You are on page 1of 6

Tema: Ascultarea activă (partea 1-a) Obiective: Să definească conceptul de asculatre activă; Să descrie paşii în ascultarea eficientă (după Ross

); Să identifice tipuri de ascultare; Să analizeze tipurile de pseudoascultare.

Carl Rogers, cel care a utilizat pentru prima data termenul de ascultare activă, spunea: „Când am fost ascultat şi înţeles, am devenit capabil să privesc cu alţi ochi lumea mea interioară şi să pot merge mai departe. Este surprinzător să constaţi că sentimente care erau de-a dreptul înspăimântatoare devin suportabile de îndata ce ne ascultă cineva. Este stupefiant să vezi că probleme care păreau imposibil de rezolvat îsi găsesc soluţia atunci când cineva ne înţelege”. Participarea activă, verbalizată în discuţie produce mai multe schimbări în atitudine decît ascultarea pasivă... . Mintea oamenilor nu este o tabla nescrisa in care emitatorul poate sa srie ce vrea; ceea ce gandesc oamenii in raspunsul pe care i-l ofera mesajului este crucial. (David G. Myers, Psihologia socială) Ascultarea activă este o tehnică de conversaţie prin care îi comunicăm locutorului semnificaţia pe care o acordăm mesajului său. Paşi în ascultarea eficientă (Ross) Pasul nr.1: senzaţia ( ce este o rezultantă a mai multor analizatori – vizual, auditiv, etc.). Bariere ce acţionează la acest nivel: diferite tipuri de zgomote; defectele de recepţie ( probleme la nivelul receptorului); oboseala; alte elemente din cîmpul senzorial care distrag atenţia; defectele de transmisie (probleme la nivelul emiţătorului) etc. Pasul nr.2: interpretarea ( ce presupune atribuirea unui înţeles la ceea ce am ascultat). Bariere ce acţionează la acest nivel: cînd insistăm că tema este banală ori superficială; criticarea persoanei care transmite mesajul; cînd permitem stereotipurilor negative şi prejudecăţilor să intervină; o prematură reflecţie asupra celor auzite; căutarea altor evenimente care captează atenţia ascultătorilor; cînd ascultătorii “dorm cu ochii deschişi”. Pasul nr.3: comprehensiunea (înţelegerea) – presupune, pe lîngă interpretare, şi o evaluare critică a ceea ce s-a ascultat. Factori ce influenţează înţelegerea: inteligenţa; mărimea vocabularului ascultătorului;

acest ascultător. Moore o numeşte activitatea de pseudoascultare – un pseudoascultător priveşte Vorbitorul în ochi. 4. cunoaşterea tehnicilor care îmbunătăţesc comunicarea. însa problema intervine atunci când el omite să solicite feedback. Ascultarea selectivă. aprobă şi dezaprobă ceea ce spune acesta”. experienţa în a asculta materiale dificile. 2. şi deci rejectat. Ascultarea pasivă. Cu alte cuvinte. interes real pentru subiectul discutat. Pasul nr. de obicei. persoanele care aparţin acestei categorii leagă direct importanţa mesajului de modul în care-l obţin de la emiţător ( deşi. oboseala fizică sau psihică a ascultătorilor. admiraţia pentru vorbitor. preocupate de ceea ce gîndesc. desigur că acest tip de ascultare pierde din vedere întregul şi. curiozitatea faţă de subiectele discutate. Ascultarea combativă. ele vor monopoliza discuţia ( atunci cînd în această categorie se vor înscrie şi unii dintre profesori. etc. asupra climatului din colectivul universitar ca atare. Tipuri de ascultare ineficientă (Moore) 1. Persoanele care aparţin celui de-al doilea tip pretind să fie ascultate.! Cercetările în domeniu demonstrează că eficacitatea ascultării creşte atunci cînd obiectivele sunt identificate şi specificate. cîteodată chiar pune întrebări. receptorul mesajului este sincer interesat să audă şi să înţeleagă ce i se transmite. de cele mai multe ori. Deşi ne-am aştepta ca aceasta să presupună dezinteres din partea ascultătorului. priveşte spre vorbitor. îşi înclină capul şi zîmbeşte aprobator. se gîndeşte la alte lucruri. capacitatea de a surprinde ideile principale.orice altceva va spune vorbitorul va fi considerat irelevant.4: răspunsul ( este important în funcţie de vectorul de ce persoana în cauză a efectuat activitatea de ascultare). În această situaţie. nu trece la acţiune. Asculatrea atributivă. Cu toate că dă astfel aparenţa că ascultă.poate avea o influenţă negativă asupra modului în care ceilalţi colegi aflaţi în sală percep informaţia. lucrurile nu stau aşa. rămâne pasiv. să verifice calitatea şi corectitudinea mesajului primit. .vor dori să fie cei care deţin monopolul verbalizării în majoritatea momentelor din clasă. temperatura camerei şi ventilaţia. Cel de-al patrulea tip ascultă doar pentru ca vorbitorul să facă o greşeală şi pentru a ataca discursul acestuia. N. fără a lăsa elevii/studenţii să se exprime. 5. “Pretinzînd că ascultă. iar cînd aceştia o fac.abilitatea de a structura un discurs. 3. Tot o greşeală de ascultare s-ar putea considera şi urmărirea doara porţiunilor din discurs care îi interesează pe unii ascultători pentru interesele particulare pe care le au. mesajul în sine este mult mai important decît modul în care este el transmis). Activitatea de pseudoascultare. eficienţa vorbitorului. dar nu au niciodată timp să asculte la rîndul lor.B. ei îi întrerup. Pentru astfel de receptori. Moore numeşte acest tip de ascultare ascultare atributivă. în realitate.

) informare (obţinerea unei imagini clare asupra problemei) 2. ce sentimente şi nevoi are înainte de a avea orice tip de reacţie. acest tip de ascultare este cel mai eficient şi recomandat pentru rezultate optime în comunicare.) suport moral. Să determine tipurile de ascultare după rolul/scopul urmarit.Ascultarea activă (sau reflexivă) Acum. ascultătorul este total implicat în ascultarea mesajului: el vrea să ştie ce gândeşte vorbitorul. . emoţional. Tema: Ascultarea activă (partea a 2-a) Obiective: Să analizeze tipurile de ascultare. Ea poate fi folosită în 3 scopuri/roluri: 1. Ascultarea activă optimizează comunicarea. În mod evident.) reducere a agresivităţii verbale a interlocutorului (îl conving pe agresor că am luat act de problema lui şi-i diminuez emoţia puternic negativă). Să exerseze abilităţile de asculatare activă în activitati de comunicare. de liniştire şi consiliere a celuilalt (îi arăt interlocutorului că îi recunosc şi înţeleg situaţia) 3. Să formuleze reguli ce trebuie respectate în ascultarea activă. Acest ascultător confirmă mereu înţelegerea mesajului sau solicită explicit feedback de la vorbitor privind corecta receptare a mesajului înainte de a-şi exprima poziţia fată de conţinutul comunicat.

controlăm şi parafrazăm sentimentele celuilalt („Este adevărat că . Pentru ca procesul de ascultare să fie eficient M.Când ascultăm pentru a înţelege: ne focalizam pe conceptele centrale.Cand ascultăm pentru a analiza si evalua conţinutul: vom argumenta.. acţionînd ca un tot şi influenţânduse permanent una pe cealaltă. oferă confortul unei detensionări şi relaxări.Când ascultăm pentru divertisment: putem crea un cadru afectiv. Burley-Allen recomandă adoptarea următoarelor principii: - . identifica motivaţiile discursului. vizualizarea (in prealabil folosim ascultarea pentru a intelege. sumarizăm cu acurateţe conceptele care au fost identificate.. . folosim feed-back nonevaluativ.Când ascultăm empatic: vom clarifica lucrurile (corectind prin „Dacă nu greşesc. Concluzie: Cele 6 tipuri de ascultare se interpătrund.Cand ascultăm pentru a reţine informaţii: folosim repetarea. păstrează interactivitate extinsă. parafrazarea (folosirea propriilor noastre cuvinte). pentru a preveni reţinerea mecanica si neproductiva). frazele. . abordam flexibil si extensiv.”). . .?”). repetăm idei de bază parafrazând. folosind un model pozitiv si coerent. .Când ascultăm pentru a ne face o imagine despre emiţător: implicată direct în toate celelalte tipuri de ascultare.. să punem în relaţie elementele imise ce ar asigura interacţiunea ascultării. evidenţiem cuvintele cheie..

2. 4. O minte deschisă. să nu critici. Să analizăm ceea ce s-a transmis nonverbal (să încercăm să nu ne lăsăm impresionaţi de aparenţe. Să ne abţinem să contrazicem. Să luăm notiţe sugestive. să trecem prin filtrul propriu al gândirii cele auzite. Acest tip de ascultare contribuie la crearea unei atmosferede încredere şi înţelegere reciprocă. 7. ne duce cu gândul la faptul că interlocutorul nu pune preţ pe ceea ce transmitem. datelor de principii şi a probelor de opiniile personale. să găsim domenii de interes comun. “Mmm. să nu denigrezi. să nu insulţi. Să nu întrerupem. . să punem întrebări pentru a înţelege mai bine. Să rezistăm elementelor care ne distarg atenţia din exterior. Să evităm să fim critici şi să judecăm. Să dăm dovadă de flexibilitate mentală. Să ne controlăm emoţiile. Nu există ascultare activa fără contact vizual. Calităţile unui bun ascultător: . că vrea să arate că ştie şi el ceea ce vrem să spunem noi sau pur şi simplu îi place să se audă doar pe el. să ne ferim de punctele sensibile ( să nu ne lăsăm afectaţi de cuvintele cu încărcătură emoţională) 8. Să exersăm în mod regulat. să nu judeci. Să ne exersăm ascultarea. de iritare. Să-l privim pe vorbitor. să fim activi în conversaţie. Să luăm iniţiativa. în cartea sa “Arta de a asculta ce spun cei din jurul tău şi succesul în viaţă”. „care sunt sentimentele lui şi ce emoţii simte?”. M. „ce înseamnă acest lucru pentru el?”. Este bine să urmărim ideile generale. 4. Este bine să ne aşezăm într-un loc cât mai aproape de vorbitor. E util să ne concentrăm. să încercrcăm să sesizăm profunzimile. 3. Să ne concentrăm doar pe înţelegere. sensurile ascunse). 5. să ne focalizăm asupra ideilor puse în discuţie. să stimulăm vorbitorul prin feed-back-ul pe care i-l oferim (atenţie. să rezumăm. E bine să adopţi o atitudine înţelegătoare: să nu interpretezi. întrebări clarificatoare. “Oh. 9. 12. dar lipsite de intenţie critică. propune recomandări de îmbunătăţire şi dezvoltare a abilităţii de a asculta: 1. Întreruperea fluxului ideilor ne dă o stare de disconfort. 10. Să ne exploatăm viteza de gândire. din care să vedem bine şi să nu fim sustraşi de elemente perturbatoare. Dacă notăm pe scurt ceea ce am auzit ne îmbunătăţim abiliatatea de a asculta şi de a memora. Să determinăm nevoia momentului. Întrebări pe care ni le putem pune pentru a deveni empatici faţă de interlocutor: „ce încearcă să-mi spună?”. 6. sfaturi doar dacă acestea ne sunt cerute.1. 14.Trebuie să aşteptăm ca nivelul emoţional să scadă deoarece obiectivitatea în gândirea logică şi analitică este afectată de emoţii. 13. ferirea de concluzii pripite. interesant!” 3. Să căutăm ceva care să ne poată folosi. 11. interes. Să ne străduim să percepem mesajul fundamental al spuselor interlocutorului în mod empatic. Să ne concentrăm atenţia asupra ideilor. Se recomandă separarea ideilor de exemple. să nu acuzi. necritic. Să nu încercăm să rezolvăm problemele în locul vorbitorului sau să gândim în locul lui. să încercăm să rezumăm în minte ceea ce ni se transmite. „cum vede el problema?”. înţeleg!”. 15. 2. Este indicat să oferim soluţii. să nu devalorizezi. Burley-Allen propune. Este foarte important momentul ales pentru punerea întrebărilor.

Capacitatea de înţelegere şi rezonanţa emoţională cu partenerul. capacitatea de a aştepta ca persoana să se deschidă. • Receptivitatea. . Aceste feedback-uri includ elemente verbale. astfel încât acesta să poată şti că este ascultat cu interes şi că celălalt înţelege ceea ce spune. • Implicarea şi prezenţa în relaţie. şi de a asculta. o poziţie pozitivă lipsită de ironie sai agresivitate. • Empatia. • Răbdarea. nu doar fizică ci mai ales mentala şi emoţională. • Acceptarea partenerului. precum şi elemente de mimică şi pantomimică şi se referă mai ales la adecvarea acestora la situaţie şi persoană. care este asociată cu o bună toleranţă la frustrare.• Deschiderea. disponibilitatea de a comunica. în sens de manifestare a intersului faţă de celălalt de dorinţă de a primi mesajele sale. de a stabili relaţii. • Capacitatea de a oferi feedback-uri interlocutorului. să vorbească.