You are on page 1of 18

Capitolul 1

1. Functia de baza ale noilor generatii de calculatoare Către mijlocul sec 20 apar calculatoarele electronice capabile să rezolve probleme complexe. În esenţă orice calculator trebuie să fie capabil:  Să memoreze înformaţii, deci conţine un dispozitiv de memorie  Să comande execuţia operaţiilor, conţine un dispozitiv de comandă  Să execute aceste operaţii, conţine un dispozitiv aritmetico-logic 2. sistem de calcu, definitie Sistemul de calcul este ansamblul de componente hardware si software in interactiune, destinat prelucrarii datelor. 3. Software definitie Componente logice (programe), prin intermediul cărora sunt utilizate echipamentele, ansamblul componentelor logice fiind cunoscut sub numele de software. 4. Hardware definitie Componente fizice (echipamente), anasamblul lor fiind cunoscut sub numele de hardware; 5. Firmware definitie + exemplu Firmware-ul este component de programe încărcate în memoria fixă ROM de catre producătorul sistemului de calcul. Această componentă se află la limita dintre hardware și software, reprezentând software-ul integrat în partea de hardware.

Capitolul 2
6. limbaj masina (in ce consta, este caracteristic fiecarui tip de calculator) Calculatorul poate executa numai instructiuni exprimate intern sub forma unor siruri de cifre binare. Programele in care instructiunile sunt scrise sub aceasta forma se numesc programe in limbaj masina. Limbajul masina este caracteristic fiecarui tip de calculator. 7. Ierarhia de nivele a unui calculator modern (7 nivele+ nume) schema, legatura intre nivele

Nivel 6 : Nivelul aplicațiilor Nivel 5 : Nivelul limbajelor de nivel înalt: Nivel 4 : Nivelul limbajului de ansamblare Nivel 3 : Nivelul sistemului de operare Nivel 2 : Nivelul mașinii convenționale Nivel 1 : Nivelul de microprogram Nivel 0 : Nivelul logicii digitale
8. Arhitectura calculatorului definitie Arhitectura calculatoarelor reprezinta studiul proiectarii acelor parti ale unui sistem de calcul care sunt vizibile pentru programatori. 9. Arhitectura von Neumann al unui sistem de calcul (componentele principale) Componentele principale ale masinii fizice sunt urmatoarele:

Utilizarea registrelor creste viteza de prelucrare. 14. memoria internna si unitatea de I/E. Componentele principale ale UCP (UNITATII CENTRALE DE PRELUCRARE) Componentele principale ale UCP sunt urmatoarele:  Unitatea aritmetica si logica (UAL): Executa prelucrarile asupra datelor. Utilizatorii comunica sistemului informatiile inregistrate pe suporturi externe de informatie. registre si UCC. Ele reprezinta deci o memorie interna foarte rapida.  Registrele: Reprezinta o memorie interna pentru UCP. Sunt realizate sub forma unei magistrale. putand reprezenta numere sau valori logice. 13. 10. Unitatea informatiei o reprezinta starea binara numita bit. O astfel de reprezentare a informatiei se numeste reprezentare binara. Rolul UAL (UNITATE ARITMETICO LOGICA) UAL implementeaza diferite operatii aritmetice si logice asupra operanzilor obtinuti din memorie. 12. iar rezultatele prelucrarilor sunt furnizate utilizatorilor pe asemenea suporturi. Rolul unitatii de intrare-iesire Aceasta unitate asigura comunicatia dintre calculator si mediul exterior. toate operatiile reducandu-se la o succesiunde de operatii de adunare.  Unitatea de comanda si control (UCC): Controleaza functionarea UCP si deci a calculatorului. Un bit se codifica prin 0 sau 1.  Interconexiunile din cadrul UCP: Asigura conumicatia dintre UAL. Contine.    Unitatea centrala de prelucrare (UCP): Executa prelucrarea datelor si controleaza functionarea calculatorului. numit sumator. Rolul setului de registre din cadrul UCP Setul de registre din cadrul UCP pastreaza temporar operanzii unei operatii aritmetice sau logice.  Continut: valoarea memorata la aceasta adresa. eliminand necesitatea accesului repetat la memorie. simbolurile 0 si 1 reprezinta cifre binare iar la reprezentarea valorilor logice 0 si 1 reprezinta fals/adevarat. rezultatele intermediare si finale . Se utilizeaza pentru memorarea si transmiterea unor mesaje in vederea unei reprezentari grafice (ex: transmiterea de catre unitatea centrala a unui mesaj care sa se afiseze la imprimanta sau la consola). un circuit logic pentru adunare. Codurile alfanumerice (definitie + exemple) Codurile alfanumerice realizeaza o corespondenta biunivoca intre multimea de semne (un alfabet) si multimea cuvintelor binare de o anumita lungime. De multe ori se numeste procesor. Unitatea de memorie (memoria interna sau principala): Pastreaza datele si instructiunile. Interconexiunile: Permit comunicatia intre UCP. Reprezentarea informatiei in cadrul unui sistem de calcul (primele 2 paragrafe) Calculatoarele digitale prelucreaza informatia reprezentand-o pe doua stari codificate prin simbolurile 0 si 1. Capitol 3 15. Unitatea de intrare/iesire (I/E): Efectueaza transferul datelor intre calculator si mediul exterior acestuia. sau adresele acestora. 16. Principalele caracteristici ale unei locatii de memorie O locatie de memorie se caracterizeaza prin:  Adresa: pozitia locatiei in cadrul memoriei. La interpretarea numerelor. . 11. Cele mai utilizate coduri alfanumerice sunt EBCDIC si ASCII. numita magistrala interna a UCP. in principal.

cand. SAU. 20. pastila este plasata intr-o capsula de plastic. NU} si un numar de axiome. de forma unui patrat cu latura de cativa milimetri. un set de operatori fundamentali {SI. functia algebrica. Definitie . Algebra booleana consta dintr-o multime S={0. sursele de tensiune si masa electrica se realizeaza prin asa numitii pini. Definitie Un chip este o pastila de siliciu. tabel de adevar 19.1}. Din considerate mecanice si termice. Enumeram simbol grafic. Chip. Poarta logica si/ sau/ nu/ si nu/ sau nu/ sau exclusiv (tabel). Precizati elementele care o defines Algebra booleana sau logica este o metoda care permite studiul relatiilor logice (George Boole .1853). de dimensiuni mai mari. Conexiunile pastilei de siliciu cu alte circuite. Cine a definit-o. 18. plasati pe laturile capsului de plastic. Definitia algebrei booleene.17. Circuit logic elementar.

 Secventiala – iesirea depinde atat de intrarile curente cat si de starea anterioara a circuitului. în funcţie de intrări şi de starea curentă  Circuite asincrone-modificarea stării depinde numai de intrări şi starea curentă 25.  Convertoare de cod.000 porti logice) (Ex: memorii de mare capacitate. 24.Un circuit logic elementar (CLE) este ansamblul de elemente electrice si electronice cu ajutorul carora se efectueaza operatii logice elementare.000 porti logice) (Ex: microprocesoare. numaratoare)  LSI (Large Scale Integrated) – circuite cu integrare pe scara larga (intre 100 si 100. functia de memorare se datoreaza conexiunilor inverse din circuit. 23. Clasificarea circuitelor logice elementare in functie de capacitatea de a memora o stare anterioara In functie de capacitatea de a memora o stare anterioara. microcontrolere de complexitate redusa)  ULSI (Ultra Large Scale Integrated) – circuite cu integrare pe scara ultra larga (peste 1. memorii de capacitate redusa)  VLSI (Very Large Scale Integrated) – circuite cu integrare pe scara foarte larga (100.circuite cu integrare pe scara mica (pana la 10 porti logice)(Ex: porti.nu memoreaza starea anterioara.000 – 1. utilizate in structura unui sistem de calcul Există câteva circuite secvenţiale semnificative cum ar fi: . 21.000 porti logice) (Ex: controlere serial. Exemple de circuite secventiale semnificative. register. Clasificarea circuitelor logice elementare in functie de gradul de complexitate (numarul de porti) In functie de gradul de complexitate (numarul de porti pe care le contin) circuitele sunt de urmatoarele tipuri:  SSI (Small Scale Integrated) . CLE functioneaza binar. carora li se asociaza valorile binare 0 si 1.000. microprocesoare modern) 22. deoarece nu exista conexiuni inverse dinspre iesire spre intrare. Module de circuite combinationale predefinite utilizate in structura unui sistem de calcul (enumerati). circuite de memorie.  Sumatoare.000. folosind elemente sau dispozitive care se pot afla in doua stari distincte.  Codificatoare.  Comparatoare. pentru intreruperi.  Multiplicatoare. bistabile)  MSI (Medium Scale Integrated) – circuite cu integrare pe scara medie (intre 10 si 100 de porti logice) (Ex: decodificatoare. exista doua tipuri de circuite logice:  Combinationale .  Demultiplexoare. multiplicatoare. Clasificarea circuitelor secventiale dupa modul de schimbare a starii elementelor de memorie După modul de schimbare a stării elementelor de memorie există două tipuri de circuite secvenţiale:  Circuite sincrone-modificarea stării se face sincron cu un impuls de tact. paralele. Exemple Exista cateva module de circuite combinationale predefinite utilizate in structura calculatoarelor:  Decodificatoare.

pastreaza codul instructiunii in curs de executie.  Numaratorul de program. adica operatia care trebuie efectuata (operatie aritmetica.) . semnalele de comanda sunt specifice tipului unei instructiuni.tipul intructiunii si informatia de stare din unitatea centrala.este un registru numarator care contine adresa instructiunii curente  Registrul de stare. 30. validarea intreruperilor. incrementarea adreselor. Precizati si definiti parametri specifici fiecarui tip de circuit in ceea ce priveste operatiile cu memoria Operaţiile cu memoria sunt caracterizate de parametrii specifici fiecărui tip de circuit. Rolul acestei component Rolul componentelor unitatii de comanda:  Registrul de instructiuni. registre  Contorizarea unor evenimente. fazei curente si informatiei de stare din unitatea centrala. Utilitatea circuitelor secventiale Circuitele secvenţiale se utilizează cu precădere pentru:  Memorarea datelor şi a programelor-circuite de memorare. 29. Ea descompune fiecare instructiune intr-o secventa de faze.este format dintr-un set de bistabile de stare care contin informatii legate de modul de executie a instructiunilor(ex.    Bistabile Numărătoare Registre Circuite de memorie 26. Ciclul memoriei sau timpul de ciclu definit pentru citire sau pentru scriere. executia pas cu pas).frecventa sa determina viteza de lucru a calculatorului. reprezintă durata între două accese succesive. Cei mai importanţi parametri sunt:  Timpul de acces  Ciclul de memorie Timpul de acces este timpul după care se obţin datele din memorie la ieşirile cirucuitului faţă de momentul aplicării. etc.creeaza succesiunea specifica de faze care compun o instructiune. Componente unitatii de comanda si control (UCC) Unitatea de comanda aduce instructiunile din memoria principala si determina tipul lor. continutul este zero). adresei la intrare. Fiecare faza este caracterizata de un set de microcomenzi care comanda efectuarea unor operatii elementare in modulele de executie ale unitatii centrale. faza urmatoare este determinata de faza curenta. temporizarea unor semnale sau divizarea unor secvenţe-circuite de numărare  Controlul secvenţei de execuţie a instrucţiunilor-circuite de comanda(automate de stare) Capitol 4 28. Campurile unei instructiuni masina (care sunt. o instructiune masina trebuie sa cuprinda doua campuri:  Codul operatiei. le ce se refera campurile respective) In general. logica. depasire de capacitate de reprezentare. transport spre rangul superior) sau informatii legate de continutul anumitor registre(continutul unui registru este par sau impar.  Generatorul de tact-genereaza semnalul de tact pentru functionare asincrona a intregului calculator. 27. rezultatele operatiilor aritmetice si logice (ex.  Generatorul de faze.  Blocul circuitelor de comanda-genereaza semnalele de comanda necesare executiei instructiunilor.

 Operatii logice si de deplasare care lucreaza la nivel de bit. Definitie Un ciclu-masina reprezinta timpul total necesar executarii comenzii masurat in impulsuri de tact. Adresarea indirecta La adresarea indirecta informatia din instructiune reprezinta adresa adresei operandului. impartirea la 2). Zona de adrese care cuprinde la randul ei un numar de adrese pentru operanzi. Acest mod de adresare necesita un algoritm de calcul pentru localicarea operandului. Ciclul instructiune. Adresare prin registri Adresarea este prin registri atunci cand in zona de adresa se specifica un registru de memorie. Aceasta modalitate necesita un ciclu suplimentar de calcul al adresei. Adresarea directa Adresarea directa se refera la faptul ca informatia din instructuine reprezinta chiar locatia unde se memoreaza operandul. 36. Definitie. Modul de adresare. implementate hardware sau software. 38. 33. 39. Cu cat o instructiune se compune din mai multe micro-operatii. 37. Clasificarea instructiunilor masina dupa operatia pe care o genereaza (enumeram) Dupa operatia pe care o genereaza avem:   Instructiune de transfer de date intre memorie. Ciclul masina. Adresarea prin locatie de memorie Adresarea este prin locatie de memorie atunci cand informatia folosita pentru calculul adresei operandului se preia din memorie. Adresare imediata (tot ce stim despre) Adresarea este imediata atunci cand in instructiune se specifica valoarea operandului si nu adresa acestuia. folosite pentru determinarea bitilor de control din cuvintele de stare sau pentru realizarea rapida a unor operatii aritmetice (inmultirea cu 2. 35. Orice procesor executa:  Operatii elementare cu numere intregi (reale) sau operatii complexe. Instructiuni de comparatie si de salt. 40. cu atat durata ei de executie creste. Adresarea indexata La adresarea indexata valoarea din instructiune se aduna algebric cu valoarea unui registru pentru a determina adresa operandului. 31. 32. In acest caz este necesar ca. Definitie Timpul total pentru executia instructiunii se numeste ciclu-instructiune si se masoara tot in impulsuri de tact. Modul de adresare reprezinta algoritmul de calcul al adresei operanzilor. registrii sau stiva Instructiuni aritmetice. registrul respectiv sa fie incarcat cu valoarea dorita. Aceste instructiuni genereaza continuarea executiei  . o adresa pentru rezultat si adresa de instructiuni care urmeaza. 34. in prealabil.

Pentru executia unor astfel de instructiuni procesorul trebuie sa determine la citirea instructiunilor din memorie. Instructiuni de repetare-folosite pentru executia repetata a unei secvente de instructiuni. Clasificarea instructiunilor masina dupa modul de reprezentare a operanzilor Dupa modul de reprezentare a operanzilor. Aceasta variabila memoreaza numarul de cicluri ce trebuie efectuate. majoritatea putand fi executate intr-o singura perioada de ceas  Instructiunile au lungime fixa folosind un singur acces la memorie  Au un numar minim de moduri de adresare. instructiunile se impart in:  Instructiuni in virgula fixa  Instructiuni in virgula mobila  Instructiuni zecimale  Instructiuni pe siruri de caractere  Instuctiuni matriciale  Instructiuni care opereaza asupra structurilor de date tabelare.instructiunile cu aceasi lungime si implica o structura simpla a procesorului.pentru operatii binare. instructiunile se impart in:  Instructiuni cu format fix . iar cealalta o adresa de memorie 44. dat o utilizare ineficienta a memoriei. instructiunile pot fi:  Cu nici o adresa . 42. de numarul de operanzi si de modul de adresare. si in compensatie un numar mare de registrii in care se depun operanzi . sa citeasca in cicluri succesive toate cuvintele de memorie aferente instructional 43.lung depinde de tipul operanzilor. pentru executarea unei proceduri se memoreaza pe stiva adresa de revenire utilizata dupa executia procedurii apelate. Procesoare RISC Procesoarele RISC (Reduce Instruction Set Computer)  Sunt procesoarele cu set redus de instructiuni car au instructiuni elementare. cu numar mare de cablaje care realizeaza implementarea setului de instructiuni  Aceste procesoare utilizeaza memoria interna 45.aceasta codifica de regula operatii unare  Cu doua adrese . structura si lungimea ei Dupa forma instructiunii. Orice sistem de calcul cuprinde setul standard de instructiuni.programului de la o alta adresa decat cea imediat urmatoare. adica instructiuni in virgula fixa. structura si lungimea ei.operanzii sunt cautati rapid in stiva sistemului de calcul  Cu o singura adresa .folosite pentru trensferul de date cu dispozitivele periferice. Clasificarea instructiunilor masina dupa forma instructiunii. Clasificarea instructiunilor masina dupa modul de adresare a operanzilor Dupa modul de adresare a operanzilor. folosind o variabila contor. in care una dintre adrese este un registru.  Instructiuni cu format variabil . Procesoare CISC ( care sunt principalele elemente ce le caracterizeaza) Procesoarele CISC (Complex Instruction Set Computer)  Sunt procesoarele cu set complet de instructiuni cu format variabil.  Procesoarele rezultate sunt complexe. care permit un numar mare de moduri de adresare  Executarea unei instructiuni presupune efectuarea mai multor operatii in mai multe cicluri masina.  Instructiuni de apel procedura-in care. lungimea instructiunilor si de asemenea. Acestea contin adresa unui dispozitiv sau a unui  41.  Instructiuni de intrare-iesire.

conţine zona care descrie codul operaţiei şi modul de adresare din instrucţiunea curentă.  Registrul indicator de stivă .  Este de preferat ca instructiunile sa lucreze cu operanzii in registrii. Conţinutul lui se măreşte cu lungimea instrucţiunii executate sau se încarcă adresa unei instrucţiuni la care se face un salt.  Registrul acumulator (pot fi mai multe) .  Registrul de stare al procesorului .memorează cuvântul de stare al procesorului ce sintetizează starea sistemului la un moment dat. Indicatorii de conditii furnizati de unitatea aritmetico-logica. La un moment dat sunt in executie mai multe instructiuni. Specificati care sunt registri de lucru cu memoria interna Alte categorii de regiştrisunt regiştrii de lucru cu memoria internă :  Registrul de adresă a memoriei .conţine adresa vârfului stivei. . Acest mecanism a fost preluat de INTEL incepand cu seria 486. Aici se memorează informaţia privind procesul în curs de execuţie. in diverse stadii. iar conţinutul acestui registru se salvează în memoria internă în cazul întreruperii procesului. Capitolul 5 46. Orice operaţie cu memoria se realizează prin consultarea informaţiei din acest registru. Setul de registri a unitatii centrale de prelucrare (pe scurt) … 47. Unitatea aritmetica si logica.este utilizat în cazul adresării indexate şi al modurilor de adresare derivate din aceasta.conţine adresa locaţiei de memorie care va fi accesată la un moment dat. Această informaţie este folosită de unitatea de comandă a unităţii centrale de prelucrare. Definitie Unitatea aritmetică şi logică (UAL) este un ansamblu de circuite logice ce compun unitatea funcţională a sistemului de calcul. pentru a fi reîncărcat în cazul reluăriiprocesuluiîntrerupt.conţine adresa instrucţiunii ce trebuie executată după terminarea execuţiei instrucţiunii curente.  Registrul de date -conţinecuvântul de date sau de instrucţiune care a fost citit din memoria internă sau care va fi scris în memoria internă. Clasificarea registrilor in functie de tipul de informatie care se vrea localizata În funcţie de tipul de informaţie care se vrea localizată avem:  registrul segment de cod  registrul segment de date  registrul extrasegment (folosit pentru suplimentarea dimensiunii segmentului de date).  Registrul de instrucţiune . Exemple Aceşti indicatori se reprezintă pe câte un bit.  Registrul index .  registru segment de stivă (folosit pentru localizarea stivei în memoria internă) 48.memorează operanzi şi rezultate ale operaţiilor executate de unitatea aritmetico-logică în procesul de calcul.  Registrul contor program . valoarea lui modificându-se ori de câte ori se depun sau se extrag informaţii din stivă. 50. 49. operatile fiind elementare. fiind spre exemplu:  bitul de transport –poziţionat în cazul în care a apărut un transport lao operaţie de adunare. Datorita simplitatii operatiilor elementare pot fi construite unitati de procesare paralele rezultand executarea simultana a mai multor instructiuni Cu acese procese se implementeaza tehnica PIPE-LINE de executare a instructiunilor in care in fiecare perioada de ceas se preia cate o instructiune.

Sisteme de calcul cu procesoare multiple Necesitatea creşterii vitezei de prelucrare a unui sistem de calcul a condus la ideea prelucrării în paralel a instrucţiunilor unui program aflat în execuţie. magistralele pot fi:  unidirecţionale . care se execută prin scăderea elementelor comparate. care permit procesorului să comunice şi să conecteze echipamente periferice. Tipuri de port.când transferul se realizează într-un singur sens (de exemplu: magistralade adresă. Pentru a fi posibil acest lucru a fost necesară .când transferul se face concomitent pentru un număr de biţi. Adaptor. bitul de paritate – intervine la biţii de control şi specifică paritatea rezultatului. numărul şi natura extensiilor. egalitatea fiind confirmată de poziţionarea bitului de zero. Definitie Adaptoarele sunt circuite integrate. fiind poziţionat cândrezultatul este negativ. bitul de semn –care defineşte semnul rezultatului. când informaţia poate fi vehiculată în ambele sensuri. 55. bitul de zero – se poziţionează dacă rezultatul este nul. Exemple … 52. pe mai multe căi.    bitul de depăşire –care se poziţionează dacă rezultatul a fost mai mare decât valoarea maximă admisă în modul de reprezentare ales. magistralele pot fi:  magistrale de adrese – care conţin linii de adrese pe care se transferă informaţiilede adresă. Clasificarea magistralelor in functie de natura de informatie transferata În funcţie de natura informaţiei transferate. 57. Definitie. 56.  rata de transfer a datelor şi  arhitectura magistralei. este folosit în instrucţiunile de comparare.pe o singură cale şi  paralele . care are întotdeauna ca destinaţie registrul de adresă). 54. Porturile sunt :  seriale . Ele au rolul de pregătire a informaţiei în forma cerută de magistrală. 58.atunci când datele se transmit bit cu bit. Rolul magistralelor. 53. Port. Clasificarea magistralelor in functie de sensul transferului de informatii După sensul transferuluide informaţii. 51.  frecvenţa de ceas la care lucrează. Exemple Legătura unui echipament la magistrală se realizează de obicei printr-un conector fizic numit PORT şi printr-o componentă de interfaţă numită ADAPTOR. Magistrale. Definitie Arhitectura magistralei defineşte tipul de adaptoare pe care le acceptă şi implicit tipul de echipamente periferice. alternativ (de exemplu : magistrala de date). Arhitectura magistralei.  magistrale de comenzi –care conţin linii de comenzi şi de stare .  magistrale de date –care conţin linii de date. Caracteristicile magistralei Magistralele se caracterizează prin:  numărul de linii pe care se face transferul de informaţii.  bidirecţionale . în cazul preluării informaţiilorde la dispozitivele periferice sau invers.

de performanţele procesorului. Unitatea de transfer cu memoria este cuvantul de memorie. Rezulta ca putem defini memoria ca pe o succesiune de dispozitive logice elementare capabile sa retina fiecare o valoare binara. Din punct de vedere functional memoria poate fi privita ca o insiruire de biti care se caracterizeaza prin valoare si prin pozitia lor in aceasta secventa(adresa).. 62. Memorie. dar poate fi apreciat ca o unitate de măsură având mărimea 1/s. Ea reprezinta unul dintre criteriile de grupare a calculatoarelor: 8.reprezinta numarul maximde biti de informatie care pot fi memorati la un moment dat. în primul rând. la care calculul în virgulă mobilă este frecvent folosit.16.  tipurile de date folosite. 63. adica un bit de informatie. accesul la informatia din memorie se poate realiza la nivelul unui grup de biti numiti locatie de memorie.. Capitolul 6 61. Deci locatia de memorie este unitatea adresabila a memoriei.  Lungimea cuvantului de memorie .  frecvenţa de ceas.64 de biti. FLOPS nu este unitate SI. informatie ce caracterizeaza diferitele generatii de calculatoare. 60. (de regulă adunări și înmulțiri). adică de :  complexitatea setului de instrucţiuni.  modurile de adresare a datelor..  viteza de execuţie a instrucţiunilor.32. rezultând astfel următoarele variante de sisteme de calcul:  Sisteme de calcul cu procesor vectorial  Sisteme de calcul cu unităţi de calcul multiple  Structura pipe-line  Procesoare grafice sau procesoare de intrare-ieşire  Procesorul de tip bit-slice 59. Caracteristici ale memoriei (enumeram cu liniuita)  Cuvantul de memorie . măsurând numărul maxim de operații în virgulă mobilă.modificarea structurii unităţii centrale de prelucrare a sistemului de calcul. Locatie de memorie. Flops. Ca unitate de masura se folosesc multiplii byte-ului in functie de ordinul de marime a memoriei. Performanţele unui sistem de calcul sunt determinate. Definitie FLOPS reprezintă o unitate de măsură a puteriide calcul a unui calculator sau sistem de calcul.este o caracteristica constructiva a sistemului de calcul. Unitatea FLOPS își găsește folosul mai ales în domeniul calculelor științifice. etc. ce sunt executate pe secundă. Altfel spus. Definitie. capacitatea de memorie este data de numarul de locatii de memorie. . Definire dpdv fizic. Performantele unui sistem de calcul depind de: . dpdv logic (functional) Din punct de vedere fizic memoria este constituita din elemente care pot avea doua stari: 0 sau 1. Principalele caracteristici Prin constructia sistemului de calcul.  numărul de regiştri.reprezinta numarul de octeti de informatie care pot fi cititi sau scrisi intr-o singura operatie de transfer cu memoria.  Capacitatea de memorie . Transferul cu memoria este operatia prin care de la o adresa de memorie sunt transferati un numar de biti corespunzator citirii sau scrierii in memorie.

ci de citirea mai multor cuvinte succesive. Clasificarea memoriei dupa posibilitatea conservarii informatiei in momentul intreruperii tensiunii de alimentare Dupa posibilitatea conservarii informatiei in momentul intreruperii tensiunii de alimentare:  Volatile .    Tipul de acces la memorie . Timpul de acces este comparabil cu viteza de lucru a procesorlui. Se masoara in octeti sau multiplii de octeti pe secunda.este similara unui debit si reprezinta viteza cu care se furnizeaza o informatie.in acest caz informatia este memorata pe baza sensului campului magnetic produs in jurul unor inele de ferita.in care sunt necesare operatii de pozitionare ce preced accesul la memorie. au o dimensiune semnificativa. cicul de memorie cuprinde citirea si rescrierea in cazul operatiei de citire sau stergerea si scrierea in memorie in cazul operatiei de memorare. Clasificarea memoriei dupa tipul de acces Dupa tipul de acces:  Cu acces direct sau aleator: RAM(Random Acces Memory) . El nu depinde de adresa locatiei de memorie.la care informatia se conserva la interrupter tensiunii de alimentare (ex:memoria cu ferite) 66.este pretul memoriei raportat la capacitatea de memorie. dar reprezinta o tehnologie depasita. Tipul de acces la memorie reprezinta intervalul scurs intre momentul furnizarii adresei de catre procesor si momentul obtinerii informatiei. Ea reprezinta numarul de unitati de informatie transferata in unitatea de timp. unde se face operatia de scriere sau citire. Clasificarea memoriei dupa tehnologia de realizare Dupa tehnologia de realizare:  Memorii cu ferite .  Cu acces pozitional . Aceste memorii sunt volatile si pentru a nu se pierde informatiile au nevoie de o baterie de alimentare proprie de intrerupere la avaria de alimentare care face apel la o baterie suplimentara(sursa de putere neintreruptibila . Costul .in care information este memorata folosind circuite ce permit sau nu trecerea curentului electric. ci numai de caracteristicile constructive ale memoriei. Acest tip de memorie nu este volatila. Aceste memorii nu au citirea distructiva. In cazul in care memorarea este prea lenta in comparatie cu viteza de lucru a procesorului pe durata accesului la o locatie de memorie apar pentru procesor timpi suplimentari de asteptare. Viteza de transfer poate fi imbunatatita daca accesarea unei adrese de memorie nu este urmata doar de citirea unui singur cuvant de memorie. Acesta cuprinde timpul rezervat accesului propriu-zis. necesari pentru desavarsirea acestuia.  . timpul de acces depinde de adresa.UPS) pentru salvarea datelor pe un suport de memorie nevolatila.in acest caz timpul de acces la orice locatie de memorie este acelasi. In acest caz.orice acces la memorie este precedat de furnizarea de catre procesor a adresei de memorie. In consecinta. dar si timpii “de regie” ai unitatt de memorie. dar are dezavantajul ca citirea este distructiva. Memorii cu semiconductori . 64. Ciclul de memorie . Aceste tipuri de memorie pot functiona numai intre anumite limite de temperatura.este timpul minim necesar intre doua accesari succesive la memorie. Noile tehnologii de realizare a memoriei urmaresc o scadere a timpului de acces astfel incat memoria sa lucreze sincron cu procesorul fara a introduce stari de asteptare. Viteza de transfer(rata de transfer) . 65.la care informatia se pierde la intreruperea tensiunii de alimentare(ex: memoria cu semiconductori)  Nevolatile .

68. Clasificarea memoriei dupa operatiile care pot fi executate Dupa operatiile care pot fi executate:  memorii cu citire/scriere . Memoria RAM este o memorie de acest tip. trackball-ul. Sunt memorii nevolatile. Comparatie intre memorie interna si externa Comparativ cu memoria interna.numite ROM(Read Only Memory) . … 72.iesire in cadrul unui sistem de calcul. joystick-ul. iar interfeţeleca şi canale de comunicaţie. Definitie. Complexitatea interfeţelor variază foarte mult: de la nişte simple registre. dispozitivele perifericesunt văzute de către sistemul de operare al calculatorului ca fişiere.sunt memorii care in principiu permit doar operatii de citire a informatiilor memorate. De aceea se utilizeaza transferul programelor din memoria ROM in memoria RAM pentru a fi executate acolo cu performante sporite. 71.exemple tableta grafică.      Dispozitive de intrare. . memoria externa este:  Nevolatila  Cu acces pozitional  Cu timp de acces mai mare  Cu viteza de transfer mai mica  Cu cost mai mic  Cu o capacitate mult mai mare  Este o memorie de tip citire/scriere  Are o densitate de memorie variabila de la un echipament la altul si de la un suport la altul Capitolul 7 70. până la controlere inteligente realizate cu microprocesor. Rolul dispozitivelor de intrare . Memoria cache. Introducerea şi extragerea informaţiei din calculator se realizează prin intermediul dispozitivelor de intrare-ieşire (DI/DO) numite şi dispozitive periferice(DP). Ele sunt folosite pentru memorarea sigura si ieftina a unor secvente de program frecvent utilizate in sistemele de calcul. ecranul senzitiv. Aceste memorii sunt in general mai lente decat memoria RAM. Principalele caracteristici Memoria cache este o memorie specializata utilizata in scopul scaderii timpului de acces la informatia din memoria interna. mouse-ul.67. 69. O parte dintre aceste dispozitive permit comunicarea dintrecalculator şi utilizatorul uman.care permit atat scrierea cat si citirea informatiei in/din memorie. iar informatia memorata este scrisa o singura data si nu poate fi suprascrisa prin metode obijnuite.  memorii permanente . iar altele realizează comunicarea cu alte calculatoare sau asigură legătura cu procese reale. Dispozitivele de intrare-ieşire se conectează la unitatea centrală prin intermediul interfeţelor de intrareieşire. Din punct de vedere logic. Clasificarea dispozitivelor de i-e.

76.  semnale de întrerupere –care permit semnalizarea unor evenimente interne sau externe şi implicit determină întreruperea execuţiei programului curent. magistralele procesor şi cea de memorie coincid. acestea sunt :  Magistrala procesorului – reprezintă nivelul cel mai înalt de magistrală pe care chipul procesorului îl foloseşte pentru transferul informaţiilor de la şi înspre procesor.  semnale de adresă –utilizate pentru specificarea adresei modulului destinaţie sau sursă. Clasificarea magistralelor dpdv ierarhic (le enumeram) Un sistem de calcul dispune de o serie de magistrale. folosindu-se vechiul standard de I/O.  Magistrala cache –este o arhitectură de nivel înalt ce implică o magistrală dedicată pentru accesarea memoriei cache. setul de reguli) În accepţiunea clasică. o magistrală se compune din următoarele tipuri de semnale:  semnale de date –semnale bidirecţionale utilizate pentru transferul de date şi instrucţiuni.  semnale de alimentare –utilizate pentru alimentarea modulelor sistemului. Precizam care sunt elementele definitorii ale unei magistrale (setul de semnale. magistrala este un mediu comun de comunicaţie între componentele unui sistem de calcul. butoanele. pentru periferice de viteză mai redusă. . cheile funcţionale.  semnale de comandă – utilizate pentru specificarea direcţiei de transfer şi a tipului de modul adresat. tastatura Scanerul webcamul Dispozitive de iesire. 77. 75.  Magistrala locală I/O – este o magistrală de intrare/ieşire de mare viteză. Aceasta este uneori denumită magistrala « din spate » (backside bus).      73.  Magistrala de memorie – este o magistrală de nivelul doi ce asigură conexiunea între subsistemul de memorie şi procesor.    creionul optic. folosită pentru conectarea perifericelor la memorie şi procesor.  semnale de control –utilizatepentru reglarea condiţiilor de transfera datelor.  semnale de tact –folosite pentru sincronizare şi pentru generarea unor semnale de frecvenţă programabilă.  Magistrala standard I/O –este conectată cu celelalte magistrale. Definim notiunea de magistrala dpdv fizic Din punct de vedere fizic este alcătuită dintr-un set de linii-semnal care facilitează transferul de date şi sincronizarea între componentele sistemului. în unele sisteme.exemple Monitorul Imprimanta boxele Capitolul 8 74. Definim notiunea de magistrala dpdv conceptual Din punct de vedere conceptual. Considerate ierarhic.

umiditate)sau de variaţii ale tensiunilor de alimentare . Capitolul 9 81. Precizam cand a fost realizat si de catre cine primul microprocessor Microprocesorul este o unitate centrală de prelucrare realizată într-un singur circuit integrat. Acest tip de magistrală nu necesită mecanisme de arbitrare a magistralei. 80. la un moment dat cel mult un ciclu de transfer este în curs de desfăşurare. 78. . 79.  pot fi implementate procedee complexe de prelucrare(de exemplu : filtre cu un număr mare de poli) a căror implementare analogică este dificilă sau chiar imposibilădatorită preciziei limitate a componentelor.  tranzacţionale –transferul de date se realizează prin tranzacţii.  repetabilitatea în timp a procedeelor de prelucrare. Magistrala trebuie să conţină semnale de arbitrare şi un protocol de transfer al controlului pe magistrală.  asincrone –în cazul acestor magistralenu există o legătură directă între evoluţia în timp a unui ciclu de transfer şi tactul sistemului. Otranzacţie este divizată în mai multe faze şi mai multe tranzacţii se pot desfăşura simultan cu condiţia ca tranzacţiile să fie în faze diferite. Această restricţie provine din faptul că fiecare fază a unei tranzacţii foloseşte un subset din mulţimea semnalelor magistralei. 82.  multimaster – acestea permit conectarea mai multor unităţi master pe acelaşi tronson de magistrală.  modificarea procedeului de prelucrare nu implică modificarea schemei hardware(modificarea se face prin rescrierea programului de prelucrare). marcând elementele necesare pentru controlul magistralei. Clasificarea magistralelor dupa modul de realizare a transferului de date După modul de realizare a transferului de dateexistă magistrale:  cu transfer prin cicluri (magistrale secvenţiale) –ciclurile de transfer se desfăşoară secvenţial. Clasificarea magistralelor dupa modul de lucru in raport cu semnalul de tact După modul de lucru în raport cu semnalul de tactexistă magistrale:  sincrone –ciclurile de transfer sunt direct corelate cu semnalul de tact.  precizie mai mare. Clasificarea magistralelor dupa numarul de unitati MASTER conectate pe magistrala După numărul de unităţi MASTER conectate pe magistralăavem magistrale:  unimaster – cu un singur modul masterconectatpe magistrală. semnale de control al accesului –folosite pentru arbitrarea şi controlul accesului pe magistrală. Microprocesorul. viteza de transfer este mai mare. Primul circuit de acest tip (14004) a fost realizat de firma INTEL în anul 1971. Definitie.  rezultatul prelucrării nu depinde de variaţiile de mediu (temperatură. Avem modulul MASTERcare poate să iniţiezeun ciclu de transfer şi modulul SLAVEcare poate fi comandat în timpul unui ciclu de transfer. însă dimensiunea magistralei este limitată de frecvenţa tactului. Precizam care sunt avantajele oferite de prelucrarea digitala a semnalelor in raport cu prelucrarea analogical Prelucrarea digitală a semnalelor oferă o serie de avantajeîn raport cu prelu crarea analogică:  imunitate mai mare la zgomot (datorită diferenţei relativ mari între cele două stări logice. zero şi unu).

În funcţie de gradul de implicare a unităţii centrale de prelucrare. 88. Tipul de transfer-> precizam care sunt fazele tipului de transfer.  transfer prin acces direct la memorie(DMA – Direct Memory Access). Rolul interfetelor de intrare.  transferprin întreruperi.  transfer prin procesor de intrare/ieşire. Interfete de intrare-iesire.iesire O interfata de intrare/iesire are in principiu urmatoarele blocuri functionale:  Blocul de selectie  Registre (porturi) de intrare/iesire  Dispozitiv de comanda  Registre de comanda  Registre de stare  Blocul de interfata cu echipamentul periferic .Capitolul 10 83. Componentele acestora Componentele unei interfeţe de intrare/ieşiresunt:  registre de date. Intrerupere.la comanda unui semnal extern sau a unui eveniment intern şi execuţia unui program specific de tratare a întreruperii. 85. După deservirea intreruperii.  a doua parte.  registre de comenzi. Care este cel mai eficient/ cel mai putin efficient Un transfer de date are trei faze:  iniţializarea transferului. numite adesea şi echipamente periferice.  transferul efectiv de date şi  verificarea terminării transferului şi a corectitudinii acestuia. 87. care este adaptată la particularităţile funcţionale ale dispozitivului periferic. 86. independentă de structura calculatorului la care se conectează. programul se reia din punctul întrerupt. 84. Cuplarea acestor echipamente la un sistem de calcul presupune adaptarea semnalelor specifice fiecărui echipament la semnalele de pe magistrală şi reglarea fluxului de date între calculator şi periferic.iesire Dispozitivele de intrare/ieşire. Definitie (tipul de transfer prin intrerupere) Întreruperea reprezintă oprirea temporară a execuţiei unui program.  dispozitiv de comandă.  bloc de selecţie a registrelor (decodificator). Precizati modurile prin care se realizeaza transferul de date ( le enumeram cu liniuta) Funcţia principală a unei interfeţe de intrare/ieşire este transferul de date. Rolul interfeţelor de intrare/ieşire este de a adapta particularităţile unui dispozitiv de intrare/ieşire la cerinţele unui anumit sistem de calcul. Din acest punct de vedere o interfaţă are douăpărţi:  parte adaptată la semnalele şi la modul de funcţionare a magistralei . transferul se poate realiza în mai multe moduri:  transfer prin program.  registre de stare. Care sunt principalele blocuri functionale ale interfetelor de intrare. au în generalo structură proprie.

Definitie Limbajul de asamblare reprezinta unul din nivelele ierarhice ale unui calculator virtual. Dezavantajele programarii in limbaj de asamblare Dezavantaje ale programarii in limbaj de asamblare:  Necesota cunoasterea particularitatilor constructive ale procesorului si ale sistemului de calcul in ansamblu  Structurile de date complexe nu pot fi declarate  Lipsa unei exprimari structurale. adaptat arhitecturii sale interne. 90. spre deosebire de programele scrise in limbaje de nivel inalt care au o portabilitate mai mare.Capitolul 11 89. Avantajele/ dezavantajele programarii in limbaj de asamblare Avantaje ale programarii in limbaj de asamblare:  Acces direct la resursele hardware ale sistemului de calcul  Timp de executie redus  Dimensiuni mici ale programului executabil generat  Pot fi exploatate mai eficient proprietatile arhitecturale ale procesoruli 91. Definitie. numai numele macrodefinitiei. Utilizarea unei macrodefinitii presupune trei faze:  Definite  Apelul  Expand area Definirea unei macrodefinitii cuprinde trei parti:  Declararea numelui  Textul care reprezinta corpul macrodefinitiei  Incheierea definirii 94. Acest nivel difera de nivelele inferioare (microprogram. Fiecare procesor dispune de un set specific de instructiuni. Definirea unei macrodefinitii O macrodefinitie este o metoda de a da un nume unei secvente de text. Fazele care presupun utilizarea unei macrodefinitii. utilizatorul o poate folosi. 92. utilizarea limbajului de asamblare se recomanda in urmatoarele cazuri:  Daca spatiul de memorie disponibil este limitat  Daca se doreste generarea unei secvente de program care sa se execute in timp minim  Daca este necesar un acces direct la resursele hardware ale calculatorului 93. sunt direct interpretabile de catre masina virtuala conventionala (masina hardware). exprimate sub forma binara. Cazuri in care se recomanda utilizarea limbajului de asamblare Avand in vedere aceste caracteristici. folosindu-se mai mult instructiuni de salt  Activitatea de programare este ineficienta datorita complexitatii reduse a instructiunilor limbajului de asamblare  Un program in limbaj de asamblare este portabil doar pe masini cu acelasi limbaj de asamblare. in locul secventei de instructiuni. Macrodefinitie. Avantajul utilizarii macrodefinitilor . nefiind posibila interpretarea directa a acestuia. Aceste instructiuni. masina conventionala si sistem de operare) prin faptul ca programul scris pentru acest nivel trebuie translatat (tradus). Dupa definirea sa. Limbajul de asamblare.

Unele proceduri se utilizeazăfoarte rar. Capitolul 12 99. Operațiile realizate de linkeditor Linkeditorul reuneste spatiul de adresare separat al fiecarui modul obiect intr-un singur spatiu liniar de adresare. 97. scrise în fişiere separate fără să se modifice structura programului iniţial. canal radio. Fazele generarii unui program executabil Generarea unui program executabilpresupune două faze:  compilarea sau asamblarea modulelor la sursă şi  legarea modulelor obiect. 95. Un mesaj transmis de un nod este receptionat simultan de celelalte noduri ale retelei. Sunt permise transmisii cu un . adica se adauga la fiecare adresa o constanta de relocare egala cu adresa de inceput a modulului in care se afla instructiunea.  Se cauta toate instructiunile care contin adrese de memorie si se recalculeaza adresele. fiecare cu o anumita lungime. Acest procedeu poartă numele de legare dinamică. Legare dinamica. 98.  In functie de aceasta tabela se asigura o adresa de inceput fiecarui modul obiect. Definitie În general metodele de linkeditare realizează legareaînainte de a începe execuţia programului. Avantajele pe care le reprezinta utilizarea unei retele de calculatoare … 100. Legaturile se pot realiza pe diferite medii de comunicatie(cablu coaxial. Clasificarea retelelor dupa tehnologia utilizata In raport cu tehnologia utilizata se disting doua tipuri de retele: punct-la-punct si retele de difuzare  Retelele punct-la-punct utilizeaza legaturi dedicate intre perechi de calculatoare.) in cadru aceleiasi retele. Pe calculatoarele cu memorie virtuală. etc.Deci avantajul utilizăriimacrodefiniţiiloreste doar în faza de programare.  Se cauta toate instructiunile care fac referire la alte proceduri si se insereaza adresele acestor proceduri. parcurgand urmatorii pasi:  Se construieste o tabela a tuturor modulelor obiect.  Retelele de difuzare utilizeaza un singur canal de comunicatie. numai în anumite situaţii speciale. partajat de nodurile retelei. evitându-se scrierearepetată a unorsecvenţe de text complicate. acest tip de linkeditare nu utilizează toate avantajele memoriei virtuale. linie telefonica. Un mesaj trebuie sa parcurga mai multe calculatoare pentru a ajunge la destinatie. Aceste proceduri stau în memoria principală pe toată durata execuţiei programului. O metodă mult mai flexibilă constă în legarea fiecărei proceduri în momentul în care este apelată pentru prima dată. 96. Avantajele procedeului de legare dinamica Procedeul de legare dinamicăprezintă două avantaje majore:  determină o utilizare eficientă a memoriei interne şi  un program existent poate fi extins cu noi proceduri. chiar dacă nu se apelează niciodată. Adresarea mesajelor se face printr-un camp de adresa continut in mesaj.

retelele de calculatoare potfi clasificate in:  Retele locale de calculatoare(LAN – Local Area Network)  Retele metopolitane(MAN – Metropolitan Area Network)  Retele larg raspandite geografic(WAN – Wide Area Ntwork) 102. Nivelele de protocol al unui model de comunicație (doar le enumeram) … 104. cu mai multi destinatari(multicast) sau mesaju este destinat tuturor nodurilor retelei(broadcast). 101.singur destinatar(unicast). Exemple de modele de comunicație in rețea (doar le enumeram) … 103. Topologii de retea (cum arata conectarea calculatoarelor in retea dupa o anumita tehnologie) . Clasificarea retelelor dupa scara la care opereaza Din punct de vedere al ariei de intindere.