S.l. dr. ing.

FEKETE-NAGY LUMINITA

STRUCTURI DIN LEMN
EXEMPLE DE CALCUL

Note de seminar pentru studentii anului III CCIA

-2009-

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

rezisten a caracteristic la compresiune paralel cu fibrele : RCIIc= 12.85 (tab. o ac iune din exploatare Nq = 7.9 ·0.5m.34 N/mm2 pentru mu = 0.85 ·7. .EXEMPLE DE CALCUL PENTRU DIMENSIONAREA ELEMENTELOR STRUCTURALE DIN LEMN In cele ce urmeaza sunt prezentate cateva exemple de calcul pentru dimensionarea mai multor tipuri de elemente structurale din lemn masiv si din lemn incleiat.6) Solicitarea total pe stâlp în gruparea fundamental N= 10 ·104 +0.5 ·104 şi ac iune din z pad 3.4.25 = 7.stâlpul este supus la o ac iune de calcul permanent de Ng = 10 ·104 N.clas de exploatare este 2 iar lemnul este ignifugat.5 ·104 + 1 ·3.5 ·104 +3.0 / 1.9 (tab. clasa II de calitate.lungimea de flambaj este lf = 3.elementul se realizeaz cu sec iune circular din lemn de r şinoase. i = 1.25 (tab.5 ·104) = 19.5 ·104 + 3.7 ) . Calculele s-au efectuat utilizand prescriptiile din Normativul romanesc NP-005/03 si cele din norma europeana EUROCODE 5.85 ·12.5 ·104 ) / (10 ·104 + 7.0 N/mm2 .rezisten a de calcul la compresiune paralel cu fibrele RcIIc = 0.4.8) md = (0. .8 ·10 ·104 + 0.9 ·(7. EXEMPLUL 1 S se dimensioneze un stâlp din lemn pentru care se cunoaşte: . Rezisten ele lemnului .27 în care zvelte ea barei =1 datorit faptului c nu se cunoaşte . .5 ·104) = 0.9 ·104 N Dimensionarea stâlpului Dimensionare se face rela ia 4.4.5 ·104 N.

104 N şi ac iunea din z pad Nz = 1.5 m şi se realizeaz din lemn de r şinoase.749 EXEMPLUL 2 S se verifice popul central al unei şarpante din lemn cunoscând urm toarele: - popul are sec iune p trat 120 x120 mm. ·3.A = 4.5.c.14 = 195.9 ·104 N < Cr = 7.9 D = √ 4.rezisten a caracteristic la compresiune paralel cu fibrele RcII = 15 N/mm2 .2 ≈ 250 mm .91 ·104 · 0.8 mm2.012. ·200 = 50 mm Coeficientul de flambaj = 1-0.25 · 250 = 62. Ix = 17. c = 19.5 m = 1 .34 · 0. ·104/3.28 · 106 mm4 Rezisten ele lemnului .0.608 Se recalculeaz aria necesar Acal = 19 · 9 ·104 / 7. Caracteristicile sec iuni transversale: A = 1.9546 · 104/3. înc rcarea total de clacul care revine popului este format din ac iunea permanent Ng = 2.44 ·104 mm2.29 ·104 N pentru = 3500 / 62.91 ·104 mm Verificarea sec iunii N = 19.8 · (70/100)2 = 0.14 = 251.9 · 0.608 = 49546 mm2 rezult D =√ 4 · 4.25 D = 0.34 · 4.8 · ( 56 / 100 )2 = 0. mT.lungime 3.25 D = 0.25.34 · 0.9 ·1 = 30124 mm2 pentru mT. clasa de exploatare este 1 iar lemnul nu este tratat.c= 0.5 = 56 < 75 .Acal = N/RcIIc . ·104 N. i = 0. se alege D = 200mm Zvelte ea barei: = 3500 / 50 = 70< 75 pentru i = 0.749 = 24. clasa I.9 · 0.0.9 ·104 / 7.

5. ·104 N < Cr = 10.4.4 · 106 mm4 . qk = 1.66 · 106mm3 Gd = qd = Gk = 1.303 mT = 1.44 ·104 · 0.7. ·104 = 34. stâlpul este supus la ac iuni axiale permanente (Gk = 150. Verificarea la compresiune centric N = 2.6.5 ·104) / (2.25 = 10.0 EXEMPLUL 3 S se verifice stâlpul din lemn pentru care se cunosc: - sec iunea transversal 200 x 250 mm.104 N pentru = 3500 / 34.0 (tab.8 · 2.5 · 50002 / 8 · 1. Iy = 166.6 = 101. ·104 + 1. Caracteristicile sec iunii: A= 50.885 cu md = 0.62 N/mm2 pentru mu =1.0.0 · 10 N/m G Eforturile de calcul din efectul ac iunilor c. i = 1.6 mm.35 · 150 · 103 = 175.5 · 103 N 3 3 G. = 3100 / 1012 = 0. ·106 / 1.5 · 2.1 < a =120 (tab. lungimea de flambaj lf =5.44.0 ·104 + 1 ·1.62 ·1. > 75.38 N/mm2 qd.5 · 103 / 40. .0 · 103 = 4.l2 / 8 Wx = 3. i = √ 17. lemnul folosit este de r şinoase.5 ·104 = 3.5.28.25.o.).0.4.15). Wy = 1.103 N) şi ac iuni variabile de scurt durat .0 = 4.rezisten a de calcul paralel cu fibrele RcIIc = 15 · 1.0 · 10 = 3.885 / 1.0m..33 · 106 = 8. distribuite linear (qk = 2.0 ·104+1.0 pentru ac iuni de scurt durat .303 ·1. clasa C30. Wx = 2.103 N /m). clasa de serviciu 1.0 · 103 mm2.0 · 0.08 · 106 mm3 .22 N/ mm2 . md = (0.x = Gd / A = 175.6 · 106mm4 . I = 260.d = m. ·104) = 0.8 pentru ac iuni permanente şi md = 1.d.

M= 1.142 · 8000 / 69.crit = rel (rel.51 N/mm2 = 5000 / 57.42 N/mm2 x = lf / ix = 5000 / 72.35) şi efortul critic.42 = 1.61 + 8. kmod = 0.687 pentru: rel c =√ 23 / 16. fc.587 · 10.22 / 20.o.182] = 1.9 · 30 /1.5 [ 1+0.1 mm kc = 1 / (1.3.k = 23 N/mm2 . fc.77 N/mm2 .48 .61 N/mm2 pentru: kmod = 0.2 · ( 1. ix =√ Ix /A = 72.1 = 69.crt y = 3. 4.26 =0.18-0. iy = 57.d = 0.7 = 86.Caracteristicile materialului - valori caracteristice fm.56a în care se neglizeaz termenul care ia în considerare încovoierea oblic 4.05 = 8000 N/mm2 - rezisten a de calcul (rel. k = 0.996 < 1.3 Calculul dup axa x-x Verificarea se face la compresiune excentric Coeficientul de flambaj se determin luând în considerare zvelte ea relativ .38 / 0.652 = 10.E0.4.2 Verificarea sec iuni se face cu rela ia 3.26 + √ 1.6 · 23 /1. c.6 pentru ac iuni permanente.262 – 1.51 = 1.3 = 20.d = 0.5) + 1.65.10) fm.o.142 · 800 / 86. 3.crit c.0 Calculul dup axa y-y Calculul se face la compresiune centric c.77 = 0.7 mm rel = √ 23 / 10.182 ) = 0.18.9 pentru ac iuni variabile de scurt durat .32 = 16.3 = 10.k=30 N/mm2 .

ramura inferioar .398 Verificarea se face cu rela ia 3.5 ·103 N respectiv Gk.61 = 1.o.5 ) + 1.5 ·103 N. ac iunile permanente provenite din planşee sunt Gk. clasa C24.48 –0.694 · 21 /1.21 N/mm2. ramura superioar . sec iunea transversal este constant pe în l ime şi este 180 x 180 mm. lemnul folosit este de r şinoase.pentru ramura superioar .69 kc = 1 / ( 1.1) fc. Ix = Iy= 87.18 4.5 [ 1+ 0.482 ) = 0.1 = 25.03≈ 1. alc tuirea face s nu existe excentricit i de aplicare a înc rc rilor. clasa de serviciu 1.valori caracteristice fc.925 · 103 N .38 / 0. Caracteristicile materialului .2 · ( 1.d = 0.k = 21 N/mm2 .69 + √ 1.5 · 103 = 20.k = 0.o.3.d = 0.05 = 7400 N/mm2 . înc rcarea permanent – 1.667 · 21/1.398 · 10. Coeficientul kmodul determinat func ie de ponderea înc rc rilor din înc rcarea total : .2 = 15.77 N/mm2.1 = 40. Caracteristicile sec iunii : A = 32. E0.o.5 ·103 N respectiv Qk.2 = 12.0 m fiind articulat la nivelul planşeelor.50 m respectiv 3.40 · 103 mm2 .rezisten ele de calcul ( rel.0 EXEMPLUL 4 S se verifice stâlpul din lemn pentru care se cunosc urm toarele: - stâlpul se dezvolt pe dou nivele cu în l imiii de 2.692 –1.35 · 15. fc.3 = 10.482 ] = 1.40 · 106 mm4. ac iunile variabile provenite din ac iunea util pe planşeul peste parter respectiv din ac iunea z pezii de la acoperiş sunt Qk.5 ·103 N.3 = 11.

5 · 103) + 1.9722 ) = 0.027 + √ 1.75 · 103 N înc rcarea variabil de durat medie -1.19 1.7 · 12.5 · 0.35 · 103 N înc rcarea variabil de lung durat -1.98 cm c.d = 39.înc rcarea de durat medie. pentru o = 0.pentru ramura inferioar înc rcarea permanent .7 pentru ac iuni de lung durat kmod = (0. Coeficientul de flambaj se determin (rel.979 k = 0.5 · 103 + 1.027 kc= 1 / ( 1.75 · 103 + 0.crt = rel 3.6 · 55.67 · 103/32.5 · 40.o.1.0272 –0.7 · 60.145 < 1.748 · 11.75 · 103 + 13. kmod = 0.98 = 57.5 · 103 = 60.7 Verificarea ramurii superioare la compresiune centruc cu flambaj ( rel.75 · 103 N kmod = 0.5 · [ 1+0.5 · 103 = 129.5 · 0.5 · 103 + 1.925 · 103 + 18.6 pentru ac iuni permanente.22 N / mm2 .5 · 103 +25.8 · 18.22 · 103 N.5 · 103 = 18.8 · 13.125 · 103 N kmod = (0. 3.35 · 103 + 0.9792 ] = 1.142 · 7400/57.7.5 ) + 0.5 · 103 = 39.67 · 103 N - pentru ramura de la parter 1.35 · (15.75 · 103 )/( 20. i = √ I/A = 51.925 · 103 + 0.979 – 0.72 = 21.35 · 15.22 /0.7 · 12.19) şi efortul critic = lf / i = 3000 / 51.3.6 · 20.667 Combina ii de ac iuni: - pentru ramura de la etaj cu o singur înc rcare variabil 1.694 .35 · (15.8 pentru ac iuni de durat medie.91 = 0.5 · 103 + 25.kmod = 0.21 = 0.1.748 Verificarea se face cu rela ia 3.5 · 12.5 · 40.125 · 103 ) = 0.35 · 103 + 60.20) luând în considerare zvelte ea relativ (rel.3.91 N/mm2 = √ 21/ 21.5 · 103) = 55.19).5 · 103 = 13.75 · 103 ) = 0.125 )/( 55.0 pentru: c.40 · 103 = 1.2 · ( 0.5 · 12.

54= 0.crt = rel 3.54 N/mm2 = √ 21/ 31. clasa de serviciu 2.859 kc= 1 / ( 0.98 N / mm2 EXEMPLUL 5 S se verifice stâlpul de lemn pentru care cunosc urm toarele : - stâlpul este realizat din lemn masiv de r şinoase.812 ) = 0.rezisten a de calcul f .0 · 103 N. Rezisten ele materialului .142 ·7400/48.77 = 0.4.5 ) + 0.24) .40 · 103 = 3. 3.09 c.8592 –0.Verificarea ramurei inferioare la compresiune centric cu flambaj (rel.81 k= 0.d =129.11)care pentru durata medie are valoarea 0.81 – 0.34 N/mm2 pentru knod (tab.8/1.422 < 1.22 · 103/32.3. · 3. stâlpul este solicitat la forfecare cu torsiune cu valoarea de calcul a for ei t ietoare de 15 · 103 N şi a momentului de torsiune de 3.5· [ 1+0.19 3.8 N/mm2 .874 Verificarea se face cu rela ia 3.d = 0.k = 3.8.98 = 48.2 · ( 0.0 pentru: c.m.19) = 2500 / 51.092 = 31.859+ √ 0. clasa C40 şi are sec iunea transversal 200 x 250 mm.98/ 0.o.874 · 10.812 ] =0.8 Verificarea la forfecare ( rel.rezisten a caracteristic f .3 = 2.

3. .22 se determin pentru h/b = 250/200 = 1. 3.27) tor.d / Wtor = 3.00 · 103 N.617 <1.25 = 2.d =2.0 · 103 N .25 Verificarea la ac iunea combinat a t ierii cu torsiune ( rel.0..28) 1. Suprafa a de contact dintre pop şi talp : - Ac = 120 · 120 – 30 · 30 = 13.22 · 250 · 2002 = 2.45 / 2.3 N/mm2 .38 N/mm2 pentru mui = 1.34 + ( 0.d = 3V /2A = 3 · 15 · 103/2 · 200 · 250 = 0.36 / 2.rezisten a caracteristic la compresiune perpendicular pe fibre Rc = 3. · 106 = 1. . i = 1.clasa de exploatare 1.9.d = Mtor.03 · 103 N> N = 45.4 · 103 · 1. · 106 / 2.34 N/mm2 pentru h b2 = 0.45 N/mm2 < f . netratat şi are dimensiunile 150 · 150 · 450 mm.for a actual din pop este de 45.2 x 106 mm3 Wtor = = 0.34)2 = 0.36 N/mm2 < f .rezisten a de calcul Rc c = 1.6 = 51.34 N/mm2 Verificarea la torsiune ( rel.0.popul are sec iunea 120 · 120 mm iar îmbinarea cu talpa se realizeaz cu cep (30 · 30 mm).4 · 102 mm Rezisten ele lemnului .3 / 1. md = 0.25 Verificarea la compresiune perpendicular pe fibre Qr = 2. .0 · 0.9 · 3.d = 2.0 EXEMPLUL 6 S se verifice talpa unui pop cunoscând urm toarele: talpa se realizeaz din lemn de r şinoase clasa II.38 · 13.2.

dimensiunile t lpii sunt 120 · 120 · 500 mm şi ale stâlpului 120 · 120 mm.for a transmis de pop este 65 · 103 N.3 = 5.talpa este realizat din lemn de foioase.8 m iar unghiul de înclinare = 30o .4. sec iune transversal 100 x 120 mm şi este realizat din lemn de r şinoase.18. l =120mm . ac iunea z pezii de calcul pc = 2.25 ·103 N/m2 şi o înc rcare de calcul util concentrat Qc= 1.d = 0.d = 65 · 103 / 120 · 120 = 4.2) mr = 1. calitatea I. c priorul este supus la ac iuni permanente de calcul gc = 2.22) c.4 N/mm2 . Rezisten ele lemnului . 3.o. a = 190 mm EXEMPLUL 8 S se verifice c priorul unei şarpante de lemn cunoscând urm toarele: - - elementul are deschiderea L = 2.8 · 8.51 N/mm2 < 1.6 pentru a = 16 > h = 15 cm EXEMPLUL 7 S se verifice la compresiune perpendicular pe fibre talpa unui pop de lemn cunoscându-se urm toarele: . distan a dintre c priori este de 0.rezisten ele caracteristic la compresiune perpendicular pe fibre fc. .90.1) fc. clasa D 35.00 ·103 N/mm2.90. clasa de exploatare este 1 şi lemnul este ignifugat.rezisten a de calcul (rel. ·103 N.k = 8.16 = 6.90 = 1 + ( 150 –120 ) / 170 = 1.pentru kmod = 0.16 N/mm2 .clasa de serviciu 2.20.3.75 m.mT. . .3 Verificarea la starea limit de rezisten ( rel. .4 / 1.0 (tab.08 N/mm2 pentru : kc.18 · 5.8 şi M =1..c =1.

25 ·103) = 0.20. RfII = 3.62 N/mm2 pentru mui = 1.Caracteristicile secYiunii transversale: A = 12.872 =1.0 ·103 + 0.1 = 8.79.1 = 17. ·103 N/m util< Q = Qc · cosg = 1.04.d.permanent< gpc = gc.04 · 103 N Ipoteze de înc<rcare: Ipoteza I q = 1.8.0 N/mm2 Rfゥ = 12 N/mm2 .0.0 ·1.4 ·105mm3 . ·0.d. RfII c= 3.79 / 1.0 · 0.0 ·103 + 2.87 = 1.cosg = 2.cos2 g =2.m TI = 2.39·103 N/m -z<pad< pzc = pc .75 / 2 = 3.36.7502/8 = 2.25.87 = 1.9 N/mm2 Rfゥc = 12 ·1.0 ·103 .4 ·106 mm4 Caracteristicile materialului . Q= 1.75 ·103 · 2.1.60 ·103 N. AcYiuni . ·103. Wx = 2.24 N/mm2 .25 = 1. Ri = 24.78 ·103 N i = .05 = 9000 N/mm2.25 ·103) / (2.rezistenYe de calcul Ric = 24 ·1.75. ·103 N Solicit<ri MI = 2.55 · 2.2 · 2. ·103 + 1. 1. Ix = 14.39. ·103 N/m. ·0.8. md = (0.79 / 1.valori caracteristice E0. ·103.0 N/mm2 . ·103 · 0.75 ·103 · 2.0 · 0. ·103 = 2.79 /1.0 · 0.39. ·103 N/m Ipoteza II gpc = 1. ·0. ·0.36.

36.inst= 5 ·1.5 = 15.mm > MI = 2.24. ·0.9 ·100 ·14.9 Verificarea la forfecare .75 / 4 = 2.4.5) · 6.0) · 5.4 ·106 = 6. ·105.5mm .68.97 · 27504 / 384 · 9000 · 14.9 +5.4 = 1.39 ·103 · 2.24.9 mm f2 = ( 1+0.04 · 103 · 2.62.deforma ii în stadiul ini ial f1.5mm fa = 2750 / 200 = 13.02 · 103 N.inst =5.4 ·106 = 5.4 mm > fa = 13.43 ·103 N Verificarea la încovoiere Mr = 17.752 / 8 + 1.2 = 1.i = 0.6 = 9. · 0.ac iuni caracteristice gn = gpc/1. mT.8 ·105 = 13.4 ·106 · 0.97.paralela cu fibrele Lr = 1.m Stabilitatea lateral nu se ia în considerare deoarece: h/b =1.n = pzc/1.15 · 27504 / 384 · 9000 ·14. ·103 / 1.4 = 0.MII = 1.39.75mm f = 9.75/2 + 1.9 = 37. ·103 N . ·103 N/m .75 mm Condi ia de s geat nu este satisf cut şi trebuie m rit sec iunea transversal a c priorului . ·103 N> TI = 3.deforma ii finale f1 =(1+0. ·120.8 · 105 mm3 Verificarea deforma iilor .5 = 5.87. ·103 N > TI = 3.60 ·103 N.15. ·0.m TII = 1.2 = 1.9 / 1. ·103 / 1. ·2.perpendiculara pe fibre Vr = 8. ·105 N.9 = 93. ·103 N/m pz.06.39 ·103 · 2.04 · 103 /2 = 2. ·100.78 ·103 N S = 100 ·1202 / 8 = 1.6 mm f2.2 < 4.

3 · 106mm4 Caracteristicile materialului fm.75 · 103 = 26.35 · 7.75 · 103 · 1.35 · 6.k= 35 N/mm2 . Mq.88 N/mm2 pentru .5 pentru ac iunile variabile.1 ) fm.valori caracteristice Vg.75.6 · 103 = 21.25 · 103 + 1.o5 = 8700 N/mm2 Rezisten ele de calcul ale lemnului ( rel.5.0 m are sec iunea transversal 150 x 250 mm şi este realizat din lemn de r şinoase.k = 3. Vq. W = 1.m = 13000 N/mm2 .25 = 3. clasa de serviciu 1. Eo.34 · 103 N. I= 195.103 N/m. f .5 · 103 mm2 .3 = 19.EXEMPLUL 9 S se verifice o grind de planşeu cunoscându-se urm toarele: - grinda cu deschidere de L = 5.38 N/mm2 .5 · 8.5 · 10. f .72 · 3.k =7.75 · 103 Nm. distan a între grinzi la planşeu este de 1.103 N/mm2 iar ac iunea variabil de qk = 2.66 · 103 Nm Pentru coeficientul par ial de siguran ( ) având 1. ac iunea permanent normat este de gk = 2.44. qk = 2.3 = 1.k = 8. .d = 0.81 · 103 Nm .25 = 2.103 N/m2.k = 6.valori de calcul Vd = 1.00 · 103 · 1. Solicit rile elementului .56 · 106 mm3 .81 · 103 + 1.25 · 103 N .d = 0.103 N/m. 3. Ac iunile pe grind . uniform distribuite sunt : gk = 2.72 · 35 / 1.25 m.6 · 103 N. Mg.35 la ac iunile permanente şi 1.4 N /mm2 Eo. Md = 1. Caracteristicile sec ionale: A = 37. clasa C 35.00.4 / 1.k = 10.

85 N/mm2 < f . Verificarea la încovoiere (rela ia 3.44 · 50004 / 384 · 8700 · 195.6 · 1.3 = 20.s ge i în stadiul ini ial ug.34 N/mm2 ( rela ia 3.d = 20.6mm .d = 1.kmod = ( 0.m= √ (35 · 0. EXEMPLUL 10 .1 · 0. uq.2 = 0.97 · (1+0.34): m.0m): crt = 0. M =1.35 · 2.d = 0.15 mm.25 Condi ia de s geat nu este verificat şi trebuie modificat sec iunea transversal .88 N/mm2 Verificarea deforma iilor: .0 · 1.5 · 3.5 · 3.38 ) ug.5 · 103 = 0.6 · (1 + 0.34 N/mm2 pentru fm.5 · 103 + 1. 3 Pentru a lua în considerare instabilitatea lateral se calculeaz kcrit cu rela ia 3.3 · 106 = 16.25) = 20.72 · 1.d = 26.75 = 39.6 respectiv 0.5 · 21. 3.5 · 103 + 0.3 · 106 = 11.90 mm > l / 200 = 25 mm pentru kdef = 0.30 b considerând blocajul la capete (lef = 5. kh = (150 / h )0.44 · 103) / (1.8 la ac iuni de durat medie.34 · 103 / 37.6 pentru ac iuni permanente şi kmod= 0.5 · 50004 / 384 · 8700 · 195. cu kmod = 0.4 ) = 0.88 pentru înc rcare uniform distribuit şi simpl rezemare a grinzi la capete.66 · 106 / 1.47 mm< l/300 = 16.72 .00.35).fin = 16.4 N/mm2 rel.8 · 1.44 · 10 ) = 0.25 a): d = 1.35 · 2.75 · 8700 · 1502 / 250 · 5000 = 117.15 + 20.56 · 106 = 17.33 şi efortul critic determinat cu rela ia 3.75 mm < l / 200 = 25mm ufin = 19.512.6) = 19.24 sau 3.s ge i în stadiul final ( rel.954 Verificarea la t iere (rela ia 3. uq. m = 0.88 / 117.97 mm.3.954 · 35 / 1. rezult kcrt = 1.32 func ie de zvelte ea relativ determinat cu rela ia 3.inst = 5 · 3.08 N/mm2 < fm.inst = 5 · 2.fin = 11.

W = 1.2 · 2.15 · 0. Ix = 195.= 28.86 ·103 N Md = 1.g.0m .4 ·103 N Greutatea proprie a grinzi principale ( = 410 kg /m3 ) g = 0.0/2 = 2.91 ·103 N. grinda este realizat din lemn din elemente încleiate.0 · 103 N/m2.35 · 6.k = 0. Vd = 1.05 = 9600 N/mm2 .51 ·103 + 1.15 ·103 · 4.92 ·103 N.82 / 8 + 3.m Combina ia de solicit ri pentru st rile limit ultime ( valori de calcul ).k.0 N/mm2 E0.8 + 3 · 2.g.valori caracteristice f .8 m iar distan a dintre grinzile secundare.2 · 2.2 m.35 · 3.51 ·103 · 4.56 ·106 mm3 .k = 3.4 ·1.250 · 410 = 0. Clasa de serviciu 1.1 ·103 ) / 2 = 3.15 ·103 · 4.0/2 = 2. fm.1 ·103 N Nq = 2.34 ·103 N.91 ·103 = 18.0 ·103 ·1.5 ·103mm2 .m Caracteristicile sec iuni transversale: A = 37.4 ·103/2 = 4.51 ·103 N Vq.k = 3 · 2.k = ( 0.3 ·106 mm4 Caracteristicile materialului . GL 28 şi are dimensiuni de 150 x 250 mm.2 = 6.5 · 6.S se verifice grinda principal curent a unui planşeu din lemn pentru care se cunosc: - deschiderea grinzi este 4.75 ·103 · 1.08 ·103 · 4.0 N/mm2 .8/2 –2.1 ·1.75 · 103 N/m2 iar ac iunea util caracteristic este de 2.m Mq.2 = 6. ac iunea permanent caracteristic din planşeu este de 1. care se descarc pe grinda principal este de 1. deschiderea grinzilor secundare 2.15 ·103 N/m Solicit ri - for e t ietoare ( valori caracteristice ) Vg.8 / 2 –2.08 ·103 = 10.5 · 4.k = 4. Ng = 1.34 ·103 + 1.08 ·103N - momente încovoietoare ( valori caracteristice ) Mg. Reac iunile din grinzile secundare ( valori caracteristice ).

inst= 5.15 · 48004 / 384 · 9600 ·195.38) ug.52 mm < l/200 = 24mm ufin = 10.3 ·106 + 2.4.34) m.65 ·3.5 ·106 = 7.3 ·106 = 0. 3. Coeficientul de instabilitate lateral (rel.d = 1.5 N/mm2 . ·10. EXEMPLUL 11 .42 N/mm2 < f . ·9600.6 ·103 · 1.92 ·106 / 1.4 ·103 · 48003 / 2 ·10.12 N/mm2 < f . fm.24) d =10.8 = 0.6 ) = 10.d = 0.g.3.6 + 0.3 = 14.11 · 9600 ·193.- rezisten e de calcul f . = 1.65 · 28 /1.g.inst = 2.fin = 7.fin = 6.65 .g.73 · ( 1+0.inst = 5 · 0.73 mm uq.verificarea deforma iei în stadiu ini ial ug. ·193.17 ·106 / 150 ·195.455 Verificarea la forfecare (rel.3.28 mm < l/200= 24mm pentru kdef determinat conform tab.11.5 N/mm2 Sx = 150 · 250 ·2 · 250/4 = 1.d.1 ·103 · 48003 / 2 ·10.d =18. l4 / 384 EJ + Ng.l3 / 2.3 =1.32) kcrt.m crt = 0.11 EI ug.= 0.0 N/mm2 pentru: kmod = 0.56 ·106 = 12.52 = 19.22.1 · (1+0.d = 14 N/mm2 Calculul la starea limit de deforma ie .75 · 0.g.g.considerând c frac iunea de durat a înc rc rilor variabile şi înc rcarea permanent reprezint 75% din ac iunea total .0 pentru : şi rel.0 / 1.76 + 8.5 ·106 = 6.106 mm3 Verificarea la încovoiere (rel.75 · 9600 ·1502 / 250 · 4800 = 135 N/mm2 = √ 28 / 135= 0. 3.76 mm uq.25 · 0.17.2) = 8.1 mm < l/300 = 16mm - verificarea deforma iilor finale (rel.

kdist = 1.90.rezisten ele caracteristice: fm.67 b respectiv 4. ft.05 Verificarea capacit ii portante se face cu rela iile 4.g.102 N/mm2 < kdist ( Vo / V )0.4m.02 N/mm2.01)0. kp = k5 = 0.01 ( 6 · 600 · 106) / ( 180 · 14002) = 0.01 / 0.caracteristicile geometrice ale elementului L = 20 m .4 tg + 5.73 a şi 4. .d = ( 0. Rezisten ele materialului . EXEMPLUL 12 .d = 1.2 tg = 0.momentul încovoietor maxim Map.9m .d = 1.0 · 22.rezisten ele de calcul (3.m.987 = 0.8 · 36) / 1. hs = 0. b = 180mm.45 N/mm2. perpendicular pe fibre din încovoiere se determin cu rela iile 4.70 şi rezult : m.15 N/mm2 .90.d = ( 0.42 (1 – 0.987m3 . Vo /V = 0.90.4. Eforturile de compresiune şi de întindere.277 = 0.8.d = 0.3 = 0.01. t.8 · 0. kmod = 0.S se verifice grinda din lemn încleiat. realizat< cu dou< pante cunoscând urm toarele: .d = 11.08 ( 6 · 600 · 106) / ( 180 · 14002) = 11. hap = 1. pentru : ke = k1 = 1+ 1.d = 0.18 · 1.d = 1.2 ft.2 · 0. ft. kr = 1.4 · ( 0.3 = 22.73 b rezultând: 2 2 m.103 N.1): fm.02 N/mm < kr fm. M= 1.05/4) = 0. t.clasa de calitate a lemnului din element GL 36. tg ≈ 0.k = 36 N/mm2 .4 tg2 = 1.k = 0.08.45 ) / 1.15 N/mm .g.0 .102 N/mm2.15 = 22. . .90.3 .154 N/mm2 pentru : V= 0.90.277 N/mm2 .d = 600.01.

4. .25 – 1.d = 0. t.5 / 2 = 20.4. 4. b= 200 mm.70 au valorile: m.277 = 0.692 N/mm2.45 /1.26: V = 0.165 N /mm2. Volumul zonei întinse se determin cu rela ia din tabelul 4.3 = 19. kmod = 0.01/ 1.90.90. rin = 20m .1762 ) · 0.346 · ( 6 · 300 · 103 ) / ( 200 · 15002 ) = 5.71a: kl = ( 1 + 1.g.d = 1.d = 1.rezisten e caracteristice (tab.5 · 0. hcp = 1.4 · 0.S se verifice grinda din lemn încheiat cu intrados curb şi moment de iner ie variabil (fig.caracteristicile geometrice ale elementului L = 25 m.momentul încovoietor la mijlocul la mijlocul grinzi.176 – 4 · 0.346 N/mm2 < kr fm.d = 0.5)2 · sin 100 · cos100 – 202 · 3.73b ): m.d = 0.3 · 0.384 N /mm2.8 · 0. t.90.0 · 19.07233 = 1.rezisten e de calcul (rel.86 )0.2 · 0.8 · 0. .8 · 32 /1. Rezisten ele lemnului .0723.3 .86 m3 kvol = ( Vo /V)0. ft. pentru: kl şi kp determina i cu rela iile 4.g.6 + 8.6 · 0.90.20 [( 20+1. 2.2 = ( 0. Map = 300 ·103 Nm.4 · 0.35 – 8 · 0.75 m. hap/r = 150/2075 = 0.0413.176 +( 0.2 = 0.grosimea scândurilor componente ale grinzii t = 28 mm.d = 5.1762 · 0. 4.8.1 · 0. .7 · 0.d = 1.45 N/mm2.68 respectiv 4.176) .18): fm.176 – 7.176 + 5.1762 ) · 0.k = 32 N/mm2.07232 + 6 · 0.692 = 19.165 N/ mm2 = kdist kvol ft.g. = 10o (tg = 0. Eforturile din încovoiere determinate cu rela iile 4.3 = 0. ft.d = 0.07232 = 0.k = 0.73 .0723 + ( 0.1762 ) + ( 0.352 · 0.0413 · ( 6 · 300 · 103) / ( 200 · 15002) = 0.352 Verificarea capacit ii portante ( rel.clasa de calitate a lemnului din element GL 32.1762) · 0. kp = 0. r = rin + hap /2 = 20 + 1.692 N /mm2 .90.277 N/mm2 M= 1.346.10 c) cunoscând urm toarele: .10) : fm.176) · 0.5 m .176 + 2.165 N/mm2. .0723 + ( 2.67 b şi 4.14 · 10 / 180] = 1.

8 · 4.106) / ( 250 · 12002) = 0.25 m.11): kl = 1.0 pentru rint /t = 20000 / 28 = 714.d = 0. kmod = 0.35 · ( 6 · 325 ·106) / (250 · 12002) = 15.k = 36 N/mm2.277 N/mm2 .90.2 / 2 = 20. ft.45 N/mm2 .d = 0. 2.0 · 22.15 N/mm2 .14 b) cunoscând: . .277 = 0.d = 0.5 / 1. . r = rint + hop/2 = 20 + 1.8 · 36 / 1. t = 38 mm.2 / 20.103 Nm.15 = 22.rezisten e caracteristice (tab. Rezisten ele materialului . EXEMPLUL 13 S se verifice grinda din lemn încleiat curb< cu secYiune constant< (fig.035.4 · 0.g.k = 0.d = pentru: 0.0 N/mm2 t.3 = 22.d = 1.6 = 0.4.2 m.caracteristicile geometrice ale grinzii L = 20 m.d = 15.pentru: kr = 1. = 100 .3 = 0.7 (tabelul 4. t.146 N/mm2 . Pentru hop /r şi =100 se determin (fig.g. M= 1. kdist = 1.216 N/mm2 > 1.8.rezisten e de calcul ( rel.058 .10): fm.90.18) : fm. r =20 m .90.04 · (6 · 325.6 m. . h= 1.2.clasa de calitate a lemnului din element GL 36.0 N/mm2 < 1.4.90. hop / r = 1.26).35 şi kp = 0. Eforturile din încovoiere: m.378 · 0.246 N/mm2 Verificarea capacit ii portante: m.3 .15 N/mm2 ft. b = 0.momentul încovoietor maxim Map= 325.

0 cu rin /t = 20000/38 = 526 .4. kdist = 1.0 (tab.29 )0. fibre de sticl .22 +2 · 20 · 1.7).0 · 0.2) / 180 = 1.26). etc.01 / 1. i =1.64 / 1.8 N/m2 . Rezisten ele lemnului -rezisten a caracteristic la încovoiere (tab.2 m interax şi au sec iunea transversal 150 · 200 mm. În concluzie nu este verificat condi ia de întindere perpendicular pe fibre fiind necesar m rirea în l imii grinzii sau consolidarea zonei prin diferite solu ii (buloane încleiate.ac iunea permanent . - ac iunea permanent din acoperiş inclusiv greutatea proprie a panei are valoarea normal gn = 500 N/m2 şi valoarea de calcul gc = 600 N/m2.rezisten a de calcul (rel 4. EXEMPLUL 14 S se verifice pana de acoperiş cunoscându-se urm toarele: - structura de rezisten a acoperişului este realizat cu ferme aşezate la 3.2 = ( 0.4.29 m3 (tab.9) Ric = 16.8 · 1.2 = 0. . ( Vo / V)0.0m interax cu înclinarea t lpii superioare de 25. sunt aşezate la 1. calitatea I.4.55+2468 · 0. V = 10 · 3.64 Ipoteze de înc rcare a) ipoteza I .kr = 1.378.65) / (720 +2468 ) = 0.panele se realizeaz din lemn de r şinoase.8) md = (720 · 0. clasa de exploatare 1. valoarea înc rc ri din stratul de baz a z pezii gz= 1200 N/m2.).5) Ri =16.4.77 N/mm2 pentru mui =1.4.1 (tab.1 = 9.15 ( 1.14 · 0.

cos g = 0.2 · 0.02 / 8 = 1598 N.2 –0.422 = 303.906 = 652 N/m.03.598 · 106 / 7.STAS 10101 /21-92) gzh = ceczgz = 0.33 · 106 = 0.906 = 2648 N/m ProiecYia înc<rc<rilor pe axele principale de inerYie ale panei gxc = 720 · 0.422 gzc = 1200 · 2.m Verificarea panei ( rel. Pnyc =1200 · 0.02/8 = 3051 N.906 .906 = 2399 N/m .906 =1087 N .8 · 1.înc<rcare util< cu faYa concentrat< caracteristic< Pu = 1000 N Puc =1.77 · 106 ± 1.8 · 32/8 + 506 · 3/4 = 721 N.m My = (303.75) ± 3. gzyc= 2648 · 0.8 N/m Pnxc = 1200 · 0. sin g = 0.03 · 1.051 · 106 /9.m My = 303.2 · 1000 = 1200 N ProiecYia acYiuniilor pe axele secYiunii gxc = 652 N/m .8 N/m gzxc = 2648 · 0.0 · 1200 = 1440 N/m2 F = 2.53 < 1.4 · 500 / 1200 = 2.m Ipoteza III Mx = 652 · 32/8 + 1087 · 3/4 = 1549 N.422 = 506N Solicit<ri Ipoteza I Mx = (652+2399) · 3.gc = 600 · 1. gyc= 303.acYiunea permanent< gc =720 N/m . 4.0 pentru . gyc = 720 · 0.8 +1117) · 3.2 = 720 N/m .z<pad< ( conf.422 = 1117 N/m b ) ipoteza III .

262 = 3. gny = 253.2 · 0.ac iune permanent normat gn =600 N/m .ac iunea normat a z pezii gzn = 1.0 ( h/b = 1.0 = 9.Mrx = 9.63mm .înc rcare util Pn = 1000 N Proiec iile pe axele de iner ie gnx = 543.2 · 500 / 1200 = 1.4 N/m.6 · 10-3 · 30004 / 384 · 9000 · 100 · 106 = 0.x.422 = 253.fin = √ 2.s ge i instantanee f1.906 = 1378 N/m o = 1.2 N/m gzxn = 1378 · 0.8 · 1.77 · 0.2 =600 N/m . mL=1.75 · 106 mm3 Wy = 150 · 2002 /6 = 1.0 · 106 · 1.55mm < fadm= l/200 = 15 mm .77 · 106 N.33 < 4.6 N/m.2 N/m Pnx = 1000 · 0.4.422 = 581.mm Wy = 1502 · 200 /6 = 0.32 Proiec iile ac iunilor pe cele dou axe ale sec iunii gnx = 600 · 0.0 · 1.77 · 1.0 · 1.0 = 7.inst = 5 · 543.906 = 1248.5 N/m. Ipoteza III .33 · 106 N.99 · 106 mm3 mT = 1. gny = 600 · 0.76) fmax. gzyn = 1378 · 0.906 = 906 N.6 N/M .4.mm Mry = 9.4 –0.422 = 422 N Verificarea s ge ii la ipoteza I de înc rcare ( rel.32 · 0.742 + 2.18) Verificarea deforma iilor Ipoteza I -ac iunea permanent normat gn = 500 · 1.tab.906 = 543.0 (tab.75 · 106 · 1.2 ) . Pny = 1000 · 0.0 · 1200 · 1. 4.

inst = P l3 / 48 EIx = 906 · 30003 / 48 · 9000 · 100 · 106 = 0.63mm .74 mm fy. Verificarea s ge ii la ipoteza III de înc rcare ( rel.y. Iy = 1503 · 200 / 12 = 56.52mm f2.fin = ( 1+0.5 · 103 .44 = 2.47 mm .fin = ( 1+0.76) fmax.5.63+ 0. inst = 422 · 30003/ 48 · 9000 · 56.2 · 106 = 0.2 · 10-3 · 30004 / 384 · 9000 · 56.5) · 0.inst = 5 · 253.2 ·106 = 0.f2.fin = (1+0.5 · 10-3 · 30004 / 384 · 9000 · 56.y. pana este solicitat la încovoiere oblic la solicit rile de calcul Mx =3.252 = 1.95 mm < fad = l/200 =15 mm .57 = 1. 4.fin = ( 1+0.52 + (1+0.y.m respectiv My = 1.5) · 0. f1. inst = 0.19mm pentru Eo. f2.57 mm f2.s ge i instantanee f1. Ix = 150 · 2003 /12 = 100 · 106 mm4 .5) · 0.47 = 1.x.19 = 2.x.inst = 5 · 1248.s ge i finale fx.s ge i finale fx.2 · 106mm4 .5 · 103 N.25) ·1.x.25) ·1.la ac iuni permanente.la ac iuni de scurt durat .51 mm fy.o5 = 90000 N/mm2 .5) · 0.25 mm EXEMPLUL 15 S se verifice la starea limit de rezisten a pana de acoperiş pentru care se cunoaşc urm toarele : - pana este realizat din lemn masiv de r şinoase.63 + (1+0.52 + 0.26mm pentru kdef = 0.fin = √ 1. inst = 0. f1.4 · 10-3 · 30004 / 384 · 9000 · 100 · 106 = 1. kdef = 0.512 + 1.y. clasa C30.2 · 106 = 1. pana are sec iunea de 120 x 150 mm clasa de serviciu 3 .44 mm.52mm.25.inst = 5 · 581.

928 <1.3. Caracteristicile geometrice ale sec iunii: A= 150 · 250 = 37.77 / 11.5 = 0.N.56 · 106 mm3 Caracteristicile materialului ( tab.106mm2 Eforturile din încovoiere m.0.valori caracteristice RcII = 15.d = 1.835 <1. clasa I lungimea între nodurile fermei este L = 2. Wy = 0.8) .5 ) = 0.7 · (4.5 ·103 mm2 . sec iunea transversal a elementului este 150 · 250 mm.50 ( tab.77 N/mm2 m.17 N/mm2 Verificarea se face cu rela iile 4.05 = 9000 N/mm2 .rezisten a caracteristic fm.Rezisten ele lemnului .k = 30 N/mm2 .5 N/mm2 pentru kmod = 0. tab.78 0.y.31 ·106 mm4 .4.x. înclinarea t lpii este 25o .45 · 106 = 7.17 / 11.5 · 106 / 0.45 · 106 mm3 .4.5) + 4.rezisten a de calcul f m.77 respectiv 4. Wx = 1.77/11. Ix = 150 · 2503 / 12 = 195.0 N/mm2 .d = 0. · 30 / 1. clasa I şi este ignifugat.3 = 11.7 · (7.d = 3.5 + 0.5 m.17/11.5 .50.0 EXEMPLUL 16 S se verifice talpa superioar< a unei grinzi cu z<brele cunoscând urm toarele: - - lemnul folosit este de r şinoase. RI = 24.36. E0.3 Modulul Wx = 0.5 · 106 / 0. bara este solicitat la compresiune Cef = 10.31 ·106 mm4 Iy = 70.0 N/mm2 . Talpa este solicitat la compresiune cu încovoiere dup axa x-x şi la compresiune centric dup axa y-y . ·104 N şi la încovoiere din greutatea grinzii şi reac iunea din pan Rp = 8.5 ·103.11) şi de rigiditate M= 1. clasa de exploatare 1.36 · 106 = 4.0 7.

6 · 37.1 mm.mm pentru mT.0 / 1.0 / 1.5 ·10-3 · 0.79) .85 ·106 N.0 ( tab.80 Meff = 4.2).0 N/mm2 pentru mu.9 (tab.56 ·106 · 0.4.49 · 106 ] = 5. c = 1.18) Momentul încovoietor final (Meff) se determin cu rela ia 4.6).4.10.985 ·106 · [1 / ( 1 – 10.198 ·106 N.6 / 100)2 = 0.0 (h/b= 1.0 · 104 / 292.6 N/mm2 .55. x = 1-0.1 = 12.81) .4. g= 0.985 ·106 N.1 .i = 1.rezisten e de calcul ( rel.904 mL =1.1 = 34.89 ·103 N Mrx = 12.0 ·104 N Mmax = 8.25 Solicit ri în bar : Cef = 10.9 · 0..27 respectiv 4.5 ·103 · 0.904 = 292.0 ·1.9) RcIIc = 1. ix = √ 195. md.5 ·103 · 0.906.i = 0.85 ·106 = 0. Ric = 1.c= 0.198 ·106 /16.906 · 2500 / 4 + 247.0 = 16.4.0 · 0. 4.c = 0.15 · 0. Crx = 9.25 · 6000 ·1.0 Pentru capacitatea portant la compresiune (Crx) respectiv la încovoiere ( Mrx) determinat cu rela iile 4.5 ·103 = 72. 4.mm pentru cos = cos 25 = 0.8 ·15.6 < 75.0 · 0.7).650 < 1.52.9 ·1.66 < 4 – tab.906 · 25002 /8 = 4.55 · 24.5 N/m Verificarea dup axa x-x (rel. md.31 ·106 /37.89 ·103 ± 5.1 = 247.25 = 9.mm pentru for a critic de flambaj (rel.0 ·104/ 2.8 · ( 34.4. x = 2500 / 72. i= 1.8 ( tab.

0 ·103 N .0 · 0.7) .25 .142 · 9000 ·1. iy = √ 70. clasa de exploatare 1.85 EXEMPLUL 17 S se verifice bara compus< solicitat la compresiune cunoscând urm toarele: - - bara are lungime de 3.27) Cry = 9. md = 0. perpendicular pe rosturi ( rel.31 ·106 / 25002 = 2.8 · ( 43.0.0 N/mm2 .49 ·106 N muE = 1.31 ·106 / 37.0 (tab.9) RcIIc = 12.4.64 · 103 · 0.4.0 ( tab.9 · 0.9 ·195. 4.6 · 37. calitatea II şi este ignifugat.2) Verificarea dup axa y-y (rel.64 ·103 mm2 . efortul de compresiune de calcul în bar este Cef = 85.16 ·103 N> Cef = 85.73 < 75.8 / 1.3 mm x = 1.0 · 1.3 / 100)2 = 0.978 · 1.8 (tab.E = 0.3 = 57.68 N/mm2 pentru mu = 1. Rezisten ele materialului . bara este compus din dou elemente principale cu sec iune transversal 68 · 240 mm şi un element secundar cu sec iune transversale 48 · 200 mm sub forma unei fururi continue.6) .92) Crx = 7. i = 1.9 (tab.rezisten a de calcul (rel.0 m . mT = 1.7) .0 ·103 N pentru y = 2500 /43.68 · 32. mT.5) RcII = 12.5 ·103 = 43. lemnul folosit este de r şinoase.0 ·103 N pentru Acalc = Ap = 2 · 68 · 240 = 32.5 · 103 · 0.0 = 245.4.0 · 0.4.rezisten a caracteristic (tab. îmbinarea elementelor se realizeaz cu ajutorul cuielor.85 = 275.4. 4.CE = 3.25 = 7.4 ·103 N > Cef = 100.4.0 (tab.2) Verificarea fa de axa x-x .4.

5 mm amplasate pe trei rânduri şi la 15 cm distan r =2.978 Verificarea fa de axa y-y .4.0 · 0.95) =√ 1+ 8. n = 3 ·100 / 10 = 30 cy = 3100 / 92.0 ·103 N pentru Acalc = 32.7 = 48. ·106 N. y = 3000 / 61. 4.91 K= 1/10 d2 = 1/10 ·3.0 = 90.82 = 0.64 ·103 mm2 Zvelte ea transformat (rel.1 = 8.91 · 48.200) · 482 = 124.861 < 1 .26 ·106 ) = 0.31 ·106 / 12.0 = 1.4 N/mm2 Verificarea dup axa x-x (rel.x = 3000 / ( 2 · 68 + 48) = 16.pentru cuie de 3.0.7 mm Coeficientul de majorare a zvelte ii (rel.68 ·32.8 ·1.1 ·10-3 ( 2.55 / 1.8 · ( 16.2 ·103N > Cef = 85.22 · 106 mm4 iy = √ 124.79) -( 8.paralel cu rosturile ( rel.64 ·103 · 0.94) tr y = 1.5 ·104 / 24.93) Cry = 7. Rezisten ele lemnului .3 / 100 )2 = 0.3.64 ·103 = 61.52 = 8.mm.8 > 75.rezisten a caracteristic Ri = 16.68 + 48) · 240 · 2 ·106 / 30002 ·30. x = 1 – 0.rezisten a de calcul Ric = 16.1 ·10-3 .62 = 92. 4.51 ·104) ± ( 6.22 ·106 / 32.8 N/mm2 . 4.360 EXEMPLUL 18 S se verifice elementul din exemplul precedent în situa ia când dup axa x-x peste compresiune se suprapune un moment încovoietor Mef x = 6.360 ·1.6 Iy = 240 · ( 2 · 68 + 48 )3 /12 – ( 240 .

82 / 1.7) . 4.26 ·106 N.922 = 173.0 N/mm .4.142.25 = 9. EXEMPLUL 19 S se verifice bara compus< cu fururi scurte cunoscând urm toarele: - bara are lungime de 3000 mm şi este realizat din doi dulapi 48 · 200 mm.46 ·103 mm3 Ix = 2 · 68 · 2403 / 12 + 0.0 · 0.4 ·1.2 · 103 · 1.84 N/mm2 pentru mu = 1.0 · 106 [ 1 /( 1 – 85.m Wc = 2 · 68 · 2402 / 6 + 0.82 Verificarea fa de axa x-x.31·106 N.9) Rc IIc =15 ·1.5 ( 48 · 2003 / 12 ) = 172.0 · 103 / 1. clasa de exploatare 2.4.5) Rc II = 15.7 ·106 )] = 6. E0.2 ·103 mm2 . md = (0.8). solicitarea axial de calcul din bar provine din ac iunile permanente ( Ng= 4 ·104 N) şi din z pad ( Nz = 3 ·104 N).0 ( tab. Rezisten ele materialului . ·2002 / 6) = 1. din lemn de r şinoase calitatea I.82 ·19. perpendicular pe rosturi ( rel.pentru Mef.67 ·106 mm4 CE = 3.rezisten a de calcul ( rel.85 ·3 ·104) / (4 ·104 + 3 ·104 ) = 0.mm Mrx = 8. pentru îmbin ri se folosesc buloane 16.4 mm.0 · 0.rezisten a caracteristic ( tab.8 · 4 ·104 + 0.0 = 12.46 ·106 ·1. i = 1.70 ·106 N.0 ·172. distan a i la 15.25 (tab.4.67 ·106 / 30002 = 1.05 = 9000 N/mm2.4. · 9000 ·1.83 · 103 N > Cef = 70 ·103 N pentru Acalc = Ap = 2 · 48 · 200 = 19.5 · ( 48.0 ·1.92) Crx = 9.xf = 6.

0.3 ·10-3 ( 48+154+48) · 200 · 2 · 106 / 30002 · 4 = 2.4 = √ 1+ 1.93 Cry = 9.84 ·106 mm4 . Vd = 5.642 / 2 = 93 > 75 3100 / 932 = 0.4.84 ·106 /0.1 şi pentru care se cunosc : - t lpile sunt realizate din lemn masiv de r şinare clasa C35 şi inima din panouri de particule definite de norm european EN 312-6 solicit rile de calcul sunt : Md = 6.54 ·106 / 19. Caracteristicile materialelor sunt: . Ii = 200 · 483 /12 = 1.2 ·103 = 101.0 ( tab.4 )2 + 2 · 68.4.358 Iy = 2 [ 200 · 483/12 + 200 · 48 · ( 48/2 + 154 / 2 )2 ] = 199.3 ·10-3 .103 N.25 / 100)2 = 0.103 N (for de compresiune).0 · 0.15 k = 1/3 d2 = 1/3 ·162 = 1.96 ·104 = 13.82 ·19.84 mm. Fcd = 20.8 · (31. cx = 1 – 0.922 mT = 1.2 ·103 ·1. EXEMPLUL 20 S se verifice grinda cu inim< subYire cu sec iunea transversal din fig.2) Verificarea fa de axa y-y ( paralel cu rosturile ) se face cu rela ia 4.103 Nm. E 4.358 = 67. r = 2.96 ·104 mm2 CondiYia de rezistenY< dup< axa y-y nu este îndeplinit<.54 ·106 mm4 iy = √ 199.0.96) cy = e y = √ (2.x = 3000 / ( 48 + 48 ) = 31.64.84 = 68.2 ·103 mm2 zvelte ea echivalent ( rel.9 mm y = 3000 / 101.49 ·103 N< Cef = 70 ·103 N pentru Acalc = Ap = 19.25 < 75.15 · 29. clasa de exploatare 2. iar distan a între fururile scurte se alege 95cm rezultând: i = 950/ 13.9 = 29. nc = 4 Îmbinarea se realizeaz cu 4 buloane pe m ( 4 buloane în fiecare furur scurt ). ii = √ 1. Ap = 48 · 200 = 0.

. Iw =10 · 2503 / 12 = 13.116 considerând c din ac iunea total 25% este ac iune de lung durat şi 75% ac iune de durat medie. f N/mm2.d = 4.modulul de elasticitate: ale lemnului C35 (tab. kmod = 0.w.7 · 21 / 1.9) Emed = 13000 N/mm2.02 · 106 ( 2475 / 13000) = 91.97 N/mm2 . 4.5 N /mm2 . .115 respectiv 4. .99 · 106 mm4.o.rezisten ele de calcul şi modulul de elasticitate pentru panourile din particule cu grosimi de 10 mm ( norma EN 312-6 ) fc.3 N / mm2.o.d = 0.10 ) fm.9) . Emed = 2475 N/mm2.k = 25 N/mm2. f .02 · 106 mm4. fc. . .k = 35 N/mm2 . fc.1 Fig.rezisten e de calcul pentru lemn ( rel.7 · 35 / 1.aria efectiv Aef = Af + Aw Ew / Ef = 4 · 40 · 60 + 10 · 250 · 2475 / 13000 = 10.. 3. E 4.3 = 18.7.k = 21 N/mm2.3 . ft.o.52 x 106 mm4.o.rezisten e caracteristice pentru lemnul C35 ( tab.1  Caracteristicile sec iuni transversale: . M= 1.90.44 N/mm2 .d = 3.076 · 103 mm2 .4.804 130 60 250 mm 60 40 10 40 40 10 40 90 Fig. ft.w. ft.3 = 11.momente de iner ie If = 4[( 40 · 603 / 12 ) + ( 40 · 60 · 952)] = 89.d = 0.d = 5.fm.d = 0.7 · 25 /1. Caracteristicile sub înc rc ri de lung durat se determin cu rela iile 4. E 4.8 N /mm2 .o. Ief = 89 · 52 · 106 + 13.3 = 13.d = 0.30 N/mm2 .

d = 2 ( 6.75 · 0.25.75 · 0.22 N/mm2 < fm.911 · 103 mm2.0 · 106 / 91. f. la ac iuni de lung durat şi 0.25 + 0. Verificarea t lpi comprimate se face folosind rela iile 4.d = 18.24 N/mm2 < fm.17b: = [( 6. Verificarea la forfecare a inimii se face folosind rela iile 4.d = 4.0 · 103N < 1 · 10 · 130 · [1 + 0.25 · 0.93 N/mm2 < fc.911 · 103 ) = 4.8N/mm .25 · 0.86 · 103 N. .Conform tabelului 4.17a şi 4.138 · 106 ) · 125 + (20 · 103 / 9.t. f.o.138 · 106 mm4.5 + 0. hw = 130 mm < 35 bw = 350 mm. la ac iuni de scurt durat . Vd = 5.0 · 106 / 91.138 · 106) · 95 + ( 20 · 103/ 9. Rezult : Aef = 4 · 40 · 60 + 10 · 250 · ( 1+ 0.07 · 103 )] · 2475 / 13000= 1.02 · 106 ( 1+ 0.25 + 0.d = 11.75) · 2475 / (1+ 2.d = Verificarea t lpii întinse se face folosind rela iile 4.138 · 106) · 95 – ( 20 · 103/ 9.17 N/mm2 < ft.75) · 13000 = 91.119: hw = 130 mm < 70 bw = 700 mm.d / Aef ) = (6.d =1.97 N/mm2.8 · 2.0 · 13.99 · 106) · 125 + (20 · 103 / 10.25 · 0.113 a şi b: f.d = 5.o.25 la ac iuni de durat medie. .75) · 2475 / ( 1 + 2.max.99 · 106) · 125 – (20 · 103 / 10.24 N/mm2 < ft.0 · 106/ 91.112 a şi b = ( Md / Ief ) y1+ ( Fcd / Aef ) = ( 6.5 · (60 + 60) / 100 ] · 3.138 · 106 ) · 125 – (20 · 103 / 9.3N/mm2.75.w.d = 18.pentru panouri de particule – 2.911 · 10 = 10.t.c.8 N/mm2.d 3 ( Md / Ief ) y2 + ( Fc.26 N/mm2 < kcfc.911 · 103 ) = 6.75) · 13000 = 9.8 · 0.5 = 13.max.d = ( 6.d w.5 N / mm2.8.25 + 0.t. Ief = 89 · 52 · 106 + 143.w. Verificarea eforturilor de compresiune şi întindere în inim se face folosind rela iile 4. f.c.25 · 0.22 coeficientul deforma iei în timp (kdef) este: .3 = 6.0 · 106 / 91.0 · 106 / 91.pentru lemnul masiv – 0.c.07 · 103)] · 2475 / 13000 = 1.44 N/mm2. la ac iuni de lung durat şi 0. w.911 · 103 ) = 8.0 · 106 / 91.d = [( 6.

inima grinzii este format dintr-un dulap 58 x 200 mm din lemn de r şinoase.29: .90.o. tab. lg = 2 · 60 = 120 mm.k = 3.0 · 103mm3.2. talpa superioar este realizat din placaj de grosime 24 mm având fe ele exterioare cu fibrele orientate perpendicular pe grind .0 · 103 · 456.90.0 m. f . pentru hf = 60 mm> 4 bw = 40 mm iar efortul tangen ial mediu calculat folosind rela ia 4.0 N/mm2 .med = 7200 N/mm2 . Ec.2. pentru: Sf = 2 · ( 60 · 40 · 95) = 456. 2.talp se face cu rela ia 4. Caracteristicile materialelor din elementele componente sunt: . Ec.23) fm. pentru realizarea t lpilor se folosesc placaje suedeze (tab.k = 11.o.mcd = 500 N/mm2 .4 N/mm2 .k = 30 N/mm2 .4.0 N/mm2 .22.4 N/mm2 .9) fm.208 N/mm2 < 0.90.inima grinzi ( tab. ft.tab.90.2.90. Ec.med = 7400 N/mm2 . Ec.23).tab. fc. înc rcarea de calcul este format din ac iuni permanente cu valoarea de 0.22 .k = 11.3.med = 4600 N/mm2 .722 N/mm2.123 inând cont de condi iile date în tabelul 4. G .0 KN/m.talpa superioare (tab.120b.22. distan a dintre grinzi este 550mm ( bf + bw = 550 +58=608 mm).k = 12. clasa de calitate C 30.5 KN/m şi ac iuni variabile cu valoarea de 2. EXEMPLUL 21 S se verifice o grind< cu t<lpi subYiri care face parte dintr-un planşeu cunoscând: - deschiderea grinzii L = 5.2.804 (4 · 10 / 60 )0. tab.90.120 c are valoarea: = ( 5.9. îmbinarea între t lpi şi inima grinzi se face prin încleiere.k = 12. talpa inferioar este realizat din placaj de 12 mm având fe ele cu fibrele orientate perpendicular pe grind .4 N/mm2 .Verificarea îmbin rii inim .0 · 103) / (91.138 · 106 · 120) = 0.2.med = 12000 N/mm2 -talpa inferioar ( tab.med = 4800 N/mm2 L imea eficace de conlucrare între t lpi şi inim se determin cu rela iile 4.8 = 0. Ec.23 ) fm.

136): a2 = [ 12.m. A2 = 58 · 200 = 11.69 · 103 · 4800 · ( 200+12 )] / 2 (12.1 · 5000 = 500 mm.812 · 106 N.1 · 5000 = 500 mm.ef = 0.2  Fig.69 · 103 · 4800 ) = 28. bt. pentru: A1 = 24 · 538 = 12. E 4.ef = 20.126): .91 · 103 · 4600 · ( 24 + 200 ) – 6.ef = 0. a1 = 100 + 12 – 28 = 84 mm.91 · 103 mm2 .pentru talpa comprimat< bef = bc. bc.pentru talpa întins< bef = bt.69 · 103 mm2 Rigiditatea efectiv< la încovoiere ( relaYia 4..5 + 2.0) · 52 / 8 = 7.5 + 2.24 = 480 mm.6 · 103 mm2.ef + bw = 500 + 58 = 558 mm < 608 mm.0) · 5 / 2 = 6250 N. 558 58 a3 = 134 a1 = 84 250 12 236 200 a2 = 28 24 250 250 58 558 250 Fig.15 mm.ef + bw = 480 + 58 = 538 mm < 608 mm. E 4. .2 Solicit<ri pe grind<: -forY< t<ietoare Vd = ( 0.6 · 103 · 12000 + 6. . A3 = 12 · 558 = 6. bc. Determinarea centrului de greutate a secYiunii transversale (relaYia 4.moment încovoietor Md = ( 0.91 · 103 · 4600 + 11. a3 = 100 + 6 + 28 = 134 mm.

125 f.6 · 103 · 282 + 4800 · 558 · 123/12 + 4800 · 6.85 N/mm2.4 · 109 = 10. Efortul de t iere maxim în inima grinzii : ( E1 A1 a1 + 0.33) · 50004 / 384 · 1154.128 iar verificarea se face cu rela iile 4. pentru: fc.91 ·103 · 84 / 1154.812 · 106 · 4600 · 84 /1154.55 mm < l / 200 = 25 mm .130.4 · 109 = 4.124 respectiv 4.812 · 106 · 4800 · 134 / 1154.8 · 12 /1.465 N/mm2 ≤ = 0.127 respectiv 4.d 6250 · 4600 ·12.d = 1.8 · 3.91 · 103 · 84 + 0.d = Calculul flambajului t lpii nu este necesar deoarece : bf = 550 mm < 2 · 20 hf = 2 · 20 · 24 =960mm.4 · 109 = 2. 2.5 · 13000 · 58 · 2002) / 58 · 1154.4 ·109 ·58 = 0.d + m.69 · 103 · 1342 = 1154. f.d = 18.max.90.61 N /mm2 < fc.90. fm.3 = 1.k.l4 / 384 ( EI)ef = 5 · ( 0.k.8 · 30 / 1. Calculul deforma iilor .d = 7.2.d = 7.87 N/mm2 ≈ f .4 ·109 = 1.t.38 N/mm2.d = 7.d = ( kmed fc.35 N/mm2 < ft.35 N/mm2 < fm.3 = 7.d = 7.d = Md E2 a2 / ( EI)ef + Md · 0.c.01 N/mm2.91 · 103 · 842 + 1200 · 58 · 2003 / 12 + 1200 · 11. Eforturile normale de compresiune şi întindere se determin cu rela iile 4.90.812 ·106 / 1154.0 / 1.d = kmod fm.90.01 N/mm2.46 N/ mm2.S geata instantanee: uinst = 5 ( qk+qx ).90.8 · 11.85 N/mm2.15 + 0.3 = 0.90.k ) / m = 0.46 N /mm2.3 = 18.90.5 · 12000 · 200) · 7.( EI )ef = 4600 · 538 · 243 / 12 + 4600 · 12.5 E2b2 h2 ) Vd / b2 (EI)ef = 6250 · ( 4600 · 12.4 · 109 N.5 E2 h2 / (EI)ef = (12000 · 28. Verificarea la forfecare în zona de contact dintre talpa superioar şi inim se face cu rela ia 4.d = ( kmod fc.mm2. m.d = f .45 + 1.90. Eforturile în inima grinzii din încovoiere: 2.3 = 7.4 / 1.38 N / mm2. ft.k ) / m = 0.4 ·109 = 12.129 iar eforturile de forfecare se determin cu rela ia 4.k / 1.

uniform distribuit qd = 5.3.5 = 1. Caracteristicile materialelor: -pentru lemnul din inima grinzii (tab.4.pentru: . I2 =150 · 1903 / 12 = 85.5 / 1.tab.9. grinda este solicitat la o înc rcare de calcul.4 N/mm2 . talpa superioar este din placaj cu grosime 24 mm aşezat cu fe ele exterioare având fibrele paralele cu grinda.1 = 0.22.med = 13000 N/mm2. . Coeficien ii de reducere a rigidit ilor . f .k = 15.0 / 1. pentru placaje canadiene) fm.ac iunea permanent normat gk = gd / c = 0.2.90.33 KN/m Coeficien ii par iali de siguran pentru ac iuni ( ) sunt determina i conform tab. Eo. talpa este asamblat de inim mecanic cu ajutorul cuielor aşezate la 40 mm distan şi având diametru de 4 mm.2.pentru inim 2 =1 .135) .o. Ec.8 N/mm2 .73 · 106mm4.9 fm. fc.k = 35 N/mm2 . A2 = 150 · 190 = 28500 mm2 .med = 6300 N/mm2 .Ggk = 410 kg /m3 Caracteristicile sec iunii transversale: A1 = 450 · 24 = 10800 mm2 .4 EXEMPLUL 22 S se verifice grinda în form< de T pentru care se cunosc urm toarele: - deschiderea grinzii L = 4. inima grinzii este din lemn masiv de r şinoase clasa C35 şi are sec iunea transversal 150 x 190 mm. I1= 450 · 243 / 12 = 0.pentru talp ( rel.45 KN/m .ac iunea variabil normat qk = qd / Q = 2.pentru lemnul din talpa grinzii (tab. tab.4.o.0 m .1 N/mm2 . l imea eficace a t lpii superioare este 450mm.o.med = 4300 N/mm2 .k = 14.518 · 106 mm4.4.23.k = 3.0 kN/m şi la o for axial de calcul Fd = 25 kN. Ec.

286 · 6300 · 10800 + 1. 2 = 25000 · 13000 / (6300 · 10800 + 13000 · 28500) = 0.33 mm.518 · 106 + 0.67 · 10 · 106 / 1148.33 = 101.0 · 40002 / 8 = 10 · 106 N.0 · 28500 · 13000) = 5.134) ( EI)ef = 6300 · 0. Eforturile maxime normale de compresiune şi de întindere din încovoiere (rela iile 4.59 N/mm2.mm2.60 N/mm2.3 = 8.359 N/mm2.142 · 6300 · 10800 · 40/ 671 · 40002 )-1 = 0.8 / 25 = 1006.66 + 0. Verificarea sec iunilor la eforturile de compresiune din: -talpa superioar 1= 1.05 · 109 N.1 /1.rigiditatea ultim Ku = 2/3 Kser = 671 N/mm Pozi ia centrului de greutate a sec iuni ( rela ia 4.0 · 13000 · 5.73 · 106 +1.133): 1d = 0.67 mm. Rigiditatea sec iuni ( rela ia 4. m.28500 · 5.286 Rigiditatea îmbin rii -rigiditatea de serviciu ( tabelul 5.8 · 14.2 = 0.05 · 109 = 10.67 N/mm2 -în grind .6 N/mm.d = 0. Md = 5.5 · 40.136) a2 = 0. .359 = 2.18) Kser = 4101.05 · 109 = 0.05 · 109 = 1.0 · 13000 ·.332 = 1148.74 N/mm2. m.286 · 6300 · 10800 · 101.66 N/mm2 .05 · 109 = 0.286 · 6300 · 10800 · (24 +190) / 2 · (0. Eforturile de compresiune din for a axial ( Fd = 25 kN ): 1= Fd E1 / ( E1A1 + E2A2) = 25000 · 6300 / (6300 · 10800 + 13000 · 28500) = = 0.o.mm 2d = 1.1 = 0.33 · 10 · 106 / 1148.5 · 6300 · 24 · 10 · 106 / 1148.59 + 0.132 şi 4.286 · 6300 · 101.75 N/mm2.61 N/mm2 < fc.5 · 13000 · 190 · 10 · 106/ 1148. a1 = (24 +190) /2 – 5.1 = ( 1 + 3.672 +13000 · 85.

72 / 1. My.1.d t1 d = 18.7283 ( 36/ 24)3 ] /(1+0.72 N/mm fh.728 ]/ (2+0.28 · 4 · 24 · √ 0.Pentru modul 1b de cedare Rd = fh.11 · 410 · 4-0.caracteristicile lemnului masiv fh.d t2 d = 13.2.0 · 4.60 + 10.8 · 29.caracteristicile placajului fh. Fi = 689 N ≈ Rd = 656 N.1· (18.28 N/mm2 .1.8 · 21.28 = 0.75 +0.d = 0.728 My.3 = 21.63 N/mm2 fh.28 · 4 · 362] – 0.728 + 2 · 0.Pentru modul 1a de cedare Rd = [18.k = 180 · 42.28 · 4 · 36)[√ 2 · 0.k = 0.28 · 4 · 24 ] – 0.Verificarea îmbin rilor ( rela ia 4.32 · 36 · 4 · 0.6 = 6616 N.d = 6616 / 1.1.53 N /mm2 Verificarea la for t ietoare.728) + [ 4 · 0.0.728 ( 1 + 36 / 24 ) = 2614 N .728) .1 = 6015 N.39) .2 = 0.d = 0. l = 70mm – lungimea cuiului Rd = fh. V = 5.11 -0.09 N/mm2 < fm.8 · 35 / 1.Pentru modul 2a Rd = [1.8 N t2 = l .728 = 1392 N .728 ] / (1+2 · 0.3 = 21.7282 [ 1+36/24 + (36 / 24)2 ] +0.05 · 109 = 689 N.3 = 29.728) · 6015 / 18.3 kd = 0.32 / 18.t1= 70 – 24 = 36 > min 8d = 32.28 · 24.k =0.4 = 1754. .3 = 13.728 (1+2 · 0.082 · 400 · 4-0.63 / 1.728)= 656 N .2.0 KN.32 N/mm2 = 13.d = 0.2.728 (1+0.7282 (1+0.74 = 12.3 = 18. Rezisten a (Rd) pentru elementul de îmbinare (rela iile 5.Pentru modul 2b de cedare Rd = [1.728 (2+0.286 · 6300 · 10800 · 101.mm.1· (18.28 · 4 · 24) [√ 2 · 0.mm .0/2 = 10.139): Fi = 0.728) = 836 N 2 .728) + [ 4 · 0.728) · 6015 / 18.67 · 40 · 10000 / 1148.

fctm = 2. distan a dintre grinzi este 500 mm.0.8 şi M = 1.o.6 N/mm2 . folosit la un planşeu.9 · 103 N/m şi o sarcin variabil caracteristic qk = 5.728) ] √ 2 · 6015 · 18.5 · 5 ·103 ) · 52 / 8 = 27.28 · 4 = 946 N Valoarea minim a rezisten ei este Rd = 656 N ≈ Fi = 689 N EXEMPLUL 23 S se verifice grinda mixt< lemn-beton.4 Md = (1. tab3. placa de beton are grosime de 50 mm şi este realizat din beton C25/30.9) fmk = 27 N/mm2 . fctmd = 0.9 ·103 + 1.k = 2.beton clasa C25/30 fck. o.1 N/mm2.1· [√ 2 · 0.35 · 0. Eo.23 ·106 N..9. clasa de serviciu este 1. Ecm = 30000 N/mm2 Rezisten ele de calcul pentru beton ( conf.4.0 m şi sec iune transversal 190 · 250 mm .5 qk) l2 / 8 = (1.35 · 0. ft.k = 16 N/mm2. clasa C27.cub = 30 N/mm2 . pentru care se cunosc urm toarele: - grinda este realizat din lemn de r şinoase. EUROCOD 2) fcd= 0.med= 12000 N/mm2 Rezisten ele de calcul se ob in pentru kmod = 0. leg turile dintre lemn şi beton se realizeaz cu elemente semirigide din o el pentru beton B500 B cu diametrul de 10 mm.85 fctm / 1.Modul 3 Rd = 1.47 N/mm2 .35 gk + 1.83 · 0.lemn clasa C27 (tab.5 · 5 ·103 ) · 5 / 2 = 21. grinda este înc rcat cu o sarcin permanent cu valoarea caracteristic gk = 0. Solicit rile de calcul se determin folosind coeficien ii par iali de siguran pentru ac iuni da i în tabelul 4.8 N/mm2 .103 N/m. f .9 ·103 + 1.cub / 1.3 .728 / (1+0.5 = 14.mm V = ( 1. are deschidere L = 5.5 = 1.78 ·103 N Caracteristicile materialelor: .85 fck.k = 370 kg/m3.

66 ·103 · 9.rezisten a caracteristic a betonului pe epruvete cilindrice.d-0.8 ·16 / 1. I1 = 500 · 503/12 = 5.39 ·106mm4 .140) .3 = 0.15 N/mm2 .21 ·106mm4 A2 = 190 · 250 = 47500 mm2 .o.8 · 500 ·103/6 = 66.fm.14 ·102 / 4 ·125 = 25.ruperea prin forfecare a elementului de îmbinare Rd= 0.25 = 16.21 / 1.35 N/mm2 Caracteristicile sec iunii transversale .125 ·10 ·12000 = 15000 N/mm ku = 2 kscr / 3 = 10000 N/mm Rezisten a îmbin rilor ( rela iile 4.c) My.1 = 21.l imea sec iunii (rela iile 4.d = 0.3 = 1.29 ·103 N Cu rela iile 5. .cedarea betonului la compresiune local Rd = 0.d = 0.3 = 9.125 d Eo.k = 500 N/mm2 Momentul plastic al elementelor de îmbinare (rela ia 5.8 ·15.85 N/mm2 f .3 = 15. ft.8 · 2.cedarea lemnului Rd = 1.8 · 500 ·3.med = 0.d = 0.42.5 √ 2 · 66.k = 0.3 = 16.5 fcd = 1.35 ·10 = 5.66 ·103 N. .147) pentru: .elemente de îmbinare fu.40 se determin : fh.sec iunea elementelor şi momente de iner ie A1 = 50 · 500 = 25000mm4 .61 N/mm2.mm kser= 0. I2 = 190 · 2503/ 12 = 247.d = 0.082 · 370 ·10-0.5 ·14.082.15 ·30000 / 1.38 ·103 N pentru: fck= 1.21 N/mm2 fh.bef = b = 500 mm .8 / 1.caracteristicile sec iunii compuse .12 ·103 N .23 ·102 √ 21.72 N/mm2 .2.2.3 = 9.8 · 27 / 1.k = 0.

39 – 3.d m.80 N/mm2 t.133: = 0.85 + 6.25 Smax= 0.d = 12000 · 33.134 ) Verificarea eforturilor din beton ( rela ia 4.135 ) .d = 3.m.39 N/mm2 c.048 N /mm2 < f .23 ·106 / 6.2.22 · 30000 · 25000 + 12000 ·47500) =33.76 ·103 / 4. 4.75 · 80 + 0.d = 0.33 · 80 · 21.09 N /mm2 < fc.25 · 240 =120 mm.33 · 27.1 N /mm2 3.258 ·1012 = 7847.d = 14.22 ·30000 · 25000 · (250 +50) / 2 ( 0.d = - c.48 + 3.d / fm.67 mm Verificarea eforturilor în elementele de îmbinare ( rela ia 4.d = 0.61 = 0. a1 = (250 +50 ) / 2 –33.1.258 ·1012 = 0.0 ·12000 · 47500 · 33.67 · 21.5 ·12000 · 250 · 27.0 Elementele de leg tur se distribuie la zonele de cap t (l/4) la 80 mm şi în zona central (l/2) la 240 mm.1.d = m.142 · 30000 · 25000 ·120 / 10000 ·50002)-1 = 0.1.0 Verificarea eforturilor de forfecare ( rela ia 4.39 = 6. a2 = 0.332 +12000 · 247 · 39 ·106 + 1.78 ·103/ 190 · 4.2 N .d = 1.22 ( rel.d = c.d = 1.d + m.22 · 30000 · 25000 ·116.5 ·12000 ·190 ·158.80 / 16.144) cu valorile determinate cu rela iile 4.003 ·1012 = 3.67 = 158.o.1.1.003 ·1012 = 3.145): max = 0.d m.72 N/mm2 pentru: h = h2 /2 + a2 = 250 / 2 + 33.003 ·1012 = 6.d = 1.67 · 27.75 Smin + 0.23 ·106 / 6.139): F1.2.23 ·106 / 6.2.48 N/mm2 c.22 · 30000 · 25000 ·116.003 · 1012 = 1.1 = (1+3.594 < 1.48 = . 4.t.d / ft. 4.67 = 116. Distan a de calcul (Sef) între elementele de leg tur (rela ia 4. 2 =1.0.23 · 106 / 6.83 / 9.67 mm ( rel.1.2.47 N/mm2 Verificarea eforturilor din lemn: t.5 · 30000 · 50 · 27.003 ·1012 N.132 şi 4.83 N/mm2 m.87 N/mm2 < fc.d = 0.mm2 ( rel.33 mm (EI)ef = 30000 ·156 ·109 · 5.143).672 = 6.131): Sef = 0.22 · 30000 ·116.21 ·106 + 0.d + t.

357 ·12200 · 25000 · (250+50) / 2 (0.4 N/mm2 .25) + 0.423 ·1012 = 7.15 / (1+2.23 ·106 / 4.d c.87 – 3.87 N/mm2 = 3.F1.21 · 106 +0. În aceast situa ie modulul betonului este: E1.24 + 1. Datorit fenomenului de deforma ie în timp eforturile scad în beton şi cresc în lemn.d = 0. Din ac iunile care revin pe grinda 85% sunt de durat medie şi 15% permanente.25)] = 9624 N/mm2 ksen = 0.37 N(mm2 (compresiune) Verificarea eforturilor din lemn: t.6 pentru ac iuni permanente şi 0.15 mm (EI)ef = 12200 · 5.85mm.357 · 12200 · 25000 ·121.15 · 27.60) + 0.1 N/mm2 t.25 pentru ac iuni de durat medie ( tab.22) rezultând : E2.423 ·1012 = 1.85 = 121.357 ·12200 ·121.11 N/mm2 < fc.39 ·106 + 9624 · 47500 · 28.23 · 106 / 4.152 + 9624 · 247.35 )] = 12 200 N/mm2 Pentru lemn coeficientul deforma iilor în timp (kdef) este 0.5 · 9624 · 250 · 27.423 ·1012 = 1. ku = 2 · 12034 / 3 = 8020 N /mm Caracteristicile sec iunii compuse 1 = ( 1+3.85 / ( 1 + 0. Calculele anterioare iau în considerare solicit rile în stadiul ini ial şi nu in seama de deforma iile în timp.d = 0.4.d = 9624 · 28.71 N/mm2 m.24 N / mm m. Calculul luând în considerare deforma iile în timp.357 ·12200 · 25000+9624 · 47500) = 28.85 / ( 1+1.d= 1.2.142 ·12200 · 25000 ·120 / 8020 · 50002)-1 = 0.15 / (1 + 0.5 ·12200 · 50 · 27.1.35 pentru ac iuni de durat medie.852 = 4.d = 0.1.85 · 27.25 pentru ac iuni permanente şi 1.ef = 12000 · [ 0.23 ·106 / 4.357 a2 = 0.24 = -1.87 = 5.125 ·10 · 9624 = 12030 N / mm.ef = 30000 · [( 0.423 ·1012 Nmm2 Verificarea eforturilor din beton : 6 12 2 c. La beton coeficientul de fluaj este de 2.2.d = 7847 N > 5290 N – rezult< c< elementele de leg<tur< trebuiesc îndesite.d = 14. a1 = (250+50) / 2 – 28.23 ·10 / 4.423 ·10 = 3.

442. u1.35 ) = 12765 N /mm2.13mm = l / 700 < l / 300.m = 30000 N/mm2. A2 = 47500mm2 .563 < 1 Verificarea la starea limit< de deformaYie a.21 ·106 +0.acYiuni permanente Ecm = 30000 / ( 1+2.inst = 7. u2. 1 = ( 1+3.46 · 9230 · 25000 · (250+50) / 2 (0. Kser = 15000 / ( 1+0.46 · 9230 · 25000 + 7500 · 47500) = 34.61 = 0.71 / 9. (EI)ef = 9230 · 5.142 · 9230 · 25000 ·120 / 9375 · 50002)-1= 0.9 ·103 · 50004 / 384 · 6. a1 = (250+50) / 2 –34.62 +7500 · 247.4 2 = 3.mm2. a1= 108mm. a2 = 0. Ec. . verificarea deformaYiilor în stadiu final .21 · 106 + 0.inst + u2.05mm. a2 = 42.4 = 115.9 ·103 · 50004 / 384 · 3.85 + 7.6 mm. Kser = 15000 / (1+0.46 · 9230 · 25000 ·115.25) = 9230 N /mm2.inst = 5 · 5 ·103 · 50004 / 384 · 6.72 ·1012 = 1.m = 12000 N/mm2 Kser = 15000 N/mm.1.74 ·1012 N. verificarea deformaYiilor în stadiul iniYial A1 = 25000mm2 .08 mm.1 mm. u1.96 mm. 1 = ( 1+3. .4 mm. (EI)ef = 30000 · 5.74 ·1012 = 1.72 ·1012 N.39 ·106 + 7500 · 47500 · 34.297 · 30000 · 25000 ·1082+12000 · 247.mm2 u1.4 / 16.fin = 5 · 0. Eom =12000 / ( 1+0.inst = 5 · 0. Eom = 12000 / (1 +0. Eo.60) = 9375 N/mm.142 · 12765 · 25000 ·120 / 12000 · 50002 )-1 = 0.142 · 30000 · 25000 ·120 /15000 · 50002 )-1 = 0.25) = 12000 N/mm2.72 ·1012 = 6.25) = 9600 N/mm2.297.acYiuni de durat< medie Ecm = 30000 / ( 1 + 1. 1 = (1+3.46.39 ·106 + 12000 · 47500 · 422 = 6. b.60) = 7500 N /mm2.

31 mm = l / 485 < l / 200   .87 ·1012 N.fin =5 · 5 · 103 · 50004 / 384 · 4. (EI)ef = 12765 · 5.35 mm u1.fin + u2.2 mm.21 ·106 +0.35 = 10.442 ·12765 · 25000 + 9600 · 47500) = 34.a2 = 0.2 = 116 mm.87 ·1012 = 8.39 ·106 + 9600 · 47500 · 34.22 = 4.fin = 1.442 ·12765 · 25000 · (250+50) / 2 · (0.mm2 u2.96+8. a1 = 300 / 2 – 34.442 · 12765 · 25000 ·1162 + 9600 · 247.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful