You are on page 1of 19

Echipa proiect Tabel nr 1. Nr. Crt. 1. 2. 3. 4. 5.

Nume Caraivan Traian Tone Andrei Bodali Prenume Cristina Sorin Laura Alina Roxana Grupa 8316 8316 8316 8316 8316

Proiect la disciplina Costuri,preturi si tarife.

1.Zona geografica - Unităţi agroturistice: VALEA PRAHOVEI
Regiunea de Dezvoltare Sud.Caracteristici Regiunea Sud este situată în partea de sud a României, având o suprafaţă de 34.453 km 2 (14.45 % din suprafaţa României), corespunzătoare judeţelor Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova şi Teleorman. În partea de sud, regiunea se învecinează cu Bulgaria. Relieful regiunii este caracterizat de predominanţa formelor de relief de joasă altitudine: câmpii şi lunci - 70,7%, dealuri - 19,8% şi doar 9,5 % munţi.

Populaţia totală a celor şapte judeţe componente era, în 2005, de 3.342.042 locuitori, reprezentând 15,4% din populaţia României. Densitatea populaţiei este de 96,6 loc/km 2, valoare superioară mediei pe ţară (90,7 loc/km 2). Gradul de urbanizare este de 41,7%, sub media pe ţară, explicabil prin faptul că, exceptând judeţul Prahova, majoritatea populaţiei trăieşte în mediul rural. Regiunea Sud are o reţea de localităţi alcătuită din 48 de oraşe (din care 16 municipii), 517 comune şi 2018 de sate. Cele mai multe oraşe (32) au sub 20.000 de locuitori, multe dintre acestea cu o infrastructură deficitară, apropiată de cea a zonelor rurale. Numai 2 oraşe au

5%). Călăraşi (51. indică o pondere ridicată. reprezentând al doilea buzunar de mare sărăcie în România (primul pol fiind cel din Regiunea Nord . prin închiderea majorităţii unităţilor industriale reprezentative. Videle. Judeţele Prahova şi Argeş se caracterizează printr-o pondere ridicată a populaţiei ocupate în industrie şi servicii.Prahova deţinând locul 1 pe ţară în ceea ce priveşte producţia industrială. Ialomiţa şi Teleorman) este o zonă tradiţional subdezvoltată. suprafaţa judeţelor componente este reprezentată în întregime de câmpie. Slobozia şi Feteşti. în 2005.4% la nivelul regiunii. Ea se caracterizează prin preponderenţa populaţiei ocupate în agricultură.8 euro/locuitor). aceasta era de 7. Plopeni. astfel încât satele şi oraşele mici se depopulează. În anii ‘70. cele mai ridicate rate ale şomajului înregistrându-se în judeţele Ialomiţa (12. sub media pe ţară(38. întreaga zonă a cunoscut o dezvoltare industrială artificială.peste 100. Urlaţi. Distribuţia teritorială arată o concentrare mai mare a oraşelor în judeţul Prahova (14) şi mai redusă în Giurgiu (3). Partea de nord a Regiunii (judeţele Argeş. Trăsătura esenţială a Regiunii Sud este reprezentată de împărţirea acesteia în două sub-arii cu caracteristici geografice şi socioeconomice diferite. la nivel regional. Giurgiu (59.7% din populaţia regiunii.6%). Zimnicea. În prezent. În cea ce priveşte rata şomajului. Alexandria.6%). De altfel. Economia regională În 2004. evidenţiindu-se aceeaşi diferenţiere între sudul şi nordul regiunii. situată sub media pe ţară (2932. Gradul de ocupare a populaţiei pe sectoare de activitate. iar cea mai redusă în Călăraşi –1748. Costeşti şi Câmpulung-Muscel. Moreni. precum şi arealele adiacente ale oraşelor Turnu Măgurele. iar cele mai reduse în judeţele Argeş (5. Închiderea unor unităţi industriale în zonele monoindustriale a determinat apariţia unor grave probleme economice şi sociale. cele mai mari valori înregistrânduse în judeţele Argeş – 3071 euro/locuitor şi Prahova – 2696.2 euro/locuitor.Est). la 31 decembrie 2005. valorile cele mai ridicate înregistrându-se în Argeş (39%) şi Teleorman (37. Giurgiu. în special în zonele urbane monoindustriale: Mizil. cu o pondere ridicată a populaţiei ocupate în agricultură: Teleorman. Partea sudică a Regiunii (judeţele Călăraşi. Olteniţa. Regiunea Sud înregistra o valoare a PIB de 2447 euro/locuitor.1%) şi Călăraşi (9%).7%) şi o pondere relative scăzută a celei ocupate în industrie (23.7%). Această situaţie caracterizează toate reşedinţele de judeţ. Călăraşi. suportă impactul sever al procesului de tranziţie spre economia de piaţă. Principalele probleme cu care se confruntă acest areal sunt legate de declinul unităţilor industriale. de 35. Giurgiu. a populaţiei ocupate în agricultură (39.7%) şi servicii (36. Infrastructura Transport . Judeţele sudice ale Regiunii sunt preponderent agricole.8%).5%). dar în descreştere. în celelalte judeţe valorile fiind cuprinse între 31 şi 37%.000 de locuitori (Ploieşti şi Piteşti). la nivel judeţean.4 % şi 57. Forţa de muncă şi migraţia Ponderea populaţiei ocupate era. Dîmboviţa şi Prahova) se caracterizează printr-un grad ridicat de industrializare. Lipsa locurilor de muncă în zonele rurale determină o masivă plecare către Bucureşti şi migraţia tinerilor către Europa de Vest.9 euro/locuitor. care a generat o rată ridicată a şomajului.2%) şi Giurgiu (5.

Utilităţi publice Străzile orăşeneşti au o lungime de 3.7%). însă în numeroase situaţii aceste instalaţii sunt slab dezvoltate.Piteşti) şi A2 (Bucureşti – Constanţa. E81. Epurarea apelor uzate menajere constituie o altă problemă majoră. În ceea ce priveşte transportul rutier. pe judeţe. înlesneşte legăturile acestei regiuni cu principalele oraşe din bazinul său hidrografic. E70. 56.7%). . printre care şi în cele 45 de oraşe ale regiunii. II.2% din totalul drumurilor publice sunt modernizate. VII (Bucureşti-Galaţi).4% din reţeaua naţională). Intra regional. Procentele ridicate din aceste judeţe se datorează ponderii mai mari pe care le au drumurile naţionale în totalul drumurilor publice. arată diferenţierea clară dintre nord şi sud. Apa potabilă pentru alimentarea localităţilor din regiune provine din captările apelor de suprafaţă şi a apelor subterane. celelalte judeţe înregistrând ponderi mai mici de 20%.1% sunt modernizaţi. este faptul că unele conducte prezintă un grad avansat de degradare şi uneori de subdimensionare în comparaţie cu volumul de apă solicitat în prezent. în sudul regiunii (peste 23%).3% din localităţile regiunii şi a 77% dintre oraşe. Caracteristic reţelei de alimentare cu apă în special din mediul urban. Regiunea Sud beneficiază şi de avantajul oferit de principala arteră fluvială de navigaţie europeană. iar cea mai scăzută în Ialomiţa (37. cele trei judeţe nordice concentrând 88.605 km (14. comparativ cu nordul acesteia (sub 20%).1% din numărul total de localităţi din regiune beneficiind de alimentare cu apă (din care 47 oraşe). subdimensionate şi în mare parte degradate. cea mai mare pondere de străzi orăşeneşti modernizate înregistrându-se în judeţul Argeş (81.1%). a unor echipamente şi tehnologii depăşite.0% din totalul naţional). pe lângă drumurile naţionale care traversează judeţele. Dunărea. Pe judeţe. apar discrepanţe puternice. IV. aflată parţial în exploatare). generată de utilizarea în cele mai multe cazuri. Dunărea. Regiunea dispune de o reţea dezvoltată de transport feroviar. teritoriul acesteia fiind străbătut de magistralele feroviare I (Bucureşti-Timişoara). Mai precis. comparativ cu sudul regiunii. Această explicaţie este sprijinită de densitatea mai ridicată a drumurilor publice înregistrată în judeţul Argeş – peste 44 km/100kmp.8% dintre localităţile care beneficiază de acest tip de infrastructură. E85 şi E60) şi de autostrăzile A1 (Bucureşti . în Teleorman ponderea scade sub 20%. naţionale şi judeţene cu o lungime de 12. Distribuţia teritorială a localităţilor alimentate cu gaze naturale. există o reţea mai densă de drumuri judeţene şi comunale (de regulă mai puţin modernizate decât cele naţionale). cele mai ridicate ponderi ale drumurilor publice modernizate se înregistrează în judeţele sudice: Călăraşi (40%) Teleorman (39.Regiunea dispune de o reţea de drumuri publice europene. La nivel judeţean. Reţeaua de gaze naturale existentă în regiune asigură alimentarea doar a 22. Reţelele de canalizare a apelor uzate menajere sunt prezente în doar 15. doar judeţul Prahova (34. faţă de cea din judeţele sudice – sub 27 km/100kmp. însă puţin folosită ca urmare a reducerii capacităţilor industriale ale oraşelor porturi şi lipsei transportului naval de călători. în judeţele nordice (Argeş. V si VI (traseu comun până la Ploieşti). astfel dacă în judeţele Prahova şi Argeş peste 70% din localităţi au instalaţii de alimentare cu apă. asigurată de 5 drumuri europene (E574.8%). regiunea beneficiază de o bună deschidere internă şi internaţională. din care 58. III.000 km (15 % din totalul naţional) şi o reţea feroviară de 1225 km (11. însă doar 29. arteră fluvială europeană.6%) depăşeşte media naţională (21. VIII (Bucureşti-Constanţa) şi IX (Bucureşti-Giurgiu).9% din numărul total de localităţi. Dâmboviţa şi Prahova).

24 policlinici şi 62 spitale. concentrate în mod deosebit în judeţele Argeş. 7947 copii sunt ocrotiţi în instituţii de tip familial (64.89%). Videle. Educaţie Structura educaţională în Regiunea Sud-Muntenia poate asigura şcolarizarea la toate nivelurile. o parte tot mai însemnată a populaţiei preferă sistemele individuale de încălzire. dintre care 2403 au beneficiat de servicii de asistenţă socială. Slobozia şi Feteşti.3% din totalul naţional).11%) sau rezidenţiale (35. Stoieneşti şi Câmpulung Muscel – din judeţele nordice. Începând cu 2005.5 m²/locuitor. regiunea dispune de 24 km linii de tramvai (în Ploieşti) şi de 19 km de linii de troleibuz (în Târgovişte şi Ploieşti). adică 5. Costeşti. Sănătate Sectorul public de asistenţă sanitară cuprindea. a determinat închiderea unor unităţi industriale din zone monoindustriale. Valea Călugărească.4 m²/loc. Judeţele Argeş şi Ialomiţa nu dispun de facilităţe pentru cantine sociale şi servicii de îngrijire la domiciliu. Urlaţi. . căminele de elevisunt insuficiente pentru a prelua elevii din zonele rurale – la rândul lor insuficient dotate. Spaţiul verde din oraşele regiunii Sud are o suprafaţă totală de 1857 ha (9.Est în ceea ce priveşte numărul de familii monoparentale (41642). Olteniţa. dominat în proporţie de 97. 57% dintre unităţile şcolare sunt situate în judeţele Argeş. Zimnicea.5% de autobuze. dar şi a unora din judeţele sudice: Turnu Măgurele. Giurgiu. 10 şcoli profesionale şi de ucenici. în anul 2005. Dâmboviţa şi Prahova. Servicii sociale Ca urmare a procesului de restructurare industrială. datorită costurilor ridicate de producţie şi transport. ca urmare a faptului că aceste judeţe concentrează 60. mai mici. regiunea se confruntă cu numeroase probleme sociale: Regiunea Sud ocupă locul al doilea după regiunea Nord.) şi Giurgiu – în sens negativ (doar 1. existau sisteme publice de distribuţie a energiei termice în doar 26 dintre localităţile regiunii (dintre care 20 localităţi urbane). regiunea are cel mai mare procent al populaţiei îmbătrânite din ţară. Dâmboviţa şi Prahova. întregul parc auto deţinând în exploatare un număr de 610 de vehicule. Şotănga. unde se concentrează peste 65% din numărul total. De asemenea. Principala problemă a majorităţii aceastor unităţi educaţionale o reprezintă degradarea clădirilor şi slaba lor dotare tehnică. în cadrul acesteia existând în 2005 un număr de 604 grădiniţe. ducând la apariţia unor probleme sociale grave în ariile aferente localităţilor: Mizil. 178 licee. Abateri importante de la această medie înregistrează judeţele Ialomiţa – în sens pozitiv (10. Plopeni. Din punct de vedere al transportului urban de pasageri. La nivelul anului 2005. La sfârşitul anului 2004. Călăraşi. cea ce nu permite creearea condiţiilor optime pentru realizarea unui proces educaţional adecvat şi eficient. Zone problemă Restructurarea industriei din ultimii 15 ani.2 m²/loc). 13 şcoli postliceale şi 4 instituţii de învăţământ superior. existau 10443 de copii cu dizabilităţi. 1092 şcoli primare şi gimnaziale. Numărul unităţilor sanitare este mai ridicat în judeţele Argeş. mai performante şi mai eficiente.Distribuţia energiei termice în sistem centralizat este prezentă cu precădere în centrele urbane şi se află în declin în ultimii ani. Ca urmare. 46 de ambulatorii de spital şi de specialitate. Prahova şi Teleorman. Alexandria.3% din populaţia regiunii.

Potenţialul agricol al regiunii în general şi al părţii sudice în special este deosebit de ridicat(71. Colibaşi. Situată în nord-vestul regiunii. unele (Filipeşti şi Ceptura) fiind declarate în trecut zone defavorizate. Vălenii de Munte. etc a căror prelucrare şi comercializare poate creşte valoarea adăugată din regiune. În regiune există 11 parcuri industriale. Potenţialul turistic al regiunii Sud. al cărui potenţial poate fi valorificat ca o alternativă la turismul montan. prin acordarea unor avantaje fiscale. Găeşti. pentru a încuraja investiţiile din aceste zone. diferenţiat între nordul şi sudul regiunii. Pucioasa. maşini.0%). inclusiv a investiţiilor străine. Piteşti şi Topoloveni) şi Dâmboviţa (Fieni. Potenţial de dezvoltare Regiunea Sud are un important potenţial de dezvoltare economică. în special prin aportul întreprinderilor din industria chimică şi petrochimică (judeţele Prahova şi Argeş). Pucioasa.Probleme economico-sociale au apărut şi în localităţile rurale axate pe industria extractivă.Muscel etc. În regiune s-au realizat importante investiţii străine directe: Renault – Piteşti. acestea necesitând încă acţiunii ample de revigorare economică şi socială. Pe teritoriul regiunii Sud a fost identificată zona de restructurare industrială V. Holcim – Câmpulung Muşcel. localizate în zona Subcarpaţilor. turistice şi de agrement (o treime din numărul total de parcuri existente în România). 5 dintre acestea fiind localizate în judeţul Prahova. din nordul regiunii. cea mai ridicată cifră de afaceri în industrie este realizată de Prahova (38. în nord există importante resurse de subsol reprezentate de zăcăminte de ţiţei şi gaze naturale. Cele mai importante areale cu potenţial turistic sunt: • staţiunile montane de pe Valea Prahovei-masivul Bucegi.3%). De cealaltă parte. zona include şi oraşele din judeţele Argeş (Costeşti.) • Dunărea. Piteşti şi Târgovişte se manifestă ca poli de dezvoltare şi ca centre de polarizare pentru noi activităţi industriale. Oraşele Ploieşti. echipamente şi mijloace de transport. Din păcate aceste măsuri au avut un impact redus asupra situaţiei economicosociale a localităţilor respective. sare. în sudul regiunii există suprafeţe agricole întinse. 2. corespunzătoare condiţiilor pedologice din regiune.0% din cifra de afaceri în industrie la nivelul regiunii). textile. în afara celor tradiţionale existente. valorificat într-un mod adecvat şi ţinând cont de principiile durabilităţii. poate contribui esenţial la dezvoltarea economică şi socială a regiunii. Curtea de Argeş. localităţile turistice şi parcurile naturale situate în Munţiii Bucegi şi Munţii Piatra Craiului • staţiunile balneoclimaterice din regiune (Slănic Prahova. ştiinţifice şi tehnologice.pe ultimul loc situându-se Călăraşi (4. Argeş şi Dîmboviţa). Câmpulung . Târgovişte şi Titu). confecţii şi alimentară.2% terenuri arabile). Pe judeţe. Câmpulung Muscel. Astfel.1% din suprafaţa totală reprezentată de suprafeţe agricole. urmată de Argeş (33. Samsung COS – Târgovişte.9% din cifra de afaceri totală din regiune (2003). Contribuţia industriei la crearea PIB regional este de peste 30%.Oferta de servicii agroturistice . cărbuni. care pot sta la baza dezvoltării unei agriculturi specializate pe anumite tipuri de culturi. din care 80. materiale de construcţie (Prahova. Moreni. Industria reprezintă cea mai importantă ramură economică a Regiunii Sud dacă se are în vedere că întreprinderile din sectorul industrial au realizat 45.

3 Parau Rece Comarnic. Este una dintre primele pensiuni intrate in circuitul turistic al sarii. 2. 8.str Ghiosesti nr273 Date contact Balan Ion 0724185503 Alina Bangala 0722696300 Ionescu Laur 0728876944 Eugen Rosca 0722237145 Valea Doftanei Cheia nr 249 Com:Maneciu Valea Doftanei 0728317381 0244365671 b) caracteristici care le impun pe piaţă Pensiunea Zori de Zi. Str 13decembrie nr. 4. 6. 7.aveti posibilitatea de a va destinde in atmosfera unei case de vacanta frumoasa. 1. 5.mai intim si mai linistitor decat un mare hotel. 3.in cadrul rustic. Crt. Nr. Judeţ PRAHOVA BRASOV PRAHOVA PRAHOVA PRAHOVA PRAHOVA PRAHOVA PRAHOVA Denumire unitate ZORI DE ZI DOR DE MUNTE COMARNIC ORHIDEEA HANUL ROUA SANZIENELOR HAIDUCULUI GAINUSA DE MUNTE CRAITA Adresă Slanic Ph.a) unităţi care oferă servicii agroturistice Tabel nr 2.str Ghiosesti nr343a Comarnic.Pe langa scaldele in lacurile sarate si tratamentul balnear. Pensiunea Dor de Munte .

Pensiunea Orhideea Situata pe versantul drept al Vaii Prahova.Se afla in statiunea Paraul Rece.5km pana la Paraul Rece.la o altitudine de aproximativ 700m.un intreg sejur sau o calatorie de afaceri.ce strabate localitatea de la nord la sud pe o lungime de mai bine de 6km.in localitatea Comarnic. Pensiunea Comarnic Este situata aproape de DN1.ofera un confort deosebit pentru orice ocazie.paraul Valea lui Bogdan care formeaza hotarul cu Sinaia.140km sau de la Predeal pe DN73A.la 5 km de Predeal.fie ca este vorba de un weekend la munte.Chiar in extremitatea nordica Prahova primeste.pe malul raului Prahova.la numai 9 km de statiunea Sinaia.Se poate ajunge pe DN1 Bucuresti-Predeal. .

Pensiunea Haiducului Izolata cu o pozitie privilegiata fiind situata la marginea padurii intr-un loc retras si linistit in apropriere de Valea Doftanei.dar mai ales toamna cand frunzele multicolore imbraca padurea intr-o superba mantie ruginie.la distanta de cel putin 50 km de orice sursa de poluare.Prahova.langa padure. .in localitatea prahoveana Cheia. Pensiunea Gainusa de Munte La poalele muntelui Zaganu. Cabana Haiducului ofera o priveliste incantatoare pe toata durata celor 4 anotimpuri.pensiunea reprezinta un loc de relaxare perfect.

Pensiunea Craita Asezata intr-un cadru natural de o deosebita frumusete. Hanul Roua Sanzienelor ofera oaspetilor sai cele mai bune conditii de cazare si sejur. Cu o localizare de invidiat. cu tot confortul unui hotel. Pensiunea Han Roua Sanzienilor Construit din temelii si conceput in stil rustic. Roua Sanzienelor este un Han-Pastravarie-Restaurant in care serviciile . si cu o arhitectura care imbina ideal anii 90 cu ultimele tendinte in domeniu.comuna Valea Doftanei cu cele doua sate(Tesila si Traisteni)este strabatuta de cursul superior al raului Doftana la poalele muntilor Baiului si Grohotis.fara surse de poluare si degradare a mediului.

semnal gsm Pensiunea Dor de Munte . Cererea de servicii agroturistice în regiune.fie in scop cultural.vis a vis de tratarea afectiunilor.educativ. Nr de camere de care dispune pensiunea este de 10. utilizarea salinei. pentru sporturile de iarna practicate aici. consultanta In functie de afectiunile clientului – se asigura dieta corespunzatoare -Meniu la comanda clientului -Foisor. Pe Valea Prahovei se gasesc o serie de statiuni renumite cautate de catre turistii din Romania dar si din strainatate.Clientii vin fie sa se recreeze. a apei saline.informational. Servicii de cazare 60 ron Alte servicii : Se asigura maseuza – specializata pe diferite afectiuni Asistenta medicala in situatii specifice .ireprosabile vor garanta un sejur placut 3.fie in interes de serviciu.Gratar -Livada.gradina -Bucatarie utilata -acces -Produse naturale din zona -Activitati traditionale -Tv.Preturile sunt in functie de fiecare statiune si sunt in functie de criteriile personale ale fiecarui client. pentru peisajul deosebit care-l ofera prin amplasarea acestor statiuni. 4.de agrement. Pachete de servicii oferite de unităţile agroturistice (descriere) Pensiunea Zori de Zi. pentru efectele curative oferite si pentru multe altele.

cazare 2 nopti garsoniera ( pat matrimonial ) * 240 / persoana .Camera de familie .Palete bermiton Pretul pe camera este de 150 ron.dotata cu incalzire centrala.cazare 3 nopti camera dubla ( doua paturi ) * 270 / persoana .cofera conditii deosebite de cazare si masa pentru 12 de persoane in cele 6 camere duble-elegante.Cuptor cu microunde .Banci si scaune (rustic in natura) .Dulap de haine .Generator electric .trei grupuri sanitare.Inchiriere ATV .Sistem de alarma .cina * 165 / persoana . Pensiunea Comarnic Servicii incluse: .Bufet Suedez .Loc de joaca pentru copii .Terasa breakfast cu mese .Frigider .cazare 3 nopti garsoniera ( pat matrimonial ) Pensiunea Orhideea Pensiunea ORHIDEEA.Bucatarie (ca acasa) .Jocuri de carti . Pretul pe camera este de 100 ron.Jocuri de table . electric) .Masa de sufragerie (gata de ospat) .un living spatios.Inchiriere biciclete .Living room .mic dejun .cazare .Gratar si lemne de foc .Jocuri de remi .Ferestre mari si un peisaj incantator . Pensiunea Haiducului TV si SATELIT .Centrala termica (gaz.Dining .Ghid sau insotitor (la nevoie) .mobila de colectie in stilul anilor 1900.Servicii de cazare Preturile se pot modifica in functie de durata sederii si/sau de numarul de persoane.Jocuri de sah . lemne.TV + cablu. .cazare 2 nopti camera dubla ( doua paturi ) * 180 / persoana .o bucatarie modern utilata.Protap si lemne pentru miel .

Tarife practicate pentru serviciile de cazare şi serviciile de alimentaţie publică Bugetul pensiunii Zori de Zi pe o perioada de 5 ani.camera cu baie proprie Cazare 70 ron/cam/zi . TARIFE CAZARE: Apartament: 170RON Camere double: 140RON Camere single: 120RON *preturile nu includ mic dejun. rummy. 5. sunt mai spatioase. Unitate agroturistica PREVIZIUNI PRELIMINARE ANUL EXPLICATII Numar camere Numar de zile funtionare/an Numar zile-camere posibile/an Grad de ocupare Nr. Zile-camere ocupate/an Tarif mediu/zi/camera BAZA 10 365 3650 50% 1825 60 An 1 10 365 3650 60% 2190 62 4% .vanatoare si pescuit. Va punem la dispozitie sala de conferinte unde se pot sustine cursuri de teambuilding. au o suprafata de 25 m2 si dispun si de canapele extensibile. TARIFE 175 Camera dubla etajul I: RON Camera dubla 220 RON mansarda: Pensiunea Craita Posibilitate de schi alpin si schi fond. drumetii in zona. televizor. echipate cu minibar. cu grupuri sanitare proprii. cicloturism montan. peste 18 m2. internet.camera cu baie comuna Pensiunea Han Roua Sanzienilor Hanul Roua Sanzienelor va ofera camere confortabile si ultramodern mobilate. toate mansardate. incalzire centrala. telefon si televiziune prin satelit. Celelate 2 camere sunt situate la mansarda. spatioase. calarie . cu baie. 80 ron/cam/zi . tenis de masa.Pensiunea Gainusa de Munte Gainusa de Munte va ofera 8 camere duble (dintre care 6 la etajul 1). sah. badminton. avand baie proprie. sedinte sau intalniri de afaceri.

VENITURI ACTIVITATI OPERATIONALE Cazare Restauratie Alte venituri TOTAL VENITURI ACTIVITATI OPERATIONALE CHELTUIELI ACTIVITATI OPERATIONALE Cazare Restauratie Alte cheltuieli TOTAL CHELTUIELI ACTIVITATI OPERATIONALE VENIT BRUT (profit operational) CHELTUIELI ACTIVITATI DE FUNCTIONARE Administratie generala Cheltuieli marketing Cheltuieli management Cheltuieli intretinere+reparatii Cheltuieli utilitati Amortizari Impozite+taxe+asigurari+redevente Alte cheltuieli TOTAL CHELTUIELI ACTIVITATI DE FUNCTIONARE TOTAL CHELTUIELI VENIT BRUT IMPOZIT PE PROFIT PROFIT NET V cazare V alimentatie V altele 109500 70% 10% 76650 10950 197100 2% 2% 2% 111690 78183 11169 201042 Ch cazare Ch alim Ch altele 40% 60% 80% 43800 45990 8760 98550 98550 2% 2% 2% 44676 46910 8935 100521 100521 Total V Total V Total V Total V Total V Total V Total V Total V 3% 5% 5% 5% 8% 8% 4% 1% 2957 4928 4928 4928 7884 7884 3942 986 25623 124173 72927 11668 61259 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 3016 5026 5026 5026 8042 8042 4021 1005 26135 126656 74386 11902 62484 An 2 10 365 3650 65% 2372.5 65 118526 82968 11853 213347 EURO An 5 10 365 3650 60% 2190 66 120897 84628 12090 217614 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 45570 47848 9114 102531 2% 2% 2% 46481 48805 9296 104582 2% 2% 2% 47411 49781 9482 106674 2% 2% 2% 48359 50777 9672 108807 .5 64 113924 79747 11392 205063 An 3 10 365 3650 65% 2372.5 64 116202 81342 11620 209164 An 4 10 365 3650 65% 2372.

5 60 120450 b) Alte categorii de venituri din cazare Zori de ZI .camere ocupate Tarif mediu (lei) Venituri din cazare (lei) 10 365 55 2007.86 137097 80517 12883 67635 I. Estimarea veniturilor din activitatea de cazare Veniturile estimate la pensiunea Zori de Zi Veniturile din restauratie Se determina procentual din veniturile cu cazarea Venituri din cazare Procent % Venituri din restauratie 120450 0.102531 104582 106674 108807 3076 5127 5127 5127 8203 8203 4101 1025 26658 129190 75873 12140 63734 2% -15% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 3137 4358 5229 5229 8367 8367 4183 1046 27191 131773 77391 12383 65008 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 3200 4445 5334 5334 8534 8534 4267 1067 27735 134409 78939 12630 66308 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 3264 4534 5440 5440 8705 8705 4352 1088 28289.70 84315 a) Venituri din cazare Unitatea agroturistică Zori de Zi Denumire unitate Categorie Număr de camere Număr de zile/an Grad de ocupare Număr zile.

10 12045 c) Total venituri din cazare venituri din cazare + alte categorii de venituri din cazare VENITURI ACTIVITATI OPERATIONALE Cazare Alte venituri TOTAL VENITURI ACTIVITATI OPERATIONALE V cazare V altele 10% 109500 10950 120450 II. Estimare venituri din alimentaţie Venituri din alimentatie Restauratie V alimentatie 70% 76650 Totalul veniturilor:din cazare.Alte venituri activ op Se determina procentual din veniturile cu cazarea Venituri din cazare Procent % Alte venituri 120450 0.3 3% 3% 3% An 1 86844 61660 9553 158057 3% 3% 3% An 2 89450 63509 9839 162799 3% 3% 3% An 3 92133 65415 10135 167683 3% 3% 3% An 4 94897 67377 10439 172713 3% 3% 3% An5 97744 69398 10752 177894 .restauratie si alte venituri VENITURI ACTIVITATI OPERATIONALE Cazare Restauratie Alte venituri TOTAL VENITURI ACTIVITATI OPERATIONALE V cazare V alimentatie V altele baza 84315 71% 11% 59863.65 9274.65 153453.

resurse umane. taxe de franciză. În functie de natura lor ele pot fi grupate în cheltuieli destinate activităţilor : administrative. Tabelul nr 5 CHELTUIELI ACTIVITATI OPERATIONALE Cazare Restauratie Alte cheltuieli TOTAL CHELTUIELI ACTIVITATI OPERATIONALE Ch cazare Ch alim Ch altele baza 40% 60% 80% 43800 45990 8760 98550 2% 2% 2% An1 44676 46910 8935 100521 2% 2% 2% An2 45570 47848 9114 102531 2% 2% 2% An 3 46481 48805 9296 104582 2% 2% 2% An 4 47411 49781 9482 106674 2% 2% 2% An 5 48359 50777 9672 108807 IV Estimarea cheltuieli funcţionare Următoare etapă este estimarea cheltuielilor aferente activităţilor de funcţionare pentru anul de referinţă. paza.Se estimează ponderea cheltuielilor în venitul structrurii (operaţionale sau de funcţionare) căreia îi aparţine categoria de cheltuieli în anul de referinţă. informatic. utilităţi. CHELTUIELI ACTIVITATI DE FUNCTIONARE Administratie generala Total V 3% Baza 2957 2% An 1 3016 . marketing. transport. întreţinerea şi repararea proprietăţii imobiliare.

Cheltuieli marketing Cheltuieli management Cheltuieli intretinere+reparatii Cheltuieli utilitati Amortizari Impozite+taxe+asigurari+redevente Alte cheltuieli TOTAL CHELTUIELI ACTIVITATI DE FUNCTIONARE Total V Total V Total V Total V Total V Total V Total V 5% 5% 5% 8% 8% 4% 1% 4928 4928 4928 7884 7884 3942 986 25623 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 5026 5026 5026 8042 8042 4021 1005 26135 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% An 2 3076 5127 5127 5127 8203 8203 4101 1025 26658 2% -15% 2% 2% 2% 2% 2% 2% An 3 3137 4358 5229 5229 8367 8367 4183 1046 27191 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% An 4 3200 4445 5334 5334 8534 8534 4267 1067 27735 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% An 5 3264 4534 5440 5440 8705 8705 4352 1088 28289.86 Tabel nr. 6 VENITURI ACTIVITATI OPERATIONALE Cazare Restauratie Alte venituri TOTAL VENITURI ACTIVITATI OPERATIONALE CHELTUIELI ACTIVITATI OPERATIONALE Cazare Restauratie Alte cheltuieli TOTAL CHELTUIELI ACTIVITATI OPERATIONALE VENIT BRUT (profit operational) CHELTUIELI ACTIVITATI DE FUNCTIONARE Administratie generala Cheltuieli marketing Cheltuieli management Cheltuieli intretinere+reparatii Cheltuieli utilitati Amortizari Impozite+taxe+asigurari+redevente Baza 109500 70% 10% 76650 10950 197100 An 1 111690 78183 11169 201042 V cazare V alimentatie V altele 2% 2% 2% Ch cazare Ch alim Ch altele 40% 60% 80% 43800 45990 8760 98550 98550 2% 2% 2% 44676 46910 8935 100521 100521 Total V Total V Total V Total V Total V Total V Total V 3% 5% 5% 5% 8% 8% 4% 2957 4928 4928 4928 7884 7884 3942 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 3016 5026 5026 5026 8042 8042 4021 .

fax.Alte cheltuieli TOTAL CHELTUIELI ACTIVITATI DE FUNCTIONARE TOTAL CHELTUIELI An 2 113924 79747 11392 205063 An 3 116202 81342 11620 209164 Total V 1% 986 25623 124173 2% 1005 26135 126656 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% An 4 118526 82968 11853 213347 2% 2% 2% An 5 120897 84628 12090 217614 2% 2% 2% 45570 47848 9114 102531 102531 2% 2% 2% 46481 48805 9296 104582 104582 2% 2% 2% 47411 49781 9482 106674 106674 2% 2% 2% 48359 50777 9672 108807 108807 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 3076 5127 5127 5127 8203 8203 4101 1025 26658 129190 2% -15% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 3137 4358 5229 5229 8367 8367 4183 1046 27191 131773 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 3200 4445 5334 5334 8534 8534 4267 1067 27735 134409 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 3264 4534 5440 5440 8705 8705 4352 1088 28289.generează venituri şi cheltuieli .86 137097 Anexa. alte activităţi care generează încasări .cuprinde activităţile de cazare. închirieri şi alte încasări. alimentaţie. servicii telecomunicaţii asigurate clienţilor –telefon.teorie Unitatea de alimentaţie publică şi agroturism: Presupune existenţa a două tipuri de structuri organizatorice: .structura funcţională Structura operaţională .structură operaţională .

alte cheltuieli şi venituri extraordinare .Structura funcţională .include cheltuielile cu energia şi cheltuieli de întreţinere . cheltuielile financiare.cuprinde activităţi de administraţie şi gestiune. activităţi de marketing .pot fi incluse aici chiriile.generează doar cheltuieli . taxele. asigurările. amortizările.