Cap.

5

Interfaţarea generatorului fotovoltaic cu o sarcină de c.c.
Convertoare c.c.-c.c.


5.1 Adaptarea generatorului PV la o sarcină de c.c.

Puterea generată de un modul PV este maximă dacă punctul lui de funcţionare coincide cu
MPP. Ȋn Fig.1 sunt reprezentate punctele de funcţionare ale GPV în cazul a trei tipuri de
sarcini de c.c.:
a – sarcină pur rezistivă
b – sarcina este este o sursă de curent constant
c – sarcina este o sursă de tensiune constantă

Fig.1
Punctul de funcţionare (PF) nu coincide, în general cu punctul de putere maximă MPP. Ȋn
plus, PF se modifică odată cu sarcina (prin modificarea pozitiei dreptei de sarcina) şi cu
condiţiile meteo (prin modificarea caracteristica IU a GPV, dependentă de iradianţa G şi de
temperatura T a celulelor).
Este aşadar necesar un etaj de adaptare între GPV şi sarcină care să coreleze tensiunea
şi curentul de la ieşirea GPV cu sarcina – Fig.2.




Fig.2 Fig.3
De regulă în acest scop este folosit un convertor c.c.-c.c., care conţine un element de comutare
electronic, care se închide şi se deschide periodic, cu o perioadă fixă T (Fig.3). Prin
modificarea duratei t
on
cât acesta este în poziţie închis se poate modifica valoarea medie a
tensiunii de ieşire U
2
(PWM – modulaţie în lăţime de impuls). Dacă notăm cu D factorul de
umplere
T
t
D
on
= ,
atunci se poate arăta că
( )
( )
1 2
1 2
I
D n
1
I
U D n U
=
=
(1)

,
n fiind o funcţie de D, numită raport de transformare, dependentă de tipul constructiv al
convertorului. Spre exemplu, pentru convertorul buck
1 D n ≤ = ,
iar pentru convertorul boost
1
D 1
1
n ≥

= .

Astfel, prin modificarea lui t
on
se poate controla valoarea lui n şi implicit, după cum vom
vedea, punctul de funcţionare al GPV.
Ȋn acest scop vom echivala sarcina de c.c., presupusă liniară, printr-un generator
Thevenin (Fig.4).



Fig.4
Relaţia dintre tensiunea şi curentul la bornele sarcinii,
I R U U
Th Th
+ = , (2)
reprezintă în planul IU o dreaptă (dreapta de sarcină), care intersectează ordonata la U = U
Th
;
şi care are panta R
Th
. Sistemul GPV-convertor c.c./c.c. - sarcină este reprezentat în Fig.5

Fig.5
Văzută de la intrarea convertorului, dreapta de sarcină are ecuaţia
( ) ( )
( )
( ) ( )
1
2
Th
Th 2 Th Th 2 1
I
D n
R
U
D n
1
I R U
D n
1
U
D n
1
U + = + = = ,
(3)
reprezentată grafic în Fig.6.


Fig.6 Fig.7
După cum se observă din figură, intersecţia dreptei cu axa U, repectiv panta ei, sunt
controlabile prin n, adică prin D. Astfel, o creştere a lui D determină, atât pentru convertorul
buck cât şi pentru boost, creşterea lui n; drept urmare, dreapta de sarcină simultan translatează
şi se roteşte către abscisă, iar PF alunecă în jos pe caracteristica I-U a GPV. Reducerea lui D
determină mişcarea PF în sus pe caracteristică. Ȋn acest mod, controlând durata de conducţie a
comutatorului se poate aduce PF în MPP (Fig.7).
Evident, adaptarea se pierde dacă se modifică parametrii sarcinii sau condiţiile meteo
(G, respectiv T).

Fig.8
Spre exemplu, dacă iradianţa scade de la o valoare G
1
la o valoare G
2
(Fig.8), punctul de
putere maximă se deplasează din MPP
1
în MPP
2
. Pentru a păstra adaptarea, dreapta de sarcină
văzută de GPV trebuie deplasată corespunzător, prin micşorarea lui n (respectiv a lui D, dacă
convertorul este de tip buck sau boost). Un convertor prevăzut cu un control al lui D astfel
încât PF să urmărească MPP se numeşte MPP tracker (MPPT). Există diferiţi algoritmi de
urmărire care însă nu constituie obiectul acestui curs.


5.2 Convertorul buck (step-down, coborâtor de tensiune)

Convertoarele c.c./c.c. fiind prezente în marea majoritate a sistemelor PV, este util să trecem
în revistă modul lor de funcţionare, fără a intra însă în detaliile de proiectare sau constructive.
Ȋn acest subcapitol vom prezenta convertorul buck, numit şi coborâtor de tensiune (step-
down). Schema de principiu – Fig.9:

Fig.9

Presupunând comutatorul S ideal, schemele care corespund celor două intervale de comutaţie
sunt prezentate în Fig.10.


S – on S - off
Fig.10

5.1.1 Analiza în valori medii a convertorului
Din scheme rezultă că pentru S – on,
o i L
U U u − = , iar pentru S – off,
o L
U u − = . Pe de altă
parte, în general
dt
di
L u
L
L
= . Dacă u
L
= ct., ca în aceste două situaţii, curentul prin bobină
variază liniar în timp. Graficele u
L
(t) şi i
L
(t), în regim permanent, sunt reprezentate în Fig.11.

Fig.11
Variaţia curentului prin bobină pe primul interval este
( ) ( ) ( )
on o i
t
t
L on L
t U U
L
1
dt t u
L
1
t i
2
1
− = = ∆

.
Pentru al doilea interval
( ) ( ) ( )( )
on o
t
t
L L
t T U
L
1
dt t u
L
1
t i
3
2
− − = = ∆

.
Ȋn regim permanent condiţia de periodicitate impune ca
( ) ( )
off L on L
t i t i ∆ − = ∆ ,
de unde
i i i
on
o
U DU U
T
t
U ≤ = = .

5.1.2 Analiza în regim dinamic
Se bazează pe ecuaţiile de stare ale convertorului. Variabilele de stare sunt curentul i
L
prin
bobină şi tensiunea u
C
de la bornele condensatorului. Ȋntrucât topologia convertorului depinde
de starea comutatorului S, vom obţine două sisteme de ecuaţii de stare – Fig.12.
S - on S - off


R
u
i
dt
du
C
u U
dt
di
L
C
L
C
C i
L
− =
− =

R
u
i
dt
du
C
u
dt
di
L
C
L
C
C
L
− =
− =

Fig.12

Este convenabil să definim o variabilă de comutaţie
( )
¹
´
¦
≤ ≤
≤ ≤
=
T t DT 0
DT t 0 1
t u .
Atunci ecuaţiile de stare devin
u
0
L
U
u
i
RC
1
C
1
L
1
0
u
i
dt
d
i
C
L
C
L
(
(
¸
(

¸

+
(
¸
(

¸

(
(
(
¸
(

¸



=
(
¸
(

¸

.
Pentru simularea numerică este convenabilă înlocuirea variabilei temporale t cu o variabilă
adimensională
T
t
= τ ,
T=1/f fiind durata unui ciclu. Ecuaţiile de stare devin:
u
0
L
T U
u
i
RC
T
C
T
L
T
0
u
i
d
d
i
C
L
C
L
(
(
¸
(

¸

+
(
¸
(

¸

(
(
(
¸
(

¸



=
(
¸
(

¸

τ
.
Relaţia de definiţie a variabilei de comutare u este şi ea afectată de normare:
( )
¹
´
¦
≤ τ ≤
≤ τ ≤
= τ
1 D 0
D 0 1
u .

Aplicaţie. Să se simuleze funcţionarea unui convertor buck având următorii parametrii: U
i
=
12 V, U
o
= 5 V, R = 2.5 Ω, L = 200 µH, C = 47 µF, f = 5 kHz.







Sign up to vote on this title
UsefulNot useful