„Două lucruri sunt cunoscute dintotdeauna: primul, banii care nu circulă nu aduc profit, iar al doilea, profitul este

însoţit întotdeauna de risc.”

1. 2. 3. 4. 5.

TEMA 1: ASPECTE GENERALE PRIVIND CREDITAREA BANCARĂ Creditarea bancară - activitatea de bază în funcţionarea băncii comerciale. Elementele creditului şi principiile creditării bancare. Funcţiile şi formele creditului bancar. Restricţii şi limite aplicate în domeniul operaţiunilor de creditare a băncilor comerciale din Republica Moldova. Rolul creditării bancare pe piaţa bancară autohtonă. 1.1. Creditarea bancară - activitatea de bază în funcţionarea băncii comerciale Creditul este unul din motoarele principale ale întregului angrenaj 1 economico-social. Utilizarea raţională a creditului sporeşte puterea productiva a capitalului şi asigură creşterea producţiei. Creditul permite disponibilizarea de fonduri lichide pentru investiţii sau activităţi curente. Rolul primordial al băncilor comerciale rămâne de-a lungul a mai multor secole strâns legat de calitatea lor de intermediari în contextul relaţiei economii-investiţii. Cu toate că, astăzi activitatea băncilor comerciale a devenit foarte complexă, esenţa acestora constă în principal în mijlocirea creditului şi efectuarea plăţilor între agenţii economici şi/sau persoanele fizice. Băncile creditează acele sfere ale economiei care necesită mijloace băneşti, contribuind la prosperarea economiei naţionale. Băncile comerciale acordă credite sectorului real al economiei pentru acoperirea cheltuielilor de producţie, precum: combustibilul, energia, taxele etc, ce asigură finisarea producţiei. De asemenea, ele acordă credite investiţionale necesare relansării tehnologice, achiziţionării de tehnologii, mecanisme moderne, procurării unor complexe industriale, mecanisme de fabricaţie moderne etc. În acest mod, băncile comerciale contribuie la sprijinirea şi dezvoltarea durabilă a economiei naţionale. Băncile comerciale contribuie în mod substanţial şi la susţinerea nivelului de trai al populaţiei prin acordarea creditelor de consum, a creditelor pentru educaţie şi învăţământ, pentru procurarea, reconstruirea şi repararea imobilelor. Dar, pe cât de util şi avantajos este creditul, pe atât de primejdios devine el atunci când nu este utilizat în conformitate cu principiile sale şi cu cerinţele echilibrului economico-financiar. !Un pericol, în acest sens, prezintă aşa-numita supracreditare, care duce la mari dezechilibre economice, financiare şi monetare, generând, atunci când ia proporţii, inflaţia. !De asemenea, subcreditarea - utilizarea creditului în scopul finanţării unor activităţi econo mice insuficient fundamentate poate provoca dezechilibru structural în economia naţională, disproporţii între ramurile şi sectoarele ei de activitate. Cunoaşterea mecanismului creditar nu este posibilă fără cercetarea trăsăturilor acestuia în cadrul sistemului credit. În general, când se fac abordări ale sistemului de credit, de obicei se subînţeleg două aspecte: totalitatea de instituţii financiar-creditare, care realizează şi organizează relaţiile de credit; totalitatea relaţiilor, a formelor şi metodelor de creditare. Veriga principală a structurii instituţionale a sistemului de credit sunt băncile, însă este evident faptul că sistemul de credit exprimă o noţiune mai largă şi mai complexă decât sistemul bancar. În viziunea economistului american F. Mishkin sistemul financiar cuprinde diverse tipuri de instituţii financiare: bănci, companii de asigurare, fonduri mutuale, companii financiare şi bănci investiţionale; toate acestea fiind riguros reglementate de guvern 2. Conform acestor viziuni instituţiile financiare la rândul lor se clasifică în instituţii depozitare şi instituţii financiare nondepozitare.

1 2

DEX: angrenaj – sistem de roţi dinţate, care se îmbucă una într-alta cu scopul de a-şi transmite mişcarea. Mishkin F. The economics of money, banking, and financial markets, 5Ш Edition, Columbia University. - USA, Addison-Wesley, 1999, - 783 p

1

Serviciul Supravegherii de Stat. putem afirma că „sistemul de credit" reprezintă totalitatea relaţiilor de credit. calitative şi rapide. hotărâri. transparenţa. răspunzând cerinţelor unei anumite etape de dezvoltare social-economică. în grupul instituţiilor non-bancare sunt incluşi acei intermediari care acceptă depozite şi acordă credite. ci emit titluri de valoare sau poliţe de asigurare etc. fondurile de pensii. I. existente în economia unei ţări fiind realizate de instituţiile financiare de credit prin intermediul unui ansamblu de norme juridice aprobate de stat. agenţi economici şi de la alte instituţii. fondurile mutuale. Activitatea cadrului instituţional trebuie să fie reglementată. Transparenţa. şi nu participă la creditarea directă a economiei. III. Tehnologii automatizate.) care guvernează activitatea instituţiilor de credit pe teritoriul unei ţări. II. în principal. dar totodată mai sigure. În acest caz. Reglementarea. aliniindu-le la cele mai bune practici ale Uniunii Europene şi ale comunităţilor bancare internaţionale. în opinia noastră sunt: reglementarea instituţiilor de credit. Acest fapt ar asigura un şir de facilităţi ca: gestionarea şi asigurarea rapidă informaţională pe plan intern. regulamente. dar totodată şi categoric. fondurile investiţionale etc. Unele ţări clasifică instituţiile depozitare în instituţii bancare şi non-bancare. Instituţiile non-depozitare sunt reprezentate de companiile de asigurări. În acest scop este necesară intervenţia urgentă a organelor de supraveghere şi control a instituţiilor bancare. metodelor şi normelor de acordare a creditelor şi de organizare a rambursării acestora. având drept scop final protecţia depunătorilor. astfel încât să crească încrederea agenţilor economici şi să limiteze riscurile operaţiunilor de credit. Lipsa transparenţei a sistemului de credit ne demonstrează. instituţional şi în conlucrare cu alte instituţii şi clienţi. controlată şi supravegheată de anumite comisii/organe/institute organizate la nivel de stat în scopul minimizării riscurilor. Aşadar. în consecinţă se va promova o transparenţă şi minimizare a riscurilor care duc la falimentul instituţiilor de credit. norme etc.” Instituţiile depozitare sunt acei intermediari financiari. Cadrul juridic trebuie să fie suficient de flexibil pentru a lăsa spaţiu de afirmare liberei iniţiative a instituţiilor de credit. tehnologiile automatizate informaţionale şi concurenţa. Analizând opiniile economiştilor din diverse ţări supuse analizei privind definirea „sistemului de credit". care acceptă depozite de la populaţie. atât prin reglementarea şi controlul acestora. cu o (vastă) reţea dispusă în teritoriu. factorii principali. instrucţiuni. Aceste instituţii se deosebesc de cele depozitare prin faptul că ele nu atrag resurse sub formă de depozite. Pentru îndeplinirea rolului şi funcţiilor sistemului de credit în economie. dar nu sunt calificate ca bănci. O problemă în activitatea sistemului de credit al Republicii Moldova este lipsa transparenţei activităţii instituţiilor în cauză. • cadrul normativ-juridic este format din ansamblul tuturor reglementărilor (legi. În acelaşi timp ar da posibilitate instituţiilor financiar-creditare să participe mai activ pe pieţele internaţionale. companiile financiare. banii care nu circulă nu aduc profit. profitul este însoţit întotdeauna de risc. Categoria instituţiilor depozitare constă în principal din diverse tipuri de bănci. acordând 2 . Banca Naţională a Moldovei. deoarece din unele cauze tehnice sau funcţionale (nu îndeplinesc funcţia de asigurare a mecanismului de plăţi) respectivele sunt excluse în afara legislaţiei bancare. atât despre subdezvoltarea acestuia. care duc la crearea unui sistem bine conturat şi echilibrat.„Două lucruri sunt cunoscute dintotdeauna: primul. apare necesitatea alinierii instituţiilor de credit autohtone şi mai mult la nivelul tehnologic al altor sisteme internaţionale. cât şi prin luarea unor măsuri ce ţin dezvoltarea transparenţei în cadrul sistemului. Dacă organele abilitate ce reglementează activitatea instituţiilor financiar-creditare vor continua să promoveze elaborarea actelor normative. pentru valorificarea la maxim a avantajelor şi diminuarea la minimum a dezavantajelor relaţiilor de credit putem menţiona că sistemul de credit. iar al doilea. trebuie să cuprindă: • cadrul instituţional care presupune un ansamblu de instituţii şi organisme de credit specializate. şi a instituţiilor de microfinanaţre. şi folosind resursele respective în special sub forma de credite. dar şi cu relaţii de corespondenţă cu instituţiile similare din străinătate. cât şi despre multitudinea fraudelor efectuate în interiorul lui. Implementarea tehnologiilor moderne contribuie la promovarea unor produse ce implică procese mai simpliste. Pe măsură ce infrastructura în domeniul informatizării operaţiilor continuă să se dezvolte. a formelor.

de exemplu. creditul reprezintă schimbul unei valori monetare actuale contra unei valori monetare viitoare.. De asemenea.New York. 5 Definirea completă a creditului poate fi realizată prin luarea în considerare şi corelarea acestor trei abordări. În practică. Pentru definirea creditului. În Republica Moldova definiţia creditului este expusă în Legea instituţiilor financiare nr. a funcţiilor şi caracteristicilor creditului. ii) promisiunea de rambursare. acela potrivit căruia creditul nu este o formă a schimbului. respectiv:  creditul ca încredere. Monedă şi Credit.  creditul ca formă a relaţiilor de schimb.. în scopul satisfacerii unor nevoi de capital şi al realizării unor obiective ale politicii economice. ca de exemplu impozitele şi taxele. iv) dobânda (preţul creditului). 3 4 Thomas Fitch. banii care nu circulă nu aduc profit. Spre deosebire de alte forme ale relaţiilor de redistribuire a veniturilor. servicii sau o cantitate de monedă sunt cedate în schimbul unei promisiuni de plată viitoare” 3. de unde rezultă caracterul subiectiv al acestora. asociaţiile de economii şi împrumuturi ale cetăţenilor şi organizaţiile de credit. iar al doilea.  creditul ca expresie a relaţiilor de redistribuire. 3 . Elementele creditului şi principiile creditării bancare Pentru evidenţierea principiilor creditării bancare.2. Etimologic. . care au caracter definitiv. Pentru a înţelege importanţa activităţii de creditare este necesar a se preciza ce reprezintă creditul.„Două lucruri sunt cunoscute dintotdeauna: primul. 1993. creditul este o formă particulară a acestor relaţii. iii) scadenţa. se vor intensifica conlucrarea între instituţiile de credit bancare şi nebancare şi consorţiile bancare. Concurenţa este un factor normal în condiţiile unei economii de piaţă. în sensul că cel din urmă trebuie să prezinte o anumită bonitate.Bucureşti: Editura Ankarom. Considerarea creditului ca încredere se fundamentează pe definiţiile date acestui concept. Dictionary of Banking Terms. Termenul credit îşi are originea în cuvintele latine „creditum”. „de credere” care desemnează încrederea în ceva sau cineva. ca categorie economică generală. ce exprimă relaţii de repartiţie a unei părţi din PIB sau din venitul naţional..07. În aceste condiţii se modifică mediul concurenţial al băncilor comerciale autohtone şi în rezultatul intensificării concurenţei se va genera un impuls către diversificarea şi eficientizarea produselor prestate. Creditul ca expresie a relaţiilor de schimb. este necesară prezentarea a trei opinii care s-au conturat. ceea ce poate duce la următoarea formulare: Creditul reprezintă o categorie economică.orice angajament de a acorda bani ca împrumut cu condiţia rambursării lor. este necesară prezentarea elementelor incluse în relaţiile de credit.creditum”. . îi sunt aduse contraargumente dintre care cel mai puternic. plăţii dobânzii şi a altor plaţi aferente.1995 a Republicii Moldova. art. care înseamnă . profitul este însoţit întotdeauna de risc. 550-XIII/21.a avea încredere”. În esenţă5.. conceptul de credit provine de la latinescul . Concurenţa de pe piaţa de credit autohtonă se manifestă prin apariţia băncilor străine şi prin intensificarea dezvoltării instituţiilor nebancare de credit specializate. 1997. Cocriş Vasile.credere”. astfel încât să genereze încredere din partea creditorului. a crede” sau . Creditul ca expresie a relaţiilor de redistribuire reprezintă o abordare care porneşte de la conţinutul economic specific al creditului. Turliuc Vasile. această încredere se concretizează în relaţiile dintre creditor şi debitor. nici din punct de vedere al scopului şi nici al conţinutului material al valorii4. dintre care enumerăm: i) participanţii la raportul de credit. respectiv transferul unei părţi din produsul social de la unii din participanţii la circuitul economic către alţi participanţi la acest circuit. prin caracterul temporar al transferului din economie. 1. prin care se mobilizează şi se distribuie disponibilităţile din economie şi se creează noi mijloace de plată. 3: Creditul . cu privire la acest concept. IV. reprezintă „un acord prin care anumite bunuri.” oportunităţi Republicii Moldova să devină mai atractivă în comerţul exterior şi în atragerea investiţiilor bancare străine. Creditul ca încredere: este o concepţie care plasează la baza relaţiilor de credit ideea de încredere. în literatura de specialitate.. Unei asemenea abordări a creditului.

Debitorul. Cuantificarea dobânzii se realizează prin utilizarea ratei dobânzii. debitorul se poate afla în incapacitate de plată. subiectul căruia i se acordă împrumutul. 1996. dirijate către sistemul asigurărilor şi protecţiei sociale ori către alte destinaţii. Creditorul este unul din participanţii la relaţiile creditare. ca la nivelul creditorului să se adopte măsurile necesare pentru prevenirea şi eliminarea riscului de nerambursare. iv) Scadenţa sau termenul de rambursare stabilit în contract este diferit în funcţie de particularităţile sectorului de activitate şi de nivelul eficienţei activităţii beneficiarilor de credite. Astfel. plus dobânda. Potenţialul de economisire. Populaţia participă la procesul de creditare în dublă calitate. fie prin intermediul băncilor şi al altor instituţii financiare. sau „chiria”. 6 Cezar Basno. subiectul care acordă împrumutul. Dardac Nicolae. Datorită unei conjuncturi nefavorabile. calitatea de debitor a statului este bine definită în toate economiile contemporane. v) Dobânda reprezintă o caracteristică a creditului şi constituie. Pentru anii 2006-2008. pentru care caută cele mai eficiente modalităţi de plasare pe piaţa monetară sau de capital. Agenţii economici deţin o importantă poziţie în rândul creditorilor. valoarea capitalului împrumutat. Participarea statului în calitate de creditor nu poate fi analizată decât în situaţia înregistrării de excedente bugetare şi a disponibilizării în economie a unor importante sume. se disting: populaţia. gradul de îndatorare. .Bucureşti. remarcându-se prin rolul important în asigurarea resurselor de creditare. sau poate întârzia plata sumelor ajunse la scadenţă. ca urmare a înregistrării de deficite bugetare. iar al doilea. ca preţ al creditului. unde aportul populaţiei la formarea resurselor de creditare este aproximativ egal cu cel al întreprinderilor. cel de a folosi capitalul împrumutat.” i) Participanţii la raportul de credit . implicit de creditare al întreprinderilor poate fi evidenţiat prin analiza disponibilităţilor în depozite la termen şi ale portofoliilor de titluri deţinute ca participaţii la capitalul social al altor agenţi economici şi ca subscriptori la titlurile emise de stat. Între scadenţă şi modul de rambursare al creditului se poate stabili o corelaţie. pag. la scadenţă. printr-o analiză temeinică a solicitantului de credite. Disponibilităţile monetare degajate de întreprinderi se constituie în resurse de creditare a activităţilor unităţilor deficitare. În funcţie de natura elementelor care constituie obiectul garanţiei. care se constituie într-un instrument de influenţare a cererii şi ofertei de credite. situaţia financiară. Dacă se procedează la gruparea în trei categorii principale a creditorilor şi debitorilor. Bănci. şi decurgând din promisiunea de rambursare apare garantarea creditului. de creditor şi debitor. 4 . iii) Garantarea creditelor constituie o caracteristică legată de rambursabilitatea acestora. există o diversitate a termenelor scadente. după cum se desprinde din literatura de specialitate. nivelul dobânzii se corelează cu rata profitului obţinută de întreprinzător. interne sau externe. în cazul în care obţin rezultate financiare pozitive. Monedă. agenţii economici. creditorul şi debitorul sunt denumiţi în literatura de specialitate cu termenul „subiecte ale raportului de credit” 6. alt participant la relaţiile creditare. 126. Din acest motiv. de la 24 ore (în cazul pieţei interbancare) până la durate medii şi lungi (20 sau 30 ani) în cazul împrumuturilor obligatare. este necesar. Analiza participanţilor la raportul de credite evidenţiază marea diversitate a acestora şi dimensiunile ample ale creditării. forma juridică şi raportul cu ceilalţi participanţi pe piaţă. potenţialul de economisire al populaţiei. Strâns legată. astfel: creditele pe termen scurt sunt rambursabile integral la scadenţă. banii care nu circulă nu aduc profit. fie în mod direct. din mai multe puncte de vedere: poziţia pe piaţa internă şi în cadrul ramurii. se poate face distincţie între garanţia reală şi garanţia personală. preţul capitalului utilizat. O asemenea tendinţă este specifică şi ţărilor dezvoltate. profitul este însoţit întotdeauna de risc. la depăşit pe cel al agenţilor economici. Credit. de exemplu. în timp ce creditele pe termen mijlociu şi lung implică rambursarea eşalonată. În schimb.„Două lucruri sunt cunoscute dintotdeauna: primul. statul. ii) Promisiunea de rambursare reprezintă angajamentul debitorului de a rambursa. În general. pe care o plăteşte debitorul pentru dreptul care i se acordă. reflectat în volumul depozitelor în lei şi valută.

Aceste condiţii sunt stipulate în contractul de credit încheiat între debitor şi creditor. Astfel. cât şi de promovare a produselor creditare noi. generează diminuarea cererii de credite. determinată de destinaţia. Este acordarea diverselor tipuri de credite. afacerea propriu-zisă. Pentru a putea contura. în ordine crescătoare ori descrescătoare. • asigurarea creditului. respectiv o rată a dobânzii ridicată. achit. vor fi stabilite şi ratele ce vor fi rambursate la scadenţă. Un element important. prevăzute de Legislaţia Republicii Moldova (legea “Cu privire la gaj”. produse şi servicii de credit moderne. profitul este însoţit întotdeauna de risc. solvabilitatea se calculă în baza a câtorva formule elaborându-se un Scoring. ceea ce determină efecte favorabile asupra producţiei şi economiei. numit debitor (agenţi economici. statul. Conţinutul şi semnificaţia creditului (ca categorie economică) rezultă din funcţiile care sunt atribuite creditului. formată din bunuri ce se constituie la dispoziţia sau solicitarea creditorului sau a unui terţ pentru a asigura îndeplinirea de către debitor a obligaţiunii de rambursare a sumei creditului.N.3. forma de garantare. conduce la constatarea faptului. rolul şi funcţiile creditului bancar trebuie evidenţiate şi analizate următoarele particularităţi specifice creditului bancar: • obiectul creditului bancar este reprezentat de disponibilităţile băneşti sub formă de monedă fiduciară sau monedă scripturală. gradul de risc şi valoarea resurselor atrase. este stabilirea perioadei de graţie . în cadrul băncilor sunt: − Minimizarea riscurilor bancare – de nerambursare a creditului acordat şi de neplată a dobânzii (pe întregul sistem de administrare a creditelor. după cum un cost ridicat al creditelor. • participanţii (subiecţii) creditului bancar sunt: cel ce acordă creditul. creditele constituie pentru debitori o modalitate perfectă de finanţare. comparativ cu rata dobânzii utilizată în contractul de credit. etapa de acordare şi etapa de monitorizare). • dobânda este reprezentată de o sumă de bani plătită de către debitor creditorului său pentru împrumutul acordat pe un termen determinat: şi pentru riscul asumat de acesta în caz de neonorare a obligaţiunii de credit. în acest context. conform contractului de credit şi documentaţiei respective. sau în funcţie de caracterul afacerii de credit. populaţia. Apoi se elaborează o concluzie privind acordarea creditului. iar al doilea. “Cu privire la activitatea de creditare a băncilor care operează în RM”). Deci. rii dobânzilor şi a taxelor de credit. numit creditor (banca) şi cel care primeşte şi foloseşte creditul. nemijlocit.perioada dintre momentul angajării creditului şi momentul începerii rambursării lui. inclusiv etapa de examinare a cererilor solicitanţilor. Funcţiile şi formele creditului bancar Funcţiile creditului reprezintă modul în care acesta îşi îndeplineşte menirea sa socială şi decurg din natura economică a creditului. inclusiv. Codul Civil al RM. La stabilirea scadenţei băncile comerciale iau în considerare activitatea debitorului. Regulamentul B. şi care în funcţie de opiniile care s-au conturat. • scadenţa . alte condiţii. şi ai căror indicatori de solvabilitate se menţin în limitele normelor în vigoare).momentul sau momentele stabilite pentru rambursarea creditului. − Exigibilitatea creditării.” Un nivel redus al ratei dobânzii antrenează o cerere sporită de credite.M. − Folosirea după destinaţie a creditelor – utilizarea în strictă corespundere cu destinaţia lor.„Două lucruri sunt cunoscute dintotdeauna: primul. 1. − Garantarea creditului sub toate formele corespunzătoare. Principiile fundamentale ale activităţii de creditare tradiţională. − Creditul se acordă contra unei plăţi. durata termenului. alte bănci şi instituţii financiare). pot fi grupate astfel: 5 . Ratele pot fi rambursate în mod egal. banii care nu circulă nu aduc profit. că în perioadele cu inflaţie sporită. − Solvabilitatea beneficiarului de credit (se acordă credite doar solicitanţilor care pot să asigure rambursarea lor în termenul stabilit şi să achite dobânzile cuvenite. Luarea în considerare a ratei inflaţiei. şi optimizarea modului de abordare a minimizării maxime a riscurilor de credit şi altor categorii de riscuri financiare.

” a) o primă grupă de opinii abordează funcţiile creditului în acelaşi mod ca şi funcţiile finanţelor. Orice individ poate economisi o anume sumă de bani. b) Funcţia de transformare a economiilor în investiţii. în acelaşi timp. în mod obiectiv. Pe lângă acestea. oferta ar deveni 6 . sectoare. disponibile la momentul dat în economie. relaţiile de credit fac parte din relaţiile financiare în sens larg. în rezervele de casă .păstrate în conturile bancare . nu orice individ poate fi întreprinzător. asigurând transformarea economiilor inactive în investiţii. În acest mod se concretizează una din legile obiective ale economiei de piaţă. mai mare sau mai mică. profitul este însoţit întotdeauna de risc. respectiv funcţiile de repartiţie şi control. ramuri de activitate care au nevoie de fonduri de finanţare. Sub acest aspect. c) a treia grupă analizează funcţiile creditului ca: funcţie de mobilizare şi funcţie de redistribuire. Dintre toate aceste şi alte opinii exprimate cu privire la funcţiile creditului. reţin atenţia cele care atribuie creditului următoarele funcţii: a) Funcţia distributivă. s-au implementat noile tehnici şi instrumente de plată determinate de acţiunea creditului.prin acordarea de credite . asigurând o mai mare capacitate de adaptare la cerinţele pieţei interne şi externe şi contribuind pe această cale la creşterea elasticităţii marginale a capitalului. Astfel. atribuindu-i-se funcţia de purtător de dobândă. Disponibilităţile băneşti se referă la surplusurile de capital de circulaţie. de către bănci şi redistribuirea lor . prin creditarea de către bănci a consumului şi prin crearea stocurilor. în funcţie de venitul şi comportamentul său economic. punând astfel în mişcare forţele economice latente şi contribuind la creşterea avuţiei reale a societăţii. produse din fructe etc. Creditul bancar este cel care pune la dispoziţia întreprinzătorului capitalul necesar. un caracter sezonier (ulei. d) Funcţia de asigurare a stabilităţii preţurilor. banii care nu circulă nu aduc profit. Operativitatea oferită pentru procurarea de noi capitaluri conferă mai multă flexibilitate economiei.) ar fi aduse toate pe piaţă în momentul realizării lor. Economisirea care nu este urmată de investire constituie o tezaurizare şi reprezintă un factor de dezechilibru pentru viaţa economică. Esenţial în aceste raporturi este faptul că unul din parteneri este banca. având conturi deschise la bănci. a apărut o multitudine de alte instrumente şi tehnici de plată. creditul sporeşte puterea de acţiune productivă a capitalului. Urmare a consolidării ideii de credit bazat pe încredere între participanţii la actul economic a fost creată monedă fiduciară. iar dacă se şi întâmplă acest lucru. Prin aceasta s-a realizat şi o reducere considerabilă a cheltuielilor produse de circulaţia monetară. determinate de nevoile schimbului. cârdurile de credit etc. aflate temporar sub formă înactivă în conturile bancare ale societăţilor comerciale. creditul este un important factor al creşterii economice. Oferind agenţilor asemenea disponibilităţi. Se realizează prin reglarea dimensiunilor cererii şi ofertei de mărfuri şi servicii. adică biletele de bancă.) au condus la diminuarea numerarului din circulaţie şi la creşterea (în mari proporţii) monedei scripturale. c) Funcţia de emisiune monetară. reciproce. Întreprinderile. iar relaţiile dintre bancă şi partener se desfăşoară pe termenul de valorificare a capitalurilor disponibile şi de realizare a profiturilor. asigurându-se o creştere a volumului şi a valorii tranzacţiilor economice. Potrivit acestei idei. depuse la băncile comerciale. Raporturile dintre întreprinderi şi bănci sunt. formează depozitele care pot fi folosite de acestea. b) o a doua grupă de opinii consideră trei funcţii caracteristice ale creditului (cele două precedente) plus funcţia de emisiune. iar al doilea. nu oricine îşi poate asuma riscurile unei investiţii. cambia. şi anume realizarea echilibrului macroeconomic.spre anumite ramuri. Această funcţie constă în mobilizarea resurselor băneşti. investiţiile nu pot fi valorificate din lipsă de capital. compensaţia. de regulă. favorizând orientarea mai rapidă a investiţiilor spre sectoarele sau activităţile rentabile. dacă mărfurile a căror producere are. în economiile populaţiei. iar băncile acordă credite întreprinderilor pentru neviole de producţie curente sau cu o recuperare ulterioară pentru investiţii. zahăr. Astfel de instrumente şi tehnici (viramentul.ale firmelor.„Două lucruri sunt cunoscute dintotdeauna: primul. în principal sub formă de dobânzi. cecul. d) a patra grupă de opinii apreciază creditul prin aceea că este însoţit permanent de dobândă. trata.

ce va fi rambursat în viitor.4. ce se va produce după un anume timp. creditul bancar este împrumutul bănesc acordat solicitanţilor (agenţi economici sau persoane fizice) de către instituţiile specializate . banii care nu circulă nu aduc profit. Apoi se va înregistra o urcare exagerată a preţurilor. precum: . Participanţii la creditul bancar sunt reprezentaţi la modul general. ajungând la o penurie a respectivelor mărfuri. la o anumita dată. 1. se pot desprinde câteva caracteristici esenţiale ale creditului în economia contemporană: *s-au produs schimbări în destinaţia creditului. Consorţiul bancar are ca scop menţinerea lichidităţii băncilor. pe de o parte. iii) creditul de consum. în sensul că a sporit ponderea celor speculative şi cele destinate satisfacerii nevoilor statului. care au încredinţat băncii mijloacele lor băneşti. Indiferent de criteriile de clasificare utilizate.  Între creditul comercial şi cel bancar există o puternică legătură. în scopuri investiţionale. . b) caracterul public al relaţiilor legate de creditarea bancară. efectuată cu titlu profesionist. întrucât sumele disponibile pot fi orientate către diferite forme de activitate economică. care aduce băncii partea de bază a beneficiului. cu scopul de a favoriza sau limita dimensiunile creditului. sau acesta poate constitui suport al acordării unui credit comercial. reducerea riscului posibil şi a pierderilor în cazul insolvabilităţii împrumutaţilor. nu este gratuită7. 7 . *se remarcă sporirea creditului bancar în detrimentul celui comercial.credite acordate funcţionarilor bancari. pentru un timp determinat. de un agent nebancar (producătorul sau agentul economic). Pentru prevenirea unor asemenea situaţii care pot perturba echilibrul economic (risipă urmată de penurie) se foloseşte un instrument al creditului. – Chişinău: Cartier.credite acordate persoanelor afiliate băncii comerciale.p.denumite instituţii bancare sub formă bănească. se remarcă: i) creditul comercial. 2004. iv) creditul obligatar. fiind însoţit de dobândă. 7 Activitate bancară// Grigoriţa Cornelia –ed. v) creditul de consum. adică la riscul nerambursării sunt supuşi şi clienţii băncii. ca regulă.credite „mari". şi compl. iar al doilea. în sensul că uneori creditul comercial se poate transforma în credit bancar. profitul este însoţit întotdeauna de risc. Restricţii şi limite aplicate în domeniul operaţiunilor de creditare a băncilor comerciale din Republica Moldova În scopul minimizării riscurilor de credit. şi anume warantul. d) creditarea bancară. BNM reglementează unele tipuri specifice de credite. şi bancă..a. *se produc modificări frecvente ale nivelului dobânzii. ii) creditul bancar. Acordarea creditelor de consorţiu Consorţiul bancar reprezintă asocierea mai multor bănci în vederea acordării unui credit de mare anvergură unui creditor. A II-a. . . . Particularităţile creditării bancare.117.” disproporţional de mare în raport cu cererea şi am asista la o scădere catastrofală a preţurilor.„Două lucruri sunt cunoscute dintotdeauna: primul. c) activitatea de creditare reprezintă pentru bancă o activitate de bază. Şi nemijlocit. reviz. pe de alta. După natura economică şi participanţii la relaţia de creditare.credite de consorţiu. care deosebeşte creditul bancar de celelalte forme ale creditării sunt: a) resursele utilizate pentru creditare sunt împrumutate de către Bancă.  Creditul bancar prezintă avantajul unei mai mari flexibilităţi comparativ cu cel comercial ş.

Creditul de consorţiu se perfectează printr-un acord de credit între banca coordonatoare şi băncile participante la creditul de consorţiu şi prin contracte de credit între debitor şi fiecare bancă participantă la creditul de consorţiu. obligaţiile băncii coordonatoare şi ale băncilor participante. luîndu-se în considerare mărimea creditului solicitat. 8 . . inclusiv pentru fiecare bancă participantă la creditul de consorţiu. Banca coordonatoare efectuează analiza eficienţei acordării creditului de consorţiu şi.” reducerea cheltuielilor aferente creditului etc. Această bancă indeplineşte rolul de bancă coordonatoare.asigurarea prezentării (lunar. antrenării în procese de judecată. termenul de rambursare a creditului şi sancţiunile aplicate pentru nerambursarea în termen a creditului. în caz de necesitate. Banca coordonatoare exercită funcţia de coordonare între debitor şi restul băncilor participante. înrăutăţirii stării financiare a debitorului. garanţiile se prezintă băncii coordonatoare în valoarea totală a creditului de consorţiu. poate întreprinde masuri pentru realizarea rambursării. cota procentuală. Împrumutatul care intenţionează să obţină un credit în valoare mare în mod independent işi alege banca ce işi va asuma responsabilitatea pentru organizarea consorţiului bancar şi exercitarea funcţiilor de conducere în afacerea de credit. Banca coordonatoare poate efectua controlul asigurării rambursării creditului şi. Drepturile în cauză se acordă unei bănci mai influente sau. condiţiile în care debitorului i se acordă creditul. Pot exista şi alte variante de asigurare a rambursării creditului.efectuarea controlului referitor la starea financiară a debitorului şi gestionarea activităţii creditoare comune. dacă aceasta va avea loc. Numărul băncilor participante la consorţiu nu este limitat şi se determină de la caz la caz. aplicarea sancţiunilor pentru neachitarea în termen a dobînzilor. .„Două lucruri sunt cunoscute dintotdeauna: primul. la adoptarea deciziei. selectionează băncile potenţiate pentru creditul de consorţiu. iar al doilea. sumele acordate de fiecare bancă şi cota procentuală din valoarea totală a creditului. care constau în: . . banii care nu circulă nu aduc profit. băncii la care agentul economic are deschis contul curent. valoarea totală a creditului acordat. capacitatea băncilor şi cointeresarea lor în afacerea dată. Volumul informaţiei este determinat de participanţii independenţi şi este utilizat pentru perfectarea contractului de credit. condiţiile de rambursare anticipate a creditului. Contractele de credit pentru creditul de consorţiu trebuie să conţină următoarele date: data încheierii contractului. Acordarea creditelor de consorţiu de băncile comerciale din Republica Moldova este reglementata de BNM in scopul minimizării riscurilor de credit. relaţiile părţilor participante la contract. termenul utilizării creditului. lista băncilor participante la consorţiu.organizarea tratativelor asupra condiţiilor afacerii de credit. . scadenţele şi modalitatea de rambursare a creditului şi de achitare a dobînzii. Băncile sunt în drept sa solicite rambursarea imediata a creditului in circumstanţe determinate. .defalcarea sumelor încasate de la debitor în părţi destinate achitării creditului de consorţiu şi achitării dobînzilor aferente în volumul şi in termenele prevăzute de contractul de credit proporţional cu cota-parte a creditului fiecărei bănci participante la creditul de consorţiu. inclusiv în cazul prezentării informaţiei neveridice. Acordul de credit conţine în principal următoarele informaţii: date privind banca coordonatoare şi băncilie participante la consorţiu. modul şi termenele de calculare şi de achitare a dobînzilor. rata dobînzii. valoarea plăţii pentru rambursarea anticipată.în cazul în care agentul economic are garanţii în formă unică indivizibilă. suspendării activităţii. profitul este însoţit întotdeauna de risc.elaborarea şi perfectarea contractului de credit. responsabilitatea părţilor şi alte informaţii. de regulă. rambursarea la cerere. modificarea statutului său juridic şi neeficientei creditării lui ulterioare în legătură cu circumstanţele respective. trimestrial şi anual) informaţiei despre starea financiară a agentului economic băncilor comerciale participante la creditul de consorţiu.repartizează mijloacele încasate din realizarea asigurării în forma unică pentru achitare proporţional cu sumele intrate. .

la această categorie se referă următoarele persoane: persoana oficială de conducere a băncii.mari" Creditul „mare" constituie datoria netă a unei persoane sau a unui grup de persoane acţionând în comun. precum şi a creditelor asigurate complet şi irevocabil de garanţia Guvernului Republicii Moldova sau de guvernul unei ţări membre a Organizaţiei de Colaborare Economică şi Dezvoltare. Dacă acţiunile sunt deţinute sau controlate de soţul (soţia) unei astfel de persoane sau de о rudă de gradul I. sau prin oricare alte mijloace. banii care nu circulă nu aduc profit. care se expun aceluiaşi risc. direct sau indirect. poate exercita о influenţă considerabilă asupra afacerilor al terţei persoane. orice persoană care conform legislaţiei civile are relaţii de căsătorie sau de rudenie de gradul I ori II cu administratorul. care au cele mai mari datorii. Astfel. datoriilor la credite. în urma căruia una din ele. asigurate complet şi irevocabil cu gaj în formă de depozite băneşti. nu trebuie să depăşească 50% din portofoliul total al creditelor băncii. Se consideră că persoana exercită controlul asupra altei persoane în cazul în care această persoană. deţin sau controlează zece sau mai multe procente din capitalul acţionar al băncii. dacă una din ele va avea dificultăţi financiare. dar care trebuie considerate ca expuse aceluiaşi risc. Prin persoana ce solicită un credit „mare" se subînţelege о persoană fizică sau juridică. valoarea tuturor creditelor „ mari" nu trebuie să depăşească mai mult de cinci ori capitalul normativ total. 9 . alta sau altele pot avea dificultăţi privind rambursarea creditelor.. al Comisiei de cenzori şi al Comitetului de credit. acţionarii mari care. iar al doilea. inclusiv о asociaţie sau un grup de persoane care acţionează împreună. anexând lista tuturor creditelor „mari" existente la data gestionară. orice membru al Adunării generale a acţionarilor. prin dreptul de vot sau prin împuternicirea de a numi ăi de a elibera din funcţie majoritatea conducătorilor sau membrilor Consiliului. alcătuind zece la suta sau mai mult din capitalul normativ total al băncii. Acordarea de credite persoanelor afiliate băncii comerciale La categoria persoanelor afiliate băncii comerciale se încadrează : administratorul băncii . Orice cerere de acordare a creditelor „mari" trebuie sa fie preliminar aprobată prin vot de către majoritatea membrilor Consiliului băncii. direct sau indirect.„Două lucruri sunt cunoscute dintotdeauna: primul. orice membru al Consiliului băncii. о controlează pe cealaltă sau pe celelalte. de sine stătător sau în colaborare cu alte persoane. Băncile prezintă Direcţiei de supraveghere şi control al băncilor a Băncii Naţionale a Moldovei dări de seamă lunare. La grupul de persoane acţionând în comun se referă: două sau mai multe persoane fizice sau juridice.” efectuarea controlului de către băncile participante la creditul de consorţiu asupra utilizării eficiente a creditului conform destinaţiei. Acordarea creditelor. Datoria neta la credite a unei persoane sau a unui grup de persoane acţionând în comun include datoria totală la credite minus suma: creditelor asigurate cu valori mobiliare emise de Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova. inclusiv grupurilor de persoane ce acţionează în comun. suma datoriilor nete la creditele acordate la zece persoane. sau are acelaşi interes intr-o întreprindere cu administratorul. deoarece ele acţionează în comun. direct sau indirect. relaţiile dintre care nu se controlează. consemnate la banca care a acordat creditul. două sau mai multe persoane fizice sau juridice. se consideră ca acţiunile sunt deţinute şi controlate de această persoană. profitul este însoţit întotdeauna de risc. Restricţiile înaintate de BNM băncilor comerciale privind menţinerea unor limite maxime la acordarea creditelor „mari" sunt următoarele : datoria netă la creditele acordate de banca unei persoane sau unui grup de persoane nu trebuie sa depăşească 25% din capitalul normativ total al băncii.

Aceste credite sunt acordate pentru procurarea de bunuri de consum: aparate de bucătărie. covoare. banca nu are dreptul să perceapă de la persoanele afiliate о dobândă mai mică sau о taxă mai mică de comision la credit. Persoanele afiliate poartă răspundere în faţa băncii în cazul în care interesul lor personal prevalează interesului băncii.” orice persoană care exercită control asupra băncii. b) Valoarea totală a datoriilor aferente creditelor acordate persoanelor afiliate ale băncii nu trebuie să depăşească mărimea capitalului de gradul I al acestei bănci. indiferent de forma lor organizatorică. Creditele pentru necesităţi primordiale sunt acordate de către bănci în valoare maximă de zece salarii tarifare (de funcţie) la data acordării creditului lucrătorului respectiv. credite pentru investiţii imobiliare. sau se află sub controlul băncii. Banca poate acorda credite persoanelor afiliate numai pe acelaşi termen şi în aceleaşi condiţii ca şi altor împrumutaţi. prezentarea informaţiei complete referitoare la situaţia financiară şi a informaţiei vizând utilizarea eficientă a creditului. Acordarea de credite funcţionarilor bancari Băncile din Republica Moldova pot acorda credite funcţionarilor lor.„Două lucruri sunt cunoscute dintotdeauna: primul. cauţiune). Aceste credite se acordă ре о perioadă de рînă la 2 ani. ale căror sucursale (companii-fiice) sunt banca sau persoana afiliată băncii. garaje etc. şi/sau este sucursala (compania fiică a ei). importanţa subdiviziunii în care lucrează funcţionarul şi aportul lui la realizarea obiectivelor băncii. Creditele acordate funcţionarilor bancari sunt de două tipuri: credite pentru necesităţi primordiale. La acordarea de credite persoanelor afiliate riscul de rambursare asumat de bancă nu trebuie să fie mai mare decat în cazul acordării de credite altor împrumutaţi. frigidere. Acordurile încheiate de bancă trebuie să reflecte interesele băncii. banii care nu circulă nu aduc profit. li se acordă credite conform Regulamentului privind încheierea acordurilor cu persoanele afiliate băncilor comerciale. BNM înaintează următoarele restricţii privind menţinerea limitelor maxime la acordarea de credite persoanelor afiliate băncii: a) Datoria totală a creditelor acordate unei persoane afiliate sau unui grup de persoane care acţionează împreună cu persoana afiliată nu trebuie să depăşească 20 la suta din capitalul normativ total. credite pentru studii etc. cît şi categoria administratorilor băncii. Creditele respective sunt acordate pentru procurarea caselor de locuit sau reparaţia lor. persoane juridice care se află sub acelaşi control cu persoana afiliată băncii. În grupul de persoane care acţionează împreună cu persoana afiliată băncii se include: agenţii economici în care persoana afiliată deţine sau controlează zece sau mai multe procente din capitalul acestora. banca comercială e obligată să înainteze persoanelor afiliate cerinţe privind asigurarea rambursării creditului. Băncile trebuie să fie foarte prevăzătoare la încheierea acordurilor cu persoanele afiliate în scopul prevenirii riscului de nerambursare a creditelor. Modul de acordare a creditelor funcţionarilor bancari nu diferă de acordarea creditelor celorlalţi clienţi ai băncii. contra încasărilor de la alţi împrumutaţi pentru acorduri de credit analogice. autoturisme. persoana fizică sau juridică în beneficiul căreia persoana afiliată a emis о garanţie (gaj. mobilă. dar nu se vor limita la: sucursalele (companiile-fiice) ale băncii şi sucursalele (companiile-fiice) ale persoanelor afiliate băncii. La acordarea creditelor funcţionarilor bancari. funcţionarul solicitant de credit prezintă la bancă pachetul de documente în baza căruia vor fi 10 . Conform acestor condiţii. La categoria funcţionari bancari se referă toţi lucrătorii băncii. profitul este însoţit întotdeauna de risc. sau se află împreuna cu banca sub controlul unei alte persoane care se consideră. persoanele juridice. Creditele pentru investiţii imobiliare sunt acordate ре о perioadă de pînă la 20 de ani în valoare maxima de 100 de salarii tarifare (de funcţie) la data acordării creditului. Acestora din urmă. De asemenea. Respectiv. televizoare. iar al doilea. şi/sau lucrează în calitate de administrator. achitarea creditului. banca ia în considerare mai mulţi factori: vechimea în muncă în sistemul bancar şi nemijlocit la banca dată. persoane juridice aflate sub controlul persoanelor afiliate băncii.

care în lupta de concurenţă sînt cei mai avantajaţi.53% 83. e) Contribuţia creditului la ridicarea nivelului de trai al populaţiei în sensul că prin credit se pot procura bunuri de valoare mare şi folosire îndelungată.69% 9. Ca atare.03% 0.89% 1.400 108.42% 4. Teză de doctorat. b) Contribuţia creditului în intensificarea procesului de concentrare a capitalului în sensul că.43% 74.390 33.000 443.000 258.24% 54.067 10. În primele 3 luni a anului 2009 băncile comerciale au acordat 16.91% 0.14% 12. banca solicită.81% din suma şi 45.000 165. Banca comercială Victoriabank Moldova Agroindbank Mobiasbancă Eximbank Banca de Economii Investprivatbank Moldindconbank BCR Chisinau Banca Sociala Fincombank Energbank Unibank Universalbank Procredit Bank Comerţbank EuroCreditBank 8 Suma creditelor acordate în trim.” analizate şi evaluate aspectele financiare şi nefinanciare. Managementul dezvoltării sistemului bancar din Republica Moldova în perioada de tranziţie. Constantin.96% Bulgac.326.24% 45. 1. Impactul crizei asupra activităţii de creditare a bancilor comerciale din Republica Moldova in primele 3 luni ale anului 2009(13/06/2009) Efectuând o analiza a activităţii de creditare a băncilor comerciale din Republica Moldova in trimestrul I 2009. profitul este însoţit întotdeauna de risc. în suma totală de 3. Totodată. In condiţiile actuale acest aspect este deosebit de accentuat şi îi favorizează pe cei care îşi reînnoiesc frecvent capitalul fix. banii care nu circulă nu aduc profit. 11 . ipoteca.920.29% 48. iar al doilea. fiind înghiţite de firmele mari).40% 6.5.016.05% 76.„Două lucruri sunt cunoscute dintotdeauna: primul.000 641. Drept garanţii pot servi: mijloacele băneşti depuse sub formă de depozit bancar.82% 11.44% 52.87% 42. Rolul creditării bancare pe piaţa bancară autohtonă Rolul creditului este concretizat în rezultatele obţinute în economie prin manifestarea relaţiilor de credit sau în contribuţia creditului la realizarea anumitor obiective de politică economică.I 2009 669. garanţii ale rambursării creditului.600 117.538.29% 0.82% 29.13% 1.200 291.88% 17. c) Contribuţia creditului în intensificarea procesului de centralizare a capitalului. gaj sau garanţii reale.34% 144.91% 4. putem observa cu „ochi neînarmat” efectele crizei mondiale.187.853.330 42.079. ele fiind favorizate în lupta de concurenţă cu firmele mai mici şi slabe (acestea din urmă dând faliment.14% 2. Chişinău 2000. MDL.160 5.000 160.628.111.920 277. întreprinzătorii îşi pot spori capitalul real fără să aştepte ca din profit să sporească acest capital prin creditul ce vizează obiective de investiţii.84% 7.579.69% 32.207. procesul acumulării capitalului este favorizat prin credit în condiţiile în care acesta vizează obiective de investiţii. în sensul că accesul la credit este permis mai mult firmelor puternice (acestea putând plăti şi dobânzile relativ ridicate la credit). în sensul că prin credit se pot cumpăra asemenea hârtii de valoare pentru a le revinde la cursuri superioare.091.94% 46.79% 7.472 credite.742 mln. Acest rol poate fi privit în următoarele direcţii mai importante8: a) Prin prisma contribuţiei sale în realizarea procesului de egalizare a ratei profitului în sensul că fiind un mijloc de redistribuire între ramuri ale capitalurilor disponibile el participă şi la acest proces.900 Ponderea în total Evoluţia fată de aceaşi credite acordate de perioadă a anului sistemul bancar precedent 17.021.95% din numărul creditelor acordate în aceeaşi perioadă a anului 2008.03% 34.537.000 479. d)Contribuţia creditului în favorizarea speculaţiei cu hârtiile de valoare.14% 64.279 38.465.376.28% 3.72% 50. ceea ce reprezintă 51.

62%. MDL. Rata medie a dobânzii la creditele acordate în primele 3 luni a anului 2009 a constituit 23. fiind aceeaşi persoane fizice sau agenţi economici. construcţie şi dezvoltare şi creditele de consum.2009 .12. Portofoliul de credite al băncilor comerciale la data de 31.91%.sau băncile comerciale doresc o limitare de asemenea credite. la data de 31. banii care nu circulă nu aduc profit.„Două lucruri sunt cunoscute dintotdeauna: primul.2009 a constituit 24. construcţie şi dezvoltare şi creditele de consum. Din cauza scăderii volumului transferurilor băneşti efectuate de câtre populaţia plecată peste hotarele ţării şi micşorarea veniturilor populaţiei din interiorul ţării ş-au redus şi vânzările agenţilor economici.03. deoarece se mai cunosc problemele pe care le-au înregistrat băncile comerciale cu creditarea companiilor de construcţii.2008. Debitorii băncii. iar la data de 30.49% Credite pentru imobil. iar al doilea. scăderea cererii pentru imobil are un efect direct proporţional pentru scăderea cererii pentru creditele pentru imobil. . impun băncile comerciale să formeze pentru creditele acordate acestora .12.03.741. Deci. cauzele fiind cel puţin doua: .37% 8.04.25% Observăm o abatere de la norma pentru creditele pentru imobil.12.81% nu s-au luat in calcul creditele acordate de bănci altor bănci.2009 12 .2008.5.29% fată de data de 31.sau cererea de asemenea credite înregistrează o scădere. Criza acţionează şi asupra calităţii portofoliului de credite ale băncilor comerciale. în scădere cu 2. profitul este însoţit întotdeauna de risc. Părerea mea ar fi că mai justă ar fi prima cauză.07%.246 51.47%.85%.2009 .04.938.5. care la rândul sau au probleme grave cu realizarea spaţiilor construite.03.2008 31.205 mln. Structura portofoliului de credite nu a suferit mari schimbări: Dar creditele acordate in primele 3 luni ale anului 2009 s-au repartizat în modul următor: Credite acordate agriculturii si industriei alimentare 10.2009 30. constructie si dezvoltare Credite industriei / comertului Credite de consum 4. La sfirşitul lunii aprilie acest portofoliu a mai scăzut cu încă 0.” TOTAL 3. deoarece înregistrează probleme financiare. raportul între Reduceri pentru pierderi la credite si Total credite constituia 4.06% 56.rezerve mai mari şi anume: La situaţia din 31. Conform datelor statistice ale BNM : 31.

procesverbal nr.1995 (cu modificările ulterioare) 6. aprobat prin Hotărîrea Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei nr. 8/24 din 30.ponderea mică a creditelor ipotecare.11.01.22% 22.130 din 15.Riscul lichidităţii .1998. cauzele principale fiind: 1. . factori pozitivi: .07. Însă. 3.48% 23.„Două lucruri sunt cunoscute dintotdeauna: primul.// Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.05. acesta nu a fost afectat direct la prima etapă de propagare a crizei. în vigoare din 30. în SUA acest raport constituie circa 200 la sută.1996 (cu modificările ulterioare) 4.60% 25. din 21. începând cu ultimele luni ale anului 2008 şi continuând cu prima jumătate a anului 2009 principalele provocări pentru sectorul bancar din Moldova au devenit: .153 din 25.ajoritatea împrumuturilor externe sunt contractate sau de la bănci ”mamă” din exterior sau de la instituţii financiare internaţionale care nu au fost afectate de criză.12.33/09-01 cu privire la acordarea creditelor de către bănci funcţionarilor săi. sau al deteriorării calităţii activelor bancare .1995.Riscul de creditare.43 din 18.31 din 10. Hotărîrea Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei nr.1995 (cu modificările ulterioare) 5.în pofida creşterii continuă din ultimii ani a ponderii activelor bancare în produsul intern brut al ţării. . . Regulamentul nr.gradul sporit de supraveghere şi prudenţă bancară bazate pe principiile Basel.//Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. Nivelul de dezvoltare a sectorului financiar: . ½ din 01.//Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. aprobat de Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei.ponderea joasă a creditelor neperformante. Regulamentul cu privire la creditele expirate.actualmente din cele 15 bănci care activează în Moldova doar 4 bănci au capital acţionar integral străin.01.09.1996. nr.37 din 01.87-89 din 24.3/09 cu privire la expunerile "mari". Regulamentul 1/09 privind tranzacţiile cu persoane afiliate băncii. aprobat de Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei.70 din 14. Bibliografie 1.12. aprobat de Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei. 13 .//Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. .1996. iar al doilea.Retragerea parţială a depunerilor din bănci .1998 3.22% Concluzionând putem spune că în ceia ce priveşte sectorul financiar-bancar al Moldovei. gradul de bancarizare (raportul creditelor bancare la PIB) este încă modest (circa 40 la sută) comparativ cu economiile dezvoltate. Regulament cu privire la activitatea de creditare a băncilor care operează în Republica Moldova. Legea instituţiilor financiare. proces-verbal nr.nivelul scăzut al capitalului speculativ străin (ponderea mică a depozitelor nerezidenţilor în total depozite).01. Integrarea scăzută a sectorului financiar-bancar pe piaţa financiară internaţională: . Totodată. 2.//Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.10.1995.” credite acordate persoanelor juridice credite acordate persoanelor fizice 22.67 din 30. ca urmare a micşorării veniturilor băncilor .95. spre ex.09% 22.1997. Regulamentul nr. 550-XIII.nivelul scăzut de dezvoltare a pieţei financiare nebancare.09.1998 ( cu modificările şi completările ulterioare). profitul este însoţit întotdeauna de risc.//Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.1998. 2.64 din 03.Scăderea rentabilităţii.12.12% 25.11. proces-verbal nr. banii care nu circulă nu aduc profit. .Accesul redus al băncilor autohtone la pieţele financiare internaţionale.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful