tll, Intorc1ndll-te, 0.1 sapar, pe fun~,
In acelca~i loell ri latlntriee, exterioare - 0 dala ell eI ­
s-o regase~i - Illlmai ca 10clIi nu mal era acela~i
era co. 0 oglinda - dar ~parta, fadi tlrmare In timp ­
~i n-ai mai gasit aimic,
a Inchipuirii mele.
A ramas insa eraterlll ­
sfrcdelit fara rosr - atunci nu ai gasit chiar nimic.
Sa tnehi7.i ochii .Kuma, 0 data ajuns
$i ee inseamna asta ? S'lnr aliltea de l11ulte
dcasupra accstei gropi fara fund pe care In tine
lucrurile pe care eu Ie intllnese - ~i eu ~tiu
tll tnSlI\i ai desfacut-o. $i poate ca, cine gie,
desprc elc - am trecut prio ele ell lnsumi ­
ai sa-\i adllci aminte, privind ochiul acela cascat
~i ?
din pamint, din noaptea de atunci - ~i are sa insemne
l11uh rna! mliit decit conul de timp, naclait ell pamlnt
d~ ~tlJnCl, dccit cadavrul, uitar de muir, ~i pe care
Cei care, fara sa ~tie nimie,
r>lCI nu-l ll1ai cautai, de fapt.
merg pc marginea strea~inii in nop~ile clare.

tnfiptuiesc (eva. Eu ~tiu din afara

~i ce fac ei, ~i inca ceva pc deasupra ­

?i mi-e f rica - de?i eu stall net1li~cat

pe un scaun.

61
66

Dicllndu-mi memoriile
Am sa ma-mpart iara~i In doi, In mai mulTi
(am mai facut-o) si am sa-I oblig pe scribul din mine
_ care se erede obserV3tor de nuanTe - sa serie
tot ce-i spune ccDlIalt, eel care se plimba afeetat
ell nuinile 1<1 spate.
,\m sa transcriu astfel, ell min a lui, imprcjurarca
de azi la amiazi, dnd I-am lntllnit, tn sala lnalt3
~i ma privea, eu sunsul decolorat (lnsa atcn t
la dr\>aga~iilc mele) - distant, depane de mine, si chiar
dac.a~ fi intins 1111n:'\ spre el- stdlveziu penTrU gestul
meu, tl1chis daar in surisul lui, fira urmare spre mine.
u sa vo.besc, monoton, due aceia din minI'
care noteaza lucrurile aces tea. Sa fie
o grav"ra clespre singuratatea mea c1ipa acea,ta
in care eu Illa plilllbam. cu mtinile la spate, mormaind,
~i el transcria aplicat.
b8
Aeroporl
Singuditatea mea acum - sa-i spun ­
ca 0 saJ:l imensa de a~tcptarc, lntr-o clidire din linii
~ubpri, ~i maderne, cu 0 bancheta in ccntru
tn jurul unui stilp cu fa Tete de oglinzi.
Acolo a~tt.:apta 0 parte din mine (cum am vazut
odata 0 ima~ine, 0 fata a~eztndu-se nerabdatoare.
ell sparelc lncordat, ca penrru un salt,
ell miinile pc gcnunchi, sau lunedndu-i
pc catifeaua banchetei, si a~tcpta). A trecut
pc urm3, pe Itnga ea, un barbat inair. ~i a scapat
chela, jos, la pieioarclc ei. Ea a privit-o
pe globul cu numarul camerci si i-a lotins-o.
Apoi a ureat dupa el. Era 0 sala pustie.
In fund scria cu lirere luminoase mercu clipind.
~i ;os, inconjurata de balumada, se deschidea adln
scara sprc sala cea Il1.lfC. Aiei dupa un timp
nil se tllai ~udc nili zgomotu] motoarelor.
6'1
 ogodnka nOfvc:giana
Intorclndu-ma acasa, spuI1e ea, asea dl (~i ell
1nerupuindu-mi-o tredad prrntr-o vreme
atlta de std(vezic incit nlci sa nu mai fie cu putinra
5-0 mai vedem, alaturi de al~ii), Imordndl1-ma acasa, i-am
Intilnit.
Fata, dnd a sarit din autobl1z, era zvc1ca
- avea pieioarele Illngi, ea 0 nordica,
~i suridca - vorbca mereu. EI
era mai adevarat dedt jocurile tale de umbre
(asta nu mi-a mai spus, dar III oebii ei sc desuamau
liniile fe\ei mete dhfrlnte aeolo.
Eram singur.)
Am stat de yorba cu ei, spune ca mai departe ­
povcstc'ite CUIll fiin\cle aeelca, acuma straine,
faceau umbre ca ale joeurilor de copii
cu degctele pc perete, schimbacoare, Hira legatura
eu ee ~tiu eu desprc ei.
Eram singur).
parul dea~upra eapului - ~i 0 face 0 alta
~i Cll m:t joe el' ce-mi amimese dcspre ea).
Pe urma, nu mai spune nimie.
Ce :ll\l aseultat eu se (ace 0 minciuna,
~i se leagana, ~i ca lntr-un glob de sticla
o lmpinge dcoparte,
~i nu mai dll1llnC nimic. Ea imi suddc
Cc )'n$emn,l ,,]radata gcstul aceSla.
~i merglnd alaturi de mine, deodadf e alta.
N e este doar sila de noi In~ine.
;'1
iO
Rc:stul jUfna)u/uj se suprima
t
Mi-e dteodata rll~il\e de felulin care sint 1mbr1kat
- nu de hainele mele bo~ite 1l1totdeauna (seriimrul
in care eredeam absolut pc vremea adolescenrei
~pllnea ca Sillt oameni pe care hainele par mereu
net~g.rijite, .n~urdare - . ~i m-~ll1 sin~~it jspa~i~,
justlfJCat, (1tmd asta.) Mle, 1111-e ru~me uneon
de farn mea - JIloLOtolidl de somn, de ochij mei
acum convalesccn\i - (5i crall odadl, in copiHfrie,
inexpresivi, insa lilllpc.li) -- de implecicirea
liniilor de ginduri, In jurul buzelor melc
prea strlille.
Xc cam e~te Cll~ine
de fa\3 noastra - de la 0 "inta
(dar ~i a5t.1 am (·jtit-o ulldcva)
5intem raspum:1hori de capul pc carc-I avel11.
Aleg-em sa nc fie rll~ine -- ~i continual11
,a ne strlmbal1l -- noi credcm ca doar pelltru 0 clipa _.
Figura - $i in realitatc ramine fieee rid,
~i ne trezim mai tirziu (ca In povestea
cu tinarul eare-~j desfa~oadl ghemul
raTa sa ~tic di-~i trece astt"el zilcle, singurele
iJe, ale vie\ii lui - ~i nl! mai are aproape nil11ic
i~ ghem), nc regasim Cll 0 fata schimonosita.
$J c1uar dad ne-am trece mina pe ochi, nu nc mal allllI1t1l1\
Mecanism I\simerrii

Ce frumos - in fiecare dupa-amiaza la orele cinci

tn fiecarc din noi este 0 anumit:i cantilate
e~ti melaneolic, ai 0 jumatate de ora de nostaJgii ­
de nisip - ca intr-o clepsidri - 5i uncori
~didl te duei intr-o sala eu mese, ~i oameni indiferen~i
eineva din afari ne rastoarna, ~i cernerea
~i acolo, a~ezat tn fata unui patrat de timp acoperit
1l10notona a nisipullii masoara intimplarile
ell 0 ptnza alba, te gtnde~ti la ce-a fost odata,
~Llflete~ti.
t,i faei adica amintiri, care ard ell nacari decolorate
(Dar poate ehiar noi in~ine ne IntoarCel1l
to grupurile rotunde ale paharului.
ccasul acesta cu ninsoarea strecurau in subtiat
timp indifercnt - ~i fira niei 0 legatura ell ceea ce masoara.
adica faptele launtrice, sau din afadl - .
Duci ~adar 0 cxisten,a ordonata.
Noi In~ine vrem sa ne spunem ca am masura
In fiecare zi, la 0 anlJmita ora (pe care \i-o fi:<ezi
astfel vremea, ell ceca ee se inumpHi In ea.)
dinaiote, la mecaoismul din spate),
Cltcodadt se termini intitnplarile inainte
pe eadranul trairii. aeele ceasului scriu
de a se eerne intregul nisip - ~i ramincm
un unghi adormitcr-- ~i deasupra iese 0 c1ipa
privind seurgerea din masuditoare - care a~lIm
u.) Clle de Jemn. care ~ipa c invoea~ie
flll mai masoara nimic. Este doar trecerea
pe mai IllllltC silabe - ~i tU atune;
dintr-o eupa In alta a unui fir de nisip - ~i ?
dormi un 50mn de-amintiri.
(Daca ne plictisim. putcm intoarcc brusc ccasul
accsta c1epsidri - ~i curge inapoi timpu-ntimplarii
demaii.nainte. Asta sa-nsetnnc
Visezi ehipul'i, ~i locuri, ~i inttmplari.
ca n-a mai dimas nimic din acca
~i ge~turi pc carc·li face imprcsia d. le-ai mai schi\at.
vreme inscrisa in trecerea taccrii dintr-o cupa intr-alta 1)
~i anotimpuri trecute, ~i obiecte pe mese.

Pe urma, dupa-amiaza a mai inaintat spre-ntuneric.

limbile ccasuilli sinr 0 linic - a trecut

,~ v
Inca 0 ora.

Si tu te ridici

de la mas:i, ~i pleci. Sa nu uiti

sa potrive~ti mecal\:~mul din spate, ea mime

clIeul sa iasa din nou.

73
72
..Comoara din iruulii- Iarna

Intr-o dil11inea~a, a intrat in camera - desigur - lnrunecoasa lama lupii eoboara chiar Plna Ja marginea satuJui,

(c:lei era iarna) - ciotul cu bila la capat ~i ucla amoqiu, ~i stau gata sa rupa

I piciorului de Icmn ti suna, pe sdndura, ca ~i cum haki mari de moane din ori~iee umbra

ar fi batm Ja poarta pamlntului. Asta este-o parabola care ar mai trece noaptea pc ulitele troienite.

pentru a pove~ti cum intra uneori umbre Cll sunete lemnoase

din pieioarele lor de lcmn, ~i sehioapata lent printre noi,
privindu-nc - sau, di.ll1potriva, ignorindu-ne, prcocupa~i (Fiecare din noi - :i-ar spune-n lileratura _

de trcaba lor - umbra care hi caut:llnca faptura, e un sat asedial de al11intiri carnivore,

~i devine deodala adevarata.

eu ochi sticlo~i, cu bale mirositoare

Dar dll~umeaua aceasta de sdndlldi, unde bate prelungindu-ni-se pe fata, dnd se culd pc pieptul nostru,

~i sf1~ie din trupu! nOHru 0 buc~Ha

piciorlll de lemn alunei asemenea inchipuiri,

!;trlmblndu-se - eSlC 0 parle din noi, poate lil1lplll oprit de moarte.)

peste schimbarile Incete ale trasaturilor noastre

(~ el trece Ctl ciowl eu hila de lemn, ~chiophlnd, (~umai ca noi nu vrem :-a lacel11 ltteratllra.

~i-nghitind flacari din ccle care rasar pe sdndura lustrllita. l'J i se pareca ar fi ceva f als in asta - ca ~i cum

din capatul celalalt al odaii). Tree printre noi, a~adar, nu ai putea tral eu adevarat a'iezindll-~i deliberat

hipuri stdi:ine, zgol11otoase, ~i rabufnind anumite locuri, ~i timpuri suflcteFi, ehiar ~i numai

cu mlnie de-a clip~L ~i-afara a nins - Hcbuie s-aprindem ~l pentru ca sa c1~tigi vrcme. Insa a~a ni se pare

1a 111 0.1. noua, ca ar fi eeva f a1s.)

~i sa ne-a~ezal1l Iinga foe. Dupa 0 vrcme,

~c plictisesc - eel pu~in unii din ei,

Deci, c1nd se face Plna 1a urma iama,

'ii plead. Atunci mergel11 la u~a ­ ~i lupii se string la marginea noastdi dinspre trecut,

~i punem obloanele de lemn, 51 ele eu sunet

ne spunem ca urletu110r amOn1U este doar 0 parere,

uscat -- ca al trecerii ~chiopatate a lor, Illaj greoi

ell a~a sc tntimpHi numai tn cani,

doar. $i-n camera s-a Hie-lit lOtuneric.

~i umbHim mai depane noaptea pe strazi, fara sa ~til11

~~ci .n01 de ce nu Slam In casa, frumos, la caldllra.

S~ Vine pc fllri~ vreo am intire, ne-apuca strins de pieio!,

nl-1 smulge deodau din ~old, fadnd sa :>e inalte

o pi~za staeojic, de singe zVlcnitor, ca la 0 eorabie-mpin

~~ ''l~1t - ,?i apci fuge eu el tn bm.

~I nOI - plutim tn deriva, Cll pinzele desfacute.

,,, 7S
Altc: pi$ici
Searl

Sa te aplcci sa mingii pisica, atune dnd

intri int:r-o camera straina - insa privin
Foane tirziu am inceput sa privesc ochii fiin{elor

de aJaturi de mine, din f a1a mea - foane drziu,

spre fiin\oa care, linga fereastra, a ramas

(si-nu amintesc si-acum cum povestca de demult

in picioare, urmarindu-te, fara suris

un prieten de al lui cum a izbucnit Intr-o noapte 1'1

aparent, daar ca In oeru eu un fel de sclipire

exclamlnd : "Dar til ai oehii alba~tri !"

In care se repecl lumina de dimine4~a a soarelui

el i-o spusese, ~i d 0 vedca, 0 iubea muL,

cum {i-o Inchipwai parrunzind prin fereastra inalta ­

de c1\iva ani, rind a strigat asta - ) De excmplu,

pentru di acuma, dnd e~ti tu aiei, este searl.

In scara asta am ureat pc trotuar, ~i trecind

Sa vorb~ti peste capul pisicii, pe care-l simti ridicat

chiar aHhuri de (\ fiinta eu ochii faane alba~tri,

sa te priveasca atend - sa vor~ti, poate indiferent

~i rata ant de Jimpede Inei t parea stdivczie,

(~i asta ar fi un pacat - ca.ci sim{ind sub palrn.a acea moalc

~i ? - avea oehji alba~tri, ~i e\l am trecut in seara acea~t

adeverire a lumii care este blana pisicii, ar trebui

foarte aproape de ea, $i pri"ind-o. ($i lnca, mi-am amintit

sa crezi In realit<\tea fiin~elor, $1 a altor fiint

deat a acestor fapruri cu blana). Acum
a acum mul\i ani intilneam pe nea~tcptate pe strada

sa ~tii ea e~ti fntr-o vreme cu lumina sdizuta,

ma
fete inalte, ell oehi alba~tri, ~i gindeam

~i cu moliciuni vibdnd calde - ~i Sa-{l aduci

ca a Indlnire ca asta lnseamna ceva.) Seara acum

cste la inccpurul primaverij - 'Urlt

amime Incet cit pe vremuri v.isai sa intn in camen::

nt:cunoscute, eu pisici auntate, ~i fcrestrc lnalt~>
a-
~i uoele lueruri all 0 strhezimc l1lortuar ~i altele

au linii Utlte.

si acolo sa stai nemi~cat. rcspirlnd...

76 ;7
Sioguratate
Poate nu a trecut vremea de-atunei - eu totul, astfcl
Incit nimie dln ceea ee a fast sa nu mai fie alteeva
declt 0 rasfnngere, poate ca nu aU trecut In oglinda f:ira
adincimc
::l aducerii-aminte - serile dnd simtcam
cum lumina decolorata-n albastru rna despartea de-orice t1mp
real - serile dod stiam di nll mai urmeaza nimic
poate nu a trecut totul. Stall acum Intr-o camera
Cll lumini rasfring1ndu-se (Insa blind, nu ea spaimclc
rle atttnci) 10 paoe1uriJe de lemn auriu - $i dinco!o, linga
zidul
din fundul camcrei foarte lungi, eo fata cu rata Ingllsla,
~i buzelc rele - $i carc plndelite, eu ochii aten~j sub
.sprincene1e arcui t~
~i ·nidicindl/rse, ea pc 0 masca de ghca'ta $i allr, spre paru!
dizinu
tncet !Ii molatec, de 0 parte, de alta, a fe~ei. Singura.
Si buswl ci, foarte ingust - gestunle foarte lncete
ale murolor, ridicind tigara spre buzele coborind mul c,
p1'na barbia nu mai cra - singuratatea ei oarba,
subtire, strabatura de sorii r-asfrlnr;i In paneluri, ~i eu,
amintindu-mi de serile risipite dell1111t, pc strada, In fata
vitrine10r - eu acuma Inallntru, privind-o.
"$1 ea, singura - .
78
Vans
1$1 mi$ca lrupul, ell ochii plcca~i - ~i-allta de serioasa
tnch parea ncpasatoarc - $i nu era? - ii erau
miinile, a$ezatc pc umerii barbatllilli, care se legana aHiwri,
mari, nemi$eate, impietritc. Si eu 0 priveam ­
ceva neomenese pc fata ei, 3$eZlndu-se dupa ritmul
Inllzicii de aHituri - goala de io\cles
- ~ fi vrut sa-mi lntore ochii, ca In fata unci prca aride
nudidl.ti - cu slnli lasa~i, Cll dire pe-ntrcgul lrup
(cute in falduri, cite trei - cum seria francezlIl acela
ca fac trllpurile, c1nd sc asara st:l.pInul lor). Dansa.
N u a stfel. N 1I a$.l se f <Ie vo rbele
care sa-nsemne ceva. Suflul care ah~oarhc or ice lumina
pe trupul gesturilor (care vor sa sC opreasca
In cite 0 firida), sunul - $i sunetlll alb,
ca ~i peretele de pe care s-a sters umbra culorii ­
nll mai are disfringere. E altceva mai Inalt,
si joeul coboriwr de falduri (insa tOt cc cahoadi
face cute adtnci) - se lasa Plna la urma
lntr-o vreme greoaic. Dc aiei,
numai rombun, ~i ape leganatoarc,
!Ii eeouri, mai gauooase decit oricare altele
pina acum -- lnsa Hira UImare.
E aiei ceva mai profuncl - ceva mai adevarat decit trupul
gol, lotins pe 0 masa de marmura - la morga, sa ~punelll,
~ste. f?r~zel1~a mortii, ca un c1opot uria~,
1l1 V IZlbll, coborind peste noi, in pieioarc, privind
cadavrul. Este In fiecare din gC5turi (oriett
(~e mate ar fi) un adevar care ou se mai schill1ba
~.I pc care uneori 11 sim~ill1> tnabu~itor, coborind peste noi
:.a lin clopot cu sunetul de tacere amqitoa rc, ~untnd
:?I ecout repede stins - dar care ne ineaca.
79
:'t\Jdiu
A~adar, siogllditatea, cerclll acesta, fiiota
aeeasta in care fiecare din noi ramine inchis (~i izbe~te
dteodata cu pumnii in perelii ei transparenli) - oep utin l3
de a ajunge la ccilalti, oemi~carea aceasta inspaimlntata
dod ~till ca trebuie sa trec dineolo, 5i simt, vad, ca
ramin
locului,
lnsingmarea aceasta - ~a alegell1 deoparte 0 c1ipa in ca~e
s-a-nscn~
ca-mr-un mcdalion tot Illai decolorat de trecerca timpului
(pina dod nu mai creli d. imaginea de acolo e-adevarata).
Sa spUllcm, direct - la lllceput.
Oprita b fereastra lulllinata galblli,
~i dod mi-alll disturnat capul pc spate sprc ea, Ii era
fata fnca-n lumina - caci aerul mai era, aici in curte,
a Lbastrll,
~i avea vacca schimbau. Ceca ce Illli spunea
a fost, 1a 1l1ceput, ca 0 izbllcnire, prea repedc destr:lmata
de lumina. Insa apoi, dnd eu am trecut
printre zi·dllri oarbe (~i iara.~i singur, Inspaimllltat,
cu groaza ca pere\ii ace~tia aveall sa cada, sa ma inch ida,
~n 1umca lor 'fadlllrmare), dupa ee am trecut
dincolo de amiotirea fctei ei aplecate in cadrlll de allr faJ5
al ferestrei - ceea ce allzisenl, vorbcle ei, arundnd-o
(deodata, pc ea) foane departe in sus, de neajuns,
indepa rtind-o
amclitor - vorbcle ei, eu Ie-am facut totll5i
(~i asta este victoria mea) sa arda Cll lumina ovala
tn jurul eapu1ui ei apleeat. Eu am privit, acum
in cunea foarte lntristata, cu ziduri ~ seara fadi eeOll,
~i ea, 1a fereastra, deasupra - ~i ea - m-arunca
foane adine, In vremea de-afara. Dar acuma, glndindu-Illa
80
la chipul ei ulllbrit, sc face un vitraliu
pc care il voi vedea intotdeauna de-aculll, strabarut
de lumini suanii, ~ arundnd
pe fala mea raSttlrnata rasfringeri, pe care nu Ie sillllealll,
dar pe care nimie nu Ie va mai ~terge.
fnsa eu ar fi trebuit, desigur, sa-mi ascund fata in miini.
*
i dupa aceea, la masa de-alhuri - ~i vorbind tare,
multe femei - una din ele, apledndu-se mult,
- si gi'tul useat lisnindu-i deodata-n lumina,
privindu-I eu ochi viciosi - dar el era amerit,
eu privirile spane, ~i nu-nlelegea ce se-ndmp1a.
Eu Ii priveam. Un gol de timp, foarte adine,
deasupra mea, si cadeam lent
tot mai depanc, in jos. Dar era fiecare
din clipele acestea, acum, tot viara mea, ~i crau
adevarate chipurile acestea, la fel de reale
ca si fala ei, aplecadi sprc eurtea, deodau foarte adinca
de unde ell 0 pri\'eall1, cu capulmult dlsturnat,
$i ma jueasem 0 c1ipa cu vorbele ei. Atunci ea fuscsc
o clipa, viala mea - aCUlll era doar 0 imagine
£n trecllt - si adevarul, in fata, erau rlsetele acestea
spanc, si naclaite, jocul de lumini, parca lllurdare
pc IClele fadi expresie de alaturi - si eu Ie priveam
Ja fel ~ pe ele - dintr-o cune de timp - departc, la fel
ridicind ochii spre ele - si sila
- ca dupa ce ai baut mult prea mult. (fiecare
afC ceca ce merita, nu ? Jnsa dteodat3
i sc mai inti'mpHi un lucru [fumos-acest.. lnlOtdcallna
zadarnic ­
doar sa masoare cit de sordide sint celelalte, obisnuite.)
Jumata~i de intele3uri
Amintire despre macile ploi

Stelele, le-a~aza oal11enii cum vor ei - de pilda.

