You are on page 1of 2

Eruptiile morbiliforme sau maculopapulare pot fi cele mai frecvente dintre toate reactiile induse de medicamente, incep deseori

pe trunchi sau in zonele traumatizate sau de presiune si constau in macule si papule eritematoase ce sunt frecvent simetrice si pot deveni confluente. Afectarea mucoaselor, palmelor si telor este riabila; eruptia poate fi asociata cu prurit moderat pana la sever si febra. Patogenia nu este clara. Un mecanism de hipersensibilitate a fost sugerat, desi aceste reactii nu recidiveaza intotdeauna la reexpunerea la medicament. Diagnosticul este rareori sustinut de teste de laborator; deosebirea de exantemele virale este principala problema de diagnostic diferential. In timp ce aceste reactii necesita de obicei intreruperea administrarii medicamentului, eruptiile pot uneori sa diminueze sau sa dispara in conditiile continuarii administrarii medicamentului responsabil. Reactiile morbiliforme apar de obicei in cursul primei saptamani de la initierea terapiei si dureaza 1-2 saptamani; totusi, reactiile la anumite medicamente, in special penicilina, pot incepe la mai mult de 2 saptamani dupa inceperea terapiei, si pot persista pana la 2 saptamani dupa intreruperea terapiei. Aceste eruptii sunt frecvente la pacientii care primesc ampicilina, amoxicilina sau alopurinol; trimetoprim-sulfametoxazolul provoaca frecvent reactii la pacientii cu SIDA. Eruptiile morbiliforme se trateaza de obicei simptomatic. Antihistaminicele orale si compresele calmante sunt utile pentru tratamentul pruritului. Antihistaminicele topice pot avea, de asemenea, efect favorabil, ca si emolientele. Cure scurte de glucocorticoizi topici potenti pot reduce inflamatia si simptomele si sunt probabil de ajutor. Efectul benefic al glucocorticoizilor sistemici in raport cu riscul lor este mai putin clar pentru eruptiile morbiliforme.

Reactii medicamentoase fixe Aceste reactii sunt caracterizate prin una sau mai multe leziuni net delimitate, eritematoase, in care hiperpigmentarea apare dupa vindecarea inflamatiei acute; la reexpunere, leziunea recidiveaza in acelasi loc ("fixa\"). Leziunile afecteaza deseori fata, organele genitale si mucoasa bucala si provoaca senzatie de arsura. Eruptiile medicamentoase fixe au fost asociate cu fenolftaleina, sulfonamidele, tetraciclina, fenilbutazona si barbituricele. Desi sensibilitatea incrucisata pare sa apara intre diferiti compusi tetraciclinici, sensibilitatea incrucisata nu a fost provocata cand compusi sulfonamidici diferiti au fost administrati pacientilor in cadrul unui test de provocare. Evidentierea unui infiltrat mononuclear caracteristic al papilelor dermice in stransa apropiere cu jonctiunea dermo-epi-dermica poate confirma diagnosticul clinic. Degenerarea extensi a celulelor bazale poate duce la formarea de bule si dispersia pigmentului. Chiar si cand leziunile sunt complet vindecate, macrofage incarcate cu melanina sunt prezente in derm.

Eritemul nodos Eritemul nodos este o paniculita caracterizata prin noduli eritematosi subcutanati sensibili, dispusi de obicei pe portiunea anterioara a picioarelor. Hipersensibilitatea medicamentoasa, frecvent la contraceptive orale, este una din cauzele acestei reactii. Mecanismul este necunoscut.

Aceste eruptii pot fi deosebite de psoriazisul pustulos prin debutul mai rapid al febrei si pustulizarii si prin vindecarea lor rapida si spontana dupa intreruperea medicamentului. and de obicei distributie acrala si fiind adesea asociate cu dureri faringiene si indispozitie. fenitoin si fenilbutazona. aminopenicilinele. Eruptiile buloase Bulele insotesc o mare rietate de reactii cutanate. febra si stare generala alterata. Sindromul Stevens-Johnson Sindromul Stevens-Johnson (SSJ) este o afectiune buloasa care este de obicei mai gra decat eritemul polimorf. Acidul nalidixic si furosemidul provoaca eruptii buloase ce nu pot fi distinse de bolile buloase primare. Medicamentele sunt cauza cea mai frecventa la adulti. clinic si morfopatologic de nedeosebit de lichenul . a unei necrolize epidermice toxice (NET) si a unor eruptii medicamentoase fixe. Eritemul polimorf are cel mai adesea cauze nemedicamentoase. . anticonvulsintele. de asemenea. Eritemul polimorf Eritemul polimorf este. Aurul si antimalaricele sunt cel mai frecvent asociate cu aceasta eruptie. Pe langa eroziuni ale mucoaselor. incluzand sulfonamide. cat si de NET. cel mai frecvent infectia cu herpes simplex. Debutul este in general acut si se caracterizeaza prin necroza epidermului. incluzand beta-blocantele si captoprilul. asociate cu expunerea la medicamente. in special antibiotice. Multe medicamente. Necroliza epidermica toxica NET este cea mai gra reactie cutanata medicamentoasa si poate fi fatala. a unui sindrom Stevens-Johnson. o boala acuta inflamatorie autolimitata a pielii si mucoaselor. Aceasta reactie este cel mai des asociata cu sulfonamidele. de asemenea. Alte exemple sunt o eruptie asemanatoare pemusului foliaceu intalnita la penicilamina si pemoidul cicatriceal care a fost intalnit la clonidina. Suprapunerea SSJ/NET prezinta atat caracter de SSJ. o reactie lichenoida. sulfonamidele cu durata lunga de actiune sunt cel mai bine studiate. caracterizata prin leziuni distinctive in iris sau in semn "de tras la tinta\". pot provoca eritem polimorf. interesand peste 30% din suprafata corporala.Eruptii medicamentoase lichenoide O reactie cutanata lichenoida. penicilina. Procentul total din suprafata corporala reprezentat de regiunea clita este sub 10%. si pot fi o parte integranta a unor reactii fototoxice. de asemenea. este asociata cu riate medicamente si substante chimice. provoaca. Eruptii pustuloase Eruptiile exantemice pustuloase active sunt. Eozinofilele in lichenul sunt mai frecvente cand reactia este indusa medicamentos. cu 10-30% din suprafata corporala clita epidemic. in special eruptiile grave morbiliforme. aceasta eruptie este caracterizata de mici cule ce apar pe macule purpurice sau de leziuni in semn "de tras la tinta\" atipice. Apar. agentii antiinflamatori nesteroidieni din grupa oxicamilor si alopurinolul. Agentii antihipertensivi.