Modulul 35.

Boli infectioase si nursing specific

1. DATE DE LABORATOR Examenul bacteriologic:Punerea în evidenţă a agentului cauzal se face din diferite produse: -din sânge, umori -din produse patologice: secreţii (spută, secreţie faringiană, secreţie uretrală), în exsudate (pleural, articular), în puroi -din produsele de eliminare ale organismului: fecale, urină, vomismente Frotiu- Agentul cauzal poate fi pus în evidenţă prin trei procedee: - examen direct la microscop prin frotiu din materialul recoltat Culturi - însămânţarea produsului pe mediul de cultură: hemo-cultură, urocultură, coprocultură, bilicultură, medulocultură (măduvă
osoasă)

Inoculare-- inocularea la animale. Când agentul patogen nu poate fi identificat nici prin frotiu, nici prin culturi, se recurge la
inocularea animalelor de laborator: şoareci, şobolani, cobai, iepuri .

Analiza simptomelor prezentate de

animal, a leziunilor anatomopatologice constatate la necropsie precum şi izolarea microbului din viscerele lui permit precizarea diagnos ticului. Examenul serologic (reacţii de imunitate)- Punerea în evidenţă a anticorpilor specifici din serul
bolnavului se face prin: -reacţii de aglutinare (Widal în febra tifoidă, Weil Felix în tifosul exantematic) -reacţii de precipitare -reacţii de neutralizare, hemaglutinare (r. Hirst în viroze) -reacţii de fixare a complementului (sifilis) . Metode imunoenzimatice: ELISA şi RIA.

Alte reacţii de imunitate: Alături de metodele serologice anticorpii pot fi puşi în evidenţă şi din diferite umori (LCR, lichid pleural, lichid articular etc.) şi chiar în urină, fecale şi piele. Reacţiile cutanate: Reacţia Schick se utilizează pentru determinarea receptivităţii faţă de difterie. Tehnica - se injecteaza in grosimea pielii de pe suprafata anterioara a antebratului drept 0,2 ml toxina difterica . Se face cu martor la antebratul opus 0,2 ml toxina difterica inactivate.Rezultatul se citeste la 48 ore . Daca persoana este imuna fata de toxina difterica atunci anticorii antidifterici din organism vor neutraliza toxina injectata in piela si in acest caz nu se va produce nici o manifestare locala.reactia este negative . Daca in locul injectarii toxinei se produce congestive locala cu edem cu un diametru de 20 mm- reactia este pozitiva .Aeasta indica receptivitatea organismului fata de difterie . Reacţia Dick se utilizează pentru determinarea receptivităţii faţă de scarlatină.

1

1 ml până la apariţia unui edem „coajă de portocală" cu diametrul de 5 mm care persistă cea 10 minute. nervoase.potential de complicatii respiratorii. în alte boli VSH-ul este scăzut: gripă.dezinteres fată de măsurile de igienă si protectie.alterarea confortului psihic si fizic. Dacă rezultatul este dubios sau negativ se va repeta cu doza a ll-a la 15 zile. Reacţia Schultz-Charlton se utilizează pentru diagnosticarea scarlatinei. o serie de boli infecţioase care se caracterizează prin leucopenie: febra tifoidă. însă. hepatita epidemică. Aceasta reactive utilizeaza anticorpi in loc de antigen . pentru diagnosticul tuberculozei se execută cu tuberculină purificată PPD. coproparazitologic In numeroase infecţii se produce o creştere a numărului leucocitelor.2 ml toxina de streptococ scarlatinos . . Din tuberculină doza 1 se injectează intradermic 0. Se injecteaza 0.deficit de autoangrijire Diagnosticul de ingrijire (nursing) = PES ( problema + sursa de dificultate+ manifestarea de dependeta) 2 . Se citeşte la 72 ore. Probleme de dependentă: . electrocardiografie. parotidita epidemică -LCR este clar în meningitele virotice şi este purulent în cele bacteriene. meningită cerebrospinală epidemică).caracteristică în tuşea convulsivă. glicemie. Imprejurul injectiei. probe funcţionale hepatice. -Creşterea eozinofilelor .2 ml ser antiscarlatinos. ex. .semn caracteristic pentru rubeolă. în viroze (la începutul bolii).potential de suprainfectie a leziunilor. -Există. în boli cu etiologie bacte-riană (pneumonie. VSH. examenul radiologie. Se dezinfectează tegumentul în treimea mijlocie a feţei anterioare a antebraţului.alterarea integritătii tegumentelor si mucoaselor. Analize complementare: Examene curente: . -VSH-ul creşte în: septicemii. antitoxic strict intradermic – intr-o regiune unde exantemul scarlatinos este mai accentuat.hemoleucograma. . în timp ce. se face cu martor la antebratul opus Rezultatul se citeste dupa 18 ore . Ea indică o hipersensibilitate faţă de toxina bacilului tuberculozei aflat în organism. ureea sanguină. Intradermoreacţia Mantoux. Reactia pozitiva = eritem sau ifiltrat cu un diametru de cel putin 1 cm. . digestive. examenul urinei. Boli infectioase si nursing specific Ca antigen se foloseste 0. examenul LCR. . -Limfocitoza foarte ridicată .Modulul 35.semn frecvent în scarlatină. antitoxinele neutralizand toxina streptococica . -Prezenţa plasmocitelor . exantemul se va stinge . Reacţie pozitivă = eritem infiltrat de minimum 5-10 mm. ex. Absenţa lor are o valoare diagnostică în febra tifoidă.

-Recoltarea scaunului. a administra injecţii.să informăm pacientul -cum se recoltează -să respectăm măsurile de asepsie -să respectăm regulile generale şi particulare pentru fiecare analiză -să recoltăm înainte de introducerea tratamentului cu antibiotice -să respectăm regulile de protecţie a pacienţilor (prevenirea infecţiilor nozocomiale) -să respectăm măsurile de protecţie personala: echipament de protecţie (inclusiv mască) spălarea pe mâini înainte şi după recoltarea produselor să nu ne aşezăm pe patul pacientului să nu fumăm (ducerea la gură a ţigărilor mijloceşte transmiterea bolilor digestive) să îmbrăcăm mănuşi de protecţie înainte de : a puncţiona vena. implicare. cum in ce măsură. mediu scurt RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE ŞI PATOLOGICE Inainte de recoltare trebuie sa stim: .în condiţii de congelare în termosuri sau lăzi izoterme cu gheaţă -Recipientele în care se recoltează produsele pentru examinări bacteriologice vor fi sterile dar nu vor fi dezinfectate cu soluţii antiseptice (clorură de var. în prealabil. Boli infectioase si nursing specific Obiectivul nursing: specifitate. ce. performantă.pentru meningococul din LCR . când suspectăm o dizenterie. cand?) obiective pe termen lung. -Când se controlează starea de purtător de Salmonella (la foşti bolnavi de febră tifoidă) recoltarea materiilor fecale se face după ce.) pentru că ar putea inhiba dezvoltarea microbilor în culturi. s-a administrat persoanei un purgativ salin.Modulul 35. a pansa leziuni supurate . să punem acele şi seringile utilizate într-un container special. DE RETINUT: -Temperatura optimă de transport: . realism. însămânţarea se face la patul pacientului. ce se poate face. 3 . cloramină etc. observabilitate ( cine. Se recoltează trei probe consecutiv. închis să asigurăm transportul corect al produselor recoltate.37CC pentru virusuri . se face neapărat din părţile sanguinolente sau cu mucus. a face toaleta intima a pacientului.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful