Elemente constructive generale.

Funcţii şi principii de lucru
Maşina este un sistem complex, care are rolul transformării diverselor forme de energie într-un lucru mecanic util. Privită ca sistem, maşina este, la rândul ei, formată din sisteme (mecanice, hidraulice, electrice, electromagnetice etc.) corelate. Orice sistem mecanic, cu mişcări determinate, are la bază mecanisme. Mecanismele sunt sisteme mecanice mobile, determinate cinematic, având o bază pe care se dispun elemente cinematice, legate între ele prin cuple cinematice. Baza, elementele şi cuplele cinematice ale unui mecanism sunt formate la rândul lor din organe de maşini. Organele de maşini sunt părţile componente ale maşinilor şi mecanismelor, care pot fi calculate, proiectate şi executate separat, ţinând seama de condiţiile de funcţionare în cadrul ansamblului din care fac parte. Ansamblul este un sistem mecanic bine conturat, cu rol funcţional distinct (ex. cutii de viteze, reductoare etc.), împărţit, la rândul său, în subansamble. Acestea păstrează anumite caracteristici de unitate funcţională, având însă un rol limitat în cadrul ansamblului (ex. arborele unei cutii de viteze, cu roţile dinţate montate pe el). Ca elemente de legătură în cadrul subansamblelor, organele de maşini trebuie, de regulă, să preia şi transmită sarcini. Modul în care se realizează această funcţie defineşte principiul de lucru al organului de maşină. Principiile de lucru sunt: ƒ Sarcina se transmite prin contact direct (prin formă); ƒ Sarcina se transmite prin frecare.

ASAMBLĂRI
Asamblările se utilizează pentru legarea ansamblelor, subansamblelor sau elementelor componente ale acestora în vederea formării de structuri funcţionale mai complexe. Principalul criteriu de clasificare (posibilitatea sau imposibilitatea demontării) împarte asamblările în două categorii: asamblări nedemontabile (denumite şi îmbinări) şi asamblări demontabile. Asamblările nedemontabile sunt cele care nu pot fi demontate decât prin distrugerea parţială sau totală a pieselor componente. Aceste asamblări pot fi obţinute prin mijloace mecanice (asamblări nituite şi asamblări prin coasere) sau prin folosirea forţelor de coeziune sau de aderenţă (asamblări sudate, asamblări lipite şi asamblări încleiate). Principalul avantaj al acestor asamblări este costul mai scăzut, ele utilizându-se atunci când construcţia nu necesită demontare pentru întreţinere. Asamblările demontabile pot fi montate şi demontate ulterior fără distrugerea organelor de asamblare şi a pieselor asamblate, ori de câte ori este necesar. Aceste asamblări pot fi realizate: prin formă (asamblări prin pene longitudinale, prin caneluri, prin ştifturi, prin bolţuri, pe contur poligonal); prin forţe de frecare (asamblări prin strângere proprie, cu brăţară elastică etc.); prin formă şi forţe de frecare (asamblări filetate). Deşi sunt, în general, mai scumpe decât asamblările nedemontabile, asamblările demontabile sunt foarte des utilizate, datorită condiţiilor (de realizare, de montare, de întreţinere, de deservire etc.) impuse pieselor, subansamblelor şi ansamblelor.

cealaltă filetată la interior (piuliţa sau piesă cu rol de piuliţă). 3) transmite sarcina transversală de la o tablă la alta prin intermediul forţelor de frecare. pentru a transmite momente de torsiune mici-medii.Asamblările filetate sunt asamblări demontabile realizate prin intermediul a două piese filetate conjugate: una filetată la exterior (şurubul).3 Asamblare cu şuruburi montate cu joc Fig. Ele se pot asimila ca asamblări prin pene paralele multiple.4 Asamblare cu şuruburi montate fără joc Asamblarea cu şuruburi montate cu joc (fig. Momentul de torsiune se transmite de la arbore la butuc prin contactul pe feţele laterale ale proeminenţelor arborelui şi butucului canelat. Asamblările prin pene paralele se utilizează pe scară largă în construcţia de maşini. 4) foloseşte şuruburi speciale (şuruburi de păsuire). Asamblarea cu şuruburi montate fără joc (fig. . Forma A Forma B Forma C Fig. solidare cu arborele şi distribuite uniform pe circumferinţa acestuia. Sarcina exterioară se transmite de la arbore la pană şi în continuare la butuc prin contact pe feţele laterale ale penei. cu tija nefiletată mai mare în diametru decât filetul şi prelucrată mai precis. 5 Asamblări prin pene paralele Asamblările prin caneluri sunt asamblări de tip arbore-butuc destinate transmiterii unui moment de torsiune şi unei mişcări de rotaţie. Sarcina transversală Q se transmite de la o tablă la alta prin contact între acestea şi tija nefiletată a şurubului. Fig.

caz în care se numesc ştifturi de siguranţă. Fig. între două elemente cinematice numite tirant şi furcă. • asigurarea poziţiei reciproce a unor piese. 5 Asamblare prin caneluri dreptunghiulare Ştifturile sunt organe de asamblare demontabile utilizate în următoarele scopuri: • transmiterea unor sarcini relativ mici. caz în care se numesc ştifturi de centrare. Δa/2 Δb/2 d Δb/2 db da Fig. • participarea ca elemente de siguranţă la cuplaje care protejează transmisiile de suprasarcini. care se realizează prin strângerea reciprocă a pieselor asamblate în urma deformaţiilor elastice ale acestora. caz în care se numesc ştifturi de fixare. 7 Asamblare prin bolţ Fig. Δa/2 . 6 Asamblări cu ştifturi de fixare Ştifturile transmit sarcina prin contact direct Bolţurile sunt utilizate ca elemente de legătură în articulaţii cilindrice. Sarcina se transmite prin frecarea care ia naştere pe suprafeţele de contact ale pieselor asamblate. Asamblările cu brăţară elastică transmit momente de torsiune prin frecare. Sarcina exterioară este o forţă care se transmite de la tirant la bolţ şi de la acesta la furcă (sau invers). 7’ Asamblare presată Asamblările presate sunt asamblări de tip arbore – butuc. apăsarea normală fiind creată cu ajutorul unor şuruburi de strângere.Fig. prin contact direct.

a b Fig. de tip arbore – butuc. forţată. 9 Asamblări prin strângere pe con Asamblările cu inele tronconice sunt asamblări demontabile. preluând lucrul mecanic al acesteia şi înmagazinându-l sub formă de energie de . Sarcina (momentul de torsiune) se transmite prin frecare. a pieselor asamblării. Prin forma lor şi prin caracteristicile mecanice deosebite ale materialelor din care se confecţionează. Inelele tronconice se deformează elastic. 10 Asamblări cu inele tronconice Asamblările elastice (prin arcuri) realizează o legătură elastică între anumite piese sau subansamble ale unei maşini. Bucşă de distanţare c Fig. Fig. arcurile au capacitatea de a se deforma sub acţiunea unei forţe exterioare. apăsând pe suprafeţele de contact cu arborele şi butucul şi creând condiţiile pentru transmiterea prin frecare a sarcinii (moment de torsiune). care utilizează ca elemente intermediare între arbore şi butuc perechi de inele tronconice. forţa de apăsare necesară fiind obţinută la montaj prin deplasarea axială relativă. 8 Asamblări prin brăţară elastică c Asamblările prin strângere pe con sunt asamblări demontabile obţinute prin deformarea elastică a pieselor asamblate. prin strângere cu şuruburi sau piuliţe.

ƒ reglarea sau limitarea forţelor (la prese. 12 Arc bară de torsiune Fig. de tracţiune Fig. energia înmagazinată este restituită sistemului mecanic din care face parte arcul. ƒ modificarea frecvenţei proprii a unor sisteme mecanice. a. de compresiune b. Funcţiile arcurilor sunt variate. ƒ acumularea de energie – ca element motor (la ceasuri cu arc. 15 Arc în foi .). care apoi poate fi restituită treptat sau brusc. 14 Arc lamelar Fig. 13 Arc spiral plan Fig. de torsiune Fig. cele mai importante fiind: ƒ amortizarea şocurilor şi vibraţiilor (la suspensiile autovehiculelor.). La dispariţia sarcinii exterioare. prin utilizarea dependenţei dintre sarcina exterioară şi deformaţia arcului (la cântare.deformaţie.). cuplaje elastice. robinete de reglare etc.). ƒ exercitarea unei forţe permanente. elastice (la cuplajele de siguranţă prin fricţiune. arcurile supapelor etc. standuri de încercare etc. fundaţia utilajelor etc. ƒ măsurarea forţelor şi momentelor.). 11 Arcuri elicoidale c. chei dinamometrice. ambreiaje prin fricţiune etc.

semicuplaje etc. servind pentru preluarea sarcinilor care acţionează asupra acestora. 16 Arc inelar Fig.Fig. Rulmentul este elementul principal al lagărului cu rostogolire iar cuzinetul este elementul principal al lagărului cu alunecare.) în mişcare de rotaţie şi să transmită momente de torsiune în lungul axei lor. Alături de rulment sau cuzinet. Lagărele cu alunecare asigură rezemarea sau ghidarea osiilor sau arborilor. roţi de lanţ. lagărele se numesc lagăre cu rostogolire. 18 Arcuri din cauciuc ELEMENTE DE TRANSMISII MECANICE Arborii sunt organe de maşini cu mişcare de rotaţie destinate să susţină alte organe de maşini (roţi dinţate. roţi de curea. 17 Arc disc Fig. Fig. carcasa. sistemele de ungere şi de etanşare. . în componenţa lagărului cu rostogolire intră fusul arborelui. elementele de fixare axială. osiilor sau a altor piese cu mişcare de rotaţie. Dacă frecarea din interiorul lagărului este frecare cu rostogolire. preluând forţele radiale şi/sau axiale prin intermediul suprafeţelor de alunecare. 19 Arbore drept cu secţiune plină variabilă în trepte Lagărele sunt definite ca organe de maşini utilizate pentru susţinerea arborilor.

Fig. cu rulmenţi radiali cu bile . 22 Lagăr cu alunecare Montajul cu rulmenţi sau lagăre cu alunecare este ansamblul format din arbore (împreună cu piesele susţinute de acesta). 23 Montaj cu fixare axială la ambele capete. 21 Lagăre cu rulmenţi radial-axiali Fig.Fig. 20 Lagăre cu rulmenţi radiali Fig. lagăre şi carcasele pe care se sprijină.

de regulă. 24 Montaj cu fixare axială la un capăt. legea de transmitere. precum: ƒ compensarea abaterilor de poziţie a elementelor legate prin cuplaj. în scopul transmiterii momentului de torsiune şi a mişcării de rotaţie. 25 Cuplaje permanente fixe cu manşon monobloc . ƒ limitarea sarcinii transmise. abateri datorate erorilor de execuţie şi montaj. ƒ decuplarea transmiterii mişcării la schimbarea sensului de rotaţie. Fig. fără a se modifica. cu lagăre cu alunecare Cuplajele realizează legătura permanentă sau intermitentă între două elemente consecutive ale unui lanţ cinematic. cuplajele pot îndeplini şi o serie de funcţii suplimentare. În afara funcţiei principale de transmitere a sarcinii (moment de torsiune) şi a mişcării de rotaţie. ƒ protecţia transmisiei din care fac parte de şocuri şi vibraţii.Fig. ƒ întreruperea comandată a legăturii dintre elemente. ƒ legarea unor arbori cu axe paralele sau concurente. ƒ limitarea turaţiei.

Fig. 27 Angrenaje cilindrice . 26 Cuplaj elastic cu element intermediar nemetalic Fig. concurente (angrenaje conice) sau încrucişate (angrenaje melcate). 27 Cuplaj de siguranţă cu bile şi canale trapezoidale dispuse frontal Angrenajele transmit mişcarea de rotaţie şi momentul de torsiune între două axe paralele (angrenaje cilindrice).Fig.

Fig. Fig.Fig. de la o roată motoare la una sau mai multe roţi conduse. ƒ tehnologie pretenţioasă şi cost ridicat. fără sfârşit. deci un gabarit relativ redus. Reductoarele de uz general sunt transmisii mecanice cu roţi dinţate utilizate pentru reducerea turaţiei. 30 Transmisie prin curele late. rotunde etc. prin intermediul unui element flexibil. ƒ necesitatea unei precizii de execuţie şi montaj ridicate. rotunde . ƒ raport de transmitere constant. trapezoidale. ƒ siguranţă în exploatare şi durabilitate ridicată. ƒ zgomot în funcţionare. concomitent cu mărirea momentului de torsiune. care realizează transmiterea mişcării de rotaţie şi a sarcinii. Transmiterea sarcinii se poate realiza prin frecare (la transmisiile prin curele late. 29 Reductoare cilindrice Transmisiile prin curele sunt transmisii mecanice.) sau prin contact (la transmisiile prin curele dinţate). 28 Angrenaje conice Principalele caracteristici ale angrenajelor sunt: ƒ capacitate portantă ridicată. trapezoidale. numit curea.

i l 2 Transmisie prin curea sau prin lant 4 Fig. n. 33 Transmisie mecanică generală . 32 Transmisie prin lanţ Motor Cuplaj Reductor Masina antrenata 1 P. 31 Transmisii prin curele dinţate Transmisiile prin lanţ fac parte din categoria transmisiilor mecanice indirecte şi servesc la transmiterea mişcării şi a momentului de torsiune între doi sau mai mulţi arbori paraleli. Fig. dm 3 i c.Fig. Tm.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful