CURS – MANAGEMENTUL PRODUCTIEI 1. Intreprinderea industriala - Definire. Trasaturi de baza. Conceptii teoretice.

- Functiunea de productie a intreprinderii si obiectivele principale ale conducatorului intreprinderii 2. Clasificarea intreprinderii industriale. Criterii de clasificare - Clasificarea in raport cu formele juridice - Clasificarea in functie de gradul de marime - Clasificarea in raport cu caracterul ramurii - Clasificarea in raport cu gradul de continuitate al activitatii Mediul inconjurator - Definirea si conceptual de mediu inconjurator al intreprinderii si caracteristicile principale ale acestuia - Formele principale ale mediului inconjurator - Influenta activitatii intreprinderii asupra mediului Organizarea productiei - Conceptul general de organizare - Scurt istoric al stiintei organizarii - Studiul sistemelor de productie industriala - Notiuni de baza referitoare la studiul sistemelor - Sisteme de productie cibernetico – industriale - Metodologia proiectarii sistemelor de productie Procese de productie si conceptie a unei intreprinderi industriale - Factorii care influenteaza procesul de productie - Structura de productie. Definire. Verigi structurale - Cerinte ale proiectarii structurii generale si organizatorice ale intreprinderii - Tipuri de structuri de productie si conceptie si factorii care le influenteaza - Proiectarea unei structuri de productie - Indicatorii care reflecta eficienta economica a unei structuri de productie Elemente de organizare tehnica a unei intreprinderi - Proiectarea intreprinderii. Metode si tehnici Principalele componente ale elaborarii planului general de organizare a intreprinderii - Zonarea terenului intreprinderii industriale Metode de studiu si analiza a procesului de productie - Graficul general al fluxului de productie - Graficul de analiza generala, analiza detaliata si circulatie - Metoda interogativa Metode de stabilire optima a amplasarii utilajelor - Metoda verigilor - Metoda gamelor fictive - Metoda Cameron - Metoda planurilor generale suprapuse Managementul organizatiei in unitatile de productie - Tipurile de productie. Definire. Clasificare. Importanta - Tipul de productie in masa - Tipul de productie in serie - Tipul de productie individual Metode de organizare a productiei de baza - Principiile organizarii procesului de productie - Organizarea productiei in flux - Organizarea spatiala a liniilor de productie in flux - Organizarea fabricarii produselor dupa metoda productiei industriale, individuale si de serie mica

3.

4.

5.

6. 7. 8.

9.

10.

11.

1

12.

-

Ciclul de productie Definitie. Importanta. Structura Calculul duratei ciclului de productie Tipurile de imbinare a executarii in timp a operatiilor tehnologice

Intreprinderea industriala Definirea conceptului Intreprinderea industriala reprezinta o unitate economica de baza in cadrul economiei nationale privita in ansamblul ei ca o unitate organizatorica constituita pentru realizarea unei activitati industriale specifica ramurii sau subramurii din care face parte. Intreprinderea industriala este atat utilizatoare de resurse cat si sursa de bogatie si detinatoare de putere economica. Ca organizatie economica, intreprinderea utilizeaza resurse materiale si umane, impune stabilirea unei ierarhii cu precizarea diferitelor nivele de responsabilitate; impune o anumita repartitie a sarcinilor, existenta unor raporturi formale si neformale intre diferiti participanti la activitatile efectuate si impune existenta unei anumite structuri organizationale a carei complexitate variaza in functie de o multitudine de factori: - particularitatile ramurii din care intreprinderea face parte; - gradul de marime al intreprinderii; - personalitatea fondatorilor intreprinderii; - reglementarile existente,etc. Finalitatea economica reprezinta acea caracteristica a intreprinderii care defineste ca obiectiv principal, satisfacerea cerintelor pietelor carora se adreseaza intreprinderea respective in conditiile crearii unei anumite bogatii sociale, destinate vanzarii. Existenta unei anumite autonomii de decizie reprezinta acea caracteristica a intreprinderii, care defineste modul in care intreprinderea dispune de un centru de decizie care asigura coordonarea si conducerea tuturor activitatilor, existand si posibilitatea unei anumite descentralizari la nivelul deciziilor care trebuiesc insa luate respectand reglementarile si limitele stabilite de nivelurile ierarhice superioare. Gradul de autonomie in luarea deciziilor depinde de sistemul economic al tarii in care intreprinderea isi desfasoara activitatea, de cadrul juridic existent ca si de o serie de factori ce pot frana libertatea de actiune a intreprinderii. Enumeram: - influenta diferitelor grupe de presiune; - dificultatea de a dispune de anumite influente,etc. Scopul principal al intreprinderii este acela de a fabrica bunuri sau de a furniza servicii pentru a satisface cerintele pietei, existand un context relational economic client – furnizor, in care intreprinderea joaca alternativ unul dintre aceste roluri. produs → produs→ Furnizor Intreprindere Client ←finante ←finante Inteprinderea industriala, ca forma specifica de intreprindere, reprezinta o unitate economica in care se desfasoara, in mod nemijlocit, procesul de productie industriala. Intreprinderea industriala poate fi definite ca o unitate de baza a economiei nationale, care dispune de resurse fizice, umane si financiare, pe care un colectiv de oameni le foloseste pentru realizarea procesului de productie, pe baza principiilor de eficienta si rentabilitate in vederea obtinerii de bunuri a executarii de lucrari si servicii cu character industrial, destinate satisfacerii cerintei pietei interne si externe. Din obiectul activitatii ei, o intreprindere industriala are rolul de a administra, cu eficienta maxima, mijloacele de care dispune pentru a asigura indeplinirea ritmica si integrala a productiei prevazute, folosirea completa a capacitatii de productie, modernizarea proceselor tehnologice, cresterea productivitatii muncii, reducerea continua a cheltuielilor de productie si sporirea pe aceasta baza a profitului.

2

O intreprindere industriala poate fi caracterizata prin existenta a trei trasaturi de baza: 1. unitatea tehnico – productiva; 2. unitatea organizatorico – administrativa; 3. unitatea economico – sociala. Unitatea tehnico – productiva este determinata de faptul ca intreprinderea industriala dispune de un complex de mijloace de productie (cladiri, masini, utilaje, instalatii, materii prime, etc), in anumite rapoarte cantitative si calitative, astfel determinate, incat sa asigure o activitate ritmica conform obiectului de activitate stabilit in conditiile unei folosiri complete a potentialului productiei de care dispune intreprinderea si in raport cu cerintele pietei interne si externe. Unitatea tehnico – productiva a intreprinderi se poate prezenta sub doua aspecte: a. omogenitatea procesului tehnologic in toate unitatile de productie de baza specializate in executia anumitor tipuri de produse sau parti ale acestora. La intreprinderile care se caracterizeaza prin acest aspect, procesul tehnologic este asemanator in toate unitatile de baza ale productiei, folosindu-se utilaje cu aceeasi destinatie tehnologica, aceeasi forta de munca, aceleasi profesii si grad de calificare, existand o organizare asemanatoare a procesului de productie. b. unitatea productiei fabricate de intreprindere, cu reuniunea in acest scop a unor unitati de productie, unde se desfasoara procese neomogene din punct de vedere netehnologic. Sub raportul reunirii proceselor tehnologice neomogene in cadrul unitatii de productie ale intreprinderii pot exista diferite variante: - in mod frecvent, este aceea in care se constituie unitati de productie cu executarea unui anumit stadiu/faze a procesului tehnologic pentru toate produsele sau piesele prevazute in planul intreprinderii; - se organizeaza unitati de productie pentru organizarea unui anumit tip de produs, numindu-se in cadrul fiecarei unitati toate stadiile/fazele necesitate de executarea lui; - se organizeaza sectii de productie pentru executarea anumitor stadii ale procesului de productie, de regula stadii pregatitoare pentru toate produsele intreprinderii, urmand a se constitui sectii de productie pentru executarea celorlalte stadii ale procesului tehnologic. Unitatea organizatorico – administrativa este o alta trasatura ce se concretizeaza in faptul ca intreprinderii, inca de la infiintare i se stabileste un obiect de activitate, i se da un sediu, o denumire, dispunand de un complex de mijloace de productie, de o conducere proprie, in cadrul ei lucrand un colectiv organizat de oameni. Unitatea economico – sociala este a treia trasatura prin care fiecare intreprindere este inzestrata inca de la infiintare cu mijloace fixe si prevazuta cu mijloace circulante proprii. Ea are un plan propriu, cont in banca, beneficiaza de credite bancare avand relatii economice, financiare si juridice cu alte unitati. Intreprinderea industriala are autonomie in gospodarirea fondurilor si in folosirea potentialului productiv de care dispune. O intreprindere industriala, ca unitate economico – sociala, poate fi desfiintata, reorganizata prin fuziune, absorbtie, divizare totala/partiala sau poate sa-si modifice obiectul activitatii, denumirea si sediul. In vederea exercitarii unui rol activ in procesul de dezvoltare al economiei nationale, o intreprindere industriala realizeaza atributii in domeniul stabilirii indicatorilor economici ai executarii si indeplinirii acestora in domeniul cercetarii si dezvoltarii, in domeniul productiei, comercial, financiar – contabil si in cel al activitatii de personal. Aceste atributii sunt reglementate in mod precis prin regulamente de ordine interna care sunt proprii fiecarei intreprinderi. 1. Atributiile in domeniul stabilirii indicatorilor economici ai exercitarii si controlului executarilor se impart in doua grupe: a. grupa privind elaborarea si fundamentarea indicatorilor economici, care cuprinde atributii privind dimensionarea indicatorilor economici, tinand seama de misiunea intreprinderii si de obiectivele strategice stabilite; pentru buna functionare a acestor indicatori economici, intreprinderea asigura studierea si cunoasterea pietei interne si externe si contracteaza intreaga productie, valorificand la maxim potentialul productiv prin utilizarea integrala a capacitatii de productie si prin folosirea rationala a fortei de munca si largirea profilului de fabricare.

3

b. executia acestora – intreprinderea trebuie sa urmareasca indeplinirea ritmica si integrala a indicatorilor, sa tina evidenta statistica a realizarii productiei, a folosirii capacitatii de productie si a celorlalti indicatori. 2. In domeniul cercetarii si dezvoltarii: a. cercetarea stiintifica; b. ingineria tehnologica si introducerea progresului tehnic; c. investitii si constructii. 3. In domeniul productiei: a. intreprinderea organizeaza si asigura indeplinirea programului de productie in conditii de eficienta ridicata; b. asigura incadrarea in consumuri normate de materiale si valorificarea superioara a materialelor. 4. In domeniul comercial: a. aprovizionarea tehnico – materiala – intreprinderea are ca atributii, elaborarea si fundamentarea programelor de aprovizionare tehnico – materiala corespunzatoare productiei prevazute, incheierea contractelor economice si realizarea aprovizionarii la termenele necesare; b. activitatea de marketing si desfacere – intreprinderea incheie contracte economice si urmareste executarea acestora. Intreprinderea trebuie sa participe la prospectarea pietei interne sau externe, in scopul cunoasterii cerintelor consumatorilor, asigura reclama, participa la expozitii si targuri si ia masuri pentru introducerea in fabricatie numai a produselor care au asigurata desfacerea prin contracte sau comenzi ferme. c. atributii pentru activitatea de comert extern si cooperare internationala . Intreprinderea incheie contracte cu beneficiari externi, asigurand fundamentarea indicatorilor economici pentru export, pe baza de contracte cadru, comenzi sau conventii. 5. In domeniul financiar – contabil: a. intocmirea si executia bugetului de venituri si cheltuieli – intreprinderea elaboreaza bugetul, urmarind sa-si acopere din veniturile obtinute, cheltuielile si sa obtina si beneficii; b. alte atributii – intreprinderea organizeaza controlul financiar preventiv si controlul gestionar de fond asupra gospodaririi mijloacelor materiale si banesti; organizeaza si conduce contabilitatea, intocmind bilantul contabil; intreprinderea stabileste preturi si tarife la produsele si serviciile pe care le executa, urmareste situatia valorilor materiale, face inventarierea bunurilor din patrimonial intreprinderii. 6. In domeniul activitatii de personal : a. intreprinderea organizeaza orientarea profesionala, selectionarea, incadrarea in munca si promovarea personalului; b. asigura evidenta cadrelor si aplicarea unor criterii obiective de apreciere anual. Functiunea de productie a intreprinderii O intreprindere industriala, in cadrul unei economii de piata, are 5 functiuni de baza: 1. productie; 2. marketing; 3. distributie; 4. personal; 5. financiar. Din punct de vedere organizatoric, directia generala a intreprinderii indeplineste aceste functiuni printr-o directie comerciala pentru functiunea de marketing si distributie, o directie tehnica pentru functiunea de productie si o directie financiara si administrativa pentru functiunea financiara si de personal. Functiunea de productie ocupa un rol important in cadrul intreprinderii industriale si trebuie sa asigure producerea bunurilor, executarea de lucrari sau servicii la termenele prevazute, in cantitatile cerute, la un cost de productie bine determinat, sa asigure productie de calitate in conditiile optimizarii resurselor, a dezvoltarii intreprinderilor si a competitivitatii. Pornind de la continutul functiunii de productie, directorul general al intreprinderii, prin strategia adoptata, trebuie sa urmareasca minimizarea riscurilor intreprinderii, optimizarea stocurilor, reducerea stocurilor de productie ale intreprinderii si diminuarea termenelor de livrare; conducerea intreprinderii va trebui sa urmareasca reconceperea produselor fabricate, optimizarea cheltuielilor pentru diferite achizitii si cresterea productivitatii.

4

considerate ca necomerciale. cele in comandita pe actiuni sunt apropiate de cele anonime. Intreprinderile private sociatare functioneaza sub forma de societati. A. B. Caracteristica acestor societati o constituie faptul ca. intreprinderi private individuale. fiind de regula un numar redus (minim 2). aceste societati beneficiaza de personalitate juridica. intreprinderile ce pot fi clasificate ca privat – publice. partial. Responsabilitatea asociatilor este limitata. c. Din randul acestor intreprinderi fac parte si intreprinderi artizanale. intreprinderi unipersonale cu raspundere limitata. B. intreprinderile publice. pot fi conduse de o persoana. maxim=nelimitat. societati anonime. in principal. titlurile emise fiind sub forma partilor sociale. care pot cuprinde un numar mai mic de 10 salariati si la care munca desfasurata poate fi de fabricatie sau reparatie. mixte. capitalul este impartit pe mai multe persone. etc. Responsabilitatea asociatilor este totala. prin reprezentanti numiti si. strict necesare punerii in aplicare a unor decizii de politica economica sau de aparare nationala. Prin intermediul acestor intreprinderi. putand avea un numar minim de 2 asociati unul maxim de 50. Intreprinderile care fac parte din sectorul privat se clasifica in: a.R. titlurile emise fiind denumite parti sociale. Intreprinderi care fac parte din sectorul public. Din aceasta categorie pot fi mentionate: a. toate operatiile necesare unei bune functionari. sa asigure statului posibilitatea de a avea o anumita influenta in ramuri ale economiei de interes national. Intreprinderile unipersonale cu personalitate limitata se caracterizeaza prin faptul ca patrimoniul intreprinderii este separat de patrimoniul personal al antreprenorului. din domeniul postei. Intreprinderi care fac parte din sectorul privat. Concesiunile reprezinta acele intreprinderi 5 . Clasificarea intreprinderilor industriale in raport cu formele judiciare: A. statul asigura anumite servicii publice. concesiunile si regiile. raspunderea asociatilor este limitata. b. Interprinderile semi – publice grupeaza societatile economice.L. societati anonime. care desfasoara activitati economice (familie. Societatile civile au ca obiect realizarea de operatiuni. Potrivit statutului de functionare. sub forma de parti sociale sau actiuni. in general sub forma societatilor sub nume colectiv. unul sau mai multi salariati). asociatii au drept sa participe la conducere si sa primeasca o parte din beneficii sub forma de dividende. Ca intreprinderi semi – publice. Personalul poseda o anumita calificare profesionala si participa efectiv la munca desfasurata. Societatile anonime sunt de tipul societatilor de capitaluri: numar minim de asociati=7. cel putin doua. putand efectua in numele lor. Sub raportul juridic. conducerea este asigurata de un Consiliu de Administratori. iar acesta are o raspundere limitata vis-a-vis de patrimoniul intreprinderii.. Societatile in comandita sunt apropiate de cele in nume colectiv. c. Societatea anonima cu responsabilitate limitata face parte din randul societatilor de capitaluri. Societatea in nume colectiv nu are limita egala a numarului de asociati. b. intreprinderile semi – publice.Clasificarea intreprinderilor industriale 1. conducerea este asigurata de una sau doua persoane. S. cum sunt cele din domeniul invatamantului si educatiei. si concentreaza anumite sectoare. societati in comandita si societati civile. de persoane private. Intreprinderile private individuale sunt intreprinderile la care proprietatea apartine unei singure persoane fizice. finantarea si gestiunea sunt asigurate partial de catre stat. titlurile emise=actiuni. Intreprinderile care fac parte din sectorul public – au menirea. in cadrul societatii. intreprinderi private societare.

Dupa gradul de continuitate a proceselor: 6 . avand costuri supradimensionate sau costuri de productie relative ridicate. aceste intreprinderi se caracterizeaza printr-o ierarhie bine pusa la punct. cifra de afaceri. vom folosi mai multe criterii. e. B. in general. numarul salariatilor. judetului. B. intreprinderi mici si mijlocii. Intreprinderile mici si mijlocii se caracterizeaza. le-a incrediintat exploatarea unui serviciu public. Intreprinderile mici si mijlocii au si unele puncte slabe: un grad de specializare mare care. aflandu-se de regula in fruntea unei retele de intreprinderi asigurand crearea de filiale pe care le controleaza in diferite grade. intr-o conjunctura nefavorabila. fiind supuse regulilor societatilor private. etc. 2. in anumite conditii prevazute. neferoase. poate creea dificultati prin faptul ca se afla intr-un grad mare de dependenta fata de un singur client sau existand slabiciuni sub raportul gestiunii intreprinderii. etc. intreprinderi mari. b. trebuind sa-si acopere cheltuielile din veniturile realizate. In functie de astfel de criterii se deosebesc: A. conduse de un Consiliu de Administratie. B. 3.. fiind create prin transferul si gestiunea de la intreprinderile private la stat. functionand pe baza respectarii regulilor contabilitatii publice. prin existenta unei tehnologii capabile sa adopte decizii judicioase pe baza unor procese complexe de studii si analize. feroase. Intreprinderile mici si mijlocii se caracterizeaza printr-un puternic dinamism. alimentara. comerciale. cele mai des folosite fiind: a. Aceste intreprinderi detin in totalitate capitalul de stat. prin faptul ca proprietatea asupra bunurilor intreprinderii si conducerea activitatii acesteia sunt concretizate in cadrul unui grup relativ mic de persoane. intreprinderi la care predomina procesele chimice. etc. publice. veniturile si cheltuielile sunt inscrise in bugetele organismelor carora se subordoneaza. intreprinderi la care predomina procesele de productie mecanice. municipiului. din grupa ramurii industriei prelucratoare: industria constructoare de masini. d. din grupa industriei extractive: intreprinderi din industria carbonifera. acestea fiind intreprinderi publice care sunt conduse de o persoana privata. Intreprinderile mari ocupa o pondere mare in cadrul economiei nationale si in special in cadrul industriei. o colectivitate publica. cu salariu fix si o cota de participare in raport cu beneficiul obtinut sau cu cifra de afaceri realizata. Institutiile publice comerciale si industriale functioneaza pe baza unei largi autonomii economico-financiare. etc In raport cu felul produsului fabricat si destinatia economica: A. intreprinderile se impart in doua mari grupe: A. din care face parte reprezentantul statului si altii. are o mare putere financiara. capitalul tehnic de care dispun intreprinderile. Aceasta categorie cunoaste un grad mare de diversificare. Intreprinderile publice cuprind regiile denumite directe. Clasificarea intreprinderilor industriale in functie de gradul de marime Pentru a putea diferentia intreprinderile sub raportul gradului de marime. cu functiuni separate si cadre specializate in cazul fiecaruia.private carora. Clasificarea intreprinderilor industriale in raport cu caracterul ramurii In raport cu felul materiilor prime folosite. Regiile directe sunt intreprinderi publice care sunt subordonate statului. In raport cu caracteristicile comune de ordin tehnic si tehnologic ale procesului de productie: A. volumul valorii adaugate. Regiile pot fi grupate in regii interesate. valorificand resursele financiare pe diferite piete si puternicul potential de care dispune. intreprinderi producatoare de bunuri de consum. ele inregistrand de regula cea mai inalta rata de dezvoltare si fiind creatoare de cele mai multe locuri de munca. Ele functioneaza ca societati anonime. aceste intreprinderi mari au vulnerabilitate mica. nationalizate. etc. In general. marimea beneficiului obtinut. c. chimica. Intreprinderile nationalizate pot exista in state cu o economie de piata. intreprinderi producatoare de mijloace de productie. Sub raport organizatoric. B.

aprovizionarea cu materii prime pentru o perioada cat mai mare. altele in serii mici sau unicate. autocamioane sau specializate tehnologic: turnatorii. lansarea si executarea produselor se face in mod continuu. intreprinderi cu productie organizata dupa modelele productiei individuale. avand procese tehnologice omogene. C. La productia organizata cu fabricatia pe grupe omogene de masini si utilaje. Caracterul de relativitate este determinat de faptul ca fiecare intreprindere are mediul sau inconjurator specific 7 .se afla intr-o schimbare continua. care au aparut ca urmare a procesului de separare sau divizare a unor ramuri industriale dotate cu utilaje specializate si personal de calificare corespunzatoare. In raport cu nomenclatura si volumul fabricatelor: A. pe grupe omogene de masini. constituite din indivizi. care sa poata efectua anumite operatii tehnice la orice produs sau piesa. C. intreprinderi mixte. intreprinderi cu productia automatizata. politica sau de alte elemente care nu pot fi prevazute. reglementari sau fenomene care pot influenta in mod direct sau indirect activitatile intreprinderii. schimbarile in mediul inconjurator pot fi determinate de schimbarile care intervin in legislatie. intreprinderi cu productie individuala. organisme. cu functionare continua: B. In cadrul intreprinderilor cu productie organizata in flux . B. intreprinderi specializate. intreprinderi.A. . social. in cadrul carora se obtin produse finite sau se efectueaza anumite procese asemanatoare din punct de vedere tehnologic. cum sunt cele de ordin economic. intreprinderi cu productia semi – mecanizata. intreprinderi cu procese continue. Intreprinderile industriale pot fi specializate pe obiect: uzinele de tractoare. filaturi. permanentizarea personalului. Intreprinderile universale executa o nomenclatura variata de produse. tehnologic. politic si cultural. tesatorii. in loturi de produse. Dupa modul de organizare a procesului de productiei: A. lansarea si executarea productiei se face pe comenzi. C. Intreprinderile cu functionare sezoniera ridica probleme speciale de conducere si organizare: cele referitoare la folosirea capacitatii de productie. intreprinderi universale. B. utilaje sau locuri de munca. Intreprinderile mixte sunt intreprinderile care executa o nomenclatura relativ larga de produse. Caracterul de schimbare continua este determinat intr-o mare masura de progresul tehnologic. Dupa gradul de continuitate: A. In raport cu gradul de mecanizare si automatizare: A. intreprinderi cu productie organizata in flux. B. intreprinderi cu productia mecanizata. unele din acestea fiind executate in serii relative mari. Acest mediu inconjurator al intreprinderii prezinta o serie de caracteristici: . . institutii. Intreprinderile specializate sunt acele intreprinderi. ce permit prelucrarea unei mari varietati de produse si o forta de munca cu o asemenea calificare. In raport cu gradul de specializare: A. intreprinderi cu procese discontinue.este foarte diversificat. intreprinderi cu productie in masa. cu functionare sezoniera. intreprinderi cu productie in serie. Caracterul diversificat al mediului rezulta din faptul ca acesta este format dintr-un ansamblu de domenii. B. Mediul inconjurator al intreprinderii industriale Prin mediu inconjurator se intelege ansamblul de elemente externe. B. fiecare dintre acestea executandu-se in cantitati mici sau unicate. Caracteristica acestor intreprinderi este ca folosesc utilaje universale. datorita caracterului de masa sau de serie mare al fabricatiei.are un caracter de relativitate in raport cu intreprinderea si reprezinta o sursa de constrangeri si riscuri.

crizele economice. Prin prevederile referitoare la asigurarea concurentei. existenta unei infrastructuri adecvate sub raportul existentei scolilor. se adopta strategiile economice adecvate. In functie de pozitia pe care o ocupa in cadrul unei anumite filiere. relatiile dintre intreprinderi. valorile morale si sociale ale acestora. specific economiei de piata. in functie de cresterea/descresterea populatiei existente in zona. Mediul socio – cultural influenteaza economia unei intreprinderi sub diferite aspecte: nivelul cultural al salariatilor. Sursele de constrangeri pot veni din interior: consumatori. la aparitia de noi produse. intreprinderea. etc. actionari sau fenomene globale: inflatia. etc. fiscalitate. pietele de desfacere. consumatorilor si a celorlalti factori care apartin de mediul extern al intreprinderii. La randul ei. porturi. Mediul inconjurator geografic influenteaza activitatea intreprinderii si modul de organizare a acesteia prin mijloacele de comunicare existente: autostrazi. marketing. Formele principale ale mediului inconjurator care-si exercita influenta asupra activitatii intreprinderii Din cadrul componenetelor importante putem aminti: mediul inconjurator geografic. atat la nivelul activitatii desfasurate sub raportul tehnologiilor. sociale. trebuie luate in considerare la adoptarea unor politici si strategii adecvate cu caracter economic si implicatii directe asupra procesului de modernizare a organizarii productiei. gradul de calificare. substituite sau de creare a unor filiere comune cu alte intreprinderi. demografic. activitatea de cercetare. etc. repartizarea veniturilor. etc. spitalelor. modificarilor in politica de credite. etc. in functie de ciclul de dezvoltare al filierei. In cadrul diferitelor componente a mediului inconjurator o influenta puternica asupra organizarii productiei o are mediul inconjurator economic care determina particularitati in functie de sistemul economic existent. Existenta riscului este determinata de modificarile ce pot aparea datorita concurentei. se poate spune ca mediul inconjurator influenteaza intr-o masura mai mare. politic si social. 8 . prin existenta unor zone sau platforme industriale.. sex. fenomene politice. motivatiilor personalului cat si la nivelul pietelor. intreprinderea fixeaza un cadru legal. varsta populatiei. a calitatii produselor privind protectia mediului inconjurator. executie de produse. de relatii de concurenta. socio – cultural. obligatoriu in care-si desfasoara activitatea. Intreprinderea isi desfasoara activitatea si in conditiile unui mediu inconjurator de risc. aceasta reprezentand ansamblul de activitati legate de activitatea prezenta sau viitoare privind productia.Ca sursa de constrangeri si riscuri. mediul inconjurator exercita o puternica influenta asupra intreprinderii. Sunt factori ce trebuie valorificati pentru bunul mers al activitatii intreprinderii. de complementaritate. tehnologic. Mediul tehnologic prin componentele sale referitoare la noile tehnologii de fabricare. caracterul legislatiei economice. institutiilor culturale. concurentilor. conditii de munca. In conditiile unor influente reciproce intre mediul inconjurator si intreprindere. intreprinderea poate sa-si desfasoare o strategie eficienta de executare a tuturor etapelor. metode de conducere si organizare. influenteaza mediul inconjurator. stilul de viata. de executare numai a anumitor etape. sistemelor de organizare. Mediul demografic are o influenta asupra activitatii intreprinderii prin aceea ca. economic. felul regimului economic. evitand partial sau total raportul de concurenta. stat.. de orientare in cadrul filierei. a surselor de energie si conditiilor climatice. prin activitatea pe care o desfasoara si prin modul de organizare.

asigurand pe aceasta baza o eficienta maxima a folosirii lor. Ca regula generala.organizarea pregatirilor tehnice a productiei. programarea si urmarirea operativa a productiei cu metode de programare. a obiectului muncii si a fortei de munca. capacitatea de productie si folosirea optima a acesteia. economiei. organizarea miscarii si manipularii materiilor prime. O caracteristica esentiala a abordarii sistemice a problemelor o constituie faptul ca ceea ce poate fi considerat ca pe un sistem intr-un context dat. semifabricatelor si produselor in cadrul intreprinderii.care formeaza un intreg. e. i. Cuprinde: a. j. fiecare dintre acestea putand fi considerate ca sisteme de un anumit tip. organizarea activitatii de intretinere si reparare a utilajelor. metodelor. organizarea productiei de baza a intreprinderii cu metode de organizare. b.ce interactioneaza si functioneaza in scopul realizarii unui obiectiv comun. La randul lui. g.PRIME REZERVE CAPITAL REZERVA DE A STI SA SE FACA PIATA DE CAP CCCAP PIATA DE INOVATII PIATA MUNCII INTREPRINDERE PIATA BUN. poate fi doar o componenta a unui sistem intr-un alt context dat. cu un grad mai mare de detaliere. gospodarirea energetica. stabilita pe baza de studii si calcule tehnico – economice care sa tina seama de dezvoltarea tehnologica in scopul combinarii optime a mijloacelor de munca. organizarea controlului tehnic de calitate. In raport cu complexitatea unui sistem global se determina o anumita ierarhie a sistemelor si un anumit numar de subsisteme. biologiei. masurilor. a materialelor. tehnicilor sau a mijloacelor adoptate de o anumita colectivitate. PIATA DE ENERGIE SI M. Subsistemele se denumesc ca fiind parti componente sau procese elementare.PRIME REZERVORUL POPULATIE PROD.REZERVE ENERGIE SI M. Sistemele pot fi grupate dupa anumite criterii: a. Conceptul de sistem si de abordare sistemica au o larga aplicabilitate in diferite domenii ale tehnicii. care sunt necesare pentru formarea unui sistem. DE PRODUCTIE ALTE INTREPRINDERI BUNURI SI SERVICII PIATA BUNURILOR SI SERVICIILOR CONSUM Organizarea productiei Organizarea stiintifica a productiei si muncii se poate defeni ca reprezentand totalitatea activitatilor. f. h. Studiul sistemelor de productie industriala Prin sistem se intelege un grup de elemente. fiecare subsistem poate fi descompus in mai multe subsisteme. DESTINATE VANZ. aprovizionarea procesului de productie. organizarea muncii. pentru orice proces sau fapt identificabil se poate asocial un sistem.in raport cu domeniul la care se refera: 9 . c. d.

ajungandu-se in final la functionarea efectiva. .stabile – naturale care raman constante. elaborarea modelului economico – matematic al sistemului. . rezultate.are ca subetape: definirea problemei. 5. pe baza analizei conducerii existente. constructii. formularea obiectivului proiectului – porneste de la o necesitate impusa de perfectionarea prezenta sau viitoare a diferitelor unitati economice. - Metodologia proiectarii sistemelor de productie Proiectarea unui sistem de productie este o activitate complexa care se realizeaza in mai multe etape. parametrii pot lua diferite valori. intretinerea sistemului – presupune supravegherea relizarii continue a performantelor prevazute pentru sistem. In cadrul unui sistem. nemodificate in decursul unor perioade lungi. control iar prin atribute intelegem proprietatile prin care se manifesta in exterior obiectul respectiv. ori de cate ori este posibila. Putem defini sistemul prin prisma acestei clasificari ca pe un ansamblu de obiecte si un ansamblu de relatii intre acestea si atributele lor. ipotezele. fiecare dintre acestea avand la randul lor o serie de subetape. Prin obiect intelegem parametrii sistemului referitor la procese. 2. La elaborarea modelului se tine seama de componentele sistemului si de modul de interactiune al acestor componente avandu-se in vedere anumite criterii de optimizare. O data cu aceasta. potrivit sistemului de productie proiectat. de experimentare. in raport de anumiti factori cu mediul in care se desfasoara. ideile. etc. elaborarea proiectului . a unor ameliorari in functionare In cazul sistemelor de productie mari. Prevederea performantelor sistemului se face in mai multe variante. studiul preliminar al posibilitatilor de realizare trebuie sa arate eficienta economica a sistemului de productie ce urmeza a se proiecta. in raport cu legile care se stabilesc intre mediu si acestea: . in raport cu originea lor: . echipamente. abstracte – pot avea o existenta numai in gandirea analistului: notiunile. 4. b. studiul posibilitatilor de realizare – are rolul de a preciza.deschise – functioneaza cu modificari continue ale componentelor lor sub influenta factorilor mediului. prin comparatia performantelor sistemului in conditiile formei anterioare de organizare. Prin intermediul atributelor pot fi cuantificati parametrii sistemului. 3. realizarea sistemului – se face in doua faze: . Elaborarea proiectarii unui sistem de productie necesita parcurgerea urmatoarelor etape: 1. aprobarea si omologarea sistemului.inchise – functioneaza fara modificari. stabilirea solutiilor.materiale – au un corespondent concret in realitatea inconjuratoare: masini. conditiile satisfacerii complete a cerintelor privind fabricarea produselor pentru piata interna si externa poate constitui formularea obiectivului unui studiu pentru proiectarea unui astfel de sistem de productie care sa satisfaca integral tema propusa. etc. etapa 3 comporta urmatorii pasi: 10 .faza integrala. aducerea. iar pe de alta parte. Pentru analiza si punerea la punct a sistemului de productie se poate utiliza simularea functionarii sistemului prin folosirea metodei “monte carlo”. Prin ansamblu de relatii se intelege ansamblul legaturilor interne ale sistemului care leaga obiectele si atributele acestora. in functie de starea lor. Elaborarea unui sistem de organizare la nivel macro – economic care sa asigure folosirea optima a capitalului de productie.faza preliminara. sistemul de subsisteme sau diferite subsisteme componente. c. In cadrul aprobarii si omologarii se analizeaza comportamentul sistemului de productie proiectat cu performantele precedente. daca tema proiectului este posibil de realizat atat sub aspect tehnic cat si sub raport economic. adaptabile – se pot schimba structural sau functional.

Activitatea de productie se realizeaza prin intermediul procesului de productie care trebuie caracterizat atat sub raport socioeconomic cat si sub raport tehnico – material. asupra obiectului muncii. bazate pe folosirea cladirilor. procese de baza. Iesirile sunt reprezentate de produsele sau lucrarile care constituie obiectul activitatii sistemului de productie. In cadrul procesului de productie. etc. elaborarea diagramelor de flux.proces de productie. Procesul de productie sub raport tehnico – material poate fi definit ca un proces de unire sau modificare a muncii vii cu mijloacele de productie. instalatiilor.iesiri. un sistem de productie poate fi definit prin acele elemente care-l compun: . activitatea de productie cuprinde atat fabricatia propriu-zisa cat si o serie de alte activitati. Prin procesul de productie a unei intreprinderi industriale se intelege totalitatea actiunilor constiente ale oamenilor. Prin fabricatie se intelege acea parte a activitatii de productie care consta in folosirea mijloacelor de munca existente. definirea subsistemelor. Procesul de productie reprezinta o componenta de baza a unui sistem de productie. sa se obtina produsele finite la o calitate superioara cu un cost scazut si la termenele de executie prevazute. in raport cu modul in care acesta participa la obtinerea produsului finit: a. functionale ale sistemului si subsistemelor. intr-un set de elemente considerate iesiri. echipamentelor industriale si a tuturor celorlalte mijloace de munca. din diferite materiale. cum sunt cele privind lucrarile de laborator. cercetare si asimilare in fabricatie a noilor produse. pornind de la anumite materii prime. scrierea specificatiilor de interconditionare a subsistemelor. . continutul principal il formeaza procesele de munca din care intelegem actiunea muncitorului cu ajutorul uneltelor de munca. c. in vederea transformarii in bunuri materiale. destinate transformarii elementelor materiale ale intrarii in elemente de iesiri. definirea cerintelor de intrare – iesire a sistemului. fixarea subsistemelor ce vor constitui obiectul modelarii. astfel incat. Daca definim productia ca un proces destinat sa transforme un set de elemente considerate intrari. stabilirea performantelor sistemului general si compararea cu cerintele operationale. indreptate cu ajutorul mijloacelor de munca asupra obiectului muncii.intrari. f. d. FORTA DE MUNCA ENERGIE MATERIALE EFECTUAREA PROCESULUI DE PRODUCTIE PRIN FOLOSIREA MIJLOACELOR DE MUNCA PRODUSE SAU LUCRARI Intrarile sunt formate din forta de munca. legate in mod direct de acestea. in produse sau servicii.a. Procesul de productie este concretizat in totalitatea actiunilor constiente ale oamenilor. In cadrul unitatii industriale. e. 11 . . energie. b. in scopul transformarilor in bunuri materiale destinate pietei. Procesul de productie si conceptie a unei intreprinderi industriale Unitatea industriala are ca functiune de baza productia bunurilor materiale care se realizeaza prin desfasurarea procesului de productie industriala. Criterii de clasificare a procesului de munca: 1.

procese de aparatura. in raport cu modul de obtinere a produselor finite din materii prime: a. . c. materiale in produse finite. recipiente si alte instalatii industriale. b. Prin procese de baza intelegem acele procese care au ca scop transformarea diferitelor materii prime. . la buna desfasurare a proceselor de baza cat si a celor auxiliare. Procesele manuale sunt acelea la care muncitorul actioneaza direct sau cu ajutorul sculelor asupra obiectului muncii. caracterizate prin faptul ca o parte din procese se executa manual iar alta parte mecanizat. c. asigura obtinerea unor produse sau lucrari. in vederea obtinerii produselor finite. procese automate. etc. productia obtinandu-se sub forma de sarje. Procesele mecanice constituie acea categorie de procese de productie. Procesele auxiliare sunt acele procese care. procese manuale. utilaje. procese directe. b. . procese auxiliare. Dupa gradul de continuitate al desfasurarii. in cadrul instalatiilor capsulate are loc o transformare continua a materiilor prime in produse finite. in raport cu modul in care se executa procesele de executie: a. incarcarea acestora cu materii prime.ciclice – in aceasta categorie intra procesele ce se caracterizeaza prin faptul ca. care constituie obiectul activitatii de baza al intreprinderii. procese mecanice. prin desfasurarea lor. Aceste procese pot fi grupate: . Procesele automate reprezinta acea categorie de procese de productie care se efectueaza cu ajutorul unor masini. c.periodice – caracterizate prin faptul ca procesul de productie se efectueaza pe faze. Procesele manual – mecanice reprezinta acea categorie de procese de productie. ce nu constituie obiectul activitatii de baza al intreprinderii dar care contribuie. 3. odata cu deplasarea materiilor prime si materialelor pe circuitul instalatiei. procese de servire. prin efectul lor. 12 . d. instalatii automatizate.procese de baza de finisare sau montaj – in aceasta categorie se includ toate procesele care asigura obtinerea in forma finala a produselor. prevazute cu mecanisme care formeaza aparatura de masura si control. Procesele de aparatura cuprind acele procese de productie care se efectueaza in vase. necesare in vederea prelucrarii propriu-zise. Procesele de servire reprezinta acea categorie de procese de munca.procese de baza pregatitoare – din aceasta categorie fac parte cele care executa o serie de operatii ce au drept scop pregatirea materialelor sau asigurarea de piese sau semifabricate. 2. muncitorii avand rolul de a urmari si supraveghea buna functionare a acestora.procese de baza prelucratoare – in aceasta categorie sunt incluse procesele care asigura efectuarea operatiilor de prelucrare propriu-zisa a materiilor prime si materialelor. in vederea transformarii lor in produse finite. In acest caz exista o stabilitate a parametrilor de functionare pe orice sectiune a aparaturii si in orice punct al masei prelucrate in cursul desfasurarii proceselor. procesele de aparatura se impart in procese continue: . muncitorul fiind acela care conduce in mod direct diferite masini si utilaje. existand intreruperi determinate de timpul necesar pentru scoaterea productiei finite din aparat. e. procese analitice. procese sintetice. care au ca scop executarea unor servicii. care nu constituie obiectul activitatii de baza al intreprinderii. capsulate. avand loc si reactii chimice. In categoria proceselor directe intra procesele de productie caracterizate prin faptul produsul finit se obtine ca urmare a efectuarii unor operatii succesive asupra acestor materii prime.b. dar care asigura si conditioneaza buna desfasurare a proceselor de baza. caracterizate prin faptul ca operatiile prin care se concretizeaza procesele se efectueaza mecanizat. procese manual – mecanice.

maselor plastice. 4. termo – chimice sau electro – chimice. pe langa procesele de munca mai avem si procese naturale. nu pot fi folosite de catre om. b. volumul productiei fabricate. prin continutul sau. caracterul produsului finit fabricat. necesita operatii de asamblare sau montaj. devenind astfel materii prime. inlocuirea acestora cu procese industriale. neciclice. 2. gradul de concentrare. de la un loc la altul. Procesele prelucratoare au ca obiect prelucrarea materiilor prime provenite din industria extractiva ca si prelucrarea industriala a produselor agricole. 5. Factorii care influenteaza procesul de productie si organizare Acesti factori sunt: 1.Procesele sintetice se caracterizeaza prin faptul ca produsul finit se obtine ca urmare a efectuarii unor operatii succesive a folosirii mai multor tipuri de materii prime. de natura fizica. datorita faptului ca diferite bunuri extrase (carbuni. in raport cu natura tehnologica a operatiilor efectuate: a. 4. pentru reducerea duratei proceselor naturale. Sub raportul materiilor prime folosite. In timpul efectuarii proceselor naturale. 13 . etc) costituie un dar nemijlocit al naturii. piese sau subansamble. nu s-a cheltuit munca omeneasca pentru producerea lor si nu au nici valoare de intrebuintare intrucat. Dupa efectuarea procesului de extractie. exista diferentieri foarte mari in ceea ce priveste organizarea procesului de productie din intreprinderile extractive si prelucratoare. In raport cu felul concret al materiilor prime folosite. dupa anumite intervale de timp regulate. b. In cadrul proceselor de productie. egale cu durata ciclului de fabricatie a lotului sau cu durata de elaborare a sarjei. d. procese de schimbare a configuratiei (formei). Acest tip de procese se poate intalni in cadrul productiei de serie mare sau de masa. procesele de productie pot fi: a. felul materiilor prime. Procesele de transport asigura deplasarea diferitelor materiale sau produse. Procesele de productie extractive se caracterizeaza prin aceea ca nu au materii prime ci numai obiecte ale muncii. Ele nu au valoare pentru ca. procese extractive. c. In grupa proceselor ciclice intra procesele care au un caracter repetitiv ciclic. in interiorul intreprinderii. ele capata atat valoare cat si valoare de intrebuintare. care dupa diferite lucrari. in durata ciclului de productie se urmareste ori de cate ori este posibil. procese de transport. Aceste procese pot fi continue sau ciclice. Procesele chimice sunt acele procese care se efectueaza in instalatii capsulate. Procesele analitice sunt caracterizate prin faptul ca dintr-un singur fel de materie prima se obtine o gama variata de produse. chimica sau biologica. procese chimice. Procesele neciclice sunt acele procese de productie care se efectueaza o singura data. Procesele de schimbare a configuratiei pot fi intalnite cel mai frecvent in industria constructoare de masini. ciclice. in forma in care se afla in natura. Procesele de asamblare asigura. 3. combinare. procesul de transformare din materii prime in produse finite avand loc prin efectuarea unor reactii fizice. specializare si cooperare a productiei. Astfel de procese pot fi intalnite in productia de unicate sau in procesul de reparatii accidentale. in raport cu gradul de periodicitate al desfasurarii proceselor in timp: a. reuniunea diferitelor materiale. iar caracteristica lor esentiala se bazeaza pe folosirea unor masini sau aggregate pentru schimbarea configuratiei sau a formei. chimice. procese prelucratoare. repetarea lor putandu-se efectua numai cu character intamplator. felul procesului tehnologic. Prin continutul. titei. minereuri. aceste procese naturale pot contribui la obtinerea anumitor modificari de proprietati. de prelucrare a lemnului. in starea in care se gasesc in natura. In conditiile actuale. b. procese de asamblare. 5. procesul de munca inceteaza partial sau complet.

cu mers continuu: benzile transportoare. o problema importanta este aceea de a asigura colectarea si valorificarea acestora in cadrul intreprinderii sau de a le pune la dispozitie altor intreprinderi pentru valorificare. produse omogene. feroviare. produsele eterogene au un caracter mult mai complex. ateliere de productie. Structura de productie si conceptie. componenta si marimea unitatilor functionale. de control si cercetare. produse eterogene. rezulta degajari de praf. modul de organizare interna a acestora. pe linia realizarii procesului de productie.de uz exceptional. Felul materiilor prime folosite impune proiectarea unei retele dezvoltate de transporturi rutiere. proiectare si alte activitati proiective. 14 . service. Felul materiilor prime folosite impune adoptarea unor masuri speciale de organizare si. de complexitatea procesului tehnologic. sectii de productie. auxiliare si de deservire. atat sub raportul continutului cat si sub raportul dimensiunii de livrare. montaj. marimea si amplasarea lor pe teritoriul intreprinderii. fum sau substante nocive. prin prelucrarea materiilor prime. se impune adoptarea unui anumit tip de productie. fabrici. . laboratoare de control si cercetare. d. Produsele omogene solide difera intre ele. In ramurile in care se folosesc materii prime corozive. in ramurile unde. montaj. funicularele. exploatari. In timp ce produsele omogene au drept caracteristica faptul ca au proprietati identice in toate partile lor. In ramurile in care se folosesc materii prime perisabile. instalatii de transport. precum si legaturile functionale care se stabilesc intre ele. folosirea unor mijloace de transport si instalatii de incarcare – descarcare mecanizate sau automatizate. anume.determinate de problemele pe care le ridica buna organizare si desfasurare a procesului de munca. din procesul de prelucrare a materiilor prime rezulta mari cantitati de deseuri. de importanta si specificul activitatii. structura organizatorica este formata din doua componente: 1. c. conditii de temperatura si umiditate. In intreprinderile unde. ceea ce va necesita aparitia si rezolvarea unor probleme mai complexe. 2. Structura de productie si conceptie reflecta pe plan organizatoric locul de desfasurare a activitatii de productie. de calitate si cercetare pentru anumite verigi structurale. in raport cu volumul de productie. Gradul de folosinta determina marimea seriilor de fabricatie a produselor. Prin structura functionala a unei intreprinderi industriale se intelege numarul. Aceasta se poate defini in felul urmator: reprezinta numarul si componenta unitatilor de productie. se impune asigurarea unor conditii speciale de depozitare. service si pentru alte activitati productive. a unei retele de depozite si magazii. Ele se pot regala continuu sau discontinuu. Structura functionala. Produsele omogene pot fi fluide sau solide. Structura de productie a unei intreprinderi industriale In cadrul intreprinderilor industriale. proprietatile lor fiind diferite in raport cu partile lor componente. hale spatioase. b. instalatii de ridicare – coborare puternice. se pune problema prevederii unor instalatii de captare a acestora. de inlaturare a lor si de conditionare continua a aerului. Structura de productie si conceptie a unei intreprinderi industriale poate cuprinde urmatoarele verigi de productie: a. precum si legaturile functionale care se stabilesc intre ele pe linia conducerii activitatii intreprinderii. uzine. b. pe subunitati si locuri de munca. se impune proiectarea unor instalatii rezistente la coroziune.de uz curent. In functie de felul produsului finit fabricat avem: a. de baza. Fabricarea unor produse complexe si de mari dimensiuni necesita suprafete de productie intinse. Produsele eterogene pot fi: . utilaje de inalta tehnicitate si o forta de munca de inalta calificare si numeroasa. toate acestea putand fi solutionate intr-o organizare superioara a productiei si a muncii. iar acesta determina o anumita organizare a productiei. In functie de acesta. modul de organizare interna a acestora. de control tehnic.

Se poate spune ca prin structura organizationala a unei intreprinderi industriale se intelege modul de organizare a procesului de productie. b. 15 . volumul activitatii necesita cel putin trei ateliere de productie sau constituirea a sase formatii de lucru. in cadrul careia se executa un produs sau se desfasoara un anumit stadiu al procesului de productie. O sectie de productie poate avea procese de productie de patru feluri: a. etc. cu ajutorul mijloacelor de munca. d. c. Organizarea acestor sectii de baza se poate face dupa trei principii: a. Prin structura generala a unei intreprinderi se intelege ansamblul format din structura de productie si conceptie. finisare sau montaj produs A Sectia pt prelucrare. c. cercetarea si activitatea de conducere pe unitati functionale. Prin constituirea sectiilor se urmareste organizarea si conducerea unitara a activitatilor legate intre ele din punct de vedere tehnologic. service si alte activitati productive. montaj. precum si controlul. in vederea asigurarii unei functionari optime sub raport tehnic si economic. finisare sau montaj produs B Sectia de scularie Sectia energeti ca Sectia de reparatii Gospo daria transpor tului Reteua energeti ca Gospo daria depozi telor Sectia de valorifi care a deseuri lor Produse De control Tehnolo gii De cerceta re In afara de verigile functionale. principiul mixt.Structura functionala este formata din birouri si servicii. b. principiul pe obiect. procese de productie care se desfasoara in sectiile de servire. dar in toate cazurile. Sectiile de baza sunt acele unitati de productie in care se desfasoara procese de productie ce au ca obiect transformarea obiectelor muncii. puncte sanitare. care indeplineste si functia de sef de sectie de schimb. Prin sectie se intelege o veriga de productie. intreprinderea industriala dispune de o serie de unitati de servire social – culturala: cantine. procese de productie care se desfasoara in sectiile auxiliare. principiul tehnologic. Sectiile se pot constitui pentru desfasurarea activitatii de productie. distincta din punct de vedere administrativ. procese de productie care se desfasoara in sectiile de baza. O sectie de productie isi desfasoara activitatea pe schimburi si este condusa de un sef de sectie coordonator. structura functionala si unitatile de servire social – culturale. camine. procese de productie care se desfasoara in sectiile anexe. Intreprindere Sectii de baza Organizare dupa principiul tehnic Organizare dupa principiul pe obiective Organizare dupa principiul mixt Sectii auxiliare Sectii de servire Sectii anexe Atelier de proiectare Atelier de servire Laborator de intreprinde re Sectii pregati toare Sectii prelucra toare Sectii de montaj sau finisare Sectia pt fabricare produs A Sectia pt fabricare produs B Sectia pt fabricare produs C Sectii pregatitoa re Sectia pt prelucrare. in general conduse de un maistru sau tehnician. in produse ce reprezinta obiectivul de baza al intreprinderii. constituite pentru efectuarea unor activitati functionale concrete.

procese ce au ca obiect efectuarea anumitor activitati ce conditioneaza. formatiile de munca pot fi conduse de catre ingineri.sectii prelucratoare – in aceasta grupa se includ sectiile in care au loc operatii de transformare a materiilor prime in vederea montajului sau a finisarii (exemplu: sectii mecanice). Organizarea sectiilor de productie dupa principiul pe obiect consta in aceea ca sectiile sunt astfel organizate incat sa se asigure. Atelierele de productie isi desfasoara activitatea pe schimburi. in cadrul careia se executa fie in aceeasi activitate din punct de vedere tehnologic. produselor sau diferitelor lucrari cu caracter de studiu si cercetare. el poate fi definit la fel ca sectia de productie. Atelierul de proiectare se constituie ca veriga structurala a intreprinderii.sectii de baza pregatitoare – in aceasta grupa se incadreaza sectiile in care se executa stadii sau faze pregatitoare ale procesului tehnologic. in cadrul carora se desfasoara procese auxiliare ce asigura. atunci cand volumul de munca necesita de regula cel putin 25 de persoane. care au in subordine mai multe sectii de productie. sectiile de vopsire. In cadrul structurii de productie si conceptie ale unitatilor industriale foarte mari. 16 . In cazul laboratoarelor se executa analize. acestea la randul lor avand in subordine atelierele de productie. Sectiile anexe sunt verigi structurale care se constituie in cadrul intreprinderilor. montaj. Atelierul de productie se poate constitui si cu un numar mai mic de maistri. in structura avem si laboratoare de control si cercetare. care nu constituie obiectul activitatii de baza a intreprinderii. ca subunitate a sectiei. ori de cate ori volumul de munca necesita cel putin 5 persoane. Atelierul de productie se poate constitui pentru a desfasura activitatile de productie. materialelor. masuratori pentru determinarea calitatii materiilor prime. In structura de productie si conceptie pot fi create ca verigi structurale. a unor subansamble sau piese identice sau de acelasi tip. in produse finite (exemplu: sectiile de montaj. se organizeaza dupa principiul tehnologic. . executarea completa a unui produs sau a unor parti ale produsului. Sectiile de servire sunt acele verigi structurale unde se executa procese de servire. prin executarea tuturor operatiilor necesitate de aceasta. prin structura de productie si conceptie. independente sau ca subunitati ale sectiilor. fie anumite operatii necesitate de fabricarea unor produse. Acest mod de organizare se mai numeste si organizare pe baza principiului ciclului inchis de fabricatie. service si alte activitati similare. Pentru un volum de munca mai redus. conditia este ca volumul de activitati sa necesite cel putin patru formatii de munca. etc). la care rezulta cantitati mari de deseuri sau resturi materiale si sunt destinate prelucrarii si valorificarii acestora. Pentru a se constitui un atelier de productie. de regula cele pregatitoare. de baza si auxiliare. Prin atelier de productie. ateliere de productie. intalnim ca verigi structurale de productie: fabricile si uzinele. prin efectuarea lor. seful de sectie conducand nemijlocit activitatea muncitorilor. alaturi de sectii si ateliere. in mod direct. dar care sunt absolut necesare bunei desfasurari a procesului de munca de baza. . Sectiile auxiliare reprezinta acele verigi de productie. delimitata si separata din punct de vedere teritorial. probe.Organizarea sectiilor de productie dupa principiul tehnologic consta in aceea ca proiectarea amplasarii utilajelor si a locurilor de munca este astfel facuta incat sa asigure executarea unui stadiu sau a unei faze a procesului tehnologic. In raport cu felul procesului de productie care se executa exista: . in locul atelierului se constituie un colectiv de proiectare. Daca atelierul de productie este constituit ca o veriga structurala independenta. se intelege acea veriga structurala. in cadrul lor. fiecare schimb fiind condus de catre un sef de atelier de schimb. In cazurile in care procesele de productie sunt de complexitate deosebita. Organizarea sectiilor de productie pe baza principiului mixt consta in aceea ca anumite sectii. iar alte sectii se organizeaza dupa principiul obiectului de fabricatie. dar difera de aceasta prin conditiile de constituire.sectii de montaj sau finisaj – in aceasta grupa se includ sectiile in care se face asamblarea diferitelor piese sau subansamble. subansamblelor. executarea unor anumite produse sau lucrari. buna desfasurare a procesului de productie. conduse de catre un maistru. sau fara maistri.

in cadrul lui. sub forma de echipa. Structura de productie tehnologica se bazeaza pe modul organizarii sectiilor de productie de baza dupa principiul tehnologic. Prin loc de munca se intelege acea parte a suprafetei de productie a unui atelier. 17 . in mod repetat. INTREPRINDEREA SECTII DE BAZA PREGATITOARE FILATURA TESATORIE FINISAJ (MACERIZARE. cu avantajele pe care prezinta aceasta. necesita un volum sporit de transporturi interne. Structura de productie de tip tehnologic. fiecare sectie fiind astfel organizata incat sa asigure fabricarea unui produs sau a unei parti a acestuia. Acest tip de structura la care unitatile de productie sunt specializate pentru executarea unui anumit stadiu sau a unei anumite faze a procesului tehnologic pentru toate produsele intreprinderii care necesita acest lucru. ca urmare a trecerii produselor pentru prelucrare la mai multe sectii. permite o folosire rationala a utilajelor printr-o incarcare completa. veriga structurala de baza o constituie locul de munca.In cadrul organizarii unitatilor de productie. care au o astfel de participare incat sa poata executa un tip de operatie la o diversitate de produse. se adopta la intreprinderile cu productie individuala sau de seri mica. Structura de productie pe produse. asigura organizarea productiei in flux in cazul sectiilor de productie. 2. destinate executarii anumitor operatii. APRETARE) SECTII AUXILIARE REPARATII ENERGETICA PRODUCTIA DE FUSE SI SUVEICI AMBALAJE SECTII DESERVIRE TRANSPORTURI DEPOZITE LABORATOR SECTII ANEXE VALORIFICARE DESEURI Structura de productie pe produse se caracterizeaza prin faptul ca organizarea sectiilor de productie este facuta dupa principiul obiectului de fabricatie. sau specializat. nu permite folosirea organizarii productiei in flux. ca urmare a amplasarii utilajelor pe grupe omogene de masini. Un loc de munca poate fi universal atunci cand. IMPRIMARE. creeaza conditii necesare pentru introducerea de tehnologii noi. b. se executa un tip de operatie la o mare varietate de produse. Dezavantaje: a. atunci cand se executa o operatie la un fel de produs sau piesa. asigura fabricarea unei nomenclaturi variate de produse. datorita timpilor de reglare necesitati de trecerea de la fabricarea unui produs la altul. c. c. Structura de productie mixta. d. cresc intreruperile in functionare a utilajelor. Avantaje: a. sau un singur muncitor poate lucra la mai multe masini. b. c. permite o specializare continua a productiei cu toate avantajele ce decurg din aceasta. sau a unei sectii dotata cu utilaje si echipamente corespunzatoare. Tipuri de structuri de productie si conceptie Exista trei tipuri principale: 1. se micsoreaza raspunderea colectivitatii sectiilor pentru calitatea produsului final. La un loc de munca poate lucra un singur muncitor sau mai multi muncitori. Avantaje: a. b. 3. in vederea obtinerii productiei sau a servirii procesului de productie. creeaza conditii pentru folosirea optima a muncitorilor din intreprindere. Acest tip de structura este recomandata la intreprinderile organizate pe productia in masa sau in serie mare.

f. asigura cresterea productivitatii muncii. d. marind astfel durata ciclului de fabricatie. b.d. in conditiile folosirii organizarii productiei in flux. creeaza conditii pentru specializarea unor sectii in anumite produse. b. d. c. permite fabricarea unei nomenclaturi variate de produse. Dezavantaje: a. ceea ce determina in prelucrarea folosirii utilajelor. precizarea gradului de marime a intreprinderii si a unitatilor de productie. reduce volumul de transport ca urmare a asigurarii continuitatii productiei in cadrul organizarii productiei in flux. datorita organizarii sectiilor de productie dupa principiul tehnologic. O structura de productie reprezinta o expresie concreta. Se pot prevede unitati de productie pentru toate stadiile procesului de productie = integrare completa. a modului de desfasurare a procesului de productie in intreprinderile industriale si impune. asigura o flexibilitate sporita a intreprinderii. e. sau numai pentru anumite stadii = integrare partiala. avand loc intreruperi in fabricatia produselor. permite specializarea cadrelor si cresterea calificarii lor. volumul transporturilor in aceste sectii este ridicat. reducerea ciclului de productie si a costului de productie. Indicatori de studiu si analiza. schimbarea structurii sortimentelor poate duce la folosirea incompleta a unor utilaje. c. Dezavantaje: a. permite introducerea de tehnologii noi. cu avantajele si dezavantajele lor. precum si a numarului de unitati de productie si felul lor. are o flexibilitate redusa. asigurarea unui raport rational intre marimea unitatilor de productie de baza. sa se adopte solutii corespunzatoare referitoare la urmatoarele probleme: a. Acest tip de structura poate fi folosit in conditiile productiei de serie mare sau de masa. pe plan organizatoric. atunci cand se trece la fabricarea unor noi produse. la unitatile de productie cu productia organizata dupa principiul pe obiecte. INTREPRINDEREA SECTII DE BAZA SECTII AUXILIARE SECTII DESERVIRE CARAMELAJ CIOCOLATA JELEURI DRAJEURI BOMBOANE CENTRALA DE FORTA REPARATII CARTONAJ TRANSPORTURI GOSPODARIA DEPOZITELOR CUTII TAMPLARIE Structura de productie mixta se caracterizeaza prin faptul ca organizarea sectiilor de productie se face dupa principiul mixt (o parte dupa principiul tehnologic si o parte dupa principiul pe produse). stabilirea gradului de integrare a intreprinderii si a tipului de structura ce se va adopta. b. 18 . a celor auxiliare si a celor de deservire. a fortei de munca si aparitia unor costuri suplimentare. schimbarea sortimentului sau structurii acestuia necesitand reorganizarea sectiilor de productie. Proiectarea unei structuri de productie si conceptie necesita cunoasterea tipurilor de structuri posibile de folosit. ca prin proiectarea sa. Avantaje: a. asigurarea unei proportii intre capacitatile de productie. Proiectarea unei structuri de productie si conceptie. asigurand prin aceasta. cresterea productivitatii muncii si reducerea costurilor de productie.

Caile de perfectionare a structurii de productie 19 . exista anumite legaturi functionale de productie. Construirea intreprinderilor mari cu o productie concentrata. vizand energia electrica. o buna organizare a productiei si a muncii. iar pentru productia de serie mijlocie se va adopta o structura de tip mixt. auxiliare si de deservire. cele auxiliare si cele de deservire. cu eliminarea excedentelor sau deficitelor de capacitati de productie. 3. Trebuie asigurate volumele care vor fi precizate prin unitati proprii si volumele aduse din afara. unitatile de productie urmeaza determinarea necesarului de personal pentru fiecare unitate in parte. trebuie sa stabilim volumul de lucrari si asigurarea de SDV-uri. necesarul de energie. ponderea unitatilor de productie de baza si auxiliare si ponderea unitatilor de deservire in totalul unitatilor de productie ale intreprinderii. in functie de capacitatea de productie a verigii conducatoare. greutatea specifica unitatilor de productie organizate dupa principiul pe obiect si dupa principiul tehnologic fata de totalul unitatilor de productie de baza. permite folosirea unor utilaje si agregate de inalta tehnicitate si de mare randament. a volumului mijloacelor fixe si a numarului de muncitori. Se urmareste asigurarea unui flux tehnologic rational. 5. Putem considera ca o structura de productie este rationala atunci cand. proportia existenta intre sectiile de baza. adoptarea solutiilor de construire a unor unitati de productie mari. proportia dintre capacitatea de productie a unitatilor de productie de baza. iar ponderea unitatilor de productie auxiliare si de deservire si gradul de marime al acestora reflecta in mod obiectiv procesul de cooperare cu alte intreprinderi. In cazul unei productii in masa. se va adopta o structura de conceptie si productie de tipul pe obiect. luandu-se in considerare avantajele si dezavantajele inteprinderilor mari. In raport cu gradul de marime al intreprinderii se determina gradul de marime al unitatilor de productie. determinata in functie de numarul de utilaje. dimensionarea unitatilor de productie se face pe baza criteriilor tehnico – economice. marimea unitatilor de productie sub raportul capacitatii de productie a utilajelor. mijlocii si mici. 2. ponderea unitatilor de organizare dupa principiul pe obiect este preponderenta. La determinarea gradului de marime a intreprinderii. de la diferite intreprinderi specializate. se apreciaza sectiile. cunoscandu-se nomenclatura produsului fabricat si cantitatea de executat. SDV-urile. se impune adoptarea tipului de intreprinderi mari. Asigurarea unei structuri de productie necesita analiza periodica a acestei proportionalitati. 4. tinzand catre 100%. pentru o ramura industriala data. din fiecare fel de produs se va adopta tipul de structura cel mai potrivit pentru conditiile date de fabricatie. pe baza identificarii excedentelor sau a locurilor inguste si adoptarea de masuri operative pentru lichidarea acestora sau pentru folosirea excedentelor create. iar dupa aceea. proiectarea unei structuri de productie necesita precizarea gradului de marime a intreprinderii. Pentru o productie individuala sau de serie mica. se impune. Pentru ramurile industriale ce folosesc utilaje scumpe din punct de vedere economic. incat sa se asigure continuitatea produsului pe baza proportionalitatii necesare intre diferitele capacitati. Asigurarea continuitatii si ritmicitatii in desfasurarea productiei necesita o astfel de dimensionare a capacitatii de productie a diferitelor unitati. Proiectarea unei structuri de productie trebuie sa asigure un raport intre unitatile de productie de baza. asigurarea transportului extern. pentru conditiile existente de fabricare. liniile de productie in flux si celelalte elemente structurale de baza. pe baza intocmirii balantelor de capacitate. etc. sectoarele. Pentru a stabili necesarul unitatilor auxiliare si de deservire trebuie sa pornim de la stabilirea necesarului activitatilor cu caracter auxiliar si de deservire. Odata dimensionate. si o reducere sistematica a costurilor de productie. a volumului productiei fabricate. atelierele. precum si marimea excedentelor sau deficitelor de capacitate existente.Odata stabilite gradele de integrare. In celelalte cazuri. utilaje si agregate de mare capacitate. reparatiile sau transporturile si atunci cand nu exista deficite sau excedente de capacitate de productie. care reprezinta un factor important in proiectare. trebuie tinut seama de principiul unanim acceptat al imbinarii construirii intreprinderilor mari cu cel al construirii intreprinderilor mici si mijlocii. In cadrul desfasurarii procesului de productie tehnologica intre diferite unitati de productie. se va adopta o structura de tip tehnologic. de la sine. In cazul folosirii unor masini. Indicatorii de studiu si analiza a unei structuri de productie: 1. o folosire completa a suprafetei de productie. marimea suprafetei de lucru si numarul de muncitori. Dupa aceste doua etape.

Gradul de continuitate al fluxului tehnologic.Asigurarea unei structuri de productie si conceptie rationala se realizeaza in primul rand prin proiectarea corecta a intreprinderii. iar dupa realizarea proiectarii si a intreprinderii. O cale de perfectionare a structurii de productie o constituie cresterea ponderii unitatilor de productie specializate. 1 ATELIER 2 CELULA (post de lucru) 3 LOC DE MUNCA 4 MASINI FIZICE 20 . 1. volumul productiei neterminate si normativul de mijloace circulante pentru productia neterminata. ce asigura o crestere puternica a productivitatii muncii. Acest lucru este foarte important. 2. al fluxului de materiale si al fluxului de oameni. organizate dupa principiu obiectului de fabricat. Indicatori ce reflecta eficienta economica a unei structuri rationale 1. numarul acestora. Optimizarea gradului de marime al unitatilor de productie si asigurarea proportionalitatii intre capacitatile de productie ale acestora. a numarului scriptic si a fondului de salarii aferent activitatii de transport si depozitare. de catre intreprinderi specializate pentru executarea reparatiilor. 3. producerea de scule. 5. continutul si locul de amplasare al depozitelor intreprinderii. creand astfel conditii pentru cresterea eficientei intreprinderii. datorita faptului ca in cazul acestor unitati de productie lucreaza un numar mare de muncitori. in totalul unitatilor de productie ale intreprinderii. ori de cate ori survin abateri. 2. in sensul reducerii volumului de lucrari. a tehnologiilor de fabricatie sau a organizarii productiei si muncii. Volumul. energie si reducerea la minimum necesar a unitatilor de productie auxiliare si de deservire proprii. care trebuie sa duca la imbunatatirea planului general de organizare al intreprinderii. O alta cale de perfectionare este cresterea volumului de productie sau de lucrari executate pentru activitatea de baza. Prin aceasta se creeaza conditii optime pentru generalizarea introducerii in intreprindere a metodelor superioare de organizare a productiei in flux. Asigurarea adancirii. Gradul de folosire a teritoriului intreprinderii. a numarului scriptic de angajati si a fondului de salarii aferent activitatii administrative. Sistematizarea intreprinderii. numarul de personal care lucreaza in cadrul gospodariei depozitelor si fondul de salarii aferent acestora. 5. Continutul si directia transporturilor interne. al maririi gradului de continuitate a fluxului si a 0 UZIN reducerii lungimii lor. a reducerii duratei ciclului de productie si al normativului de mijloace circulante. 6. A Modelul de organizare al productiei elaborat de Institutul National de Standarde si Tehnologie din SUA (NIST) 1. fondul de salarii afectat personalului ce lucreaza in transporturile interne si volumul costurilor transportului intern. care duc la reprofilarea unitatilor de productie pe o productie specializata. in decursul functionarii acestora. Numarul de personal ocupat in aparatul administrativ si fondul de salarii aferent acestuia. al maririi gradului de folosire a suprafetelor de care dispune intreprinderea. 4. ce dispun de un potential productiv care ar putea fi folosit pentru dezvoltarea productiei de baza a intreprinderii. deducerea costurilor de productie si o folosire rationala a capacitatii de productie. Durata medie a ciclului de productie pe intreprindere. 4. Acesti indicatori trebuie sa fie mereu in crestere. 3. specializarii productiei si a extinderii relatiilor de cooperare. prin luarea unor masuri operative care sa duca la perfectionarea stocurilor in raport cu modificarile care survin in intreprindere pe linia nomenclaturii produsului de fabricat.

cu legaturi informationale intre diferite nivele ale intreprinderii. cu transmitere de dispozitii si comenzi si cu fluxuri informationale ascendente si descendente. dezvoltat pentru nevoile specifice ale fiecaruia. .dispozitii. Succesiunea etapelor in proiectarea sistematica 21 . unelte cu comanda numerica. CFAO = conceptia de fabricatie asistata de calculator. Cele 5 nivele ierarhice ale unui sistem de productie proiectat de Institutul National de Standarde si Tehnologie din SUA Este un model standard. Un model standard de decriere a unui sistem de productie potrivit prevederilor NIST GPAO = gestiunea de productie asistata de calculator. fiind utilizat indeosebi in conditiile unui sistem automatizat cu interferente standard. 2. MOCN = masini. fiecare nivel tehnic trebuie sa aiba un limbaj unic de control. Potrivit acestui model. procesul de schimb de informatii realizandu-se dupa cicluri sincronizate globale: . .2. GPAO CFAO FUNCTIUNE COMERCIALA ORDONANTARE MENTENANTA SUPERVIZARE PILOTAJ PILOTAJ PILOTAJ API MOCN API MAGAZIE API MASINA DE TESTARE FABRICATIE DEPOZITARE CONTROL 1. API = atelier de productie informatizat.reintoarcerea dispozitiei.urmarirea.

proiectul de ansamblu. Pentru proiectarea sistematica. proiectarea sistematica. fie proiectarea dupa metoda participarii totale. In proiectarea sistematica. b.SCHITE PRELIMINARE (P. care ofera un sistem organizat si universal aplicabil. d.T) FLUXUL MATERIALELOR INTERDEPENDENTA ACTIVITATILOR SCHEMA INTERDEPENDENTEI SPATIILE NECESARE SCHEMA INTERDEPENDENTELOR SPATIILOR SPATIUL DISPONIBIL CONSIDERENTE CORECTIVE RESTRICTII PRACTICE Proiect x Proiect y Proiect z EVALUARE Proiectul ales Proiectarea intreprinderii Proiectarea are ca obiect aranjarea fizica a sectiilor.S. depozitelor si a tuturor spatiilor afectate birourilor sau laboratoarelor.Q. executia.stabilirea interdependentelor – se realizeaza prin concentrarea necesara a diverselor activitati sau spatii functionale. o succesiune de proceduri sau metode si un grup de reguli. proiectul de executie. uzinelor. se folosesc o serie de proceduri prin care se urmareste definirea in solutii cat mai economice a urmatoarelor elemente: . 2. proiectarea intreprinderii concentreaza activitatea in patru etape cadru: 1.ajustarea suprafetelor aferente diverselor activitati. proiectarea dupa fluxul de materiale. proiectarea pe baza unor metodologii elaborate sistematic. tipului si a formei pentru fiecare activitate sau zona functionala. amplasamentul. spatiul si ajustarea. c. 4.R. preluarea unui proiect existent.stabilirea spatiilor necesare. Proiectarea fabricilor se face dupa urmatoarele metode: a. Sintetizarea. Potrivit proiectarii sistematice. 3. sub raportul dimensiunii. format dintr-o serie de etape care se numesc etape cadru. . figura de mai sus reprezinta succesiunea fazelor sau etapelor ce concretizeaza si procedurile specifice ale proiectarii sistematice prin care se solutioneaza cele trei probleme enuntate: interdependentele. in cadrul etapelor referitoare la proiectul de ansamblu si proiectul de executie. . intr-o varianta optima a 22 . Proiectarea sistematica reprezinta acea metoda.

trebuie sa asigure functionarea rationala.acestor probleme. feroviera. m. pregatirea terenurilor de constructie si de depozitare. amenajarile privind protectia si tehnica securitatii muncii in interiorul intreprinderii. optima. incadrarea in zona sau platforma industriala. presupune elaborarea proiectului de constructie a unei intreprinderi. a tuturor cladirilor si constructiilor in stransa coordonare cu relieful. lucrarile de terasament necesitate de intreprindere. energetice. asamblarea si integrarea lor in fluxul de materiale. de alimentare cu apa. instalatiile energetice. hidrologic. l. Aceasta metoda presupune mult timp pana la adoptarea deciziilor finale. e. prin solicitarea parerilor acestora si luarea lor in consideratie. c. b. . h. interdependentele dintre zonele de activitati. Proiectarea unei noi intreprinderi trebuie sa asigure o organizare si amenajare tehnica. se recomanda executarea lucrarilor de constructii – montaj de catre o singura organizatie de constructii – montaj. d. alte retele de transport. de plantatii. etc). Aceasta metoda consta in analiza deplasarilor de materiale conform fluxului tehnologic. elaborarea proiectului plecand de la acest punct. de asemenea. care reprezinta de fapt. organizarea lucrarilor de executie. necesitatea de amenajare a terenului cu mijloace de transport care. tehnologic. etc. cea a participarii totale. i. etc. O alta metoda. amenajarile spatiilor verzi. necesita efectuarea unor activitati ce pot fi concentrate la randul lor intr-o serie de faze. g. instalatiile electrice. Preluarea unui proiect existent presupune gasirea unui astfel de proiect. Stabilirea interdependentelor implica trei faze: . aducerea unor eventuale corecturi. la un loc.elaborarea schemei interdependentelor – impune elaborarea unei diagrame de flux si a schemei interdependentei activitatilor. adoptand solutii adecvate pentru problemele de ordin constructiv. k. zonarea teritoriului intreprinderii. probleme electrice. schema procesului tehnologic. Planul general de organizare a intreprinderii industriale Asigurarea unei organizari eficiente a productiei si functionarea intreprinderii in conditiile de eficienta maxima se realizeaza din faza de proiectare prin elaborarea planului general. Proiectarea dupa metoda fluxului de materiale este folosita cu rezultate bune in intreprinderile cu ciclu continuu de fabricatie (rafinarii. f. instalatiile si amenajarile speciale: furnizori de aer comprimat. canalizare. prin prezentarea vizuala a variantelor. Cerintele de baza ale elaborarii planului general de organizare a intreprinderii 23 . tinand seama de fluxul de materiale in procesul de productie. cu un antreprenor general. a zonelor de odihna si protectie. etc. transport pneumatic. j. Pentru o coordonare unitara in conditiile amplasarii intreprinderilor pe o platforma sau zona industriala. acetilena.precizarea interdependentei activitatilor – se stabileste concentrarea necesara pentru activitatile de baza. Planul general de organizare a intreprinderii este format din planuri pe probleme: a.precizarea fluxurilor de materiale – se stabilesc precis. care sa lucreze pe baza unui proiect de organizare coordonator. introducerea schimbarilor si aprobarea finala in cadrul acelui colectiv. caile rutiere carosabile si de pietono. prin dezbaterea proiectelor in colectiv. aburi sau cele referitoare la circulatia rutiera. care sa raspunda intocmai cerintelor impuse pentru viitoarea constructie si. tehnica si economica a intreprinderii. instalatiile sanitare de alimentare cu apa. Prin planul general de organizare a unei intreprinderi se intelege lucrarea de proiectare prin care se stabileste amplasarea corespunzatoare a procesului tehnologic. . prin antrenarea unui colectiv larg de specialisti. reteaua cailor ferate normale si inguste.

a. ca mod de desfasurare partiala. luand in considerare directia si frecventa vanturilor. astfel ca la amplasarea spatiala a unitatilor de productie trebuie tinut seama de directia si frecventa vanturilor dominante din regiunea respectiva. precum si a retelelor energetice corespunzatoare. climatice. se impune studierea si cunoasterea exacta a conditiilor geologice.asigurarea unui acces operativ si rapid pentru autovehiculele pompierilor in toate punctele din intreprindere. In raport cu specificul procesului tehnologic se prevad solutii de amplasare. cat si pentru producerea acestor feluri de energie in intreprindere. constructiv. Aceasta presupune prevederea diferitelor unitati pentru producerea felurilor de energie necesara.amplasarea in zone izolate a unitatilor care prezinta pericol cel mai mare la incendiu. in raport cu continutul lor. pot fi incadrate in urmatoarele grupe principale: a. pentru deplasarea materialelor trebuie prevazuta o astfel de retea de transport care sa permita miscarea materialelor pe traseele cele mai scurte. urmarindu-se evitarea. grupa cerintelor privind alimentarea cu energie electrica. In cadrul intreprinderii care degaja mari cantitati de noxe. g. d. d. precum si prevederea gurilor de alimentare cu apa pe teritoriul intreprinderii.asigurarea unor intervale minime intre cladiri. geologice si topografice. c. se 24 . f. b. Potrivit cerintelor acestei grupe. intretaieri si anulari ale procesului tehnologic. Construirea unei noi intreprinderi necesita luarea in considerare a unor cerinte de ordin arhitectonic si urbanistic. . Luarea in consideratie a cerintelor acestei grupe impune o anumita amplasare a constructiilor si cladirilor pe teritoriul intreprinderii. In cazul degajarilor de gaze. grupa cerintelor impuse de conditii naturale. e. care sa asigure incadrarea in masa a intreprinderii in stilul arhitectonic al orasului si asigurarea unei legaturi cat mai bune intre intreprindere si cartierele de locuit ale muncitorilor din oras. prin adoptarea unor solutii de proiectare. precum si diferitele intoarceri. a gazelor sau a scanteilor de la o unitate la alta. urbanistic. optima impune amplasarea unitatilor intr-o anumita pozitie in raport cu punctele cardinale. b. gruparea in blocuri constructive a diferitelor unitati de productie. Desfasurarea rationala a procesului de productie impune ca fluxul de materiale sa aibe un caracter progresiv prin evitarea intoarcerilor si totodata sa fie cat mai scurt posibil. grupa cerintelor privind conditiile tehnico – sanitare. Pentru a se asigura constructia intreprinderii cu deplasari minime pe teren. Fluxurile de oameni de pe teritoriul intreprinderii trebuie sa fie cat mai scurte. sa fie cat mai scurt posibil. hidrologice si topografice a terenului pe care se va amplasa viitoarea intreprindere. c. procesul tehnologic trebuie astfel proiectat incat sa se prevada folosirea tehnicilor avansate. . f. Prin planul general de organizare a intreprinderii se prevad amenajari necesare pentru protectia impotriva incendiilor. pentru a se evita imprastierea fumului. O iluminare naturala. In planul general de organizare trebuie sa se prevada instalatiile si retelele energetice atat pentru aducerea diferitelor feluri de energii din afara. procesul tehnologic trebuie sa aiba un caracter continuu. a incrucisarilor cu fluxuri de materiale. e. asigurarea posibilitatilor viitoare de extindere. in functie de gradul de pericol la incendiu al procesului tehnologic. cum sunt: . in conditiile unui inalt nivel de mecanizare a executarii lucrarilor de incarcare – descarcare sau transport. cu volum redus de sapaturi. care. pe cat posibil. grupa cerintelor privind procesul tehnologic. Enumeram: zonarea teritoriului intreprinderii. care tin seama de cerintele de ordin tehnico – sanitar. sa se evite directiile contrare sau incrucisarile fluxurilor principale. pentru evitarea imprastierii noxelor in oras. ca si pentru prevederea unor retele de canalizare si scurgere cat mai reduse si simple. grupa cerintelor de ordin arhitectonic. cu incrucisarile cele mai putine. in afara amplasarii in afara orasului a intreprinderii. amplasarea intreprinderii se face in afara oraselor.Pentru organizarea si amenajarea optima a unei intreprinderi trebuie avut in vedere o serie de cerinte de baza. dupa cum stabilirea adancimii de pozare a diferitelor retele trebuie sa tina seama de valorile minime si maxime de temperatura. grupa cerintelor privind circulatia materialelor si a oamenilor. grupa cerintelor privind protectia contraincendiilor. asigurarea unui inalt grad de automatizare complexa si de automatizare. g.

Fluxul tehnologic este drumul parcurs de diferite materiale in decursul prelucrarilor. flux tehnologic mixt. e necesar sa se cunoasca exact nomenclatorul produselor ce urmeaza a fi executate. B. trebuie executata o proiectare. Fluxurile tehnologice. Pentru asigurarea unei iluminari bune. care sa fie in concordanta cu aceasta si. din momentul iesirii din depozit si intrarii in procesul de prelucrare si pana in momentul iesirii din fabricatie sub forma de produs finit. In raport cu specificul procesului tehnologic pot fi adoptate trei tipuri de fluxuri tehnologice: a. se vor elibera si procese tehnologice partiale sau de detaliu. precum si legaturile functionale care se stabilesc intre diferitele unitati de productie ale intreprinderii. este necesara prevederea unor spatii verzi si locuri de recreere fizica si psihica pentru toti lucratorii din intreprindere. flux tehnologic vertical. sau a reprezenta la o anumita scara. Datele de baza necesare elaborarii planului general: A. Prin planul general de organizare. Caracteristica esentiala a unei astfel de scheme de fabricatie o constituie faptul ca ea reprezinta grafic numai procesul tehnologic pe faze. de asemenea. Procesul tehnologic.recomanda prevederea unor zone sanitare de protectie (spatii verzi). Elaborarea planului general necesita. semifabricatele si produsele finite in procesul de fabricatie. b. Procesul tehnologic general poate fi definit ca reprezentand totalitatea operatiilor necesare de prelucrare a materiilor prime. Prin planul general de organizare. deci pe o anumita faza a procesului tehnologic. cantitatea de executat din fiecare produs. Structura constructiilor intreprinderii. Cunoasterea profilului de fabricare a intreprinderii este punctul de plecare a analizei pentru elaborarea planului general. Procesul tehnologic partial sau de detaliu reprezinta totalitatea operatiilor care se efectueaza in interiorul unei sectii sau al unui atelier. Perspectivele de dezvoltare a intreprinderii. care va arata drumul pe care il parcurg materiile prime. F. x o c. cunoasterea si precizarea fluxurilor tehnologice si de oameni. unitatile de productie. Nivelul de specializare si cooperare. naturale si a unei aerisiri naturale. E. flux tehnologic orizontal. Pe baza datelor referitoare la programul de productie al intreprinderii se elaboreaza procesul tehnologic si se apreciaza fluxurile de materiale si de oameni. a. c. fara a implica si desfasurarea spatiala. C. Pentru aceasta. pe langa procesul tehnologic general. procesul tehnologic este reprezentat grafic printr-o schema a procesului tehnologic sau schema a fabricatiei. precum si calitatea produselor. b. concreta pe teritoriul intreprinderii. de asemenea. Profilul de fabricare a intreprinderii. D. Zonarea terenului intreprinderii 25 .

se recomanda amplasarea acestei zone in imediata apropiere a intrarii principale a intreprinderii. club. sectoare. Pentru determinarea locului de amplasare a unitatilor de productie si a locurilor de munca in cadrul cladirilor de productie. aceasta zona se imparte la randul ei in zona de prelucrare la cald si zona de prelucrare la rece. se folosesc o serie de tehnici de calcul pe calculator. impreuna cu o reprezentare schematica pentru planul existent la o anumita data. pentru a reduce cheltuielile de investitii pentru cladiri sau investitii. In cadrul zonei de prelucrare la cald. a depozitelor de combustibili si a cailor principale de transport. aburului. etc. este necesara ori de cate ori este posibil. Se amplaseaza de-a lungul cailor de transport rutiere sau de cale ferata. Dintre acestea. c. cea mai des folosita este tehnica Craft. 4. asemanarea operatiilor cerute de procesul tehnologic. 5. b. Zona social – administrativa. Aceasta zona se recomanda a se amplasa in apropierea intrarilor in intreprindere. identitatea conditiilor sanitare si de tehnica securitatii muncii. pe baza unor criterii: . sau pentru o anumita amplasare. Zona depozitelor. Zona social – administrativa cuprinde diferite cladiri cu caracter administrativ sau destinate activitatilor social – culturale. sunt amplasate acele unitati de productie. necesitand un mare trafic si. Aceasta zona fiind o zona cu pericol de incendiu si o zona de mare trafic. Aceasta zona se recomanda a fi amplasata in apropierea zonei de fabricare. gruparea diferitelor unitati in blocuri constructive. Alegerea felului cladirilor si constructiilor 26 . se amplaseaza cat mai aproape de unitatile de productie pe care le deservesc.asemanarea proceselor tehnologice. 5. finisare. Zona de productie. unde se desfasoara procesele de productie de baza. 2. gaze. Pentru solutionarea problemelor. Zona de prelucrare la rece grupeaza cladiri sau constructii. 2. pericol mare de incendiu. 4. 3. In raport cu specificul acestor procese. montaj. programul Craft necesita ca date de intrare. de asemenea. pentru a se evita deplasarea degajarilor spre cladirile proprii sau spre cartierele de locuit. confectii. identitatea conditiilor de paza contra incendiilor. sectii. Zona energetica. deoarece aici lucreaza majoritatea personalului. materialelor. Zona de intretinere grupeaza cladirile sau constructiile unde se desfasoara activitati de reparatii. 1. produselor finite. se recomanda ca aceasta zona sa fie situata in apropierea principalilor consumatori. etc. Zona de productie cuprinde acele cladiri sau constructii. scantei. etc. Pentru reducerea lungimii retelelor energetice sau de transport. . care dau nastere la mari degajari de fum. aerului comprimat sau statiile de transformare si depozitele de combustibil. Se pot deosebi: 1.reducerea fluxului tehnologic. e. Pentru a asigura o functionalitate optima si. confectionarea sculelor. trebuie amplasata tinand cont de directia vanturilor. se recomanda amplasarea lor in afara incintei. d. etc.asigurarea conditiilor de paza contra incendiilor. Pentru a asigura reducerea deplasarii personalului ocupat in aceasta activitate. in cadrul carora se desfasoara restul activitatii de baza: procese de prelucrare. care poate asigura o amplasare optima pentru circa 40 centre de activitate. Zona energetica cuprinde cladirile sau constructiile unde sunt grupate unitatile pentru producerea energiei electrice. iar pentru diferite blocuri de locuinte sau cladiri ce adapostesc (cantina. asemanarea mijloacelor de transport folosite. Zona depozitelor cuprinde constructii si amenajari folosite pentru depozitarea materiilor prime. 3. de asemenea. motiv pentru care se recomanda a se amplasa cat mai izolat de celelalte unitati de productie.Proiectarea intreprinderii industriale necesita zonarea teritoriului acestora pe baza unor criterii unitare: a. asemanarea instalatiilor sau retelelor de instalatii energetice. . Zona de intretinere. gradinita). ateliere. dar foarte aproape de aceasta. de transport. pe teritoriul intreprinderii. fluxul intre sectoare si cheltuielile de manipulare a materialelor.

de solutiile de amplasare a utilajelor si de cerintele dezvoltarii viitoare. . Dezavantaje: . 2.necesita cresterea retelei tehnico – sanitare pe teritoriul intreprinderii. urmatoarele: a. pentru incalzire. compartimentarea rationala a suprafetelor destinate activitatii functionale.propaga vibratiile in unitatile de productie.permit amplasarea suprafetelor de productie pe verticala si proiectarea unor fluxuri tehnologice pe verticala. . d. sustinerea unor utilaje ce trebuie amplasate la inaltime (poduri rulante. prafului. la intreprinderile ce folosesc utilaje grele si necesita fundatii rezistente (exemplu: intreprinderi siderurgice. se pot alege forme constructive in linie. b. E. ascensoare. de suprafetele necesare diferitelor unitati de productie.necesita suprafete de teren mari. Constructiile de tipul fara etaj se adopta. permite executarea de fundatii solide de utilaje. au durata de constructie mica si cost pe m² mai redus fata de cel al constructiilor cu etaj. 1. prin reamplasari operative de utilaje si extinderi cu cheltuieli minime. 2. optica. in H. pereti laterali. c. e. rezervoare). Cladirile de acest tip se pot folosi pentru intreprinderile de mecanica fina. zgomotului. Dezavantaje: . asigura conditii optime de iluminare si ventilatie naturala. O prima decizie in alegerea tipului de constructie trebuie sa tina seama de faptul ca pot fi adoptate doua tipuri de solutii constructive: 1. portanta. electrotehnica. folosirea optima a suprafetelor de productie. adapostirea in mod economic a activitatii intreprinderii si a bunurilor acesteia. permit o folosire mai buna a suprafetelor prin evitarea suprafetelor ocupate de coloane. etc. 27 . inlaturarea noxelor sau localizarea pericolului de incendiu. de regula.micsoreaza sarcinile admise pe plansee. scari. de conditionare a aerului. Cladirile cu etaj Avantaje: . Alegerea formei cladirilor se face tinandu-se seama de fluxul general de materiale. . Tipul de cladiri fara etaj. T. L. a pavilioanelor reunite sau a constructiilor monobloc. constructii de masini grele). Cladirile sub forma pavilioanelor izolate prezinta avantajul unei simplitati constructive. asigura flexibilitate in organizarea productiei. la elaborarea planului general de organizare a intreprinderii. ceea ce poate fi influenta negativ calitatea produselor. asigura o amplasare a utilajelor si un flux tehnologic optim pe suprafete. forme in U. Avantaje: au capacitate specifica. . Alegerea formei cladirilor si a amplasamentelor trebuie adoptate. in raport cu intemperiile si evitarea posibilitatilor de distrugere sau sustragere. de izolatie fonica. creandu-se conditii optime pentru aerisire. tricotaje. .duc la reducerea distantelor de transport si a lungimii retelelor tehnico – sanitare. mare a suprafetelor. De regula. Tipul de cladiri cu etaj. . asigurarea unor conditii corespunzatoare de iluminat. deoarece etajele superioare sunt protejate impotriva frigului. de asemenea.asigura o folosire eficienta a terenurilor disponibile.prelungesc fluxurile tehnologice.necesita cheltuieli mai mici pentru conditionarea aerului.limiteaza greutatea produselor sau pieselor care se executa la nivelele superioare. F sau combinatii ale acestora. confectii. . Pot fi adoptate solutii constructive pentru cladiri sub forma pavilioanelor izolate.La proiectarea cladirilor sau constructiilor trebuie sa se asigure ca cerinte de baza.

Forma in U – intrarea si iesirea materialelor se face prin aceeasi extremitate. cladirile din beton armat se executa din parti prefabricate. In functie de periculozitatea aparitiei incendiilor se vor adopta solutii constructive cu un grad mai mare sau mai mic de rezistenta la foc. Constructiile in forma pavilioanelor reunite prezinta ca avantaje principale: reducerea dimensiunilor teritoriului necesar intreprinderii. cost de intretinere scazut. in cadrul aceleiasi cladiri.pot aparea dificultati de servire a productiei de baza cu alte activitati. Cladirile de gradul 1 sunt cladiri executate din materiale neinflamabile. se reduce la minim vibratiile. 2. . cateva fabrici. Intr-un astfel de sistem de constructii pot fi amenajate. Cele de gradul 3 sunt cele executate din materiale inflamabile (lemn). cu posibilitati de extindere viitoare.folosirea rationala a mijloacelor de transport.reunirea suprafetelor si totodata a personalului pentru receptia materialelor si pentru expeditie. micsorand fluxurile de materiale si de oameni.alaturarea suprafetelor de intrare si iesire.Dezavantaj principal: aceste constructii duc la o extindere prea mare a intreprinderii. Avantaj: . . . 1.creste pericolul de incendiu.economisirea spatiului pentru amenajarea drumurilor. Cladirile de gradul 2 sunt executate din materiale partial neinflamabile. de drumuri. reducerea zgomotului si vibratiilor. Avantaje: cheltuieli reduse de intretinere sau pentru eventualele modificari. Avantaje: asigurarea unei rezistente mari la incendiu. .folosirea optima a mijloacelor de ridicare. sub raportul gradului de rezistenta la foc. toate acestea ducand la reducerea cheltuielilor de investiti si apoi de intretinere. toate acestea ducand la cresterea cheltuielilor de intretinere ale intreprinderii.costuri de intretinere relativ mici. se impart in trei grade. In cadrul proiectarii cladirilor. cladirile. Avantaje: . Forma constructiva in linie dreapta se poate folosi atunci cand fluxul tehnologic trebuie sa aiba un caracter continuu iar circulatia materialelor sa se efectueze de la un capat la altul cu deplasari rapide. . economisandu-se astfel investitiile in cladiri.alaturarea depozitelor de materii prime si produse finite.este afectata asigurarea iluminatului si aerisirea naturala. .creste marimea complexitatii constructive. Sistemul de constructii monobloc – diferitele unitati de productie se concentreaza in cadrul aceleiasi hale de fabricatie. Dezavantaj: . 2. 28 . reducand totodata si lungimea retelelor. reteaua de cale ferata. prin turnare pe santier a betonului armat.reducerea lungimii retelelor. Pentru adoptarea unor solutii constructive optime. . . in practica intalnindu-se trei tipuri: 1. . cladiri din structura din otel. intreprinderilor. circuitele materiale si fluxurile tehnologice.folosirea rationala a suprafetelor de productie. . 3. Aceasta forma permite o buna sistematizare a unitatilor de productie sau a fabricarii diferitelor grupe de produse. Dezavantaje: . trebuie adoptate solutii cu privire la structura constructiva propriu-zisa. 3. lungesc reteaua de instalatii. incarcare si transport. Forma in L se recomanda atunci cand o latura a constructiei trebuie aliniata la o linie feroviara. la locul de incarcare – descarcare. cladiri din caramida si lemn. . cladiri din beton armat. Avantaje: .economisirea spatiului de incarcare – descarcare.necesita un cost ridicat pentru eventualele modificari.reducerea fluxului tehnologic.

prin care sa fie asigurata folosirea mijloacelor de transport in raport cu felul materialelor.Reteaua liniilor de comunicatii pentru transport Proiectarea liniilor de comunicatii trebuie sa asigure adoptarea unei retele de transport. schema cu linii in bucla. astfel incat transporturile sa fie operative. b. al cantitatilor si al punctelor de transport. Transportrile interioare. CF TRIAJ TRIAJ b. transporturi aeriene. schema cu linii moarte. a. investitiile necesare sa fie minime iar cheltuielile de intretinere sa fie reduse. In cadrul intreprinderii industriale. in raport cu modul de efectuare. sau de trecere. feroviare sau rutiere. CF TRIAJ d. schema mixta. pot fi tranporturi pe sol. economice. vagoanele fiind introduse de la un capat al retelei. schema cu linii continue. CF TRIAJ Schema cu linii continue. In intreprindere se pot folosi patru scheme de transport pe cale ferata: a. Caracteristica acestei scheme o 29 . 2. se adopta la intreprinderile cu trafic mare de materiale amplasate pe terenuri ce au forma alungita. Schema cu linii moarte se foloseste la intreprinderile cu trafic redus si la care terenul limitat nu permite folosirea unor linii de cale ferata cu caracter continuu. in raport cu locul unde se efectueaza. circula de-a lungul liniilor si ies la celalalt capat al retelei. c. transporturile pot fi de doua feluri: 1. La ambele capete ale retelei exista cate o statie de triaj. Caracteristica acestui tip de schema o constituie faptul ca transportul are un caracter continuu. transporturi interioare. CF TRIAJ c. d. transporturi subterane sau transporturi pe apa. transporturi exterioare.

Exista cazuri cand retelele tehnice trebuie amplasate in tuneluri amenajate. Folosirea metodei de administrare a suprafetei de productie pe baza de calcul. Se caracterizeaza prin faptul ca liniile de cale ferata. determinand in acest mod schimbari importante in aspectul de ansamblu al complexelor industriale. se gasesc in fisele tehnice ale acestora sau ale unor utilaje asemanatoare. indeosebi a podurilor rulante. se foloseste la intreprinderile care dispun de un teritoriu mare si necesita deplasarea unor cantitati mari de materiale. pe baza normativelor de suprafata existente. gaze. etc. drumurile se impart in: a. Aceste retele pot fi aeriene sau subterane. constituite intr-un flux continuu de fabricatie. Amplasarea instalatiilor in aer liber Amplasarea instalatiilor in aer liber duce la reducerea fondurilor necesare de investitii si la scurtarea termenului constructiei. retelele de abur. urmand un traseu continuu de-a lungul unor unitati de productie. retelele sanitare. Adoptarea acestor solutii de constructii duce la inlocuirea unor cladiri de dimensiuni importante cu instalatii si utilaje amplasate in aer liber. Celelalte date referitoare la dimensiuni. canalizare. suprafetele destinate administratiei. sau inelara . platformele rotative. etc. Pe total. pentru a asigura folosirea optima a instalatiilor de incarcare-descarcare. petrol. care prevad modul de amplasare. circulatie a materialelor. etc. Se foloseste la intreprinderile cu un volum mare de transport si unde terenul permite asigurarea continuitatii. iar la proiectarea lor se folosesc normative tehnice si tehnico – sanitare. metoda prin elaborarea unui proiect sumar. cum sunt: industria siderurgica. drumuri secundare de clasa III si IV. metoda prin transpunere. telefonice. cea de prelucrare a titeiului. radio si semnalizare. Diferite retele trebuie proiectate pe trasee drepte. aer comprimat. prin traseul lor. in prealabil. se inchid sub forma unor bucle sau inele. sau poate rezulta din gradul de proiectare tehnologica. necesita stabilirea. al unui inventar al masinilor si utilajelor.constituie faptul ca liniile de cale ferata se termina prin linii moarte in anumite puncte de pe teritoriul intreprinderii. drumuri principale. Schema cu linii in bucla. Potrivit acestor norme. pe cat posibil in afara arterelor principale de transport. se determina suprafetele necesare pentru servicii de intretinere. Odata cu proiectarea retelelor de transport pe cale ferata. trebuie sa se prevada si retelele de transport rutier. metoda pe baza normativelor de utilizare a spatiilor. La acest tip de schema se vor prevedea linii moarte si linii continue cu inchidere in bucla. pentru asigurarea efectuarii de reparatii operative. depozitare. adancimea sau inaltimea de instalare. metoda prin calcul. Suprafata totala se obtine adaugand la suprafetele de productie. utilaje si instalatii si a necesarului de suprafata pentru fiecare tip de utilaj in parte. C. La proiectarea retelelor de transport pe cale ferata trebuie prevazute toate instalatiile necesare bunei functionari a acesteia: statiile de triaj. industria chimica. Aceste solutii de proiectare pot fi adoptate intr-o serie de ramuri industriale. in raport cu cerintele de transport ale unitatilor de productie. Necesarul de masini si utilaje se poate calcula prin metode adecvate. E. Schema mixta contine elemente caracteristice celor trei tipuri de scheme analizate anterior. echipamentelor necesare. Metode de dimensionare a suprafetelor necesare Se folosesc urmatoarele metode: A. Metoda prin calcul este cea mai exacta metoda de dimensionare a spatiilor si consta in stabilirea necesarului de masini. de clasa I sau magistrale si drumuri principale de clasa II. instalatiile de incarcare-descarcare. B. D. In raport cu importanta si locul pe care il ocupa in cadrul retelei. conductele de apa. instalatiile de incalzire. metoda pe baza tendintei coeficientilor si a extrapolarii. c. paralele sau perpendiculare fata de axele cladirilor. Retelele tehnice Din cadrul retelelor tehnice fac parte retelele electrice. macazurile. fara perturbarea transportului. trebuie sa fie paralele sau perpendiculare cu axul longitudinal al cladirilor. distantele dintre ele si conditiile de functionare. performante. pentru instalatiile sau agregatele unitare. Determinarea numarului necesar de 30 . b. drumuri speciale. pentru toate utilajele. diferite feluri de retele trebuie amplasate intre cladiri si drumuri. suprafetele necesare serviciilor auxiliare. Liniile de cale ferata.

de timpul disponibil de functionare. Existenta acestei caracteristici determina pe plan organizatoric. Tipului de productie in masa ii este caracteristica o specializare adancita. cele trei tipuri de productie. tinand seama de tendinta valorii acestuia in viitor. se deosebesc trei tipuri de productie: a. reprezentand o stare organizatorica si functionala a intreprinderii. normele tehnico – economice. care sa ofere o prima orientare asupra spatiilor necesare. determina folosirea unei forte de munca si a unor scule si dispozitive specializate. intreprinderile vor fi incadrate intr-un tip sau altul. determina. de conducere si de planificare a activitatii intreprinderilor. Tipul de productie in masa Se caracterizeaza prin fabricarea unei nomenclaturi reduse de produse. b. Suprafata necesara pentru o anumita activitate se poate calcula pe baza unor astfel de coeficienti si prin extrapolare. in raport cu solutiile adoptate.masini. determinata de nomenclatura produselor de fabricat. c. in raport cu tipul de productie predominant. in mod neintrerupt. volumul productiei executate. intr-o forma pura. suprafete auxiliare. amplasate potrivit succesiunii locurilor de munca. etc. 31 . miscarea produselor sau a pieselor de la un loc de munca la altul se face bucata cu bucata sau in flux continuu. Metoda prin transpunere consta in aceea ca se pleaca de la marimea suprafetelor afectate diferitelor masini sau sectoare de activitate. dotarea locurilor de munca cu utilaje specializate. Metoda pe baza normativelor de utilizare a spatiilor se foloseste in mod frecvent in cazul in care anumite tipuri de suprafete se repeta de la un proiect la altul. In cadrul unitatilor industriale exista intreprinderi in care nu pot fi intalnite. in functie de ansamblul acestor factori. Cealalta grupa corespunde tipului de productie in serie si tipului de productie individual. in cantitati mari sau foarte mari. Acest tip de productie ocupa o pondere insemnata in cadrul intreprinderilor industriale. precum si asupra proportionalitatii spatiului intre zonele de activitate si echipamentele respective. tipul de productie in masa. au fost elaborate doua grupe de metode de organizare a productiei de baza. atat la nivelul intreprinderii cat si la cel al sectiilor de productie. deoarece elementele caracteristice care-i definesc continutul. tipul de productie in serie. de pregatire a fabricatiei noilor produse. In industrie. determina folosirea unor mijloace de transport cu mers continuu: benzi rulante. Ca urmare a fabricarii neintrerupte a acestui fel de produs. in raport cu cerintele ce se urmaresc pentru obiectivul proiectat. de exploatare. care vor fi folosite la fundamentarea suprafetelor necesare. tipul de productie individual. Exemplu: normative pentru tipuri de masini. urmand ca organizarea productiei de baza sa se faca in functie de conditiile concrete existente. Pentru aceasta categorie se stabilesc anumite normative sau standarde. In aceste cazuri. de la un loc de munca la altul. Metoda pe baza tendintei coeficientilor si a extrapolarii – se pot stabili o serie de coeficienti utili pentru proiectare: raporturile dintre suprafetele ocupate de constructii si cea a terenului. planuri inclinate. care sunt cuprinse si definite in mod sintetic prin organizarea productiei in flux si organizarea productiei pe grupe omogene de masini si instalatii. in principal. in vederea realizarii unei eficiente economice maxime. Tipul de productie Tipul de productie reprezinta o categorie economica cu caracter organizational. raporturile dintre suprafetele ocupate de constructii si suprafata utila sau coeficientul care exprima raporturile dintre spatiu si functiune. In raport cu cele trei tipuri de productie existente. Categoria de tip de productie prezinta o deosebita importanta din punct de vedere economic. utilaje sau instalatii se face utilizand relatii de calcul care tin cont de caracteristicile tehnice. de evidenta si control a productiei. de la un proiect similar existent. spatii administrative. de gradul de specializare intreprinderii. Grupa de oganizare a productiei in flux corespunde. a sectiilor si locurilor de munca si de modul de deplasare a obiectelor muncii. care se ajusteza tinand cont de cerintele existente si se corecteaza cu anumiti coeficienti de multiplicare. conveioare pe sine. Stabilirea suprafetei dupa un proiect sumar consta in aceea ca se elaboreaza un prim proiect de detaliu cu caracter sumar. elementelor caracteristice tipului de productie in masa. pana la locul de munca. metode de organizare a productiei si a muncii.

atat intreprinderile cat si diferitele sale unitati de productie.tipul concret de industrie specific ramurii industriale. intre cele doua grupari exista si posibilitati de circulatie. se impune dotarea locurilor de munca cu utilaje mai putin specializate. tipul de productie in masa creeaza conditii optime pentru automatizarea productiei. La tipul de productie in serie.gruparea intreprinderilor dupa gradul de transformare al produsului finit (intreprinderi extractive.In cadrul intreprinderilor moderne. bucata cu bucata sau in loturi de cateva bucati. b. folosindu-se un echipament tehnologic si mijloace de transport cu caracter universal. De asemenea. . producatoare de materii prime de baza).tipul de productie caracteristic intreprinderii (de masa. miscarea lor efectuandu-se in mod discontinuu. folosindu-se in acest scop. Metode de organizare a productiei de baza O organizare riguroasa a procesului tehnologic de baza trebuie sa tina seama de: . in loturi mari. . In mod practic. mijlocii sau mici. mijloace de transport cu deplasare continua sau discontinua. in functie de cele trei tipuri. putand fi posibil ca fabricarea anumitor produse sa nu se mai repete niciodata. Datorita acestui fapt. Deoarece orice intreprindere industriala poate fi incadrata intr-un anumit tip de productie. ca urmare a caracteristicilor sale de baza.gradul de arborescenta a operatiilor procesului tehnologic. series au individual). uneori unicate. fiind mai ridicat sau mai scazut. pe grupe omogene. utilajele sunt amplasate dupa principiul tehnologic. sub raportul specializarii. O caracteristica a tipului de productie individual o constituie faptul ca diferitele produse sau piese fabricate sunt deplasate de la un loc de munca la altul. au un caracter universal. deplasarea produselor sau pieselor de la un loc de munca la altul se face pe loturi. continuitatea desfasurarii intregului proces de productie. largi sau foarte largi. sectii sau uzine complet automatizate. constituindu-se pe aceasta baza linii de productie. capabile sa execute o operatie tehnologica pentru diferitele produse care necesita aceasta si o astfel de amplasare a locurilor de munca pe grupe omogene sub raport tehnologic. in raport cu marimea seriei de fabricatie. metode de organizare a productiei pe grupe omogene de masini si utilaje pentru intreprinderile cu productie in serie si pentru intreprinderile cu productie individuala. in mod periodic. pe plan organizatoric. in raport cu marimea seriilor de fabricatie. metodele de organizare a procesului tehnologic de baza si a desfasurarii lui se grupeaza. exista tendinta de elaborare a anumitor metode si tehnici care sa permita organizarea productiei in flux si la intreprinderile care fabrica un larg sortiment. La intreprinderile caracterizate prin productie de serie. Tipul de productie individual Intreprinderile industriale cu tipul de productie individual se caracterizeaza prin fabricarea unor nomenclaturi foarte largi de produse. in vederea cresterii eficientei productiei. La aceste intreprinderi. In raport cu fabricarea unei nomenclaturi reduse. In cadrul intreprinderilor caracterizate prin tipul de productie in serie. al sectiilor si locurilor de munca are un caracter mai redus decat la productia in masa. sub raport organizatoric. folosirea unei forte de munca cu o astfel de calificare. Ca urmare a fabricarii unei varietati foarte largi de produse. folosind personal cu o calificare ridicata pentru a face posibila fabricarea unei mari varietati de produse. fabricarea diferitelor piese sau produse se poate repeta la intervale de timp nedeterminate. Tipul de productie in serie Caracterizeaza intreprinderile care fabrica nomenclaturi mai reduse sau o gama mai larga de produse. se deosebeste productia de serie mare. de regula. Principiile organizarii procesului de productie Organizarea productiei intreprinderilor are la baza respectarea unor principii: a. 32 . in loturi sau serii mijlocii si mici. in cantitati reduse. . in functie de marimea seriilor de fabricat. metode de organizare a productiei in flux pentru intreprinderile cu productie in masa. gradul de specializare al intreprinderii. o intreprindere cu productie de serie mare poate folosi metode de organizare a productiei in flux. in doua mari categorii: a. La intreprinderile caracterizate prin tipul de productie industriala. dispunand de masini si utilaje cu caracter universal. in serii mici sau chiar unicat. de serie mijlocie sau de serie mica.

ajungandu-se la o lichidare a lor in conditiile automatizarii complexe de ansamblu a procesului de productie. Principiul liniei drepte necesita. sa existe anumite raporturi sau proportii in functie de productivitatea muncitorilor sau randamentului utilajului. sa fie cat mai scurt posibil. De exemplu. produse sau piese. Organizarea procesului de productie in intreprinderile industriale. Principiul proportionalitatii subliniaza necesitatea. e. trebuie sa asigure respectarea unor principii de organizare de baza: a. de la un loc de munca la altul. principiul continuitatii. desfasurarea in paralel a diferitelor faze sau operatii impune. b. duce la aparitia locurilor inguste sau la aparitia excedentelor la diferite verigi de productie. defalcarea procesului de productie in partile sale componente: stadii. principiul proportionalitatii.b. cu ajutorul unor mijloace de transport adecvate. d. In conditiile unei cooperari largi intre diferitele locuri de munca. Acesta presupune ca fluxul de materiale sa aiba un caracter continuu. Acest lucru se realizeaza pe de-o parte. principiul paralelismului. In raport cu noile tehnologii. ca o conditie necesara. amplasarea acestor locuri de munca in ordinea de executare a operatiilor si asigurarea deplasarii diferitelor materiale. operatii. ca in vederea asigurarii continuitatii in organizarea procesului de productie. asigurandu-se ca o conditie necesara. In conditiile unei organizari superioare a productiei. Organizarea productiei in flux se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi de baza: 1. fiind folosita in mod eficient in toate cazurile in care se poate permanentiza executarea unei operatii sau a unui grup de produse pe anumite locuri de munca. cu o viteza de deplasare reglementata in mod strict. numarul de muncitori necesar pentru executarea unei operatii sau faze de productie trebuie sa fie proportional cu volumul de munca necesar prelucrarii. divizarea procesului tehnologic pe operatii egale sau multiple. sub raportul volumului de munca necesar executarii lor. se poate trece la sincronizarea executarii in timp a operatiilor si la executarea pe aceeasi baza a unei unitati de produs. ca urmare a aplicarii acestui principiu. directiile contrare sau intersectarile. sectoare. astfel incat intreruperile intre operatii sau intre schimburi sa fie cat mai reduse. incalcarea principiului proportionalitatii si nerespectarea proportiei numerice necesare in diferite grupe de muncitori sau sisteme de masini. unde Q= volumul de productie ce trebuie executat din produsul considerat nt= norma de timp pe produs pentru operatia data Ft= fondul de timp disponibil al masinii pe care se executa operatia Existenta acestei conditii creeaza posibilitatea fixarii si a executarii in mod permanent a operatiilor necesitate de fabricarea unui produs sau piese. operatii. care sa refaca proportionalitatea necesara dintre acestea. Organizarea productiei in flux – trasaturi caracteristice de baza ale productiei in flux Organizarea productiei in flux reprezinta o forma superioara de organizare a procesului de productie. stadii. Conditia se poate exprima prin: Q * nt ≥ Ft. existenta unei anumite sincronizari in executarea acestora. ateliere. pe toate fazele sau stadiile procesului de productie. c. Principiul continuitatii consta in asigurarea desfasurarii procesului de productie fara intreruperi sau cu intreruperi cat mai mici. c. evitandu-se intoarcerile. faze. de la un loc de munca la altul. cu modificarile care apar in organizarea productiei ce duc la schimbari in productivitatea grupelor de muncitori sau in randamentul grupelor de utilaje. pe anumite locuri de munca. precum si a diferitelor parti ale procesului de productie: faze. se impune adoptarea operativa a unor masuri. indiferent de tipul de productie existent. ca in proiectarea desfasurarii tehnologice. in vederea obtinerii la termenele fixate a productiei finite. sa se asigure cel mai scurt drum in trecerea diferitelor materii prime sau auxiliare. principiul liniei drepte. mecanizate sau automatizate. Pe baza acestor cerinte. simultaneitatea lucrului in toate stadiile de productie. prin 33 . o incarcare completa a acestora. sectii de productie. la intervale de timp regulate. de la un atelier sau o sectie la alta. principiul ritmicitatii. Principiul paralelismului consta in executarea simultana a diferitelor parti ale unui produs sau a produselor. legale si la folosirea unor mijloace de transport pentru deplasarea produselor.

In cadrul nesincronizarii in timp a operatiilor. a. dupa gradul de ritmicitate. desfasurarea productiei efectuandu-se pe baza unui ritm liber. repartizarea executarii unei operatii sau unui grup de operatii. in raport de gradul de sincronizare a executarii operatiilor in timp. d. in mod concomitant. cu ritm reglementat sau liber. cu marirea tactului de functionare. La formele superioare de organizare a productiei in flux. cu mijloace adecvate de transport. potrivit prevederilor standard sau normelor interne. dupa gradul de mecanizare si automatizare a executarii operatiilor: 1. h. deplasarea obiectelor muncii sau a produselor de la un loc de munca la altul se face prin folosirea unor mijloace de transport adecvate. etc. dupa gradul de cuprindere a productiei intreprinderii. forme de organizare a productiei in flux unde predomina productia semi-mecanizata. dupa pozitia obiectului de prelucrat. de regula sub forma liniei de productie in flux. dupa gradul de continuitate: 1. sub raportul procesului tehnologic si sub raportul gabaritelor. b. forme de organizare a productiei in flux unde predomina munca manuala. Desfasurarea procesului de productie pe baza unui tact de functionare este posibila ca urmare a respectarii conditiei ca duratele operatiilor sa fie egale sau intr-un raport multiplu cu marimea tactului. unde se vor executa diferite operatii. 6. Pentru toate acestea trebuie sa existe o anumita omogenitate a calitatii si dimensiunii materialelor sau semifabricatelor folosite. Prin aceasta amplasare se asigura trecerea pe traseul cel mai scurt a obiectului muncii. iar in stadiile superioare de organizare. trebuie avut in vedere inzestrarea masinilor. Prin organizarea productiei in flux se intelege acea forma de organizare a productiei caracterizate prin specializarea locurilor de munca in executarea anumitor operatii. intregul proces de productie desfasurandu-se in mod sincronizat pe baza unui tact de functionare.) a unui fel de produs sau piesa. dupa configuratia liniei. 7. automata. dupa nomenclatura productiei fabricate. 3. executarea acestora se face in mod discontinuu. a caror viteza de deplasare este corelata in mod strict cu tactul de functionare a formei de organizare a productiei in flux. executarea. Clasificarea variantelor de organizare a productiei in flux Formele de productie in flux se pot clasifica dupa urmatoarele criterii: a. 5. dupa cum durata operatiei este egala cu tactul sau se afla intr-un raport multiplu. executarea in cadrul formei de organizare a productiei in flux (pe linie tehnologica. necesitate de fabricarea unui produs sau piese sau a unui grup de produse sau piese. dupa modul de deplasare a produsului de la o operatie la alta. sub raport constructiv. 34 . obtinute prin agregarea pe un anumit loc de munca. in mod continuu sau dicontinuu. de regula mecanizate sau automatizate. 2. numite benzi transportoare sau conveioare. procesului tehnologic dat. dupa gradul de continuitate. prin agregarea lor pentru a asigura conditiile egalitatii sau a multiplicitatii duratei lor. 3. forme de organizare a productiei in flux continuu. ce trebuie prelucrat de la un loc de munca la altul. La formele superioare de organizare a productiei in flux. apropiate intre ele. g. banda rulanta. c. iar pe de alta parte. forme de organizare a productiei in flux cu productia mecanizata sau automatizata. e. dupa gradul de mecanizare si automatizare a executarii operatiilor. in ordinea impusa de succesiunea executarii operatiilor. unde acestea se vor executa cu mai multe organe de lucru. 2.descompunerea procesului tehnologic in operatii simple. pentru deplasarea obiectelor mici si a produselor se folosesc mijloace automatizate sau mecanizate de transport. a operatiilor pe toate locurile de munca din cadrul liniilor de productie in flux. trecerea lor de la un loc de munca la altul si livrarea sub forma finita se poate face la intervale de timp egale. acestea find elemente caracteristice ale unor forme mai putin avansate de organizare a productiei in flux. trecerea obiectelor muncii de la un loc de munca la altul. In cadrul operatiei repartizarii. lansarea produsului in fabricatie. amplasarea locurilor de munca. dupa modul de trecere al produsului de la un loc de munca la altul. f. b. prin amplasarea locurilor de munca in ordinea impusa de succesiunea executarii operatiilor si prin deplasarea obiectului muncii sau a produselor de la un loc de munca la altul. i. Mentinerea tactului de functionare necesita prevederea unei masini sau mai multora pentru executarea unor operatii. 4. dinainte stabilit. sau a mai multor feluri de produse sau piese.

unde se executa o nomenclatura relativ larga de produse. In cadrul organizarii productiei in flux prin ritm se intelege cantitatea de produse executata de catre o linie. linii de productie in flux cu ritm liber. sau daca acest lucru nu este posibil. in raport cu ritmul de functionare. locurile de munca sunt dotate cu astfel de masini si utilaje si cu un astfel de echipament tehnologic incat sa fie posibila prelucrarea diferitelor grupe de produse sau piese asemanatoare. care au un proces tehnologic asemanator. 35 . 2. Forma de organizare a productiei in flux discontinuu sau intermitent se caracterizeaza prin lipsa de sincronizare a executarii in timp a operatiilor. unde se executa mai multe feluri de produse. forme de organizare a productiei in flux cu nomenclatura variabila. Potrivit acestei sincronizari. iar livrarea produselor se face la intervale de timp neregulate. egala cu marimea stabilita a ritmului. sub raport constructiv sau tehnologic. se poate trece la lucrul la mai multe masini deservite de un singur muncitor. de regula. pentru a se putea asigura continuitatea lucrului se creeaza stocuri tampon intermediare de produse sau piese. pe o unitate de timp. in raport cu nomenclatura productiei fabricate. se denumesc si linii polivalente. la productia de serie. c. fara a astepta nici un moment lansarea in fabricatie a produsului pe linie. pentru folosirea completa a fondului de timp disponibil. La aceasta forma trebuie sa existe o sincronizare a executarii in timp a operatiilor de productie. forme de organizare a productiei in flux cu nomenclatura constanta. ca urmare a faptului ca pe fiecare loc de munca. produsele trec spre prelucrare la diferite operatii pe locuri de munca. 3. in cantitati relativ mici. putandu-se specializa mai multe locuri de munca din firma respectiva. trecerea obiectului muncii sau a produsului de la o operatie la alta se face in mod continuu. In cadrul liniilor de productie in flux continuu. aceasta categorie se fabrica la productia de masa.2. Datorita faptului ca durata diferitelor operatii nu este egala sau intr-un raport multiplu. La aceasta forma. formele de organizare a productiei in flux se clasifica in trei categorii: 1. la intervale de timp precise. 2. forme de organizare a productiei in flux discontinuu sau intermitent. formele de organizare a productiei in flux se impart in: 1. Sunt necesare masuri organizatorice pentru evitarea acestor fenomene negative. Aceste forme de productie sunt astfel concepute incat sa poata fi restructurate usor atunci cand se trece de la fabricarea unei categorii de produse la alta. se fabrica in mod constant un singur fel de produs. ce se executa in cantitatile solicitate. productia desfasurandu-se pe loturi. procesul de productie intrerupandu-se. Formele de organizare a productiei in flux cu nomenclatura constanta se caracterizeaza prin aceea ca. functionarea acestora neavand la baza un tact bine stabilit. durata operatiilor de executat este egala cu tactul sau multiplu al tactului. de exemplu la locuri de munca insuficient incarcate. linii de productie in flux cu ritm reglementat. mijloacele de transport folosite pentru deplasarea obiectului muncii sau a produsului avand o viteza de miscare corelata in mod strict cu ritmul de functionare adoptat. in cantitati mari. putandu-se repartiza lucrari de la alte sectoare. potrivit tactului de functionare stabilit. Formele de organizare a productiei in flux cu nomenclatura variabila se caracterizeaza prin aceea ca se fabrica mai multe feluri de produse de acelasi tip. Folosirea lor se face. Formele de organizare a productiei in flux cu ritm liber nu necesita sincronizarea executarii operatiilor. aparand locuri inguste si stocuri mari de productie neterminate. In cazul in care exista diferente de productivitate la diferite locuri de munca. Asigurarea continuitatii lucrului se realizeaza ca urmare a sincronizarii executarii in timp a operatiilor de productie. in cadrul lor. Liniile de productie in flux cu ritm reglementat se caracterizeaza prin aceea ca trebuie sa livreze pe unitate de timp o anumita cantitate de productie. forme de organizare a productiei in flux cu nomenclatura in grup. ce pot fi folosite de muncitori dupa necesitati. care cuprind anumite feluri de produse. Formele de organizare a productiei in flux cu nomenclatura in grup se foloseste la acele intreprinderi ce executa o nomenclatura larga de produse care sunt asemanatoare sub raportul procesului tehnologic si al configuratiei constructive. d. Formele de organizare a productiei in flux. Pentru prelucrare se constituie grupuri de produse sau piese asemanatoare. incarcarea utilajelor si a muncitorilor nu se poate face in mod uniform. cu reglari minime.

se poate face prelucrarea la un loc de munca a mai multor produse sau piese sub forma de loturi. 2. Organizarea productiei in flux pe intreaga intreprindere se intalneste in cazul in care toate operatiile de productie si transport. in raport cu pozitia obiectului de prelucrat. cazane. forme de organizare a productiei in flux la care trecerea produselor sau pieselor se face bucata cu bucata. 3. fara ca viteza lor sa fie corelata in mod strict cu durata operatiilor. obiectul este stationar iar muncitorii se deplaseaza intr-o anumita ordine. forme de organizare a productiei in flux in cerc. de regula pentru produsele de dimensiune si greutate mica si la care. Adoptarea uneia sau alteia dintre variante se face in functie de numarul operatiilor ce trebuie executate la masinile sau utilajele necesare. potrivit tactului de functionare stabilit. turbine. cum este cazul organizarii liniilor tehnologice pentru fabricarea diferitelor piese in sectiile de prelucrare mecanice sau in sectiile de montaj. 5. de la un produs la altul. Forma cea mai des intalnita de amplasare a locurilor de munca. Liniile de productie in flux cu obiect stationar se folosesc. forme de organizare a productiei in flux in careu. 2. prin greutatea si volumul lor. La aceasta forma de organizare. linii de productie in flux cu obiect fix. forme de organizare a productiei in flux pe sectoare. dupa configuratia modului de amplasare a locului de munca pe suprafata de productie. in functie de suprafata de productie disponibila. durata de executie a operatiilor fiind corelata in mod direct cu viteza de deplasare. forme de organizare a productiei in flux in zig-zag. montaj sau finisare si.La formele de organizare a productiei in flux cu ritm liber. dupa executarea operatiei sau grupului de operatii. 3. la anumite intervale de timp. g. locurile de munca se pot aseza de-a lungul benzii transportoare pe un rand sau pe doua. pentru executarea diferitelor operatii. care. se desfasoara in mod continuu sincronizat. din momentul lansarii in fabricatie a materiilor prime si pana in momentul iesrii din fabricatie sub forma de produs finit. forme de organizare a productiei in flux in linie curba. In acest caz. in raport cu modul de deplasare a produselor intre operatii: 36 . etc. dupa gradul de cuprindere a productiei intreprinderii in cadrul organizarii productiei in flux se deosebesc: 1. 2. f. utilaje sau agregate de dimensiuni mari si cu greutate ridicata. forme de organizare a productiei in flux la care trecerea produselor sau pieselor se face in loturi. se deosebesc: 1. mijloacele de transport au rolul de asigura doar deplasarea produselor de la un loc de munca la altul. impun o deplasare individuala. De regula. potrivit careia. de regula. Formele de organizare pe sectoare se organizeaza pentru fabricatia diferitelor piese sau semifabricate din cadrul sectorului de productie. 4. In primul caz. la fabricarea diferitelor masini. datorita lipsei tactului de functionare. se deosebesc: 1. 2. aceasta organizare se foloseste cand avem productie in flux continuu cu tact de functionare pentru produsele care necesita prelucrare. forme de organizare a productiei in flux pe sectii. la formele de organizare a productiei in flux cu ritm reglementat produsele se afla permanent pe mijloace de transport care pot fi: conveior sau banda. Acest tip de organizare se intalneste la productia de series au de masa. de gradul de automatizare a transportului. cum sunt vasele maritime si fluviale. Organizarea pe sectii se intalneste atunci cand intregul proces de productie al sectiilor se desfasoara in flux. de la un loc de munca la altul. i. forme de organizare a productiei in flux pe intreaga activitate. Cea de-a doua forma se foloseste la productia in flux discontinuu sau intermitent. linii de productie in flux cu obiect mobil. produsul sau piesa se deplaseaza cu mijloace de transport de la un loc de munca la altul. e. etc. cu diferite scheme de deplasare a obiectului sau a produsului. Liniile de productie in flux cu obiect mobil reprezinta cea mai raspandita categorie in industrie. h. in raport cu modul de trecere a produselor sau pieselor de la un loc de munca la altul. in cadrul productiei in flux este cea in linie. forme de organizare a productiei in flux in linie dreapta. in industria de masini grele. organizarea productiei in flux se poate prezenta sub diferite variante: 1.

formele concrete de desfasurare a procesului tehnologic. unificarea si tipizarea pieselor. bucata cu bucata sau in loturi. folosirea unor piese sau subansamble normalizate. Introducerea productiei in flux la intreprinderile deja existente necesita o revizuire a constructiei produselor si a procesului de fabricare a acestora. in conditiile organizarii productiei in flux. a masinilor si instalatiilor. modul de deplasare a produselor. precum si a normativelor de baza referitoare la normele de munca ale muncitorilor.1. 2. forma si marimea spatiului disponibil al unitatii de productie pe care urmeaza sa se amplaseze linia. M. ca o conditie esentiala. lungimea liniei. marimea. a utilajelor ce vor fi folosite. forme de organizare a productiei in flux inzestrate cu transportoare mecanice. potrivit mersului procesului tehnologic si adoptarea unei organizari spatiale a desfasurarii fluxului de fabricatie. In cadrul proiectarii tehnologice se va stabili nomenclatura produselor sau pieselor ce se vor executa. prin luarea in consideratie a particularitatilor produsului de fabricat. Proiectarea liniei de productie in flux la intreprinderile deja existente necesita rezolvarea acelorasi probleme ca la intreprinderile noi. de particularitatile de ordin constructiv si tehnologic ale produselor ca si de marimea seriilor de fabricat ale acestora. greutatea pieselor sau produselor ce urmeaza a se executa. daca este vorba de introducerea in fabricatie a unor noi produse. incat fiecare muncitor sa poata lua produsul sau piesa cat mai usor de la locul 37 . adoptarea unor tehnologii tip. U. numarul de masini sau locurile de munca necesitate de efectuarea operatiilor. forme de organizare a productiei in flux inzestrate cu mijloace de transport neactionate mecanic. forme de organizare a productiei in flux neinzestrate cu mijloace de transport speciale. 4. Astfel. prevazanduse prin aceasta. 3. amplasarea diferitelor masini. Pe baza acestor date cu caracter tehnologic se va adopta tipul de linie de productie in flux continuu sau discontinuu. cu ocazia efectuarii studiului de modernizare sau dezvoltare a diferitelor unitati de productie. configuratia liniei. trebuie sa se tina seama de posibilitatile fabricarii lor in conditiile productiei in flux. N. 5. posibilitatea prelucrarii acestora in conditii superioare. Rezolvarea acestor probleme se face in mod diferentiat. Configuratia unei linii de productie in flux nu trebuie sa fie neaparat in linie dreapta ci poate fi si sub forma unor litere: S. C. utilaje si agregate. Y. Masinile sau locurile de munca trebuie astfel amplasate. Proiectarea liniilor de productie in flux se realizeaza pentru intreprinderile sau unitatile de productie odata cu proiectarea intreprinderii iar. urmarindu-se prin aceasta simplificarea si tipizarea constructiilor si a procesului tehnologic. se va elabora tehnologia de fabricatie prin precizarea operatiilor de executat. felul mijloacelor de transport care vor fi folosite pentru deplasarea obiectului muncii sau produsului de la un loc de munca la altul. O configuratie optima trebuie sa asigure alimentarea in mod automat a unei masini cu produsul sau piesa de prelucrat de la masina anterioara. etc. O. L. Pe baza acestor conditii se trece la proiectarea tehnologica de fabricatie. 3. astfel incat sa se faca cu perturbari minime in activitatea de productie curenta. a succesiunii lor. urmarindu-se adoptarea unei variante optime. a procesului tehnologic. folosirea unor mijloace specializate si de mare randament. pentru intreprinderile deja existente. caz in care trebuie acordata o atentie deosebita reorganizarii productiei pentru trecerea la organizarea productiei in flux. Pentru organizarea spatiala pot fi adoptate diferite configuratii de amplasare a utilajelor care sa respecte succesiunea prelucrarii conform mersului procesului tehnologic. la proiectarea constructiva a diferitelor produse sau piese. a echipamentului tehnologic. folosirea constructiilor tip pentru diferite piese sau semifabricate. la regimul de lucru. la normele de folosire a utilajului. Organizarea spatiala a liniilor de productie in flux Proiectarea liniilor de productie in flux necesita. Proiectarea optima a liniilor de productie in flux necesita crearea unor conditii materiale. 2. Proiectarea liniilor de productie in flux este legata direct de proiectarea produselor. asigurand stabilitatea lor constructiva. pe baza de analiza economica. prin proiectarea constructiva si tehnologica a produselor. numarul si durata operatiilor care trebuie executate pe o linie. Adoptarea configuratiei de amplasare se face prin luarea in considerare a unor factori: 1. gradul de sincronizare a executarii in timp a operatiilor si elementele de calcul legate de functionarea liniei.

38 . Aceste linii automate pot fi de doua feluri: a. celelalte sectiuni functionand pe baza unor stocuri tampon care se creeaza din timp. Liniile automate rotor se caracterizeaza prin faptul ca procesul de prelucrare se efectueaza in mod continuu. otelarie si laminoare. organizandu-se pe sectii de productie. Caracterul discontinuu al acestor linii este determinat de faptul ca procesul de prelucrare in cazul transportului pieselor de la o masina la alta inceteaza. b. stabilirea mijloacelor de transport ce vor fi folosite pentru deplasarea obiectului muncii. a liniilor automate de productie. organizarea productiei in flux se realizeaza prin asigurarea unei prelucrari succesive continue a materiilor prime. a cimentului. felul materialelor folosite. monoraiurile. forma principala de organizare o constituie linia tehnologica de prelucrare. fiind impartit pe sectiuni. Intre acestea va exista un raport cantitativ binedeterminat. iar in cazul liniilor care necesita efectuarea transportului cu o anumita viteza pentru piese de greutate mica se recomanda folosirea benzilor transportoare de cauciuc. In sectiile de prelucrare. Organizarea spatiala a utilajelor necesita ca o conditie esentiala. impus de cerinta fluxului continuu. carucioare. functionarea continua presupune ca pentru un agregat de mare capacitate intr-un stadiu. In cadrul unitatilor industriale din aceste ramuri care au productia in masa. Liniile automate discontinue pot fi de tip sectionat sau complet. electronica.unde a fost depus de muncitorul care a efectuat operatia anterioara. nu se opreste intreaga linie ci numai sectiunea unde a aparut defectiunea. in diferite ramuri industriale determinate de particularitatile procesului tehnologic. transportoare pe role. Liniile automate de tip sectionat se caracterizeaza prin faptul ca procesul tehnologic. in timp ce la deplasarea alternativa a pieselor se recomanda folosirea carucioarelor manuale. O conditie de baza o constituie asigurarea proportionalitatii necesare intre capacitatile de productie a diferitelor stadii de productie. sa se prevada mai multe agregate de capacitate mai mica pentru stadiul urmator. In ramurile industriale cu procese continue: industria chimica. linii in flux continuu pentru seriile mari sai in flux liber. conveioare. In aceste ramuri. iar in sectiile de montaj. felul si cantitatea produselor fabricate. sau sa poata efectua operatia in conditii optime fara a deplasa obiectul muncii de pe mijlocul de transport. liniile automate de tratare. In industria metalurgica. Pentru operatiile de manipulare legate de functionarea liniilor se folosesc macarale manuale electrice iar in cazul unor piese mici. Acestea pot fi cu un tact bine stabilit. liniile de montaj. Pot fi folosite mijloace de deplasare cum sunt: benzi rulante. De exemplu. La unitatile industriale de productie in serie se folosesc linii de turnare iar in sectiile de tratament. In cadrul unitatilor de productie cu spatii inguste se folosesc pentru transport. etc. liniile de productie in flux sunt cu caracter continuu. si liniile sunt organizate pe sectiuni. organizarea productiei in flux se prezinta sub forma liniilor tehnologice de prelucrare. Liniile sectionate prezinta avantajul ca in cazul aparitiei unei defectiuni pe un punct al liniei. forma superioara de organizare o constituie liniile automate in flux. plastice. proces condus de la o camera de comanda. in conditiile sincronizarii operatiilor si a desfasurarii lor pe baza unui tact unic. specifice. Mijloacele de transport folosite pot fi de lucru atunci cand ele asigura atat transportul cat si locul de munca pe care se executa operatia la produsul respectiv. sau de pe mijlocul de transport. la care utilajele tehnologice de baza si auxiliare si instalatiile de transport formeaza un complex unic. petrochimica. Forme de organizare a productiei in flux in diferite ramuri industriale Organizarea productiei in flux se prezinta sub forme concrete. incarcarea liniei se face manual. linii automate cu functionare discontinua. sau pot fi distribuite atunci cand acesta asigura numai transportul produselor de la un loc de munca la altul. linii automate cu rotor. de regula avand caracter sincronizat. in sectii de furnale. piesele si sculele fixandu-se pe rotoarele de lucru. textile. prelucrarea si deplasarea obiectului muncii efectuandu-se automatizat pe baza de comanda centralizata. in timpul deplasarii piesei dispunand de rotoare de lucru si rotoare de alimentare. alimentara. sub 15 kg. Liniile automate complete se caracterizeaza prin aceea ca liniile cuprind intregul proces tehnologic de fabricare. In cazul liniilor la care piesele se deplaseaza intr-o singura directie se recomanda folosirea transportoarelor pe role. se creeaza linii tehnologice automatizate pentru intregul proces de fabricatie al unui produs. In industria constructoare de masini. Alegerea tipului de mijloc de transport se face in functie de conditiile de fabricare. electrotehnica. etc. numarul si caracteristicile utilajelor necesare.

in functie de spatiul disponibil. La aceasta forma de organizare nu mai exista o sincronizare a executarii in timp a operatiilor. fara a mai depinde direct de productivitatea celorlalti muncitori. prin gruparea diferitelor masini si utilaje necesitate de efectuarea operatiilor de baza si conexe. de regula. In conditiile sincronizarii fluxului tehnologic. intr-o anumita proportionalitate inclusa de cerinta asigurarii continuitatii. banda rulanta trebuie restructurata. tactul de functionare este determinat de agregatul conducator. Dezavantaje: . La acest sistem. In industria textila organizarea productiei in flux se bazeaza pe crearea sistemului de aparate. . . locurile de munca nu se mai amplaseaza in jurul benzii transportoare ci in diferite forme. Dupa terminarea executarii operatiei la un lot. Lansarea in fabricatie se face pe loturi. ca urmare a lipsei sincronizarii si a benzii transportoare. creand magazii intermediare pentru aprovizionare cu semifabricate a locurilor de munca.banda rulanta. In industria textila se foloseste.necesitatea folosirii unor muncitori auxiliari pentru deplasarea produselor la diferite grupe de operatii.sistemul agregat cu transport orizontal mecanizat. organizarea productiei in flux discontinuu. . . La organizarea productiei in flux simplu se organizeaza o sincronizare intre functionarea agregatului principal si a utilajelor cu caracter auxiliar care impreuna formeaza o unitate. muncitorii il predau la magazia intermediara si preiau un nou lot pentru prelucrare de la magazia intremediara. Sistemul prod-sincron prezinta avantajul posibilitatii executarii simultane a mai multor feluri de produse cu procese tehnologice asemanatoare. ceea ce face ca fiecare muncitor sa lucreze cu o productivitate la nivelul posibilitatilor lui. acesta se constituie pentru obtinerea unei anumite productii.cresterea productiei neterminate.sistemul prod-sincron. Organizarea fluxului combinat consta in corelarea si functionarea fluxurilor simple.In industria metalurgica organizarea productiei in flux se poate face in flux simplu sau in flux combinat.necesitatea restructurarii modului de organizare si de amplasare a masinilor in cazul trecerii la fabricarea unor produse cu procese tehnologice diferite fata de cele I4 executate anterior. precum si a suprafetei de depozitare. datorita seriilor mici de fabricatie. asigurand o folosire completa a capacitatii de productie a agregatelor ce realizeaza productia de baza a utilajelor si instalatiilor cu caracter auxiliar. Banda rulanta cu functionare continua si ritm reglementat se foloseste pentru fabricarea unui singur produs sau a unui numar redus de produse in serii mari de fabricatie. trecerea unui lot de la un loc de munca la altul facandu-se dupa executarea operatiei la toate produsele care formeaza loturi. ceea ce necesita cheltuieli suplimentare de munca si materiale si intreruperi in functionare. La sistemul prod-sincron operatiile se executa pe locuri de munca grupate dupa specificul operatiilor pe zone si grupe de faze intre diferite grupe de locuri de munca. I1 I3 4 I5 6 I1 1 I1 2 I3 I6 I2 3 I7 5 I1 I2 I8 39 I9 . In cazul in care trebuie sa se treaca la intervale relativ scurte de timp de la fabricarea unui fel de produs la fabricarea altuia. In industria de confectii se folosesc mai multe forme ale organizarii productiei in flux: .

Aceste avantaje au loc ca urmare a faptului ca se reduce timpul necesar efectuarii transportului si a duratei operatiilor. in conditiile unei organizari superioare a locurilor de munca. accelerandu-se totodata viteza de rotatie a mijloacelor circulante. cunoasterea in ansamblu a procesului care se desfasoara in cadrul liniei si nu numai a operatiilor pe care o executa. amplasarea utilajelor pe grupe omogene determinand o folosire incompleta a utilajelor datorita reglarilor 40 . sa aleaga reguli de lucru optime. Eficienta economica se concretizeaza si prin faptul ca asigura o reducere a duratei ciclului de productie. . in final. datorita necesitatii asigurarii tactului de functionare a liniei. Aceasta crestere se realizeaza ca urmare a faptului ca locurile de munca fiind specializate. sa asigure o rationalizare a executarii operatiei. creand totodata cadrul organizatoric necesar respectarii intocmai de catre muncitori a documentatiei referitoare la modul de executare a operatiei.amplasarea rationala a masinilor si utilajelor pe suprafetele de productie existente prin reducerea suprafetelor ocupate de magaziile intermediare de pastrare a materialelor si semifabricatelor. fapt care asigura o mare decizie de executat. datorita faptului ca are la baza un proces tehnologic elaborate in detaliu. a intreruperilor dintre operatii. reglarea si intretinerea lor. pentru executarea unei operatii sau a unui numar redus de operatii se pot folosi masini si utilaje de mare randament si un echipament tehnologic perfectionat pentru executarea produselor. La organizarea productiei in flux se recomanda pregatirea muncitorilor la un nivel superior. Muncitorul. munca. asigurand totodata conditiile superioare de ordin ergonomic si de respectare a normelor de tehnica securitatii muncii. micsorarea stocului de productie neterminata si accelerarea vitezei de rotatie a mijloacelor circulante. Organizarea productiei in flux asigura o imbunatatire a calitatii produselor si reducerea efectiva a rebuturilor. Toate acestea sunt ca urmare a fluxului continuu si a intreruperilor necesitate de aprovizionarea cu materiale. Folosirea metodei tehnologiei de grup pentru marirea loturilor de productie si organizarea pe aceasta baza a productiei in flux O cerinta de baza o constituie trecerea de la fabricarea unor loturi mici de produse sau piese la loturi mari si folosirea unor metode superioare de organizare a productiei. ca urmare a cresterii puternice a productivitatii muncii si a faptului ca se asigura o folosire completa a capacitatii de productie pe baza unei mai bune folosiri a timpului de lucru a utilajului. Organizarea productiei in flux duce in mod direct la o crestere a volumului productiei fabricate. prezenta tuturor muncitorilor la locurile de munca intr-un program strict fiind obligatorie.Sistemul de organizare a productiei prod-sincron 1 → 5= magazii intermediare I1 → I9= locuri de munca pe care se executa diferite operatii = muncitor Eficienta economica a organizarii productiei in flux Eficienta economica a organizarii productiei in flux se concretizeaza in primul rand in faptul ca duce la o puternica crestere a productivitatii muncii.intarirea disciplinei muncii si a imbunatatirii conditiilor de munca. Calitatea superioara a produselor se realizeaza si pe baza specializarii locurilor de munca in executarea operatiilor. Alte avantaje ale organizarii productiei in flux: . o reducere sistematica a cheltuielilor de timp. Fabricarea produselor in serii mici necesita utilaje si echipament universal. ceea ce permite. astfel incat sa poata asigura conditiile si functionarea optima a masinilor. executand in mod repetat anumite operatii. poate sa adopte metodele de lucru cele mai rationale.

marirea loturilor. in loturi mici. fabricarea produselor pe baza unor planuri standard si. Prin folosirea acestei metode. se alege o piesa sau produs. In cadrul fabricarii unor produse de mare complexitate. felul si succesiunea operatiilor de executat. 41 . reducandu-se in acest mod atat volumul de munca necesar proiectarii cat si costul acestora. Aplicarea acestei metode permite proiectarea si folosirea unor dispozitive universale de montaj si dispozitive universale de grup pentru fabricarea produselor sau pieselor din grupa data. dispozitivelor si verificatoarelor universale ce urmeaza a fi folosite. normalizarea si modularizarea pieselor. Organizarea fabricarii produselor dupa metoda productiei individuale (pe unicate) si de serii mici. in locul unor dispozitive proiectate si utilizate pe produs. O caracteristica principala a productiei individuale o constituie faptul ca ea necesita organizarea unitatilor de productie dupa principiul tehnologic. se alege utilajul necesar si se proiecteaza echipamentul tehnologic. o tehnologie sumara. Printre caracteristicile principale ale organizarii productiei pe unicate sunt si cele care se refera la faptul ca. grupele de utilaje pe care se vor executa aceste operatii. in ordinea executarii operatiilor la anumite intervale de timp binedeterminate. dupa asemanari constructive si tehnologice. Datorita faptului ca folosirea tehnologiei de grup asigura marirea lotului de productie si repetabilitatea acestora. va permite folosirea unor masini si utilaje de mare randament si trecerea fabricarii produselor sau pieselor din cadrul grupei de baza intr-o metoda superioara de organizare cu toate avantajele ce decurg din aceasta. felul sculelor. a nivelului de conducere si organizare. operatiile executand-se prin deplasarea muncitorilor de la un produs la altul. unitatile de productie se constituie pentru efectuarea anumitor faze sau stadii ale procesului tehnologic. tipizarea. in functie de care se elaboreaza tehnologia. Folosirea tehnologiei de grup presupune ca o cerinta de baza. utilaje sau instalatii. Potrivit acestei metode de organizare. produsele avand o pozitie fixa in cadrul unitatii de productie. avand elemente constructive si tehnologii caracteristice tuturor pieselor sau produselor din grupa. Caracteristici principale ale organizarii fabricarii produselor dupa metoda productiei individuale si de serii mici. Pentru trecerea de la fabricarea unor loturi mici la loturi mari se poate folosi metoda tehnologiei de grup. in functie de aceasta se elaboreaza procesul tehnologic pentru intreaga grupa. precizand fazele de executie. care sa permita executarea unui anumit gen de lucrari la o mare varietate de produse sau piese. potrivit careia diferite produse sau piese care trebuie executate in serii mici pot fi incadrate in anumite grupe de fabricatie. organizarea unitatilor de productie se face dupa principiul denumit “al pozitiei fixe”.frecvente si a stocurilor mari de productie neterminata. imbunatatirea folosirii capacitatii de productie. Aceasta tehnologie va fi definitivata de catre tehnologi pe fiecare loc de munca. dotarea locurilor de munca se face cu masini si utilaje universale si cu echipament universal. reducerea costurilor productiei. reducerea ciclului de productie. care face parte din grupa respectiva. Pentru fabricarea acestor produse se elaboreaza o serie de caracteristici. care va asigura succesiunea operatiilor. dupa utilajul tehnologic si echipamentul necesar. aceasta se proiecteaza avand toate caracteristicile constructive sau tehnologice ale celorlalte piese sau produse. permitand simplificarea activitatii de elaborare a tehnologiei si a normativelor de baza. existand mari intreruperi in procesul de fabricare. subansamblelor sau semifabricatelor. in loc sa se proiecteze echipamentul tehnologic si sa se foloseasca utilaje universale. in cadrul proiectarii tehnologiei de fabricatie se folosesc normative grupate. O alta caracteristica a organizarii productiei pe unicate o constituie faptul ca produsele trec spre prelucrare de la o operatie la alta. echipamentul tehnologic si utilajele specializate folosite la fabricarea fiecarui fel de produs sau piesa. toate acestea nepermitand intreprinderii sa desfasoare activitati in conditii de eficienta economica maxima. bucata cu bucata. In cazul in care nu exista un produs sau piesa cu caracter reprezentativ. In cazul organizarii dupa principiul tehnologic. Din randul fiecarei astfel de grupe. Faptul ca produsele se fabrica in serii mici determina caracteristici si asupra modului de pregatire a executarii productiei. in final. ceea ce determina un ciclu de productie mare si stocuri de productie neterminata in cantitati ridicate. amplasarea utilajelor in cadrul unitatilor de productie facandu-se pe grupe omogene de masini. Folosirea metodei tehnologiei de grup influenteaza in mod pozitiv cresterea nivelului de organizare si productie a muncii. se elaboreaza o tehnologie de grup unica. in loc sa se elaboreze procesul tehnologic pentru fiecare fel de produs sau piesa in parte.

ca urmare a responsabilitatii unei singure celule de fabricare in executarea lor. O problema de baza a organizarii unitatilor de productie dupa principiul tehnologic este aceea de a stabili ordinea de amplasare a subunitatilor de productie si a diferitelor masini si utilaje in cadrul subunitatilor de productie. 42 . cu toate avantajele care decurg din aceasta. Aceasta se face prin folosirea unui ansamblu de tehnici si metode: metoda verigilor. eventualele defectiuni ale unor utilaje neproducand perturbari in continuitatea procesului de productie. Aceste piese sau subansamble se grupeaza dupa asemanarea secventei de operatii de prelucrare. incheiere.necesita muncitori cu grad superior de calificare.asigurarea unei folosiri mai bune a timpului disponibil al masinilor si a timpului de lucru al muncitorilor in cadrul celulei de fabricare. masini textile. Pentru executarea secventelor de operatii pentru fiecare familie sau grupa de piese se constituie celule de fabricatie dotate cu utilaje necesare executarii acestora. ca urmare a folosirii unui personal specializat.reducerea ciclului de prelucrare a pieselor. In conditiile acestei organizari. in acest caz. spre deosebire de organizarea specifica tehnologiei de grup.cresterea productivitatii muncii. Organizarea celulara de fabricare Acest mod de organizare este folosit in tarile cu o industrie dezvoltata. Organizarea spatiala a unitatilor de productie in conditiile productiei individuale Aplicarea pe unicate sau loturi mici a produselor impune adoptarea unui astfel de sistem de organizare spatiala a productiei. sau a executarii anumitor operatii de acelasi fel. . in serii mici sau unicate: producatoare de masini. . in familii sau grupe. lucrul la mai multe masini. pe baza cerintelor asigurarii prelucrarii conform unor tehnologii de grup impuse de fabricarea pieselor. metoda machetelor bi sau tridimensionale si metoda repartizarii pe suprafetele de productie a subunitatilor cu ajutorul calculelor electronice. . metoda gamelor fictive. Celulele de fabricatie se constituie pentru fabricarea sau prelucrarea diferitelor piese componente ale subansamblelor sau produselor.asigurarea unei conduceri eficiente a unitatilor de productie. etc. . diferite unitati de productie se constituie in vederea executarii unui stadiu sau a unei faze a procesului tehnologic prin gruparea diferitelor masini si utilaje asemanatoare. Potrivit principiului tehnologic de organizare spatiala a productiei. in cadrul carora lucreaza echipe sau formatii de muncitori. . . specializate in executarea operatiilor din familia sau grupa respectiva. care asigura numai prelucrarea specifica acesteia. la crearea conditiilor pentru o indeplinire ritmica a programului de productie. a unor utilaje si sdv-uri specializate in executarea operatiilor specifice celulei de fabricare. . Avantaje: . care sa permita fabricarea unei largi nomenclaturi de produse in conditii de eficienta economica maxima. in cadrul unei celule se face prelucrarea completa a grupei de piese sau a grupelor de piese repartizate spre prelucrare.asigurarea posibilitatii trecerii la policalificare. Avantaje: . executarea operatiilor se fectueaza pe baza unor norme de timp grupate.cresterea calitatii pieselor executate. Organizarea spatiala dupa principiul tehnologic prezinta o serie de avantaje si dezavantaje. acestea putand fi folosite la fabricarea unei mari varietati de feluri de produse.evitandu-se elaborarea unei tehnologii detaliate care ar cere mult timp si care ar necesita costuri ridicate. acest lucru fiind permis de gruparea pe utilaje omogene.necesita un volum de transporturi si manipulare ridicat. unelte. existenta unor muncitori cu calificare superioara.presupune un ciclu de productie ridicat. . cu o mare pondere a timpului de pregatire.necesita un control complex pentru asigurarea unei calitati superioare a productiei. la intreprinderile care fabrica o nomenclatura larga de produse. la gruparea diverselor produse sau piese.scurtarea circuitului de transport a pieselor si reducerea timpului de intreruperi interoperationale. Potrivit acestui sistem. in cadrul unitatilor de productie se creeaza celule de fabricatie unde se grupeaza mai multe feluri de masini si utilaje.asigurarea unei mari flexibilitati in folosirea mijloacelor de munca. . metoda diagramei bloc. metoda Cameron. Dezavantaje: . in cadrul anumitor unitati de productie.

.timpul de intreruperi datorita zilelor nelucratoare. lansare si urmarire a fabricatiei produselor.durata operatiilor de transport. productia neterminata si viteza de rotatie a mijloacelor circulante. Ciclul de productie Ciclul de productie reprezinta unul din indicatorii de baza ce caracterizeaza nivelul de organizare al intreprinderii industriale. durata proceselor naturale.asteptarii la locurile de munca – sunt determinate de faptul ca piesele sau produsele sosite la locul de munca trebuie sa astepte pana se elibereaza locul de munca ocupat cu executarea unor produse sau piese apartinand unor loturi lansate anterior. . pana se prelucreaza si celelalte produse din lot.executarii lucrului pe loturi – sunt determinate de faptul ca o piesa sau un produs din cadrul lotului trebuie sa astepte pana-i vine randul spre a fi prelucrat. numai in ramurile in care obtinerea productiei finite necesita o perioada de timp pentru actiunea unor factori naturali. Timpul de intreruperi intre schimburi este format din trei subcomponente: .durata operatiilor de control. Tot in acest sistem de organizare. Durata ciclului de productie determina marimea stocurilor de productie neterminata in intreprindere. Timpul de intreruperi interoperationale determina modul de organizare a lucrului in cadrul unitatilor de productie si este format din timpul de intreruperi datorat: . timpul de intrerupere. Prin ciclu de productie al unui produs sau loturi de produse se intelege perioada de timp din momentul lansarii in fabricatie sub forma de materii prime si pana in momentul iesirii din fabricatie sub forma de produse finite. sunt determinate de nesincronizarea in timp a acestora. legate de executarea produselor sau lotului de produse. avand tendinta de a se dubla. timpul de intreruperi intre schimburi. . Sub raport structural. 43 . perioada de lucru. Este formata din durata operatiilor tehnologice si durata lucrarilor de pregatire – incheiere. b. durata ciclului de productie este formata din doua mari componente: 1. Exemplu: industria de vinuri. folosit indeosebi in intreprinderile din Anglia si Japonia. a determinat reducerea ciclului de fabricatie pe loturi de piese cu circa 50%. a intreruperilor precum si raporturile dintre cheltuielile de timp pentru diferite feluri de operatii si intreruperile in procesul de productie. Prin structura ciclului de productie intelegem componenta acestuia sub raportul duratei operatiilor tehnologice a activitatii auxiliare.timpul de intreruperi pentru completare – au loc in ramurile unde obtinerea unui produs finit are loc prin montarea sau asamblarea diferitelor piese sau subansamble. Durata ciclului de productie constituie un normativ de baza al activitatii de pregatire. Structura ciclului de productie este determinat pentru cunoasterea duratei ciclului de productie. marimea mijloacelor circulante. determinand momentul de incepere si de incheiere a executarii produselor si ordinea de lansare in fabricatie. incarcarea utilajelor si folosirea utilajelor in timp.- reducerea stocurilor de productie si accelerarea vitezei de rotatie a mijloacelor circulante. durata proceselor auxiliare. iar dupa aceasta. c. iar productivitatea muncii a crescut. stocurile de productie neterminata s-au redus cu 30%. durata ciclului operativ. b.timpul de intreruperi datorita regimului de schimburi. 2. Perioada de lucru este formata din: a. Durata proceselor naturale intra in componenta duratei ciclului de productie. Durata proceselor auxiliare este formata din doua subcomponente: . a berii. Timpul de intrerupere este format din: a. Durata ciclului operativ constituie o parte a perioadei de munca care exprima durata activitatii principale. de prelucrare a lemnului. Acest sistem de organizare. unele din ele trebuind sa astepte pana se completeaza setul de piese sau semifabricate care urmeaza a fi supuse montajului. . timpul de intreruperi interoperationale (in interiorul schimbului).

reducerea asteptarilor pentru completare sau pentru a intra in lucru pe masini. grupa indicatorilor ce caracterizeaza nivelul de specializare a productiei. 2. reducand astfel ponderea acestor procese in durata ciclului de productie. Cai de reducere a duratei ciclului de productie: a. ridicarea nivelului de organizare a productiei si a muncii. astfel incat sa se desfasoare in paralel procesul tehnologic de baza. imbunatatirea aprovizionarii tehnico – materiale. timpul de pregatire – incheiere se efectueaza o singura data pentru intreg lotul de produse indiferent de marimea lotului acestuia. conform organizarii interne a intreprinderii. in timp ce timpul tehnologic format din suma duratelor operatiilor tehnologice necesare obtinerii unui produs sau piese. introducerea tehnicilor noi si perfectionarea tehnicilor de fabricatie. de reducere a costurilor de productie si de crestere a rentabilitatii. influentand prin aceasta. asigurandu-se astfel automatizarea procesului de productie si folosirea unor masini si utilaje cu randament sporit. B. b. organizarea pe baza metodelor productiei in flux si pe baza metodelor productiei de unicate si de serii mici fata de totalul indicatorilor similari pe intreprindere. - 44 . C. Cai de reducere a duratei ciclului de productie Prin reducerea ciclului de productie se poate mari numarul de cicluri care se pot efectua in aceasta perioada de timp. imbunatatirea programarii productiei care sa asigure prin grafice de productie intocmite foarte riguros. Prin reducerea duratei ciclului de productie se asigura reducerea stocurilor de productie neterminata in cadrul unitatilor de productie ale intreprinderii. inlocuirea proceselor naturale cu procese artificiale. care poate fi semestru sau an. al gradului de folosire a mijloacelor fixe si nivelul cheltuielilor de productie la 1000 lei productie corespunzatoare unitatilor de productie cu productia in flux si la unitatile organizate pe baza altor metode. care contribuie la reducerea intreruperilor datorate lipsei de materii prime. f. numarul unitatilor de productie organizate pe baza metodei de productie in flux si pe baza metodei de organizare specifice productiei de unicate si serii mici si ponderea acestora fata de totalul unitatilor de productie de baza ale intreprinderii. se efectueaza cate o data pentru fiecare unitate de produs. astfel. organizarea executarii in timp a operatiilor dupa felul lor (modul de imbinare paralel sau paralel – succesiv). : 1. folosirea schimburilor nelucratoare pentru efectuarea operatiilor de control. crescand productivitatea muncii. Reducerea duratei ciclului de productie reprezinta un puternic factor de crestere a productivitatii muncii. grupa indicatorilor care caracterizeaza nivelul de organizare sub raportul metodelor de organizare folosite. ridicarea calificarii muncitorilor. ceea ce asigura cresterea volumului de productie prin folosirea aceleiasi capacitati de productie si acelasi numar de muncitori. e. la disparitia intarzierilor datorita absentei ritmului. intreruperi care pot avea o pondere ridicata. mecanizarea si automatizarea procesului de transport si control si executarea lor intrun mod organizat.timpul de intreruperi pentru masa. d. 3. nivelul productivitatii muncii. reglare si reparare a utilajelor. grupa indicatorilor ce caracterizeaza gradul de cooperare a productiei. Cunoasterea structurii duratei tipului de productie si a continutului fiecarei componente prezinta o mare importanta economica. a valorii mijloacelor fizice si a numarului de muncitori corespunzator unitatilor de productie. etc. Sistemul de indicatori Este format din trei grupe: A. fiind vorba de organizarea productiei in flux. care contribuie la reducerea intreruperilor procesului de productie. A. micsorarea normativului de mijloace circulante si accelerand viteza de rotatie a mijloacelor circulante. g. ori de cate ori este posibil. ponderea volumului productiei. prin faptul ca un singur muncitor poate lucra la mai multe masini. O caracteristica importanta o prezinta durata ciclului operativ sub raportul continutului economic al celor doua componente. c.

Analiza corelata a nivelului de organizare a productiei trebuie sa permita desprinderea rezervelor existente in ceea ce priveste perfectionarea organizarii la nivelul unitatilor industriale cu organizare superioara. 2. corelat cu specializarea unitatilor de productie. pe baza cunoasterii procesului tehnologic se poate stabili fluxul general iar in functie de aceasta se elaboreaza proiectul de amplasare a unitatilor de productie pe teritoriul intreprinderii. 7. B. subansamblele sau produsele generale cu adoptarea pentru fiecare in parte a unei culori sau a unei reprezentari caracteristice. precum si volumul productiei neterminate. Graficul general al fluxului de productie are ca scop trasarea in faza de proiectare sau urmarirea in faza de analiza a circuitelor pe care le parcurg diferite piese. al liniilor automate de productie sau a altor forme de organizare a productiei in flux. in valoarea totala a productiei fabricate de unitatile industriale. ponderea valorii pieselor. In cazul in care fabricatia se desfasoara pe mai multe nivele. reprezentarea grafica poate fi facuta pe mai multe planuri. graficul de circulatie. 4. tipizate sau standardizate in numar total de piese. graficul general al fluxului de productie. In proiectare. folosite fata de totalul echipamentului tehnologic existent. 45 . 6. 2. numarul si ponderea utilajului specializat si universal in totalul utilajului unitatii industriale. 5. existente in intreprindere. Interpretarea acestor indicatori trebuie facuta in corelatie cu nivelul de specializare si cu tendintele viitoare ale specializarii. pana in momentul iesirii din fabricatie sub forma de produse finite.4. Din analiza numarului si ponderii utilajului specializat. ponderea unitatilor de productie specializate si a productiei obtinute in unitatile specializate fata de totalul productiei intreprinderii. tipizare sau standardizare a produselor sau pieselor. semifabricatelor si a subansamblelor normalizate. semifabricate sau a executarii de lucrari. graficul de analiza detaliata. graficul de analiza generala. 3. sau cu privire la intensitatea actiunilor de normalizare. a semifabricatelor si subansamblelor aduse prin cooperare. ponderea pieselor. totodata putand fi adoptate masuri pentru cresterea numarului de unitati specializate privind scoaterea din productie a pieselor sau produselor care nu intra in profilul optim de fabricatie al unitatii industriale sub raportul omogenitatii tehnologice sau constructive. Cunoasterea acestor indicatori permite caracterizarea nivelului de specializare existent la un moment dat. 3. 2. : 1. se vor putea desprinde concluzii cu privire la extinderea ponderii utilajului specializat in totalul utilajului intreprinderii. : 1. normativul de mijloace circulante pentru productia neterminata si nivelul vitezei de rotatie a mijloacelor circulante. Metode si tehnici de studiu si analiza a procesului de productie 1. numarul liniilor tehnologice de prelucrare. pe linia expedierii sau executarii de piese. Fluxul tehnologic se reprezinta pe planul general al intreprinderii pentru piesele. semifabricate sau subansamble fabricate pe totalul intreprinderii. aratand grafic diferite etape sau faze de productie in succesiunea lor din momentul iesirii din depozite sub forma de materii prime. subansamble sau produse. C. montaj al benzilor rulante. matrite ce revin pe o piesa sau operatie precum si greutatea specifica a dispozitivelor de grup si a celor universale. special si universal. durata ciclului de productie pe fiecare produs sau grupa de produse. numarul de intreprinderi cu care unitatea industriala coopereaza pe linia primirii de piese. nivelul de inzestrare tehnica a productiei cu dispozitive. Pe baza acestor indicatori se pot face aprecieri cantitative si calitative referitoare la nivelul de organizare al productiei si la masura in care metoda de organizare folosita da eficienta economica estimata sau nu si masurile ce trebuie adoptate pentru valorificarea potentialului productiv existent.

Potrivit acestei metode. ritmul. Elemente de calcul: a. Pentru reprezentarea grafica se folosesc anumite simboluri si reguli de reprezentare. astfel: operatia de baza = ‫ס‬. intocmit la o scara. operatiile de transport = →. Intocmirea acestui grafic nu tine seama de locurile de munca in care sunt realizate operatiile. obtinerea unor solutii noi de proiectare care se vor concretiza intr-o noua varianta. materiale sau de executant. momentul executiei. Graficul de analiza detaliata urmareste in afara de operatiile de baza si control si operatii de transport. In cazul in care doua operatii se executa in acelasi timp. locurile de depozitare si control. Pentru a se imbunatati variantele de prelucrare sau situatiile existente in intreprindere. Elemente de calcul ale unei linii de productie in flux Proiectarea unei linii de productie in flux necesita stabilirea elementelor de calcul ale acesteia si dimensionarea ei optima. putandu-se preciza timpul necesar pentru executarea acestor operatii. pe baza acestor intrebari si a raspunsurilor rezultate. numarul de masini sau locuri de munca. Se vor arata in mod exact: directia. linii diferite cu indicarea sensului de circulatie prin sageti. numarul de muncitori. graficul de analiza detaliata se poate intocmi si pentru un muncitor. care se intocmeste pentru un produs sau piesa. potrivit cerintelor de redare exacta a circuitului produselor sau materialelor. Graficul de circulatie se intocmeste reprezentand pe un plan de situatii al intreprinderii. asteptari. locul unde se efectueaza. viteza de deplasare a mijloacelor de transport. e. Spre deosebire de graficul de analiza generala. inscriindu-se in interiorul simbolului cifra de ordine corespunzatoare conform succesiunii existente in cadrul procesului. subansamblu sau piesa. Acest grafic trebuie sa arate amplasarea locurilor de munca in spatiul analizat cu indicarea instantelor de deplasare si cu trasarea itinerariului parcurs de produse. procesul raportat la ceea ce se intampla cu acestea sau cu utilaje. caz in care se va folosi: 46 . Graficul de analiza generala va arata succesiunea executarii operatiilor si timpul de executare. cu indicarea tuturor activitatilor ce au loc: operatii de baza. tactul. persoana care executa si mijloacele de executie. avand scopul de a da o imagine de ansamblu asupra intregului proces. b. lungimea liniei. urmarindu-se in final. asteptare cu amplasarea exacta pe trasee. se impune folosirea metodei interogative. timpul de functionare al liniei trebuie diminuat cu marimea acestuia. Potrivit simbolizarii. timpul de executie. Se pun o serie de intrebari principale si o serie de intrebari secundare.Schema generala a procesului de productie se intocmeste pentru un produs. iar in partea stanga a simbolului. inregistrandu-se procesul raportat la activitatea muncitorului iar pentru materiale sau produse. transport. operatia de control = □. precum si locurile de prelucrare. Pentru trasarea circuitului diferitelor produse sau materiale se pot folosi culori diferite. depozitari. Elaborarea acestui grafic urmareste numai succesiunea operatiilor de baza si a operatiilor de control. f. trecandu-se operatia mai importanta in exteriorul celeilalte. distantele. d. de control. cele de asteptare = ▲. simbolurile se combina. In cazul in care procesul proiectat sau analizat se desfasoara pe mai multe nivele se va face o reprezentare izometrica (pe mai multe nivele). reprezentand punctele in care materialele prelucrate sau in forma bruta intra in proces. asteptare si depozitare. urmarindu-se obiectivul sau scopul efectuarii operatiilor. T = td*60 / Pp td = fond de timp disponibil al liniei pe perioada de timp considerata (ore) Pp = productia prevazuta In cazul in care pentru linia de productie in flux sunt prevazute intreruperi planificate in timpul schimbului. cele de depozitare = ▼. intocmindu-se un final monografic. procesul se analizeaza operatie cu operatie. c. Tactul reprezinta intervalul de timp la care un produs sau piesa iese sub forma finita de pe linie si se calculeaza ca un raport intre fondul de timp disponibil al liniei pentru perioada considerata si cantitatea de productie prevazuta a se fabrica pe acea perioada. prin trasarea traiectoriei sau a circuitului acesteia in procesul de productie. pe la diferite locuri de munca. circulatia materialelor sau a produselor. folosindu-se aceleasi simboluri ca si la graficul de analiza detaliata.

Stabilirea necesarului de muncitori pentru o linie de productie in flux trebuie sa aiba la baza numarul operatiilor de executat. Numarul de masini sau locuri de munca se calculeaza facand raportul dintre suma duratelor operatiilor necesitate de obtinerea unei cantitati de produs pe linie si tactul liniei. V=d/T Metodele de analiza a amplasarii optime a utilajelor folosite in proiectare si analiza 1. Nmt = Dt / T Nmt = numarul total de masini sau locuri de munca Dt = suma duratelor operatiilor de executat pentru un produs sau piesa In cadrul executarii unei operatii. metoda Cameron. este egala cu marimea tactului. machete cu doua sau trei dimensiuni. Numarul de muncitori. ce urmeaza sa lucreze la locurile de munca.T = td*60 – I / Pp i = marimea intreruperilor planificate (min) T = td*60 : k / Pp k = coeficient de utilizare al timpului de munca Ritmul este cantitatea de produse ce se executa in cadrul liniei. L = dx*N d = distanta dintre centrele a doua locuri de munca alaturate N = numarul de locuri de munca de pe linie Viteza de deplasare se calculeaza facand raportul intre distanta dintre centrele a doua locuri de munca si tactul liniei de productie in flux. durata medie de executie a unei operatiuni este formata din timpul de munca al muncitorului si timpul de lucru al masinii. Metoda verigilor – se determina schema teoretica de amplasare a locurilor de munca in raport cu frecventa legaturilor dintre locurile de munca si cu volumul materialelor sau produselor care trebuie deplasate intre acestea. metoda gamelor fictive. 2. Lungimea liniei se determina ca un produs intre distanta dintre centrul a doua locuri de munca alaturate si numarul total al locurilor de munca de pe linie care coincide cu numarul masinilor. 4. metoda planurilor generale suprapuse – se executa pe hartie transparenta. atunci cand la fiecare loc de munca exista o masina. pentru executarea acestei operatii este necesara o masina sau un loc de munca. pe unitatea de timp. Metoda gamelor fictive consta in stabilirea ordinii de amplasare a locurilor de munca in functie de frecventa operatiilor. 47 . ponderea timpului de munca al muncitorului este predominanta. In cadrul in care aceasta pondere este redusa. La fiecare loc de munca. cunoasterea timpului in decursul careia muncitorii sunt ocupati cu executarea operatiilor precum studiul posibilitatii de lucru a unui muncitor la mai multe masini. numerele de ordine ale executarii lor potrivit procesului tehnologic respectiv. la fiecare loc de munca e necesar sa lucreze un muncitor. metoda verigilor. Metoda Cameron se foloseste pentru stabilirea amplasamentelor utilajelor si a deplasarii materialelor in cadrul constructiilor existente. se stabileste in functie de numarul de locuri de munca din cadrul liniei de productie in flux si in functie de norma de servire pentru aceleasi locuri de munca. metoda diagramei cu file. 5. Cand in aceasta durata medie. pentru o folosire completa a timpului de lucru al muncitorilor se impune organizarea lucrului de catre un muncitor la mai multe locuri de munca. numarul muncitorilor va fi egal cu numarul locurilor de munca din cadrul liniei. Este inversul tactului. 3.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful