You are on page 1of 16

Clasificarea grupurilor de presiune din Republica Moldova Particularitatea cea mai evidentă a sistemului social-politic din Republica

Moldova este caracterul vulnerabil şi receptiv la orice “adiere” în plan geopolitic în regiunea Europei de SudEst. Interpunerea, concurenţa, uneori chiar confruntarea dintre interesele geostrategice ruse şi interesele de perpetuare existenţială, culturală, lingvistică naţională ale românilor, interesele strategice de dominare în zonă ale Ucrainei, Turciei, României sau Bulgariei influenţează direct activitatea grupurilor autohtone de presiune din orice domeniu de activitate: social, economic, al relaţiilor interetnice etc. Sfera politică este importantă pentru orice grup de presiune, determinîndu-l să-şi consolideze poziţia în cursa pentru asigurarea unei desfăşurări favorabile a evenimentelor în concurenţă cu alte grupuri de presiune şi în parteneriat (în cazul ideal) sau în opoziţie cu factorii de decizie. În urma analizei diferitelor tendinţe de evoluţie a sferei presiunilor politice, a multiplelor grupuri de influenţă din Republica Moldova se poate concluziona că sunt posibile mai multe feluri ale acestora, la baza cărora ar sta diferite criterii: 1. Potrivit criteriului originii grupurilor de presiune, se evidenţiază: a) grupuri din afara sistemului politic din Republica Moldova. b) grupuri din interiorul acestuia. Influenţele din exterior pot proveni de la: a) organizaţii internaţionale la care Republica Moldova este parte; b) state interesate de strategiile şi deciziile politice din Republica Moldova; c) organizaţii supranaţionale, care nu rareori sînt secrete sau se află în semiumbră. Grupurile interne de presiune pot fi împărţite în: a) grupuri care au provenit din societatea civilă, reprezentând deziderate ale cetăţenilor; b) grupuri din societatea politică, reprezentînd instituţii ale statului sau partide politice. 2. Potrivit criteriului orientării interesului, se disting: a) grupuri cu interese publice general-sociale, ce urmăresc obiective benefice pentru întreaga societate. b) grupuri de interese private ale membrilor, care au drept scop satisfacerea acestora. 3. Criteriul formei juridice stă la baza delimitării grupurilor de presiune din Republica Moldova, potrivit căruia există: a) grupuri recunoscute oficial; b) grupuri ilegale sau neînregistrate c) grupuri neînregistrabile în virtutea caracterului lor spontan sau sporadic de apariţie şi activitate. 4. După tipul metodelor şi tehnicilor de presiune utilizate , grupurile pot fi împărţite în: a) grupuri care recurg cel mai des la acţiuni de stradă;

care au un caracter regional. distingem: a). Principiul domeniilor de activitate pare a fi unul dintre cele mai relevante pentru întregul spectru de factori şi grupuri autohtone interne de presiune. iniţiază scandaluri sau campanii de demascare. care. b). Ca dovadă. Potrivit acestui principiu. Grupuri de presiune în domenii sociale şi ale unor categorii de cetăţeni. în cabinete. se atestă o utilizare disproporţionată (în comparaţie cu structura etnică) a limbii ruse. manipulării relativ reuşite. a independenţei şi a limbii “moldoveneşti” ca limbă oficială de stat. în Republica Moldova niciodată nu s-a pus problema adoptării unor limbi de stat altele decît cea română (moldovenească) sau / şi cea rusă. a ideilor şi a opiniilor proruseşti se datorează. în organele mass-media (80 % dintre cele difuzate pe teritoriul ţării fiind în limba rusă). al populaţiei rurale. Grupuri de presiune din sfera capitalului sau care vizează domeniul economic. în comparaţie cu organizaţiile din cea de a treia categorie. a) Eficienţa grupurilor de presiune de orientare rusofonă şi. precum şi tehnica “dreptului telefonic”. a “generat” separatismul transnistrean. utilizează legăturile de rudenie sau cunoştinţele. 5. Se impune o delimitare a grupurilor de presiune din acest domeniu după criteriul priorităţii etnonaţionale şi lingvistice pe care o adoptă: a) organizaţii de orientare rusofonă. Anii 1988-1994 se caracterizează prin proclamarea simbolurilor naţionale de stat. în problema identităţii (problema moldovenismului). vom porni de la particularităţile relaţiilor interetnice din Republica Moldova rămase ca moştenire de la regimul sovietic. potrivit unor teorii expuse mai sus.b) grupuri care utilizează prioritar metoda contactelor directe şi activează. Pentru a analiza acest tip de grupuri de presiune. iar. c). O nouă “eră” în domeniul relaţiilor interetnice din Republica Moldova a început în 1988. într-o măsură considerabilă. mai ales. “Legea cu privire la funcţionarea limbilor pe teritoriul Republicii Moldova” din 1 septembrie . pe cel găgăuz. revenirea ei la alfabetul latin. cu ajutorul extern mediatic. traficul de influenţă prin intermediul unui suspus influent. într-o măsură mai mică. dar cauzate. Grupuri etnonaţionale de presiune sau delimitate în baza acestui principiu. Organizaţiile din primele două categorii menţionate capătă un caracter general sistemic. pentru configuraţia politicilor şi strategiilor de stat din foarte multe domenii publice. După 15 ani de independenţă. fragmentar. Domeniul relaţiilor interetnice pare a fi unul de maximă importanţă şi interes pentru cetăţenii din Republica Moldova. în principal. pe cel bulgar. mai nou. b) organizaţii de orientare cultural-lingvistică românească şi c) grupuri cu orientare etnoculturală alta decît a celor două. şi de conflictele geostrategice regionale contemporane. în general. o dată cu emanciparea naţională a românilor. c) grupuri care recurg prioritar la campanii publicitare în mass-media.

formaţiunea politică Mişcarea social-politică “Edinstvo”. Amintim aici doar de decretele prezidenţiale: nr. grafiei latine şi a denumirii de “limbă română”. nr. care timp de patru ani (1994-1998) a fost la guvernare şi care manifestă nostalgie pentru perioada sovietică. Au fost trecute în revistă unele rezultate şi efecte ale presiunilor exercitate de anumite grupuri de orientare prorusă. şi al celor interne (mişcări de stradă ale studenţilor organizate de PPCD la începutul anului 2002). În anii 1994-1998 a fost adoptată Constituţia Republicii Moldova. De menţionat în acest context articolul 13 din Constituţie “Cu privire la funcţionarea limbilor” şi articolul 111 “Statutul special de autonomie”. de asemenea. 04. precum şi de Hotărîrile Guvernului nr. “Asociaţia lucrătorilor din instituţiile ştiinţifice şi de învăţămînt ruseşti” se pronunţă pentru continuarea predării în şcolile de cultură generală a limbii şi literaturii ruse. 91. în primul rînd. Mai active în promovarea intereselor culturale şi lingvistice ruse în Republica Moldova au fost organizaţiile: “Centrul culturii ruse”. Această mişcare a reuşit să unească în alegeri o bună parte dintre cetăţenii rusofoni din Republica Moldova. s-a neglijat legislaţia lingvistică de către noua majoritate parlamentară. care. fiind utilizate frecvent sintagmele: “limba rusă – limbă de stat” şi “Nu – unirii Moldovei cu România”.92 “Cu privire la măsurile de dezvoltare a culturii bulgare”. Pirogov” a .02. manifestare şi dezvoltare multilaterală. Grupul în cauză s-a impus pe arena politică prin proteste contra renaşterii naţionale.91 “Cu privire la asigurarea dezvoltării culturii evreieşti”. găgăuză. Republica Moldova. 219 din 25. intr-un stat federativ. În perioada anilor 2001-2004. prin admiterea unor frontiere interne după criterii etnice. Printre grupurile de presiune în problemele naţionale de orientare prorusă şi rusofonă menţionăm.91 “Cu privire la măsurile de dezvoltare a culturii ucrainene”. privind condiţiile de dezvoltare a culturii ruse. Drept consecinţă.03.91. şi-a revăzut radical poziţiile. Acest electorat ulterior a fost preluat de PCRM. perioada anilor 1994-1998 se caracterizează prin grave abateri ale structurilor legislative şi executive de la prevederile şi recomandările Consiliului Europei. strategie politică transpusă în Legea cu privire la persoanele aparţinînd minorităţilor naţionale şi la statutul organizaţiilor lor. 64 din 22. ucraineană. printr-o ofensivă contra valorilor culturale româneşti. “Fondul scrisului şi culturii slave”.08. bulgară. 79 din 30.94. la 29 iulie 1994. unde anterior fusese găsite zăcăminte de petrol. în urma căreia unei populaţii de 3. fiind apreciată de către unii experţi occidentali drept una dintre cele mai liberale din întreg spaţiul postsovietic. ca şi “Legea cu privire la acordarea cetăţeniei Republicii Moldova”. În aceeaşi perioadă minorităţile naţionale au beneficiat de un cadru legal de funcţionare. viza funcţionarea atît a limbii române (moldoveneşti).07. Astfel. a fost adoptată legea “Cu privire la statutul juridic special al Găgăuz Yeri” din 23. sub impactul vizibil al presiunilor externe. a acces la guvernare Partidul Comuniştilor.12.5% i s-a acordat un teritoriu de mai bine de 10%. într-o anumită măsură. din 09. dar. 161 din 12. cît şi a celor rusă. privind interesele culturale ucraineşti. fiind transformată de facto. nr.1989. iar asociaţia “N. I. ce se caracterizează.

O altă categorie de grupuri de presiune din domeniul vieţii etnonaţionale. Asociaţia pentru literatură şi cultură română “Astra” în numele lui Onisifor Ghibu. unul universal pentru analiza activităţii grupurilor de presiune din orice domeniu social. care influenţează politicile publice de stat. acestea fiind mai puţin numeroase şi influente: minoritatea evreiască este reprezentată de câteva organizaţii. “Constantin Stere”. la elaborarea unor strategii privind problemele românilor din sudul Basarabiei şi din nordul Bucovinei. la conducerea căreia se află academicianul Mihai Cimpoi. Casa Cărţii “Petru Movilă”.1996). al cărui conducător este poetul Arcadie Suceveanu. care elaborează politici sociale vizînd problemele minorităţilor naţionale şi este supusă frecvent presiunilor. Astfel. Centru de consolidare a intereselor culturale ale minorităţilor naţionale în Republica Moldova este organul public din subordinea Ministerului Culturii. precum şi la consolidarea diasporei româneşti din tot spaţiul ex-sovietic. diaspora care are tot dreptul la existenţă. Grupuri de presiune. librării. Societatea pentru ocrotirea monumentelor de istorie şi cultură etc. din păcate. Casa Limbii Române. Printre acţiunile de succes pot fi menţionate: crearea de noi biblioteci publice. “Alexandru Cosmescu”. de la Direcţia Cultură a municipiului Chişinău. raportate la o populaţie de aproximativ 60 mii de persoane. poate fi. b) Grupuri de presiune româneşti. iar acţiunile întreprinse au un caracter sporadic şi nu au un impact profund asupra mentalităţii sociale şi a factorilor de decizie.lucrătorilor medicali rusolingvi pentru folosirea limbii ruse în paralel cu limba română la întocmirea actelor medicale. “Casa naţionalităţilor” (înfiinţată la 01. Societatea culturală “Dunărea şi marea” şi Asociaţia bucovinenilor.06. Criteriul naţional. c) Alte grupuri de presiune de orientare etnonaţională reprezentă minorităţile naţionale. dintre care poate fi menţionată Societatea de cultură evreiască. cum ar fi Asociaţia “Pro Basarabia şi Bucovina”. în pofida conjuncturii politice. cu factori de decizie din Ministerul Culturii. asociaţiile culturale “Ginta latină”. înfiinţarea Centrului academic internaţional “Mihai Eminescu” din sectorul Botanica. Recent observam si grupul de presiune conglomerat in jurul „Ligii Tineretului Rus” care are un mesaj continuu asemanator cu celor anterior mentionate dar care au si un caracter agresiv de manipulare. cu sediul la Tiraspol. contribuie la conştientizarea de către populaţie a originilor româneşti. o serie de organizaţii se disting prin promovarea intereselor etnonaţionale româneşti în acest teritoriu. însă aproape toate realizările sînt concentrate în municipiul Chişinău. o constituie organizaţiile culturale. în condiţiile Republicii Moldova. Aceste organizaţii colaborează. precum: Uniunea scriitorilor. Societatea culturală ”Limba noastră cea română”. care desfăşoară o intensă . precum cel de orientare geostrategică.

au format peste 10 grupuri etnice de presiune: Societatea culturală ucraineană. majoritatea cărora îşi bazează capitalul şi forţa persuasivă pe numărul mare de membri şi de simpatizanţi. Totodată. care în Republica Moldova. de construire a sinagogilor. nu în ultimul rînd. Foarte multe decizii politice se adoptă în funcţie de factorul etnolingvistic. Grupurile de presiune în domeniile sociale şi ale unor categorii de cetăţeni întrunesc organizaţii cu impact considerabil asupra politicilor sociale de stat. neavînd posibilitate să fie exercitată”. de iniţiere a procedurilor legale de emigrare în Israel. “s-a pomenit în funcţie minoritară. iar în ceea ce priveşte orientarea spre integrarea europeană a statului nostru. acesta i-a îndemnat să devină cetăţeni loiali statului şi să înveţe limba şi tradiţiile româneşti. ucrainenii. Problema relaţiilor interetnice rămîne a fi una de maximă importanţă pentru scena politică din Republica Moldova şi implicit pentru domeniul presiunilor şi influenţelor politice. este nevoie de a asigura statutul culturii majoritare. Comunitatea ucraineană etc. factorul conştiinţei civice a populaţiei din perspectiva interacţiunii şi implicit a interinfluenţării dintre societatea civilă şi stat . numeroase confruntări politice la orice nivel social-ierarhic “zguduie” periodic viaţa politică autohtonă şi determină reorientarea direcţiilor strategice de dezvoltare a statului şi a societăţii în numeroase domenii de activitate. Spre exemplu. potrivit unor oficiali ai Consiliului Europei. Reprezentanţii minorităţii găgăuze sînt asociaţi în trei organizaţii socioculturale principale. Uniunea ucrainenilor. Societatea culturală “Rromii Moldovei”. Leonid Kravciuk. organizaţiile minorităţii ucrainene susţin deplin acest curs al politicii externe a Republicii Moldova.Din acest punct de vedere există propuneri de renunţare la termenul de “minorităţi naţionale”. Cea mai numeroasă minoritate naţională. Minoritatea bulgară este reprezentată de Societatea bulgară “Renaşterea” şi de Comunitatea bulgară din Republica Moldova. Legăturile politice ale acestei etnii cu factorii politici din Ucraina sînt deschise şi eficiente. Dialogul interetnic în Republica Moldova trebuie să devină o normă şi o prioritate pentru orice guvernare şi. ca şi în Ucraina. În cazul acestor formaţiuni asociative. ulterior organizaţiile exprimînd public nevoia de a depăşi formalismul predării limbii de stat în şcolile neromâneşti. la una din întîlnirile membrilor organizaţiilor naţionale ale ucrainenilor cu ex-preşedintele Ucrainei. care sporeşte comunicarea interetnică. şi de a-l înlocui cu termenul “comunităţi etnoculturale”. care doar parţial reflectă realitatea.activitate de înfiinţare a şcolilor cu predarea în limba ebraică. în anul 1995. din perspectiva integrării europene a statului. Alte organizaţii etnice mai importante sînt Comunitatea armeană. grupuri de presiune ce ameninţau în luna octombrie 1998 cu “nesupunere civilă a tuturor bulgarilor” şi blocarea căilor rutiere şi a căilor ferate în cazul neinstituirii unei unităţi administrative judeţene suplimentare în baza actualului raion Taraclia (aproximativ de 7 ori mai mic decît celelalte 9 unităţi administrative judeţene). Aceste grupuri de presiune sunt formaţiuni.

Partidul Independenţilor etc. private duce nemijlocit la realizarea interesului social-general la nivel naţional. Succesul efectului persuasiv al grupurilor şi organizaţiilor sociale asupra factorilor de decizie depinde. acceptate şi promovate de forţele politice de la putere. O mare însemnătate pentru domeniul influenţelor politice din Republica Moldova au organizaţiile de tineret şi studenţeşti. centrele culturale (Alianţa Franceză etc. de asemenea. . În domeniul social public din Republica Moldova poate chiar mai mult decît în orice alt domeniu de activitate a grupurilor de presiune. Grupurile de presiune din domeniul social de activitate cuprind grupuri sociale. uneori utilizînd chiar forma diferitelor ONG-uri şi organizaţii sociopolitice. Însă pot proceda ca factori de presiune politică şi diferite segmente ale puterii de stat. precum Liga naţională a asociaţiilor de primari. Colaborînd în cadrul numeroaselor congrese naţionale şi internaţionale. deşi acesta rămîne prioritar (problema cursului de istorie. reduceri şi scutiri de taxe etc.) şi fundaţiile. tinerii mai sînt interesaţi de probleme macrosociale. în mare măsură. de gradul de colaborare cu instituţiile de stat şi de accesul la puterea politică. hotărîte să le promoveze sau să le apere. Asociaţia Istoricilor (AIRM). în cadrul lui organizaţiile studenţeşti colaborînd cu astfel de instituţii. Numărul acestor organizaţii înregistrate la Ministerul Justiţiei a trecut peste cifra de 150. o latură specifică a sistemului autohton de presiuni politice. promovînd interese specifice. dialogul dintre puterea locală cu cea centrală (legislativă şi executivă) preluat de unele organizaţii. precum şi de gradul de corespundere valorilor macrosociale şi politice ale sistemului. însă distincte ca interese. precum Consiliul Rectorilor.. Însă interesul acestui tip de grupuri nu se reduce doar la domeniul învăţămîntului. reprezintă. organizaţiile în cauză au menirea să direcţioneze viaţa comuniunilor de tineri pe făgaşul firesc de comunicare şi interacţiune cu autorităţile de stat.). cum ar fi: integrarea europeană sau democratizarea societăţii .are un rol determinant. orientările şi deosebirile etnonaţionale şi cele geopolitice ale intereselor concurente se evidenţiază nestingherit. burse. specifice. De exemplu. Realizarea acestor interese particulare. mai mult sau mai puţin numeroase. care au avut loc la Chişinău. Federaţia puterilor locale şi regionale din Moldova.

care foloseşte aceste forţe sociale pentru a-şi promova interesele politice proprii). demonstraţiile de stradă din perioada 18 martie . contesta legitimitatea hotărîrii Guvernului de a permite tranzitarea deşeurilor prin Republica Moldova. impulsionate de faptul că Partidul Ecologist “Alianţa Verde”. Cerînd date veridice despre acest “transport radioactiv”. de asemenea şi pentru efectuarea unei reforme profunde a companiei de stat “Teleradio Moldova”. Succesul pe care ea l-a repurtat se explică. petiţii către diverse foruri ale observatorilor campaniei electorale (presiune indirectă). au ameninţat că vor bloca călea ferată. precum înlocuirea cursului de “Istorie a românilor” cu cel de “Istorie a Moldovei”. în vederea oferirii unor facilităţi electorale acestei categorii sociale. în speţă PDAM. prin legăturile neoficiale cu factorii de decizie. făcînd parte din CDM. ONG-urile . unindu-se într-un Comitet ad-hoc. avea o imagine de omogenitate şi solidaritate de invidiat de către multe dintre grupurile de presiune din Republica Moldova. În acea perioadă. Comitetul. precum anularea scutirilor la taxa de călătorie în transportul urban din Chişinău.Mişcările studenţeşti din anii 1993-1994. organizate de PPCD.15 aprilie 1995 s-au declanşat din motive sociale. nouă ONG-uri de mediu. În Republica Moldova există şi organizaţii ecologiste influente. contra intenţiilor deputaţilor PCRM în Parlament de a redenumi cursul de “Istorie a românilor” şi de a conferi limbii ruse statut de limbă de stat. Printre grupurile ecologiste mai influente erau: “Mişcarea ecologistă din Moldova”. mişcarea studenţească. reprezentată de Liga Studenţilor de la toate instituţiile de învăţămînt superior din capitală. Mişcările studenţeşti şi de tineret din 1998-1999. în pofida existenţei unui număr mare de studenţi rusolingvi (aproximativ 40%). în principal. comunitatea ştiinţifică şi pedagogică din Republica Moldova au protestat referitor la excluderea “Istoriei românilor” din sesiunea de BAC-2005 [58]). sub preşedinţia academicianului Kuzneţov. reprezenta coaliţia de guvernare. confirmă apropierea şi colaborarea majorităţii organizaţiilor de studenţi şi tineri cu partide politice (în special PPCD. subiect care nici în 2005 nu s-a epuizat (AIRM. Presiunile exercitate de organizaţiile de studenţi în perioada campaniei electorale parlamentare 2005 asupra factorilor de decizie din CEC. delegaţii la preşedintele CEC. din anul 2002 cauzate de unele acţiuni ample. ce reprezentau forţe politice populiste. a cercurilor academice de specialitate împotriva tranzitării unor containere cu deşeuri nucleare de la centrala atomoelectrică din Kozlodui prin Republica Moldova spre Rusia. mai ales. Invocînd legislaţia de mediu din Republica Moldova. Se pleda. care. au fost generate de revendicările economice. prin demonstraţii de stradă. fundaţiile ecologiste “Azuro–Eco” şi “Mold–Eco”. care intenţiona să folosească mişcarea studenţească şi influenţa liderilor Ligii în rândurile studenţilor în scopuri proprii. activitatea de presiune politică a cărora s-a intensificat o dată cu coalizarea mai multor ONG-uri de mediu. Dezbateri aprinse a generat această chestiune în 1998-1999 şi în Parlamentul Republicii Moldova. “Academia naţională de ecologie”.

a susţinut PDAM. Acest grup se caracterizează printr-o poziţie civică de emancipare etnonaţională şi lingvistică a românilor basarabeni. avînd importante avantaje. a susţinut din punct de vedere material copii talentaţi. la sfîrşitul anului 1998 se atestă o explozie de constituire a numeroase organizaţii de protecţie a mediului înconjurător. parteneriatul cu puterile locale. conduşi de o echipă în relaţie strânsă cu reprezentanţii puterii. Soţia fostului preşedinte al republicii. totodată. din care fac parte soţiile multor demnitari de stat. cu participarea ambasadorilor şi a soţiilor acestora. relevant faptul că există o colaborare şi un contact direct stabil şi strîns dintre comunitatea ONG-urilor ecologiste şi factorii politici cu funcţionarii din Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale (în cadrul cabinetului Tarlev. care. punându-se accentul pe proiecte informativ-educative şi aplicative-concrete. ajuns la guvernare. dar şi politicile şi strategiile ecologice de stat de diferit nivel. dar şi din cea a tacticilor de influenţă utilizate. fostă vicepreşedinte al Congresului Intelectualităţii. De remarcat specificul metodelor utilizate de Asociaţia Femeilor. în fruntea căreia s-a aflat mult timp prozatoarea Lidia Istrati. Eva Ciubuc. Există două organizaţii ale femeilor cu prestanţă notabilă la nivel naţional. mai ales în provincie. aprofundînd. organizate de Asociaţia Femeilor din Republica Moldova. fost angajat al REC Moldova). mai ales. comunitatea obştească ecologistă promovînd şi standarde europene în domeniu .ecologice “Biosfera” şi “Biotica”. de asemenea. Antonina Lucinschi. care au un specific anume din perspectiva domeniilor în care se implică. iar vicepreşedinte al acestei fundaţii era Ludmila Scalnaia. O dată cu înfiinţarea Centrului Regional de Mediu (REC Moldova). Primul dintre aceste grupuri este Liga Democrat-Creştină a femeilor. de soţia acestuia. la alegerile parlamentare din 1998. Rămân de urmărit perspectivele cristalizării rolului opiniei publice ecologiste din Republica Moldova în context geostrategic. finanţat de Comisia Europeană şi US EPA. ministru al MERN a devenit Constantin Mihăilescu. Un caz aparte în contextul sferei presiunilor politice din Republica Moldova reprezintă organizaţiile de femei. . după numirea lui Ion Ciubuc în postul de prim-ministru. “Asociaţia Femeilor din Republica Moldova” în frunte cu Ludmila Scalnaia. Este în acest sens. Această asociaţie se caracterizează printr-un număr considerabil de membri. după alegerile din 1998. era preşedinte al Fundaţiei “Filantropia”. cu opţiuni geostrategice şi politice diferite. Funcţia de vicepreşedinte al Asociaţiei a fost exercitată. filială a REC-ului transeuropean. menţionăm şi târgurile cu vînzare. îndeplinea funcţia de preşedinte al Asociaţiei relaţiilor cu ţările lumii “Dacia”. Tot în ceea ce priveşte domeniul asociativ al femeilor din ţară. transformat în Partidul Forţelor Democratice. care a organizat concursuri muzicale pentru copii. care nu a reuşit să treacă bariera de 4% pentru a ajunge în Parlament. prin promovarea trimestrială a unui “program de granturi mici” cu un fond anual de 50 mii dolari SUA. Acestea sînt doar unele dintre organizaţiile care şi-au făcut publice opiniile privind problema deşeurilor radioactive.

Asociaţia Femeilor de carieră juridică. Cele menţionate mai sus confirmă faptul că influenţa acestor grupuri este mare. pot fi considerate asociaţiile de veterani ai celui de-al doilea război mondial din cadrul Armatei Roşii. Uniunea veteranilor războiului din Afganistan. mitingul şi pichetarea ambasadei Rusiei din 23 August 1998. cu excepţia cazurilor de manifestaţii conjugate cu cele ale unor forţe sociopolitice revanşarde: partide de orientare pro rusă sau pro CSI sau comitete de sprijinire a limbii ruse. de exemplu. de asemenea şi sfera grupurilor de veterani ai conflictelor armate este polarizată după criterii naţionale. Uniunea veteranilor şi invalizilor conflictului din Transnistria. totodată. asociaţia “La Strada”. finanţate. Aceste asociaţii sunt constituite. iar forţa lor de influenţare a deciziilor politice este considerabilă. de exemplu. iar opţiunile lor politico-sociale sînt frecvent luate în considerare de către politicieni. care sînt mai active în oraşe. a demonstraţiilor de stradă. Societatea invalizilor. ele sînt puţin influente. organizate în semn de protest faţă de politica Rusiei promovată în Basarabia şi faţă de pactul sovieto-german din 23 August 1939 şi alte mitinguri şi acţiuni de doliu. majoritatea de vîrsta a treia. aceştia fiind uniţi cu comunitatea academică medicală şi beneficiind de un sprijin major din partea statului. Organizaţia de Femei din Moldova “Iniţiativa Civică”. Forţa de influenţă a acestor organizaţii decurge din activismul civic caracteristic persoanelor vîrstei a treia. la care au participat peste două mii de oameni. Grupuri de orientare pro-rusă. în domeniul ONG-urilor invalizilor şi persoanelor cu disabilităţi asemenea disensiuni aproape că lipsesc. în general. Mişcarea refugiaţilor. În “Consiliul Naţional pentru problemele persoanelor cu handicap”. Mişcarea Combatanţilor. Grupurile de orientare românească din acest domeniu sînt numeroase. Fundaţia “Ecoul Cernobâlului”. de comemorare a victimelor represiunilor. în majoritatea lor. al căror scop principal era combaterea traficului de fiinţe umane . Natura deciziilor adoptate de factorii politici autohtoni ne determină să conchidem că această categorie de grupuri sociale de presiune este una elitară. Din aceste grupuri fac parte: Asociaţia Victimelor Regimului Comunist de Ocupaţie şi a Veteranilor de Război ai Armatei Române (AVRCOVRAR). Centrul “ProGeneva”. din imigranţi rusolingvi după cel de-al doilea război mondial. .În perioada 2001-2005 şi-au intensificat activitatea sub impact extern mai multe asociaţii. asociaţiile de pensionari. dar. Uniunea foştilor deţinuţi ai lagărelor fasciste şi staliniste. Precum multe alte domenii. Asociaţia bolnavilor de miopatie. Organizaţia Internaţională pentru Migraţie etc. fundaţia SOROS. ceea ce înseamnă mai mult decît numărul considerabil de membri. iar resursele lor principale sînt inteligenţa şi diplomaţia. care manifestă nostalgie pentru trecut. amploarea grevelor. în principal. intră în afară de medici şi următoarele ONG-uri: Asociaţia surzilor. Mai multe acţiuni de amploare au fost organizate de AVRCOVRAR împreună cu Asociaţia Istoricilor (AIRM). Uniunea participanţilor la conflictul militar de pe Nistru (1992). Asociaţia de sprijin al copiilor cu handicap fizic. Centrul pentru Prevenirea Traficului de Femei. conform principiului aspiraţiilor spirituale spre “patriile externe” de origine. de guvernul SUA.

Asociaţia Presei Electronice (APEL) (cu activităţi şi acţiuni sporadice şi inconstante în planul persuasiunii şi presiunii asupra deciziilor politice). Asociaţia “Salvaţi copii”. Asociaţia Pro Democraţia. UNICEF. la 2 martie. Asociaţia Presei Independente etc. Uniunea Jurnaliştilor din Moldova. echitabilă şi neangajată politic . metodică şi utilă (promovînd cadrul legal internaţional) din domeniul analizat. acest fapt fiind destul de semnificativ şi simbolic. Toate acestea au confirmat importanţa macrosistemică a uniunilor şi asociaţiilor de veterani şi combatanţi în cadrul campaniei electorale din martie 2005. deşi cu numeroase ocazii.reuşind să coaguleze o mare parte şi din comunitatea academică moldovenească şi să se asigure cu sprijinul unor importante forţe politice. din domeniile civice şi de susţinere a dezvoltării democraţiei. înaintea alegerilor parlamentare. Pentru grupurile locale cu obiective civice din Republica Moldova este ilustrativ cazul programului “de dezvoltare a structurilor de apărare a drepturilor pacienţilor şi de participare a lor la procesul decizional în domeniul sănătăţii publice”. conferinţe şi întruniri metodice.. instalarea unei linii telefonice pentru sesizarea cazurilor de încălcare a drepturilor pacienţilor. care începe să se distingă tot mai mult de problemele sociale ridicate de ONG-uri. Dintre ONG-urile locale mai importante amintim Comitetul pentru libertatea presei. În acest context devine tot mai importantă problema libertăţii presei şi a accesului la informaţii. dar care nu poate fi valorificat în deplină măsură din cauza coordonării slabe a acţiunilor grupurilor româneşti din diferite domenii. După declanşarea în anul 2002 . sînt exprimate opinii. “Amnesty International”. Această acţiune presupunea popularizarea drepturilor pacienţilor prin broşuri şi buclete. victime şi refugiaţi demonstrează încă o dată potenţialul mare de presiune asupra deciziilor politice al organizaţiilor respective . finanţate de Fundaţia Soros. Trebuie menţionate şi Centrul Independent de Jurnalism. Dintre grupurile de presiune din domeniile apărării drepturilor omului . precum Asociaţia Consumatorilor. precum că presa autohtonă nu este nici pe departe independentă. Activitatea organizaţiilor româneşti de veterani. menţionăm grupuri autohtone. un mare număr de filiale ale organizaţiilor internaţionale: Comitetul Helsinki pentru Drepturile Omului. Există. totuşi necesită o susţinere şi din partea societăţii noastre. care încearcă să domine acest segment al scenei presiunilor politice. Liga pentru apărarea drepturilor consumatorilor (LADC) etc. totodată. Fundaţia Internaţională pentru Sisteme Electorale (IFES). cum ar fi alegerile de orice nivel. de ziua declanşării conflictului transnistrean fiind desfăşurate ample manifestări cu participarea celor mai importanţi politicieni şi a numeroşi funcţionari de rang înalt. în vederea promovării intereselor lor şi a dispersării opiniei publice de orientare românească. Printre cele mai răspîndite acţiuni de presiune utilizate de către factorii pro-româneşti de influenţă este pichetarea sediului Ambasadei Federaţiei Ruse la Chişinău. iniţiat de Centrul Naţional “Sănătatea publică şi management social” în colaborare cu organizaţia “Management şi asigurări în medicină”. reprezentînd organizaţiile cu activitatea cea mai constantă. care.

faţă de pacient. de fapt. cu participarea celor mai importanţi politicieni . României. precum şi alte surse mai puţin cunoscute. un rol important în definirea strategiei naţionale sociomedicale l-a avut Asociaţia de Bioetică din Republica Moldova. Turciei. la conducerea căreia se află academicianul şi profesorul Teodor N. sindicatele. de exemplu. Dacă pornim de la ideea privind caracterul influenţat al deciziilor. PNUD). În acest context a fost elaborat şi Planul Naţional de acţiuni în domeniul drepturilor omului. care îşi promovează cauzele şi interesele lor. O categorie aparte de organizaţii reprezintă instituţiile finanţatoare.A. se organizează conferinţe şi seminare ale instituţiilor internaţionale şi locale din domeniu. activitatea generatoare de presiune politică a diferiţilor factori de interes. din perspectiva polarităţii vieţii sociale şi politice din spaţiul basarabean – unul de interferenţă a zonelor geopolitice. a sindicatelor se caracterizează prinr-o activitate sporadică.a reformei sistemului de ocrotire a sănătăţii. poate fi analizată prin prisma rezultatelor eforturilor lor sau a deciziilor politice. dat fiind caracterul obscur al izvoarelor acestor surse. cel din domeniul învăţămîntului interactiv “Pas cu Pas” (elaborat de Institutul copilului din Washington. finanţînd anumite grupuri loiale sau special constituite. UNESCO. însă. Să amintim doar cîteva dintre centrele finanţatoare ale ONG-urilor din Republica Moldova: Banca Mondială. Suediei. ca reacţie la disproporţiile economico-sociale existente. Categoria grupurilor de presiune profesionale. c) organizaţiile corporative cu interes economic predominant. Sursele finanţatoare reprezintă. introducerea modelului medicinei prin asigurare. elementul determinant al configuraţiei fenomenului de presiune politică. Pe lîngă cele amintite. (USIS.. element activ în procesul de emancipare şi informare publică a populaţiei şi a specialiştilor cu privire la normele moral-etice. Dintre toate grupurile economice din Republica Moldova. fără a dispune de posibilităţi reale de presiune. mai ales. o serie de ONG-uri s-au manifestat în mod activ.U. obscure sau episodice. USAID). caracterul activităţii acestora necesitînd o analiză mai profundă. Direcţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare DDC. iniţiat şi sponsorizat de Banca Mondială şi de Fondul de investiţii sociale din Moldova). este aproape imposibil de a le monitoriza şi de a le analiza adecvat. deosebim trei categorii distincte: a) organizaţiile profesionale. organizaţie care în colaborare financiară cu filiala locală UNESCO a înfiinţat Centrul Naţional de Bioetică. programe guvernamentale străine ale guvernelor Federaţiei Ruse. exercitată direct sau mediat. Fundaţia Eurasia. b) organizaţiile patronale. Olandei etc. DFID (Marea Britanie). Fundaţia Soros. din cauza unor carenţe istorice (care îşi au începutul în perioada cînd sindicatele erau o structură coercitivă a statului totalitar): potenţialul scăzut de organizare şi . principiile de bază ale atitudinii umane faţă de orice formă de viaţă. Ucrainei. Ţîrdea. În orice caz categoria grupurilor de presiune cu obiective sociale şi de apărare a drepturilor omului reprezintă poate organizaţiile cele mai deschise controlului financiar şi colaborării cu autorităţile de stat. Grupuri de presiune vizînd domeniul economic . dar. Multe alte programe aduc un real folos societăţii. servicii ale ONU (UNICEF. servicii ale guvernului S.

Cele mai cunoscute organizaţii patronale din Republica Moldova sînt: “Uniunea industriaşilor şi antreprenorilor”. În sfera presiunilor economice. Cu toate acestea sînt numeroase cazurile de asociere a sindicatelor şi patronatelor pentru o cauză comună. Sindicate. “Federaţia patronatului din construcţii”. fapt pentru care atît sindicatele. cît şi patronatul caută căi suplimentare pentru a-şi atinge scopurile. patronatul întrunea peste 30 de organizaţii. În afară de FGSM mai prezintă interes în acest sens confederaţia sindicală “Solidaritate”. FGSM fiind preocupată mai mult de colectarea semnăturilor pentru revizuirea Constituţiei şi de “redobîndirea dreptului la iniţiativă legislativă”. ce nu poate fi neneglijată. Totuşi dispersarea în peste 25 de sindicate independente de ramură slăbeşte mişcarea sindicală. o dată cu reducerea şi lichidarea datoriilor salariale. Asociaţia femeilor-manageri etc.solidarizare a membrilor. organizaţiile patronale şi sindicale exercită un impact considerabil asupra factorilor guvernamentali de decizie. Clubul oamenilor de afaceri “Timpul”. la o întrevedere din octombrie 2004 dintre ministrul Economiei Marian Lupu şi reprezentanţii business-ului mic s-a pus problema trecerii dialogului dintre autorităţi şi aceşti oameni de afaceri de la forma neoficială. Inspectoratului municipal de poliţie. care la nivel local reprezintă o forţă. Astfel. care periodic deleagă reprezentanţi pentru presiuni asupra Primăriei. fapt destul de semnificativ din perspectiva legăturilor prioritare ale acestei organizaţii sindicale quasistatale cu factorii de decizie. care permit a întreţine o structură complexă de funcţionari. categorie socioeconomică căreia i se atrage tot mai multă atenţie din partea statului. relaţie care nu are o evoluţie foarte cordială. Asociaţia oamenilor de afaceri “Business-Chişinău”. la un “real parteneriat”. cînd poliţia patrulează rutele din cauza numeroaselor atacuri criminale asupra şoferilor. însă. mai ales pe timp de noapte. categoria şoferilor de maxi-taxi din Chişinău. Cu toate acestea FGSM dispune de resurse materiale impresionante: imobile şi bunuri. de multe ori ilegală. de asemenea şi multe personalităţi care participă activ la viaţa sociopolitică. deciziile de stat foarte des reflectînd şi interesele acesteia. cu părere de rău. de exemplu. La negocierile Comisiei Tripartite: Guvern. iar oamenii . la încheierea contractului colectiv de muncă. Asociaţia producătorilor de mărfuri din Moldova. “Uniunea antreprenorilor şi arendaşilor”. În această numeroasă categorie de grupuri de influenţă mai trebuie incluse şi grupurile profesionale neformale. Reprezentînd pături economice şi sociale importante. În acest sens sînt numeroase speculaţiile privind angajarea politică a liderilor de sindicat în detrimentul membrilor simpli. inexistenţa unor surse financiare minime pentru eficientizarea acţiunilor. tot mai frecvent îşi fac apariţia factori provenind din categoria business-ului mic (peste 50 de organizaţii asociative). După anul 2002. deşi sînt cunoscute cazuri de colaborare. Patronat. Sindicate. Patronat. fără a lua în considerare neînţelegerile mărunte. Reprezentanţii de vîrf ai FGSM participă periodic la lucrările Comisiei Tripartite: Guvern. amploarea acţiunilor sindicale active a scăzut simţitor. formula tripartită amintită nu de fiecare dată constituie un adevărat parteneriat dintre factorii decizionali şi de presiune.

Problematica grupurilor de presiune din domeniul agriculturii. care pare a fi un grup ce agregă şi articulează eficient năzuinţele şi interesele ţăranilor împroprietăriţi. reţeaua de centre “Contact”. creşterea exporturilor . În prima categorie pot fi incluse următoarele organizaţii: “MoldCoop” – grup de influenţă. în sfera grupurilor de influenţă din agricultură apar numeroase Centre de consultanţă. transnaţionale. iar guvernarea de stat nu poate să facă abstracţie de acest fapt. “Asociaţia băncilor comerciale” – organism asociativ al băncilor comerciale private. a intereselor corporative pe piaţa de capital în raport cu Banca Naţională. ONG-ul CAMIB. precum şi altora . care susţine financiar şi logistic unele gospodării private. interese economice şi de profit. stat. cu un mare impact asupra conştientizării priorităţilor în domeniu de către opinia publică rurală şi implicit asupra strategiilor guvernamentale în agricultură. cum ar fi: Agenţia de Restructurare în Agricultură. care are ca obiectiv consolidarea capitalurilor autohtone. se comportă ca nişte grupuri autentice de presiune. După anul 2000. potrivit înaltului oficial. obţin posibilitatea şi accesul efectiv la procesele decizionale politice. care constituie în prezent majoritatea din totalul locuitorilor de la sate. precum: reţeaua “AGROinform” (finanţată prin programul TACIS. în componenţa CDM.de afaceri vizaţi. guvernul SUA prin USAID pentru elaborarea tehnologiilor eficiente de cultivare). care are ca scop imediat profitul economic. trebuie să devină “experţi la toate stadiile de elaborare a politicii economice”. cel al Olandei. în raport cu interesele şi priorităţile de stat. Din perspectiva organizării lor. avînd ca scop de bază consolidarea poziţiei financiare. Grupurile din domeniul agriculturii devin din ce în ce mai active şi influente pe scena autohtonă a evenimentelor sociale. ACSA etc. Banca Mondială. “Direcţia de Vinuri şi Produse Pomivinicole” din cadrul Ministerului Agriculturii etc. “Agenţia naţională pentru atragerea investiţiilor”. în condiţiile existenţei unor instituţii de stat executive şi legislative corupte. distingem: organizaţii quasi-statale şi organizaţii-trust. în anul 1998. întrunind întreprinderi de producţie şi desfacere. a Cartelului ţărănesc “Sfântul Gheorghe”. în virtutea economiei preponderent agrare din Republica Moldova capătă o însemnătate deosebită. şi de guverne străine (de exemplu. reprezentînd pătura socială a ţăranilor. Aceasta are loc din cauza finanţării şi încurajării externe de către unele organizaţii care susţin reforma în agricultură. promovînd decizii şi programe de stat profitabile pentru anumiţi agenţi economici sau persoane interesate de deciziile acestor structuri de stat. Organizaţiile corporative de presiune reprezintă categoria cea mai influentă a grupurilor economice de presiune al căror potenţial principal constă în concentraţia de bunuri şi resurse materiale şi financiare şi care. AGREX. “Camera de Comerţ şi Industrie” – organizaţie intermediară între agenţi economici. Drept exemple elocvente în acest sens pot servi guvernarea Partidului Democrat Agrar din Moldova (PDAM) în perioada 1994-1998 şi participarea la guvernare. ONG-uri olandeze ICCO şi NOVIB).

pînă la societăţi comerciale şi SRL-uri străine. sînt capabile să corupă şi să acceadă la cei mai înalţi funcţionari de stat şi avînd legături directe cu regimul separatist de la Tiraspol. sînt numeroase cazurile reciproc avantajoase (şi pentru Republica Moldova). cînd organizaţii economice internaţionale influente înfiinţează filiale locale cu destinaţie precisă: de a veghea cum se respectă interesele şi valorile prioritare pentru organizaţia-mamă (EAN Moldova ca parte a EAN International. cum sînt: “Consiliul naţional al energiei”. În cea de-a doua categorie intră organizaţiile de import al produselor energetice. Rusiei. de atragerea investiţiilor. Totodată. de apărarea investitorilor şi businessmanilor străini. este. Aceste categorii de factori de influenţă reprezintă grupuri bine organizate şi dotate. .mult mai puţin amintite de mass-media. iar factorii care presează pot fi foarte diferiţi: de la guvernele unor state donatoare cointeresate (guvernele SUA. TACIS etc. cazul Asociaţiei Economiştilor din Moldova în cadrul unui proiect finanţat de BM şi Fundaţia “Soros”.). supranaţional şi suprapolitic. dar nu mai puţin importante. de exemplu. care asociază majoritatea producătorilor autohtoni de marcă. foarte frecvent secret-criminal. sau cazurile numeroase. BM. “Moldpetrol-business”. au un caracter transfrontalier.). care a organizat un seminar direcţionat pe decizii concrete cu înalţi funcţionari de stat din domeniul economiei .). “Asociaţia importatorilor de produse petroliere”. mai ales. Ucrainei. Acest domeniu. poate. României. domeniile energetic. cel mai mult supus presiunilor din exterior. de domeniile cele mai profitabile (de exemplu. organizaţii mondiale financiare şi economice. Sistemul de presiuni din domeniul economic şi de afaceri ar fi incomplet dacă nu am aminti de presiunile externe importante exercitate de factori de influenţă interesaţi de această sferă. cu sarcina de a supraveghea respectarea standardelor de codificare a produselor). Tot aici includem organizaţiile exportatorilor de produse alimentare şi de băuturi alcoolice. Japoniei etc. interesate mai des de reforme macro-economice. prin programe ale acestora (FMI. Olandei. după cel al politicilor externe. care manifestă interes faţă de anumite decizii . Ele sînt interesate. alimentar etc. cînd ONG-urile locale de experţi intermediază dialogul dintre interesele economice externe şi autorităţi în cadrul unor proiecte cu finanţare externă.

În virtutea caracterului specific al activităţilor de presiune politică inevitabil muşamalizat şi direcţionat de opinia publică. ca şi procesele sociale transformate în urma efectului aplicării acesteia. distorsionat şi tendenţios prezentat în sursele mass-media. cît. mai ales. care.Concluzie Spectrul larg al grupurilor de presiune din Republica Moldova prezentat mai sus totuşi nu reflectă o imagine absolut adecvată a raporturilor concurenţiale de forţă de pe această scenă. . punctul iniţial de pornire trebuie să fie chiar decizia politică concretă. partide politice …” . de fapt. În aceste condiţii este extrem de importantă evoluţia mentalităţii sociumului autohton. înţelegînd prin aceasta “antrenarea în procesul decizional a întregii comunităţi (grupuri de interes ale sectorului privat. externe. “crearea comitetelor consultative cetăţeneşti”. de aceea conchidem că configuraţia dinamică concretă a politicului moldovenesc reprezintă rezultatul luptei. mai ales. supusă presiunilor. poli. a mentalităţii funcţionarilor publici. organizaţii nonguvernamentale. organizaţii profesionale. încep să admită necesitatea “implicării cetăţeanului în procesul decizional”. dar. Sfera presiunilor politice din Republica Moldova nu este o excepţie. asociaţii de locatari. analiza corectă a intensităţii şi direcţiilor precise ale presiunilor exercitate devine anevoioasă. Totuşi criteriul de bază pentru orice cercetare a influenţelor politice. al interacţiunii intense dintre diferite tendinţe. factori de interese şi presiuni politice atît interne.

dr.. conf. grupa 113 RI MC CHIŞINĂU 2013 . univ.ACADEMIA DE ADMINISTRARE PUBLICĂ DE PE LÂNGĂ PREŞEDINTELE REPUBLICII MOLDOVA DEPARTAMENTUL ORGANIZAREA INSTRUIRII CATEDRA ŞTIINŢE POLITICE ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE STUDII MASTER LOBISM ŞI GRUPURI DE PRESIUNE CLASIFICAREA GRUPURILOR DE PRESIUNE ÎN REPUBLICA MOLDOVA TITULAR CURS: PETRU FURTUNĂ. MASTERAND: MAXIM ARGHIR.