iau citeva ~i construiesc constela~ii, care apoi

c frumoasa carte am citit eu tn copiUlri
mai ~i sufla peste unii din ei cine mai ~tie
scria cum pIoua tn padure, ploua
ce infltlenw. (rnsa, in fond,
fadl sHqit, ~i apa cre~tea
fiecaTe stea este ath de straina de alta,
- nu pe nesim~ite, ci rnai degraba
de vccina ei, prin care Inchipuie
vazind cu ochii. Suit pe 0 creanga,
una din liniile comlela~iei - de obicei Cll l1ume de femeit: ­
~j leganindu-~i picioarde - (am dlmas
inch, chiar dad ar vrea, nu ar rell~i niciodata
ell nostalgia pendularii Icote in gol
sa faca un in~eles, care sa se mai ~i oglindeasd
-- la capatuI lumii ? - a picioarclor, si eu,
foarte jos, asupea unor fiin~e, pe care
asezat acolo, pc marginea dintre planul
ea, steaua, nici nu ~i Ie poate inchipui ca atare.)
dimotdeauna, ~i nemaivazutul).
Dea stelele sint numai tnehipuiri, licaritoare,
Sta cicci pe 0 creanga - privind
ale unor fiin~e, care, [ara sa ~tie de ce,
cum cregeau apele, metnd pe trunchiul copacului.
mai privesc ~i tn su~.
~i de jur imprejuT ­ ploaia.
Tot astfel ~i che 0 fiil1~a Arunca
spee care noi in~ine ne ridicam uneori ochii ­ - 10 loc de stide - oale In care fusese miere pina atuncl,
~i crcdem atunci calicarirea, poate moana, a fe~ei ei (hidromclul se face din miere ? oricum, a fast
bautllra zeiasca), ~i inauntru mesaje.
sumi spee noi, ~i ne-mpinge intr-o parte, tntr-al tat
in drumul nostru, tot astfel ~i ea Dar, ma gindcam eu citind, nici nu voia de fapt
niei n-ar ~ti canoi existam cu adevara sa Ie gaseasca vreodadi cineva, urcioarele acelea _
in afara de ea, ~i capilp1irea ehipului ei nici Ill! erau ~ipete dupa ajmor, ci scrisori.
5tc pentru noi zodiacul. Poate ea ~tie A-5a credeam ell atllnci ­
aCUll1 am imbatdnit - ~i daca neodara
ell ea singura nu ,Poate, cu toate !iniile fe\ei ei,
sa fic 0 constelapc - mai trebuie pcnrrl! asta
n~i·~,s aminti, serios, de cartea areea, a~ spune
ea tlpa dupa ajutor.
sa se adauge alte foeuri pllpiitoare,
pe care noi Ie zvirlim de jur imprejurul
ochilor ei - ~i intre de, linii inchipuite,
pe care noi Ie a~ternel1l - 5i apoi de abia
se face un zodiac. Si deei (~i ea poateca ~tie aceasta)
noi ne facem supersti\ia despre cite 0 inriurire ~tclara,
:ningindu-ne doar in dte un col\ de vreo fiil1\a reala.

82 8j
Spaj~
Prive~tC - e ca 5i cum ,i-ar apuca mina
eineva, ne~tiut, dar deodata aUt de puternie
lnch nu te-ai mai putea scutura, ~~ ti-aT spune - pnve5te,
uite, aiei a fost lumina tremur~toare, aici,
dincolo, la masula rotunda, Inainte de asta
au fost ehipurile lini~tite - ca ni~te semne
ale copilariei - care mai dlmin 'Inca pc fata
cu obrajii cazuti. Privc~te in jur. Haide,
aeolo, sus, era 0 lumina ovala,
pc care 0 ~tiai atha de bine inch oici nu-ti mai ridicai
oehii spre ea. £5ti aC\lma aiei - uidl-te binc ­
de aici pina aiei - ~i inca, dincolo, tn spatele
lilU, cum te-ai oprit, sprijinit de canatul aeesta
sub care se a~aza ~i-acuma vinele zgomotuilli de ~cindlldl
dnd treci deasupra - dincolo, in spate,
este tot ceea ce pentru tine capata chipuri.
lIai - (I,i aminte~ti spaima, singuditatca
ca
de ast:i-noapte. dnd ai visat treceai pragul
numai tu, singu r, ~ oameni straini,
dcodadl in JUT ?) Si \'orbele aCC$tea care nu se mai terll1ina
8.01
Iubiri adol~scentinc
Clnd cram pe vrclUuri In stare sentimentala, a, fi vrue
°
sa tore din mine insllmi, ea pisica,
oriee scntimentc mai noi, sa ma fae pre~
de pus in fala u~ii ei (~i sa serie .,Binc-ati venit !"
pe el). Si sa ramlo a~a, in afara camerei ei,
,-aseult, doar pc sub u~i, cu urechi fllri~e Indoitc
pasii ei. Sa vina chiar ~i pisiea
salase oase de peSte din gudl pc tesawrilc mele
de inehipuiri. Pisica sa-mi dea mai multi arcntle
dedt ea.
Astea slot "orbe. Acuma eu sl'nt
-- dadi tot este varba sa fiu daar ° trecere pentrll al~ii _
inscriplia de mozaic la intrare, pe eimentul patat,
pe care sene .. Salve" ~i un an mai demult,
de dnd s-a deschis drciuma. Dar slnt unii
care citesc, chiar, inscriptia asta dnd intra.
85
Noaple Copillirie iarna

1n unii dintre noi. dnd ne lntoareem eu matele Eu nu Ill-am jueat in copiUirie eu sania.
la eeilal~i, exisra 0 terasa o dadi, dnd ma facusem mai mar~or)

spre mare - doar foarte rar mai ie~im noaptea l11i-a Ctllnparat tata 0 sanie - aVCa ~inc de fier.

sa privim marea care urea pe podeaua de ~dnduri ~i la~a. si lemnul roarte alb - 0 tdlgeam

alge acolo - caei ~tim di amnei ne-mpiedicam nira rost, dupa mine, prio cuneo (Atuno,

de crabi - (unii din ei ne-ar putea apuca cred, am intHnit pentru india data zadarnieia.

de pieior - dar este 0 mu~catura fntoarsa Ce rost avea sa trag ~ania dupa mine,

:-pre alte lntelesuri - niti nu te doare, ~i niei tlU e pe un teren plat. ea In palma? - palma

eel putin roeer veninoasa - e numai apucatura asta uria.'ia care es{c viata mea, $i pc liniile

IntTe doua cangi moi, ea degctele - ~i ad!). ei ma mi~c - odadi $i odata

Ii ~mpingcm apoi cu piciorul in mare. Stam se va In<:hide - 'ii atunei va fi fntuneric.)

un timp pe veranda, privim marea noprated.

Asta clnd ie$im pe acest podium strabiltllt
de lumina de luna ~i de rasfringeri de valun.
De cele mai multe ori, mminem io camera,
Doar ca, foarte muJ~ ani dupa aceea, Itlti-O noapte
am visat Cum eoboram pe un drum printre brazi,
~i asta se cheama sioguratate.
Intr-o sanie - (~ spunea mai tlr7iu
cit cram de erispaL Poate.)
Era $i atunei insa 0 cunoa~tere a zadarniciei.
dici $tiam caatuno dnd se va opri sania
vom coborl - 51 tond va fi iara~i acela$i
- ca $i cireiul1la pc care, mai devrel11c, dnd eu
trecusem singur pe aeolo (~i-l1li alunccau pa5ii-n 7apada)
o privisem eu lin fel de invidie, In~a absent.
Nu de ea-mi ardea atunci.

86 S7
Fe,ricirea este atunci dnd... Unita\iJe deosebite nu se aduna

lntr-lln timp eram fericit tn fa~a copacilor,

Foarte mllIr;} vreme am crelU t
mai ales iama - . Ii priveam Cll capul pe spate,
ca fata pe care intr-un limp anumit am iubit-u
~i-mi faceam amintiri prelungi. complicate
nu sc poate scadea din mine, ea sa ma nege.
despre privirea crengilor. Eram eu tnsumi stidos.
~i niei din ea [nsa~i, inch sa se anuleze.
~i faceam din lumina alba de-afara inghe~uri
sa faca zero. Eu spuneam in vremea aecea
fara ecou. Jnsa in toata vremea aceasta sim~eal1l
ca dirnpotriva. apropierea ei de ea Insa~i.
un fel de atl1e~eala, foarte lent leganindu-ma,
sau de mine, dlmine ehiar ~i apoi, dupa
intr-o ~ara cu ramuri de gheata. Si sunul
spulberarea ehipului palid, [n acea morna lnsillgurare
fulgilor scuturati dnd batea vlntu-mi era
in care niei easa nu mai existe,
confirm area.
niei cu. Dar un timp fusese, exi~tase,
~i timpul aeela ramlnea chiar - credcam.
Dar ell, Intr-o seadl de iarna incet dcstram<1ta
Dupa 0 vreme, nici n-am mai obscrvat iama
inaime de vreme - clnd ploua nefire~e _
in jurul me\!. Erau aCllma fjin~e
am intSlnit-o - oehii ei mari, deeolora\i, au treeut
eu creogi suflate In licariri de stieHl l11oarta,
peste mine - a l1lers inainte.

~i eu Ie priveam eu fa~a t:lsturnadi. - eredeam

Eram ascuns sub balconul unci cladiri cu f a~ada

ca sint mai adcvarate, pentru ca mai vii.

oarba - ploua -- ~i pe vremea aeeea ercdeam

dedt arborii. Dar :ttunci nu am fost fericit.

ca ea era Iucrul eel mai important din via~a

mea.

Mai tir%iu am intrebat-o ee a gtndit ea in seara

Ce l.ueamna in fond sa fii fericit ? Sa prive5ti

aceca, dnd a trceut alaturi de mine illc1inindu-~i

cum un copac t~i a~ala crengile iama ? - dar alUnCi

eapul, la privirile mele - ~i surizindu-mi _
oamenii - nu-~i alungese ~i ei erengi suf1ete~ti ?
insa e\l un sur~s mort. Nu-~i amintca
tn orice anotimp - ~i fae scrieri subtile
sa Illa
fi U1tilnit tn vremea aceea vreodadL
eu ele - ~i nu siot mai demni de privit, eu capul
Dcci pentru ea era toadl vremea aeeea, in relatic
pc spate? (Si daca nu-~i amintesc, ei, oamenii,
ell mine, eare-o intrebam asta, lin rero.
de nimic, dnd stai tn fa~a lor ~i privindu-i,

e~ti tu - caci ~i tu e~ti un om ­

vinovat pentru asta.)

89
88
 ~i mula obi~ct~ $ufletefti jncap p~ acela~i loc
Nu sc t~rmiDa nimic niciodara

Dar dad mai multe sdiri de con~liin~ pot exista Soarele, a~adar, 'li celclalte stele
simultan 1ntr-o accca$i con~tiin~a, atunei nu 1nseamna
sint puse-n mi~care - ~i aluneca-ntr-un timp adincit

asta di pot indipea mai multc lucruri deodata

- ea 0 eoa ja de ou uria~ - ~i rotindu-se aeolo, cheama

- TIU nUl1lai amintite, ci 5i prczcnte - lnu-un acela5i

inauntrul ovoidului galbenul sa sc a~ezc alrfel,

oc ? $i loeul aecsta niei nu trebuic sa fie in iarna albu$ului de wate 7.ilele.

prea marc - suma luerurilor care intra uncori In eI

Vin apoi diferire ehipuri, ~i se aga~a pc crengi

poate fi mull mai marc.

de aer, ramificatc ncmai,'hllt, in anotimpul ab~en~ei

Stau la masa,
de urmari in intcn~ii, ~i gcsturi, carc CHC albu5ul _
~i seriu - afara-i to31l1na - 0 lumina albastra
~i chipurile acestea, ca ni~te pasari de iarna - Insa
e-azvirlc in geall1, ~i dintr-o data 0 Vrerne cenu~ie
decolorate - scrijeleaza semne desprc (MC credem lllerClI
urea, fadi s-o mai dcscompuna In ratcte
pe eea de acurna - plolla atunci, eu eram
ca au sa aiba lin !n~clcs. Si ne spunem
obsedat de 0 fata cu ochi orbi ~i voce farlmicioasa.
ca ele, aga~ate aeolo, in acrul nins, dem ­ ;uunca
spre coaja de sus 0 chemare ~i-mpjng
Asta se cheama sa-\i all1inte~ti. $i intr-o seara, soarele nostru, ~i cu eI celelalte
o aldl fiin~a, printrc scauncle illlbracate cu stofe atit stele. Si ne rotim astfel 0 viata
de viu colorate inclt face au un vacarm asurzitor in sab
de altfel pustic - ~i-a plecat capul incet
cu iubire livresca - pemru ca
dragostea ­ a$a ~crie,
nu ? - l1li~d stelele.
(nu l11a privea) ~i rni-a auns lTIlna merta pc dblia
mesei, cu un deget rece, stra veziu, sub~irc. (Asta Dar dad in realita te
nici nu ~tntem i'nchisi intr-un ou ? _
nici nu s-a intllllplat, nu estc 0 adllcere-aminte. .:i numaj spunem a~a, caci am citit asta
Tn noaptea accea am fost singur in sala cu focuri
in tot felul de caqi. Daca sintelll cll-adevarat 111 afara
pc stefde de pc spetcze, ~i-mi lnchiplliam doar de orice volume, sau forme _
· \ faptura aeeea atit de slabZ! ell parea carbonizata de-un fol.:
stravezitl
de boaBi. Poate sa
fie deci ~i 0 amintire.)
Si inca ce ? "O~tiri cere~ti, pam1nt, ajunge atlt ?
sau sa lllai spun ~i iadul ?" - a~a scrie
in careea pe care 0 citeam mereu demult - 5i era
o lumina alba, calcinata, de amiaza, vara
~i cald, cald - ~i Jumea foarte inalt:l in soarele
aeoperindu-l11a de f oarte sus ell c1opotul lui transparent de
spail11 a.
9C 91