P. 1
REGIUNI GEOGRAFICE ÎN EUROPA ȘI ÎN ROMÂNIA

REGIUNI GEOGRAFICE ÎN EUROPA ȘI ÎN ROMÂNIA

|Views: 10|Likes:
Published by Alex Twist

More info:

Published by: Alex Twist on Jun 16, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/18/2014

pdf

text

original

REGIUNI GEOGRAFICE ÎN EUROPA ȘI ÎN ROMÂNIA CARACTERISTICI ALE UNOR REGIUNI GEOGRAFICE DIN EUROPA În funcție de particularitățile fizico-geografice

, umane și economice, precum și interdependența lor spațială, în Europa se disting următoarele regiuni: Europa de Nord Include Pen. Scandinavă, Pen. Kola, teritoriul Finlandei și spațiul insular nordic; Predomină relief foarte vechi: Scutul Baltic (precambrian), M-ții Scandinaviei țărmul Atlantic foarte dantelat, cu fiorduri; Clima pe litoral este blândă, influențată de Curentul Cald al Golfului, cu ierni blânde

(caledonieni), Podișul Islandei (vulcanic);

și precipitații ce depășesc 2500 mm/an, iar în ținuturile situate pe Cercul Polar, iernile sunt aspre și verile răcoroase; Peisaj lacustru și râuri cu debit bogat și numeroase cascade, cu potențial Regiune slab populată datorită condițiilor naturale, densitate mai mare pe litoral; Economic, țările sunt puternic dezvoltate; predomină industria extractivă, hidroenergetic, în Finlanda;

hidroenergetică, metalurgică, prelucrarea lemnului; Deschiderea spre occean a favorizat dezvoltarea transporturilor maritime; Înglobează Insulele Britanice, Franța, Benelux; Relief alcătuit din munți vechi, caledonici (I-le Britanice), munți hercinici (Franța și Climă temperat oceanică, cu iernic blânde și veri răcoroase, cețuri frecevente, Rețea hidrografică cu debit bogat, scurgere constantă; Densitate mare a populației, 300 loc./kmp; Mari aglomerări urbane și mari metropole (Londra și Paris); Economie dezvoltate; baza formării Uniunii Europene; Se întinde de la Marea Baltică la Marea Nordului și de la Munții Alpi până la lan țul În nord, câmpii joase, modelate de ghețari, presărate cu lacuri;
1

Europa de Vest

Benelux), poldere în câmpia olandezo-belgiană; precipitații în jur de 1000 mm/an.

Europa Centrală Carpaților;

Râuri scurte. în reliefului glaciar. de origine latină în Pen. de la Marea Albă Relief predominant de câmpie și podișuri vechi. religii în Pen. Climat subtropical. de la cel subpolar în nord. Densitate mare a populație. Dunării Inferioare) sau Climă temperat continentală. monumente de arhitectură și artă.). cu ghețati montani și forme ale În partea mediană. 2 . Volga cel mai mare fluviu european. Elba. până la cel subtropical în sud. importantă arteră de navigație. cu mare potențial hidroenergetic. Ocupă 1/3 din suprafața Europei. Rhone. Europa de Est până la Marea Neagră. frecvente mișcări tectonice. alpine. Europa de Sud cu multitudinea de insule și arhipelaguri din zonă. țărm dalmatin în dreptul Munților Dinarici. peste media europeană. podișuri (Depresiunea Tranasilvaniei). erodați. cu veri calde și secetoase și ierni blânde și ploioase. vest spre est până la 450 mm/an. predomină agricultura specializată (legume. turism dezvoltat. montane. amestec de etnii și Industria este concentrată în porturi. zona temperată se manifestă un caracter excesiv al acesteia datorită întinderii mari continentale. Stromboli. măslini etc. În nord cele mai mari lacuri glaciare (Ladoga și Onega). cu altitudini de peste 3000 m. de la Prut până la Munții Ural. Vezuviu). Iberică și Italică. sub 10 loc/kmp în spațiile State vestice dezvoltate. Populație omogenă. precipitații care scade de la Lacuri glaciare în Alpi. Populația este de origine slavă și de religie ortodoxă. state estice cu economie în tranziție. Balcanică) împreună Lanțuri muntoase înalte. climat alpin pe munții înalți. munți tineri (orogeneza alpină) înalți. în sud cel mai întins lac (Marea Caspică). Leagăne de civilizație. citrice.- În Sud. Panonic. vulcani (Etna. Dunărea. Balcanică. munți hercinici. Ocupă cele trei peninsule din Marea Mediterană (Iberică. Bazine sedimentare sub forma câmpiilor (Padului. cu ierni reci și veri calde. râuri însemnate precum Rhin. Italică. Caracter zonal al climei.

amestec litologic (mozaic petrografic). Lacuri glaciare (Făgăraș. Carpații Occidentali În vestul Depresiunii Colinare a Transilvaniei. est . altitudinile cele mai scăzute din lanțul carpatic. Vidra pe Lotru). de baraj natural – L. Dezvoltată industria extractivă și industria energetică. oieritul. polul ploilor – Stâna de Vale (1400 mm/an). Activități economice bazate pe industria lemnului și creșterea animalelor. culmi cu altitudini mijlocii a șezate pe trei șiruri paralele orientate NV-SE. altitudini frecvente peste 2500 m.cristalin. Statele au aparținut blocului comunist. magmatic. Climat montan și alpin. importante resurse de ape minerale. centru. glaciare – în Rodna).vulcanic. Influențe climatice oceanice.baltice. scufundați de-a lungul unei falii tectonice.E. Relief glaciar pe culmile înalte. fiecare șir este alcătuit din trei tipuri de roci: la vest . Păduri de foioase și conifere. cu excepția țărilor CARACTERISTICI ALE UNOR REGIUNI GEOGRAFICE DIN ROMÂNIA Carpații Orientali Situați în estul Depresiunii Colinare a Transilaniei. Resurse de minereuri în special neferoase. Vegetație de pădure și alpină pe culmile înalte. în prezent fiind în afara U. 3 . de baraj artificial (Vidraru pe Argeș. Parâng. turismul agromontan. Relief variat: carstic. lacuri de origini diferite (vulcanice – Sf. Rîurile se îndreaptă spre sud. Climat montan cu inversiuni termice în depresiuni. În sudul Depresiunii Colinare a Transilvaniei.sedimentar și fliș ce determină în spațiu tupuri de relief distincte. Populația și așezările sunt concentrate în depresiuni. REtezat). etc. chei și defilee (Oltului). Densitate mică a populației. cărbune (Depresiunea Petroșani). frecvent relief carstic pe culmile sudice și estice. Carpații Meridionali alcătuiți din roci cristaline în partea nordică și umpluturi sedimentare pe margine. ce închid depresiuni. resurselor de Ana. Activitate economică bazată pe valorificarea resurselor hidroenergetice. depresiuni ”golf”. Izvoarele celor mai importante râuri din țară. munți insulari. Roșu.

dezvoltată industria extractivă. Intens populați. rețea hidrografică relativ bogată. Treapta de trecere de la Carpații Occidentali spre Câmpia de Vest. calcar etc. văi temporare. Climat cu influențe oceanice. precipitații scăzute. dar și . Dealurile de Vest Podișul Moldovei veche unitate de platformă. văi care coboară din munți. Resurse de hidrocarburi. fragmentat de văi. depresiuni Climat de dealuri. cărbuni și sare. mai înalt. dispunere simplă în Subcarpații Moldovei. fânețe. altitudini 700-1000 m. Subcarpații La exteriorul Carpaților Orientali și Merdiionali. economie bazată pe agricultură. activitate economică principală agricultura. Populație și așezări în depresiuni și pe platourile întinse. forme erodate. industria chimică. Formați prin sedimentare și fragmentare. Curburii și Getici. Climat temperat-continental. alunecări. vegetație de silvostepă și pădure de foioase. iazuri în Câmpia Jijiei. rotunjite. predominant alcătuiți din roci sedimentare. viticultura. situat între Valea Dunării și Marea Neagră.). format prin sedimentare peste o Se divide în Podișul Sucevei. pomicultura. mai joasă și Podișul Bârladului. Se întinde între Valea Prutului și Valea Siretului. Diversitate de roci. depresiuni închise de dealuri. complexă în Subc. pe sare. bazalt. prăbușiri. 4 submontane alungite). râuri ce coboară din Carpați. Altitudini reduse. Resurse de minereuri de fier și roci de construcție (marmură. Vegetație de păduri de foioase. Populația concentrată pe văi și depresiuni. Păduri de foioase și pășuni. Industria extractivă. Câmpia Jijiei.- Râuri cu direcție vestică. relief variat (carstic. Podișul Dobrogei . formați prin cutare în orogneza alpină.

climat cu influențe submediteraneene. lipsesc orașele. alcătuit din roci sedimentare climat de tranziție între climatul cu influențe submediteraneene și cele continentale: rețea hidrografică bogată. fragmentat de ape. fost bazin lacustru umplut prin sedimentare de către aspect de platou fragmentat de văi. relief variat climat de deal cu influențe oceanice. cea mai redusă regiune a țării. piemonturi. aspect de vast platou. predomină cerealicultura. și creșterea animalelor. Mureș. vegetația de pădure înlocuită cu culturi agricole. Câmpia Română ocupă sudul țării. păduri de foioase: exploatări de lignit (Valea Motrului). altitudini ce cresc de la vest spre est. densitate a populației redusă. excepție pe litoral. munți hercinici în partea de nord și o suprafață plană sedimentată în partea de Sud. orașe importante.- unitate complexă cu șisturi verzi în Pod. Târnave). climă temperat continentală. lacuri și limane pe litoral. regiune slab populat cu industrie mică și artizanală. rețea hidrografică temporară. densitatea populației scăzută. unitate nouă de relief formată prin sedimentare. de domuri (în centru) și cute diapire (pe margine). medievale. turism de litoral. fundament cutat și relief carstic. vegetație și faună subtropicale. industria concentrată în porturi. zăcăminte de sare. în interiorul arcului carpatic. rol turistic. Getici și Câmpia Olteniei. vegetație de stepă. cu precipitații scăzute și climat de litoral. 5 . rețea hidrografică densă (Someș. Casimcei. viticultura exploatări de gaz metan. Podișul Getic Podișul Mehedinți Depresiunea Colinară a Transilvaniei râurile din Carpați. pe cursul inferior al Dunării. se întinde între Subc. depresiuni.

format acum 9500 de ani. cu viituri de primăvară. uscatul este alcătuit din uscatul predelatic. traversată de râuri care coboară din Carpați. tabulare și de subsidență. alcătuită din câmpii înalte și câmpii joase. ecoturismul Câmpia de Vest Delta Dunării cantității mari de aluviuni aduse de fluviu. București înglobează 10% din populația țării. climat de câmpie. cultura plantelor și legumicultura în jurul orașelor. orașe mari. vegetație de stepă și silvostepă spre nord. activitate principală pescuitul. acoperită permanent sau periodic de ape. dar și precipitații foarte scăzute. formată la gura de vărsare a Dunării în Marea Neagră datorită mareelor slabe și a cel mai tânăr uscat al țării. situată între Dealurile de Vest și granița cu Ungaria și Serbia. faună ocrotită. 6 . climat blând cu influențe pontice. lacuri de crov. resurse de petrol. formată prin sedimentare. climat cu influențe oceanice șu submediteraneene. densitatea populației scade spre est.- se disting tipuri genetice de câmpii: piemontane. vegetația de silvostepă înlocuită de culturi agricole. veri calde și precipitații care scad de la vest spre est. grinduri fluviale și fluvio-maritime. economie dezvoltată. vegetație specifică. râuri bogatem. Rezervație a Biosferei. slab populată. soluri fertile de tip cernoziom. de tranziție în est și centru și temperat continental spre Est. face parte din Câmpia Panonică. exploatări de petrol și gaze naturale. ape termale.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->