Curs 7 Neurologie

- Sindroame de trunchi cerebral –
Date anatomo-funcţionale: • Bulb (medula oblongata) • Protuberanţă (pons, punte) • Mezencefal (pedunculi cerebrali) • Asigură legătura între emisfere, cerebel şi măduvă • Delimitare: - superior: plan ce trece posterior de tuberculii mamilari şi anterior de tuberculii quadrigemeni anteriori - inferior: plan orizontal prin decusaţia piramidală - legat de cerebel prin pedunculii cerebeloşi • Raporturi: - marea gaură occipitală (prin care se poate produce hernia lobilor amigdalieni ai cerebelului) - căile de drenaj ale LCR (ventriculul IV,apeductul Sylvius) - unghiul ponto-cerebelos - fanta Bichat (posibilitatea compresiunii trunchiului prin angajarea lobului temporal prin fantă) - epifiza • Căi de legătură: - ascendente->panglica Reil (fasciculul spinotalamic şi spinocerebelos) - descendente->calea piramidală,fasciculul bulbo-spinal,fasciculul central al calotei - de asociaţie->bandeleta longitudinală posterioară,fasciculul Schultz • Nuclei - motori->nucleul ambiguu (IX,X,XI),nucleul XI,nucleul VII,nucleul abducens + oculomotor -nucleul motor V;nucleul nervului patetic - senzitivi->nucleu solitar (bulb)->se termină VII,IX,X -nucleul vestibular şi cohlear,nucleul Rolando - vegetativi->nucleul dorsal al vagului,nucleii salivari inferior şi superior -nucleul lacrimo-muco-nazal,nucleul Edinger-Westphal • Formaţiuni cenuşii proprii - bulb->nucleii Goll,Burdach,von Monakow,olive,paraolive bulbare - protuberanţă->oliva protuberanţială,corpul trapezoid,nucleii punţii interpuşi pe calea corticoponto-cerebeloasă - pedunculi->locus niger,nucleul roşu Stilling • Celule şi fibre reticulare->fasciculul reticular ascendent/descendent Etiopatogenie: - 75% afecţiuni vasculare (malformaţii, hemoragii, ischemii), prin acţiune directă sau compresiuni - afecţiuni inflamatorii (infecţioase sau demielinizante) - leziuni tumorale (directe sau compresiuni) - angajări herniare - leziuni traumatice - leziuni toxice Manifestări clinice: I) Sindroame bulbare: A. Sdr. decusaţiei piramidale: hemiplegie (hemipareză) cruciată. -se produce prin apariţia unei leziuni mici,unilaterale,paramediene a porţiunii inferioare a bulbului la nivelul decusaţiei -interesează fibrele destinate m.s.după încrucişare şi fibrele destinate m.i.înainte de încrucişare -homolateral->monoplegia m.s. -heterolateral->monoplegia m.i. B. Sdr. interolivar->leziune paramediană a fasciculului piramidal,panglicii lui Reil şi a n.hipoglos

Sdr. mai ales pe ramura oftalmică a trigemenului 3. inferior de nucleu roşu->leziunea interesează cele 2/3 inferioare ale nucleului roşu. Wallenberg)->lezarea regiunii retroolivare a bulbului (usu. paralizia mişcărilor de lateralitate a globilor oculari spre partea sănătoasă Sindroame mezencefalice: Sdr.II) A) B) C) III) A) B) C) 1. paleocerebelos. G) şi H) apar rareori independent. Sdr. Sdr. hemisindrom cerebelos 2. Foville protuberanţial superior->leziune deasupra nucleului facial 1. lateral (retroolivar. Millard-Gubler: Homolateral: 1. bulbar posterior->lezarea pedunculilor cerebeloşi inferiori şi a nucleilor vestibulari Homolateral: sdr.nucleului ambiguu) Homolateral: paralizia vălului palatin şi a corzilor vocale (X. sindrom vestibular 5. sdr. distinct} Sindroame protuberanţiale: Sdr. Schmidt: Sdr. sdr. paralizie palato-faringo-laringiană 2. hemisindrom paleocerebelos 4. hemiplegie 2. paralizie facială tip central Sdr. Claude Bernard-Horner Heterolateral: 1. Sdr. vestibular E. de hemibulb (Babinski-Nageotte): Homolateral: 1. Hemianestezie profundă heterolaterală cu respectarea feţei C. Foville (-Millard-Gubler) protuberanţial inferior->leziune la nivelul nucleului facial 1. Weber (peduncular paramedian central): 1. hemianestezie de tip siringomielic F. paralizie homolaterală de facial de tip periferic 3. Paralizie de hipoglos homolateral 2.ramura internă XI) Heterolateral: hemiplegie G. hemianestezia feţei. Aveliss + paralizie homolaterală de trapez şi sternocleidomastoidian (ramură externă XI) H. Foville peduncular->leziune deasupra decusaţiei pontine Homolateral: paralizia mişcărilor de conjugare ale globilor oculari (bolnavul se uită la leziune nu la hemiplegie). Hemiplegie heterolaterală cu respectarea feţei 3. hemiplegie 2.tromboza feţei laterale bulbare) Homolateral: 1. paralizie homolaterală de oculomotor comun (III) 2. Jackson: Sdr. hemiplegie contralaterală cu paralizie de facial de tip central 2. Avellis (sdr. Sdr. hemiplegie contralaterală 3. paralizie contralaterală de facial de tip central Sdr. Sdr. sindrom Claude Bernard-Horner Heterolateral: hemihipoestezie termoalgezică D. paralizie de abducens Heterolateral: hemiplegie care respectă faţa Sdr. hemiplegie contralaterală cu respectarea feţei 2. paralizie de facial de tip periferic 2. paralizia mişcărilor de lateralitate ale globilor oculari spre partea sănătoasă->”bolnavul priveşte hemiplegia” Sdr. Heterolateral: 1. Schmidt + paralizia şi atrofia jumătăţii homolaterale a limbii (XII) { F).fibrele nervului III şi partea medială a piciorului peduncular .

cornul lui Amon . neocerebelos.). mişcări involuntare coreoatetozice. .de regulă dezagreabil (iluzie olfactivă) Cacosmia este percepţia ca neplăcut a oricărui miros. în epilepsie (ca aură sau criză propriu-zisă. IV) Parosmia = perceperea greşită a unui miros sub forma altuia.perechile I şi II: sunt nervi senzoriali. Parinaud->leziunea interesează regiunea anterioară a tuberculilor quadrigemeni anteriori . unde fac sinapse cu dendritele neuronilor mitrali. Apar în boli psihice. superior de nucleu roşu (sdr.poate apare fiziologic (primele luni de sarcină.Subiectivă: calitativă/cantitativă .răspântiei hipotalamice) ->leziunea interesează 1/3 superioară a nucleului roşu şi zona subtalamică Heterolateral: hemisindrom neocerebelos. E) Sdr.Perechea I (nervii olfactivi) – Date anatomo-funcţionale: • Recepţia excitaţiilor olfactive: celulele senzoriale bipolare din mucoasa bolţii foselor nazale. III) Hiperosmia = exagerarea simţului olfactiv.psihomotorii. deficit motor (hemipareză) D) Sdr. criza uncinată: halucinaţii .perechile III-XII: nuclei de origine a fibrelor motorii şi nuclei de terminaţie pentru fibrele senzitive. care dau naştere trigonului olfactiv.nervii cranieni asigură legăturile SN cu organele receptoare şi efectoare de la nivelul extremităţii cefalice . hemianestezie.iniţial sunt scăldaţi în LCR->străbat învelişurile meningeene prin diferite zone unde sunt expuşi lezării . V) Halucinaţiile olfactive = percepţii olfactive fără cauză obiectivă generatoare.apare în leziuni ale mucoasei sau căilor olfactive.Obiectivă: se apreciază intensitatea senzaţiei olfactive după modificările survenite asupra reflexelor psihogalvanice.Homolateral: paralizie de oculomotor comun Heterolateral: sdr. Proiecţia se face în ariile olfactive rhinencefalice cerebrale: . migrene etc.o parte a feţei orbitare a lobului frontal . hemipareză. fiind formaţi din axonii deutoneuronilor căii respective. ai căror axoni formează bandeletele olfactive.a faringelui şi a laringelui .nucleii şi căi de asociaţie subcorticale • Explorarea funcţională a nervilor I se face prin olfactometrie (care ţine cont şi de fenomenul de acomodare): .fibrele protoneuronului senzitiv asigură aferenţele senzitivo-senzoriale de la teritoriile cutaneo-mucoase ale capului . Axonii trec prin lama ciuruită a etmoidului.circumvoluţia şi uncusul hipocampic . II) Hipoosmia = ↓ cantitativă a simţului mirosului. are o mare semnificaţie neurologică dacă este unilaterală. . menstruaţie etc.poate preceda anosmia.EEG în timp ce pacientul inhalează o substanţă odorantă -fenomenul de acomodare->după expunere îndelungată la mirosuri puternice individul nu le mai percepe în timp Manifestări clinice: I) Anosmia = pierderea simţului mirosului.neuronii motori asigură motilitatea musculaturii striate a extremităţii cefalice.Semiologia leziunilor nervilor cranieni – Consideraţii generale: . sunt analoagele cerebrale ale căilor senzitive medulare. senzorială.circumvoluţia corpului calos . apare patologic în stări alergice.paralizia mişcărilor de verticalitate ale globilor oculari. în etajele bulbopontopedunculare. veritabile expansiuni cerebrale. ajung în bulbul olfactiv.

binoculară şi tridimensională . În nervul optic. -pe traiect există colaterale spre nucleul pretectal (Edinger-Westphall) şi spre tuberculii quadrigemeni posteriori • Capătul central: constituit de neuronii celor două buze ale scizurii calcarine. propagat spre dendritele stratului 6. dând naştere nervului optic. • Căi: nervii optici părăsesc globii oculari la nivelul polului posterior.halucinaţii vizuale şi gustative. apare în leziunile uncusului hipocampic). radiaţiile Gratiolet (calea geniculo-calcarină) – în substanţa albă a lobilor temporali. iar cele din cadranele inferioare. Ies din orbită prin găurile optice. B) Amauroză: pierderea vederii.corp geniculat lateral.Stratul 6: celule bipolare (protoneuronul căii vizuale). prin lezarea porţiunii periferice a analizatorului. Descompunerea acestor substanţe se face cu eliberare de energie. Există scotomul fiziologic corespunzător papilei optice. iar axonii cu dendritele celor din stratul 8.câmp 17 Brodman . Apoi traiectul continuă cu bandeletele optice. caracteristică arahnoiditelor bazale care afectează chiasma.Perechea II (nervii optici) – Date anatomo-funcţionale: • Capătul periferic (la nivelul retinei): . . descriindu-se trei arii: . C) Nictalopie: scăderea acuităţii vizuale ziua D) Hemeralopie: scăderea acuităţii vizuale seara. La nivelul papilei nervului optic retina e oarbă. spre buzele scizurii calcarine.Aria peristriata: câmp 19 Brodman->arie vizuopsihică Explorare clinică: I) Acuitatea vizuală (AV): A) Ambliopie: scăderea acuităţii vizuale. pe buzele inferioare. cele din hemiretina temporală îşi continuă traiectul homolateral. Se orientează înspre înapoi şi înăuntru. dendritele lor fac sinapsă cu axonii celulelor din stratul 2. care produce influxul nervos vizual. insulare.scizura calcarină . .radiaţii Gratiolet.pe lumină scăzută II) Câmpul vizual: este spaţiul perceput de un ochi menţinut în poziţie intermediară (privire înainte). apoi pe feţele mediale ale lobilor occipitali. care e mic şi nu interferă cu vederea. fibrele maculare sunt dispersate printre cele nazale şi temporale. Anterior de şaua turcească se întâlnesc formând chiasma optică.impulsurile nervoase se transformă în senzaţie de văz. Fibrele din cadranele retiniene superioare se proiectează pe buzele superioare. unde se produce un schimb parţial de fibre: fibrele hemiretinei nazale trec contralateral.olfactive neplăcute. .Stratul 8: celule multipolare (deutoneuronul căii optice). D) Hemianopsii: modificări de câmp vizual care constau în pierderea a ½ din câmpul vizual (sau a ¼. axonii lor converg spre papila optică. Ele se încrucişează parţial la nivelul chiasmei optice şi se vor proiecta la nivelul polului occipital. . se măsoară exact cu campimetrul. În centrul papilei se face emergenţa pachetului vascular retinian.Aria striata: . C) Scotoame: zone mici. însoţite de senzaţie de irealitate.leziuni ale căii optice înapoia chiasmei->bandeleta optică. unde văzul lipseşte. conţinând substanţe ce se descompun la lumină şi se refac la întuneric.Aria parastriata: câmp 18 Brodman->arie vizuognozică .Stratul 2: celule senzoriale (cu conuri şi bastonaşe). Omonime: pierderea vederii din ½ stângi sau drepte ale ambelor câmpuri vizuale. în hemianopsiile în cadran): -hemiretină temporală->stimuli din hemicâmpul nazal -hemiretină nazală->stimuli din hemicâmpul temporal -denumirea hemianopsiei se face după hemicâmpul în care pacientul nu vede 1. Tulburări : A) Îngustarea concentrică->↓ CV de la periferie spre centru în toate direcţiile B) Vederea tubulară: îngustarea concentrică a câmpului vizual. corpii geniculaţi laterali (al treilea neuron al căii vizuale).

-apare în leziunile porţiunii posterioare a nervului optic .FO oglindeşte fidel fenomenele din circulaţia sanguină şi a LCR la nivelul extremităţii cefalice Modificări: A) Edemul şi staza papilară: denotă prezenţa hipertensiunii intracraniene .apar de partea opusă leziunii 2.chiar la nivelul chiasmei E) Crize focale de epilepsie: fosfene sau halucinaţii complexe..Elemente care se pot observa : 1. . vase sanguine->artere subţiri. .leziuni la nivelul radiaţiilor optice. cercetându-se centrul şi periferia retinei.vene groase .apar în leziuni ale chiasmei optice. III) Examenul fundului de ochi (FO): . În cadran: leziuni occipitale. bilateral 3. proeminentă. dar dacă staza persistă se produce atrofie optică ireversibilă B) Papilita: inflamaţii acute ale porţiunii anterioare a nervului optic. Au mare valoare localizatoare pentru scoarţa cerebrală.papilă tumefiată. net delimitată. scotoame. papila nervului optic: rotund-ovalară.corpilor geniculaţi. pata galbenă (macula lutea) 3. se prezintă cu mari tulburări de vedere de la început ce se pot accentua->amauroză C) Atrofia optică primitivă: papila apare alb-strălucitoare. H) Agnozie vizuală->perturbarea integrării senzaţiilor vizuale în percepţii -alexia->agnozia semnelor grafice ale scrisului -agnozia spaţială->imposibilitatea recunoaşterii obiectelor în spaţiu în raport cu corpul I) Cecitatea corticală: numai dacă sunt lezate ambele scizuri calcarine şi ambii poli occipitali. atrofice.binazale: leziuni în porţiunile laterale ale chiasmei.suprafaţă uniformă 2.posibile hemoragii. Heteronime: pierderea vederii în ambele hemicâmpuri temporale sau în ambele hemicâmpuri nazale. hemianopsii paroxistice. F) Metamorfopsii: tulburări ale percepţiei spaţiale. Bolnavul are anosognozia orbirii sale (nu vede. G) Discromatopsia: tulburări în percepţia culorilor. dar susţine că vede).vederea este iniţial conservată.bitemporale: leziune pe porţiunea mediană a chiasmei ( pe unde trec fibrele din jumătăţile nazale ale retinei. roz. cu margini şterse . cu vase subţiri. Apar tulburări grave de vedere.Se face cu oftalmoscopul. care răspund de vederea în câmpurile temporale) .cu margini net delimitate. care pot fi şi peripapilare .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful