Stomacul = organ musculocavitar situat in loja gastrica din etajul abdominal superior, intre esofag si duoden Roluri: 1.

preia in timp scurt o mare cantitate de alimente 2. depoziteaza si prelucreaza alimentele prin procese mecanice si secretorii 3. evacueaza lent si fractionat alimentele in duoden - anatomic si functional are 4 regiuni: 1. cardia - in vecinatatea deschiderii esofagului 2. regiunea fundica - deasupra unui plan orizontal ce trece prin locul de implantare a esofagului in stomac 3. corpul stomacului - regiunea cuprinsa intre cea fundica si un plan oblic ce trece prin incizura angularis 4. antrul piloric - cuprins intre planul oblic si pilor Fundul si corpul stomacului = zone digestive si au rol in elaborarea sucului gastric Zona antrului piloric = zona motorie, contribuie la amestecarea alimentelor cu sucul gastric si la formarea chimului gastric Glandele gastrice - 35 milioane de glande tubulare simple si ramificate, predominant la nivelul fundului si corpului - structura: fund, corp si col (istm) - contin 4 tipuri de celule: 1. celule endocrine: argentanfile – secreta SER argirofile – secreta HIS si dopamina celule G – in antrul piloric, secreta gastrina celule D – in antrul piloric, somatostatina 2. celule principale sau zimogene (regiunea inferioara a glandei) - secreta enzime 3. celule oxintice (parietale) – secreta HCl si factorul intrinsec Castle 4. celule mucoase - la nivelul istmului glandei si secreta mucina

canaliculele si vilozitatile cresc suprafata de secretie de 10 ori.5. fosfati. KCl. . ele au in membrana pompe de H + nefunctionale Ø stadiul de stimulare – formatiunile tubuloveziculare sufera un proces de rearanjare si fuzionare in canalicule intracelulare care au suprafata tapetata cu vilozitati (aici se secreta HCl).compozitia: 99% apa si 1% reziduu uscat (0.DSB = 2 .7 – 2. la sugar = 5.4 g ‰ in forma libera si 1 g ‰ sub forma combinata . usor opalescent2 .se secreta la nivelul celulelor oxintice ale glandelor gastrice .celulele secretoare se pot gasi in 2 stadii: Ø repaus secretor – prezinta in citoplasma formatiuni tubulo-veziculare derivate din reticulul endoplasmatic neted si citeva canalicule ce se deschid la suprafata apicala a membranei celulare.densitatea: hipoton fata de plasma . transparent. bicarbonati (in cantitate mai mica) A.proprietati fizico-chimice .HCl + acid lactic + acid carbonic = aciditatea totala a sucului gastric .pH-ul variaza: la adult = 1 – 1.lichid incolor.3 mEq/h si DSS = 10 .5 .volumul = 1000 – 1500 ml/24 h (scade in perioadele interdigestive si noaptea cind cantitatea secretata este egala cu zero = repaus secretor nocturn) .subst anorganice .4 g /‰ din care 0.recoltarea sucului gastric la om prin sondaj gastric fractionat. numeroase in celulele stimulate (sinteza .35 mEq/h .!!!! Exista un echilibru intre formarea si distructia celulelor mucoasei gastrice Sucul gastric .7 – 1.4% subst organice) .HCl si NaCl. cu sonda Einhorn. Se poate face atat in conditii bazale cat si in conditii de stimulare cu gastrina sau histamina. anorganice si 0.6% subst. HCl = 1. ele sint situate in vecinatatea mitocondriilor care sint f.

din degradarea glucozei (in mica masura) Disocierea apei − apa se descompune in H + care se secreta activ in lumen (activ la schimb cu K + .ATP) Mecanismul de secretie al HCl 1.surse de H + in celulele oxintice .ATP-aza se gaseste in membrana microvilozitatilor si canaliculelor intracelulare. este activata de ionii de K + si inhibata de omeprazol.2 a. secretia ionilor de H + – activ cu consum de energie prin interventia ATP-azei H + /K + dependenta . functioneaza in raport de 1:1 (scoate 1 H + si introduce 1 K + ) . din disocierea apei b.

−H 2 CO 3 se descompune in H + care se combina cu OH si reface H 2 O si HCO 3 care trece in sange prin . Ionii HO ramasi in celula oxintica se combina cu H + care rezulta din descompunerea acidului carbonic instabil.. pompa de H + K + ) si HO care ramane in celula oxintica si modifica pH-ul.

creste presiunea osmotica ce atrage apa − secretia de H + si Cl + se face cuplat astfel incit celulele oxintice elaboreaza in final o solutzie izotona (150 mEq/l H + si 150 mEq/l Cl ) . secretia ionilor de Cl -3 − se desfasoara activ in alt loc decat secretia ionilor de H + . − ca urmare a secretiei de H + si Cl + in lumen. El incarca negativ lumenul canaliculului glandei si atrage dupa sine secretia K + in lumen.mecanismul antiport la schimb cu Cl care intra in celula. sangele venos care paraseste stomacul in cursul digestiei gastrice e mai alcalin decat sangele arterial care vine la stomac 2. Ca urmare.

o cantitate mica de pepsinogen trece in sange si de aici in urina sub forma de uro-pepsinogen . forma sub care fierul se absoarbe la nivelul intestinului B.este o endopeptidaza care scindeaza legaturile polipeptidice ale proteinelor la albumoze si peptone .Blocarea anhidrazei carbonice cu acetazolamida duce la sistarea secretiei de HCl. Enzime Pepsina .descompune nucleoproteinele in acizi nucleici si proteine dar nu ataca cheratinele. proteine: factorul intrinsec Castle.secretata de celulele zimogene sub forma inactiva de pepsinogen. acesta va fi activat de catre HCl sau doze mici de pepsina = reactia de autointretinere (autocatalitica) . lipaza. catepsina. ACh. stimuleaza eliberarea secretinei din mucoasa duodenala 4. denatureaza proteinele pregatindu-le pentru actiunea proteolitica a pepsinei 2. transforma Fe 3+ in Fe 2+ . activeaza pepsinogenul la pepsina 3.coaguleaza laptele (la rumegatoare coagularea este produsa de labferment si renina) prevenind . labferment. histamina.orice factor (gastrina. enzime: pepsina. rol bactericid 5. ureaza.sunt reprezentate de enzime si proteine 1. gelatinaza 2. hipoglicemie insulinica) care creste secretia de HCl va creste si secretia de pepsina . Substantele organice din sucul gastric . lizozim. mucina 1. mucina si protaminele . Rolurile HCl 1.

secretia de mucina creste sub influenta impulsurilor PS determinate de stimuli chimici alimentari (condimente.trecerea rapida a acestuia din stomac in intestin si facilitind digestia lui Catepsina .scindeaza grasimile fin emulsionate (ou.secretat de celulele oxintice . neutralizeaza acizii.scindeaza capsula bacteriilor gram +.secretata de celulele mucoase din istmul glandelor gastrice .lichefiaza gelatina 2. lapte) Lizozimul . lipsa sa duce la anemie pernicioasa Mucina . alcool. cofeina.coaguleaza laptele rezultand o parte solida care ramane in stomac si o parte lichida evacuata in duoden (transforma caseinogenul solubil in caseina insolubila)4 Lipaza .prezent la sugar in sucul gastric slab acid . termici si mecanici Reglarea secretiei gastrice . Proteine Factorul Intrinsec Castle .5 si inactivata in mediu mai acid .rolurile mucinei: protejeaza mucoasa. este in concentratie crescuta la ulcerosi Ureaza . uleiuri).fractiune de pepsinogen cu rol in digestia proteinelor la sugar Labfermentul .ajuta la absorbtia vitaminei B 12.5 mm la suprafata mucoasei gastrice pe care o apara de agresiuni chimice sau mecanice .este activata la pH = 5. inactiveaza pepsina .prezenta in sucul gastric al nou nascutului si al sugarului .formeaza un strat protector de 1 – 1.hidrolizeaza ureea Gelatinaza . grasimi.

faza gastrica.a fost demonstrata de Pavlov prin experimentul pranzului fictiv la un animal cu fistula dubla. esofagiana si gastrica . glucocoticoizi si preparate de prednison) !!!! obligatoriu adm lor se asociaza cu inhibitoare lae secretiei gastrice acide (Omeprazol) c. hipoglicemia insulinica – creste secretia gastrice acida prin mecanism central hipotalamic .reglarea secretiei se face numai prin mecanism nervos: reflexe conditionate si reflexe neconditionate 1. Reflexe neconditionate .desi alimentele administrate animalului de experienta nu ajungeau in stomac (datorita fistulei esofagiene) secretia gastrica a fost stimulata . masticatie. faza intestinala I.creste activitatea eferenta vagala.se face in 3 faze in functie de locul de actiune al stimulului secretor: faza cefalica..stimulare prin mecanism hormonal hipofizo-suprarenal . ceea ce determina cresterea secretiei acide gastrice b.sunt declansate de: prezenta alimentelor in cavitatea bucala.dovezi: a) stimularea secretiei gastrice in faza cefalica e asociata cu senzatia de foame b) distrugerea centrilor foamei din hipotalamusul lateral asociata cu administrarea de .direct .prin eliberare de gastrina + intervin in plus impulsuri care ajung la centrii gastrosecretori bulbari de la structuri nervoase superioare: 5 a. hipotalamusul posterior .indirect .calea eferenta este vagala (X) .administrarea de ACTH creste nivelul glicocorticoizilor din sange → creste secretia de HCl si pepsina si scade productia de mucus (actiune ulcerogena a ACTH. deglutitie .creste secretia gastrica prin 2 mecanisme: .pe celulele oxintice . Faza cefalica – 20 -30 % din raspuns . hipotalamusul anterior si a ariei corticale prefrontale .

5 – 7) . trombocite sau celule argilofile din stomac sub actiunea acetilcolinei. discutia despre alimente .cresterea pH-ului antral (3. Mecanism umoral – gastrina. alcool. Histamina . histamina.stimuli chimici (alimentari) = substante secretagoge: aminoacizi. proteine.stimulii nervosi PS prin mecanism colinergic (acetilcolina) si necolinergic (bombezina) . prostaglandine.insulina nu este urmata de o crestere a secretiei acide gastrice in faza cefalica 2. gandul la alimente. acetilcolina.stimuli umorali: Ca 2+ . miros. gastrinei si a ionilor de Ca . ulei. orar fix al meselor. acetilcolina.stimuli mecanici: distensia gastrica . Reflexele conditionate . Faza gastrica – incepe odata cu patrunderea alimentelor in stomac si dureaza 3 – 4 ore . grasimi. Ca 2+ .explica aparitia secretiei gastrice in prezenta unor stimuli conditionati: auz. bombezina . condimente .5 categorii de stimuli: .se explica prin interactiunile care se stabilesc intre scoarta cerebrala si hipotalamus pe de o parte si centrul gastrosecretor bulbar pe de alta parte II. cofeina.eliberata din mastocite. Gastrina . peptone. vaz. bazofile.gastrina de la locul de eliberare trece in circulatie si ajunge la celulele oxintice unde stimuleaza secretia de HCl b. somatostatina a.reglarea se face prin dublu mecanism: nervos si umoral 1.secretata de celulele G de la nivelul antrului piloric si de celulele delta din pancreas .

stimuleaza secretia de HCl si pepsina fie direct pe celulele oxintice fie indirect prin eliberarea de gastrina .2+ . RANITIDINA. ROMERGAN .este eliberata din terminatiile nervoase PS prin reflexe lungi sau scurte . ionii de Ca 2+ administrati oral sau parenteral cresc secretia de HCl si pepsina direct pe celulele oxintice si indirect prin eliberare de gastrina e. blocarea lor se face cu antihistaminice: AERIUS.pe RH 2 creste secretia de HCl si pepsinogen (mediatori cAMP).pe RH1 produce vasodilatatia din reactiile alergice. prostaglandinele = hormoni endogeni. creste aciditatea gastrica prin cresterea secretiei de HCl si . FAMOTIDINA 6 c.actioneaza pe R muscarinici avand ca mesager IP 3 d. inhiba secretia de HCl si pepsina (scade cAMP) ASPIRINA inhiba secretia de prostaglandine.HIS actioneaza pe 2 tipuri de R: RH 1 receptori prezenti pe toate celulele organismului si RH 2 – prezenti pe celulele oxintice din stomac . acetilcolina . CLARITINE. blocarea RH 2 se face cu: CIMETIDINA.

stimuleaza secretia acida gastrica: direct prin actiunea pe celulelor oxintice si indirect prin actiunea asupra celulelor G→gastrina → ↑secretia de HCl b. Faza intestinala .secretia gastrica continua si dupa evacuarea gastrica .are o importanta redusa . Reflexe lungi .de la R → neuronii senzitivi din plexul submucos Meissner → neuronii efectori din acelasi plex .efectorii = celulele G de la nivelul antrului piloric (mediatorul chimic este bombezina) si determina eliberarea in circulatie a gastrinei . declansate de patrunderea alimentelor in duoden si stimularea mecanoreceptorilor duodenali prin distensie ce elibereaza indirect in circulatie gastrina (mediatorul . Mecanism nervos .prin reflexe lungi si reflexe scurte = locale = intramurale declansate de prezenta alimentelor in stomac a. curara (!!!nu atropina) III. Mecanism nervos .R = chemoreceptori si mecanoreceptori gastrici din stomac (stimulati de alimente si de distensia stomacului) . inhiba celulele G si astfel inhiba secretia de gastrina 2. somatostatina – actioneaza indirect.10% din totalul secretiei .sunt vago-vagale .reflexe scurte.la nivelul R prin administrarea de anestezice locale .prin mecanism: nervos si umoral 1.stimulii actioneaza pe chemo si mecano R .sinapsa: fibre preganglionare-postganglionare are ca mediatorul chimic Ach care actioneaza pe R nicotinici .reflexul scurt poate fi blocat: .la nivelul sinapsei dintre neuronul senzitiv si neuronul efector cu: decametoniu. locale. Reflexe scurte – cresc secretia gastrica indirect prin secretia de gastrina .pepsina (substanta ulcerogena) f.

gastrina intestinala .2 7 .ionii de H + actioneaza: .eliberata prin stimulare PS din neuroni ai plexului submucos Meissner . produce vasodilatatie de durata la nivelul intestinal c.indirect . mucoasa duodenala.chimic = bombezina) 2.inhiba secretia acida gastrica.rol . stimuleaza secretia de H 2 O si electroliti la nivel intestinal. polipeptidul vasoactiv intestinal (VIP) .prin eliberare de somatostatina care care inhiba permanent cel G 2. colecistokinina (CCK) si secretina .* bombezina = polipeptidul eliberator de gastrina . polipeptidul gastric inhibitor (GIP) . grasimi.direct .rol . solutii hipertone ) are capacitatea de a secreta urmatoarele peptide: a.rol = stimuleaza indirect secretia acida gastrica (prin lansarea in circulatia sanguina a gastrinei) Factori ce inhiba secretia gastrica 1. scaderea pH-ului sucului gastric sub valoarea 2 inhiba secretia acida gastrica .eliberata din mucoasa duodenala in circulatia sanguina → celulele oxintice → secretia de HCl si de pepsina b. in contact cu anumite alimente continute in chimul gastric (acizi. motilina – eliberata din mucoasa duodenala cand pH-ul la acest nivel atinge valoarea de 8. inhiba motilitatea gastrica b. Mecanism umoral – polipeptide eliberate din mucoasa duodenala a.inhiba celulele G eliberatoare de gastrina .stimuleaza secretia acida gastrica si motilitatea gastrica c.eliberat din mucoasa duodenala dupa un pranz bogat in glucide si lipide .inhiba secretia acida gastrica.

mucoasa gstrica are rolul de a elibera o serie de factori cu proprietati inhibitoare ale secretiei gastrice: a. somatostatina .in special din grupul E: E 2 . stimuleaza secretia pancreatica 3. prostaglandinele .rol .eliberata din celulele D de la nivelul antrului piloric sub actiunea ionilor de H + .sunt substante endogene sintetizate de mucoasa gastrica .rol . inhiba motilitatea gastrica si secretia pancreatica b..inhiba secretia glandulara.inhiba secretia gastrica acida.rol . inhiba evacuarea gastrica.secretate de mucooasa duodenala .inhiba secretia gastrica .