ÎNSEMNĂTATEA DECALOGULUI ASTĂZI INTRODUCERE

Publicat: Şerban Drugaş, Însemnătatea Decalogului azi – introducere, în Orizonturi teologice, Facultatea de Teologie Ortodoxă, Universitatea din Oradea, nr. 3, 2003, pp. 122-130.

1. Text.
Cele zece Porunci sunt precepte morale ale Vechiului Testament de o însemnătate crucială prin profunzimea cu care analizează raporturile dintre om şi Dumnezeu, dintre om şi semeni. Decalogul este deosebit de important pentru creştini, iar noi, pe urmele Mântuitorului nostru Iisus Hristos trebuie să adâncim în sens creştin înţelesul său şi astfel să îl punem în practică. Ce sunt preceptele morale în general şi prin ce se caracterizează în mod special preceptele morale sau poruncile dumnezeieşti? Cel mai adesea preceptele morale au fost văzute în decursul istoriei ca nişte cerinţe generale, universale şi obligatorii, explicitate de legi mai amănunţite, menite să realizeze armonia socială şi să ajute la mântuirea sufletului. Codul lui Hammurabi (sec. XVIII î.Hr., c. 1760 î.Hr. 1) în Mesopotamia, Preceptele lui Confucius (Kong-zi, sec. VI-V î.Hr. 2) în China sau Codul Arthasastra (al lui Kautilia, Imperiul Maurya, sfârşitul sec. IV î.Hr. 3) şi Codul lui Manu (Manavadharmaśastra, sec. II î.Hr – sec. II d.Hr., cu tradiţie până în sec. VIV î.Hr. 4) din India, precum şi Legea celor XII Table 5 mărturisesc aceste
Gândirea asiro-babiloniană în texte, trad., introd., note. Athanasie Negoiţă, stur. introd. Constantin Daniel, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1975, pp. 301 sq. ; Ovidiu Drimba, Istoria culturii şi civilizaţiei, vol. I, Ed. Ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1985, pp. 71-74. Sau alte coduri mesopotamiene precum: Ur-namu din Ur (Sumer, c. 2050 î.Hr.), Bilalam din Eşnunna (Asiria, c. 1925 î.Hr.), Lipit-Iştar din Isin (Asiria, c. 1861 î.Hr.), hitit (c. 1450 î.Hr.), asirian (c. 1350 î.Hr.) – Gândirea asiro-babiloniană în texte, ed. cit., pp. 302, 364-366. 2 Preceptele lui Confucius, trad., introd., George Dulcu, Ed. Zalmoxis, Cluj-Napoca, 1994, passim; Ovidiu Drimba, op. cit., pp. 340-341. 3 Ovidiu Drimba, op. cit., pp. 250, 256, 258. 4 Manava-dharma-sastra (Lois de Manou), trad. din sanscrită A. Loiseleur, comentariu Delongchamps, în Les Livres sacrés de l’Orient, trad., introd. G. Pauthier, Société du Panthéon littéraire de Paris, 1843, pp. 331 sq. ; Ovidiu Drimba, op. cit., pp. 250, 253, 267-271. 5 Ovidiu Drimba, op. cit., p. 717: „încă din anul 451 î.e.n., plebeii obţinuseră ca legile cutumiare să fie codificate în Legea celor XII Table, al cărei text enunţa principiul egalităţii tuturor cetăţenilor în faţa legii”. Cf. Gândirea asiro-babiloniană în texte, ed. cit., p. 303.
1

1999. Ed. Ed. Bucureşti. Enciclopedia doctrinelor mistice. întrucât în toate culturile antice apare ideea armoniei „orizontale” (sociale) şi „verticale” (religioase) care sunt indisolubil legate între ele 7. Preceptele morale pe care oamenii le primesc uneori sub formă de lege sunt văzute de aceştia ca nişte constrângeri necesare pentru asigurarea armoniei cu societatea şi cu Divinitatea. Tratat de morală. Marie-Madaleine Davy.. 67-69. cu toată plasarea lor sub autoritate divină. Vorbind despre codurile legislative antice. 86. neconcretizate încă în legi. Marian Berlewi. trad. .). Preceptele morale ale antichităţii sunt văzute ca utile întrucât sunt stavile ale egoismului. al cărui caracter este eminamente religios. 1998. Problema este în ce măsură codurile de legi respective îşi servesc scopurile. Decalogul este o sumă ideală de precepte morale.cit. 241: confucianismul este „o mistică a iubirii sociale”. Se vede că morala propusă de codurile antice vizează un scop dublu: social şi religios. 150). vol. Bucureşti. III. ceea ce le deosebeşte de Decalog.Şerban Drugaş 123 scopuri. p. trad. fiind principii generale – ele însă vizează realizarea armoniei sociale şi doar în subsidiar evocă un fond religios. aşa cum se regăsesc precepte de o oarecare asemănare în textele religioase adiacente codurilor antice amintite. cu o coerenţă internă capabilă să construiască. pp. iar aceste două planuri sunt văzute ca indisolubile. Univers Enciclopedic. Hugh Lloyd-Jones spune (1971. o viziune asupra moralităţii ca universală şi a perceptelor ei ca universale 6. Poate cea mai însemnată caracteristică pe care o împărtăşesc aceste coduri de legi antice şi Decalogul este apartenenţa lor la nişte tradiţii unitare.Hr. După virtute. trad. Timişoara. Ed.. Ed. precum şi a evidenţierii imperfecţiunii guvernării zeilor. Catrinel Pleşu. 8 Cf. texte care emană din cultura religioasă pe care aceste coduri o reprezintă în variantă jurudică. Ştiinţifică. Istoria credinţelor şi ideilor religioase. p. 7 Maat la egipteni – Mircea Eliade. inclusiv a lui Zeus (ibid. ele au un pronunţat caracter social. Dintre toate acestea Preceptele lui Confucius nu sunt defel un cod de lege.cit.8 situaţie cu care tradiţia iudeo-creştină nu poate fi pe 6 Alasdair MacIntyre. Cezar Baltag. Convingerile din sânul tradiţiilor purtătoare ale preceptelor morale care au generat codurile de legi confirmă această perspectivă. op. p. V î. Humanitas. iar „A fi dikaios înseamnă la Homer a nu transgresa această ordine” (Alisdair MacIntyre. datorită antagonismului dintre virtuţile cooperative şi cele competitive din oraşele-state greceşti. Amacord. op. chiar dacă raportul dintre dikaiosyne şi ordinea cosmică nu mai e la fel de clară în sec. p. 1999. în mediul social care le acceptau. 150). îndeosebi la Atena. 161) că „Sensul fundamental al lui dike este ordinea universului” (apud Alisdair MacIntyre. p. dar leam amintit tocmai pentru că se aseamănă astfel cu Decalogul.

603: «table de piatră – luchot haabanim» (Deut. nr 9-10. «legea şi porunca – hattora vehammitsva» (Ex. Analizele.18. 1956.a. Îndatoriri moral-sociale după Decalog. pe de altă parte. întreg Vechiul Testament având ca temelie Cele Zece Porunci 11. Pavel – cf.18). Din acest motiv Decalogul a fost pentru . 603: „Cu toată. p. care a avut un caracter limitat şi temporar. Misticismul lui Lao-zi.) este desăvârşirea celei Vechi.4. Ex. 9. spre deosebire de universalitatea şi eternitatea celei Noi. fie morale .11 ş.18.12). în „Studii teologice”. Asistent Mircea Chialda. şi Eu i-am trimis pe ei în lume»). Ap. Ed. 30. 24. «tablele mărturiei – luchot haedut» (Ex. «cele zece porunci – aseret haddebarim – ὁι δέκα λόγοι. trad.11).Toate legile pe care Israelul le-a primit în cursul dezvoltării sale istorice. nu sînt decât o dezvoltare sau o expIicare. 31. dar şi în numeroase alte locuri din Pentateuh (cf. 31.9 orientare amendată din nou de tradiţia revelată (iudeocreştină). a harului (cum va comenta ulterior Sf. sintezele.sau sociale. după fondul său. formularea sa în zece porunci:pozitive şi negative. 5. Decalogul formează un tot organic.. Este Constituţia legislaţiei mozaice. τὰ δέκα ρήµατα » (Ex. Galateni 5. 9. Ap. Lao Zi. însoţite de motivări sau de sancţiuni. Deuteronom 6. Iisus Hristos relevându-ne o perspectivă absolut superioară asupra valorii şi practicării lor. atît după fond cit şi după formă. 10.18. Pavel are multe texte care definesc raportul dintre Legea Veche şi cea nouă. se află în cealaltă extremă. 34.13. 4. Bucureşti. Deut. 911. 31. până când era să vină Urmaşul. Ştiinţifică.poporul ebreu adevăratul îndreptar (…)” 9 . iar Noul Testament preia valabilitatea lor. «scrise cu degetul lui Dumnezeu» (Ex. Şerban Toader. fie religioase. apar ca o urmare logică în Cartea Ieşirii.14 ş. 10 Diac. şi a fost rânduită prin Cf. 9. discuţiile şi legiferările care decurg din cele zece precepte fundamentale care alcătuiesc Decalogul 10. p. 1999. Ieşirea 21-22. Deut. 11 Diac.18). Dintre toate sunt atras acum de semnificaţia acestuia: «Deci ce este Legea? Ea a fost adăugată pentru călcările de lege.8. el stă în centrul întregii Legi. întrucât omul este dator să-şi împlinească vocaţia socială. a neglijării socialului. 10. o aplicare la cazuri speciale ale vieţii a principiilor înscrise în Decalog.124 ASTĂZI INSEMNATATEA DECALOGULUI deplin de acord. «tablele legământului – luchot habberit» (Deut. II Timotei 1. în comuniune cu semenii (cf.). Versetul IV. art. p.22).a. cit. 31. Cartea despre Tao şi virtuţile sale.18: «Precum M-ai trimis pe Mine în lume. deoarece ea vede împlinirea socialului prin religie şi nu invers. Dacă după forma sa literară Decalogul poate fi socotit drept o admirabiIă operă a epocii.3. prin care moralitatea Legii Noi.28. o operă unitară. Ioan 17.4). Căruia I s-a dat făgăduinţa. Sf. Asistent Mircea Chialda.

Ci până astăzi. căci până în ziua de azi. căci până în ziua de azi. în mâna unui Mijlocitor. neridicându-se.18 : «Iar de vă purtaţi în Duhul nu sunteţi sub Lege» . Prof. Căci toată Legea se cuprinde într-un singur cuvânt. Sfântul Vasile se bazează pe binecunoscuta opoziţie dintre "literă şi duh". 32-33 pentru ideea că moralitatea Vechiului Testment este «umbra celor viitoare» (Evrei 10. vălul se va ridica. acolo este libertate. în mâna unui Mijlocitor. 13 Cf. revelatorul desăvârşit şi garant prin propria Sa viaţă al aplicabilităţii de o înaltă responsabiliitate şi cu o profundă jertfelnicie. iar Dumnezeu este unul. Diac. acolo este libertate. dar „duhul” dezvăluie această realitate. / Iar înainte de venirea credinţei. Iar noi toţi. pentru ca să ne îndreptăm din credinţă». când se citeşte Moise. căci el se desfiinţează prin Hristos. şi: Galateni 3. rămâne acelaşi văl. a Legii. cu faţa descoperită. N. / Mijlocitorul însă nu este al unuia singur.1). vălul se va ridica. stă un văl pe inima lor. arătând că litera se referă la 12 . care să poată da viaţă.» 14. Reîntregirea. cu adevărat dreptatea ar veni din Lege. pp. n. Din preceptele infailibile. Ioan Zăgrean. Alba-Iulia. când se citeşte Moise. desfiinţând tirania „literei” – II Corinteni 3. Dr. la citirea Vechiului Testament. fapt îngăduit de Duhul Sfânt pentru restrângerea fărădelegilor. privind ca în oglindă. la citirea Vechiului Testament. ci slujiţi unul altuia prin iubire. stă un văl pe inima lor. şi unde este Duhul Domnului. Prof. privind ca în oglindă.13-14: «Căci voi. / Astfel că Legea ne-a fost călăuză spre Hristos.n. Galateni 5. Iar când se vor întoarce către Domnul. Ci până astăzi. Orest Bucevschi. Comentariul Sfântului Vasile cel Mare la II Corinteni 3. 14 „Urmărind explicarea textului din II Corinteni 3. cu toată imperfecţiunea 13 care rezidă în aceste aplicaţii până la venirea lui Iisus Hristos. Teologia morală ortodoxă. numai să nu folosiţi libertatea ca prilej de a sluji trupului. Dr. şi unde este Duhul Domnului. ca de la Duhul Domnului. rămâne acelaşi văl. Dr.» (Galateni 3. Cf. Domnul este Duh.].19) 12.Şerban Drugaş 125 îngeri. Ed. Căruia I s-a dat făgăduinţa. Iar noi toţi. Galateni 5. Iar când se vor întoarce către Domnul. pentru dragostea de Dumnezeu şi de aproapele. slava Domnului. întrucât sunt date de Dumnezeu. 2003. fraţilor. I. Mladin. / Dar Scriptura a închis toate sub păcat. până când era să vină Urmaşul. aţi fost chemaţi la libertate. se dezvoltă aşadar aplicaţii cu caracter de lege practică morală individuală şi socială.». Domnul este Duh. căci el se desfiinţează prin Hristos.14-16: «Dar minţile lor s-au învârtoşat. în acesta: Iubeşte pe aproapele tău ca pe tine însuţi». noi eram păziţi sub Lege. ne prefacem în acelaşi chip din slavă în slavă. slava Domnului.14-18 arată că vălul care împiedică recunoaşterea desăvârşirii Vechiului Testament în cel Nou este întunericul „literei”. fiind închişi pentru credinţa care avea să se descopere. 14-18 [«Dar minţile lor s-au învârtoşat. 19-24 : «Deci ce este Legea? Ea a fost adăugată pentru călcările de lege. vol. Mitropolit Dr. / Este deci Legea împotriva făgăduinţelor lui Dumnezeu? Nicidecum! Căci dacă s-ar fi dat Lege. Diac. ca de la Duhul Domnului. ne prefacem în acelaşi chip din slavă în slavă. Constantin Pavel. Prof. şi a fost rânduită prin îngeri. cu faţa descoperită. pentru ca făgăduinţa să se dea din credinţa în Iisus Hristos celor ce cred. neridicându-se.

122. Fiind urmaş al lui David. înlocuieşte rolul lui Mesia. acţiunii de a se întoarce spre Domnul. 209] ” – Pr. Prin Lege şi la picioarele Sinaiului. care se reduce la planul social 16. Mircea Basarab.. întrucât persoana divino-umană a lui Mesia nu o mai întrupează. Ca recompensă pentru meritele sale reale. la obliterarea unor texte veterotestamentare clare. a putut pătrunde în taine. care a respins complet ideea de eliberare prin Mesia divino-uman. Restul omenirii va putea beneficia de acest avantaj în măsura care va respecta şi va observa Legea. Prin rănile lui. nr. 21. o interpretare legală iudaică. p.. Dr. XXXII. de la literă la duh. zdrobit pentru fărădelegile noastre. Creştinismul şi mozaismul în perspectiva dialogului interreligios. acela imită pe Moise ridicând vălul său când vorbea cu Dumnezeu (Exod 34. El va fi toiag pentru cei drepţi şi pildă de urmat pentru toţi oamenii. înlocuieşte termenul fecioară din Is. rolul principal în anularea stării de păcătoşenie i se atribuie Thorei. P. de asemenea.5: «a fost străpuns pentru păcatele noastre. Acela care atunci când citeşte Legea a îndepărtat litera. Sfânta Scriptură şi interpretarea ei în concepţia Sfântului Vasile cel Mare. ar fi fost spălată de străvechea întinare rezultată din greşala primului om. 123: „Deşi. „Minunea şi perpetua euharistie" în care se veselesc. după ce a îndepărtat ca pe un văl întunericul literei.. în mijlocul poporului nu va mai locui nedreptatea. căci el se îndreaptă. o parte din omenire. Mesia va restabili împărătia acestuia şi va uni pe evreii din împrăştiere. după învătătura revelată a Vechiului Testament eliberarea de păcat şi împăcarea omului cu Dumnezeu se face prin Mesia. Lui Mesia nu i se recunoaşte nici un rol pe această linie. 7. 1-3. nici caracterizată prin alte fapte extraordinare (Prozelitul iudeu Aquila.G. golită de duh. Migne. 3-4. iar "tipurile s-au schimbat în realitate". noi toţi ne-am vindecat») 15. care nu va fi nici virginală.126 ASTĂZI INSEMNATATEA DECALOGULUI Acest literalism opac duce. 34). lector. "pentru cel ce a putut să-şi adâncească privirea până în adâncul sensului legal şi care. De aceea. totuşi în teologia mozaică actuală. Dumitru Abrudan.cei drepţi. 14 cu acela de persoană tînără). Vasile cel Mare. 16 Ibid. Despre Duhul Sfânt c. nr. 164. El este aşteptat ca un om coborîtor dintre oameni (ἄνθρωπον ἐξ ἀνθρώπων). Va fi primul printre patriarhi şi cel . Viaţa sa va începe ca a tuturor celorlaţi oameni: prin naştere. p. iar astfel Tora abstractă. Obscuritatea învăţăturilor Legii corespunde vălului cu care Moise îşi acoperea faţa. 298. Mesia va lua parte în lumea cealaltă la gloria divină. p. care devine „Cuvântul Întrupat al Domnului” . şi pedepsit pentru fărădelegile noastre.. iar contemplarea spirituală. Legea a fost abrogată prin venirea lui Iisus Hristos. în mozaismul actual. în traducerea Sfintei Scripturi pe care o face în greceşte. Tora rămasă doar literă. 1979. în „Mitropolia Banatului”. Pe plan religios-moral va avea grijă să îndepărteze tot păcatul din comunitatea pe care o va conduce. teză de doctorat în Teologie. se îndreaptă spre Domnul (dar "Domnul" aici desemnează pe Duhul). care vorbesc despre rolul izbăvitor al chenozei şi jertfei lui Mesia (cf. el se aseamănă lui Moise a cărui faţă era preaslăvită de apariţia lui Dumnezeu" [Sf. precum vedem. 1979. p. 15 Pr. în „Mitropolia Ardealului”. lumină pentru popoare şi nădejde pentru cei în suferintă. Prof. Dar. adică Israel. Isaia 53. pur exterioară.

. prin intermediul creştinismului şi dreptul roman de după Constantin cel Mare şi astfel. 18 Psalm 97.nu e cea cu care biserica e confruntată în lume. dar care. acest tip de echitate este înlocuită prin amenzi. după lucrul fiecăruia. – Echitatea legii talionului este maximumul posibil ca legiferare pentru lumea antică. Nu există deci nici un indiciu în privinţa misiunii sale mântuitoare”. (…)”. fiind orice făptură raţională a lui Dumnezeu). nu-şi puteau încă adapta legislaţiei lor consideraţia nobilă faţă de semen („aproapele”. Dar vreme de lungi perioade în istoria creştină.sau/sau . Există desigur momente şi locuri cînd ceea ce oferă lumea secui ară contemporană merită respingerea totală. 17 Alasdair MacIntyre. se vede. deşi dezavuată de creştinism. până atunci această indulgenţă fiind practicată doar sporadic. 177. II Petru 1. este totuşi un mare progres faţă de legiferările altor coduri antice. întrucât aici sunt transformate preceptele morale în legi sociale. Conceptul neagresării fizice a condamnatului se extinde pe scară largă abia în secolul XX. 11: «Judeca-va lumea cu dreptate şi popoarele cu nepărtinire» . a fost foarte răspândită în societăţile medievale care se pretindeau creştine. Pentru scriitorii secolului al XII-lea această problemă se pune în termeni de virtuţi.. 179: „Problema constă în a transpune mesajul Bibliei într-o serie de diferenţieri detaliate şi particulare între alternative contemporane. aflate în conexiune organică între ele şi cu Decalogul au influenţat. baza dreptului iudaic. Doar târziu. pp. că Dumnezeu este nepărtinitor 18.a..17 Legea talionului (Ieşirea 21. ca urmare a mărinimiei personale.38-48) pentru limitările sale incompatibile cu lepădarea completă a egoismului care se cere creştinului (şi nu doar o anumită limitare de suprafaţă a efectelor acestora). întrucât: – Se remarcă o evidentă egalitate în faţa legii. închisoare ş. pe fondul culturii lor creştine. ibid. creştinul nu trebuie să înveţe cum să moară ca martir. ci cum să se raporteze la formele vieţii de zi cu zi. întreg dreptul statelor europene ale Evului Mediu.Şerban Drugaş 127 Tora este termenul ebraic ce desemnează Legea şi este firesc ca acest nume să fie titlul îndeosebi pentru cele cinci cărţi ale lui Moise. pentru această sarcină e nevoie de tipuri de concepte şi de investigaţii pe care Biblia însăşi nu le furnizează. deşi criticată pe bună dreptate de către Iisus Hristos (Matei 5. Aceste legi ale Torei. această alegere de tip total . Acestea sînt momentele martirilor. mai mare dintre ai lui Israe1. p. cînd comunităţile evreieşti şi creştine au avut de înfruntat obligaţia de a-l venera pe împărat. Pedeapsa cu moartea. contra vătămării corporale sau chiar a crimei comise – forme coercitive ce evită vătămarea corporală a agresorului. op. petreceţi în frică zilele vremelniciei voastre». în sens creştin. sub influenţa creştinismului. aşa cum s-a întîmplat în Imperiul Roman. bazată pe ideea esenţială care străbate întreaga Biblie. foarte evident în versetele 23-25). cit.17 : «Şi dacă chemaţi Tată pe Cel ce judecă cu nepărtinire.

Cele Zece Porunci spuneam că sunt precepte infailibile ale lui Dumnezeu. Desigur că. Conceperea unor legi care să contribuie cât mai mult la respectul universal uman şi la reintegrarea socială a infractorilor este modalitatea cea mai potrivită în care legislatorii pot împlini dragostea de Dumnezeu şi de aproapele în munca lor specifică. în pofida pretenţiilor de infailibilitate ale emitentului. p. 19 . că aplicarea teoretic-legislativă şi practică a Decalogului şi a tuturor preceptelor rezultate din el nu a fost absolută şi nu este nici astăzi. a creştinismului. Miruna Runcan. în timp ce altele aparţin tot religiosului universal. dar ea nu poate evita în condiţiile actuale. pedepse precum privarea de libertate sau amenzile. dar care nu şi-au găsit puterea de a produce aceeaşi lucrare pozitivă. în care anumite elemente îl anunţă deja pe Dumnezeul evanghelic şi tot ceea ce am numit supratranscendenţa iubirii. Gândirea religioasă este pe drumul care duce la textul evanghelic. el fiind un ideal. sunt încă foarte numeroase. dar aplicarea ei în domeniul legislativ este diferită. întraga conştiinţă a umanităţii. celelalte coduri Despre asimilarea graduală şi extrem de anevoioasă a mesajului iubirii evanghelice în istoria creştină – René Girard. pe scurt. 1999. până la venirea lui Hristos. dar ea n-a ajuns încă să se elibereze complet de conceptele structurate de către transcendenţa violentă”.128 ASTĂZI INSEMNATATEA DECALOGULUI fie acesta şi vrăjmaş. cu toată strădania (care trebuie să rămână maximă) de respect universal. care ne călăuzeşte cu forţa exemplului Său şi cu puterea harului revărsat în Biserică. care are însă o însemnătate majoră în modelarea pozitivă a conştiinţei şi practicii legislative universale. legile sunt menite tocmai să-i păzească pe oamenii cinstiţi de nedreptate. trad. Despre cele ascunse de la întemeierea lumii. ştiut sau neştiut. nici chiar asupra poporului Legii Vechi. marcat de o legătură strânsă cu dragostea de aproapele. Nemira. iar persoanele care nu înţeleg care ar fi motivul renunţării la ea pe temeiul creştin al dragostei de aproapele. – Trăirea dragostei de aproapele este posibilă la nivel personal fără rest. şi de aceea nedreptatea şi recidiva nu pot să nu fie pedepsite astfel încât să fie descurajate. Ed. Am văzut. datorită inerţiei sistemelor pline de duritate pe care le moşteneau din păgânism 19. Totuşi. Dragostea creştină de aproapele poate modela pozitiv conceperea şi aplicarea legilor. Însuşi modul de a gândi prezentat aici. ar fi fost imposibil de conceput fără învăţătura Mântuitorului Iisus Hristos care a modelat benefic. iar sfinţii pe care îi avem ca model ne arată cu prisosinţă acest lucru. 262: „Avem deci o combinaţie instabilă. recunoscut sau mai puţin. Încă şi astăzi sunt numeroase state care practică pedeapsa cu moartea.

Summary. Dacă Decalogul. pe măsura schimbării condiţiilor politice. 2. care şi-au făurit un imperiu bazat pe o înrobire severă a tuturor celor cuceriţi. dar timpul a arătat că ele sunt de fapt strădanii de reglementare socială locală. cu atât mai mult celelalte legi antice. in spite of the pretentions for infailibility of the legislator. de cealaltă parte. 20 . The other ancient legislative codes have changed with the politics. pe de o parte. 304 – 311. O diferenţă majoră este între legile statelor antice sau chiar preceptele morale din contextul culturilor respective. războinici cruzi. The theoretical-legislative and practical application of The Decalogue and of all the precepts resulted from it wasn’t absolute and it isn’t absolute today. Hammurabi căuta în legile sale să armonizeze diversele etnii încorporate în statul babilonian şi chiar să limiteze presiunile asupra economiei rurale şi de micilor meşteşuguri pentru realizarea armoniei sociale. pe când Decalogul. au căzut pe rând în desuetudine. inlighted organizer for his world (trying to bring harmony among different ethnical groups in babilonian state and even to limit the presures on rurel economy small manufacturers to achieve social Spre exemplu. Această diferenţă rezidă în faptul că primele se schimbă radical în împrejurări sociale diferite. şi Decalog. rămânând însă ca motor al gândirii pozitive exemplul strădaniei acestor legislatori.. cit.Şerban Drugaş 129 legislative antice au fost supuse unui proces de schimbare. pp. ed. organizator luminat pentru vremea sa şi alta este lumea asirienilor. nu numai că rămâne neschimbat. which has a major signification in the positive modeling of consciousness and universal law practice. The Decalogue being an ideal. dar şi continuă să civilizeze şi să schimbe el însuşi lumea. a avut nevoie de multă vreme pentru a învinge inerţiile durităţii lipsite de harul dătător de înţelepciune şi blândeţe. ca lege dumnezeiască. Aceştia îşi bazează promulgarea codurilor proprii pe inspiraţia zeilor 20. a lui Iisus Hristos şi a Bisericii. Hammurabi îşi stabileşte în introducere autoritatea prin înşirarea zeilor babilonieni sau ai popoarelor cucerite pe care îi cinsteşte – Gândirea asirobabiloniană în texte. precum şi desăvârşita lui tâlcuire din Legea cea Nouă a harului. alcătuite de oameni ca urmare a necesităţilor sociale care le cereau. adevărata vocaţie a universalităţii având-o legea cu adevărat dumnezeiască ce îşi are puternice rădăcini în Cele Zece Porunci. One was the world of Hammurabi. Una este lumea lui Hammurabi.

as a divine law. of Jesus Christ and of the Church. is that the first are radicaly changing in different social situations. needed a lot of time to defeat the inertia of the roughness deprived of wisdom and gentleness. true universal vocation having the divine law withpowerfull roots in The Ten Demands. it continues civilize and change itself the world. but the time showed that thei are attempts of social local reglementations. . on the other hand. A major difference between the laws of the ancient states or even moral precepts from the particular cultural contexts. as well as its perfect interpretation from The New Law of the grace. The other ancient laws were made by men as an answer to the social necessities of the moment. The Decalogue. cruel warriors. wich built an empire based on the severe slavery of those who were conquered. remaining as a positive exemple the legislators’ endeavour. on one hand. and The Decalogue.130 ASTĂZI INSEMNATATEA DECALOGULUI harmony) and the other one was the world of assirians. They became one after other out-of-date. but The Decalogue. Those are basing their legal codes on gods’ inspiration. not only that stays unchanged.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful