CAPITOLUL 3.

PROIECTAREA COMPOZIłIEI BETOANELOR DE CIMENT CU DENSITATE NORMALĂ

3.1. GENERALITĂłI
După cum s-a menţionat şi anterior stabilirea compoziţiei betoanelor reprezintă o problemă foarte complexă. În continuare se va prezenta proiectarea compoziţiei betoanelor de ciment cu densitate normală, având la bază prevederile Codului de practică NE 012-1999 şi NE 013-2001.

3.2. PROIECTAREA COMPOZIłIEI BETOANELOR DE CLASĂ MAI MICĂ DE C 8/10
Proiectarea compoziŃiei betoanelor de clasă mai mică decât C 8/10 se stabileşte conform datelor din tabelul 1.8. ProporŃia dintre diferitele sorturi de agregate, se adoptă astfel încât agregatele să se încadreze în limitele prevăzute în tabelele 3.16 (0-31 mm) şi 3.18 (0-71 mm), sau după caz în tabelele 3.1. şi 3.2.
TABELUL 3.1. Limitele granulozităţii nisipului 0...3 mm Treceri (%) prin sita sau ciurul, nr. Sortul de nisip 0,2 min. 5 0-3 max. 30 max. 75 100 1 min. 35 3 min. 90

Utilizarea nisipului 0...7 mm, în locul sorturilor 0...3 mm şi 3...7 mm, se poate face numai la betoane de clasă ≤ C 8/10 şi numai dacă acesta se aprovizionează dintr-o singură sursă, granulozitatea lui este constantă şi permite încadrarea agregatului total în zonele de granulozitate recomandate.
TABELUL 3.2. Limitele granulozităţii balastului pentru betoane Treceri (%) prin sita sau ciurul, nr. Balast pentru betoane 3 min 20 0-31 max 50 min 10 0-71 max 30 max 65 100 max 85 min 35 100 min 80 16 min 55 Corespunde cu φmax min 80

Cu compoziţia stabilită se prepară un amestec pentru definitivarea cantităţii de apă de amestecare (A) corespunzătoare lucrabilităţii cerute. Totodată se determină densitatea aparentă a betonului proaspăt (ρb) şi se corectează cantitatea de agregate (Ag), aplicând relaţia.

Ag = ρ b − C − A

[kg/m3]

Alegerea compoziţiei se va face prin încercări preliminare urmărindu-se realizarea rezistenţelor cerute prin proiect. În acest scop se prepară două amestecuri de beton de câte minimum 30 l; primul amestec având compoziţia de bază; al doilea amestec având dozajul de ciment sporit cu 20 kg/m3 faţă de cel al compoziţiei de bază şi menţinând constante cantităţile de apă şi de agregate. Din fiecare amestec se confecţionează minimum 6 epruvete (conform STAS 1275-88). Epruvetele se încearcă la 7 zile, iar pe baza rezultatelor obţinute se adoptă dozajul de ciment care la această vârstă asigură o rezistenţă cel puţin egală cu clasa betonului. Se definitivează compoziţia betonului aplicând relaţia de:

Ag = ρ b − C − A

[kg/m3]

3.3. PROIECTAREA COMPOZIłIEI BETOANELOR DE CLASĂ ≥C8/10
3.3.1. PRINCIPALELE ETAPE DE PROIECTARE
Proiectarea compoziţie betoanelor presupune parcurgerea a trei mari etape: Stabilirea datelor iniţiale. Stabilirea calitativă a materialelor componente (Alegerea calitativă a componenţilor). Stabilirea cantitativă a materialelor componente (Rezolvarea cantitativă a componenţilor).

3.3.1.1. STABILIREA DATELOR INIłIALE
Pentru proiectarea compoziţiei betoanelor este necesar să se cunoască un minim de date stabilite de proiectant şi beneficiar şi menţionate în proiectul de rezistenţă, respectiv de către executant şi menţionate în proiectul tehnologic.

3.3.1.1.1. CLASA BETONULUI
Este stabilită de către proiectant şi specificată în proiectul de rezistenţă. Din punct de vedere al clasei de rezistenţă, betoanele se clasifică conform tabelului 3.3.

TABELUL 3.3. Clasa de rezistenţă a betonului C 4/5 C8/10 C12/15 C16/20 C20/25 C25/30 C30/37 C35/45 C40/50 C45/55 C50/60 C55/67 C60/75 C70/85 C80/95 C90/105 C100/115 Rezistenţa caracteristică pe cilindri fck cil (N/mm2) 4 8 12 16 20 25 30 35 40 45 50 55 60 70 80 90 100 Rezistenţa caracteristică pe cub fck cub (N/mm2) 5 10 15 20 25 30 37 45 50 55 60 67 75 85 95 105 115

3.3.1.1.2. CARACTERISTICILE ELEMENTULUI
Tipul elementului de construcţie (planşeu, grindă, stâlp, perete, monolitizare etc.). Modul de armare şi distanţa minimă dintre armături. Dimensiunea minimă a elementului de construcţie şi grosimea stratului de acoperire cu beton a armăturilor. Grosimea minimă de acoperire cu beton a armăturilor se stabileşte de către proiectant în funcţie de prevederile tehnice specificate în STAS 10107/0-90 “Calculul şi alcătuirea elementelor structurale din beton, beton armat şi beton precomprimat” şi NE 012-1999 “Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat – Partea I: beton şi beton armat”, care sunt prezentate în continuare. -

asigure condiţii favorabile de aderenţă a armăturilor şi protecţia acestora împotriva acţiunii agenţilor fizici şi chimici ai mediului în care este situat elementul de construcţie. . Dintre aceşti factori. . . elementele de construcţii se clasifică în patru categorii. inclusiv cele din grupurile sanitare şi bucătăriile apartamentelor de locuit şi din hale industriale închise.condiţiile de expunere la intemperii şi la umidităţi ridicate. Din categoria IV fac parte: feţele în contact cu pământul ale elementelor din beton armat monolit turnate direct în săpătură (fundaţii.Stratul de acoperire cu beton trebuie să. III şi IV.). .elemente aflate în spaţii închise cu umiditate relativă ridicată peste 75%: hale industriale cu umiditate superioară acestei limite. în medii considerate fără agresivitate chimică. cu excepţia celor expuse la îngheţ şi dezgheţ în stare umezită. Grosimea lui se stabileşte. bazinelor şi castelelor de apă). .condiţiile de expunere la medii cu agresivitate chimică. de suprafaţă sau masiv). . grosimea stratului de acoperire cu beton a armăturilor longitudinale de rezistenţă trebuie să respecte valorile minime date în tabelul 3. elementele situate în spaţii închise în halele industriale cu condens tehnologic (hale cu degajări de aburi etc. Din categoria I fac parte : elementele situate în spaţii închise (feţele spre interior ale elementelor structurale din clădirile civile. Pentru betoane de clasă ≥ C 16/20.clasa de rezistenţă a betonului. Din categoria III fac parte: elementele situate în aer liber. .). dacă sunt protejate prin tencuire sau printr-un alt strat de protecţie echivalent. cu umidităţi relative interioare ≤ 75%). Din punct de vedere al condiţiilor de expunere la acţiunea intemperiilor şi umidităţii ridicate. inclusiv a atmosferei saline umede din zona litoralului Marii Negre. diferenţiat.gradul de rezistenţă la foc cerut construcţiei. Din categoria II fac parte: - elemente situate în aer liber.feţele în contact cu pământul ale elementelor prefabricate şi ale celor monolite turnate în cofraj (grinzi. acoperişurile rezervoarelor şi bazinelor.elemente în contact cu exteriorul.) sau pe beton de egalizare. neprotejate. subsolurile neîncălzite ale clădirilor etc.2 d (în care d este diametrul armăturilor) dar nu mai mult de 50 mm. .tipul elementului (liniar. sunt precizate în reglementările tehnice specifice. În cazul betoanelor de clasă C 8/10 şi C 12/15.feţele elementelor în contact cu apa sau cu alte lichide fără agresivitate chimică (exemple: pereţii şi fundul rezervoarelor. expuse la îngheţ şi dezgheţ în stare umezită.4. grupurile sanitare şi bucătăriile din construcţiile de utilizare publică. dar trebuie să fie cel puţin egală cu 1. stâlpi.diametrul armăturilor. în funcţie de: . condiţiile care trebuie respectate legate de influenţa mediilor cu agresivitate chimică. valorile din tabel se sporesc cu 5 mm la elementele din categoriile II. ziduri de sprijin etc. . - . pereţi etc.

4. nervuri dese cu lăţime < 150 mm ale planşeelor Pereţi structurali Pereţi structurali realizaţi cu cofraje glisante Grinzi.Pentru uşurinŃa stabilirii grosimii stratului de acoperire cu beton a armăturilor aceste date au fost sintetizate în tabelul 3. TABELUL 3. valorile date în tabel se referă şi la cazul când elementele respective sunt în contact cu apa subterană. grosimile minime ale stratului de acoperire cu beton date în tabel şi condiţia ≥ 1. d – diametrul maxim a armăturilor) (mm) Plăci plane şi curbe. dacă acesta nu prezintă agresivitate chimică. .2 x d . bulbii pereţilor structurali (diafragmelor) Fundaţii. Grosimea informativă a stratului de acoperire cu beton a armăturilor Condiţiile de mediu I monolit sau preturnat pe şantier ≤C 12/1 5 ≥C 16/2 0 II monolit sau preturnat pe şantier ≤C 12/1 5 ≥C 16/2 0 prefabricat uzinat prefabricat uzinat III IV Tipul de element ≤C 12/1 5 ≥C 16/2 0 ≤C 12/1 5 ≥C 16/2 0 ≤C 12/1 5 ≥C 16/2 0 ≤C 12/1 5 ≥C 16/2 0 Grosimea minimă a stratului de acoperire cu beton (dar cel puţin egală cu 1. stâlpi. La elementele din categoria IV.2 d se raportează la armăturile de pe primul rând. 3.4. La plăci şi pereţi. Valorile din paranteze sunt date pentru grosimea acoperirii cu beton a armăturilor de rezistenţă la pereţii realizaţi cu cofraj glisant. 2. funduri de rezervoare şi castele de apă 10 10 15 10 20 15 20 15 25 20 - - 15 15 15 10 25 20 20 15 35 30 50 45 30 30 15 10 35 30 - - - - 50 45 25 25 25 20 35 30 30 25 40 35 - - - - - - - - - - 40 35 50 45 OBSERVAŢII: 1.

La elementele structurale (grinzi. de regulă. Grosimea stratului de acoperire cu beton a armăturilor (zona litoralului Mării Negre) Clase expunere (conf. 5. multiplu de 5 mm şi se obţine prin rotunjirea în plus sau cel mult 2 mm în minus a valorii determinate în condiţiile prezentate mai sus. cu mortar de ciment de marcă ≥ M 100.4. Grosimea stratului de acoperire cu beton a armăturilor longitudinale trebuie să fie.) din categoriile I şi II care au la bază o porţiune subterană care intră în categoria III. Acoperirea cu beton a armăturilor transversale (etrieri.. dacă faţa de contact cu lichidul se protejează prin tencuire sau prin placare cu faianţă. Elementele din beton armat situate in zona litoralului se vor proiecta şi executa în aşa fel încât stratul de acoperire cu beton a armăturilor să aibă valorile din Tabelul 3. TABELUL 3. se poate menţine şi pe această porţiune aceeaşi grosime a stratului de acoperire cu beton ca şi în partea supraterană. realizând diferenţa de grosime a stratului de acoperire necesară în partea subterană prin tencuire. barele transversale ale carcaselor sudate) trebuie să fie de minimum 15 mm pentru elementele din categoria I şi II. grosimea stratului de acoperire cu beton poate fi redusă adoptându-se valorile date în tabelul 3. Grosimea acoperirii cu beton la panouri mari prefabricate de faţadă în funcţie de natura finisajelor şi a termoizolaţiilor se stabileşte conform reglementărilor tehnice specifice pentru construcţii din panouri mari prefabricate. Pentru elementele prefabricate uzinate din categoria I se admite reducerea la 10 mm. În cazul elementelor din categoria III care se află în contact cu lichide. Tabel 3. pereţi etc.4 pentru elementele din categoria II.5.6) 0 Gradul de agresivitate 1 Regim de expunere 2 Tipul de beton 3 beton armat Stratul de Observaţii acoperire (mm) 4 40 (30)* 5 grosimea stratului va slabă 4a mediu marin Agresivitatea apei de mare intensă prefabricaţi piloţi 40 (30)* de valoarea indicată 1. stâlpi. 20 mm pentru cele din categoria III şi 25 mm pentru cele din categoria IV.2 d dar nu mai mică beton armat 70 (50)* fi cel puţin egală cu .5.

TRANSPORTUL. rigla vibratoare.valori din STAS beton 10107/0-90 moderat armat plus 5 mm monolit 4 b mediu marin Agresivitate atmosferică beton sever armat monolit idem plus 10 mm valori din STAS 101071/0-90 plus 10 mm idem plus 15 mm agresivitate intensă agresivitate slabă agresivitate intensă agresivitate slabă * Valorile din paranteză sunt valabile în cazul utilizării inhibitorilor. 3.8 şi 3. 3.3.1. - 3. MANIPULAREA ŞI PUNEREA ÎN LUCRARE A BETONULUI Transportul stabilit: cu bena.1. vibro-laminare etc... GRADUL DE OMOGENITATE Gradul de omogenitate se apreciază astfel: pentru staţiile de betoane în funcţiune se consideră gradul de omogenitate din luna precedentă pentru tipuri sau clase de beton similare. presarea. compactarea mecanizată folosind vibrarea interioară (pervibratorul).1. pentru staţiile noi se apreciază în funcţie de nivelul de dotare şi calitatea sorturilor de agregate. d= diametrul armăturii. În cazul în care nu se pot asigura valorile din tabel elementele se vor tencui cu mortar M 100 şi proteja corespunzător.3. a elementelor realizate cu cofraje glisante etc. vacuumarea şi procedeele combinate precum vibro-presare.6. urmând a fi analizate de rezultatele obţinute în prima perioadă de producere a betonului. 3. Tehnologii şi mijloace utilizate pentru compactarea betonului: compactarea manuală.9. 3.3. prin pompare.1.6. pneumatic. vibrarea exterioară (placa vibratoare. vibratoare de cofraj).5. grinda vibratoare. CONDIłII DE EXECUTARE ŞI TEHNOLOGIA ADOPTATĂ Executarea pe timp friguros.4.7. . determinat în funcţie de valorile exprimate în N/mm2 ale abaterii standard S şi a rezistenţei medii xn.3.1. 3.3. CONDIłIILE DE EXPUNERE Condiţiile de expunere ale elementului de construcţie constau în condiţiile de serviciu (de mediu) şi clasa de expunere a elementului de construcţie sunt prezentate în tabelele 3.1.1. laminarea.1. executarea elementelor masive.

. ferite de acţiunea directă a intemperiilor sau umidităţi. inclusiv cele din grupurile sanitare şi bucătăriile apartamentelor de locuit şi din halele industriale închise. cu sau fără închideri perimetrale (ex: depozite acoperite). Clase de expunere a construcţiilor în condiţiile de mediu Clasa de expunere 0 1 Exemple de construcţii 2 Construcţii sau elemente de construcţii situate in spatii închise.6. platforme). scări exterioare.TABELUL 3..: cheiuri.: hale in care umiditatea depăşeşte 90% sau se produc frecvent degajări de abur). canale deschise. cu umidităţi interioare ≤75%). diguri. elemente de construcŃii in contact permanent cu apa (ex: fundaŃii sub nivelul apelor freatice fără agresivitate sulfatică).). Construcţii şi elemente de construcţii expuse permanent la temperaturi mai mari de 30 °C (încăperi cu utilaje sau aparatura care degaja căldură. 2 m. estacade. respectiv construcţii cu închideri perimetrale şi încălzite iarna (ex: feţele spre interior ale elementelor structurale din clădirile civile. respectiv intre cotele +3. MEDIU agresivitatea MARIN apei de mare normal moderat 1 Betonul aflat permanent sub apa marii. stâlpi pentru estacade. pereŃi de contur etc.) fără condiŃii de impermeabilitate pentru beton.+5 de la nivelul marii. Betonul de deasupra zonei de variaţie a nivelului apei de mare (pe o înălţime a elementului de cca. cu excepţia unor scurte perioade in timpul execuţiei. Construcţii sau elemente de construcţii expuse la condens sau alternanta frecventa de umiditate si uscăciune generata de procese tehnologice (ex. 3 MEDIU UMED CU ÎNGHEŢ SI AGENŢI DE DEZGHEŢARE 4 a Construcţii sau elemente de construcţii interioare sau exterioare expuse la îngheţ -dezgheţ si acţiunea sării pentru dezgheţ. . a 1 MEDIU USCAT b Sever Moderat a Moderat 2 MEDIU UMED b Sever Construcţii sau elemente de construcţii expuse la îngheţ in stare saturata cu apa (ex. hale cu procese calde etc. elemente de construcŃii situate in zonele de variaŃie a nivelului apelor. ConstrucŃii sau elemente de construcŃii expuse la îngheŃ in stare nesaturată sau expuse umidităŃii respectiv: construcŃii neîncălzite în perioada de iarna. ConstrucŃii supuse presiunii a ei pe una din fete. dar fără posibilitate de îngheŃ (ex: fundaŃii radiere.

OBSERVAŢIE: Clasele de expunere 5 (a.7. TABELUL 3. Regimuri de expunere ale construcţiilor situate în zona litoralului Clasă Nr. si uscăciunii. Mediu chimic cu agresivitate intensa (1). Mediu chimic cu agresivitate foarte slaba (FS).moderat 2 Betonul de deasupra zonei de variaţie a nivelului apei de mare (pe o înălţime a elementului de cca.d) se pot întâlni in practica singure sau în combinaţie cu celelalte clase de expunere.normal M .sever Regim de expunere Betonul din zona variaţiei nivelului apei de mare.c. conf. S . Construcţii expuse îngheţ -dezgheţului fără posibilitate de stropire. precum si posibilităţii de îngheţ in stare saturata. Condens puternic generat de procesul tehnologic. N . Mediu chimic cu agresivitate foarte intensa (FI). tabel 3.b. . expunere Crt. Construcţii închise care nu se încălzesc pe timp de iarnă Construcţii situate la nivelul marii expuse direct intemperiilor si salinităţii prin stropire.6 0 1 4a mediu marin 1 Agresivitatea apei de mare Beton aflat permanent sub apa mării. si alternanţă frecventă a umidităţii. Construcţii expuse indirect agresivităţii marine. Mediu chimic cu agresivitate slaba (S). 2 m respectiv la cotele +3…+5 m de la nivelul mării). 3 m deasupra nivelului mării.sever 2 b agresivitate atmosferica inclusiv cu posibilitate de îngheţdezgheţ 5 MEDIU CHIMIC AGRESIV a b c d sever 2 moderat I Betonul din zona variaţiei nivelului apei de mare considerata ca fiind de cca 3 m deasupra nivelului marii. considerată de cca.

6 6.1. Săruri de amoniu (NH4+) mg/dm3 10-14 15-29 15-29 < 300 50-99 15-30 30-60 30-90 ≥ 300 100-200 31-60 61-90 91-150 201-500 > 60 > 90 > 150 > 500 f. PărŃile construcŃiilor din beton din zone în care au loc infiltraŃii ale apei de mare. nivelul mării expuse direct intemperiilor 4b mediu marin 2 Agresivitatea atmosferică Construcţii expuse indirect şi salinităţii prin agresivităţii maritime (deschise).8. neexpuse la intemperii cu excepŃia unor perioade scurte in timpul execuţiei. b.5-4.5-5. umidităţii şi Elementele care nu Construcţii închise care nu se uscăciunii precum sunt supuse unor încălzesc pe timp de iarnă. Condiţii expunere stropire şi alternantă îngheţ -dezgheţ fără frecventă a posibilităţi de stropire. Criterii pentru aprecierea gradelor de agresivitate ale apelor naturale (cu excepţia apei din Marea Neagră) Nr. in cursul exploatări. variaţii sensibile de şi posibilităţii de umiditate. şi 3. slabă slabă 6. pH Carbonică (CO.. 1.8. În cazul elementelor având părţi expuse concomitent în două sau trei regiuni arătate în tabel.. 2.5 . regimul de expunere şi zona de salinitate..6 intensă 5.Construcţii situate la Elementele interioare din construcţiile închise şi încălzite pe timp de iarnă. îngheţ in stare saturată. Natura agresivităţii General acidă. în funcţie de natura agresivităţii. liber) în mg/dm3 pentru duritate temporară in oG de: ≤2 2. la proiectare se va considera întregul element expus în condiţiile cele mai severe. sunt solicitate ca şi betonul de sub apă.5 f.9.. intensă < 4. TABELUL 3... crt.. 15 > 15 3. OBSERVAŢII: a. Gradul de agresivitate se apreciază conform tabelelor 3.1.

5000 > 5000 TABELUL 3. 5. Gheorghe + Sf.normal M . slabă 100-199 1150-249 slabă intensă f. 8. (oG) Oxizi alcalini (OH-) în g/dm3 Conţinut total de săruri în g/dm3 f. tabel 3.9.2500 2501 . crt.Nr. Clasa de expunere crt conf.5 -25 10-20 25 20.moderat simplu simplu - S S S S S S S S S I I S I I . Cap Midia Gheorghe Cap Midia Vama Veche N 4a mediu l. Criterii pentru aprecierea gradelor de agresivitate zona Marea Neagră Zona de salinitate Nr. Agresivitatea apei de mare M armat S N 4b mediu 2.6 Regim de Tip beton expunere Sulina + Sf.1-50 > 50 * Pentru stabilirea tipului si dozajului de ciment pentru agresivitatea sulfatică foarte intensă se diferenţiază trei cazuri funcţie de conţinutul de (SO4 2-) mg/dm3 astfel: Foarte intensa 1 Foarte intensa 2 Foarte intensa 3 1001 . - 17. (< 7) - - 7. Natura agresivităţii Magneziana (Mg 2+) în mg/dm3 Sulfatică (SO4 2-) în mg/dm3 Dezalcalinizare (HC03-) în mg/dm3 duritate. 4. Agresivitatea atmosferica M armat S OBSERVAŢII: N . intensă > 3000 > 1000 200-1000 1001-3000 250-500 < 12 501-1000 6.

tehnologia de execuţie impune betoane foarte fluide T4 /T5 T5* 180 ± 30 * Este obligatorie utilizarea de aditivi superplastifianţi.2 STABILIREA CALITATIVĂ A MATERIALELOR COMPONENTE (ALEGEREA CALITATIVĂ A COMPONENłILOR) 3. monolitizări etc.). recipienţi. se pot transporta cu autoagitatorul sau cu autobetoniera.10.sever I .). Minim o probă la 200 m3 de beton şi ori de câte ori se observă o schimbare cauzată de condiţiile meteo. pereţi structurali T3 / T4 3 Idem. OBSERVAłII: 1. grinzi.1.7.2. 3.1. Tipul de elemente crt. diafragme.) şi tehnologia de punere în lucrare (turnare cu bena. grinzi. elemente cu secţiuni reduse 5 Elemente. Betoanele având clasa de consistentă mai mare de T2. pompare etc.1. TABELUL 3. Consistenţa betonului Nr. . elemente masive T2 sau T3 70 ± 20 T3 sau 70 ± 20 100 ± 20 120 ± 20 150 ± 30 2 Fundaţii din beton armat. stâlpi. Betoanele având clasa de consistentă T2. se pot transporta de regulă cu autobasculanta şi cu transportorul cu bandă. 3. autoagitator etc.1.10. sunt prezentate clasele de consistenţă ale betonului. UMIDITATEA AGREGATELOR Se stabileşte de către laboratorul autorizat al staţiei de preparare a betonului pentru fiecare sort în parte. monolitizări Elemente sau monolitizări cu armături dese sau dificultăţi de T4 4 compactare. dar cel puţin o dată pe zi.agresivitate intensa S . 2.S . mijlocul de transport (basculantă.agresivitate slaba. transportor cu bandă.1 CONSISTENłA Dacă prin proiect nu sunt date prevederi speciale. recipienŃi.3. pentru a căror realizare.3. În tabelul 3. consistenŃa se stabileşte în funcŃie de tipul elementului de beton (fundaŃii.3. Clasa de consistentă Tasare (mm) 30 ± 10 1 Fundaţii din beton simplu sau slab armat. stâlpi. beton armat pe o distanta de 1 km faţă de ţărm. realizate cu beton pompat. Agresivitatea atmosferica acţionează asupra construcţiilor din beton.

3.3..) şi gradul de agresivitate (tabel 3.2.2. în funcŃie de tipul betonului (simplu sau armat).8) rezultă dozajul minim de ciment.6. TABELUL 3. DOZAJUL MINIM DE CIMENT Din tabelul 3.11.1. clasa de expunere (tabel 3.11 Dozajul minim de ciment pentru asigurarea cerinţelor de durabilitate Clasa de expunere a 1 b a 2 b 3 a S I 4 b S I ANA 225 a FS (180) 300 b S (230) 350 c 5 I (280) 310 3 Grad de agresivitate - Dozajul minim de ciment (kg/m3) pentru Beton simplu 150 180 200 300 325 300 350 300 325 AS 240') 330') 3002) 3302) 390 4102) 3652) 4502) 4103) 390(+) 4502)(+) 4503) 4503)(+) ANA Beton armat 250 275 290 325 365 325 390 325 365 AS 270') 360') 3402) 260 325 FI-1 3703) 350(+) d FI-2 (280) 4103) FI-3 4103)(+) 4102)(+) .

la locul punerii în lucrare. A.3. grindă. funcŃie de aditivul utilizat. SR II / A-S (+) . FI – agresivitate foarte intensă. . 4. monolitizare etc. -agresivitate sulfatică.. agresivitate sulfatică – intensă sau foarte intensă (1. de balastieră) sau din concasarea acestora. cu avizul unui institut de specialitate şi acordul proiectantului. 2.A.NOTAŢII: FS – agresivitate foarte slabă. respectându-se următoarele condiŃii: a. consistenŃa betonului. astfel: Φmax ≤ 1/4 din dimensiunea minimă a elementului. acesta se stabileşte conform tabelelor 3. va corespunde unei tasări de cel puŃin 70 mm. respectiv 310 kg/m3 pentru betoanele simple. H II / A-S.29. Pentru agregate 0…16 mm dozajele se sporesc cu 10%. 3. I . În cazul folosirii de adaosuri la prepararea betoanelor. iar pentru agregate 0…71 mm se reduc cu 10%. Dozajele de ciment sunt valabile în cazul folosirii agregatelor 0…31 mm. A.pot proveni din sfărmarea naturală a rocilor (de râu. reducerea dozajului de ciment va fi de 5…15 %. recipient.masuri suplimentare de protecţie () . În cazurile în care nu se menŃionează tipul de ciment. b) Dimensiunea maximă a granulei agregatelor . 1) CEM II / A-S 2) H I.1.N.valorile din paranteza se vor adopta pentru betoane suport sau de egalizare OBSERVAłII: 1. pe bază de reglementări tehnice speciale sau cu avizul unui institut de specialitate. d. În cazul folosirii de aditivi reducători de apă.2. placă. .agresivitate intensă.S. dozajul de ciment nu va fi mai mic de 250 kg/m3 pentru betoanele armate. se admite adoptarea unor dozaje de ciment inferioare celor rezultate din tabel.28.2. 3. 3. c. nu se va depăşi limita prevăzută pentru raportul A/C.ape naturale agresive.3). în cazul agresivităŃii intense şi foarte intense. b.).se stabileşte în funcţie de: - tipul elementului de beton (stâlp. alte agresivităŃi – reducerea dozajului va fi de până la 5% în cazul agresivităŃii slabe. se admite adoptarea unor dozaje de ciment inferioare celor din tabel. respectiv până la 10%. din tabelul 3. 3) SR I. S – agresivitate slabă. cu excepŃia celor cu agresivitate sulfatică şi apa Marii Negre. 3.27. diafragmă. AGREGATELE a) Tipul agregatelor .26.3.

50 mm la stâlpi. - grosimea stratului de acoperire cu beton a armăturilor: Φmax ≤ 1. 20. TABELUL 3..17.4. 3.Φmax ≤ 1/3 din grosimea plăcii. transportul şi punerea în lucrare a betonului: În cazul transportului prin pompare Φmax ≤ 1/3 din diametrul conductei de transport a betonului şi de regulă maximum 31 mm. 3. T4 / T5. 31.13. din tabelul 3.12.18 în funcţie de dimensiunea maximă a agregatului şi de zona de granulozitate.12. .5 mm. 16.16.. distanţa dintre barele de armătură: Φmax ≤ distanţa minimă dintre armături .3 x grosimea stratului de acoperire cu beton a armăturii. dacă la încercările preliminare se constată că amestecul de beton nu prezintă tendinţă de segregare.cunoscând consistenţa (clasa de tasare) şi dozajul de ciment. 3. c) Granulozitatea agregatului total . T3 / T4 T4.15.14. T5 I I 200-300 I (II) * I (II) * I 300-400 II (III) * II (III) * I (II) * > 400 III III II (III) * OBSERVAŢIE: Zonele indicate în paranteză se adoptă cu precădere. OBSERVAŢIE: Grosimea informativă a stratului de acoperire cu beton a armăturilor a fost sintetizată în tabelul 3. În cazuri curente distanţa minimă dintre armături este de: 25 mm la partea inferioară şi 30 mm la partea superioară la grinzi. 3. Limitele zonelor de granulozitate (maxime şi minime) se aleg din tabelele 3. 40 sau 71 mm. dimensiunea maximă a agregatului se stabileşte stabilind simultan toate condiŃiile prezentate mai sus şi alegând una din valorile standardizate: 7. 75 mm la plăci şi diafragme. Φmax ≤ 1/6 din grosimea pereţilor recipienţilor şi/sau din dimensiunea minimă a monolitizărilor. rezultă zona de granulozitate recomandată. Zonele de granulozitate recomandate Dozajul de ciment (kg/m3) Clasa de tasare < 200 T2 T3. În final. 3.

Limitele zonelor de granulozitate pentru agregate 0…16 mm % treceri în masă prin sită sau ciurul Zona Limita 0.13.14.2 max min 12 3 1 40 25 3 70 54 7 100 95 TABELUL 3. Limitele zonelor de granulozitate pentru agregate 0…7 mm % treceri in masă prin sita sau ciurul Limita 0.2 max I min max II min max III min 1 15 30 50 95 2 6 25 25 41 40 61 60 95 100 3 8 35 35 51 50 71 70 95 100 11 1 45 3 60 7 80 16 100 TABELUL 3. Limitele zonelor de granulozitate pentru agregate 0…20 mm % treceri in masă prin sită sau ciur Zona Limita 0.15.TABELUL 3.2 max I min max II min max III min 1 10 2 5 20 20 36 35 25 56 55 45 95 100 95 10 3 7 1 40 30 30 3 (5) 55 46 45 7 75 66 65 20 100 95 100 .

. Limitele zonelor de granulozitate pentru agregate 0. TABELUL 3.16. În aceste cazuri.16 mm.TABELUL 3.. se va asigura încadrarea agregatului total pentru treceri până la 3 mm inclusiv...2 max min 8 1 1 18 6 3 32 13 7 45 22 16 61 38 25 70 50 31 77 57 40 84 68 71 100 95 . în zona I de granulozitate.. Limitele zonelor de granulozitate pentru agregate 0.7 mm sau 3.2 max I min max II min max III min 1 10 20 40 60 95 3 7 2 5 31 30 21 20 41 40 31 30 61 60 51 50 81 80 71 70 95 100 95 100 10 1 40 3 50 7 70 16 90 31 100 TABELUL 3..18.17..71 mm % treceri in masă prin sita sau ciurul Limita 0.40 mm % treceri in masă prin sita sau ciurul Zona Limita 0.2 max I min max II min max III min 1 5 15 30 50 95 2 5 16 15 26 25 41 40 61 60 95 100 3 7 21 25 36 35 51 50 71 70 95 100 10 1 30 3(5) 45 7(10) 60 20 80 40 100 OBSERVAŢIE: La prepararea betoanelor se poate adopta o curbă de granulozitate discontinuă în domeniul 3. Limitele zonelor de granulozitate pentru agregate 0…31 mm % treceri in masă prin sită sau ciur Zona Limita 0..

se va alege astfel încât. sunt prezentate în Tabelul 3. iar în tabelul 3. chiar dacă trecerea prin ciurul de 3 mm se situează sub.2 mm) se recomandă să nu depăşească în funcŃie de dozajul de ciment valorile din tabelul 3. este dată echivalenŃa aproximativă a cimenturilor produse conform standardelor naŃionale (S.19.27 şi 3.conform SR EN 197 – 1 / 2002.R. conform SR EN 197 – 1 / 2002.2 mm) kg/m3 400 450 500 550 OBSERVAŢII: Pentru valori intermediare.26. conform SR 3011. Dozaj de ciment kg/m3 200 300 400 500 Cantitate totală de părţi fine (ciment + nisip < 0. de masivitatea elementului. se interpolează linear. la care nu se impun cerinţe speciale. în cazul nisipurilor fine să fie respectată limita maximă a trecerilor pe 0.20 şi care pot fi grupate astfel: • • • • cimenturi Portland fără adaos. cimenturi hidrotehnice. Principalele sortimente de cimenturi sunt: . CIMENTUL Tipul – tabelele 3. caracterizate prin rezistente iniţiale şi finale mari.cimenturi conform standardelor nationale SR.24. Tipul de ciment se stabileşte în funcŃie de condiŃiile de expunere şi de mediu.21.) cu cimenturile STAS. caracterizate prin căldură de hidratare limitată. iar în cazul nisipurilor grosiere.22 şi 3.2 mm şi 1 mm. ProporŃia de nisip 0…3 mm. respectiv deasupra limitei zonei respective.2. în tabelul 3. conform SR 3011. 3. 3.3. cimenturi compozite (cu adaos) . 3.OBSERVAłIE: La încadrarea agregatului total în zona de granulozitate recomandată se va Ńine seama în principal de respectarea limitelor impuse în zona părŃii fine.19: TABELUL 3.20. de tipul betonului (simplu. cimenturi cu rezistenta la agresivitatea apelor cu conţinut de sulfaţi.4. Cantitatea minimă recomandată este de 350 kg/m3. .1. sunt date domeniile şi condiŃiile de utilizare ale cimenturilor.25. armat sau precomprimat) şi de clasa betonului. să fie respectată limita minimă. 3. reprezintă cimenturile pentru lucrări curente.23 sunt prezentate sortimentele de ciment. reprezintă tipurile de ciment care se pot produce teoretic. Cantitatea totală de părŃi fine (ciment + nisip < 0. în conformitate cu tabelele 3.28.

...................................... CompoziŃie (procente de masă a) Componente principale Cenuşă Şist calcinat zburătoare T Silicioasă V Naturală calcinată Q Naturală P Calcică W Tipuri principale Şist calcinat T Puzzolană Clincher K Notarea celor 27 produse (tipuri de ciment uzuale) Silice ultrafină Db Calcar Componente auxiliare minore L 12 - LL 13 14 0-5 0-5 0-5 0-5 1 CEM I 2 Ciment Portland CEM Ciment Portland cu II zgură 4 95100 CEM 80II/A-S 94 CEM 65II/B-S 79 Ciment CEM 90Portland cu II/A-D 94 silice ultrafină Ciment CEM 80Portland cu II/A-P 94 puzzolană CEM 65II/B-P 79 CEM 80II/A-Q 94 CEM 65II/B-Q 79 Ciment CEM 80Portlnd cu II/A-V 94 cenuşă CEM 65zburătoare II/B-V 79 CEM 80II/A-W 94 CEM 65II/B-W 79 Ciment CEM 80Portland cu II/A-T 94 şist calcinat CEM 65II/B-T 79 Ciment CEM 80Portland cu II/A-L 94 calcar CEM 65II/B-L 79 CEM 80II/A-LL 94 CEM 65II/B-LL 79 Ciment CEM 80Portland II/A-M 94 compozitc CEM 65II/B-M 79 CEM Ciment de CEM 35III furnal III/A 64 CEM 20III/B 34 CEM 5III/C 19 CEM Ciment CEM 65- 3 CEM I 5 6-20 2135 - 6 6-10 7 - 8 - 9 - 10 - 11 - - - 6-20 2135 - 6-20 21-35 - 6-20 21-35 - 6-20 21-35 - 6-20 2135 - 620 2135 - 620 2135 0-5 0-5 0-5 0-5 0-5 0-5 0-5 0-5 0-5 0-5 0-5 0-5 0-5 0-5 0-5 0-5 .... 21-35 ............ 3665 6680 8195 - 0-5 0-5 0-5 0-5 .........20.. 11-35 ...................................... ..................................................................TABELUL 3.6-20 .............

...5...5 .....31-50 ..5 52.5 şi 52. 18-30 .................. 36-55 .... 42.22.1864 30 V compozitc V/A CEM 20...21...În cimenturile Portland compozite CEM II/A-M şi CEM II/B-M.5...5 SR II/A-S SR II/A-P SR II/B-S SR III/A Ciment cu zgura Ciment cu puzzolană Ciment cu zgura Ciment cu zgură SR 3011 6 ÷ 20 6 ÷ 20 21 ÷ 35 36 ÷ 65 Zgură granulată de furnal puzzolană naturală zgură granulată de furnal 42...... IV şi V – reprezintă tipul principal de ciment..........ProporŃia de silice ultrafină este limitată la 10 %.puzzolanicc IV/A 89 CEM 45. Cimenturi cu rezistenţă la agresivitatea apelor cu conţinut de sulfaţi Adaos Tip Sort SR % Tip 1 2 3 4 5 SR I Ciment fără adaos - Clase de rezistenţă 6 32.. în cimenturile puzzolnice CEM IV/A şi CEM IV/B şi în cimenturile compozite CEM V/A şi CEM V/B componentele principale ltele decât clincherul trebuie să fie declarate în denumirea cimentului IV OBSERVATIE: Simbolurile care definesc un anumit ciment sunt: I.. fie la 7 zile..... N şi R – simboluri pentru rezistenţa la compresiune iniţială uzuală (N) şi pentru rezistenţă la compresiune iniţială mare (R).5 – sunt clasele de rezistenţă standard la compresiune la 28 zile exprimate în MPa şi determinat în conformitate cu SR EN 196-1:1995.... 42.. determinate în conformitate cu standardul SR EN 196-1:1995 fie la 2 zile... 0-5 IV/B 64 ... 32.... TABELUL 3..... III...Valorile din tabel se referă la suma componentelor principale şi auxiliare minore b . c .. Cimenturi cu căldură de hidratare limitată Adaos Tip Sort SR Clase de rezistenţă % Tip 1 2 3 4 5 6 HI H II/A-S H II/B-S H III/A Ciment cu zgura Ciment fără adaos SR 3011 6 ÷ 20 21 ÷ 35 36 ÷ 65 zgura granulată de furnal 32. 0-5 V/B 38 50 a . II.5.5.. TABELUL 3.31. 52..... 0-5 CEM Ciment CEM 40.

52. şi cimenturi colorate Ciment alb . .R.ciment alb.12 .cimenturi agrementate Pe piaţa cimenturilor pot apare şi alte tipuri cimenturi speciale fabricate la cerere. La stabilirea domeniului de utilizare pentru aceste cimenturi se vor lua în considerare (pe lângă rezultatele studiilor şi încercărilor de laborator) şi prevederile codul NE 012-1999. 42. 42..A Cimenturi pentru drumuri cu adaos aditivat A . 42.5 R.S. 40 0. Acestea trebuie agrementate conform legislaţiei in vigoare. 42. . 7055.5 R.5 R.conform S. Sorturile. 40 SP 8 : 1995 romatan 0. Tipuri de ciment conform Standardelor Profesionale S. % Clase de rezistenţă Pcd CD Ciment pentru drumuri cu adaos SP 7 : 1995 . 52.5 N BS 12-78 SP 3 : 1995 romatan I-A Ciment Portland aditivat SP5 : 1995 NSF zgură + Hz .Aditivat R . Tip ciment Sortul de ciment (simbol) Ciment Portland cu adaos de calcar dolomitic Ciment Portland Standard profesional SP SP 1 : 1994 dolomitic 32.5N.5 R.P.5 R.5N: 35-40 0.5 N. Adaos sau/şi aditiv Tip calcar max.4 max.23.A Ciment hidrotehnic aditivat SP 6 : 1995 romatan NSF zgură zgură + CD .Rezistenta iniţială mare * . 52.5 N. respectiv tipurile de ciment din aceasta categorie sunt prezentate în Tabelul 3. .23.5 R.5N.5 42.4-0.Clasa echivalentă .5N. 32.5 R.4 NSF LEGENDĂ : 42. 20 32.condiţia de rezistenţă din standardul SP 3: 1995. fiind cea prevăzută în B. TABELUL 3.5 N 42.78.3-0. 52.P. 52.cimenturi conform standardelor profesionale S.52.5 R.3-0.

5 R 4 5 6 7 H I 32. Domenii şi condiţii de utilizare ale cimenturilor 1.25.R.P. si mortare.5 R 388 CEM I 52.R. 1 Cimenturi produse conform S. 4-97.5 R CEM I 42. îmbrăcăminţi rutiere sau alte lucrări speciale se va ţine seama şi de prevederile reglementarilor in vigoare corespunzătoare fiecărui caz în parte. TABELUL 3.5 N şi 2 CEM I 42. Domeniul de aplicare cuprinde betoane pentru elemente şi structuri de beton şi beton armat. 1.5 N şi 3 CEM I 52. III. Cimenturi caracterizate prin rezistente iniţiale şi finale mari.R. Cimenturi pentru lucrări curente. Aceste cimenturi pot fi folosite la realizarea de betoane (microbetoane) decorative pe bază de studii elaborate de institute de cercetare şi de învăţământ superior.3. şi cimenturile produse conform STAS este prezentată în Tabelul 3. 1500 Pa35 Corespondent aproximativ cu ciment STAS Tip STAS 1500 OBSERVAŢII : 1.24.1. 1.5 3011 H II / A-S 32. Corespondenta orientativa între tipurile uzuale de ciment care se produc conform noilor standarde S. Cimenturile pot fi clasificate convenţional în următoarele grupe: I. la care nu se impun cerinţe speciale.5 SR A 35 Hz 35 SR 35 3011 H35 3011 P 50 / P 55 388 P40 / P 45 S.R.5 SR I 32. cu cimenturile STAS Nr. Prevederi generale 1. 2. Ori de cate ori exista dubii cu privire la domeniul de utilizare a unui ciment se va solicita colaborarea unui institut de cercetare sau de învăţământ superior. crt.5 3011 SR II / A-S 32.24. Cimenturi caracterizate prin căldură de hidratare limitată şi cimenturi cu rezistenţă . TABELUL 3.Cimenturi colorate conform S. CorespondenŃa orientativă a cimenturilor produse conform S. II.2. Tip CEM II /A-S 32. Corespondenta prezentata la punctele 3 si 4 este conform SR 388/95. Pentru construcţii hidrotehnice. Prezentele prevederi stabilesc domeniul şi condiţiile de utilizare ale cimenturilor destinate executării lucrărilor de betoane.

elemente de construcţii expuse apelor naturale in funcţie de gradul de agresivitate. rezervoare.5 N (R) 1. beton armat şi beton precomprimat. Elemente sau construcţii masive având grosimea H II/A-S H II/B-S.5 C 20/25 C 25/30 armat C 28/35 C 30/37 C 32/40 armat C 35/45 precompriC 40/50 mat C 45/55 C 50/60 ≤ C 12/15 simplu Tip de ciment 4 CEM II / B. Alegerea tipului de ciment se va face pe baza prevederilor din tabelele 3.condiţiile de execuţie si tehnologia adoptată.la agresivitatea apelor cu conţinut de sulfaţi. castele de apa.5. Stabilirea tipului de ciment se face ţinând seama de următoarele criterii: . 2.4.5 N 2. TABELUL 3.26. 2. 2. CEM V/A 32.4. 2. Pentru condiŃii speciale de execuŃie care nu se încadrează in cele menŃionate la punctele 2. elemente de construcţii care sunt expuse la îngheţ in stare saturata cu apa de exemplu: decantoare. c. lucrări masive.28. 1. aflate în clasele de expunere l şi 2a Nr.5 m executate in afara perioadei de timp friguros CEM I 52. 1. .5 . Alegerea tipului de ciment 2.2 sau 2. Alte tipuri de ciment speciale. diguri. crt.27.5R/42. CEM II/A. Condiţiile de serviciu luate în considerare se refera la următoarele cazuri a.5.clasa betonului.5 N CEM I 32. Stabilirea tipului de ciment pentru beton simplu.2. . 1. 3.3 alegerea tipului de ciment se va face pe baza de reglementari tehnice speciale (proceduri speciale) sau cu avizul unui institut de specialitate. b. 2. CEM IV/A. 0 Condiţiile de executare şi/ sau caracteristicile elementelor 1 Clasa de Tipul de beton beton 2 3 C 4/5 simplu C 8/10 C 12/ 15 C 16/20 armat C 18/ 22. elemente de construcţii care au condiţii normale de serviciu.26. CEM III/A. La elaborarea proiectelor se va preciza tipul de ciment care urmează a fi utilizat ţinând seama de precizările de la punctul 2.5 N CEM I 42. H III/A32. IV. CEMII /A-32. 3. turnate monolit. CEMII/A-L. lucrări executate pe timp friguros.condiţiile de serviciu si expunere.3. CEM II/A-S. Elemente sau construcţii cu grosimi mai mici de 1. Înlocuirea tipului de ciment prevăzut în proiect se poate face numai cu acordul proiectantului. Condiţiile de execuţie luate in considerare se refera la lucrări executate in condiţii normale.5 N CEM I. CEM II/AV32. stratul de uzura al îmbrăcăminţilor rutiere.5. respectiv nu se încadrează in cazurile (b) sau (c). betoane executate in cofraje glisante etc.

se TABELUL 3.5 (R) CEM II A-S 32.5 H I 42. aflate în clasele de expunere 2b şi 3.5 (R) simplu armat H II/A-S 32.5 2 Elemente sau construcţii masive având grosimea egală sau mai mare de 1. Stabilirea tipului de ciment pentru beton simplu.5 armat/ precomprimat H I 52. H I.5 mici de 1. beton armat şi beton precomprimat.5 m .5 H I 52.5 H I 42.5 H I 32.5/ 42.5 H I 32. Nr. turnate monolit.5 C 20/25 armat C 25/30 C 28/35 C 30/37 C 32/40 armat/ C 35/45 preC 40/50 compriC 45/50 mat C 50/60 OBSERVAŢII : Pentru executarea elementelor cu grosimi mai recomandă utilizarea cimenturilor cu întăriră rapidă (R).5 m pe timp friguros.5 m C 16/20 armat C18/22. 0 Condiţiile de executare şi/sau caracteristicile elementelor 1 Clasa de beton 2 < C 16/20 C 16/20 ÷ C 28/35 C 30/37 C 32/40 C 35/45 C 40/50 C 45/50 C 50/60 < C 16/20 C 16/20: C 28/35 C 30/37: C 35/45 C 40/50 C 45/50 C 50/60 Tipul de beton 3 simplu armat armat/ precomprimat Tip de ciment 4 CEM II/A-S 32. H II/A-S 32.5(R) 1 Elemente sau construcţii cu grosimi mai mici de 1.5 (R) CEM I 32.5 m CEM I 52. crt.5 (R) CEM I 42.egala sau mai mare de 1.27.

dezalcalinizare 32. A/C.1.5 intensă 32.5.5 SR I 32.5 H II/A-S 32.5/42.5(R)/42.5/42. aflate in clasele de expunere 4 şi 5 Nr.28. Stabilirea tipului de ciment pentru beton simplu si beton armat turnate monolit. Agresivitate bazică 3. a sărurilor de amoniu intensă SR II/B-S 32.5 intensă SR II/A-S 32.29. min.5/42.5/42. în tabelul 3. intensa sulfatică SR II/B-S sau foarte SR II/A-S SR I 32.5/42.50 3.5 SR II/A-S 32. conform min. intensă carbonica sau foarte CEM I 42.5/42.25 a C 16 / 20** P4 0.5 /42.gelivitate.5 SR II/A-P 32. clasa betonului. 6.5/42.antrenat litate. intensă magneziană sau foarte SR II/A-S 32.29.5(R) Agresivitate 2.5/42.5(R) intensă CEM II/A-S.5 sau foarte intensă slabă H II/A-S 32.5/42.5 SR I 32.5 intensă Agresivitate slabă H II/B-S 32. HI CEM II/A-V.5/42.26 (150) .5 (toate cazurile) H II/A-S. TABELUL 3. foarte slabă.5/42. impermeabi. RAPORTUL APĂ-CIMENT MAXIM În funcŃie de clasa de expunere. expunere îngheţ-dez.5(R) slabă CEM II/A-S 32.5 Agresivitate 4.5/42.5/42. gradul de impermeabilitate minim şi gradul de gelivitate minim. slaba H II/A-S 32. agresivităţii de agresivitate 0 1 2 3 4 Agresivitate de CEM II/A-S slabă CEM II/A-S 32. max.5/42.5 H I 32.TABELUL 3. Cerinţe minime de asigurarea a durabilităţii pentru beton în funcţie de clasele de expunere Agregate Grad de Grad de Raport Tip de ciment rezistente la Aer*** Clasa de Clasa de beton.5 1.2. slabă H II/B-S 32.5 se utilizează la betonul de clasă egală sau mai mare de C 30/37.5/ 42.5 CEM II/A-S32.5(R)/42.5 Agresivitate 3.5 CEM II/B-S 32.45 3.3. min.5 OBSERVAŢIE: Cimentul de clasă 42.5 5.5/42. Natura Gradul Tip de ciment beton simplu armat crt.5 CEM I 42.65* 3. Tabelelor gheţ 1 C 12/15* P 4* 0.25 2 G 100 b C 20/25 P8 da da 0.5/42. sunt date valorile raportului A/C maxime.

7. funcŃie de tipul de armături utilizate.29. 3. cantitatea orientativă de apă de amestecare (A) se determină în funcŃie de clasa betonului şi de consistenŃa sa.2. gradul de impermeabilitate se stabileşte în funcŃie de clasa de expunere şi clasa betonului (dacă nu se precizează prin proiect).pentru betonul simplu nu exista condiţie. GRADUL DE IMPERMEABILITATE În tabelul 3. Această cantitate.3 STABILIREA CANTITATIVĂ A MATERIALELOR COMPONENTE Determinarea cantităţilor componenţilor se face pentru 1 m3 de beton.3.se poate adopta clasa de beton minim C 12/ 15.45 0. APĂ Din tabelul 3.C 25 / 30 P12 G 150 a C 20 / 25 P8 4 bl C 25 / 30 P12 G 100 b2 C 25 /30 P12 G 150 5 C 25 / 30 P12 NOTĂ: * .1.40 0. gradul de gelivitate se stabileşte în funcŃie de clasa de expunere şi clasa betonului (dacă nu se precizează prin proiect).3.30.27 ** .29. cu condiŃia îndeplinirii simultane a celorlalte cerinŃe minime pentru asigurarea durabilităŃii.1.3.3.2. 3. GRADUL DE GELIVITATE În tabelul 3. 3. 3 da da da da da da 0.1.1. urmează să fie corectată cu un coeficient (C) stabilit în funcŃie de dimensiunea maximă a agregatului: AI = A x c [l/m3] TABELUL 3. se poate adopta pentru betonul precomprimat clasa minima de beton C 20/25 sau C 25/30.40 0.45 3. *** .40 0.conform tabel 3.30. urmând ca în final să se facă corecţiile corespunzătoare în funcţie de umiditatea efectivă a acestora.1. Agregatele se presupun perfect uscate.l/m3. Cantitatea orientativă de apă de amestecare Clasa betonului < C 8/10 C 8/l0 ÷ C 20/25 C 25/30 T2 160 170 185 Cantitatea de apă (AI) .3. OBSERVAłIE: În clasele de expunere 1…5 dacă se îndeplineşte condiŃia de impermeabilitate minimum P12 şi celelalte condiŃii minime de asigurare a durabilităŃii. 3.26 3. pentru clasa de consistenţă T3 170 185 200 T3/T4 200 215 T4 220 230 .33.6.

se determină valoarea raportului apă-ciment (A/C).40 1.47 0.. urmând ca pentru gradul II să fie diminuate cu 0. în cazul accelerării întăririi betonului prin tratare termică.2. Valorile maxime ale raportului A/C pentru realizarea condiŃiei de clasă (pentru efectuarea încercărilor preliminare) Clasa betonului C 8/10 C 12/15 C 16/20 C 20/25 C 25/30 C 30/37 C 35/45 C 40/50 C 45/55 C 50/60 OBSERVAŢII: 32.05.1.60 0.47 0. nu va depăşi valorile din tabelul 3.5 0.. Valoarea maximă a raportului A/C.5 52.20 mm 3. - .75 0. TABELUL 3. cu următoarele precizări: . Această valoare se corectează pentru agregatele de concasaj (dacă este cazul) şi se compară cu valoarea maximă a raportului A/C. determinată la punctul 3.31.31. Cantităţile de apă se vor corecta prin reducere sau sporire după cum urmează: reducere 10% in cazul agregatelor 0. scad cu 0.16 mm spor 5% in cazul agregatelor 0.29.7 mm spor 10% in cazul agregatelor 0.3.53 0. dintre cele două se va alege valoarea minimă. valorile cresc cu 0.1....05.65 0. conform tabelului 3.5. vor fi considerate valabile pentru gradul I de omogenitate.60 0. în funcţie de clasa betonului. pentru gradul III.2.3.OBSERVAŢIE: Valorile privind cantitatea de apă de amestecare prevăzute în tabel sunt valabile în cazul agregatelor de balastieră 0..3.pentru gradul II de omogenitate al betonului: pentru gradul I.45 0. valorile raportului A/C prevăzute în tabel.05.55 0. valorile din tabel se măresc cu 10%. clasa cimentului şi gradul de omogenitate al betonului. RAPORTUL APĂ-CIMENT Din tabelul 3.45 Clasa cimentului 42.31.5 0. în funcţie de clasa de expunere. ţinând seama de reducerea rezistenţelor finale.valorile din tabel sunt valabile . Valoarea maximă a raportului A/C pentru realizarea clasei betonului se stabileşte în funcŃie de clasa cimentului şi gradul de omogenitate al betonului.50 0.71 mm reducere 5% in cazul agregatelor 0… 40 mm reducere 10…20% in cazul folosirii de aditivi spor 10% in cazul folosirii pietrei sparte spor 20% in cazul agregatelor 0.42 0. 2.40 0. în cazul utilizării agregatelor de concasaj.. valorile . pentru asigurarea cerinţelor de durabilitate.55 0.65 0.31 mm.

50 pentru gradul de impermeabilitate P810. A/C – valoarea cea mai mică a raportului A/C maxim pentru asigurarea cerinŃelor de rezistenŃă (clasă) şi durabilitate. şi dintre cele două se ia valoarea maximă.60 pentru gradul de impermeabilitate P410.3.33.3.0. . 3. nu se admite ca raportul A/C să depăşească valorile: .).0. în cazul utilizării aditivilor antrenori de aer.1. .3. aerul antrenat se stabileşte conform tabelului 3.3. P .densitatea aparentă a agregatului (conform tabelului 3.3.. În cazul în care betoanele trebuie să îndeplinească.0 kg/dm3.7 2.5 Densitatea aparentă . AGREGATE (KG/M3) Cantitatea de agregate în stare uscată (A’g) se evaluează.0.3.2.32. 3. Densitatea aparentă a agregatelor Tipul roocii Silicioasă (agregate de balastieră) Calcaroasă Granitică Bazaltică TABELUL 3. în cazul betoanelor simple expuse la agresivitate. Această cantitate se compară cu valoarea minimă a dozajului de ciment determinată la punctul 3..4. ρag .33.7 2.0.5 20 5 31 4. egal cu circa 2% respectiv 20 dm3/m3.1.32.densitatea cimentului.ρag (kg/dm3) 2.5 40 4 71 3.2.3.55 pentru gradul de impermeabilitate P410. aplicând relaţia: CI = AI A C [kg/m3] Unde: AI – cantitatea orientativă de apă de amestecare determinată conform tabelului 3.2. condiţii speciale.3.30. TABELUL 3.1. CIMENTUL (KG/M3) Cantitatea de ciment se evaluează. Conţinutul de aer antrenat în beton Dimensiunea maximă a agregatului (mm) 5 7 7 6. aplicând relaţia: I I  A' g = ρ ag  1000 − C ρ − A − P  v   [kg/m3] Unde: ρc . .45 pentru gradul de impermeabilitate P1210.volumul de aer oclus. egală cu circa 3.5 10 6 16 (15) 5.9 Aer antrenat (± 1) % .7 2. în kg/dm3. în ceea ce priveşte gradul de impermeabilitate.

.umiditatea sortului "i".3.3.cantitatea de agregat din sortul "i'.1.∆A [l/m3] 3. ui . CORECTAREA CANTITĂłII DE APĂ În funcţie de umiditatea efectivă a agregatului.3.cantitatea de agregat pentru sortul "i'.procentul de trecere prin sită "i".3.3. pi . în %: [kg/m3] 3.numărul total de sorturi. p i − p i −1 100 [kg/m3] 3.3. pe sorturi. în kg. în kg. p i-1 .procentul de trecere prin sită "i-1". folosind relaţia: Agi = Ag Unde: Ag . se stabilesc astfel: u   ' Agi = Agi 1 + i   100  Unde: Agi .2. n .numărul de sorturi.7. CORECTAREA CANTITĂłILOR DE AGREGAT PE SORTURI Cantităţile corectate de agregat.3. se calculează cantitatea suplimentară de apă provenită din umiditatea acestora: ∆A = ∑ Agi i =1 n ui 100 [l/m3] Unde: Agi .3.5. în %. ui .3.C). n . AI = A' .cantitatea corectată de agregat pentru sortul "i". CANTITATEA TOTALĂ CORECTATĂ DE AGREGAT Cantitatea totala corectată de agregat se determină cu relaţia: I ' Ag = ∑ Agi i =1 n [kg/m3] Unde: Ag’ .cantitatea totală de agregat.1.1. în kg.1.3. ÎMPĂRłIREA AGREGATULUI TOTAL PE SORTURI (AG/PE SORTURI) În funcŃie de limitele zonelor de granulozitate alese (conform punctului 3. în kg.6. cuprinsă între limita maximă şi cea minimă aceasta reprezentând procentul de treceri în masă prin sita respectivă).3. Apoi se calculează cantitatea de agregat pentru fiecare sort.8.1. se stabileşte o valoare pentru fiecare sort de agregat.umiditatea efectivã a agregatului de sort "i".

DENSITATEA APARENTĂ A BETONULUI Densitatea aparentă a betonului se calculează cu relaţia: I ρ bI = A I + C I + Ag [kg/m3] 3. ÎNCERCĂRI PRELIMINARE Pentru stabilirea corectă a cantităŃilor componenŃilor.densitatea aparentă determinată experimental. dar menţinând cantitatea de apă şi de agregat conform compoziţiei de bază. f) Din fiecare cele 3 amestecuri se confecţionează minimum 12 epruvete (confecţionarea epruvetelor se va face conform prevederilor STAS 1275-88).1. determinându-se astfel cantitatea de apă A (stabilitã conform punctului 3. d) Se recalculează cantitatea de agregate: Ag = 2 Unde: ρb' .2. rezultatele obţinute fiind analizate în vederea definitivării compoziţiei.2. cu cantităŃile pentru ciment şi agregat stabilite conform punctului 3.9. dar menţinând cantitatea de apă şi de agregat conform compoziţiei de bază.1. A [kg/m3].1. Rezistenţa medie pe fiecare compoziţie fbm se va corecta pentru fiecare compoziţie în funcţie de rezistenţa efectivă a cimentului.3. g) Câte 6 epruvete din fiecare compoziţie se vor încerca la vârsta de 7 zile (păstrarea şi încercarea epruvetelor se vor efectua conform prevederilor STAS 1275-88).1.3. b) Se determină densitatea aparentă ρb.).3.3. aplicând relaţia: .10. c) Se recalculează cantitatea de ciment: C I = OBSERVAłIE: Atât la prepararea amestecului informativ cât şi a amestecurilor preliminare se vor utiliza agregate uscate. A C ' − ρb ρb − A − C [kg/m3].1. este absolut necesar să se facă unele verificări experimentale.3. h) Se încearcă restul de 6 epruvete la vârsta de 28 de zile.3. şi 3. adoptându-se drept compoziţie preliminară cea pentru care rezistenţele determinante sunt cel puţin egale cu valorile indicate în Codul de practică NE 012-1999. o compoziţie cu dozaj de ciment redus cu 7% dar cu minimum 20 kg/m3 dar cu minimum 20 kg/m3 faţă de cel al compoziţiei de bază.3.densitatea aparentă determinată prin calcul. e) Se prepară 3 amestecuri de beton de maximum 30 litri pentru trei compoziŃii: cea de bază.3. ρb .1.3.2. prezentate în continuare: a) Se preparã un amestec de beton de minimum 30 l. o compoziţie cu dozaj de ciment mărit cu 7% dar cu minimum 20 kg/m3 dar cu minimum 20 kg/m3 faţă de cel al compoziţiei de bază.4 la care se introduce apa de amestecare treptat până la obŃinerea consistenŃei dorite.

. se scad. 65% pentru cimenturi tip CEM II.5 38.34.f cori = 1. se poate adopta preliminar compoziŃia betonului pe baza rezistenŃei obŃinute la vârsta de 7 zile.5 45 50 54 cub 18 23.5 73 C 50/60 58 OBSERVAŢIE: Valorile sunt valabile pentru gradul II de omogenitate.35..5 19 23 29 33.34.. l) CompoziŃia astfel stabilită se va corecta pe baza rezultatelor încercărilor la vârsta de 28 zile. Rezistenţa la compresiune la 28 de zile minimă pentru încercări preliminare Clasa betonului C 8/10 C 12/15 C 16/20 C 20/25 C 25/30 C 30/37 C 35/45 C 40/50 C 45/55 fc preliminară (N/mm2) cilindru 14.efectiva . II B.. TABELUL 3. k) În cazurile urgente.15clasa . TABELUL 3.cimentului i) Se adoptă compoziŃia pentru care valoarea rezistenŃei corectate este cel puŃin egală cu rezistenŃa la 28 zile. indicată în tabelul 3. respectiv se adaugă valoarea ∆. conform tabelului 3. Clasa betonului C 8/10 ÷ C 20/25 C 16/20 ÷ C 30/37 C 35/45 ÷ C 45/55 C 50/60 ÷ C 100/115 ∆ (N/mm2) (cilindru) 2.a. dacă aceasta atinge cel puŃin următoarele procente din rezistenŃa la 28 zile prevăzută în tabelul 3. sau apreciată după caz conform punctului (j): 55% pentru cimenturi tip H. respectiv II de omogenitate la valorile prevăzute în tabelul 3.35.cimetului xf bmi rezistenta . CEM I.34.5 67. 75% pentru cimenturi tip R.34. j) Pentru gradul I.5 29 36 42 48 56.5 3 4 6 ∆ (N/mm2)(cub) 3 4 5 x) OBSERVAłIE: x) SocietăŃile ce asigură în producŃia betoanelor gradul III de omogenitate nu le este permisă să execute prefabricate din beton de clasele C 50/60…C 100/115. .5 62. SR.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful