Pt.

Mirun






















Scan by waspul





P LANETA i N ROTIRE
Anotimpurile
1
FOIosit i carioca pent ru a desena 0
2
punet i lanterna pe carti i n asa fel Incat
lini e in jurul mijlocul ui mingii. Aceasta sa lumineze jumatatea de mlnge de
reprezinta Ecuatorul . Asezati mingea deasupra Ecuator ului. Este vara in
deasupra bolului astte l i ncat li nia j umatatea de rninge de deasupra
Ecuator ului sa se i ncline usor. Ecuatorului, unde lumineaza lanterna, $i
iarn a de cealalta jurnatate a lum ii.
Puterea solara ~
Soarele revarsa energie Orbita
MARTIE prirnavara i n nord
pe Parnant sub forma Pamantul ui ,
$i toarnna in sud
de ealdur a si lumina.
Cantitatea de energie
pnrnita i n oriee loe de
pe Parnant se rnodif ica
odata eu anotimpu rile.
Aeest lueru se
Soarele
datoreaza faptului ca
axa Parnantu lui este
lncl mat a. Vara, 0
IUNIE
jumatate a Pamantului
vara i n
larna i n nord $i
nord $i
e inc tinat a spre Soare,
vara in sud
iarna i n sud
$i aeolo este mai eald.
larna nu mai pri meste
SEPTEMBRIE
asa multa lumina de la
toarnn a i n nord $i
Soare, $i atunei e mai
primavara in sud
reee.
3
l.uminati Ecuator ul cu lant erna asHel
lncat aceasta sa aru nce lumina egal a
in fiecare ernisfera. Acest lucru este
echivalent cu primavara si toamna, cane
zilele ~ i nopti le sunt de aceea si durata in
teats lumea .
Construirea unui termometru
1
Turnati apa rece intr-o st icla pana se
ump le la doua treimi din capacitate.
Adaugat i niste col orant alimentar. Mulat i
paiul i n apa $i slgilat i bine gatu l stic lei cu
adeziv refolosibil .
4
i nt r-o zi fierbinte, caldura Soarelui va
face ca aeru l $i apa sa se di late,
tortano nivelu l apei din pai pest e semnul
tacut pentru te mperatura camerei. Raciti
termometrul i n frigider.
Remarcati nivelurile
diferite.
2
i mPinget i palul in jos spre a permite
3
Taiat i cartcnasu l $1 I nf igetl-l pe pal .
aer ului sa mai patrunda in sti cla. l.asatl sticla sa stea putln . Faceti un
Dupa cateva secunde, presiunea aerului semn pe cartonas in dreptul nivelului apei
supli mentar din i nter ior va torta nivelul pent ru a ilust ra temperatura camere i.
apei sa se ridi ce pe pai in sus. Ducet i-va termometrul afar a.
11
PAMANTUL NOSTRU NEOBOSIT
Fazele Lunii
L
una este eel mai apropiat vecin din
spatiu al Pamantului. Stirn mai multe
despre Luna decat despre orice alt corp
ceresc deoarece astronautii au aterizat
,
pe ea ?i i-au explorat suprafata. Luna
este singurul satelit al Pamantului. Ea
mascara 3.476 km in diametru - avand
aproximativ un sfert din marimea
Pamantului. Se invarre in jurul
Pamantului la 0 distanta de aproape
385.000 km, ?i face calatoria
aproximativ 0 data pe luna. Luna nu
emite niciun fel de lumina proprie. 0
vedem pentru ca rerlccta lumina de la
Soare. Lumina solara Iurnineaza diferite parti ale Lunii
pe masura ce luna trece prin ea. Din aceasta cauza, Luna
pare ca-si schimba forma. Luna se rotcste incet in timp
ce inconjoara Pamantul, astfel ca aceeasi parte a sa este
intoarsa tot timpul spre Pamant.
Vedem Luna Iuminata complet doar 0 data pe luna, dar
nu trebuie sa asteptati 0 luna spre a vedea schimbarile
formei sau ale fazelor sale. Proiectul acesta va va ilustra
in doar cateva minute cum trece Luna prin fazele sale.
Creatl-va propria voastra Luna
VETI AVEA NEVOIE DE :
minge de fotbal sau volei, lipici ,
pensula de lipit, st lcla, foita sau
fol ie de staniol, foarfeca, adeziv
refolosibil, lanterna .
~ - ' " .
:f . ....
...... .....
1
ASigUrat i.va ca mingea e spalata ~ i
uscata complet inainte sa 0 tolosltl!
l nt i ndet i lipiciul pe toata suprafata mi ngli,
Asezat i-o pe 0 sticla sau ceva sernan ato r,
pentru a 0 mentine nemiscata .
..... Fata Lunii
Aceasta imagine l nfat i$eaza 0
priveliste a Lunii vazuta de pe
Parnant, Cano lntreaga Luna este
lumi nat a, a$a eum apare aici, 0
numim Luna plina. Regiunil e mai
Intunecate ale suprafet ei sale sunt
campi: lntinse de praf, numite marl.
Zonele mai luminoase sunt muntii.
Acestia sunt presarat i cu eratere ce
au uneori diamet re de sute de
ki lometri. Muntii de pe Luna au mai
bine de 6.000 de metr i l natt ime.
2
Taiat i atent hart ia sau folia de st aniol
In patrate mar io lnveliti mmgea In folia
de staniol. Incercat: sa tacett suprat at a ei
cat mai neteda posibil. Acum avet i propria
voastra Luna!
12
F AZ ELE LU NII
Luna pe 0 rnasa. Fixati
un mic ghern de adeziv refol osibil
sub rninge. Acest a 0 va t ine i n loc 0
va imp iedica sa se rost ogoleasca de pe
masa .


