P. 1
Valori, principii și competențe profesionale în

Valori, principii și competențe profesionale în

|Views: 14|Likes:
Published by Diana Tanasoaie

More info:

Published by: Diana Tanasoaie on Jun 15, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PPT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/13/2014

pdf

text

original

Valori, principii și competențe profesionale în probațiune

Masterand: Diana Tănăsoaie

Cuprins:
I. Principii și valori II. Operaționalizarea valorilor: - Respectul unicității, individualității și demnității persoanei - Autodeterminarea - Confidențialitatea - Pragmatismul III. Relația profesională – spațiul operaționalizării valorilor în probațiune IV. Dualitatea valori – competențe profesionale

Principii și valori
Prin semnificațiile oferite termenului de ”justiție” și prin finalitățile ce sunt sub semnul actului de justiție: dreptate pentru toți, siguranță, umanism, întreg spectrul activităților acestui domeniu pare a fi pus în funcțiune prin existența unor valori. A. Pincus și A. Minahan definesc valorile drept „convingeri, preferințe sau presupuneri despre ce este dezirabil sau bun pentru oameni” (indicatori referitori la cum trebuie să fie lumea).

cu publicul larg. Etica profesională vizează obligațiile profesioniștilor în relația cu alți profesioniști. Etica se deosebește de morală. . clienți. Dimensiunea etică include aplicarea valorilor.Valorile profesiei sunt convingeri care ghidează comportamentul. Morala cuprinde un set de formulări normative.

așa cum sunt formulate ele în legislație. .Codul deontologic include afirmații referitoare la responsabilitățile de natură etică. Simultaneitatea obligațiilor etice față de două sisteme/părți diferite poate duce la apariția unor conflicte și dileme etice. standarde pentru conduita și atitudinea profesională.

-deschiderea și responsabilitatea. -echitatea. .Principalele valori care ghidează activitatea de probațiune sunt: -respectul pentru persoane. -valoarea umană. -integritatea și intimitatea.

-Principiul continuității intervenției. -Principiul intervenției oportune.Principiile cele mai semnificative luate în vedere sunt: -Principiul minimei intervenții. -Principiul normalizării. .

6 din Legea 123/2006) ..Operaționalizarea valorilor Pentru a înțelege necesitatea și modul de operare a valorilor trebuie să cunoaștem. promovarea alternativelor la detenție.) creșterea gradului de siguranță publică prin informarea și consilierea victimelor infracțiunilor. scopul aplicării lor de către consilierul de probațiune. anume: ”(. prevenirea infracționalității. (art.. reducerea riscului de recidivă și reintegrarea în comunitate a persoanelor care au încălcat legea penală”. mai întâi.

denotând sensul de „a vedea”.1. . de a vedea propria persoană și pe ceilalți”. Respectul unicității individualității și demnității persoanei Cuvântul „respect” provine din limba latină. . „ a privi”. Egan îl definește drept „un mod anume de a privi.Un efort de înțelegere a celuilalt.Interes pentru autocunoaștere și intercunoaștere. Pornind de la acest fapt. Respectul reprezintă: .

Specialiștii din domeniul psihologiei sociale au afirmat că stima și imaginea de sine se formează în cea mai mare parte ca urmare a interacțiunii cu ceilalți. Operaționalizarea acestei valori se realizează prin evidențierea specificității. în baza unicității individualității și demnității persoanei. .Termenul de „respect” indică faptul că profesionistul va trata cu aceeași atitudine și considerație fiecare individ. valorii intrinseci a individului și determinarea gradului în care procedurile permit individualizarea.

emoțional. și a responsabilității de a răspunde unei persoane în mod individualizat (evaluare individualizată).v al rețelei sociale căreia-i aparține.Operaționalizarea valorii unicității individualității și demnității persoanei trebuie să fie realizată prin echilibrarea nevoii de a clasifica. al traumelor.v: fizic.d. d. prin oferirea unui diagnostic social.v existențial. d. .d.p. Persoana supravegheată este unică d.p.d. problemelor cu care se confruntă.p.

-Pronunțarea diagnosticului social.Atingerea scopului de individualizare a pedepsei. -Stabilirea celor mai adecvate și eficiente metode de lucru. . -Relația profesională dintre consilier și beneficiar. -Sporirea încrederii în sine și în specialist în vederea realizării scopului propus.Raportarea individualizată este importantă pentru: .

prin responsabilizarea acestora. .2. riscul de recidivă diminuându-se.Autodeterminarea . pentru o bună conviețuire cu ceilalți.vizează dreptul fiecărei persoane de a-și determina propriul curs al vieții -Este asigurată într-o anumită măsură și celor ce se află sub supraveghere pentru ca aceștia să se poată schimba. redefinindu-și nevoile și resursele personale.

Operaționalizarea acestei valori se face când persoanei aflate sub supraveghere îi sunt impuse de către instanță anumite măsuri și obligații. care tind să-i restrângă din drepturi precum cel la libera circulație. . de interacțiune socială etc.

Se poate considera că această valoare este aplicată prin: -Decizia inculpatului de a respecta sau nu măsurile și obligațiile impuse de către instanță. . -Decizia de a accepta sau nu asistența și consilierea. -Participarea la deciziile ce îl privesc.

d.v al autodeterminării. fără a-i impune propriul punct de vedere. Efectele unei decizii îl pot determina pe cel ce a luat-o să se responsabilizeze. relația profesională dintre consilierul de probațiune și persoana supravegheată este una de control și de asistare în care profesionistul îi oferă persoanei supravegheate informațiile și ocaziile pentru autodeterminare. .p.D.

.Compton și Galaway (1989) iau în vedere posibilitatea ivirii unei dileme etice în cazul utilizării autorității în impunerea eforturilor de reabilitare.

. organisme. importanța asigurării interacțiunii eficiente între sisteme. instituții ale căror obiective converg cu scopul activităților Serviciului de probațiune. Confidențialitatea Operaționalizarea confidențialității în activitatea Serviciilor de probațiune este abordată raportat la statutul special al persoanelor aflate aici. nevoia respectării măsurilor și obligațiilor impuse de către instanță. luându-se în considerare necesitatea asigurării siguranței comunității.3.

confidențialitatea poate consolida relația profesională prin apariția și dezvoltarea încrederii. Pe de altă parte. anume: deprivarea clienților de asumarea responsabilității față de propriile afirmații verbale și limitarea opțiunilor consilierilor de probațiune în ceea ce privește schimbul de informații cu rețelele de suport mai cuprinzătoare.Au fost evidențiate două probleme ce pot apărea din aplicarea practică a confidențialității. .

d.p. pragmatismul este o valoare specifică profesiilor prin care se acordă ajutor indivizilor.v social. grupurilor și comunităților vulnerabile d. Pragmatismul Conform lui Egan (1990). Pragmatismul solicită centrarea pe ceea ce este prioritar pentru client. impunând standarde de eficiență și eficacitate.4. .

pragmatismul se axează pe observarea tuturor aspectelor relevante din actualitatea vieții celui aflat în supraveghere. evaluarea și intervenția pentru acoperirea nevoilor criminogene. Respectarea valorii pragmatice se fundamentează pe aplicarea principiului flexibilității: „Fă tot ceea ce este etic și funcționează. dezvoltă oportunități pentru client .În ceea ce privește activitatea de probațiune. activități ce permit și măsurarea eficienței activității de probațiune.

eficiență. fă (doar) ceea ce este necesar pentru acordarea de ajutor” ( Egan.61) Flexibilitatea presupune creativitate. 1990. conștientizarea propriilor limite profesionale de către consilier.care să-l conducă spre decizii care să-i sporească participarea la propria asistare. p. fiind foarte utilă în aplicarea acestei valori. eficacitate. .

fiind atrași către comunicare.Un aspect ce trebuie luat în considerare de către consilierii de probațiune îl constituie și evitarea generării unei rezistențe. fiind sprijiniți și direcționați. . astfel încât beneficiarii să nu se simtă constrânși în nici un fel. prin controlarea propriei atitudini. cooperare.

Relația profesională – spațiul operaționalizării valorilor în probațiune Relația profesională dintre consilierul de probațiune și persoana aflată sub supraveghere este influențată de intenția de control și cea de suport/ajutor pentru depășirea comportamentului infracțional. Pincus și Minahan (1973) au definit sistemele cu care interacționează asistentul social: .

Sistemul agent al schimbării – Sistemul acțiunii – . Sistemul țintă – persoana/situația asupra căreia trebuie concentrate eforturile.Sistemul client – persoana care solicită serviciile din partea specialistului.

Consilierul de probațiune este investit cu o putere. Consilierul de probațiune este responsabil față de instituțiile cărora activitatea sa este subordonată. față de ceilalți specialiști și colegi cu care colaborează și față de persoana aflată în supraveghere. . cât și în cel de asistare. strâns legată de responsabilitate. Responsabilitatea poate fi raportată rezultatelor activității consilierului și deontologiei. o autoritate delegată de stat deținută atât în rolul său de control.

-Poziția profesională.Sursele autorității profesionale sunt: -Competențele profesionale (cunoștințe. deprinderi. valori). -Calitatea relaționării profesionale. .

Diada valori – competențe profesionale Consilierul = agent al schimbării. Declarațiile de misiune ale celor mai multe servicii de probațiune europene pun accentul. a comunităților. . în principal. pe evaluarea riscurilor și executarea cu eficacitate a sancțiunilor impuse de către instanțele de judecată. pe protecția cetățenilor.

211/2006) Conform legislației în vigoare. misiunea serviciilor de probațiune este de a contribui la siguranța comunității și a cetățenilor prin supravegherea infractorilor.În România. responsabilitățile serviciilor de probațiune sunt: -Supravegherea respectării de către persoana supravegheată a măsurilor și obligațiilor impuse de instanță. . asistența și consilierea lor la cerere. contribuind la reducerea riscului de recidivă (Legea 29/2002. 272/2004.

referatelor de evaluare. la cerere. . Acordarea de asistență. Colaborarea cu instituțiile publice. Implementarea unor măsuri pentru protecția victimelor infracțiunilor.Evaluarea și asistarea deținuților din penitenciare. .- Realizarea.

Un consilier necesită competențe personale și profesionale care se clădesc pe baza valorilor evocate anterior. .Abilitatorul / Consilierul – acționează în vederea facilitării schimbărilor solicitate în planul de asistență. 2. În activitatea de asistare și consiliere specialistul poate adopta cinci roluri de intervenție ce necesită prezența unor astfel de competențe: 1.Brokerul social – stabilește conexiunile necesare între cel aflat în probațiune și comunitate.

cunoștințe teoretice. 4. sprijină în dobândirea unor deprinderi practice clientului. .3. Mediatorul – Rezolvă disputele ce pot exista între sistemul client și alte persoane sau organizații. 5. Advocacy – Reprezintă drepturile celor aflați în probațiune. Educatorul – Oferirea de informații.

principii și competențe profesionale în probațiune”.pdf . Manual de probațiune. Euro Standard. Valentin Schiaucu. București. 2008 http://irp.Bibliografie: Sorina Poledna. Ed. în Rob Canton. „Valori.md/files/1360230878_ro.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->