Trecerea prin faze
Cand va aflati in parte a opusa priete­
nului vostru, zona mingii care da spre
voi reprezinta Intunericul. lat a ce se
intarnpla 0 data pe luna pe cerul noptil,
Putem vedea doar 0 fasie subt ire de
lumin a, pe care 0 numim Luna noua
sau serni luna. Pe masura ce va miscati
in j urul mese i, 0 portiun e mai mare di n
minge este luminat a de lant erna, Toat a
va f i lumi nat a cand va vet i af la in
spatele prietenului vostru. Cand acest
lucru se intampla cu adevarata Luna, 0
numim Luna piina. Miscandu-va In j ur,
mingea cade treptat In i nt uneric. Cand
va afl ati iar i n partea opusa prietenului
vost ru, veti vedea iar 0 Luna noua.
4
puneti-va un prieten sa stea la un
capat al mesei pentru a tri mite cu 0
lanterna 0 raza puternica de lumina
asupra Lunii voastre. Mergeti de partea
opusa a mesei. Priviti-va Luna dupa ce ati
stins toate celelalte lumini din camera.
Luna noua (semiluna)
5
Treptat. miscati-vai n jurul mesei,
uitandu-vainca la Luna voastra. Veti
vedea formele diferite pe care Ie ia.
Aceste forme sunt fazele Lunii.
faza primului patra.
Luna pli na faza ult imulu i patrar Luna noua

PAMANTUL NOSTRU NEOBOSIT
Fluxul ~ i refluxul
..... Vecinul apropiat
Luna est e un desert sterp de piatra . Nu
are nicio atmosfera care s-o protej eze
de razele periculoase al e Soarelui , i
niciun fel de apa care sa susti na viata.
Forma Lunii pare sa se schimbe in
decursul unei luni. Numim aceste
schlrnbarl ale formei sale fazele Lunii.
Luna are nevoie de 29 de zile si
jumatate pentru a se modifica de la 0
serniluna subtire (ultimul patrar) la un
cerc plin ~ i apoi iar la ult imul patrar,
Cum apar mareele
Luna
orbita
Mareele se ridica dedesubtul Lunii pe
masura ce Parnantul se roteste.
Gravitatia Lunii rldica apa oceanelor,
at ragand-o spre ea.
14_
P
amantul e albastru cand e privit din intunericul
spatiului cosmic. Aceste lucru se datoreaza faptului ca
70%din suprafata lui e accperita de oceane. Ele ocupa
peste un milion de milioane de milioane de tone de apa.
La fiecare 12 ore, apa marii se ridica, iar apoi coboara.
Aceste ridicari ~ i coborari sunt numite maree (flux i
reflux). Cand apa se ridica, spunem ca este flux. Cand ea
se retrage, spunem ca este reflux. Miscarea apelor
oceanice este determinata de Luna ~ i de rotatia
Pamantului. Forta de gravitatie a Pamantului atrage Luna.
Pe masura ce Pamantul se roteste, Luna atrage ~ i ea apa
oceanica, facand-o sa se ridice. 0 ridicare asemanatoare a
nivelului marii apare de partea opusa a Pamantului, unde
apa creste, ca rezultat al miscarii de rotatie a Pamantului.
In aceste locuri e flux. Sase ore mai tarziu, Pamantul s-a
rotit cu 90°. Marea se retrage apoi in puncrul sau eel mai
scazut, i arunci apare refluxul.
Cele doua experimente opuse explica cresterea i
descresterea nivelului oceanelor tara nicio schimbare a
cantitatii de apa marina, i felul in care revarsarile mareice
de apa raman in acelasi loc dedesubtul Lunii, pe rnasura
ce Pamantul se roteste sub ea.
o data la doua saptarnanl, Soarele ~ i
Luna se allnlaza cu Pamantul. Forta lor
de atractle cornbinat a creeaza 0 maree
de sizigil , 0 maree mai l nalta decat de
obicei.
o saptamana mai tarziu, Soarele ~ i
Luna se afla la unghiuri drepte unul
fata de alt ul. Orientandu-se i n directii
opuse, ele produ c 0 maree mai joasa
decat de obicei, numlta maree moarta.
F LUXUL R EFLUXUL
Fluxul refluxul

cas tronu l pe 0 su prafata fixa ,
nete da, apoi urnp leti -l pe jumatate cu
apa . Punet i user mingea In apa, astfel
i ncat sa pl ut easca in mijlocul castronului ,
dupa cum va ilust reaza imaginea .

ambele mai ni deasupra
mingii Irnpinget i-o cu grija In apa.
dar ferm . Privit i ce se intarnpl a cu nivelul
apei. Se ridica lntr-un "flux" .
Revarsarea mareei
3
l.asati mingea sa se ridice iar user,
Puteti vedea acum apa din cast ron
scazand. Astfel ma reea s-a ridicat !;> i s-a
retras, desi cant itatea de apa a rarnas tot
tim pul nesch imbata .
VETI AVEA NEVOIE DE :
Flux reflux: un llghean de
plastic , apa, minge de plastic
pentru a reprezenta planeta.
Revarsarea mareei: lipici tare, 0
sfoara subt ire cu lungimea de 20
em $i ooua bucau de stoara de 40
em, minge de plast ic pentru a
reprezenta planeta, lighean de
plastic, perforator, apa. l
LiPit i foart e bi ne sf oara lunga de 20
em de minge lasati -o sa se usuce.
Intre t imp, ceret i-i unui adult sa va
per foreze doua gaurt la mar ginea
lighe anului, una de fiecare parte.
2
Trecei i cate un fir de stoara lung de
40 em prin fiecare gaura iegati
sfoara de marginea ligheanului. Umpleii
pe jurn at at e ligheanul de plastic cu apa
lasati mingea sa pl ut easc a in apa.
3
RUgat i un prieten sa traga de sfoara
Iiplt a de minge spre el sau ea. Exist a
mai rnulta apa Int r-o part e a mingii decat
in ceal alta, Aceasta est e revars area
mar eei.
4
Luna at rage apa, dar Pamant ul face
acelasi lucru. Acum cereti-i pr ietenului
sa iina mingea pe loc In timp ce arnandol
tragef sforile legate de llghean pana
schimba forma.
5
Acum exist a 0 revarsare a ma reei de
ambele parti ale planetei . Unul din voi
sa intoarca mlngea user. Put ei i observa
cum revarsarile mare ice se misca In j ur ul
planetei pe rnasura ce ea se lntoarce.
1C:::
P AMANTUL NOSTRU NEOBOSIT
... Mari puternice
Pe vreme rea, valuri uriase se ina Ita
~ i se sparg, tras torrnand marea lntr-o
rnasa t urnultoasa.
Valuri ~ i curenti oceanici
M
area este rareori calma. Chi ar i intr-o zi llni stita, veti
observa valurele pe suprafata ei. Valurile se misca pe
suprafata oceanului. Ele sunt purtate mai ales de vant, Cu
cat sunt mai puternice vanturile ~ i mai lunga distanta pe
care au strabatut-o, cu atat sunt mai mari ~ i mai inalte
valurile. Valurile afecteaza de obicei numai suprafata apei.
Pe rnasura ce ele circula,
valul se apropie de dop
apa insas! nu se rnisca,
Ea doar se ridica ~ i
coboara cand valul trece
prin ea. La nivelul
profund alunor oceane,
dop ul lsl mentine pozitia
apa se misca 'in suvoaie
uriase, numite curenti, Acestia pot fi calzi sau reci, i
pot afecta clima lumii. Curentii oceanici sunt
deterrninati mai degraba de diferentele de salinitate
sau de temperatura ale apei decat de vant. valul circu la,
dardopul nu
Primul proiect ilustreaza cum se crecaza valurile, iar
al doilea cum sunt provocati curcntii de bataia
vantului. Curcntii cum sunt cei din al treilea proiect se
produc pe 0 scad mult mai mare 'in cele mai intinse
...Trecerea valului
oceane ale lumii.
Diagramel e de mai sus ilustreaza trecerea
val ului pe suprafata apei , in timp ce obiec­
tele de pe apa abia daca se misca putin.
Crearea valurilor
VETI AVEA NE VO IE DE:
,
lighean dreptunghiular de plastic ,
cana, apa, cada sau bazin
gonflabil cu apa put in adanca ,
plasti lina,
l
A$ezat i ligheanul pe podea sau pe 0
2
Suf ,at i foarte user peste suprafata ape i.
rnasa. Alegeti un loc unde nu Vefi vedea ca apa Incepe sa se valu­
contea za daca se sc urge put ina apa. reasca acolo unde suttati, Tot asa se
Umplet i ligheanul cu apa pana cane forrneaza valurile oceanice prin rnlscarea
ajunge aproape la mar gine. aerului, deci cane bate vantu l.
16







Pt. Mirun






















Scan by waspul




Sign up to vote on this title
UsefulNot useful